ROLUL OPŢIONALELOR ÎN PREDAREA DISCIPLINEI ISTORIE.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Curriculumul la decizia şcolii devine, prin dreptul de a lua decizii conferit şcolii,
emblema puterii reale a acesteia. Derivată din libertatea – oferită de planurile-cadru de
învăţământ – de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, această putere dă
posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare ale elevilor.

Libertatea de decizie la nivelul şcolii este consonantă cu democratizarea societăţii şi

reprezintă o şansă de adaptare la un sistem deschis, cu opţiuni multiple.1

Fie că este de aprofundare, de extindere, ca disciplină nouă sau integrat, opţionalul

reprezintă o realitate a şcolii de azi, care şi-a câştigat numeroşi adepţi, îndeosebi în rândul
elevilor.

Pornind de la aceste considerente, în anul şcolar 2015 – 2016, am propus şi

implementat două cursuri opţionale: Istoria Sibiului şi Relaţiile internaţionale ale
României în epoca modernă şi contemporană.

Primul dintre acestea, Istoria Sibiului, a fost desfăşurat împreună cu elevii claselor a
XI-a A şi a XI-a C, ca opţional de extindere, fiindu-i alocată o oră pe săptămână. Pe lângă
obiectivele şi competenţele generale propuse de către programele şcolare pentru liceu, cursul
a acordat o atenţie majoră aspectelor care ţin de integrarea istoriei locale în cea naţională şi
universală. Partea teoretică a fost intens completată de vizite în oraş, elevii având, spre
exemplu, posibilitatea identificării pe teren a sistemului de fortificaţii din perioada medievală
şi modernă. Alte module au fost destinate vizitării obiectivelor religioase , bibliotecilor,
muzeelor. De asemenea, a fost abordat şi subiectul personalităţilor care, de-a lungul timpului,
au marcat istoria şi evoluţia Sibiului. Pe lângă aceste vizite, au fost susţinute lecţii deschise,
în cadrul cărora au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor sibiene cu care am venit în
contact. Dintre aceştia, îi menţionăm pe Anca Niţoi, muzeograf dr. la Muzeul Naţional
Brukenthal Sibiu, care a vorbit elevilor despre fortificaţii medievale şi bresle, Răzvan Pop,
director Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Sibiu, care, în cadrul a 3 întâlniri, a vorbit elevilor

1
Ghid methodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Om şi societate, sub coordonarea
Consiliului Naţional pentru Curriculum, Ed. S.C.ARAMIS PRINT, 2000, p.18.
despre istoricul diferitelor cartiere sibiene, personalităţi emblematice ale oraşului, precum şi
despre momentul Decembrie 1989 la Sibiu.

În cadrul fiecărei activităţi desfăşurate, elevilor li s-a solicitat să realizeze fotografii,

pe care, ulterior, le-au prezentat în cadrul unor mici expoziţii, prilej cu care au fost fixate
informaţiile despre obiectivele vizitate (redăm mai jos câteva dintre acestea). În acelaşi
context, elevii şi-au prezentat impresiile legate de activităţile desfăşurate:

„ Am aflat informaţii pe care până acum nu le cunoşteam. Treceam zilnic pe lângă

unele dintre aceste clădiri, fără să le cunosc importanţa şi semnificaţia. Acum le privesc
altfel. Cred că fiecare sibian ar trebui să cunoască istoria frumoasă a oraşului nostru”
.(Andreea Floare, clasa a XI-a C).

„M-a impresionat foarte mult povestea breslelor sibiene şi povestea statuii lui
Nepomuk, despre care am aflat abia acum”.(Georgiana Rotaru, clasa a XI-a C).

„Nu ştiam că la Sibiu a existat o varietate religioasă aşa de mare. De asemenea, am

aflat cu mândrie că, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, este al doilea ca mărime din
Europa”. (Maria Gheorghiu, clasa a XI-a A).
 Cel de-al doilea opţional, Relaţiile internaţionale ale României în epoca modernă
şi contemporană, a fost predat elevilor din clasa a XII-a C, într-o oră pe săptămână, fiind
unul de aprofundare. Deşi a beneficiat de conţinuturi şi activităţi de învăţare noi, cursul a
venit în completarea programei obligatorii de istorie pentru clasa a XII-a. Încadrându-se la
profilul filologie, elevii acestei clase au susţinut disciplina istorie la bacalaureat. Astfel,
cursul a venit în sprijinul lor, atât prin conţinuturile propuse, cât şi prin metodele folosite,
realizându-se o aprofundare şi o fixare sistematică a temelor din programa de bacalaureat.
Relevante sunt, în acest sens, rezultatele obţinute de către elevi la bacalaureat. Astfel, dintr-
un număr de 22 elevi ai clasei, 11 au obţinut note între 9 şi 10, 4 elevi au obţinut note într 8 şi
9, iar 7 elevi s-au situat între notele 7 -8. Menţionăm că eleva Cosma Alexandra a obţinut
nota 10.

Aşadar, ţinând cont de feed-back-ul elevilor, de implicarea lor, precum şi de

rezultatele obţinute, putem afirma că, rolul opţionalelor în procesul instructiv-educativ este
unul care îşi dovedeşte eficienţa din plin, fiind o realitate a şcolii de azi.

Cristina Robu, profesor de istorie, Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”

Sibiu