1

Volumul

NOTE DE CURS
Catedra de Propedeutica si Materiale
Dentare

Tehnologia
Protezelor Dentare
Fixe

C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Manuscris original

 Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu

Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
Facultatea de Stomatologie
U.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti
Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti
Telefon/Fax: 313.53.77

2
2
Cuprins
Introducere i

CA PITOLUL 1

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Foo

ters 3

How To Save Time in the Future 4

How To Create a Document 4

More Template Tips 4

CA PITOLUL 2

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Footers 3

Capitol

1
ul

How To Save Time in the Future 4

PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI

Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode:

 directe (obturatii)
3
3
  indirecte (unidentare/pluridentare)
Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce
restaureaza (total sau partial) un organ (dintii).
Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in
laborator).

Clasificarea protezelor:
1. proteze dentare;

2. proteze chirurgicale;

3. aparate ortodontice.

Protezele dentare
Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care
restaureaza morfologia unui dinte sau a unei arcade
intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind prin
aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective,
a sistemului dento-maxilar.

Clasificare:
1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:
 Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura
dentara in principal prin frictiune si secundar prin
cimentare.
Sunt :
1) unidentare=microproteze-ce refac
morfologia unui element dentar.
2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor
elemente dentare (1 pana la 4 dinti absenti ).
 Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale)
refac partial morfologia de arcada (la nivelul
edentatiilor : uniterminale, biterminale,latero-
terminale, fronto-terminale, mixte)
Sunt proteze partiale :
1) Acrilice
2) Scheletate
 Proteze mobile (totale)-restaureaza integral
morfologia si functionalitatea aparatului dento-
maxilar (ADM) , a sistemului dento-maxilar.

4
4
Protezele chirurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe
afectate din zona maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche,
nasul in totalitate, proteze oculare ). Se fixeaza cu adezivi
speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si
corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale
lezate.
In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele
tip obturatoare, care refac morfologia ososa a zonelor afectate
in special de formaţiuni maligne, ele aplicandu-se dupa
rezectia acestora.

Aparatele ortodontice
Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de
pozitie, a incongruentelor, a inghesuirilor dentare.
Sunt:
1. Mobile;
2. Fixe.

Edentatia
Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada
=edentatie.

Clasificarea edentatiei :
 partiala:
a) redusa (lipsa 1-4 dinti);
b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe
arcada)=edentatie subtotala, restaurata
protetic cu proteza partiala mobilizabila.
 totala:
-absenta tuturor dintilor de pe o arcada
(edentatie unimaxilara);
-absenta tuturor dintilor de pe cele doua
arcade (edentatie bimaxilara).

Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi

=infrastructura dentara prin:

5
5
  frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi
conventionale (FOZ);
 frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice,
ionomere=CIS sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

Cauzele leziunilor dentare:

 Caria dentara: simpla/complicata;
 Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;
 Fracturile dentare.
 Tratamentul cariei simple si cariei complicate se
realizeaza prin restaurari morfologice directe
(obturatiile).
 Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari
morfologice indirecte.

Leziunile dentare:
 cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile,
displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei
in zona de colet).
 fara lipsa de substanta = anomalii dentare:
 de forma (la incisivul central superior sub
forma de tarus);
 de volum (forma nanica a incisivului lateral
superior);
 de pozitie (caninul superior in vestibulo sau
palatopozitie)
 de culoare (datorita igienei bucale defectuoase,
medicamente cu sulf, bismut si tratament
conservative si restauratoare defectuoase).

Campul protetic:
Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in
contact cu restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt:
 bontul dentar+tesuturile parodontale;
 dintii vecini +ariile de contact;
 dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal
=zonele de „stop ocluzal”;
 relatia de ocluzie.

6
6
7
7
Capitol

2
ul

PROTEZELE FIXE UNIDENTARE –

DESCRIERE, CLASIFICARE -
Caracteristicile protezelor fixe unidentare:
 restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet dentar;
 proteze de mare precizie;
 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa
parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele
tehnologice –L.P.).

Clasificarea protezelor fixe dentare:

1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
 incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial
morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar).
 coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum
de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de
acoperire sunt:
 coroane de invelis totale (acopera in totalitate
bonturile);
 ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt
indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal; se
obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid
marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;
 coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o
parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM),
4/5 (M);
 coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia
coroanelor dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune

8
 cimentara cu ajutorul unui pivot, continut in dispozitivul
radicular al coroanei.
2. Dupa aspectul estetic:
 proteze unidentare fizionomice , care refac integral
fizionomia dintelui afectat:
 coroane polimerice (acrilice, diacrilice);
 coroane ceramice (integral ceramice, metalo-
ceramice);
 coroane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).
 proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din
aliaje nobile de diferite culori:
o galben=aur,
o alb-argintiu=Ag-Pd,
o alb-cenusiu=Ni-Cr.
 proteze unidentare mixte:
 metalo-polimerice;
 metalo-ceramice;
 metalo-compozite.
3. Dupa indicatiile clinice:
 Coroane de substitutie
 Coroane de acoperire – pentru punti de hemiarcada, punti
totale
 pregatiri preprotetice – praguri care vor favoriza
agregarea PPS
 pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;
 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si
reechilibrarea ocluzala;
 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip
inlay=incrustatii si onlay=coroane);
 pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).

4. Dupa tehnologie:
 restaurari fixe turnate;
 polimerizare si termopolimerizare pentru acrilat
 fotobaropolimerizare (coroane metalo-compozite);
 sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile
ceramice si metalo-ceramice.

9
Capitol

3
ul

INCRUSTATIILE METALICE

Definitie:
Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica dimensiune
(cea mai mica dimensiune) care restaureaza partial morfologia
coronara.

Caracteristici:
 Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ;
 Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-tehnice,
din materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly
gold SOFT), mase ceramice si rasini compozite (cavitati
clasa III-pe dintii frontali , cavitati clasa I –dintii premolari,
molari la persoanele de sex feminin)

10
  Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam
(rezistenta mecanica mai mare), precizie in restaurarea
morfologiei (punct de contact)
 Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-
necesita dotare si experienta clinica , o echipa medic-
tehnician de exceptie.

Indicatiile incrustatiilor:
 Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea
morfologiei coronare distruse sau afectata, modificata
datorita proceselor carioase, traumatismelor, abraziunii
inlocuind obturatiile ;
 Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile
parodontale –sub forma de inlay intratisular dar in special
inlay extratisular sau pinlay
 Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici
(1, 2 elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare
labila la un capat.
 Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor
ocluzali, ai crosetelor turnate (PPS);
 Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate
anterior : dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare
tehnologica si clinica insuficienta-lipsa de experienta ;
pretul uneori prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor
specifice.

Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea

leziunii:
 incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de
pereti suficient de grosi de tesut dur (smalt);
 incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete
axiale sau 4 din 5 la dintii cuspidati –premolari,
molari=incrustatii extratisulare=coroane partiale-cele mai
precise tipuri de proteze fixe unidentare.
 incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - cand inlay
prezinta un sistem retentiv tip pivot.

11
Etapele clinico-tehnice de realizare a
incrustatiilor metalice
Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor
dentare trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.

1. Examenul clinic:
 Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale (procese
carioase), fracturi, abraziuni.
 Tratamente odontale simple, complicate.
 Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale simple sau
complicate tratate sau netratate + solutia protetica (se
stabileste indicatia de tratament cu sau fara).

2. Pregatirea dintilor:
In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare) dintii
sunt pregatiti pentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme
geometrice retentive. Se frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi
acoperite cu acest tip de incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate
pentru onlayurile pe dintii frontali : incisivul central, canin (3/4)-trei
din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci din
fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).

Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular

Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile
lui Black:
 Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de
grosi si inalti, usor divergenti ocluzal sau proximal.
 Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi
drept, bine exprimat de inlayul metalic ;
 Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor
verticali vor fi rotunjite pentru inlayul ceramic.
Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la
eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire
ceramic e fragil).
Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta
rezistenta mecanica si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin
BRUNISARE.
Adancimea preparatiei
12
  aproximativ 2 mm.
 mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic
 pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar
nu foarte mult pentru ca trebuie sa existe
retentie.
Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale,
iar marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza
accentuat: 30-45º. Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici
de 5-10º.
Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure
metalice sau diamantate inclinate 30-45º pentru inlayul metalic si
pana in 10ºla inlayul ceramic.

Caracteristicile de preparare a cavitatilor:

Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu inlayuri
(intratisulare) simple.
Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in
centrul suprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile
vor fi rotunjite (bizotate).
Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime
suficienta (2 mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de
grosi altfel se fractureaza.
Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de
compozit.
Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile
rotunjite-pentru inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali
sunt usor divergenti pentru a facilita insertia.
Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe
fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin.
Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice
la molari.
Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri
intratisulare . sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa
preparare elimina de pe fetele proximale procesul carios. Peretii
verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal (distal). Marginile
sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor, molarilor se afla
cavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de
randinica).
Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt
restaurate cu inlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru
puntile mici si in imobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia
cuprinde 2 cavitati proximale (mezial si distal) cu aceleasi
13
caracteristici de preparare ca la incrustatia dubla si o cavitate
ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor
fi bizotate ca la inlayul metalic.
La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul
cavitatii orizontale cat si la nivelul celor verticale.
Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a
cavitatii sa se trateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu
ciment ionomer de sticla).

Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):

 Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala)
aproximativ 1mm, planandu-se aceste fete si fiind orientate
convergent oral sau spre palatinal.
 Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-
0,75mm pana la 1 mm.
o La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.
 Preparatia este continuata de un sant situat pe fata
proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie
retroincizal unit cu cel proximal de pe fata distala.
o Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de
retentie.
 Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata p.
 Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate
pe dintii cuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata
ocluzala cara va fi preparata la nivelul cuspidului palatinal,
reducerea fetelor proximale si ocluzala cu 0,5-1mm pana
cand fetele proximale sunt planate.
 Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv.

Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):

 Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.
 Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau
orificii intracoronare in care intra pivoturile de retentie.

Observatie clinica:

Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente

de agregare pentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea
dintilor cu grad de mobilitate de la 1-3. Se indica pe dinti cu fetele
vestibulare normal colorate sau indemne de carie, dinti voluminosi si forma
cilindrica a coroanelor (PM, M).

14
 3. Amprentarea:
Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul
coroanelor s-au preparat cavitatile.
Amprentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a
elementelor campului protetic; realizandu-se cu metode si materiale
speciale.

Metode de amprentare:
In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de
amprentare:
 Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);
 Metoda de amprentare cu materiale elastice.

1. Metoda clasica de amprentare:

Etape:
1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de
inele calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara
(unitara).
Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim
pe preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de
preparatie tip KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza
(siliconici, polieterici). Rezulta astfel o amprenta unidentara . In
incrustatiile MOD se justifica amprenta cu inel.
2. Supraamprentarea:
Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si
anume dintii vecini +intreaga arcada.
Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie.
Supraamprenta inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu
materiale rigide (GIPS)-azi abandonat.
Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) –
frecvent utilizati.
3. Amprentarea dintilor antagonisti:
Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN,
SEPTALGIN).
4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:
 folie de ceara;
 elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;
 pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.

15
 Observatie clinica:

Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi

materiale si metode cand se amprenteaza integral arcadele dentare
(amprente globale sau de arcada :arch impression).

Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra

si sunt suficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM
(pozitia de intercuspidare maxima) manual.

Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei

unitare cu tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu
materiale termoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile
preparatiei :forme, unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte
fidela datorita distributiei uniforme a materialului termoplastic intr-un
strat foarte subtire.
Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide
termoplastice inregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile
preparatiei. Siliconii reproduc unghiuri drepte rotunjite si dau
impresia de amprenta perfecta.

2. Metoda de amprentare cu materiale elastice

In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada cu
materiale elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de
aditie si polieterii.

Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):

 Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta
cu sisteme de retentie, orificii si stopere interne cu rol in
dirijarea materialului de amprenta.
 Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor.
 Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-culoare
roz, PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si
elastomerii polieterici –IMPREGUM F-prezinta modificari
volumetrice minime (mici coeficienti de contractie),
rezultand amprente de mare precizie.

Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):

Etape:
 Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric
chitos=amprenta primara de precizie mica.

16
  Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material
elastomeric siliconic, polieteric sau polisulfidic
(tiocauciucuri)=amprenta de corectare.
Observatie clinica:

Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce

consta in sectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de
degajare pentru siliconul semifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul
patruns subgingival.

Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale

amprentei atunci cand aplicam al 2-lea material de amprentare.

Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile generand

imprecizii.

Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in

linguri standard metalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din
material plastic.

Alte metode de amprentare cu materiale elastice.

Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2
materiale in lingura si pe bont cu seringa.
La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de
amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS
TECHNIC.
Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert
se indica amprenta de corectare (se ia amprenta primara, se asteapta
priza si se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS
TECHNIC nu se asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai
frecvent utilizata in tehnica.
In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia
incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada
(segmentara). Aceasta amprenta este contraindicata deoarece
genereaza inaltarea de ocluzie datorita modelului pe care se lucreaza
(model segmentar cu cheie diastala de ocluzie).

4. Modelul de lucru:
Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor
campului protetic. Se obtine dupa turnarea amprentei.

17
 Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor
materiale speciale de modele.

Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:

 gipsuri dure /superdure ;
 rasini compozite pe baza de rasini epoxidice (EPOXIDIE)
 materiale superioare gipsurilor superdure deoarece
conserva integritatea preparatiilor (nu se sparg
marginile).
 Sunt scumpe ,
 putin utilizate in tehnologia modelelor de lucru.
 ionii metalici electrodepusi = model galvanic ; se utilizeaza
rar, in scop de cercetare ; este o metoda laborioasa.

Tipuri de modele de lucru:

 Model de arcada cu bonturi mobilizabile –cel mai
indicat in tehnologia protezelor fixe;
 Model cu bont fix (monobloc);
 Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si
bont fix (monobloc) sau bont mobilizabil ;
Observatie:

In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau

hemiarcada.

Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile:

 Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ;
 Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ;
 Se evita deformarea machetelor ;
 Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat cu mare
exactitate;
 La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul arbitrar.
Tehnica obtinerii modelelor enumerate-vezi
L.P.Conditionarea amprentei. Turnarea gipsului.

Modele speciale:
1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-un
conformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturi
ionomere (are loc o cimentare/lipire).
18
 Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor
ceramice dar si metalice.
2. Cu pinuri – tip ZEISER I, II
Arcada se toarna din rasina compozita in care se fixeaza
pinuri metalice. Soclul este sub forma arcuata din material
plastic cu orificii.In orificii se fixeaza arcada.
Caracteristici:
 model ușor de manevrat
 tehnica moderna
 arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure sau din
rasini compozite (tehnica originala)
 tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu se pot
deplasa in nici un sens ;
 este un model de mare precizie.
3. Modelul virtual
4. Modelul holografic

5. MACHETA

Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea

in ceara sau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) de piese
cu volum si forma identice cu viitoarea incrustatie.

Materiale de macheta
 Uzuale:
 Ceara
 Rasinile acrilice simple
 Materiale de macheta ideale:
 Rasinile compozite

Metode de obtinere a machetei:

 Metoda directa:
Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct
, in cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din
ceara; metoda dificila rezervata specialistilor cu
manualitate. Genera imprecizii datorita contractiei
necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii.
Se indica mai mult rasini compozite (procedeul
modern).
19
 Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material
fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie
mic, are proprietati superioare cerurilor, timpul de priza
scurt 60-90 secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza.
Sunt transparente si sunt vizibile zonele de contact (de
adaptare marginala).
Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.
 Metoda indirecta:
Macheta se modeleaza pe model de catre tehnician.
Aceasta metoda este cea mai indicata si utilizata datorita
conditiilor obiective (pe model vizualizeaza situatia reala din
cavitatea orala ; forma preparatiei, relatii proximale,
ocluzale etc). Materialul uzual este ceara.
 Metoda mixta:
Macheta este modelata de medic direct pe dinte in
cavitatea bucala din rasini acrilice simple sau rasini
compozite si perfectata adaptarea marginala prin picurare
cu ceara. Se indica mai mult macheta mixta ca material si
procedeu.

Observatie clinica:

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si

in celelalte macheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara).

Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al

inchiderii perfecte ; inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay.

Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de

obtinere a reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..

Principii de modelaj pentru ceara:

 Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate cu
vehicul gras (spray-uri siliconice).
 Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau fularea
energica a cerii deoarece poate duce la deformari,
contractii la racire.
 Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor
din ceara.
 Prezenta apei in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se
utilizeaza lacuri siliconice izolante :LUSTROL.
20
  Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta
in recipient (metoda directa) sau pe model (metoda
indirecta) timp de 5-10 ore.
 Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa
=detensionarea termica a machetei

Tijarea machetelor - metoda directa:

 Pentru indepartarea din cavitati si transport sunt tijate in
mod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii.
 Incrustatii simple - se aplica tije unice.
 Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale.
 Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.
 Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de
sticla sau material plastic cu vata sau postiren pe fundul lor,
nu in recipiente cu apa (au loc contractii si deformari).
 Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca suport
pentru macheta canalului principal de curgere a
materialului.
 In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai
groasa a inlay-lui.

6. TIPARUL
Este etapa tehnologica indispensabila in tehnologia protezelor
fixe.
Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale
refractare) pe suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica.
Tiparul se obtine prin parcurgerea mai multor etape.
Etape de obtinere a tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea propriu-zisa ;
 Evacuarea machetei din ambalaj.
Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu
volum si forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul
materialului refractar utilizat pentru ambalare. Scopul obtinerii
tiparului il reprezinta introducerea in stare fluida a aliajului necesar
obtinerii incrustatiilor.

21
Pregatirea machetei pentru ambalare
Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se
finiseaza cu ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De
asemenea se detensioneaza prin racirea lenta pe model timp de 5-
10ore.

Etape:
1. Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija
poate fi din ceara la aceleasi dimensiuni sau din material
plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii.
Pozitia: verticala.
Lungimea :30mm.
Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material
plastic deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta
rezervorului de metal fluid+istmul)
2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie,
bila de contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.
Diametrul: 3,5-4,5mm.
Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).
3. Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si
suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a
metalului spre tipar.
4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se
pozitioneaza cu macheta rezervorului de metal in centrul
termic al tiparului.
Observatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului

cu macheta rezervorului de metal in centru.

5. Detensionarea:
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul
conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta.
6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din
tipar:
22
 Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau
fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile
exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului.
7. Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi
organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime
rezultate din contactele digitale din timpul modelajului.

Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in
aplicarea materialului refractar pe macheta pregatita pentru
ambalare.

Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
 pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
 pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).
Instrumentar:
 Dozatoare;
 Bol de cauciuc;
 Spatule ;
 Vacuum malaxor ;
 Masa vibratoare;
 Conformator cilindric (metalic, material plastic) si capac
prevazut cu orificii concentrice de dimensiuni diferite in
care se aplica conformatoare cilindrice. Capacul are un con
in orificiul caruia se fixeaza macheta. Prin asamblarea
conformatorului pe capac rezulta o incinta in care se poate
aplica masa de ambalat preparata.

Mase de ambalat:
 Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
 Cele mai indicate mase de ambalat sunt cele pe baza de
fosfati deoarece se evita contaminarea aliajului fluid. Nu
rezulta produsi sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.

Etapele ambalarii:
1. Dozarea , prepararea materialului refractar
Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mai
indicata metoda).
23
 Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata.
Se aplica in recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta
o pasta semifluida aplicabila in conformator prin pensulare.
Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer,
rezulta tipare poroase si rezistenta la soc mica.
Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacuumate.
2. Aplicarea masei de ambalat
Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in
conformator pana la umplere cu vibrare mecanica.
3. Priza masei de ambalat are loc in 30-40 minute.
Observatie clinica:

Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest

sau hartie pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de
ambalat si evacuarea ușoară a ambalajului din conformator.

Metode de ambalare:
 intr-un timp cu 1 material;
 in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cu
pensula+ vibrare manuala a masei de ambalat, grosime de 5
mm.Priza nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se
aplica masa de ambalat in conformator pana la
umplere.Este metoda de ambalare cea mai exacta in
tehnologia coroanelor fixe.
 in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si
2 nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia
incrustatiilor.

Eliminarea machetei din tipar

Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale
tiparului (preincalzire, incalzire).
Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere
si de a pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului.

Preincalzirea
Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in
regim lent. in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant
la 200ºC, timp de 1 ora.
Tehnica:
 ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de
preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota
24
 de evacuare a gazelor de ardere si cu o tavita de colectare a
reziduurilor.
 In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea
ambalajului deasupra unei flacari a becului Bunsen sau a
aragazului.
 Se extrage in prima faza tija metalica.
 In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de
incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru turnaturile
de precizie din aliaje nobile.
Scopul preincalzirii:
 de a elimina partial prin topire macheta din ceara sau
arderea machetei din rasini acrilice simple,
 de a elimina partial apa din peretii ambalajului,
 de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar
sub actiunea agentului termic dirijat.
Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu
temperaturi crescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se
expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-
turnarii aliajului.

Incalzirea ambalajului:
Se practica in regim termic lent. Temperatura este ridicata de la
200-750ºC strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu
program=cuptoare de calcinare.
In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in
etapa de preincalzire :
 eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ;
 eliminarea apei din peretii ambalajului ;
 aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii (dilatare
higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala). Coeficientul
de dilatare compenseaza coeficientul de contractie al
aliajului nobil. Valoare de 1,20-1,35% pentru aliajele nobile.
Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata
pentru aliajele nobile. Nu se depaseste 750ºC deoarece masele de
ambalat pentru aliajele nobile sunt pe baza de sulfati de calciu si sub
actiunea temperaturii mai mari de 750ºC se poate descompune liantul
lor in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usor combinabila cu
metalul fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalul rezultand
turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene, care nu mai pot fi
omogenizate.

25
 Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor
nobile sunt cele pe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de
contaminare a metalului fluid.
Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine
tiparul propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale
machetei situata in interiorul materialului refractar (a masei de
ambalat). In aceasta cavitate se va introduce fortat (sub actiunea
fortei centrifuge) metalul fluid.

7. Topirea şi turnarea
Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si
supunerea lui la regimul termic de topire, devine fluid si este introdus
in tipar (in conditii tehnice de maxima siguranta)-
necontaminare+protectie.
Subetape:
 alegerea aliajului;
 alegerea sursei de topire;
 alegerea aparatului de turnat;
 determinarea intervalului de topire.

Alegerea aliajului
Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de
aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii:
INLAY GOLD (aliaj soft).
Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de
60% aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-
30%paladiu) care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa
conditionarea termica (tratament de inmuiere a aliajului). De
necesitate incrustatiile pot fi turnate pentru puntile speciale agregate-
incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-Pd =PALIAG.
Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul
incrustatiei:
 Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g
de aliaj.
 Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.
 Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil.
Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub forma de con
si tija laboratorului.

26
Sursa de topire
Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura
degajata de:
 Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze
naturale :gaz metan, propan, butan, hidrogen, acetilena.
Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o
temperatura intre 1500-2000ºC suficienta pentru topirea
metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica)
sau a oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica)
dezvolta temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci
indicate pentru materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti),
aliaje inalt fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai
utilizata.
 Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de
inductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa
frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu
temperaturi ridicate :2000-3000º si programabile la
aparatele de turnat electronice.
 Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta,
dezvolta temperaturi mari, necontaminante; putin utilizata
in tehnica de laborator;
 Spotul (jetul) plasmatic - sursa de topire cu utilizare
industriala; in tehnica dentara utilizata restrans; mai
eficient ca laserul.
Cea mai frecvent utilizata susa de topire este reprezentata de
flacara produsa de amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara
oxigaz. Amestecul se produce in camera de amestec a pistolului de
topit de unde gazul este eliminat printr-un orificiu (duza) si prin
aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:
 Zona rece;
 Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;
 Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Observatie:

Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile

datorita efectului de contaminare a aliajului fluid.

27
 Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in
interiorul tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei
centrifuge veticale sau orizontale.

Aparatele de tunat
Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta
forta centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:
 simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu
chinga ; nu are o forta centrifuga foarte mare ;
 semiautomate :ROTOJET, DENTAL FARM, SCHLODER
(Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare si implicit
forta de impingere a aliajului in tipar ;
 centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500
DENTAL FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp);
forta centrifuga suficient de mare pentru introducerea
aliajului in tipar
In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara
oxigaz iar turnarea acestora cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce
exista in laboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate în
cele mai bine dotate. In acest procedeu, insa, aliajul poate fi
contaminat in etapele de topire iar forta de catapultare este variabila,
deseori insuficienta.
Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se
contraindica in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a
aliajului topit cu borax s-a dovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e
turnare indicata pentru aliajele nobile este cea care utilizeaza aparate
de turnat automate de tip Castomat.
La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in
creuzete ceramice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului
unde prin centrifugare va patrunde prin catapultare aliajul fluid.
In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel
mai indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa,
acestea fiind surse rapide de topire, necontaminante, cu actiune
indirecta.
Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon,
kripton).
Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de
protectie antioxidanta, rezultand turnaturi de calitate.
Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia
incrustatiilor este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa,
in creuzete speciale din grafit sectionate vertical care dupa

28
fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in palnia tiparului de
unde este aspirat in interior prin presiunea negativa creata anterior).
Aparatul de turnat Haereus –Kulzer cu curenti de joasa frecventa
faciliteaza introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu
este cel mai sigur si mai necontaminant deoarece:
 nu se antreneaza particule din creuzet in tipar, materialul
fluid fiind aspirat.
 topirea se face cu protectie de gaz nobil.
Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in creuzete
ceramice (aparate semiautomate+automate).
Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru
turnarea aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu.

Intervalul de topire al aliajului

In etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de topire
indicate de fabricant.
 aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC
 aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC
 aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-
1450ºC,
 aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)
Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura
la care aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va
duce la aparitia defectelor de turnare.
Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita
randamentului si temperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele
mai dificile aliajele pe baza de titan.

8. Dezambalarea şi prelucrarea
Subetape:
 racire tipar si tratare termica a turnaturii;
 dezambalare propriu-zisa;
 sablarea;
 dezoxidarea;
 prelucrare si lustruire.

29
Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii
Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la
aproximativ 800ºC dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin
acest procedeu are loc calirea, recoacerea turnaturii, cu rol in
reomogenizarea structurii cristaline a aliajului.

Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele
de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura;
turnatura este acoperita de fragmente de masa de ambalat si oxizi.

Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub
presiune pe suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate,
curate, netede.

Particule curent utilizate:

 particule de cuart nisip fin
 particule de corindon (oxid de aluminiu)
 particule de alumina (dimensiuni micronice).
Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din
aliaje nenobile.
 Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru
sablare turnaturi din aliaj nobil

Dezoxidarea
Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in
solutii acide din eprubete.

Solutii acide pentru dezoxidare:

 Pentru aliaje baza aur –acid clorhidric 10-15% ;
 Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in
eprubete pana cand solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta
piese protetice curate ce pot fi in continuare prelucrate.

Prelucrarea, lustruirea
Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza
in laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de
suprafata ocluzala iar restul este utilizat pentru manevrare pe model
in cavitatea bucala.
30
 Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru
examenul intraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea
punctelor de contact marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.
Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume
(polipant), pasta de lustruit :oxid de crom verde.
Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete
netede, tip oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata
interna care trebuie sa asigure frictiunea).

9. Fixarea incrustatiei
Reprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in
cavitati dupa inserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat
subtire si pe incrustatie.

Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice:

 cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-
cimentare; sunt dizolvabile marginal ;
 cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin frictiune-
lipire; cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii
intracoronare; datorita adeziunii chimice sunt mai insolubile
in mediu umed, determina o imbinare marginala de buna
calitate.

Defecte de turnare
Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii
metalografice.

Clasificarea defectelor de turnare:

 negative
 totale;
 partiale (microcavitati, pori);
 pozitive
 sferice - perlate;
 aciforme - lamelare;
 volumetrice
 supradimensionarea;
 subdimensionarea.

31
Defecte de turnare negative:

Defecte de turnare totale

Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar dupa
topirea-turnarea aliajului (« expresia curenta : nu a iesit la turnat »)
Cauze:
 Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia
tiparului si necurgerea lui pe canalul principal (ramane
material in palnie, vascos) ;
 Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet
dar se declanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e
aproape solidificat-absenta turnaturii in tipar).

Defecte de turnare partiale - porozitatile:

Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in tehnologia
protezelor fixe.
Cauze:
 Cantitatea de aliaj insuficienta ;
 Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care se
toarna incrustatia ;
 Forta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta.
 Prezenta unor subdimensionari pe traiectul
metalului=gatuiri, obstacole care uneori pot antrena
fragmente de masa de ambalat in aliajul fluid ;
 Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;
Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor
axiali necesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e
declarata rebut).

Defecte de turnare partiale – microcavitatile:

Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza tijei
canalului principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con
spre tija se elimina prin prelucrare.
Cauze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei pentru
ambalare si topire –turnare.
Cauze ce tin de pregatirea machetei:
 Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid
duce la microstructura poroasa ;
 Subdimensionarea canalului principal ;
32
  Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si plasarea
machetei rezervorului de metal fluid la o distanta prea mare
de suprafata ocluzala.
 Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in
conformator.
Cauze ce tin de topire-turnare:
 Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica (cu
flacara oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ;
 Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta.

Defecte de turnare pozitive

Defecte de turnare perlate sau sferice

Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;
Cauze:
Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a
machetei si ambalare a machetei:
o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este
principala cauza a aparitiei microspatiilor dintre masa
de ambalat si macheta pe care va patrunde metalul
fluid. Datorita urmelor de grasime de pe macheta, la
suprafata machetei rezulta o tensiune superficiala
negativa ; masa de ambalat nu adera de macheta. In
spatiile create dintre macheta si masa de ambalat
patrunde metalul fluid.
o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei
de ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la
aparitia microspatiilor in care va patrunde aliajul fluid
ce ia forma sferica.
Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de
porozitati se pot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate.

Defecte de turnare aciforme - lamelare:

Cauze:
Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului
(preincalzire, incalzire):
 Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura
neindicata de fabricant ;
 Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;

33
 In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora fortat
cu tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare
a aliajului. Cand tiparul nu se sparge, in microfisurile rezultate
datorita preincalzirii/incalzirii accelerate patrunde aliajul fluid
rezultand defecte lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, se reduc
cu freze speciale si piesa turnata este corecta.

Defecte volumetrice

Supradimensionarea:
Cauze:
 Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de
ambalat mult mai mare si cel de contractie al aliajului mult
mai mic,
 Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda
directa). Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune,
macheta se dilata rezultand defecte de turnare cu
supradimensionare ce se caracterizeaza prin imposibilitatea
insertiei si adaptarii incrustatiei pe model.

Subdimensionarea:
Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a
incrustatiei in cavitate.
Cauze:
 Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient
de mult (eroare de alegere a masei de ambalat) ;
 Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa
in etapa de detensionare duce la contractii mari
nedetensionabile ;
 Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea
cavitatii intraoral sau pe model conduc la obtinerea unor
machete subdimensionate.

Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire,

ambalare, topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului)
genereaza cele mai multe defecte de turnare in domeniul protezelor
fixe.
Indicatii: tehnologia moderna.
Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din:

34
  mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali, sexul
feminin);
 mase ceramice.
Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele
metalice si masele ceramice.

Capitol

4
ul

INCRUSTATIILE NEMETALICE
-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase
ceramice.
 R.A. S. –abandonate, datorita dezavantajelor ;
 R.D.C.-in special pentru zona frontala;
 Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice, carora
le sunt superioare.

Incrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:
35
  adaptarea marginala superioara;
 aria de contact proximal;
 suprafata ocluzala modelata corect anatoform;
 prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net
superioare.

Dezavantaje:
 timp de lucru mai mare;
 materiale si aparate mai costisitoare ;
 prêt de cost superior.

Indicatii :
 pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam ,acrilat,
care prezinta modificari coloristice ;
 pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare
cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala
intercuspidiana.

R.D.C. pentru incrustatii:

 materiale hibride compozite, cu componenta preponderent
anorganica (80%).
 HERCULITE (Kerr);
 SIGNUM (Haereus Kultzer);
 BRILIANT (Coltene);
 special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer),
CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.

Etapele clinico-tehnice
1) Prepararea cavitatilor:
 pereti usor divergenti (10-20º);
 se bizoteaza fin marginal;
 formele de caseta cu unghiuri rotunjite;
 limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de
contact ocluziv ;
 adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;
 proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru
imbinarea adeziva eficienta.
2) Amprentarea:
 cu materiale elastomerice ;
36
  bifazica sau monofazica;
 cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul);
4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas
cu pas in cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac
separator :
 se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ;
 in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;
 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta
a inlay-ului) ;
 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;
 in final se aplica un strat de transparent total, care permite
vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;
 se adauga un alt strat transparent usor opac, mai intens in
zonele proximale (pentru culoarea estetica) ;
 stratul final este smalt ;
 dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si se
lustruieste
5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata eventualele
retusuri marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia,
care se fixeaza prin imbinare adeziva marginala
6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii
(acid fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de
adezivi (bondinguri).

Observatie :

Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri
metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.

Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin
arderea sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837).
Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa
elaborarea maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid dublu,
elaborarea bondingurilor=agentilor de legatura (cuplare), adezivilor si
a cimenturilor rasinice cu dubla polimerizare :DUAL CURE.

37
 Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari
adezive (incrustatie-pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea
demineralizantilor, bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile
ceramice erau fixate cu cimenturi conventionale (ciment fosfat de
zinc) dizolvabile. Nu se obtinea o legare chimica incrustatie-cavitate.

Indicatii:
 restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase
 restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)
 restaurarea dintilor depulpati

Contraindicatii:
 in parafunctii;
 ocluzii adanci nefavorabile;
 la fumatori.

Avantaje:
 estetica deosebita.
 tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).

Caracteristici clinice
Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul
metalic dar cu urmatoarele diferentieri :
 Peretii verticali divergenti 5-8º;
 Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete parapulpar
rotunjite ;
 Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate de
contact maxime intre incrustatie si marginile cavitatii,
favorizand legarea chimica ;
 Adancimea prag minim 1 mm ;
 Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ;
 La prepararea cavitatii nu se aplica principiul extensiei si
retentiei (cavitatile de retentie orizontale sunt preparate
asemanator rectilinii) ;
Amprentarea:
 identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin metoda
clasica (cu inel) ;
 cea mai indicata : metoda de amprentare monofazica cu
elastomer de sinteza aplicat in portamprenta individuala
(vezi inalyul metalic) ;

38
 Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru
incrustatia ceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-
injectare).
Observatie:

Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele

enumerate la inlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica
realizata de camera video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.

Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:

1) prin turnare (tehnica DICOR) ;

2) prin presare–injectare (EMPRESS –SYSTEM)-Ivoclar;
3) modelare directa (VITA IN CERAM);
4) metode substractive
 Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted design-
computer asisted manufacturing – CEREC SYSTEM
 Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM – Mickronia.

1) Metoda turnarii:
 preparare cavitate;
 amprenta;
 model de lucru;
 macheta ;
 tipar ;
 topire–turnare vitroceramica (la t =1370ºC), rezultand un
miez vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat
termic) 4-6 ore, de la temperatura de 670ºC pana la 1050ºC,
rezultand miezul cristalin vitroceramic, pe care se vor aplica
mase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic.
Caracteristici :
 timp de lucru lung
 procedeu depasit
 rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Tehnica presarii-injectarii:
 amprentare
 model
 macheta

39
  tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se introduc
lingouri ceramice plastifiate, la temperatura de 850ºC, timp
de 90 minute, dupa care se injecteaza la 1100ºC.
Caracteristici :
 precizie
 exactitate
 siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAM

Se caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din
ceramica aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips
special (poros) in 2 etape:
1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face

arderea miezului la 1200ºC timp de 2 ore , rezultand miezul

poros ;
2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi
temperatura , dupa care , in partea finala se face arderea de
infiltrare, rezultand un miez ceramic optim, care se
nuanteaza coloristic.
Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel
mai sigur, cel mai raspandit si cel mai economic pentru elementele
integral ceramice.

4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM

 nu necesita amprenta;
 nu necesita model, macheta, tipar;
 amprenta se realizeaza cu camera intraorala;
 macheta este procesata virtual;
 frezarea este asistata de calculator;
 din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

4b) Sistemul substractiv CELAY

 frezare prin copiere;
 neasistat de calculator.

Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a

esuat, datorita adeziunii scazute a acestora la materialele de
cimentare, dupa 1990, utilizarea clinica a acestor sisteme cunoaste un
progres datorita:
 posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu
(demineralizarea smaltului)
 aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare
40
  bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt
 se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica
deosebita.

Fatetele ceramice
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate
a discromiilor, a anomaliilor dentare.

Avantaje:
 metoda minim invaziva ;
 permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;
 favorizeaza transmiterea luminii ;
 metoda simpla, durabila ;
 da reactii tisulare minime.

Dezavantaje:
 reduceri de tesuturi dure in smalt;
 nu se pot face rectificari;
o ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata
 nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu
discromie avansata) ;
o rata de esec ~ 5%
 fixarea nu este totdeauna eficienta ;
 manipulare dificila ;

Indicatii :
 anomalii de culoare si forma ;
 distrofii , displazii, eroziuni ;
 fracturi de unghiuri ;
 malpozitie.

Contraindicatii :
 dinti devitali ;
 ocluzie mai mare ;
 parafunctii ;
 morfologie coronara nefavorabila ;
 igiena dentara precara ;
41
  smalt insuficient .

Etape clinico-tehnice
1. Prepararea fetei vestibulare:
 slefuirea reductionala a smaltului;
 adancime 0,3-0,8mm;
 margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare
supragingival);
 margini proximale terminate inaintea punctului de contact;
 marginea incizala usor scurtata.
2. Amprentarea;
3. Model de arcada sectionat (Tray-System);
4. Metode de obtinere ca la INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent
VITA in CERAM);
. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice
(Duracryl??????????).

42
Capitol

5
ul

DISPOZITIVELE CORONO-
RADICULARE (D.C.R.)
Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara
partial sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune–cimentare in
lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea
radacinilor.

Componentele D.C.R.:
 Segmentul radicular : stift, pivot ;
 Segmentul coronar sub forma de bont artificial metalic
subdimensionat, cu o forma cvasiasemanatoare coroanei.
N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.

Indicatii D.C.R.:
 In restaurarea dintilor fracturati accidental ;
 Restaurarea dintilor cu procese carioase profunde in scop
protetic;
 In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau fizionomice
(in scop protetic);
 In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti sau nu cu
coroane;
 Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax modificat
sau angulate;
 Alternativa coroanelor de substitutie ca solutie mai
biologica conservativa decat coroana de substitutie.
43
Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie):
 Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ;
 In abraziuni exagerate ;
 In distructii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare;
 La pacientii sensibili alergici la aliaje.

Etapele clinico-tehnice
1. Prepararea dintelui:
Pentru D.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine
(obturatie de canal corecta pana la apex).
Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul
radicular care dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului
sanatos va fi pregatit pe 2/3 din lungimea sa.
Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara
praguri pe 2/3 din lungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv
preparatia radiculara ; este mai bine a se realiza preparatia mai lunga
si subtire decat scurta si groasa). D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu
pivot lung si subtire.

2. Amprentarea :
1. Metoda indirecta:
 Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic
aplicat pe canal ;
 Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau
fara tija de suport pentru materialul siliconic;
2. Metoda directa:
Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:
 ceara,
 rasini acrilice simple (R.A.S.);
 rasini compozite ;
 rasini+ceara.
In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi
trimisa in laboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi
o toarna. Cel mai curent procedeu este cu R.A.S.
Avantaje:
 Dupa priza macheta poate fi prelucrata in forma si
volumul dorite de clinician ;
 In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara
de inaly (inlay wax) ;
44
  Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile
compozite.
Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate
la incrustatia metalica:

3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau

segmentar cu bont mobilizabil);

4. Macheta
Metoda directa:
 conditionarea modelului 5 minute ;
 alegerea tijei ;
 se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul
coronar;
 intraradicular ceara este modelata prin plastifieri
succesive si ulterior fulata;
 se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi
se indeparteaza macheta pivotului din canal;
 se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica
subdimensionata ;
 macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se
aplica machetele secundare.
Metoda indirect-directa:
 macheta se modeleaza pe model in cabinet;
 este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre
medic, in cavitatea pacientului;
 metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;
 se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat
subtire de ceara.
5. Ambalare
6. Turnare
7. Dezambalare
8. Prelucrare

Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:

Pentru turnare R.C.R. se indica:
 Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR);
 Sunt stabile fizico-chimic;
 Prelucrare usoara;
 Pret de cost ridicat.
 Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT

45
  Sunt mai ieftine ;
 Sunt stabile fizico-chimic ;
 Se prelucreaza greu.
 Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de
monezi.
 Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc
metaloza.
 Sunt cele mai folosite.
Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral
ceramica.

Avantaje D.C.R. :
 Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ;
 Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta
mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt
pentru noi protezari ;
 Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale
elementelor dentare (vezi D.C.R. angulate) ;
 D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate
tipurile de coroane (pragri vestibulare, proximale,
circulare), casete (suficient de adanci).
 Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si
poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane.

46
Capitol

6
ul

COROANELE DE INVELIS METALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera

partial sau total preparatia dentara (bontul dentar).

Clasificare
Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se
clasifica:
 coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara,
acopera intotdeauna suprafetele axiale)
 coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul
anatomic; acopera suprafata ocluzala si fetele axiale.

47
  coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri),
reprezentate de coroana ¾ (3 din 4 fete sunt acoperite :
canin, incisiv central, rar incisivii laterali) si coroana 4/5
(premolari, molari).

Indicatii:
1. In scop bioprofilactic:
 pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii
voluminoase (amalgam, rasini compozite);
 prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita
agregarii protezelor partiale prin crosete;
 prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;
 prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de
contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura
coroana de acoperire si cand spatiul este mai mare de 2mm
se indica acoperirea cu 2 coroane metalice si restaurarea
zonelor de contact proximale.
 prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta
zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea
alimentelor pe papilele interdentare).
2. In scop morfofunctional:
 Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa
prin :
 atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) -
bruxism;
 abraziune (frecare cu alimente exogene);
 Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii
mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-
lateralitate). Planul se aduce in normofunctie.
 Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din
zona de sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de
ocluzie (D.V.O.);
Cea mai importanta indicatie din punct de vedere
morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic
(etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar indispensabila);
3. In scop protetic:
 pentru agregarea puntilor dentare
 ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile
(P.P.S.)

48
  ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din
afectiunile parodontale - scop protetic parodonto-profilactic.

COROANA TURNATA

Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea
unor etape clinico-tehnice:

1. Prepararea dintelui:
Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma
specifica -bont dentar.
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului
dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor
axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in
final avand o forma cilindro-conica.
Etape:
1. Prepararea suprafetei ocluzale:
Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze
diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt)
urmarind morfologia suprafetei ocluzale.
Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne
apropiem foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea
camerei pulpare).
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza
modelajul machetei.
2. Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le
o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-
conice cu dimensiuni medii-lungi asemanatoare de talia
coronara astfel incat in final sa rezulte o forma cilindro-conica.
Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica
favorizeaza insertia coroanei metalice.
Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica,
dar inseram cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane.
3. Preparatia cervicala:
49
 Se realizeaza in 3 variante.
 Curent preparatia cervicala este plasata prin limita
terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm,
desi este o preparatie generatoare de iritatii locale.
Preparatia subgingivala se indica pentru prevenirea
o cariilor de colet,
o hiperestezii,
o aspectul inestetic
o preparatiile vechi subgingivale.
o Daca este mai mult de 1mm generam inflamatii prin
deranjarea sistemului epitelial.
Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e
realizata fara o limita decelabila, in muchie de cutit sau
in bizou (Knife ridge) pe care realizam o inchidere
aproximativa. Ideal, ar fi ca limita terminala plasata
subgingivala sa fie decelabila.
 Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul
se preparara pana aproape de limita cervicala. Este
o preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii).
Se indica la tineri.
 Preparatia supragingivala. Prepararea
supraecuatoriala se realizeaza pe traseul ecuatorului
anatomic. Bontul prezinta un prag axial la nivelul
coletului anatomic. Pe aceasta limita sub forma de
prag , coroana se inchide foarte precis. Preparatia e
decelabila si se poate observa clinic calitatea
inchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie
se indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin
turnaturi de mare precizie ca pot fi adaptate pe
preparatie
Observatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la

pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati
(diametrul cervico-ocluzal mai mare , retractie gingivala curenta, dupa
interventia chirurgicala de stopare).

Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece

sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid
fenomele parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).

50
2. Amprentarea
Amprentarea reprezinta reproducerea elementelor campului
protetic cu materiale specifice aplicate in portamprente diferite:
standard, individuala, speciale(Kettenbach).
Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
 Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea mai des
utilizata in practica.
 In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu
reproduce toate detaliile campului protetic).
 In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita
impreciziile datorate produselor expirate).
 Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)
 Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.
 Amprenta clasica cu inel si material siliconic in
portamprenta standard rar utilizata.
 Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
 aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a
siliconului chitos in portamprenta cu care se
amprenteaza campul protetic;
 aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri:
chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe
campul protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)
Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

 Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)
 Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta
precizie.
 Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru
coroane solo (este de o mare imprecizie).
 Genereaza inaltari de ocluzie.
 Amprenta cu lingura Kettenbach:
 Se aplica material siliconic in dublu amestec.
 Amprenta e de hemiarcada in ocluzie.
 Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie.

51
  Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce
determina distorsiuni in masa elastomerului si
imprecizii in obtinerea modelului de lucru.
Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte
mare atentie pentru a constata eventualele erori de amprentare.
Amprentele cu materiale elastomerice nu reproduc toate detaliile
preparatiei (unghiurile drepte se reproduc rotunjite).
Erori de amprentare:
 strat neuniform de material;
 Desprinderi ;
 Microglobule in materialul elastomeric ;
 Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;
 Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei
cervicale.
Toate aceste erori impun reamprentarea.

Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:

 Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in
special cele inel +material termoplastic STENTS ;
 Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare
exactitate.
 Redau si erorile de preparatie.
 Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de
substitutie si coroane mixte (metalo-compozit, metalo-
ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu prag (infundat
subgingival, proximo-proximal).
 Grosimea materialului de amprenta este uniforma in
amprenta determinand precizia.

Conditionarea locala a campului protetic:

Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta in:
 hemostaza;
 dilatarea santului gingival;
 spalare/uscare;
 aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea
zonei subgingivale preparate se indica indepartarea
tesuturilor parodontale adiacente de bont.

Procedee de dilatare a santului gingival:

52
  mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu substante
vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de
aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat feros) si cu rol
hemostatic local. Se contraindica utilizarea clorurii de zinc
neconditionata (nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10
minute are loc o indepartare a parodontiului marginal cu
expunerea zonei subgingivale.
 Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu seringa in
sulcusul subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir.
 Chirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei
amprente de foarte buna calitate.

3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele
morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti
antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din materiale
si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1 timp) din gipsuri
clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure).

Tipuri de modele:
 Modele segmentare:
 curent se toarna model de hemiarcada cu bont
fix=model monobloc ;
 model de hemiarcada cu bont mobil ;
 Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de
hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei distale de
ocluzie.
 In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda
modelul segmentar cu bont mobil ;
 Modele de arcada:
 cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe
ample=punti totale, punti de hemiarcada)
 model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-
in mod curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK.

Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile:

 conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu
hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida, aplicare lamele)
 turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ;

53
  plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea
in sens transversal sau orizontal a tijelor;
 priza gipsului superdur;
 turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur
compatibil cu cel superdur);
 priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ;
 turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire
distala pentru a modele cheia de ocluzie;
 priza;
 demularea amprentei;
 obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu
panza de fierastrau;
 presiune pe tije sau lamele.

Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:

 consta din turnarea modelului in timpul 1 din gips dur ;
 priza gipsului 20 minute ;
 demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a
modelului arcadei ;
 frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare
in dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot
luminos ;
 modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in
amprenta ;
 se toarna soclul (priza gips dur) ;
 obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-
proximala si presiune verticala pe tija ;
PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in
tehnologia de precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei turnate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine
prin mai multe metode si prin procedee diferite pentru coroana
turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata.

Coroana turnata cu grosime totala

Caracteristici:
 Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe
toata suprafata) ;
54
  Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-
1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;
 Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;
 Transmit diferentele de temperatura din mediul oral
bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e
suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ;
 Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate,
chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza
frezele, se sparg discurile) ;
 Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;
 Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor,
aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu deosebire
molarii cu diametre crevico-incizale mici).

Indicatii:
 element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe
dintii posteriori.

Sisteme de machetare:
1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul

izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei

dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul fetelor
laterale si al suprafetei ocluzale asemanator tehnicilor
descrise.
2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat

este introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat

subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma
contactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce
acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este
asa numita « capa din ceara ». Peste capa, prin picurare, se
adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si
morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu
spatula) se da forma finala a machetei. Macheta este
modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele
de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj
corespunzator) si de ocluzia inregistrata.
3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu

grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt

plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe
un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus
peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel
plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia.
55
 Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca,
capa din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare
de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este
aplicat pe model, se continua modelarea machetei
picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si
pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin sculptare, ceara
picurata in exces este indepartata, incat in final sa rezulte o
macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si
suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.
Avantaje:
 ergonomica;
 exacta;
 se obtin machete cu pereti uniformi;
 metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia
coroanei turnate cu grosime totala.
4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda
laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda foarte
exacta. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin
sculptarea cerii, folosite in tehnicile descrise. Pusa in
circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura
complexa (articulator adaptabil, arc facial). Modelarea
propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile
cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate,
sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera
crestele triunghiulare si cele oblice, se stabilesc santurile si
crestele secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda
necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru
imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale.
Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata
ocluzala cuspidata, ideal redata anatomic (santuri, fose,
versante, convexitati).
Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu
point centric, conceptul gnatologic de reechilibrare
ocluzala.

Coroana turnata cu grosime dirijata

Caracteristici:
 Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;
 Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;

56
  Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu
bontul ;
 In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana
(rol termoizolant) ;
 Transmite variatiile termice mai putin ;
 Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ;
 Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;

Indicatii:
 coroane solo pe dintii posteriori( molari) ;
 ca element de agregare datorita relatiei de contact cu
bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile pe bonturi
pe care se aplica piese protetice ample (punti de
hemiarcada/totale).

Machetarea:
1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;
Luate din cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul
cervical si ocluzal; Este o metoda in care nu putem vizualiza
marimea spatiului dintre bont si peretii machetei ,
generatoare de imprecizii. In practica nu e curent utilizata.
2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se
vizualizeaza subetapele cu exactitate;
3. Metoda cu model duplicat:
 Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa,
subdimensionata pe bontul mobil. In zona
cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii
externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact. Rezulta
in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2-
a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta
se introduc in material siliconic aplicat in conformator,
rezultand amprenta duplicat. Turnare model duplicat
(din mase de ambalat specifice din care se va obtine
tiparul pentru coroana respectiva, fosfatice);
 Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul
duplicat in contact intim cu acesta pana la forma finala
a acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care
va fi ambalata impreuna cu modelul, facand parte din
viitorul tipar. Procedeu tehnologic foarte exact, indicat
de regula in tehnologia clasica de obtinere a
57
 coroanelor si puntilor (din elemente unite) turnate din
aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta
coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de
machetare cu model duplicat actualmente are utilizare
restransa.
4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid
(dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare
pana la realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se
indica in tratamente protetice complexe (reechilibrari
ocluzale in varianta gnatologica =ocluziile cu POINT
CENTRIC=pozitia mandibulei fata de craniu =cu pozitia de
intercuspidare maxima ; putine glisari. Tehnica de modelare
prin aditie de ceara necesita modele de arcada montate in
articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile
(pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician
experimentat.

Examinarea machetei:
Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie
sa prezinte:
 Puncte de contact cu vecinii;
 Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice –fosete ,
versante corect modelate;
 Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati;
 Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a
arcadei.

Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol

parodontoprofilactic.

Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza

redarea morfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale
machetei, situata in interiorul unui material refractar specific(masa de
ambalat).

58
Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia
metalica:
 Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final,
detensionare, tijare, degresare) ;
 Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat
specifice) ;
 Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare
termica=obtinere tipar;

Pregatirea machetei pentru ambalare

Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu

lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor
nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca
elemente de agregare a puntilor se indica metoda moderna de
tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a
canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu
o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul
variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg
convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:

Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si
nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai
gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal
intermediar ;5mm canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica,
metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in
tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de
contractie compensabil fara incluziuni gazoase in turnatura.Canalul
intermediar=rezervorul de metal fluid, situat in centrul termic al
tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esential in scaderea
contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºC
pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se
utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice :
agrafa, freza sau ceara –varianta clasica)
59
 Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri
suplimentare de contracarare erori.
Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de
metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul
are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai
mare de material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele
proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor
activi. Plasarea in unghi mai mare de 90º, combate turbionarea
aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic
al tiparului.
Machetele propriu-zise-plasate excentric.
Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul
conformatorului a machetei cu plasare in centrul conformatorului a
machetei rezervorului de metal fluid.

Ambalarea:
Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
 Modern:
 intr-un timp
 in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) -
procedeul cel mai indicat.
 Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) -
contraindicat

Timpi:
 Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa
distilata
 Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine
o masa de ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare
cu pereti cu grosimea corespunzatoare ;
 Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare
electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana
la umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare
mixta :manuala+mecanica
Observatie practica

60
 Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de
fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru
aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care
compenseaza coeficientul de contractie al aliajului ; sunt contaminante
pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic.

Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-
Cr+nobile.

Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce

compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne.

Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina,

oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in
subetapele termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in
regimul termic, in intervalele de temperatura si durata indicate de
fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei
din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice
simple.

Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea
valorii expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu,
rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la
aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de
aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a
machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

61
6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru
turnare sunt topite cu :
1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia
tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara
prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului
fluid.
2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic
acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina
mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica
(aplicare de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu
centrifuge semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de
bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat.
Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele
nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte
ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice
pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza
aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de
gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin
centrifugare automata.
Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel
mai putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele
nobile, ceramica, structura P.P.S.

Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:

 sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
 ambalare in 2 timpi ;
 preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare
mecanica;
 aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic
al tiparului (la 10mm de marginea superioara a
conformatorului) ;
 topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de
inalta frecventa si mediu de protectie)
 Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.

7. Dezambalare, prelucrare:
Este o etapa efectuata in laborator.
62
 Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe
bontul real (relatia de ocluzie, zone de contact proximale+constatare
nivel convexitati), prezenta santurilor de descarcare, inscrierea
modelajului pe hemiarcada, echilibrare ocluzala riguroasa.
Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu
polipant/pasta de lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza
ce poate fi fixata prin cimentare provizorie (de durata).

COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI

A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime dirijata.
Obtinere:
 Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;
 Se realizeaza capacul prin picurare ;
 Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroana
superioara celei stantate, bine adaptata cervical si ocluzal.

COROANA STANTATA
Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje nobile
(aur) si aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).

Caracteristici:
 coroana cu pereti subtiri;
 modelaj ocluzal aproximativ;
 inchidere marginala deficitara.

Avantaje fata de coroana turnata:

 toleranta in prepararea bontului si insertie;
 tehnologie putin costisitoare;
 termoizolarea cu strat gros de ciment.

Dezavantaje:
 riscul perforarii ocluzale;
 adaptare cervicala aproximativa;
 absenta convexitatilor;
 imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului mare
de contractie (nu existau mase de ambalat specifice in anul
1940).

Ambele coroane au valoare istorica.

63
 Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in
tehnologia metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil (aur,
Au-Pt), in tehnologia coroanelor fizionomice ceramice.

DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de
tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).

A. Lipsa totala :
 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul
clasic) ;
 aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea
(creste vascozitatea prematura a turnaturii)

B. Lipsa partiala:
 cantitate insuficienta de aliaj;
 topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de
topire al aliajului ;
 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara,
neconcordanta ;
 absenta machetei de evacuare a gazelor ;
 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului
, ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;
 forta de centrifugare si timpul insuficiente.

II. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :
 incorecta degresare a machetei ;
 absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza
microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste defecte de
turnare daca sunt fara porozitati pot fi corectate.

2. Aciforme, lamelare:
 conditionarea termica a ambalajului refractar
defectuoasa;
 evaporarea apei accelerata;

64
  ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri,
unde patrunde metalul fluid;
 aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in
momentul topirii-turnarii;

III. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii:
 subdimensionarea canalului principal, a machetei
rezervorului de aliaj fluid si plasarea rezervorului
excentric ;
 supraincalzirea aliajului ;
 forta de impingere si topirea insuficiente ;
 absenta mediului de protectie.

IV. Defecte de turnare volumetrice :

1. Supradimesionarea :
 restaurarea fixa nu se insera pe bont :
 datorita detensionarii incorecte a machetei ;
 neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de
ambalat, mai mare decat coeficientul de contractie al
aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :
 restaurarea se insera lejer ;
 coroanele nu se insera pe bont deoarece :
 s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a
contractat macheta si a rezultat o incrustatie mai mica;
 izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
 masa de ambalat nespecifica.

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin

cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera
aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).

65
Capitol

7
ul

COROANELE DE INVELIS NEMETALICE

Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:

 Rasini acrilice ;
 Rasini (mase )compozite ;
 Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice), ceramice,
compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei
estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali.
Are un caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi
66
inlocuita de tehnologiile –materialele moderne (rasini diacrilice =
compozite, polisticle, ceromeri)-materiale moderne, superioare
rasinilor polimerice.

COROANA DE INVELIS ACRILICA (JACKET

ACRILIC)
Indicatii:
 Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;
 Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale
(proximale)
 Traumatisme insotite de fracturi ;
 Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii :
 endogene (tratamente intracanalare eronate) ;
 exogene – aport excesiv de factori modificatori de
culoare :alcool, tutun, vin rosu.
 Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket
acrilic)
Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor
moderne.

Contraindicatii:
 Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau
pacienti cu parafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;
 Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala)
datorita contactului ferm abraziunii intense cu expunere la
fracturare.In parafunctii se indica onlayurile extratisulare,
mai rezistente, cu un modul de elasticitate favorabil. Nu
rasini acrilice.
 La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete
din masa compozita, mase ceramice, coroane metalo-
ceramice) ;
 Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la
nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6
luni)si examinarea relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe
fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact. Este
inlocuita cu o coroana mixta cu stop ferm metalic sau cu o
coroana ceramica.
67
  Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali,
unde nu se pot realiza preparatii cu prag.Jacketul acrilic
necesita o preparatie nebiologica, cu sacrificiu de material
dentar.

Etape clinico-tehnice:
1. Prepararea:
Elementul dentar se prepara sub forma unui bont cilindro-conic
neretentiv. Prepararea se realizeaza secvential prin reducerea
(frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala.
Reducerea e mai accentuata prin frezare pe fetele vizibile (fata
vestibulara+marginea incizala-suprafata ocluzala) pentru a crea un
spatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic bun.
Vestibular:
Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii
devitali sau reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in
sens sagital mai mult adanca.
Cervical:
Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical
axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm vestibular
si dupa taiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul
insertiei gingivale, iar oral situat la 1-1,5mm de insertia
gingivala.Rezulta un bont ce ofera maxim de spatiu pentru un
rezultat estetic bun.
Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre
mici, se diminueaza retentia expunand coroana la decimentari.
Varianta 2:
Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu plasare
subgingivala si continuare pe fata proximala.
Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu retentie mult
mai mare decat varianta clasica.
Varianta 3:
Este o preparatie tangentiala, fara o limita decelabila.
Preparatia este in bizou, muchie de cutit (knife edge) pe care nu
se poate inchide foarte exact marginea coroanei. Inchiderea buna
la coroanele fizionomice trebuie efectuata pe prag (cu adancime
suficient de mare)

68
 Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatia
tangentiala, cu deosebire la jacket acrilic.Neinchiderea coroanei
are efect iritativ local.
Incizal:
Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine
un efect estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice

(compozite), polisticle, ceromeri:
 Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie
cervicala sub forma unui prag semirotund CHAMFREIN cu
reducere oral 0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.
 Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera
estetica, proprietati mecanice, tehnologie moderna,
tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).

2. Amprenta:
Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului protetic,
indeosebi a bontului.

Metode de amprentare:
 Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele doaua
variante:
 rigid-elastica (Stents+elastomeri);
 in dublu amestec siliconic(Kettenbach);
Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu cele mai
indicate.
 Amprenta de arcada :
 de corectare ;
 metoda dublului amestec ;
 Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de
material siliconic. Rar utilizata.

Conditionarea:
Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala
(pregatirea sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea parodontiului
gingival prin mijloace mecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj
intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea)
limitei terminale a preparatiei cervicale.
69
 Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac
imbibate cu solutie vasoconstrictoare, hemostatice :efedrina,
adrenalina 1-2%, alaun, sulfat feros, alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:

Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare

de 10%.

Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.

Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se sectioneaza fata
interna a peretelui gingival +toaleta (indepartare detritus),
hemostaza+amprentare rapida . Este cea mai eficienta modalitate de
largire a santului gingival. Sectionarea fara interesarea insertiei
epiteliale.
Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara
lezarea insertiei cu hemostaza si apoi amprentare in sedinta.

3. Modelul:
Reproducere in marime naturala a elementelor campului protetic
la scara 1/1.
In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul
monobloc (segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat desi
contraindicat. Cel mai indicat este modelul de lucru cu bont mobil
sectionat proximo-proximal.
Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????

4. Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :
1. Tehnica racirii gradate si picurare;
2. Tehnica picurarii;
3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului
protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului. Se
aplica ceara plastica pe bontul izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin
sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.

70
Etape machetare:
o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute,
aplicare DIE SPACER (lac) –creaza distanta pentru filmul
cimentului si ne ajuta la indepartarea machetei de pe bontul
dentar.
 Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
 Racire lenta fara introducere in apa;
 Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform
functional (de detaliu: creste, convexitati, cingulum, zone de
stop);
 Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in
interiorul machetei sub forma de bont. Degresare macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a
machetei pentru ambalare.

5. Ambalarea:
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia
coroanei acrilice:
 gipsuri dure tip Moldano;
 amestecul de gips dur cu gips normal.
In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips
normal. Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau
cuveta. Conformatorul este format din 2 inele si 2 capace. In
conformator se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips. Functie de
pozitia machetei in materialul de ambalat exista 2 metode :
1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;
2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta
patrunzand pana la nivel cervical.
Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi
L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Observatie tehnica:

Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala

deoarece se poate controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea
rezultand in final o coroana cu valoare estetica superioara comparativ cu
metoda verticala (mai indicata pentru coronale provizorii cand se obtin
coroane uniforme ca si culoare).

71
6. Polimerizarea coroanei acrilice:
Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice
introduse in tipar, in mai multe subetape tehnice.

Conditionare tiparului:
Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa
fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la 40-45ºC si apoi
se conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT
in 2-3 straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate
actualmente.

Rolul conditionarii:
 Separa rasina de masa de ambalat ;
 Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;
 Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Dozare, preparare rasina:

Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1,
2/1.Se aplica pulberea intr-un godeu ceramic si se prepara prin
spatulare, rezultand o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii
fizico-chimice pana la cel favorabil introducerii in tipar:pasta plastica
neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai
culoarea de baza, apoi culoarea pentru colet si incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac
chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e
cea dorita se sectioneaza in bizou cervical si incizal si se prepara din
nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt
asamblate si chiuveta este introdusa intr-o presa hidraulica la o
presiune de 2 atmosfere, timp de 15 minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv
rotund/dreptunghiular =RING, care mentine partile chiuvetei in
aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.

Observatii tehnice:

72
 In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica
pulberea+monomerul in tipar direct, rezultand culori uniforme, terne.

Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform

schemei SPOFA impartite la 2. Pentru obtinerea coroanei acrilice se
utilizeaza rasinile firmei SPOFA in 15 nuante tip SUPERPONT.. Alte
rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT (Kulzer).

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.

Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii
umede. Polimerizarea are loc conform curbei termice care debuteaza
cu cresterea lenta a temperaturii de la temperatura mediului ambiant
pana la 60ºC, in timp de 30 minute. Se mentine la 60ºC timp de 60
minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute, la temperatura de 100ºC
si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8
ore.
Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.
Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se
volatiliza monomerul si pentru a se consuma lent in timpul reactiei cu
obtinerea unor structuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim,
structuri foarte compacte).

7. Dezambalarea, prelucrarea
o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a gipsului,
indepartarea de pe coroana?????? si enucleerea
coroanei din masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.
o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul
modelului ; se realizeaza o adaptare exacta cervicala, o
adaptare proximo-proximala+echilibrare ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva
(feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei
protetice se obtine prin prelucrarea cu pufuri din bumbac.

Observatie:
73
 Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu
prezinte franjuri pentru a nu avea efect iritativ asupra parodontiului).

ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI

JACKET POLIMERICE

I. Din materiale moderne:

 Rasini diacrilice compozite;
 Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;
 Ceromeri.
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei
fizionomice polimerice.

Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:

1.Preparatia dintelui:
 in limitele preparatiei conventionale ;
 se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;
 se contraindica preparatia tangentiala ;
 se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-2mm
fetele axiale, 1,5mm incizal.

2. Metode de amprentare: identice.

De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a
campului protetic.

3. Modelul de lucru: identic.

Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile obligatoriu
(tehnologia moderna).

4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa

de machetare, ambalare, tipar deoarece rasinile diacrilice compozite,
polisticlele si ceromerii se aplica strat cu strat, direct pe bontul
conditionat.

Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:

 Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;
 Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare) pentru
rasini diacrilice compozite.In urma polimerizarii

74
 materialului rezulta structuri compacte cu proprietati
mecanice superioare si calitati estetice adecvate.

5. Prelucrarea:
Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive)
specifice tehnologiei : freze extradure, freze diamantate, polipanturi
cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebesc de masele
ceramice).

Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali:

 (multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice,
biologice mult imbunatatite) :
 preparatia bontului , amprentarea, modelul =in varianta
conventionala (preparatia mult mai conservativa) ;
 rezultate finale estetice superioare ;
 adaptare marginala /proximala mult mai exacte ;
 pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral
creamica de obtinere a jacketurilor fizionomice.
 elimina subetape tehnologice : machetare, ambalare,
introducerea machetei in tipar, polimerizarea in vase (toate
impreciziile generate de ele). Tehnologia anticipeaza
tehnologia metalo-ceramica.
 Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionare fete
interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau
sablare).

Dezavantaje:
 pretul de cost al materialului +tehnologia mai scumpe decat
la jacketul acrilic (nu e accesibil orice laborator) ;
 nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a evalua
exact stabilitatea stopurilor centrice (rezistenta la
abraziune) ; in zona laterala ne ferim de a aplica pentru a nu
perturba functional zona respectiva ;
 termobaropolimerizarea se realizeaza pentru rasinile
diacrilice compozite la temperaturi mai mari de 100ºC si in
intervalele de timp mai scurte 7-30 minute ;
 masele compozite si polisticlele (materiale hibride in
general) se livreaza sub forma de pasta, culori diferite si sub
forma de masa opac, masa pentru dentina, mase pentru
incizal, mase corectoare+flacoane cu lichide pentru

75
 conditionat (aderenta intre aceste mase) sau compactizarea
suprafetelor laterale modelate.

II. Din fatete prefabricate:

Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza pe bont
si este definitivata macheta partiala pentru fetele proximala si orala).
Se ambaleaza , rezulta tiparul, se polimerizeaza, se obtine o coroana
acrilica cu proprietati superioare fata de varianta clasica (tehnologia
clasica e pe cale de a fi abandonata datorita aparitiei materialelor
moderne).

III. Din acrilate baropolimerizabile:

(tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93)
Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana la
forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice).
Se poate polimeriza in:
 Piroconvectoare (sub actiunea caldurii uscate :BIOMAT) ;
 Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la temperatura de
120C, timp de 30 minute.
Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu
(suprafete compacte, lucioase).

IV. Din coroane prefabricate:

Acestea pot fi din:
 Acetat de celuloza;
 Rasini policarbonat ;
 Rasini sintetice.
Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se
prelucreaza marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt
indicate pe bonturi vitale, implanturi.

V. Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN).

Etape:
 Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se
amprenteaza dintii cu materiale alginice sau elastomeri
siliconici.
 Preparare dinti;
 Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina);
 Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in amprenta + pe
preparatii;
 Priza rasinii care e autopolimerizabila;
76
  Dezinsertia din amprenta a coroanei;
 Prelucrare;
 Lustruire;
 Cimentare provizorie.
Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter
provizoriu. Se contraindica pe dintii laterali.
Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu dotare
minima; Coroanele jacket moderne se obtin in laboratoare dotate
tehnologic.

Capitol

8
ul

COROANA DE INVELIS INTEGRAL

CERAMICA (JACKETUL CERAMIC)

Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre

toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta
coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
1. Clasic:
 ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice
din platina sau aur platinat ;
2. Modern :
 prin aplicare directa pe bont;??????????????????
 turnare-presare,
 frezarea unor lingouri.

Indicatii:
77
 Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale jacketului
acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari fizionomice ale
dintilor frontali. Se contraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M)
-numai de necesitate. Se indica in cvasitotalitate la sexul feminin.
Indicatii-vezi coroana acrilica:
 leziuni carioase profunde;
 discromii cromatice exo/endogene;
 anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare;
 pe dintii cu indice de carie mic.

Contraindicatii:
 La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate
realiza preparatia.
 Pe dintii laterali;
 Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul
cervical;
 In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);
 In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);
 La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie
coronara rapida).

Avantaje:
 Estetica - restaurare fizionomica excelenta;
 Biocompatibilitate (integrare tisulara);
 Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata
vestibulara si coroana mixta ; pe fetele proximale si orala
reducerile prin frezare sunt chiar mai mari.

Dezavantaje:
 Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la
adaptare);
 Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;
 Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial
(circumferential).

78
Etape clinico-tehnice
1. Preparatia dintelui:
Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-conica ,
neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate fetele axiale si
1,5-2mm incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si
prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor de intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze
(unghiul ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN.
Reducerea mai accentuata la nivel incizal. In rest reducerea este
uniforma.

2. Amprentarea:
Metode de amprentare pentru tehnologia integral ceramica: se
indica amprenta de arcada exclusiv:
 Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat in
portamprenta individuala este cea mai indicata;
 Amprenta de arcada bifazica :
 de corectare ;
 in dublu amestec (vezi inlay).
 Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material
elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.
 Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda
combinativa « hidrocolizi reversibili-ireversibili »(metoda
hidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.

3. Modelul:
In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai
modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul
de hemiarcada (in zona frontala) numai cu bont mobilizabil.

Materiale utilizate:
 Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai folosite ;
 Rasini compozite pentru completare ; cele mai indicate , dar
nu au utilizare larga ;

79
  Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau rasina
de completare ; tehnologie laborioasa, rar utilizata numai in
ceramica.

4. Macheta / obtinerea coroanei:

In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea se indica
pentru procedele tehnologice moderne (turnare, presare): DICOR
SYSTEM, EMPRESS (Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).
In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se
adapteaza pe bont o folie de 0,2 mm de platina sau aur platinat
obtinandu-se dupa pirosirea foliei o capa intim adaptata si imbinata
proximal prin faltuire. Pe aceasta capa usor extinsa cervical cu 2-3mm
se aplica strat cu strat masa ceramica care va fi sinterizata (arsa strat
cu strat).
Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral
cermice: procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita sistem de machetare
pentru ca , coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice
pe modelul duplicat.

Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:

 Amprentare;
 Model de lucru;
 Conditionare bont (DIE SPACER);
 Amprenta duplicat =duplicare;
 Modelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta:
SUPERHARD;
 Ardere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in
2 etape pentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica
masele ceramice conventionale.Este procedeul cel mai
raspandit, mai sigur.

Etapele de lucru:
In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:
 se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu
pensula si se arde la 1100ºC timp de 2 ore, rezultand o
capa poroasa. ardere de infiltrare=se aplica pe capa
obtinuta in prima ardere aluminoceramica cu particule de
sticla (alumina 70-75%) si se arde (ceramizeaza) timp de 4
ore, la aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistenta
mecanic=miez alumino-ceramic.
80
  pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru
nuantare coloristica. Arderea are loc la temperaturi mai
mici de 1000ºC ( 990-950ºC).
Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe
bontul din masa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de
sablare si coroana este adaptata pe modelul de lucru. Dupa
conditionare este cimentata adeziv (cimenturi rasinice ionomere).
Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.

Etape de lucru ale tehnologiei clasice:

Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica
preparabila tip VITA (ceramica feldspatica) - componenta de baza 60-
80%.
Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:
 feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza in faza
de topire amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate.
Din punct de vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-
sodiu.
 componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata masa
ceramica in momentul arderii, iar dupa ardere confera luciul
caracteristic.
 caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care
influenteaza fluorescenta maselor ceramice.
Alte elemente componente:
 aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu,
borax) cu rol de a creste masa produsului si a scadea
temperatura de ardere.
 pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor
ceramice stabilitate cromatica.
Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-
ceramica). In masele ceramice se adauga miniprocente de oxizi
metalici precum: aur, argint, fier, crom, cobalt, nichel, titan, indiu,
staniu.
 Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel,
titan (generati de componenta metalica si adaugati in masa
ceramica).
 Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor
fuzibile) care migreaza termoelectronic in zona de
interdifuziune. Si masele ceramice contin aceeasi oxizi
pentru a facilita legarea chimica intre cele 2 componente.

81
 Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul
dentar e un portelan caolinic (caolin 50-70%) care ii confera o cluoare
alb-laptoasa, cuart 20-25%, feldspat 25-30%.

Masele ceramice moderne:

 Aluminoceramica;
 Vitroceramica;
 Ceramica magnezica;
 Ceramica zirconica.
Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor
grele). Contin in plus substante fluorescente care cresc gradul de
translucenta (oxizi ai metalelor grele din pamanturi rare-lantanide).
Acesti oxizi cresc translucenta.
Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana
reprezentata de apa distilata si alcool, la care se adauga lianti
hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu rol de a mari adeziunea
ceramicii de suportul metalic.

Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):

1. Capa din platina, anterior arderii maselor
ceramice se degazeifica ( se conditioneaza prin incalzire la
1200-1300ºC) timp de 10 minute rezultand o capa apta de a
primi masa ceramica opac.
2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de
0,3mm pe toata suprafata care are rolul de a ecrana
eventualele modificari coloristice ale bontului sau
reconstituirilor si de a favoriza aderenta masei dentina-
smalt.
3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5 minute cu
preardere prealabila in gura cuptorului.
4. Arderea dentinei si a smaltului –pe capa acoperita cu opac
se aplica in exces masa de dentina +smalt (20-30%)cu
vibrare si absorbtie a apei distilate (sugativa hartie filtru).
5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentru
preardere (in prezenta oxigenului) , urmata de ardere in vid
la 900ºC timp de 4 minute. Racire lenta.
6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.
7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite normale
morfologice si urmeaza apoi arderea de corectare.
8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si
se ard la 950ºC, timp de 4 minute, in vid.

82
 9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2
minute, in prezenta oxigenului (aceeasi temperatura).
4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute, in
prezenta oxigenului.
10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza
pe modelul de lucru adaptarea.

5. Prelucrarea:
Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si
clinicianul vor controla minutios adaptarea.

6. Fixarea:
Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea
adeziva) dupa conditionarea prealabila a fetei interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a
rezulta o suprafata asperizata ce favorizeaza imbinarea adeziva.

Capitol

9
ul

COROANA MIXTA

Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita din 2

componente:
Metalica-care acopera in totalitate bontul;
Fizionomica –care placheaza partial/total coroana metalica

83
Coroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis metalice
(proprietati mecanice ) cu avantajele coroanelor de invelis fizionomice
(proprietati estetice).
Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece sunt mai
conservative decat coroanele de substitutie si constituie un element
de agregare mezial mai fizionomic decat coroanele de invelis metalice.

Indicatii:
Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale
coroanelor de invelis fizionomice si metalice.
Din punct de vedere conservativ-restaurator:
 in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese
carioase voluminoase , traumatisme, abraziune;
 in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);
 in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;
 ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si
pe dintii laterali (morfologie adecvata, ca elemente de
agregare punti speciale, cazuri clinice speciale-estetica
deosebita).
Din punct de vedere protetic:
 ca element de agregare pentru punti mixte partiale (de
hemiarcada), punti totale;
 ca lement de agregare (curent) al protezelor partiale
scheletate;
 ca element de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (in
parodontopatii);
 in echilibrarile ocluzale (curent).

Contraindicatii:
 pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu exista
spatiu pentru cele 2 componente +retentie preacara);
 la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare
voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate (preparatii
cu prag);
 la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in
scop protetic).

Avantaje:
 coroane mult mai conservative decat coroanele de
substitutie ;
 efect fizionomic satisfacator si superior celor metalice ;
84
  pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai
conservativ :D.C.R.+coroana mixta.

Dezavantaje:
 Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari
+reduceri mai crescute de tesut dentar (fetele vestibulare)
fata de coroanele de invelis metalice si fizionomice
(ceramice de regula-cu ele comparam) ;
 grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita
formei bontului (avem o reducere mai mare de tesut
dentar) ;
 Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei
metalo-polimer cu modificari coloristice.
Observatie clinica

Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.) genereaza

disfunctii ocluzale datorita abraziunii care duce la pierderea stopului
ocluzal.Chiar si compozitul prezinta deficiente si se abrazeaza in timp.
Deci, se contraindica placarea cu rasini la nivel ocluzal..

Clasificare:
Coroanele mixte se clasifica:
Dupa aspectul estetic:
 coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este
placata cu componenta fizionomica (metalo-acrilicele,
metalo-diacrilicele=compozite) ;
 coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica
acopera in totalitate fetele axiale ramanand numai o
colereta metalica 0,5mm vestibular ;2-3mm proximo-oral.
Prin retragerea gingiei colereta metalica devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):
 coroane metalo-polimerice :
 metalo-acrilica (clasica);
 metalo-diacrilica (compozita);
 coroane metalo-ceramice.
Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
 termopolimerizare clasica: rasini acrilice;
 termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura
(piroconvectoare);
 termopolimerizare sub vapori de presiune -
baropolimerizare (modern);
85
  fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);
 fotobaropolimerizare: rasini compozite;
 fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata pentru
componentele fizionomice din rasini compozite;
 prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare
speciale;
 din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO
BASE SYSTEM).

Componenta metalica se poate obtine prin:

 turnare (procedeu devenit clasic);
 sinterizare;
 galvanizare;
 ambutisare;
 galvanizare.
Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a componentei
metalice (de regula pentru coroana metalo-ceramica)
Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta
componenta se arde masa ceramica.
Observatie:

Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este abandonata dar ea

este utilizata in tehnologiile moderne de obtinere a coroanelor mixte
metalo-ceramice.

Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este coroana

mixta metalo-ceramica datorita stabilitatii coloristice in timp,
biocompatibilitatii+proprietatilor mecanice (cazuri clinice speciale
care trebuie sa fac fata pretului de cost, rezolvari protetice speciale,
in conditii de dotare adecvate).

Etapele clinico-tehnice:
1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)
In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-conica ,
neretentiva.
Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si
incizal/ocluzal.

86
 Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si
incizal:1,5-2mm =coroana mixta metalo-polimerica. Aceste reduceri se
indica pentru a crea un spatiu necesar celor 2 componente.
Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai putin :0,3-
0,5mm cand sunt acoperite cu metal in varianta clasica si pana la 1-
1,2mm si cu o conicizare spre ax in varianta moderna cu componenta
fizionomica extinsa (metalo-compozita, metalo-ceramica).
Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica (metalo-
compozita )2mm.
Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila =PRAG.

Preparatia cervicala:
Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in sens
sagital). Oral se deretentivizeaza prin slefuire morfofunctionala.
Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale:
 preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife Edge » ;
ce nu are limita. Se contraindica in tehnologia coroanelor
mixte ; este cel mai mult utilizata in practica (este simpla de
preparat, comoda, deretentivizeaza rapid, da rapid
amprenta). Are efect iritativ local. Prezinta inchiderea
dento-protetica aproximativa, genereaza in timp iatrogenii,
sangerari, mobilitate, retractii etc.
 cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN scurt-
(pentru coroana mixta metalo-polimerica) sau CHANFREIN
lung (“dup”) -(coroana mixta metalo-ceramica). Prepararea
CHANFREIN, dupa scoala japoneza, e favorabila obtinerii
unor coroane metalo-ceramice fizionomice cu o inchidere
marginala (dento-protetica buna).
 prag in unghi drept cu unghi de intalnire, pereti axiali
rotunjit = vezi jacketul ceramic;
 prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.
Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat suficient
de gros ceramic - un rezultat estetic excelent.
Inchiderea marginala prin cimentare este dificila (riscanta-se
poate fisura masa ceramica) daca este in unghi drept. Din acest motiv
preparatia trebuie sa se realizeze cu prag bizotat – se observa colereta
metalica si fata de praparatia EN CONGE preparatia este mai
biologica, mai dificil de facut. Ideal CHANFREIN CIRCUMFERENTIAL
pe toate fetele.

87
2. Amprentarea:
Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin
metodele de amprentare prezentate la corana fizionomica +coroana
de inveli metalica .
Se indica preponderent amprenta de arcada.
Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare (de
hemiarcada) in ocluzie si model segmentar obligatoriu cu bont mobil.

3. Modelul:
Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de cea mai
buna calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si superdure
(arcada). Modele de arcada cu bonturi detasabile (mobile) sunt cele
mai indicate.
Observatie clinica:

Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.

Pentru obtinerea modelelor pot fi utilizate si alte materiale: rasini

compozite, metale electrodepuse sau pulverizate. Clasic se utiliza
modelul duplicat din mase de ambalat termorezistente.

4. Macheta componentei metalice:

Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua
variante.
1. varianta clasica:
 tehnica racirii gradate
 tehnica picurarii.
Procedee pe cale de disparitie.
2. varianta moderna:
 ceara calibrata +elemente prefabricate. Capa din
ceara calibrata + capacul =din element turnat si
lipit.
 discuri termoplastice (prin ambutisare);
 rasini compozite foto;
 tehnica aditiei de ceara.
In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-ceramica
sunt necesari pereti cu grosimi uniforme, rigizi, nedeformabili care
ofera spatiu necesar componentei fizionomice.
88
 Tehnica de lucru la sistemul de machetare –vezi
L.P.........................
Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic sa se
inscrie in standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm pentru un
rezultat estetic foarte bun –strat suficient de gros pentru a permite
translucenta luminii).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-

polimerice:
 prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau
anse ce pot sa transpara prin rasini) ;
 peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre
vestibular. Macroretentii +retentii+prag cervical cu rol in
mentinerea mecanica a componentei fizionomice.
 componenta metalica dupa sablare prezinta si microretentii
(microcavitati).
 prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a materialului
fizionomic (sa nu se desprinda datorita impactului ocluzal) ;
nu lasam componenta fizionomica neprotejata.

Macheta componentei metalice a coroanei metalo-compozita:

 Prezinta micro si macroretentii: perle micronice, perle
macro :0,2-0,4mm –IVOCLAR, RENEFERT+prag , rama de
protectie.
 Componenta metalica la metalo-compozite prin
conditionare : sablare, degresare, gravaj electrochimic,
silanizare este pregatita pentru a fuziona fizico-chimic
componeta diacrilica (legatura prin punti ce este superioara
fata de metalo-acrilica care se mentine stric mecanic).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-

ceramice:
 Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;
 Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);
 Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau pereti
proximali evazati;
 Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sau
ambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;
 Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a
favoriza translucenta ; se obtine o fizionomie excelenta.
Observatie tehnica:
89
 Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.

Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati , microdenivelari care

vor favoriza fuzionarea masei ceramice pe capa :BONDING TREPTHS
(cavitati negative)

Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de NaCl si

apoi se spala cu jet de apa rezultand microcavitati ce favorizeaza
aderenta masei ceramice.
Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru metalo-
ceramica genereaza fisuri, desprinderi ale masei ceramice .Se
contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-
compozite se folosesc machete prefabricate +sisteme retentive (perle,
butoni) tip INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). De
refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu
cat sunt mai numeroase cu atat gradul de fuziune este mai crescut :
tehnica SHORE.
Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri
(agenti de legare, cuplare) : INZOMA P pentru aliaje nobile si
INZOMA NP pentru aliaje nenobile ce au rolul de acreste gradul de
fuziune de aderenta, creste legatura fizico-chimica a maselor ceramice
de componenta metalica.
Avantaje:
 Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri,
fetele interne plane, fetele externe concave cu rolul de a
creste umectarea intre masa ceramica si metal. ;
 Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru
coroane propriu-zise dar si pentru intermediari pentru a
face economie de metal nobil intre 40-60%.

5. Topirea, turnarea
Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza identic ca
la coroana de invelis metalica (aliaje, surse,
metale?????????????????????).

90
6. Placarea coroanei mixte:
Placajul cu rasini acrilice simple:
 Componenta metalica se conditioneaza prin sablare,
degresare , lustruire, curatire in bai galvanice
(electrochimic) rezultand suprafete foarte curate.
 Modelare macheta pentru coroana fizionomica:
 Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in exces si
dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare.
 Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata
metalica in jos si macheta orientata superior.
 Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul , introducere,
indesare, polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la
jacketul acrilic.
 Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).
 Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu
instrumentar rotativ/abraziv si lustruire.
 Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin
microretentii aplicate pe componenta metalica.
 Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit sau masa
ceramica.
 Componenta metalica prezinta macroretentii+microretentii
la coroana metalo-compozita.

Placajul cu rasini diacrilice compozite:

Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de
pasta vascoasa. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt
combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite:
 masa opac (opaquer);
 masa pentru dentina;
 masa pentru smalt;
 masa pentru cervical;
 mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt),
 mase intensive;
 flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ; lichid
pentru activat straturi depuse =ISOSIT N ; lichid pentru
compactizare rasina pentru modelarea finala).
Etape:
 conditionare componenta metalica :

91
  sablare, gravaj electrochinic (metodologia standard),
silanizare.
 Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari,
silicatizari, metalizari, oxidari.
 Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric
pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de
hidrogen) cu gruparile –COOH disponibile ale silanilor in
final, rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei
pur mecanice de la coroana acrilica.
 silanizare :
 Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan
pe suprafata anterior conditionata.
 aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la
masa de smalt.
 Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.

Rasini compozite de placare:

 SR ISOSIT N –rasini fototermopolimerizabile (Ivoclar) ;
 COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambele
fotopolimerizabile.
 SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala).
 CHROMASIT (Ivoclar) –barotermopolimerizabile.

Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):

Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un silan
numit SPECTRALINK , un lichid pentru activarea straturilor depuse
SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare, modelare finala
+inchiderea porilor rasinii.
Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri
de dilutie.
Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu
gruparile –OH , rezultand organo-silani.
Tehnica de lucru:
1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta metalica
conditionata.
2. Aplicarea opacului in grosime uniforma:0,3mm.
Rol:
 Opacizare, ecranare a metalului;
 Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse
(dentina, smalt).

92
 3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de
5 minute.Rezulta masa opac aderenta de componenta
metalica, strat uniform fara transparenta metalului
(ideal).Cand avem transparenta reluam procedeul.
4. Activare masa opac prin aplicare de
SPECTRAACTIVATOR .
5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea
de baza ; se aplica de la colet spre incizal.
6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel
mai gros)spre colet (grosime atenuata)+masa colet in 1/3
cervicala (Yellow Dark).
7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid ISOSIT,
reultand forma finala a componentei fizionomice.
8. Polimerizare: in miniautoclave
(termobaropolimerizare) la 120ºC, presiune 6 barri, timp de
7 minute.Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati
superioare fata de cea acrilica (mecanice, estetice,
coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.
Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje
(Au, Pt pana la Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice. Curent se
aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Gaudentul si Co-Cr se contraindica.
Aliajele Ag/Pd sunt producatoare de oxizi (oxizii de argint modifica
culoarea).
La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei duble
retentii: perle 0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv) si
macroretentii.
Observatie tehnologica:

Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat,

aemanator tehnicii metalo-ceramice.

Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica

este superioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara,
mai laborioasa, necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare,
materiale.
Observatie :

Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei

metalo-ceramice.

93
Placajul ceramic:
Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice,
anterior conditionate.
Etape:
Conditionarea componentei metalice
 Sablarea.
 Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.
 Curatire in bai ultrasonice.
Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare
(absorbtie).
Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape
distincte, totdeauna cu prearderi (preuscari).
 Arderea (sinterizarea) masei opac.
Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe
componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in
gura cuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in
vid.
Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY.
Arderea masei opacare ca rol:
 Ecraneaza metalul;
 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior
depuse. Cand se constata insulite gri, se reaplica si
se rearde.
 Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt
(mase ceramice de baza)-bonding porcelain.
Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la
incizal catre colet, usor in exces 20-30%, peste masa
aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat.
Aplicarea maselor: cu vibrare+absorbtia umiditatii
(hartie filtru, sugativa).
Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute,
urmata de introducerea in cuptor la 980ºC, in vid. Se
mentine la acesta temperatura 2-3 minute, urmata de racire
lenta, rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana
la 30%).
Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze
diamantate fissure, cu freze extrahard din tungsten. Se
obtine forma caracteristica. Se adapteaza cervical, proximal,
incizal pe model. Se trimite in cabinet pentru examenul oral.
Pot sa apara erori: fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros
94
 (supraardere). Toate erorile se corecteaza in 2 etape de
ardere cu mase speciale de corectat + mase intensive pana
la nuantari. Dupa examenul intraoral la care se constata
corectitudinea adaptarii, coroana este degresata din nou in
solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea
finala, (glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta
oxigenului.
 Glazurarea se obtine prin 2 procedee:
 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform);
 Autoglazurare cand corespunde coroana,
rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie,
biocompatibilitate, rezistenta mecanica
superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar
inferioare ca estetica celor integral ceramice.
Observatie tehnica

A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de contact.

7. Cimentare / Fixare:
Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu
cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc)
Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor
policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau
chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi
ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare adeziva

10
Capitolul

( cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare).

95
COROANA DE SUBSTITUTIE

Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe

preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.
Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure distruse.
Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Parti componente: - 2 dispozitive:

 Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);
 Dispozitivul radicular cu accesorii:
 Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera
suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2
versante datorita preparatiei)
 Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasat
subgingival 0,5mm.
 Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea
radacinii, cu o forma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa
aiba forma cilindrica (frictiune maxima), diametrul 1/3
din diametrul radacinii, pentru a se conserva suficient
de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului
in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Inelul
impreuna cu placuta constituie capacul.

Clasificare:
Din punct de vedere estetic, coroanele de substitutie se clasifica:
 Coroane de substitutie fizionomice: bont si coroana
acrilica /diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial si acrilat
din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor
inferioare ale rasinilor acrilice simple. Mai indicate
(utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite si masele
ceramice.
 Coroane de substitutie mixte: caseta/semicaseta. Se obtin
prin 2 procedee:
 elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular
se lipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin
utilizata.
 elemente unite (monobloc).
96
 Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana solo pe el
este solutia moderna. Coroana de substitutie mixta este indicata pe
incisivul central, canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj.
Coroana va avea fata orala metalica. Materialul polimeric nu rezista,
cel ceramic rezista chiar abrazand dintii antagonisti.

Indicatii:
 Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese
carioase, anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme,
abraziuni.
 Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se
contraindica pe molari (de necesitate).
 Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile
de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate,
corectandu-se anomalia.
 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale,
laterale, fronto-laterale fiind indicat ca element mezial de
agregare.Protetic ofera gradul de frictiune cel mai mare dar
risc de fracturare.

Contraindicatii:
 Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte
(mai conservative).
 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si
indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent).
Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza
discromii la nivelul fatetelor (lizereu verzui pe fond de oxizi
metalici).
 Cand dotarile tehnice sunt modeste.

Etapele clinico-tehnice:
1. Examenul clinic:
Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului protetic
(fractura, abraziunea), analiza RX (exista sau nu tratamentul
conservativ, calitatea obturatiei de canal, starea parodontala
periapicala-osteita,periapicala, prezenta sau nu a parodontopatiilor
cronice)
97
2. Prepararea dintelui:
Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de insertia
gingivala, prepararea bontului in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si
unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala,
rezultand preparatia in 2 planuri a bontului coronar.Versantul
vestibular dupa adaptarea inelului metalic se plaseaza (infunda)
subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic superior.Prepararea
radiculara : canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr, dupa care
se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o
largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde
pivotul (stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul
sectionat inainte de prepararea subgingivala, se prepara subgingival
cu peretii axiali convergenti cu freze diamantate pentru a patrunde
subgingival, corect inelul pericervial.

3. Amprentarea:
Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate trei
metode de amprentare:
 Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu
sau fara stift metalic;
 Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu
stift metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul in canal;
amprenta cu silicon chitos, se scoate stiftul din lacas, se
plaseaza materialul siliconic fluid pe canal, stift + material
siliconic chitos.
 Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta
unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata. Se
indica pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in
care coroana de substitutie este ca element de agregare:
 In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con
acrilic.
 In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta
in care se fixeaza stiftul;
 In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul
Lentullo si se aplica siliconul in portamprenta, ea se va
insera pe preparatie, in ocluzie rezultand amprenta
segmentara.

98
 Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului
gingival cu ajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului gingival.
Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o
amprenta exacta a preparatiei corono-radiculare.

4 Modelul:
Modelul se va realiza din:
 gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips dur
pentru soclu; modelul segmentar se va realiza cu bonturi
mobilizabile.
 Rasinile compozite vor fi folosite rar;
 Modelul de arcada galvanic-rar.

5. Macheta:
Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din:
 Ceara;
 Rasini compozite –ideal- mult mai ergonomice, costisitoare;
 Rasini acrilice simple;
Macheta din ceara – tehnica picurarii –vezi L.P. va razulta o
macheta foarte
exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

6. Tiparul:
Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire metalice;
Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam sulfat-
nobile; fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare: intr-un timp si
in 2 timpi cu aceeasi masa de ambalat.

7. Topirea-turnarea:
Etape descrise la inlay-ul metalic.
Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta freventa si
curentii de joasa frecventa atat pentru aliajele nobile + nenobile, in
creuzete ceramice (de regula) si la intervalele de topire indicate.

Materiale:
 Aliaje nobile:
99
  aur platinat : 833%o aur +12% platina –aliaj foarte
rezistent
 baza paladiu;
 Aliaje seminobile : Argint-Paladiu –Palliag;
 De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in varianta
metalo-compozit, metalo-ceramica.
Observatie tehnica

Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje Co-Cr sau

aliaje baza cupru.

8. Prelucrare, finisare:
Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare; dispozitivul este
adaptat de tehnician pe model;
Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru examenul
intraoral. ; are loc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ; se
sectioneaza cu frezele astfel incat in bizou , inelul sa patrunda
subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai mare de 1 mm este
subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie sa permita aplicarea
componentei fizionomice.
Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste
bont, pentru obtinerea casetei ce ulterior era lipita de dispozitivul
radicular ; tehnologie abandonata.
Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ;
caseta-mai frecvent.

Realizarea componentei fizionomice:

Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina acrilica
simpla sau rasini baropolimerizabile (vezi coeroana acrilica) -
BIODENT, SUPERPONT., cu aplicare succesiva pe bont /in casete..
Rezulta o coroana relativ buna din punct de vedere fizionomic, cu o
raspandire destul de mare datorita pretului de cost comparativ cu
coroana de substitutie metalo-compozita.
Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la
coroana mixta; pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul
se modeleaza cu praguri: vestibular, oral cu macro si microretentii
(conditii identice cu celede la coroana mixta).Coroanele de substitutie

100
mixte metalo-compozite se placheaza cu rasini compozite dupa o
prealabila conditionare a acestora : sablare, ceramizare, metalizare.
Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-
macheta pentru componenta metalica-vezi praguri rotunjite, fara
retentii, fara margini ascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este
extins pe toate fetele axiale la coroana de substitutietotal fizionomica
si partial la coroana mixta cu fetele orale metalice.
Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic
coroanei placate cu rasini acrilice simple, au o biocompatibilitate
superioara si parametrii mecanici de legarea componentei fizionomice
este superioara ; varianta tehnologica ce intruneste din punct de
vedere al tehnologiei + pretul de cost –sufragiul unanim.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate
ceramice (crampoane butonate scurte, lungi, fatete Steel) sunt
depasite tehnologic datorita aparitiei tehnologiilor metalo-ceramice.

11
Capitolul

PUNTILE DENTARE -
GENERALITATI -

Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se

fixeaza pe dintii stalpi prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din
materiale diferite.

Elemente componente:
 Elementele de agregare: protezele unidentare care se
fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi ;
101
  Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza dintii
absenti de pe arcada; corpul de punte in varianta moderna -
se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta
clasica - separat fiind solidarizat de elementele de agregare
prin lipire).

Indicatii:
Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare
edentate partial.

Caracteristicile:
 Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe
dintii stalpi;
 Au un volum asemanator sau identic cu cel al dintilor
naturali, cu un modelaj ocluzal anatoform functional;
 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale
dento-parodontal;
 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide,
nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare
care satisfac;
 Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate
la alte tipuri de microproteze.

Conceperea puntilor dentare:

Puntile dentare se concep in functie de:
 gradul de disfunctionare al cazului clinic si topografia
edentatiei:
 zona frontala: fizionomia: elemente de agregare,
corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin
tehnologii cat mai moderne; coroane metalo-ceramice,
incrustatii in incrustatii.
 zona laterala: masticatia : punti rezistente din punct de
vedere biomecanic; de regula ~ puntilor mixte cu
elemente de agregare mixte (coroana de substitutie,
coroane mixte, coroane de acoperire distal).
 Conditiile clinico-tehnice : cabinete si laboratoare dotate
corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea
celor mai adecvate elemente de agregare si corpuri de
punte.

Avantajele tratamentului prin punti dentare:

102
 Din punct de vedere masticator, comparativ cu protezele
mobilizabile/mobile, restaureaza aceasta functie in grad superior 90%,
functie de conditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate,
numarul dintilor, raportul corpului de punte cu creasta edentata.
Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt
superioare. Datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere
fiziologica, dento-parodontala a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la
osul alveolar. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta
o morfologie ocluzala (cuspizi, fosete, puncte de contact) ce pot prelua
o parte din fortele ocluzale.
Puntiel dentare asigura un confort prin fixitate, aspect, volum -
confort psihic si integrare rapida in mediul social.
Din punct de vedere fonetic, modelarea corecta a corpului de
punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona
neutrala, modelarea fetelor orale cu creste, cingulum favorizeaza
restaurarea timbrului vocii. Se pronunta corect dentalele si nu apare
sigmatismul de la protezele mobile. Lateral punile prin corpul de
punte, trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea
rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se
contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.

Dezavantajele tratamentului prin punti dentare:

Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu
mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de
trecere, orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena
precara, insuficienta duce la aparitia halenei fetide . S-au conceput
punti dentare speciale (demontabile) – igienice pentru a se realiza o
curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halena fetida
apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea
ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune.
Estetic, puntile dentare au un element rigid-componenta metalica
placata cu o componenta fizionomica; componenta metalica nu
permite individualizarea dintilor ca forma, volum, culoare
asemanatoare dintilor naturali. Transpare metalul la o individualizare
pronuntata; volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si
diasteme; se restaureaza foarte dificil distemele, tremele. Rezultatul
estetic nu totdeauna este cel ideal; in cele mai multe cazuri exista un
compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. Cu
protezele mobile, rezultatul estetic este superior.
Realizarea puntilor dentare necesita conditii clinico-tehnice
deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune; in

103
laboratoare modeste se pot realiza doar punti metalice, din gaudent,
stantate.

Elementele componente:
1. Corpul de punte
 din punct de vedere al materialului:
 metalice;
 nemetalice;
 mixte.
 din punct de vedere al esteticii:
 fizionomice;
 nefizionomice-laterale
 partial fizionomice - cele mai indicate pentru
restaurarea fizionomiei + economie material si
confort, greutatea mai mica
Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul
arcadei edentate (bresei).
2. Elementele de agregare sunt concepute functie de :
 topografia edentatiei;
 dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia
coronara, zona in care se afla. Puntile dentare refac
edentatii reduse de la 1-3 dinti, maximum 4 (cu conditia ca
dintii limitanti sa fie bine implantati)
Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de
coroane.

Observatie clinica

In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti, elementele de

agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.

Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala redusa.

Edentatia partiala
Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor elemente
dintare.

Cauzele edentatiei partiale:

104
  Extractia dentara;
 Parodontopatia;
 etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici, fracturi,
accidente - avulsia de pe arcada a unui element dentar.

Clasificarea starii de edentatie:

 dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer );
 clasa I-oblica;
 clasa II-transversala;
 clasa III –unilaterala;
 clasa IV - patrulater.
 dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman);
 Clasa I -edentatia frontala –incizia alimentelor;
 Clasa II -edentatia laterala-masticatia.
 dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa);
 clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) ,
edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala);
 clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari,
molari) (uniterminala);
Modificari Swanson: Clasa I devine clasa II si clasa II
devine clasa I. Dar in practica frevent exista edentatii
biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu
cel clinic.
 clasa III-zona laterala –premolari, molari –edentatia
clasa III- (unilaterala.);
 clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-
frontala.
Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T;
Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de
hemiarcada (unilaterala).
Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit,
extindere larga, utilizata in protezarea fixa si in
protezarea cu proteze mobilizabile.
 dupa zona topografica (Costa):
 Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie
frontala ;
 Absenta dintilor laterali (premolari, molari) =
edentatie laterala;
 Absenta premolarilor, molarilor dintr-un
cadran=edentatie unilaterala;

105
  Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala
extinsa;
 Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala,
frontala si terminala;
 !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece
de linia mediana.
 Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin
prezenta a minim 2 dinti pe arcada.
Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4
spre 3.
Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor
de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Notarea edentatiei se realizeaza cu
majuscule. Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“ (in scriere).
Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea
personalului ajutator.

Campul protetic:
 Dintii limitanti - dintii stalpi;
 Dintii vecini;
 Dintii antagonisti;
 Creasta edentata;
 Relatia de ocluzie.
Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe
care se pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si
tipul raportului corpului de punte.
Dintii stalpi delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia
laterala). Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala
/uni/biterminala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un
bont dentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii
stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si
care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin
suportul dento-parodontal..
Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei
constructii sa fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.
Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens
orizontal astfel:
 Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu
aparitia tremelor intre dinti;
 Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.
Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ;
rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea
106
neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Dintii antagonisti
reprezinta dintii opusi edentatiei.
Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia
initiala. In edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea
dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in
normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza a relatie
ocluzofunctionala intre elementele dentare.
Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:
 Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact
cu mucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu
aparitia blocajelor ocluzale.
 Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.
Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara,
aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul
protetic definitiv.
Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o
mucoasa fixa, iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie.
Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente, la
pacientii tineri, interventii pe parodontiul sanatos. Rezorbtiile
accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase, la pacientii
parodontopati.

Metode de obtinere a puntilor dentare:

 din elemente separate (clasic): in timpul I se obtin
elementele de agregare. In timpul II se obtine corpul de
punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare
(tehnologia metalo-ceramica-aliaje nobile).
 din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se
pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si
adezive (Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

PUNTILE DIN ELEMENTE UNITE

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de
corpul de punte.
Etape:
 Examenul clinic;
 Diagnosticul protetic;
 Solutia protetica;
107
  Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii
stalpi, creasta edentata) - elementele componente indemne
din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile
(presiunile ocluzale) ale unei punti dentare.
 Amprentarea;
 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
 Machetarea puntii din elemente unite;
 Ambalarea si obtinerea tiparului;
 Topirea si turnarea;
 Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;
 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea
ocluzala;
 Placarea componentei metalice;
 Prelucrarea, lustruirea finala;
 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii
stalpi).

Caracteristici:
 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;
 timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;
 pret de cost mai mic;
 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente
unite se impune obtinerea unui paralelism perfect, riguros
al dintilor stalpi.
 necesita o echipa medic –tehnician experimentata
profesional si dotata.

Avantaje:
Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor,
fracturilor si coroziunii.

Indicatii:
 Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor
tehnologice (edentatia mixta).
 La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay
(corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de
machete prefabricate).
 Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va
deveni parte integranta a tiparului..

Dificultati:
108
 Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme
ce intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase
cu mobilizarea dintilor stalpi.

12
Capitolul

109
PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA
PUNTILOR DENTARE

In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate

urmatoarele principii protetice:
 Biofunctional;
 Biomecanic;
 Bioprofilactic.
Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale
sistemului stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.

Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza
restaurarea functiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.

1) Masticatia
Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari
protetice cu:
 Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe
arcada ;
 Suprafete morfologic cuspidate ;
 Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic
(metalice, ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens
vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta
masticatorie (functia masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se
indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa
(contact stabil, functional, eficient in functia masticatorie). Este cel
mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe de
tipul puntilor.
Observatie

Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.

110
 Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile
protetice fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai
redusa la cazurile clinice cu ocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric
(cazuri clinice in proportie de 12-15%).
Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de
intercuspidare maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului
interdentar de la nivelul arcadelor, contact ce se stabileste intre
versantele cuspidului activ si versantele fosetei (in 3 puncte). Cuspidul
nu contacteaza planseul fosei. Este un contact ferm, stabil. Acest tip
de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la restaurarile
protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai la
cazurile cu ocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta
cu long centric.
Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu
proteze totale. Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar
si antero-laterale « wide centric », proportinal cu miscari condil in
cavitatea glenoida . Este tipul de contact cel mai indicat in restaurari
protetice fixe.
Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte
de contact initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai
fosetei. Morfologic cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci
(morfologia primara), ulterior consecutiv functionalitatii in parafunctii
(bruxism), cuspizii se micsoreaza prin atritie impreuna cu fosetele
anulandu-se morfologia initiala chiar pana la desfiintare. Este un
contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu ajutorul
puntilor dentare.
Afecteaza in ansamblu ocluzia.
Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj
aditiv al machetelor. Este rar utilizat.

2) Fonatia
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea
trebuie restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se
restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza corect lucrarea fixa.

Caracteristici:
 Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in
configuratia de arcada, avand un traiect arcuat.
 Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica
cu a dintilor naturali ;
111
  Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi
identic cu al dintilor naturali (creste marginale, cingulum in
1/3 medie, convexitati, relief concav-convex);
 Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale,
subdimensionat in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie,
sigmatism, sasait.

3) Fizionomia
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale
in realizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu
ale dintilor naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al
elementelor dentare pentru a obtine armonia dento-dentara
caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice
(estetica mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale
hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor
este inferioara maselor ceramice.

Principiul biomecanic:
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie
rezistente fizico-chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie
stabile.

1. Rezistenta fizica:
Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din
materiale rezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se
deformeze/ abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu
forme care pe sectiune au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L »
considerate a fi cele mai rezistente la actiunea fortelor ocluzale
(pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o
forma rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor
prezenta diametre maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune
112
ocluzale. Corpurile de punte sunt asemanatoare cu o bara intre 2
stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de
rezistente.
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica
suprafete metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate
sensurile (1,5mm), materialul de placat ideal va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale
cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite.
Exceptie vor fi cazurile clinice :ppersoane publice care solicita
fizionmie maxima . Se placheaza cu materiale hibride : ceromeri,
compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice,
din ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii
deschise, in zona frontala.

2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a
dintilor limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai
conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia
medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si
suprafata de contact este mare.

3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de
frictiunea realizata intre fata interna a elementelor de agregare si
bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza
puntile pe bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????

113
Principiul bioprofilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale
caror elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice
asupra campului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai
bine igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie,
latime, modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata specifice
(modificate) pentru a favoriza in primul rand igiena.

Directia corpului de punte:

In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l
inscrie in configuratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu
dimensiune cervico-incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor
naturali. Numai aceste corpuri de punte pot asigura restaurarea
fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens
vertical, sagital sau modelate aplatizat deoarece genereaza tulburari
fizionomice, de dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal)
sau usor curba.

Raportul corpului de punte cu creasta edentata:

Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie
specifica principiilor bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta
edentata):
La maxilar:
 Zona frontala: sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in
cazurile speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte
in semisa este cel mai indicat si utilizat in practica.
 Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul
vestibular (dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in
semisa (dinti scurti cu creste late).
La mandibula:
 Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.
114
  Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact
liniar), punctiform , suspendat.

Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi

L.P.???????????????????????????

1
Capitolul

CORPURI DE PUNTE MAXILARE

Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in

conformitate cu principiile bioprofilactic, biomecanic, biofunctional.
Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia, fonatia,
ocluzia.
Sunt concepute preponderent din punct de vedere bioprofilactic.
Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si
realizarea corpului de punte:
 In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica
si ocluzo-functionala.
 In zona laterala corpul de punte va reabilita functia
masticatorie si ocluzo-functionala.

Functii restaurate de corpurile de punte maxilare

Fizionomia (vezi principiul biofunctional).
Dintii artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea,
volumul dintilor naturali pentru a realiza armonia dento-dentara si
armonia dento-faciala.Gradul maxim de fizionomie se obtine prin
dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilor intermediari si prin
individualizarea lor.

115
 Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte
mixte.Se realizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti
suprapusi, malpozitionati, inghesuiti chiar cu spatiere).
Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta
metalica care transpare in momentul individualizarii si se anuleaza
efectul fizionomic.

Fonatia (vezi principiul biofunctional).

Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform (creste
marginale, cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de ansamblu
concav-convex).
Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-
incizala pentru a preveni tulburari fonetice.

Bioprofilaxia

Corpurile de punte frontale maxilare

Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa.
Se contraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii cronice
locale, inflamatii).
Ocluzal, corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu
marginile incizale inferioare.
Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele
marginale. Se va restaura panta de ghidaj cu un traseu de minim 5
mm din zona de contact pana la nivelul marginii incizale. Se va realiza
ocluzia cu long centric, cu ghidaj anterior.
Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important
parametru functional.

Corpurile de punte frontale pot fi:

 total fizionomice,
 mixte fizionomice,
 mixte : casete +fatete.

A. Corpuri de punte total fizionomice.

Indicatii:
 edentatii reduse :1-2 dinti.

116
Materiale
 rasini polimerice
 R.A.S.
 Rasini diacrilice
 Polisticle
 Ceromeri.
 Mase ceramice.
Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica
(masele ceramice si materialele hibride:polisticle, ceromeri) ;in grad
satisfacator R.A.S.-(restaurari provizorii , din ce in ce mai putin
untilizate datorita abraziunii usoare, se perforeaza, in 6 luni isi
modifica culoarea, au o rata de imbatranire crescuta).
Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.
Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin tehnica:
 VITA IN CERAM,
 EMPRESS SISTEM.

B.Corpurile de punte mixte fizionomice

Materiale:
 metalopolimerice,
 metaloceramice,
 metalocompozite.
Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice):
Parti componente: o componenta metalica sub forma de
bara simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte
metalo-acrilice clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita
rezultatelor precare generate de componenta acrilica.
Corpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma
de bara cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-2mm)
si prevazute cu praguri +retentii (macro si microretentii).
Componenta rasinica (rasina standard, polisticlele, ceromerii)
dau rezultate estetice, biomecanice , biocompatibilitate.
Corpuri de punte metalo-ceramice:
Componenta metalica este modelata sub forma de elemente
dentare subdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu unghiuri
rotunjite +placaj fizionomic ceramic cu rezultatele cele mai bune.
Randasu –pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice –puntile
clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
117
Corpurile de punte metalo-acrilice:
Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica este
inglobata in materialul de placat. Clasic componenta metalica se
realiza sub forma de bara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-a varianta
este mai estetica. Barele erau turnate si lipite la componenta
fizionomica. Tehnologia este depasita.
Tehnica moderna:
Componenta metalica se realizeaza unita de componenta de
agregare sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute cu
prag oral vestibular+retentii). Modelarea elementelor este
subdimensionat 1,5-2mm pentru a realiza spatiul necesar
placarii.
Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (se
contraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor
ocluzale.Pot fi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase
ceramice. Pentru placarea cu mase ceramice componenta
metalica nu prezinta retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite.
Dintii intermediari de modeleaza sub forma de masiv,
subdimensionati mucozal 1,5mm, ocluzal 2mm.
Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica
matwerialul ceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.

Corpuri metalo-compozite:
Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este
superior estetic placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar
biomecanic +ocluzal nu conserva stopul ocluzal, in timp se abrazeaza.
Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de
vedere biomecanic, estetic si se contraindica in practica.
Corpurile de punte frontale mixte (real) -(caseta
metalica+fateta) sunt satisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din
punct de vedere biomecanic, ocluzo-functional. Compuse dintr-o
componenta metalica vizibila pe fetele proximale +orale (sunt vizibile
marginile de protectie ) + o componenta fizionomica pe fata
vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate transpare in 1/3
incizala modificand culoarea in timp.
Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite)
este retentionata de micro-si macroretentii +silan.
Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice clasice)
nu necesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza fizico-chimic.

118
Indicatiile corpurilor de punte mixte:
 ocluziile adanci;
 ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti subdimensionati
care nu permit preparari conventionale pentru coroane
mixte total fizionomice;
 pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice
maxilare;
 dotare clinico-tehnica modesta.

Materiale:
Componenta metalica a acestor corpuri de punte se poate turna
din toata gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti , baza cupru
(Gaudent)- in varianta metalo-polimerica.
Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din
aliaje nobile.

Caracteristicile corpurilor de punte frontale:

 cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
metaloceramice cu extensia placajului ceramic pe fetele
orale si proximale ;
 corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt
indicate in ocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici
interarcadice si cu dinti subdimensionati care nu permit
pregatiri specifice pentru cele mixte fizionomice ;
 corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate,
cu fatete Steel, cu crampoane scurte, lungi, butonate,
subbutonate sunt depasite tehnic.

Corpurile de punte laterale maxilare:

Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor
proteticii : biofunctional, biomecanic, bioprofilactic. Restaureaza
functia masticatorie.

Fizionomic:
 corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei
vestibulare (PM, M);

119
  spatiul este impartit de la mezial catre distal (armonie
dento-dentara);
 culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ;
 volum/forma =dintii naturali.

Ocluzal:
 Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform
repartizate pe intreaga arcada.
 Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de grup.
Functia restaurata contribuie la functionalitatea ADM.

Bioprofilactic:
 Raportul cu creasta va fi tangential la versantul vestibular,
cu unghiuri largi de autocuratire si curatire mecanica ;
 Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii
speciale de dinti subdimensionati, creasta lata.

Tipuri de corpuri de punte laterale:

 corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-
compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;
 corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice.
Cele metalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o
componenta sub forma de caseta si o componenta
fizionomica-placaj acrilic /compozit).

Conditii tehnice:
Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt favorabile
echilibrarii ocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale centrice.Sunt
indicate frecvent in practica curenta.
Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte fizionomice,
mixte reale-vezi corpuri de punte frontale.

Avantajul suprafetelor metalice:

 Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la
materialele fizionomice polimerice;
 Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii) dupa
ultima ardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.
 Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare
biomecanic si ocluzal ;
 Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare
estetic.
120
  Corpuri de punte metalice se indica in cazuri speciale, dinti
subdimensionati cu spatiu mic, creasta lata edentata,
ocluzii labiodonte, atat mandibulare cat si maxilare.

Materiale:
Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale: baza aur,
baza cupru, cu indicatia de metale nobile pentru tehnologia ceramica.

Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:

 Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice;
 Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici;
 Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc, prin
aparitia tehnologiilor moderne.

1
Capitolul

CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA

Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona

laterala cele mai frecvente si indicate sunt cele mixte, care
restaureaza satisfacator functia fizionomica in varianta metalo-
polimerica si foarte bine functia masticatorie , ocluzala.
Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o
morfologie specifica, modificata.

Corpuri de punte frontale mandibulare:

Fizionomia:
121
 Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de expusi ca
dintii frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3 incizala.
La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi
expusa in totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.
Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice
aplicate pe componenta metalica sau pe miezuri ceramice.
Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta) estetic
sunt inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale, scutului de
protectie cu rol de conservare a stopului centric. Se contraindica
margini incizale din R.A.S sau compozite. Se abrazeaza rezultand
disfunctie a ghidajului anterior si efect discromic. Tot estetic se indica
individualizarea volumului si formei identice cu a dintilor naturali.

Bioprofilaxia:
Se concep corpuri de punte in functie de morfologia crestei
edentate:
 In semisa –creasta normala ca volum ;
 Tangent punctiform-creasta rezorbita.
Cele mai indicate sunt cele in semisa.
Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita
dezavantajelor (fizionomic-efect inestetic ; igienic-retentioneaza
alimentele). Se vor modela unghiuri deschise, largi ; igiena totusi nu
este satisfacatoare.
Observatie clinica:

Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.

Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura aceasta functie, deoarece au rol
esential in ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara se realizeaza
prima, deoarece este elementul dinamic . Se realizeaza prin contact cu
zonele maxilare infero-cingulare.

Materiale:
Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai
indicat din punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai rezistent
este rama metalica.

Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:

Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale
maxilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.
122
 Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi
concepute cu suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip cuspid-
fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale
foarte rezistente mecanic (aliajele metalice, masele ceramice). Se
contraindica suprafete ocluzale din rasini acrilice simple (polimerice).
Exceptional se pot realiza aceste suprafete din rasini compozite, dar
din punct de vedere clinic nu sunt senzationale.
Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele
morfologice locale, cu mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca
aceasta morfologie sa nu afecteze local morfologia campului protetic.
Corpurile vor trebui sa aiba o relatie de contact care sa nu genereze
local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contact traumatic (sa), fara
nise de protectie pentru papile.

Corpuri de punte laterale mandibulare:

Raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata:
 Tangential liniar- suprafata ocluzala metalica, fata
linguala modelaj convex si convergent catre mijlocul crestei.
Din ratiuni economice pentru aliaj, pentru confort se va
realiza o caseta cu o fateta din R.A.S. (rasini
compozite).Fata vestibulara este fizionomica, modelaj
convergent spre varful crestei, are o forma convexa cu
unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.
 Raportul tangent punctiform: numai punctiform la nivelul
crestei ; se creaza spatii triunghiulare intre dintii
intermediari si elementele de agregare favorazand
curatirea.In realitate si acest corp de punte prezinta
dezavantajul major, in sensul ca retentioneaza
alimente. Estemai putin utilizat.
 Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara
este suspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un
spatiu intre el si creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este
ideal, igienic, putin utilizat in practica deoarece nu intalnim
conditii morfologice : dinti inalti=8-10mm, creste rezorbite,
pacienti sanatosi sa accepte.

Fizionomia:
123
  Nu este predominanta ;
 Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ;
 Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..
La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare + fata
ocluzala.

Materiale:
Materialulu ideal este reprezentat de masele ceramice.
Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite) nu
satisfac din punct de vedere fizionomic(este vizibil metalul), dar
satifac biomecanic si biofunctional (maasticator).

Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu modelaj
anatoform. Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea
mandibulei in sens sagital fara contacte traumatice, interferente.
Restaurarea ocluzo-functionala este cea mai importanta.
Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice
(gradul I)care trebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de
masticatie si pe intreaga arcada.
Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-lateral:
 ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini);
 ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care este
implicat numai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit
 ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este
perturbata (implantare deficiatara a caninului, absenta
caninului).
Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare
trebuie sa elibereze mandibula in miscarile functionale de contacte
premature (mandibula condusa in centric) si interferente (in miscari
excentrice mandibula nu trebuie sa interfereze in miscarile laterale).

Tipuri de corpuri de punte mandibulare:

Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte:

 Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta (acrilica) -
in regiunea frontala si laterala.
 Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine
din punct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat
corpul de punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in
practica din ratiuni materiale);

124
  Corpul de punte metalo-ceramic:
 In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat.
 In varianta moderna (cu placare); ceramica este
extinsa pe toate fetele si confera o fizionomie si
proprietati biomecanice excelente.
 Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple,
corpul de punte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi
ceramici sunt contraindicate si abandonate tehnologic.
Primele generau disfunctii ocluzale datorita abraziunii
acrilatului, prin modificari ale contactului cuspid-fosa.

1
Capitolul

DIFICULTATI IN PROIECTAREA SI
MODELAREA CORPURILOR DE PUNTE
Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei (diasteme,
treme), pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax, in vestibulopozitie
sau oropozitie (anomalii de pozitie). Anomaliile de pozitie pot fi cu
spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat
morfologia corpului de punte asemanator cu dintii naturali. Din ratiuni
estetice, fizionomice, proteticianul incearca sa redea, sa refaca tiparul
fizionomic al cazului clinic, lucru dificil datorita infrastructurii
metalice ce ne impiedica .
Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.
La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia dintilor
limitanti ; nu ramane acelasi spatiu.

125
 Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele frecvente
in terapia protetica).

Modificari orizontale:
Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic, dintii
artificiali, corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au aceeasi
individualizare cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate
mai mari. In ambele situatii nu se reproduce tiparul fizionomic al
cazului clinic.
Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente:
 in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele convexe;
 in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu
suprafete plane, conform principiului ca aceeasi dimensiune
dar modelata diferit pare mai mare sau mai mica datorita
unghiului de incidenta a luminii pe suprafata modelata.

Modificari verticale:
Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi
importante de tesuturi oasoase si implicit modificari ale crestei
alveolare. In aceste situatii clinice, de asemenea, pentru echipa medic-
tehnician ete greu de restaurat fizionomia in zona frontala.
Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine pe
dintii limitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei edentate prin
plastie de creasta.
Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in
zona frontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice, ceramice cu o
culoare asemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta
defectul.
Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-compozite
(ideal metalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai bune ca proteze fixe
sunt puntile mobilizabile telescopate asupra carora se pot interveni
(igienizare, reparatii).
Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana clinica
mai mare) si spatiul la nivelul edentat este supradimensionat in sens
vertical, dintii intermediari sunt modelati cu colete false( de
modeleaza dintii cu colet normal) ; de la nivelul coletului anatomic
pana la retractie se modeleaza pentru a compensa deficitul de
substanta).

Modificarile in zona laterala zona laterala:

126
 Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii
dintilor restanti (meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica probleme.
In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre
distal. Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului distal
(principiul fizionomic nu este important).
In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si tehnicianul
sa modifice raportul corpului de punte cu creasta edentata.
La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul
vestibular; de regula se face in semisa.
In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile de
punte suspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa.
Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte va
fi total metalic.

Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu

inghesuire.
In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati
mai voluminosi.
In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica
aplicarea puntilor provizorii (punti test), obtinerea acceptiunii
pacientului si convingerea clinicianului. Redarea intocmai a spatiilor
prin realizarea de corpuri de punte la distanta exact ca in situatia
clinica initiala.
Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin
conectori metalici plasati oral, in contact lejer cu mucoasa. Aceasta
modificare tehnica reda cel mai bine tiparul fizionomic al cazului
clinic ; nu este o protezare brutala ; solutia tehnica este dificila. Se pot
fractura conectorii, pot retentiona alimente.
Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice,
metalo-compozite cu acesti conectori cat mai ales puntile adezive.
In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata
special.Se aplica principiul mentionat la modificarile orizontale,(se
modeleaza elementele dinspre mezial cu volum si forma asemanatoare
dintilor naturali in detrimentul dintelui distal ce poate fi modelat ca un
premaolar).
Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din
punct de vedere al proiectarii corpului de punte, in practica, avem
dificultati reale. Componenta metalica nu ne permite individualizarea
si modelarea cu un volum si o forma asemanatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala.
Aceeasi nisa interdentara nu se poate reda intocmai pe corpul de
punte ; se schiteaza doar. Grosimea in sens V-O a materialului de
127
placat+transparenta materialului sunt factori negativi in
individualizarea dintilor naturali.

Artificii tehnice:

Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-proximal pentru

individualizarea volumului + o separatie a dintilor, creand senzatia de
volum bine conturat.

Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte metalo-

ceramice, metalo-compozite, puntile integral ceramice(1 dinte),
puntile din ceromeri (Targis-Vectris). Aceasta metoda nu maimpune
probleme ca pentru puntile metalo-acrilice.

1
Capitolul

PUNTI SPECIALE
Din cadrul puntilor speciale fac parte:
 Puntea totala;
 Puntea cu extensie;
 Puntile mobilizabile si demontabile;
 Puntile pe implante;
 Puntea adeziva (colanta)-Maryland.
Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii
clinico-tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei
medic-tehnician.

128
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si
generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza
forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula
edentatia L, F-F , L.
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine
implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati si situati in
planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.
Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului
clinic buna, capacitatea pacientului de a rezista la tratament,
posibilitatile financiare, dotarea tehnologica corespunzatoare.
Din punct de vedere al metodelor protetice :
 Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) –din elemente
separate;
 Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil
(din elemente unite).

Caracteristici:
1. Metoda clasica:
Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult
mai precisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul
dintilor stalpi nu este asigurat, nu este realizat corect.
Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare –de la
amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa
fie bine adaptate, exact pe preparatie, adaptate si echilibrate
ocluzal, dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei
pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-
gips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in dublu
amestec –Lavis Technick/Wash Technick sau materiale
alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model de lucru ce va
contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare
In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu
fateta) pe acest model, se pregateste pentru ambalare, machetele
se tijeaza sistem Bego Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta
corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si
se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din
care se toarna punte.
Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se
insere usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu
creasta edentata, relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele
129
 cuspid-fosa, traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din
centric.
Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza
obtinerea componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de
mare exactitate.

2. Metoda moderna:
Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a
elementelor de agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie
modelata pe modelul duplicat, ce confera siguranta si precizie in
modelaj, macheta este fixa pe model, modelul duplicat va face
parte integranta din viitorul tipar
Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri
superdure), dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala
exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. Masele de
ambalat fosfatice au o reactie exoterma, puntile dentare
basculeaza pe campul protetic.
Caracteristici:
 Timp de lucru redus la jumatate ;
 Consum de materiale ;
 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate
excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare
(CIF) sunt mult mai exacte .Componenta fizionomica este
asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente
separate.
Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul
ocluzorului, dar rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia
foarte mult timp, nu este o metoda de precizie (este una de rutina).
Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta
, fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata
(coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane
provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane
de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente,
inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala
duce la eliminarea dintilor stalpi).

130
Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin
(« puntea in consola »).
Exista doua posibilitati de extensie:
 Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat
mezial fata de elemetele de agregare. Este indicata frecvent
in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.
 Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat
distal fata de elementele de agregare.Este indicata frecvent
in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare
(punti totale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate
deoarece genereaza disfunctie ocluzala; in practica sunt
modelate atipic, nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit.
La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba
corpul de punte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele
antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate;
dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2).
Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu
dintele antagonist.
Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa
intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin),
pacienti tineri, sex feminin, din absenta conditiilor tehnice.
Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu
dinti stalpi bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status
parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada
numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta
solutie protetica din ratiuni financiare (implantul), fie din ratiuni de
functionalitate (proteze mobilizabile).

Solutii ideale:
 Punti speciale agregate cu coroane partiale;
 Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala;
 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie);
 Punti speciale pe implante (costisitoare).
O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale,
frontale ; (nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine
implantati ; extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale).

131
Puntile mobilizabile si demontabile
Sunt alcatuite din:
 componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de
matrice (incrustatie, capa sau implant) ;
 componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica
(corp de punte la care este atasat patricea, incrustatia,
coroana, piulita pentru fixare cu surub).
Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin:
 coroane telescopate;
 culise;
 insurubare sistem surub-piulita;
 incrustatie in incrustatie;
 agregare prin crosete divizate.
Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile
mobilizabile si demontabile. Necesita o dotare foarte buna,
medic+tehnician experimentat, materiale de calitate pentru a obtine
piese de mare precizie.

Indicatii:
 in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si
orizontal unde se contraindica puntile fixe;
 in defecte osoase postextractionale, postraumatice
nerestaurate chirurgical;
 in agregarea pe implanturi;
 in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen
(leucoplazii) in care se contraindica puntile fixe;
 in conditii de dotare foarte bune.

Avantajele:
 se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician;
 se poate examina starea de sanatate a stalpilor,
implanturilor, mucoasei;
 se pot repara in caz de fractura relativ usor;
 se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului osos in
mobilizari ale dintilor sau implanturilor datorita
alveolizelor.Reconsolidarea stalpilor se face cu implant
granular biovitroceramic;
 se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti
stalpi+implant) sau a agregarii pluriplantara.
132
Dezavantaje:
 tehnologia este pretentioasa, de mare precizie;
 sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita
frictiunii si stenuirii (stergerea filetului).
 Zona capului de surub este zona de minima rezistenta
deoarece se obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire
(0,5 mm).

Puntea telescopata

Elemente componente:
 Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm aplicata
intim pe bont, are forma cilindrica ;
 Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu
morfologie ocluzala normala.
Retentia se realizeaza prin frictiune la puntile pur telescopate si
mixt: frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un capat pe
implant si la alt capat pe dinte natural.

Materiale:
 capele se toarna din materiale rigide, nedeformabile: Au-Pt,
Co-Cr, Ni-Cr, Ti.

Caracteristici:
 in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se mobilizeaza cu
usurinta ;
 se indica mijloace suplimentare de marire a frictiunii:
crosete, resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in
coroana+teaca la nivelul capei.

Observatie clinica:

Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de telescopare

coroana de substitutie - pivot si teaca fixata intraradicular cu placuta .

Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza frictiunea.

Puntea agregata prin culise

Culisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor
scheletate dar si a puntilor mobilizabile. Au forme diferite.
133
Parti componente:
 Componenta cavitara din matrice;
 Componenta pozitiva din patrice.
Cele 2 componente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu
ajutorul culiselor in 2 variante:
 patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de
agregare;
 matricea este fixata la nivelul corpului de punte.
Agregarea conventionala este in cazul PPS. Matricea fixata de
elementul de agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se
indica pentru puntile cu agregare mixta (dinti naturali si implanturi).
Aceasta modalitate permite dintelui sa se deplaseze in sens vertical
fiziologic (20-30), neafectand rigiditatea implantului.

Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)

Agregarea poate fi:

 Mixta: dinti naturali si implant;
 Pur implant.
Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din
realizarea unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a coroanei
de acoperire cu orificiu. Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul
distal, cel mezial fiind agregate fie prin telescopare, culisare,
incrustatie in incrustatie.
Puntea putea fi demontata de clinician si examinata.
Tehnologic foarte rar utilizata.
Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la sistemul
de insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se foloseau teci filetate
in care patrund suruburi de aceeasi dimensiune.

Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile:

 Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante;
 Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal,
periplantar;
 Se poate interveni local chirurgical sau protetic pentru
corecatrea morfologiei corpului de punte (morfologia
ocluzala, contacte dentare, tipul de ocluzie).

Variante tehnologice:
134
 Sunt reprezentate de puntile mobilizabile agregate prin:
 sisteme incrustatie in incrustatie.
Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau
semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;
Componenta mobila: incrustatie patrice atasata , unita la
corpul de punte.
Acest sistem se realiza in variantele:
 varianta clasica cu agregare pe dinti naturali
(incrustatia patrice este cimentata);
 agregare mixta: implant+dinti naturali. Incrustatie
patrice nu se cimenteaza.
 crosete.
Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor
sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus,
constructie protetica predominanta pentru proteza partiala.
Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost
inlocuite prin solutiile moderne (puntile implantopurtate).

Puntea agregata pe implante

Componente:
 Suprastructura protetica;
 Infrastructura implantara/mixta.

Agregarea pe implante se poate realiza prin:

 Frictiune-cimentare;
 Mijloace speciale: bare ;
 Sisteme surub-piulita.
Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice
prevazut sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului este de a
transforma edentatiile terminale in edentatii laterale.

Tipuri de implante:
In raport cu oferta osoasa:
SCHRODER prezinta 4 implanturi:
a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate + integrare
tisulara mai mare;
b) juxtaosoase, in relatie cu osul
c) submucozale;
135
 d) subperiostale – nu mai sunt indicate datorita gradului de
rezorbtie in timp.
Functie de material:
 Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;
 Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ;
 Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar utilizate,
in scadere.
Dupa forma:
 surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta –FRIALIT
II) ;
 lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul
molarului 1, deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta
edentata ascendenta.. In dreptul molarului 1 avem oferta
osoasa mult mai buna – creasta zigomatico-alveolara.
 ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii
dentare ; Azi sistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA,
PRUIN.

Partile componente ale unui implant:

 Segmentul osos-conic, cilindric;
 Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ), influenteaza
zona unde se ataseaza fibromucoasa formand santul
perimplantar dupa integrare si vindecare gingivo-osoasa;
 Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii;
Accesorii:
 Surub de acoperire la implanturile stadiul II;
 Cape de transfer ;
 Dispozitive directe si indirecte de transfer ;
 Stalpul analog.
Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole
proaspete), ce pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30 zile. Se
numesc implanturi FRIALIT I, II cu forma cilindro-conica, se introduc
dupa extractie, avulsie. Exista si implanturi BIOCERAM – implanturi
imediat ceramice din alumina.
Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic
dupa 3-4 luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-osoasa este mai
rapida si 4-6 luni, la maxilar, unde vindecarea este mai lenta.

Conceperea puntii pe implante:

136
 Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea implantului
pe arcada. Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de
mentinerea implantului pe arcada.
O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce la
eliminarea implantului prin fibroliza , prin transmiterea fortelor
ocluzale paraaxial (nefiziologic).

Designul (principii protetice) privind puntea pe implante:

 Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala;
 Suprafata orala va fi modelata egal sau usor
subdimensionata;
 Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long
centric si wide centric, pentru ca transmiterea presiunilor
ocluzale sa fie cat mai fiziologic transmise.

Concepte ocluzale:
La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie mutuala
caracterizata prin:
 Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de ghidaj
aplatizat;
 Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup;
 Se contraindica ghidajul canin;
 In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara interferente;
 Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara contacte
premature;
 Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj atenuat cu
reduceri in sens V-O a ariilor ocluzale.
In supraprotezarile pe implante se indica conceptul ocluziei
lingualizate caracterizat prin:
 Contact cuspid fosa aplatizata;
 Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat;
 Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound);
 Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si fosa.

Metodele protetice:
 Cu articulator individual sau semiadaptabil.
 Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie pentru a fi
transferate pe articulator.
 Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei
centrice cu sablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.

137
Materiale de placat:
 Indicate sunt materialele polimerice (rasini baropolimerice,
rasini compozite) ;
 Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.
Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa integrarea
lui.

Factorii de succesc ai implantului sunt:

 Indicatia implantului;
 Tipul de implant;
 Cum se incarca implantul;
 Gradul de participare al cazului clinic;
 Posibilitatile financiare.

Puntile adezive
Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la
maximum sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri de lucrari
protetice necesita preparatii superficiale, numai in smalt (peliculare)
ale dintilor stalpi care trebuie sa fie integri.La prepararea pentru o
coroana de invelis conventionala se sacrifica aproximativ 40-60% din
tesuturile dure dentare coronare, in timp ce pentru o proteza fixa
adeziva se sacrifica0-10%.
Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si
pot fi realizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta.
Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se
microconditioneaza.
Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor suferite
de dintii stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.

Macroconditionarea dintilor laterali:

 crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-cervicala;
 crearea unei forme proximale rezistente;
 realizarea incercuirii proximale(elementele de agregare
trebuie sa cuprinda dintele pe cel putin180º;
 obtinerea unei arii de colaj maxime;
 crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal;
 crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.

Macroconditionarea dintilor frontali presupune:

138
  obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie unic.
 crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’
Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid orto-
fosforic.
Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se
conditioneaza si ele prin diferite metode pentru a imbunatati
adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj:
1. realizarea de macroretentii sub forma de orificii,
retentii perlate, grile sau rugozitati
2. obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid
electrolitic, coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic;
3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare,
ceramizare, cositorizare,depunerea unui strat intermediar
de silicati
4. tehnici combinate.
Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi diacrilice(Panavia,C&B
Metabond).

Indicatii:
 restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2 dinti;
 imobilizarea dintilor parodontotici;
 contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice si/sau
chirurgicale;
 restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia
temporara;
 la pacientii varstnici care nu suporta un tratament
conventional prin punti fixe sau este contraindicat datorita
unor afectiuni sistemice;
 indicate de unii medici pentru marirea DVO;
 tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata;
 punti clasice la care un element de agregare este adeziv;
 modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea
mijloacelor de mentinere, spijin si stabilizare ale unei
proteze mobile ;
 la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se
coleaza fata palatinala cu o placuta orala.

Contraindicatii:
 suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi;
 dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund exigentelor
fizionomice ale pacientilor;
139
  preexistenta unor treme sau diasteme;
 dinti stalpi devitali;
 ocluzii adanci, mai ales cele acoperite;
 parafunctii de tipul bruxismului;
 diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi;
 eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi;
 absenta dintilor din zona de sprijin;
 inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice;
 puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate;
 igiena bucala deficitara;
 pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-
dentare(boxeri);
 .imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare
obligatoriu in restaurarile adezive;
 la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea.

Avantaje:
 sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare;
 riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este
minim;
 fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman
intacte;
 limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu
determina iritatii la nivelul parodontiului marginal;
 sunt estetice;
 pretul de cost este mai redus;
 este posibila o refixare daca se decoleaza.

Dezavantaje:
 rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice;
 necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;
 pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa
transpara;
 presupun etape de mare acuratete si precizie;
 nu se pot fixa provizoriu;
 daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirarii.

140