CURS - 3 Mijloace profesionale de îndepărtare a plăcii dentare

microbiene şi a tartrului

Detartrajul - (scalling)
»Urmăreşte eliminarea plăcii non-aderente şi aderente(din film) precum şi a plăcii calcificate
(din punga parodontală), de pe componenta gingivală sau osoasă fără să intervenim pe suprafaţa
radiculară.
»reprezintă o manoperă stomatologică sângerândă pentru care se iau măsuri speciale la pacienţii
cu risc
Exemplu: boli generale cu risc de însămânţare microbiană, diabet zaharat, discrazii sangvine,
maladii cardiace congenitale, pacienti cu anticoagulante.
Instrumentar necesar :
»specific destinat acestei manopere
- manual (instrumentar obişnuit, instrumentar special)
-mecanic (inserturile)
Indicaţii detartraj :
●tratament profilactic şi curativ al afecţiunilor acute şi cronice a parodonţiului marginal
●manoperă de pregătire a câmpului operator înaintea altor intervenţii de la nivelul cavităţii orale
(intervenţii chirurgicale, intervenţii conservative de restaurare odontala, intervenţii protetice)

Alegerea instrumentarului pentru detartrajul manual:

●instrumentar de examinare
- trusă clasică + sondă parodontală + sondă exploratorie
●instrumentarul propriu-zis
-clasic - foaia de mirt, instrumentar trapezoidal, seceri, săpăligi, pile/razuse, dălţi şi chiurete
●instrumentar pentru netezire şi lustruire
-pâlnii de cauciuc, perii rotative, benzi abrazive şi de lustruit

1
Instrumentarul pentru examinare
▪Sonda
»Rol de a
-localiza inserţia epitelială
-determinarea adâncimii pungii
-detectarea plăcii şi a tartrului
-determinarea sângerării
→Sondă parodontală
- poate să fie convenţională sau electronică.
!!!Cele convenţionale au gradaţii fie din mm în mm sau 3-6-9-12, sau sondă OMS (capăt rotund
de formă sferică cu dimensiuni de 0,5 mm -prima gradaţie la 3,5 apoi 5,5; 8,5 ; 11,5.Între 3,5 -;
5,5 este o porţiune neagră).

A – marcaj din 3 in 3 mm
B – marcaj din mm în mm și colorat din 5 în 5 mm
C – sonda Michigan și Williams, marcaj – 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10
D – Michigan marcaj 3, 6, 8
E – sonda OMS 0,5 mm, 3,5 ; 8,5; 11,5 și codată color între 3,5 și 5,5

2
Sonda Nabers – marcaj 3, 6, 9 și 12 mm pentru determinarea afectării furcației
Sondajul parodontal
»Tehnici :
-circumferenţială
-metoda verticală

●Tehnica circumferenţială
-partea activă se poziţionează vertical în şanţul gingival aproximal şi o deplasăm de-a lungul
şanţului pe toată circumferinţa dintelui.
●Tehnică verticală
- partea activă se introduce tot vertical în şanţ în puncte prestabilite (6 puncte - 3V, 3 O -
M;D;C)

3
;Sonda trebuie să fie ţinută paralel cu axul lung al dintelui (excepţie suprafaţa proximală unde
există punct de contact, acolo există o anumită angulaţie)

Instrumentarul clasic pentru detartraj

▪Gheară ( foaia de mirt)

-este instrument nepereche
-are 2 margini laterale active, vârf ascuţit
-este destinat pentru spaţii aproximale
-se angajează la baza locului de tartru şi se imprimă mişcarea de presiune uşoară + tracţiune.
Indicaţii:
-detartraj supragingival pentru depozitele mari

▪Instrumentele trapezoidale

-destinate pentru suprafeţele O şi V ale dinţilor laterali

-sunt instrumente pereche

4
-au partea activă în formă de trapez, ascuţit spre baza mare, muchiile laterale sunt inegale, astfel
încât baza mare e uşor oblică faţă de cea mică.
-unghiul ascuţit al părţii active este îndreptat spre aproximal.
Indicaţii:
- tartru supragingival
-pentru coloraţii rezistente.
▪Secera
- poate să fie universală sau cu dublă cudura.
-are partea activă în formă de seceră
-muchiile active sunt situate pe părţile concave care sunt orientate spre mâner
-vârful ascuţit care se insera sub locul de tartru.
Indicaţii :
-tartru supragingival, există varianta de instrument dublu pentru feţele aproximale ale molarilor;

Instrumentarul pentru detartraj manual modern (chiuretele parodontale)

»sunt cele mai eficiente instrumente
»se adresează detartrajului subgingival şi planării radiculare.
»datorită formei, grosimii şi lăţimii reduse, permite insinuarea în forme variate de pungi
parodontale şi spaţii interdentare, interradiculare.
»suprafeţele pe care acţionează rămân mult mai netede
»au partea activă sub formă de lamă
»lama această pe secţiune transversală are formă de semicerc
»feţele laterale sunt curbe, se întâlnesc într-un unghi de 70-80o, cu marginea activă ascuţită
»faţa lamei rezultă din întâlnirea celor 2 margini tăioase care se unesc într-un capăt drept.
»partea activă în 1/3 terminală se adaptează foarte bine pe suprafeţele curbe ale rădăcinii.

5
 Chiuretele Gracey

●sunt grupate într-un număr de 7 instrumente:

→1-2, 3-4, 5-6 (incisivi, C, PM)
→7-8, 9-10 (M şi PM, fete V şi O, faţă M şi D)
→11-12 (faţă M, M şi PM)
→13-14 (faţă D, M şi PM)
●Cele mai uzuale set-uri 5-6 codate cu galben, 7-8 gri, 11-12 roşu, 13-14 bleu.
●Pentru dinţii laterali există chiurete combinate 11-14, 12-13.
●Pentru feţele MV există chiureta 15-16.

6
Chiuretele Gracey profilactice

5/6 7/8 11/12 13/14

▪Sunt în număr de 4
▪sunt identice cu cele anterioare, mâner mai scurt şi mai rigid.
Indicaţii:
- tartru subgingival.

Chiureta Gracey universală G

▪este biactiva
▪se adaptează pe orice suprafaţă pe dinte
▪mişcările utilizate :
-tracţiune în sens vertical pentru frontali şi suprafeţele aproximale
-deplasări oblice pe grupul lateral (V şi O)
-deplasări orizontale la JAC.

7
Exemple: Goldman-Fox, Columbia Mc-Call.

Chiuretele speciale
▪concepute pentru grupe de dinţi şi pentru anumite suprafeţe.
▪Suprafaţă facială face unghi de 70o cu mânerul, are 2 margini ascuţite, dar numai una este
activă.
▪Partea inactivă protejează peretele moale al pungii.

Chiurete Gracey (After-Five)

5/6 7/8 11/12 13/14

▪de la 5/6 la 15/16 , fără 9/10.
▪gâtul lor este mai lung, decât cele plastice, mai lung cu 3 mm
▪se adresează pentru pungi mai adânci de 5mm unde chiureta Gracey clasică nu are acces.

8
Chiurete Gracey Mini-FIVE

1/2 7/8 11/12 13/14

▪Partea lor activă este mai scurtă, cu o jumătate de lungime faţă de cele standard
▪ partea pasivă e mai lungă cu 3 mm.
▪Se utilizează în situaţiile de incongruenţă cu înghesuire, pentru zonele de furcaţie, şi pentru
pungi mai mari de 5mm.

9
Comparație între chiuretele after five și mini five:

Tehnica de lucru :
»Se alege chiureta potrivită grupului dentar (sextanţi)
»Se ia punct de sprijin pe dintele în sine sau pe dinţii vecini.
»Partea activă se introduce subgingival, blând
»faţă facială trebuie să fie paralelă cu suprafaţa rădăcinii
»se insinuează la baza pungii parodontale sub tartru
»se imprimă o uşoară mişcare de rotaţie, într-un unghi de atac 90-45o
»Se face tracţiune în sens vertical pe marginea liberă a dintelui cu presiune controlată.
»Trebuie să existe contact permanent suprafaţă activă cu suprafaţa dintelui.

10
»Trebuie să nu traumatizăm partea cea mai decliva a şanţului dacă e parodonţiu îndemn sau a
pungii.

Detartroarele
1.Secera
2.Săpăliga
3.Dalta,
4.Pila, Razusa

1.Secera
▪ pentru tartru supragingival şi pungi de adâncime mică
▪are o parte activă cu formă de triunghi pe secţiunea transversală
▪marginile laterale se întâlnesc frontal într-un vârf ascuţit
▪faţa activă este plată
▪feţele laterale sunt curbe, se întâlnesc în 2 margini tăioase
▪Aspectul este de gheară.
→Secera dreapta (anterioară)
-partea activă face cu mânerul o singură curbură în acelaşi plan
-Se foloseşte la dinţii anteriori
→Secera curbă (posterioară)
-indicată la PM, M
-partea activă are 2 curburi în planuri diferite.
Mişcările recomandate :
- împingere şi tracţiune a blocului de tartru.

2.Săpăliga
▪Partea activă face un unghi de aprox 100o faţă de partea pasivă.
▪Are o margine ascuţită, rectilinie, care rezultă din întâlnirea feţei faciale cu suprafaţa subiacentă.

11
▪Unghiul lor de întâlnire este de 45o.
▪Se recomandă pt dinţii anteriori
▪partea pasivă e dreaptă şi scurtă.
▪Pentru dinţii laterali, partea pasivă este mai angulata şi mai lungă.
Mişcări recomandate :
-tracţiune spre marginea liberă pentru suprafeţele aproximale ale dinţilor limitrofi edentaţiei.

3.Dalta
▪Partea activă este în continuarea mânerului
▪Are o muchie ascuţită dreapta, cu un bizou de 45o.
▪Este indicată pentru suprafeţele aproximale ale frontalilor unde avem retracţie papilară.
▪Instrumentul se plasează orizontal dinspre V spre O, sub locul de tartru şi se imprimă o mişcare
în sens vertical.

4.Pila (razusa)
▪are o parte activă de formă rotundă sau ovală
▪Au o serie de margini tăietoare, în număr de 4-8
▪marginile sunt tăioase, paralele între ele, au unghi de înclinaţie cuprins între 90-105o.
▪Partea pasivă a instrumentului diferă ca lungime şi înclinaţie în funcţie de grupul de dinţi.
Indicaţii:
-pentru netezirea suprafeţelor radiculare expuse chirurgical.

DETARTRAJUL SONIC ŞI ULTRASONIC

▪Detartrajul ultrasonic
Indicaţii:
»când detartrajul manual este prea traumatizant
»în afecţiuni acute ale parodonţiului

12
»gingivită ulcero-necrotică,
»în caz de ulceraţii ale parodonţiului de înveliş,
»la cei cu hemofilie,
Ȕn caz de hiperplazie,
»tartrului supragingival,
»coloraţii ale smalţului,
»pungi cu adâncime de max 3 mm şi pentru zona furcaţiilor
Contraindicaţii:
»pacienţi cu boli infecţioase
»pacienţi cu pace-maker
»pacienţi cu afecţiuni generale, susceptibili la infecţii (cu depresie imunitară prin boală sau
medicaţie, diabet zaharat nemedicat, pacient cu transplant renal)
»pacienţi cu afecţiuni respiratorii (pacienţi astmatici, enfizem pulmonar)
»pacienţi cu reflex exagerat de vomă
»pacienţi cu dificultăţi de înghiţire
»pacienţi cu retractii importante gingivale
»la copii (sunt ţesuturi în plină dezvoltare, iar vibraţiile ultrasonice au efecte negative pe camera
pulpara şi se pot leza componentele organului pulpar prin vibraţii)
»la gravide

Tipuri de aparate :
-magnetoscriptive
-piezoelectrice

●Cele magnetoscriptive
-transformă energia electrică în energie mecanică
-acţionează sub formă de vibraţii active
-Sunt 25.000 vibraţii/sec
-mişcarea este de tip elipsoidal

13
-degajă o cantitate mare de căldură.

●Cele piezoelectrice
- transformă energia electrică în vibraţie ultrasonică
-Între 25-50.000 vibraţii/sec iar mişcarea este liniară.
-Căldură care se degajă este mai mică
-nu generează câmp electromagnetic
-partea activă este reprezentată de anse interschimbabile de diferite forme, se mai numesc
inserturi miniaturale.
Au diferite forme:
-secera (se acţionează pe I până la M1 pe faţa M,D)
-sonda (accesibilă pe toate suprafetele dintelui + în pungi de adâncime mică şi medie)
-spatula (pentru feţele V şi O ale incisivilor mandibulari)
!Pot fi confecţionate din materiale diferite, metal, carbon-compozit.

14
Avantajele detartrajului ultrasonic :
-Este o metodă ieftină, eficientă,
-mai puţin traumatizantă pentru ţesutul gingival,
-acţionează asupra pigmentărilor
-bine tolerat de pacient
-echipamentele necesită o ingrjire minimă

Dezavantaje:
-vibraţiile puternice timp îndelungat şi poziţionarea perpendiculară pe dinte pot duce la
desprinderea prismelor de smalţ şi a porţiunilor de cement
-poate să desprindă inserţia epitelială şi ligamentele supraalveolare mai ales la copii tineri
-poate să apară hiperestezia dentinara (datorată căldurii şi vibraţiei)
-prin încălzire poate să ducă la afectarea organului pulpar datorită fenomenului de cavitaţie sunt
afectate trombocitele din vasele sangvine => necrozare
-cantitate mare de aerosoli (risc de infectare a personalului dacă nu poartă echipamentul
corespunzător de protecţie)
-mişcările pot produce dislocarea obturaţiilor, faţetelor sau a lucrărilor.
-datorită pulverizării apei este afectată vizibilitatea în câmpul operator
-afectarea auzului - datorită zgomotului produs de vibraţii.

▪Detartrajul Sonic

●Este reprezentat de instrumente care sunt montate în locul turbinei

●Utilizează un jet puternic de aer.
Avantaje:
-vibraţii de intensitate mai mică

15
-mai bine suportate de pacient
-cantitatea de căldură pe care o degajă este mai mică
-riscul de contaminare este mai mic
-consumul de energie este mai mic

Dezavantaje:
-au o singură treaptă de putere (2000-6500 cicli/sec)

Îndepărtarea iritanţilor iatrogeni

-Obturaţiile cu un contur inadecvat sau nelustruite
-mărgini coronare
-corpuri de punte inadecvate
-croşete depresibile sau şei de proteze, care pot afecta parodonţiul
Scopul îndepărtării acestor iritanţi:
»suprafeţele dentare supra şi subgingivale netede şi neretentive şi crearea unor zone impecabile
de trecere între structura naturală dentară şi marginile restauratoare.
»Obturaţiile interdentare din amalgam care sunt în exces - se pot îndepărta cu freze diamantate
tip flacăra şi pile parodontale.
»Se finisează cu freze de lustruit şi discuri, benzi abrazive la obturatiile de amalgam sunt din
metal.
»Restaurările vechi şi debordante se înlocuiesc pentru a îndepărta sau preveni caria secundară.
»Marginile largi ale coroanelor din metal - ablaţie→Se folosesc freze speciale.
»Îndepărtarea temporară a marginii coronare plasate profund subgingival se acceptă doar ca
măsură temporară.
»Corpuri de punte incorect realizate. Temporar se corectează tot cu freze de metal diamantate şi
se lustruiesc.
» Îndepărtarea zonelor retentive naturale de placă (furcaţii - acestea pun o problema de
acumulare a plăcii chiar în cazul pierderilor minore de ataşament, incongruenţele dento-alveolare
cu înghesuire, şanţurile de dezvoltare pe palat (palato-gingivale)
»La nivelul incisivilor - supracingular.
»Zona de rădăcini fuzionate - acestea au şanţuri care merg până în dentina subiacentă.

16
»Perlele de smalţ - localizate în dreptul furcaţiilor
●Se recomandă odontoplastia (deretentivizare cu freza diamantate, efilate, conice cu granulaţii
diferite, după care se face finisarea suprafeţei şi fluorizare).

17