Sunteți pe pagina 1din 8

18.

SISTEME INFORMATICE DE MARKETING


1. Conceptul de informaţie reprezintă:
b) o comunicare, o veste, un mesaj, un semnal despre evenimente, fapte, stări sau alte forme de manifestare a realităţii;
2. Conceptul de informaţie reprezintă:
a) cantitatea de noutate adusă de un mesaj din lumea reală pentru receptor;
3. Un mesaj reprezintă o informaţie dacă:
b) transmite o noutate pentru receptor;
4. Cunoştinţele reprezintă:
a) informaţiile însuşite şi/sau dobândite prin învăţare şi cultură;
5. Conceptul de dată semnifică:
d) forma de reprezentare accesibilă a informaţiei prelucrate.
6. Conceptul de dată reprezintă:
a) suportul formal al informaţiei concretizat în cifre, litere, simboluri şi alte însemne;
7. în procesul prelucrării şi utilizării informaţiilor, din punct de vedere sintactic, se urmăreşte:
a) aspectul admisibil al acestora, în sensul ca informaţiile capătă anumite forme de reprezentare, respectând
anumite reguli;
8. în procesul prelucrării şi utilizării informaţiilor, din punct de vedere pragmatic, se urmăreşte:
c) utilitatea pentru receptori sau măsura în care satisface cerinţele utilizatorului;
9. în procesul prelucrării şi utilizării informaţiilor, din punct de vedere sigmatic, se urmăreşte:
d) raportul dintre semne şi obiecte.
10. Suportul valoric al unei informaţii cuprinde următoarele categorii:
c) conţinut, atribut, comportament, relaţie, acţiune şi comunicare;
11. Informaţiile de conţinut sunt relevante dacă furnizează date privind:
b) niveluri şi valori numerice, locuri şi timpuri, alte mărimi cantitative;
12. Informaţiile de atribut sunt relevante dacă furnizează date privind:
a) forma şi structura unui obiect;
13. Informaţiile de relaţie sunt relevante dacă furnizează date privind:
d) dependenţa sau interdependenţa dintre obiecte, sub aspectul intensităţii, direcţiei şi semnificaţiei legăturilor.
14. Prin informatică înţelegem:
a) ştiinţa care se ocupă cu studiul şi elaborarea metodelor de prelucrare a informaţiilor cu ajutorul sistemelor
automate de calcul;
15. Inteligenţa artificială presupune:
b) studiul şi elaborarea metodelor de prelucrare automată a cunoştinţelor;
16. în cadrul unui sistem informatic, operaţiile specifice procesului de prelucrare automată a datelor sunt:
c) culegerea, transmiterea, prelucrarea şi stocarea;
17. Informaţia analogică poate fi reprezentată pe un suport tehnic de înregistrare:
c) aşa cum este percepută de dispozitive tehnice, fără conversie sau codificare;
18. Informaţia digitală poate fi reprezentată pe suportul tehnic de înregistrare:
a) ca o succesiune de valori binare, ordonate după un anumit cod;
19. După natura informaţiei prelucrate, sistemele informatice multimedia utilizează:
c) date, texte, documente grafice, secvenţe audio, secvenţe video;
20. Din categoria suporturilor magnetice, pe care este stocată şi transmisă informaţia, fac parte:
d) caseta magnetică, hard discurile, discul flexibil, cartela magnetică, discurile magneto-optice.
21. Din categoria suporturilor cu citire optică, pe care este stocată şi transmisă informaţia, fac parte:
d) discurile CD-ROM, discurile DVD, discurile optice, discurile photo, discurile audio.
22. Din categoria suporturilor transparente, pe care este stocată şi transmisă informaţia, fac parte:
b) celita, pelicula fotografică, pelicula film, microfilmul;
23. Informaţiile recoltate din surse originale, în formă brută, aşa cum sunt înregistrate în documente sau pe suportul
informatic poartă numele de:
b) informaţii primare;
24. Informaţiile recoltate şi înregistrate în documente sau pe suporturile informatice, care au suferit un proces de prelucrare
în vederea utilizării lor în alte scopuri, poartă numele de:
d) informaţii secundare.
25. Informaţiile din surse interne sunt constituite din:
a) informaţiile generate şi/sau localizate în cadrul entităţii organizaţionale;
26. Informaţiile din surse externe sunt constituite din:
c) informaţiile emise direct de componentele mediului extern;
27. Datele organizate sub forma fişierelor de date se procesează cu:
c) compilatoare şi interpretoare;
28. Datele organizate sub forma bazelor de date se procesează cu:
c) procesoare multimedia;
29. Datele organizate sub forma foilor de calcul tabelar (spreadsheet) se procesează cu:
a) procesoare de tabele;
30. Pachetul de programe integrat WORKS asigură procesarea datelor organizate sub formă de:
d) foi de calcul tabelar.
31. Pachetul de programe COREL DRAW asigură procesarea datelor organizate:
c) sub forma documentelor grafice;
32. Pachetul de programe EXCEL asigură procesarea datelor organizate sub formă de:
d) foi de calcul tabelar.
33. Compilatorul PASCAL asigură procesarea datelor organizate sub formă de:
b) fişiere de date
34. Procesarea sunetului reprezintă un mod de utilizare, în format digital, modern şi eficient a informaţiilor audio, şi
include:
d) toate cele menţionate la a), b), c).
35. Placa de sound blaster, cuplată la orice calculator, asigură:
c) procesarea sunetelor;
36. Sursele de imagini video procesate prin sistemele informatice pot fi
d) toate cele menţionate la a), b), c).
37. Placa (tuner) TV, cuplată la orice calculator, asigură:
c) procesarea de imagini video şi audio;
38. Termenul TIME reprezintă abrevierea engleză consacrată a următoarelor domenii:
c) telecomunicaţii, tehnologia informaţiei, multimedia şi divertisment;
39. Realitatea digitală creată în mod artificial şi percepută de om, conectat la calculator, prin intermediul simţurilor sale,
poartă numele de:
a) cyberspaţiu;
40. Termenul de hipermedia desemnează:
c) sugerează că între medii de comunicaţie multimedia există legături directe;
41. Cybermarketingul desemnează:
d) oricare dintre răspunsurile de la a), b), c).
42. Specializarea de marketing care utilizează pentru a realiza obiectivele de marketing mediul digital interactive, nonfizic,
poartă numele de:
d) cybermarketing.
43. Prin mixul de marketing în spaţiul digital al firmei se defineşte:
d) politicile specificate prin acronimul 4P+2D.
44. în realitatea digitală creată în mod artificial şi percepută de om prin intermediul simţurilor sale conectat la calculator,
cyberconsumatorul poate fi:
d) oricare din variantele a), b), c).
45. Prin strategia de cybermarketing a firmei se defineşte atitudinea şi conduita:
c) întreprinderii în mediul virtual pentru atingerea obiectivelor vizate;
46. Ansamblul de elemente interdependente, formând un tot organizat, care interacţionează pentru realizarea unui scop
determinat poartă numele de:
a) sistem;
47. Sistemul care îşi autoreglează intrările în funcţie de scopul şi obiectivele pentru care a fost conceput, prin intermediul
unei bucle de control, poartă numele de:
b) sistem cibernetic;
48. Sistemul interconectat de date, informaţii, fluxuri, proceduri şi mijloace de culegere, transmitere, prelucrare şi stocare
care acţionează în vederea realizării obiectivelor fundamentale ale unei întreprinderi poartă numele de:
b) sistem informaţional;
49. Totalitatea informaţiilor care circulă între niveluri ierarhice ale unei entităţi organizaţionale, aflate în relaţii de
dependenţă sau interdependenţă poartă numele de:
c) fluxuri informaţionale;
50. Ansamblul legăturilor existente între niveluri ierarhice aflate în relaţii de dependenţă sau interdependenţă poartă numele
de:
b) circuite informaţionale;
51. Totalitatea metodelor şi tehnicilor de culegere, transmitere, prelucrare şi stocare utilizate într-un sistem informaţional
poartă numele de:
a) proceduri informaţionale;
52. într-un sistem informaţional alterarea conţinutului şi calităţii informaţiei prin modificarea neintenţionată a informaţiei în
circuitele informaţionale poartă numele de:
c) distorsiune;
53. în cadrul sistemului informaţional al unei entităţi economice, din punct de vedere al modului de organizare şi
structurare a sistemului, se regăsesc nivelurile:
d) subsisteme, funcţii, activităţi, subactivităţi, procese, operaţii.
54. într-un sistem informaţional modelele de gestiune a informaţiei asociate sistemelor, subsistemelor sau proceselor de
conducere poartă numele de:
a) funcţii;
55. Sistemul definit ca un ansamblu structurat şi corelat de reguli, proceduri, mijloace şi metode, cu precădere automate,
folosite pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor, poartă numele de:
a) sistem informatic;
56. Totalitatea uneltelor şi instrumentelor manuale şi automate, inclusiv software, utilizate pentru efectuarea de operaţii
asupra informaţiei într-un sistem informatic poartă numele de:
c) mijloace informatice;
57. In cadrul unui sistem economic, care dintre subsistemele economice enumerate mai jos sunt componente ale unui
sistem informatic structurat după funcţiile la nivelul unităţii economice:
a) subsistem de marketing;
58. După domeniul activităţilor şi nivelul de abordare sistemele informatice pot fi:
a) sisteme informatice integrate;
59. După gradul de structurare al colecţiilor de date sistemele informatice pot fie
b) sisteme informatice suport de asistare a deciziei;
60. După modul de acces la resursele hardware a sistemelor de calcul sistemele informatice pot fi:
d) sisteme informatice cu acces interactiv.
61. Sistemele informatice de prelucrare online trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
d) executarea în paralel a mai multor lucrări în regim de multiprogramare.
62. Sistemele informatice de prelucrare ce permit unui număr de utilizatori să lucreze simultan şi independent cu resursele
calculatorului pentru realizarea unor activităţi diferite poartă numele de:
b) sisteme informatice cu acces multiplu (time-sharing);
63. Timpul de răspuns într-un sistem informatic este definit ca:
b) intervalul de timp între momentul când operatorul a introdus ultima comandă şi momentul când apare răspunsul
sistemului;
64. Tranzacţiile efectuate asupra unor colecţii de date, gestionate prin sisteme informatice asupra cărora se aplică prelucrări
cum ar fi crearea, actualizarea, exploatarea, tipărirea, reorganizarea, salvarea, restaurarea poartă numele de:
c) tranzacţii interne;
65. în sistemele informatice mulţimea tipurilor de ieşiri care rezultă în urma prelucrărilor pot fi:
d) oricare dintre cele menţionate la punctele a), b), c).
66. Organizarea datelor într-o mulţime de colecţii de date aflate în interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi a
relaţiilor dintre ele poartă numele de:
a) bază de date;
67. Componenta bazelor de date care asigură informaţii despre date, structura acestora, elementele de descriere a semanticii
etc. poartă numele de:
c) metabaza de date;
68. Componenta bazelor de date care realizează gestiunea şi prelucrarea complexă a datelor poartă numele de:
a) componenta software;
69. Componenta bazelor de date formată din echipamente, sisteme de comunicaţie, sisteme de calculatoare, reţele şi
echipamente periferice poartă numele de:
d) componenta hardware.
70. Procesul de prelucrare a cererilor de modificare sau regăsire a informaţiei stocate într-o bază de date, efectuată sub
controlul unui sistem de gestiune a bazelor de date, poartă numele de:
d) gestiunea bazelor de date.
71. Sistemele de gestiune a bazelor de date formate din colecţii de date stocate în nodurile reţelei distribuite de calculatoare
interconectate fizico-funcţional prin care se asigură accesul autorizat şi controlat al tuturor utilizatorilor la aceste date
poartă numele:
c) sisteme de gestiune a bazelor de date distribuite;
72. Sistemele de gestiune a bazelor de date ce operează cu date ce prezintă caracteristici de localizare şi poziţionare în
spaţiu a concurenţilor, a partenerilor, a clienţilor sau a altor elemente materiale poartă numele de:
c) SGBD spaţiale;
73. Sistemele de gestiune a bazelor de date ce operează cu date de tip text, numerice, imagini grafice statice, sunete şi
imagini video şi audio poartă numele de:
a) SGBD multimedia;
74. Sistemele automate de reproducere pe cale artificială a raţionamentului uman, bazate pe o reprezentare analitică a
cunoştinţelor, poartă numele de:
a) sisteme interactive de asistare a deciziilor;
75. Sistemele automate de reproducere pe cale artificială a raţionamentului uman, bazate pe o reprezentare euristică a
cunoştinţelor, poartă numele de:
c) sisteme expert;
76. Sistemele informatice care se bazează pe cunoştinţe independente între ele şi de mecanismul de raţionament şi care
tratează cunoştinţe inexacte, incomplete, incerte, confuze şi vagi poartă numele de:
a) sisteme expert;
77. într-un sistem expert, sistemul format din motorul de inferenţă, editorul, trasorul, modulul de învăţare, motorul de
elaborare şi modulul de interfaţă poartă numele de:
d) generatorul sistemului expert.
78. Sistemele interactive de asistare a deciziilor utilizează:
c) modelul de raţionalitate limitată;
79. Care dintre următoarele funcţii enumerate nu corespunde funcţiilor generale ale unui sistem informatic de marketing:
d) funcţia de sinteză-control a sistemului.
80. într-un sistem informatic de marketing transferul informaţiilor între reţele de calculatoare şi/sau între calculatoare şi
reţele de comunicaţie se realizează prin:
d) funcţia de comunicare a informaţiei.
81. Funcţia de prelucrare nu se referă la una din operaţiile şi procesele enumerate:
c) conversia de nivel virtual;
82. Funcţia sistemului informatic de marketing care asigură dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem, alocarea
optimă a resurselor sistemului şi controlul proceselor de intrare, prelucrare şi ieşire a informaţiei poartă numele de:
c) funcţia de comandă-co^ţfpl;
83. Componenta logică a sistemului informatic de marketing este reprezentată de:
a) subsistemul de programe;
84. Memoria internă a unui calculator care permite atât scrierea cât şi citirea informaţiei şi care este o memorie de tip
volatilă poartă numele de:
b) memorie RAM;
85. într-un sistem informatic, periferice de intrare, pot fi:
a) scanner, microfonul, mouse, tablete grafice, joystick;
86. într-un sistem informatic, periferice de ieşire, pot fi:
c) imprimanta, plotter, ecrane electronice, boxe, speaker;
87. într-un sistem informatic, perifericele de intrare-ieşire, pot fi :
b) discuri floppy, streamer, casete magnetice, video-telefon, nard discuri ;
88. într-un sistem informatic, echipamente de comunicaţie, pot fi:
d) placă fax-modem, pager, hub, placă de reţea, video-telefon.
89. Unul dintre următoarele pachete de programe nu este inclus între procesoarele pentru accesarea şi dezvoltarea în
sistemele de reţea INTERNET şi INTRANET:
d) Harvard Graphics.
90. Unul dintre următoarele pachete de programe nu este inclus între procesoarele pentru medii integrate de dezvoltare:
d) Gold Works.
91. Modelele logice de organizare a datelor în bazele de date nu includ:
c) modele indexat;
92. Un SGBD asigură următoarele activităţi:
d) toate cele menţionate la punctele a), b), c).
93. încărcarea, actualizarea, prelucrarea şi regăsirea datelor din bazele de date este realizată prin funcţia:
a) de manipulare a datelor;
94. Definirea structurii bazei de date se realizează prin funcţia:
b) de descriere a datelor;
95. După modelul logic de date implementat, SGBD-urile orientate obiect sunt:
d) 02, ORION, ONTOS, SYBASE, ODE.
96. După localizarea bazei de date, SGBD-urile distribuite sunt:
d) INGRESS, MULTIBASE, ORACLE, POREL, R*
97. Reţelele de calculatoare folosesc pentru comunicaţie unul dintre următoarele protocoale:
d) oricare dintre cele menţionate la punctele a), b), c).
98. In cadrul aplicaţiilor ce utilizează tehnologiile client-server nu este întâlnită:
d) aplicaţii push.
99. Modelul Open Standard Interconnection (OSI) este structurat pe şapte niveluri, şi anume:
c) fizic, legătură de date, reţea, transport, sesiune, prezentare şi aplicaţie;
100. Geometria conectării calculatoarelor într-o reţea de calculatoare poartă numele de-
c topologie;
101. Una dintre următoarele tipuri de configuraţie de reţea nu este specifică unei topologii de configurare a reţelei:
d) configuraţii de reţea tip campus.
102. După zona geografică de extindere a unei reţele de calculatoare, pot fi întâlnite:
a) reţele LAN, MAN, WAN, Internet;
103. Reţeaua privată de calculatoare şi comunicaţie a unei întreprinderi, utilizată pentru nevoile interne sau prin deschideri
selective în exterior, pentru aliaţi strategici (furnizori, clienţi) şi care folosesc aceleaşi protocoale, servicii şi aplicaţii ca şi
Internet-ul, poartă numele de:
c) Extranet;
104. Echipamentul folosit pentru a conecta o reţea LAN la o reţea pe arii extinse (WAN) prin linii asincrone poartă numele
de:
a)gateway;
105. Instrumentele software care asigură conexiunea dintre un server web (din Intranet sau Internet) şi o bază de date
exploatată într-o reţea informatică eterogenă poartă numele de:
c) instrumente middleware;
106. Standardul VRML asigură:
a) modelarea realităţii virtuale;
107. Tehnologia LiveConnect asigură:
b) acces la structuri de date de tip multimedia;
108. Tehnologia LiveWire asigură:
c) acces la sisteme de baze de date direct din paginile gazdă;
109. Tehnologia LivePayment asigură:
d) suportul informatic pentru comerţul electronic.
110. în cadrul mediului grafic Windows, tehnologia ActiveX înlesneşte:
c) înlănţuirea aplicaţiilor client cu aplicaţiile server;
111. In cadrul mediului grafic Windows, tehnologia OLE înlesneşte:
a) realizarea de legături între documente compuse sau pentru gestiunea acestora;
112. în cadrul mediului grafic Windows, tehnologia DDE înlesneşte:
b) elaborarea de documente complexe prin utilizarea mai multor aplicaţii software;
113. Site-ul WEB reprezintă:
a) o colecţie de pagini hypermedia WEB legate prin hipertext;
114. Soft-ul Shareware desemnează:
b) softul preluat gratuit pe o perioadă limitată de timp în vederea testării;
115. Sistemul distribuit şi asincron de dialog care permite schimbul de informaţii în cercuri tematice poartă numele de:
b) newsgroup;
116. Reţeaua locală de echipamente informatice interconectate pe distanţe mici (câţiva kilometri) şi care utilizează ca
suport fizic de comunicaţie cablul sau fibra optică poartă numele de reţea:
a) LAN;
117. Reţeaua extinsă la arealul unei localităţi, utilizând suporturi de comunicaţie de tipul liniilor telefonice, legături radio
sau prin satelit poartă numele de reţea:
b) MAN;.
118. Reţeaua extinsă ce acoperă o ţară, un continent sau mai multe continente, utilizând suporturi de comunicaţie de tipul
liniilor telefonice, legături radio sau prin satelit poartă numele de reţea:
c) WAN;
119. Reţeaua virtuală, realizată prin suprapunerea peste o parte din reţeaua fizică de calculatoare este cunoscută sub
denumirea de reţea:
a) VLAN;
120. Reţeaua privată virtuală, ce are ca infrastructură Internet-ul este cunoscută sub denumirea de reţea:
d) VPN.
121. Un server pentru aplicaţii WEB care stochează şi furnizează documente hipermedia şi hiperlegate altor calculatoare
client WEB poartă numele de server:
b) WEB;
122. Un server Internet care permite utilizatorilor să transfere fişiere poartă numele de server:
a) FTP;
123. Un server Intranet care protejează reţeaua locală folosind un sistem de protecţie propriu (firewall) poartă numele de
server:
d) Proxy.
124. Dispozitivul cunoscut şi sub numele de punte care interconectează două sau mai multe reţele LAN de tip similar
poartă numele de:
a) bridge;
125. Dispozitivul care interconectează o reţele LAN la una WAN prin linii asincrone poartă numele de:
b) gateway;
126. Dispozitivul utilizat pentru interconectarea reţelelor omogene şi care asigură selecţia unei căi pe care se va face
transmisia din mulţimea căilor posibile poartă numele de:
c) router;
127. Categoria de programe software care facilitează munca asincronă prin reţele Intranet a membrilor unor colective de
lucru poartă numele de:
a)groupware;
128. Categoria de programe software distribuite pe servere WEB publice în care sunt permise copierile şi utilizările în mod
gratuit poartă numele de:
d) freeware.
129. Metoda de transmisie fără conexiune, în care pachete sunt emise aleator, poartă numele de:
a) datagram;
130. Metoda de transmisie cu conexiune a mesajelor prin fragmentare în entităţi unice ce sunt transportate prin reţele
analogice şi/sau digitale şi apoi sunt recombinate la destinaţie pentru a forma mesajul iniţial poartă numele de:
c) pachet;
131. Sub protocolul TCP/IP o valoare de 32 de biţi compusă din 4 numere separate prin punct, ce constituie o ierarhie de la
stânga la dreapta poartă numele de:
a) adresă IP;.
132. Sub protocolul TCP/IP sistemul de adresare bazat pe text ce constituie o ierarhie de la dreapta la stânga poartă numele
de:
b) sistem DNS;
133. Magistralele backbone desemnează:
d) magistrale de comunicaţie de înaltă viteză din Internet.
134. Aplicaţia Internet cunoscută sub numele de aplicaţie WEB desemnează:
a) segmentul multimedia al Internetului;
135. Programele care permit navigarea prin World Wide Web poartă numele de:
b) browser;
136. Sistemul constituit ca un document multimedia distribuit şi stocat pe mai multe servere WEB poartă numele de:
a) hipertext;
137. Punctatorul de legătură între documente multimedia distribuite pe mai multe maşini WEB, vizibil pe ecranele
navigatoarelor Internet poartă numele de:
b) hiperlink;
138. Motoarele de căutare pe Internet poate utiliza ca metodă de căutare:
a) multi_mecanism(multi_engine);
139. Componenta software a sistemului de baze de date de marketing este reprezentată de:
d) SGBD.
140. O componentă hardware a sistemului de baze de date de marketing este:
a) microprocesor;
141. Sistemele de baze de date distribuite de marketing asigură:
d) oricare din variantele a), b), c).
142. Fluxul ascendent (up-flow) într-o bază de date de marketing asigură:
d) oricare din variantele a), b), c).
143. Fluxul descendent (down-flow) într-o bază de date de marketing nu asigură:
d) împachetarea.
144. Tehnicile de accesare a bazelor de date de marketing nu pot folosi instrumente de tipul:
b) DDL;
145. Instrumentele de acces la depozitele de date şi de analiză multidimensională nu se bazează pe una din uneltele
specificate mai jos:
d) procesare procedurală.
146. în tehnologia Data mining analiza şi descoperirea unor modele relevante anterior momentului în care utilizatorul are
nevoie de aceste cunoştinţe ("cunoştinţe la cerere") se face prin:
c) modelul de acces la cunoştinţe;
147. Abordarea arhitecturii unui depozit de date ce presupune păstrarea datelor foarte sumarizate şi cele mai cerute pe
primul nivel de servere, datele mai puţin sumarizate pe al doilea nivel iar datele de detaliu pe un al treilea, este cunoscută
sub numele de:
d) abordare stratificată.
148. In procesarea analitică on-line formularea unor întrebări de forma "dacă ... atunci...." fac parte din aplicaţiile OLAP
din tipologiile:
d) evaluări what - if.
149. Tehnicile de accesare a bazelor de date care permit întrebări de tipul "ce s-a întâmplat şi de ce" corespund
instrumentului de acces:
b) OLAP;
150. Tehnicile de accesare a bazelor de date care permit întrebări de tipul "ce s-ar putea întâmpla" corespund instrumentului
de acces:
d) Data mining.
151. Colecţiile de date tematice, integrate şi interconectate, plasate într-un context temporal şi spaţial, destinat
fundamentării deciziei manageriale şi de marketing poartă numele de:
d) depozite de date (Date Warehouse).
152. Tehnologia de acumulare şi procesare a cunoştinţelor care imită organizarea şi funcţionarea creierului, de reproducere
mecanică a activităţilor umane, "inconştiente" sau "neraţionale", greu explicabilă prin cuvinte, utilizabilă mai ales în
domeniul roboticii, poartă numele de :
b) reţele neurale;
153. Procesul de descoperire a cunoştinţelor şi de extragere a informaţiei necunoscută anterior din depozitele de date
multidimensionale, utilizând tehnologii de recunoaştere a modelelor, precum şi tehnici statistice şi matematice poartă
numele de:
d) Data mining.
154. In procesarea analitică on-line formularea unor întrebări de grupări multidimensionale specifice aplicaţiilor OLAP pot
face parte din tipologiile:
b) clasificări şi profiluri statistice;
155. Setul integrat de instrumente software care permite lucrul în colective de muncă prin comunicare, colaborare şi
coordonare asincronă poartă numele de:
b) groupware;
156. în cadrul aplicaţiilor ce utilizează tehnologiile client-server nu este întâlnită:
d) aplicaţii push.
157. în cadrul aplicaţiilor groupware, mesageria electronică şi tehnologia bazelor de date partajate, utilizează ca model
pentru rutarea unui document de la o persoana la alta a colectivului pentru a iniţia o acţiune:
b) modelul SEND;
158. în cadrul aplicaţiilor groupware, mesageria electronică şi tehnologia bazelor de date partajate, utilizează ca model
pentru actualizarea unui document depus de un membru al colectivului, prin completarea sa de restul colectivului în
conformitate cu responsabilităţile şi regulile(atribuţiile) stabilite:
d) modelul SHARE.
159. Setul integrat de instrumente software care asigură conexiunea dintre un server WEB cu o bază de date într-o reţea
informatică eterogenă poartă numele de:
c) middleware;
160. Tehnologia de accesare şi detectare a unor modele, tendinţe şi corelaţii semnificative prin exploatarea unui depozit de
date de marketing poartă numele de:
a) Data mining;
161. Tehnologia de accesare şi analiză analitică multidimensională prin exploatarea unui depozit de date de marketing
poartă numele de:
d) OLAP.
162. Tehnologia de acumulare şi procesare a cunoştinţelor utilizând tehnici de optimizare bazate pe procese şi combinaţii
genetice, mutaţii şi selecţii naturale, poartă numele de:
a) algoritmi genetici;
163. Tehnologia de acumulare şi procesare a cunoştinţelor în care sistemul preia iniţiativa de a genera modele, poartă
numele de :
a) analize exploratorii;
164. Tehnologia de acumulare şi procesare a cunoştinţelor în care asupra depozitului de date se aplica modelele extrase
pentru a găsi anomalii sau elemente de date neobişnuite, poartă numele de :
d) analiza excepţiilor.
165. Tehnologia de procesare a cunoştinţelor asupra depozitelor de date de marketing care permit descoperirea modelelor
de previziune, poartă numele de :
c) modelare predictivă;
166. In reţeaua Intranet tehnologia care permite trecerea de la modul de lucru de difuzare a informaţiilor din întreprindere la
modul de lucru de punere la dispoziţie poartă numele de tehnologie:
b)pull;
167. In reţeaua Intranet se asigură comunicaţiile şi procesarea informaţiei vehiculate între compartimentele entităţii
organizaţionale , filialele sau cu partenerii comerciali ai firmei, indiferent de timpul şi locul unde se găseşte pe glob prin
reţele:
d) oricare din a),b),c).
168. Reţeaua Intranet-pe arii extinse utilizând INTERNETUL este o reţea:
d) virtuală.
169. Reţeaua Intranet pe arii extinse utilizând linii proprii de telecomunicaţii este o reţea:
a) fizică reală;
170. Tehnologia software care permite acces rapid şi productiv la baze de date independent de limbaj şi de platforma
hardware poartă numele de:
a) Active X Data Object (ADO);
171. Termologia software care permite acces rapid la baze de date independent de limbaj şi platforma hardware iar
utilizatorii pot actualiza datele pe care le văd se numeşte:
d) Remote Data Service (RDS)
172. Tehnologia software care permite acces rapid la baze de date independent de limbaj şi platforma hardware prin
interfeţe standard pentru cea 55 surse de date se numeşte:
b) Open Database Conectivity(ODBC);
173. Tehnologia software care permite acces rapid la baze de date independent de limbaj şi platforma hardware prin
interfeţe directe fără punţi de legături intermediare se numeşte:
c) Object Linking and Embeding Database (OLE DB);
174. Internet Database Connector (IDC) reprezintă:
d) oricare din variantele a), b), o).
175. Sistemele expert constituie o clasă particulară de :
c) sisteme informatice bazate pe inteligenţă artificială;
176. Sistemele expert se pot defini ca:
c) proceduri automate care imită raţionamentele experţilor umani prin raţionamente artificiale;
177. Trăsătura fundamentală a unui sistem expert o reprezintă:
c) capacitatea de a justifica, la cerere, şirul raţionamentelor artificiale parcurse;
178. Procesul de prelucrare a cunoştinţelor din baza de cunoştinţe pornind de la fapte, generând prin raţionamente noi fapte
şi cunoştinţe se asigură prin :
b) motorul de inferenţă;
179. Principalele caracteristici ale unui sistem expert:
d) toate cele menţionate la punctele a), b), c).
180. Care din următoarele soituri enumerate nu sunt generatoare de sisteme expert:
d) CORELDRAW
181. Ciclul de bază al unui motor de inferenţă nu cuprinde în cele 4 etape:
d) rezolvarea algoritmului.
182. Pachetul de programe SPSS reprezintă acronimul de la:
c) Statistical Package for Social Science;
183. Pentru testarea pe cale statistică a semnificaţiei legăturilor dintre variabila dependentă şi mulţimea variabilelor
independente considerate simultan într-un model de previziune se utilizează:
b) testul F;
184. în pachetul SPSS, pentru a automatiza analiza şi prezentarea datelor se pot genera rutine scrise într-un limbaj de
programare care permite foilor de calcul să "devină" programe, cunoscute sub numele de:
c) script-uri;
185. în pachetul SPSS, pentru a obţine date referitoare la variabile, la fişiere, pentru a rula macro-uri sau pentru a
personaliza meniul SPSS se utilizează meniul:
d) utilities.
186. în pachetul SPSS, pentru a procesa datele utilizând varietatea de modele, metode şi proceduri de analiză statistico-
matematică referitoare la variabile se utilizează meniul:
c) statistics;
187. Descompunerea erorii medii pătratice în componente nu conţine una dintre componentele enumerate mai jos:
c) eroarea datorată lipsei corelaţiei perfecte;
188. Care dintre următoarele ferestre SPSS permite modificarea rezultatului din forma tabelelor pivot sub forma text:
d) Text Output Editor.
189. Care dintre următoarele ferestre SPSS prezintă rezultatele prelucrării datelor, tabelelor şi graficelor:
a) Output View;
190. Care dintre următoarele ferestre SPSS automatizează comenzile prin scripting şi facilităţi OLE permiţând realizarea
unor funcţii personalizate:
c) Chart Editor;
191. Analiza multicoliniarităţii într-un model plurifactorial se face utilizând:
c) testul Farrar şi Glauber;
192. Procedura SPSS care asigură cea 22 de teste de măsurare a semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri şi a
măsurii asocierii dintre variabile poartă numele de:
a) Crosstabs;
193. Procedura SPSS prin care se calculează fie similarităţi le, fie distanţele între perechi de valori sau perechi de cazuri
poartă numele de:
b) Distances;
194. Prin procedura de statistică descriptivă, se oferă indicatori şi mărimi statistice privind:
d) indicatori statistici privind media, modulul, mediana şi abateri.
195. Procedura Crosstabs formează tabele cu două sau mai multe variabile şi oferă:
c) teste de măsurare a semnificaţiei diferenţelor între grupuri şi măsuri ale asocierii dintre variabile;
196. Procedura Autoregression utilizată pentru modele autoregresive foloseşte pentru estimarea parametrilor regresionali:
d) oricare din variantele a), b), c).
197. Procedura ARIMA utilizează modele pentru o singură variabilă de tip autoregresiv de ordinul "p", cu medie mobilă de
parametru "q" şi diferenţe de diferite grade "d", specifice modelului de previziune:
b) Box - Jenkins;
198. Pachetul WinQSB nu conţine unul din următoarele module:
d) PERT-RES.
199. Pachetul QM nu conţine unul din următoarele module:
d) Job Scheduling;
200. în pachetul QM pentru simulările de marketing se utilizează modulul:
d) Simulation.