PDF

Anexa 3
CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU
Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu

pentru perioada 2010 – 2013
şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului
pentru perioada 2014 – 2020
ANALIZA SWOT
PE DOMENII
Sibiu, 2010
CUPRINS
I. DESCRIERE................................................................................................................. 2
II. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ŞI TURISMUL ...................................................................... 3
III. EDUCAŢIA ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ....................................................................... 8
IV. SĂNĂTATEA ..............................................................................................................19
V. CULTURĂ, CULTE, SPORT ŞI TINERET ..........................................................................22
VI. INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE ..................................................24
VII. ASISTENŢA SOCIALĂ ..................................................................................................30
VIII. PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................................................31
IX. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI LEGĂTURILE INTERINSTITUŢIONALE ......................35
I. DESCRIERE
Tehnica îi aparţine lui Albert Humphrey, consultant în afaceri specializat în

management organizaţional şi schimbări culturale. Activitatea sa la Institutul de Cercetare
Stanford a dus la realizarea unei metode de echipă pentru planificare care a creat analiza
SOFT, ulterior dezvoltată în analiza SWOT.
SWOT
Strenghts (Puncte tari): atribute care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Weaknesses (Puncte slabe): atribute care sunt dăunătoare pentru realizarea obiectivului.
Opportunities (Oportunităţi): condiţiile externe care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Threats (Ameninţări): condiţiile externe care ar putea dăuna obiectivului.
Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua

punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările ce caracterizează şi influenţează
anumiţi factori din cadrul unui proiect sau organizaţii. Această planificare implică precizarea
obiectivului proiectului, precum şi identificarea aspectelor cheie interne şi externe, care sunt
favorabile şi nefavorabile pentru atingerea acestui obiectiv. Astfel, analiza poate fi
încorporată în modelul de planificare strategică. Analiza SWOT este esenţială, deoarece
măsurile ulterioare în procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi
derivate din această analiză.
În primul rând, factorii de decizie trebuie să stabilească dacă obiectivul poate fi atins
având în vedere rezultatele analizei. În cazul în care obiectivul nu poate fi atins, trebuie
selectat un obiectiv diferit şi procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin astfel o
componentă cheie al acestui proces, complexitatea şi exactitatea analizei efectuate depinzând
în totalitate de nivelul de cunoaştere, experienţa, implicarea şi colaborarea acestor factori.
Analiza SWOT grupează informaţiile în două categorii principale:
• Factori interni - punctele forte şi punctele slabe interne.
Factorii interni pot fi priviţi ca puncte tari sau slabe, în funcţie de impactul lor
asupra obiectivelor. Însă, ceea ce poate reprezenta punct tare pentru un obiectiv,
poate fi un punct slab pentru un alt obiectiv.
• Factori externi - oportunităţi şi ameninţări provenite din mediul extern.
Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbări tehnologice,
legislative şi socio-culturale.
Rezultatele unei astfel de analize sunt adesea prezentate sub forma unei matrici.
Puncte tari Puncte slabe
• •
• •
• •
Oportunităţi Ameninţări
• •
• •
• •
În cazul Strategiei de dezvoltare a judeţului Sibiu, au fost constituite mai multe
grupuri de lucru, pentru diferite domenii de activitate de importanţă majoră la nivelul
judeţului Sibiu. Din aceste grupuri au făcut parte specialişti din diferite instituţii, ONG-uri şi
agenţi economici cu atribuţii, responsabilităţi sau interese în domeniile abordate. Pornind de
la obiectivul principal al acestui proiect, prin experienţa şi informaţiile participanţilor la
aceste grupuri de lucru, s-au conturat analizele SWOT prin care se prezintă o imagine
cuprinzătoare a judeţului Sibiu.
2
II. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ŞI TURISMUL
Industria, serviciile şi comerţul
• Poziţie avantajoasă în centrul ţării • În zonele rurale şi în unele oraşe, economie slab
• Număr mare de investitori, atât autohtoni cât şi dezvoltată
din afara ţării • Şomaj în creştere
• Mediu economic bine dezvoltat, propice pentru • Închiderea unor întreprinderi mari, devenite
investitori nerentabile (precum cea din Copşa Mică)
• Infrastructură de transport şi tehnico-edilitară • Accesibilitate slabă spre unele zone din judeţ
relativ dezvoltată şi noi investiţii pentru acestea • Impozite şi taxe ridicate care împiedică
în viitor dezvoltarea afacerilor
• Forţa de muncă numeroasă, calificată şi relativ • Insuficiente surse de finanţare
bine pregătită • Migraţia forţei de muncă bine calificată
• Municipiile Sibiu şi Mediaş, poli puternici ai
dezvoltării economice
• Piaţă de desfacere bine reprezentată
• Aeroportul Sibiu
• Tradiţie în domeniul industriei
• Existenţa Camerei de Comerţ
• Universităţi care pregătesc viitoarea forţă de
muncă
• Colaborare bună cu mediul extern şi
parteneriate regionale
• Existenţa unor resurse naturale încă • Actuala criză economică
neexploatate la cote maxime • Mediul politic instabil la nivel naţional
• Dezvoltarea infrastructurii naţionale de • Legislaţie instabilă
transport care străbate Sibiul (noile autostrăzi) • Migrare a investitorilor înspre ţări cu fiscalitate
de către Ministerul Transporturilor redusă
• Promovarea regiunii şi judeţului de către
investitori în mediul extern
Agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală

Agricultura
• Relieful muntos din sudul judeţului creează un • Datorită reliefului parţial muntos, există zone
important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic întinse unde infrastructura de bază este slab
• Zona de podiş propice dezvoltării agriculturii dezvoltată
• Bazinele hidrografice ale Oltului şi Tîrnavelor – • Lipsa echipamentelor şi utilajelor folosite în
reprezintă un potenţial pentru agricultură şi agricultură, în fermele vegetale şi zootehnice,
energie lipsa unor structuri asociative privind
• Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor exploataţiile agricole
de plante şi animale sălbatice şi punerea lor sub • Existenţa unor asociaţii neviabile, care să
regim de ocrotire (Situl Natura 2000 Podişul funcţioneze practic, conform unei strategii, care
Hîrtibaciului, păşuni alpine, heleşteele de la să aibă personal specializat care să promoveze
Mândra etc.) obiectivele asociaţiei
• Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai • Structuri de consultanţă slab dezvoltate
ales pentru teren arabil • Îmbătrânirea forţei de muncă ocupate în
• Existenţa suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe, a agricultură
păşunilor alpine şi subalpine cu posibilităţi de • Întârzierea finanţării pentru terenurile cuprinse
dezvoltare a sectorului zootehnic (ovine, caprine în cadrul ariilor protejate
şi bovine) • Grad ridicat de divizare a terenurilor
• Existenţa la nivelul judeţului Sibiu a unor • Scăderea numărului crescătorilor de bubaline şi
3
organizaţii / asociaţii profesionale importante în lipsa unor măsuri de sprijin pentru această
domeniul creşterii animalelor (Asociaţia categorie de crescători
crescătorilor de animale Loamneş, Asociaţia • Existenţa unui număr redus de centre de
Caprimed, Asociaţia crescătorilor de ovine din colectare şi prelucrare a produselor de origine
Mărginimea Sibiului) vegetală şi animală la nivel de judeţ care să
• Păstrarea tradiţiei creşterii animalelor şi corespundă standardelor Uniunii Europene
fabricarea produselor lactate • Mentalitatea de neacceptare privind comasarea
• Calitatea superioară a brânzei şi raselor de terenurilor agricole şi asocierea
animale a dat posibilitatea creării unui brand • Scăderea suprafeţelor agricole cultivate
renumit în ţară şi în străinătate • Dispariţia culturilor de plante tehnice (cânepa şi
• Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor in)
chimice şi a pesticidelor care contribuie la • Scăderea efectivelor de bovine şi păsări
obţinerea unor produse agricole cu grad redus • Întârzieri în acordarea ajutoarelor către fermieri
de poluare, ecologice • Neclarităţi privind regimul juridic al terenurilor
• Existenţa celor 5 potenţiale G.A.L.-uri pe • Cultivarea pe suprafeţe mici a seminţelor
teritoriul judeţului Sibiu. certificate bio
• Înfiinţarea Camerei Agricole a Judeţului Sibiu • Necesitatea înfiinţării unei Asociaţii formată din
prin reorganizarea Oficiului Judeţean de specialişti agronomi pentru păstrarea seminţelor
Consultanţă Agricolă tradiţionale
• Lipsa unei structuri pentru culturi semincere
tradiţionale
• Lipsa unei structuri pentru analiza pieţei
produselor tradiţionale şi promovarea acestora
• Industrializarea judeţului care atrage la oraşe
personalul calificat din mediul rural
• Dezinteresul tinerilor de a profesa în domeniul
agricol
• Multe localităţi preferate de turişti din zona
montană, aparţin administrativ de oraşe,
neputându-se implementa proiecte finanţate prin
Axa 3 din PNDR
• Suprafaţa arabilă care se lucrează este redusă
(comparativ cu judeţele din jur)
• Reţinerea băncilor de a credita proiectele.
• Tendinţa în U.E. privind agricultura ecologică - • Aplicarea defectuoasă a descentralizării cu
agricultura extensivă influenţe negative în domeniul agriculturii (ex.:
• Existenţa susţinerii din anul 2010 a unor modul de înfiinţare a camerelor agricole
proiecte, prin măsuri active din PNDR, privind judeţene)
agricultura ecologică prin dezvoltarea unor • Menţinerea practicării unei agriculturi de
tehnologii concepute să protejeze mediul subzistenţă
• Existenţa teraselor viticole şi pomicole în • Eliminarea de pe piaţă a micilor producători
Podişul Mediaşului şi Podişul Secaşelor, ce pot agricoli care nu respectă legislaţia Uniunii
fi valorificate pentru dreptul de a cultiva Europene privind Politica Agricolă Comună
• Existenţa unor reglementări legislative pentru • Posibilitatea apariţiei unor fenomene
crearea de asociaţii, grupuri de producători pe imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în
produs în domeniul creşterii animalelor pericol structuri antropice
• Posibilitatea obţinerii de fonduri comunitare • Schimbări climatice – încălzirea globală
pentru finanţarea proiectelor privind măsurile • Limitările bugetare privind ajutoarele de stat
active din PNDR • Carenţe legislative privind definirea spaţiului
• Posibilitatea obţinerii de subvenţii rural
guvernamentale • Incoerenţa legislativă şi instabilitate politică
• Existenta fondurilor europene pentru susţinerea
4
şi subvenţionarea agriculturii
• Posibilitatea încheierii de parteneriate cu
organizaţii din alte ţări membre ale UE cu
agricultură dezvoltată privind realizarea unui
schimb de experienţă, transfer de tehnologii şi
bune practici
• Organizarea de expoziţii / seminarii/târguri în
judeţ
• Posibilitatea valorificării produselor agricole,
prin metode tradiţionale (ulei de floarea soarelui
prin presare la rece).
Silvicultura, vânătoarea şi pescuitul

• Diversitatea formelor de relief creează un • Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie
important potenţial silvic şi turistic forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu,
• Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor Mediaş şi Agnita
de plante şi animale sălbatice aflate sub regim • Exploatarea vânatului existent în fondul
de ocrotire forestier peste efectivele optime
• Podişul Hîrtibaciului face parte din Sit Natura • Lipsa unor Programe educaţionale cu privire la
2000, în această arie îşi găsesc locul 34 de rolul pădurii în viaţa omului
specii de păsări ce prezintă populaţii mari şi • Lipsa unor Programe de valorificare a deşeurilor
necesită protecţie. Dintre acestea, 11 specii sunt şi evitarea depozitării lor în pădure
ameninţate la nivel european • Instabilitate legislativă
• Suprafaţa fondului forestier constituie un
important potenţial economic şi de mediu
• Derularea unor proiecte în parteneriat de
promovare a Rezervaţiei Naturale Arpăşel
Oportunităţi Pericole
• Accesarea fondurilor Uniunii Europene pentru • Dispariţia speciilor de animale sălbatice ca
proiecte ce vizează protecţia fondului forestier urmare a vânatului în mod excesiv şi practicării
braconajului
• Interese economice şi politice în detrimentul
conservării şi gestionării durabile a pădurilor
• Depăşirea termenelor asumate de România
privind creşterea suprafeţei fondului forestier
Dezvoltarea rurală
• Prezenţa unor resurse naturale variate (păduri, • Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli
păşuni alpine, parcuri, bazin hidrografic) • Nu există reţele de achiziţionare a produselor
• Resurse turistice naturale ce reprezintă sau pot agricole şi a animalelor
reprezenta atracţii de interes judeţean, regional • Reţeaua hidrografică, asimetrică faţă de
şi naţional teritoriul judeţean, a facilitat dezvoltarea
• Conservarea în zonele rurale a tradiţiilor şi aşezărilor de-a lungul cursurilor principale,
obiceiurilor folclorice preponderent în nordul şi sudul judeţului
• Mare diversitate de produse agricole locale • Lipsa de specialişti şi de coordonare pentru
• Produse agricole ecologice planurile de afaceri
• Bogat potenţial pomicol, viticol şi zootehnic • Lipsa promovării programelor de finanţare
• Zonă optimă pentru creşterea animalelor şi nerambursabile
cultura cerealelor • Promovarea slabă a datinilor, obiceiurilor şi
• Sprijinul autorităţilor locale în vederea legendelor locale
5
demarării unor investiţii în plan local • Slaba dezvoltare a activităţilor cu caracter
• Existenţa mai multor societăţi cu activităţi industrial în spaţiul rural
productive • Grad de informare şi conştientizare redus la
• Posibilităţi de vânătoare nivelul comunităţilor locale
• Existenţa sit Natura 2000 • Evaluări vechi, neactualizate privind gradele de
• Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a sărăcie a Unităţilor Administrativ Teritoriale,
habitatelor naturale şi seminaturale. zone considerate balneare (ex. Bazna) nu poate
accesa fonduri pe măsura 313 PNDR, doar prin
POR
• Capacitate administrativă scăzută.
Oportunităţi Riscuri
• Posibilitatea susţinerii unei agriculturi ecologice • Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ
prin proiecte finanţate din PNDR prin în agricultură
dezvoltarea unor tehnologii concepute să • Slaba comercializare a produselor agricole şi
protejeze mediul artizanale
• Posibilitatea asigurării serviciilor de consultanţă • Legislaţie incoerentă (reglementări
agricolă şi de afaceri interpretabile)
• Posibilitatea dezvoltării serviciilor sociale prin • Descentralizarea autorităţilor publice locale.
depunerea de proiecte pe măsura 322 din PNDR
(servicii de îngrijire bătrâni la domiciliu, servicii
pentru situaţii de urgenţă, serviciu de tip “after
school”, înfiinţare centre zi pentru copii)
• Posibilitatea înfiinţării de I.M.M.-uri (demararea
de noi afaceri)
• Posibilitatea accesului la INTERNET în mediul
rural prin dotarea CDI-urilor cu echipamente IT
• Asigurarea serviciilor de consultanţă agricolă şi
de afaceri
• Existenţa, de plăţi compensatorii, prin programe
comunitare şi naţionale.
Turism
• Statutul oraşului Sibiu de Capitală Culturală • Inexistenţa unor plăcuţe explicative la
Europeană în 2007 monumente, a unor ghiduri audio în mai multe
• Mărginimea Sibiului este o zonă etno-folclorică limbi
şi agroturistică consacrată • Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi
• Susţinerea dezvoltării turismului de către managementul turistic a unor proprietari de
autorităţile locale (realizarea de materiale de pensiuni
promovare; iniţiativă locală puternică în • Sărăcia din anumite localităţi
promovarea turismului; promovarea de noi • Probleme legate de personalul din turism (grad
trasee, dezvoltarea reţelei de centre de informare scăzut de instruire a personalului din turism /
turistică) lipsa personalului calificat)
• Numeroase iniţiative, publice sau private, ce • Inexistenţa unei instituţii specializate pentru
urmăresc popularizarea zonelor mai puţin formarea personalului în turism
cunoscute ale judeţului • Legendele, evenimentele istorice, breslele nu
• Existenţa unui specific pentru multe dintre sunt foarte cunoscute
localităţile diferitelor zone („pâinea de la Gura • Lipsa promovării resurselor turistice
Râului”, „berzele din Cristian”, „mături de „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi
Fofeldea”, „cazane la Brateiu” etc.) florei
• Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din • Inexistenţa informaţiilor complete integrate
România asupra obiectivelor / traseelor turistice din judeţ
• Gastronomie recunoscută (brânzeturi, în format digital / on-line
6
specialităţi din carne) • Acoperire limitată a cererii de suveniruri de
• Poziţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de calitate
transport şi existenţa aeroportului internaţional • serie de monumente istorice sunt în stare
de la Sibiu avansată de degradare
• Numeroase zone naturale au rămas în stare bună • Infrastructură deficitară în unele zone rurale
de conservare • Numărul încă relativ redus de producători
• Două monumente UNESCO agricoli certificaţi „bio” (chiar dacă activităţile
• Siturile Natura 2000 acoperă aproape jumătate agricole desfăşurate tradiţional întrunesc, de
din teritoriul judeţului principiu, condiţiile necesare în cazul multor
• Interes internaţional pentru anumite zone din locuitori ai zonelor rurale)
judeţul Sibiu (diverse organizaţii din Germania, • Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului
Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, turistic montan sunt încă în faze incipiente (între
Franţa, etc.) direcţiile unde ar fi nevoie de îmbunătăţiri
• Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului menţionăm amenajarea refugiilor montane,
European pentru Itinerarii Culturale creşterea eficienţei serviciilor Salvamont,
• Primii paşi spre diversificarea ofertei de legături instruirea unui număr mai mare de de ghizi
aeriene directe din Sibiu (de exemplu montani, semnalizarea şi marcarea
introducerea curselor Sibiu – Londra) corespunzătoare a tuturor traseelor montane)
• Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele
dintre principalele elemente generale de
atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism
la nivel european (patrimoniu cultural,
gastronomie)
• Fructificarea superioară a unor nişe în turism • Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile
(sporturi extreme, ecoturism) locale în privinţa programelor comune axate pe
• Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel, dezvoltarea turismului
cât şi în Făgăraş • Depopularea şi populaţia îmbătrânită din
• Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea zonelor rurale
serviciilor de divertisment şi agrement • Distrugerea mediului natural prin reglementarea
• Valorificarea gastronomiei locale şi controlul limitat al activităţii umane şi prin
• Fructificarea istoriei bogate a zonei lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de
• Promovarea legendelor şi a obiceiurilor epurare)
populare • Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele
• Accesarea fondurilor structurale disponibile în mici şi Sibiu
domeniul turismului • Disparitatea creată prin neintegrarea socială a
• Existenţa parteneriatelor externe şi interne de romilor
colaborare în domeniul turismului • Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al
crizei economice
• Instabilitate legislativă
7
III. EDUCAŢIA ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
• Reţeaua unităţilor de învăţământ este • Modificările legislative permanente care
dezvoltată, cuprinzând toate treptele de creează dezorientare şi nesiguranţă în domeniul
învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, educaţiei
profesional, şcoli de arte şi meserii şi superior • Scăderea natalităţii care implică scăderea
• Existenţa unui procent ridicat de personal numărului de elevi; prognoza populaţiei arată
didactic calificat în mediul rural, aprox. 95% scăderi mai accentuate până în 2015 iar apoi
• Existenţa programului guvernamental continuă cu un ritm mai scăzut pentru perioada
„reabilitarea infrastructurii şcolare”, program 2015 - 2025
derulat prin M.E.C.T. ce vizează consolidări, • Nivel scăzut de pregătire a elevilor din mediul
reabilitări, reparaţii capitale şi utilităţi pentru rural
unităţile de învăţământ • Lipsa unei comunicări mai strânse între
• În învăţământul preuniversitar majoritatea personalul şcolii, comunitate şi familie în
şcolilor şi liceelor din judeţ au fost dotate cu rezolvarea problemelor elevilor
laboratoare de informatică performante • Colaborare deficitară între facultate şi mediul
• Existenţa planului regional de acţiune pentru socio-economic, care poate afecta inserţia
învăţământul profesional şi tehnic, a planurilor absolvenţilor pe piaţa muncii atât pentru
locale de acţiune pentru învăţământul absolvenţii din învăţământul preuniversitar dar
profesional şi tehnic şi a planurilor de acţiune şi pentru cei din învăţământul universitar
şcolară (PRAI, PLAI, PAS) • Imposibilitatea continuării studiilor liceale şi
• Acordarea de burse pentru elevi şi a profesionale pentru copiii cu deficienţe de auz
suplimentului de hrană prin programul “laptele determinând plecarea lor spre alte oraşe din
şi cornul” cauza lipsei unui liceu pentru aceştia
• Oferirea de locuri subvenţionate pentru elevii • Insuficienta dezvoltare a învăţământului de
romi la toate formele de învăţământ: de la sprijin şi cel de la domiciliu pentru zona
primar până la superior Hîrtibaci
• Organizarea bursei locurilor de muncă pentru • Infrastructură deficitară în cazul unor centre
absolvenţi şi a unor burse speciale pentru romi şcolare pentru educaţie incluzivă
• Existenţa unor metode alternative de • Deficienţe în colaborarea dintre Serviciul de
învăţământ: Step by step, Waldorf pentru copiii Evaluare Complexă din cadrul D.G.A.S.P.C.
cu cerinţe educative speciale Sibiu, C.J.R.A.E. Sibiu şi comisiile de evaluare
• Dotarea centrelor/cabinetelor psihopedagogice, interne din cadrul şcolilor
a centrelor/cabinetelor logopedice şi a centrelor • Posibilităţile financiare reduse ale persoanelor
de documentare şi informare interesate să urmeze cursuri de formare
• Infrastructură modernă în cadrul Centrului profesională continuă pentru adulţi
Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională • Necesitatea conştientizării importanţei formării
Sibiu. profesionale continue a adulţilor în raport cu
• Existenţa în mun. Sibiu a 5 centre universitare schimbările inerente de pe piaţa muncii.
şi anume: Universitatea “Lucian Blaga” din
Sibiu, Academia Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu” Sibiu, Universitatea “Româno-
Germană” Sibiu, Universitatea “Alma Mater”
Sibiu şi Facultatea de Geografia Turismului
Sibiu care, împreună, constituie un important
potenţial zonal
• Intensă activitate de documentare şi cercetare
ştiinţifică desfăşurată de centrele universitare
sibiene
• Existenţa în judeţul Sibiu a unei reţele bine
dezvoltate de furnizori de formare profesională
în mediul urban şi a unei oferte variate de
cursuri de formare pentru adulţi
• Existenţa unor instituţii de perfecţionare a
8
cadrelor didactice: Departamentul de Pregătire
Profesională a Cadrelor Didactice în cadrul
U.L.B.S., Casa Corpului Didactic şi Centrul
pentru Formarea Continuă în Limba Germană
• Existenţa, în cadrul A.J.O.F.M. Sibiu a
Centrului de Formare Profesională a Adulţilor
Sibiu (C.F.P.A.) cu scopul creşterii gradului de
pregătire al persoanelor aflate în şomaj sau în
căutarea unui loc de muncă
• Desfăşurarea de către A.J.O.F.M. Sibiu a
numeroase cursuri de iniţiere şi calificare în
diverse meserii prin C.F.P.A.
• Extinderea spaţiului C.F.P.A.
• Posibilitatea accesării de fonduri europene • Schimbări prea dese în sistemul educaţional
• Programe menite să sprijine grupurile preuniversitar
dezavantajate • Lipsa interesului instituţiilor ca urmare a
• Înfiinţarea de campusuri / internate şcolare procedurii greoaie şi a personalului insuficient
• Înfiinţarea unui Centru de excelenţă pentru pentru accesarea fondurilor structurale
copiii supradotaţi prin colaborarea cu firme • Migraţia în creştere şi modificarea cifrei de
private (aproximativ 140 de profesori acordă şcolarizare
pregătire suplimentară pentru aproximativ 780 • Ponderea mare a şomerilor tineri cu vârste
de elevi pe diverse discipline) cuprinse între 18-24 de ani
• Crearea unui Centru de Perfecţionare pentru • Menţionarea schimbărilor continue de pe piaţa
Cadrele Didactice din Învăţământul muncii
Preuniversitar • Număr scăzut al populaţiei tinere ocupate
• Organizarea unei Burse a Locurilor de Muncă • Lipsa nivelului de educaţie duce la creşterea
pentru viitorii absolvenţi gradului de violenţă şi infracţionalitate şi reduce
• Dezvoltarea învăţământului liceal şi profesional şansa găsirii unui loc de muncă
în judeţul Sibiu pentru copiii surzi, orbi şi cu • Clădirile unităţilor de învăţământ nu sunt ale
deficienţe mintale Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu ci sunt ale
• Înfiinţarea unei şcoli speciale la Agnita datorită Primăriilor
faptului că această zonă are mulţi copii cu • Existenţa în cadrul şcolilor speciale a unei
cerinţe educative speciale tendinţe de creştere a numărului copiilor autişti
• Încheierea unor protocoale de colaborare între • Inexistenţa unui sprijin şi dificultăţi întâmpinate
Consiliile Locale şi Centrul Judeţean de în găsirea unui loc de muncă pentru copilul care
Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu pentru iese din sistem după împlinirea vârstei legale
o mai bună monitorizare a cazurilor sociale • Existenţa în şcolile speciale a unui număr mare
• Înfiinţarea unor ateliere protejate pentru tinerii de copiii cu comportament delincvent care
din şcolile speciale influenţează negativ procesul de învăţământ al
• Desfăşurarea unor programe de tip „After copiilor din centru
School” pentru copiii cu probleme sociale • Schimbări continue pe piaţa muncii, încât în 6
• Înfiinţarea unor case de tip familial luni cât reprezintă perioada de formare
• Înfiinţarea de Centre comunitare pentru copiii profesională a adulţilor, meseriile solicitate nu
cu cerinţe educative speciale axate pe mai sunt de actualitate iar formarea adulţilor nu
consilierea acestora îşi produce efectul aşteptat.
• Înfiinţarea unui Centru pentru delincvenţă
juvenilă şi comportament delincvent de către
Poliţie în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Sibiu
• Crearea unui Centru de Cercetări Ştiinţifice în
domeniul turismului şi mediului, în cadrul
Facultăţii de Geografia Turismului prin
9
intermediul căruia să se acceseze fonduri
europene
• Existenţa unui interes sporit pentru formarea
profesională continuă a adulţilor
• Transformarea C.F.P.A. Sibiu în centru regional
de formare profesională a adulţilor
• Posibilitatea extinderii activităţii C.F.P.A. Sibiu
prin autorizarea de noi meserii în funcţie de
cerinţele pieţei muncii.
Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Dumbrăveni:

• respectarea cerinţelor curriculare; • probleme la infrastructura şcolii: săli
• înlocuirea reţelei electrice, reparaţii la reţeaua nezugrăvite, instalaţii de apă vechi, geamuri
termică a şcolii, la acoperiş; vechi;
• testarea cunoştinţelor tuturor elevilor la • inexistenţa unei săli de sport dotată cu toate
sfârşitul anului şcolar şi analiza rezultatelor în echipamentele necesare;
comisiile metodice; • mobilierul din cadrul sălii festive este
• consilierea elevilor în probleme de orientare impropriu, trebuind să fie recondiţionat;
şcolară şi profesională prin psihologul şcolii; • insuficienta dotare a atelierului de croitorie cu
• opţionale în sprijinul ameliorării fenomenului materiale specifice acestuia: maşini de cusut;
de absenteism şcolar şi dezvoltarea unei motivaţii • inexistenţa unui titlu de proprietate pentru
intrinseci pentru învăţare; terenul din curtea şcolii cu o suprafaţă de 878
• participarea cadrelor didactice la cursuri de mp;
formare şi perfecţionare pe probleme de • nerealizări în ceea ce priveşte participarea la
şcolarizare a romilor; programe de finanţare;
• adaptarea procesului de predare - învăţare • lipsa manualelor la disciplinele: educaţie
necesităţilor şi particularităţilor copiilor şi moral-civică, religie, istorie şi cunoştinţe despre
specificului clasei; mediu pentru învăţământul special;
• organizarea unor activităţi extracurriculare, • număr redus de proiecte care să promoveze
excursii tematice, proiecte, serbări, concursuri elevii cu nevoi speciale;
şcolare sportive; • cantitatea prea mare de informaţii, prezentate
• microbuz şcolar pentru transportul elevilor din neatractiv;
zona Dumbrăveni – Mediaş; • absenteism în rândul unor grupuri de elevi
• colaborarea benefică cu Inspectoratul Şcolar nemotivaţi pentru învăţătură;
Judeţean Sibiu, autorităţile locale, agenţii • supra-încărcarea elevilor prin programul
economici; zilnic, care cuprinde un număr mare de ore;
• softuri educaţionale pentru cabinetul de • lipsa unui mediator şcolar şi a unui asistent
logopedie; social.
• cabinetul de kinetoterapie a fost dotat cu
aparate moderne pentru recuperarea elevilor cu
probleme psihomotrice.
• conştientizarea cadrelor didactice în legătură • scăderea interesului şi a motivaţiei tinerilor
cu indicatorii de bună-practică în raport cu pentru învăţătură;
instrumentele de evaluare şi proiectul de • lipsa motivaţiei pentru continuarea studiilor şi
dezvoltare al şcolii; pentru participarea la programele şcolare şi
• analiza strategiilor de ameliorare a extraşcolare;
comportamentului în clasă şi în afară; • dezavantajul creat de programele şcolare
• implementarea unui program care să încărcate, care nu permit dezvoltarea
optimizeze utilizarea timpului liber al elevilor; componentei educative;
• elaborarea de programe de intervenţie • riscul apariţiei abandonului şcolar şi a unor
personalizate; comportamente deviante în rândul elevilor cu
10
• identificarea oportunităţilor de formare a probleme;
cadrelor didactice; • lipsa unor măsuri de stimulare a disciplinei şi
• existenţa unor programe de formare continuă a interesului faţă de procesul didactic, dar şi a
în domeniul profesional, pedagogic şi managerial; măsurilor coercitive reale şi eficiente faţă de
• acţiuni de popularizare a şcolii (pliante, manifestările violente ale unor elevi;
întâlniri, pagina web a unităţii). • programe şcolare încărcate la unele
discipline;
• lipsa modelelor culturale, etice provenite din
familie sau din rândul comunităţii elevilor;
• lipsa implicării tuturor părinţilor în educaţia
copiilor.
Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Mediaş:

• programe şcolare pentru toate tipurile; • probleme cu infrastructura centrului: izolaţia
• alternativă şcolară Step by Step; termică a şcolii, lift pentru copiii cu dizabilităţi
• dotarea cu material didactic la clasele Step by locomotorii, modernizarea spaţiilor de cazare a
Step este bună; copiilor, pavarea curţii interioare, refacerea
• din bugetul aprobat de C.J.S. şi din sponsorizări terenului de sport, uşi noi la toate încăperile;
s-a modernizat o parte a infrastructurii centrului: • manuale insuficiente şi care nu corespund
geamuri termopan, parchet melaminat; calitativ cerinţelor;
• bogată ofertă de terapii şi de servicii; • număr mic de ore alocat copiilor cu C.E.S.;
• 23 de calculatoare utilizate de elevi; • neconcordanţă între programele şcolare din
• dotarea prin program al Ministerului Educaţiei, învăţământul de masă şi programele adoptate
Cercetării şi Inovării a cabinetelor AeL, pentru copiii cu C.E.S.;
cabinetului psihologic şi bibliotecii şcolii; • 13,5% din personalul didactic este în curs de
• dotare cu microbuz şcolar şi autoturism Dacia; calificare;
• 87,5 % cadre didactice calificate; • frecvenţa elevilor la cursuri în unele cazuri
• specialişti în cadrul cabinetelor logopedice, este relativ slabă;
psihologice şi de kinetoterapie; • diagnosticarea elevilor cu C.E.S. nu se face la
• cadre didactice tinere cu 2-3 ani experienţă în timp;
învăţământul special; • necesitatea dotării şi amenajării unui cabinet
• cadre didactice care au urmat cursul de de ergoterapie;
perfecţionare: consiliere şi orientare, integrarea • imposibilitatea oferirii mesei pentru toţi copiii
elevilor cu C.E.S., operare pe calculator; din cauza resurselor financiare limitate.
• finanţare asigurată de către Consiliul Judeţean
Sibiu;
• bună colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, Centrul
Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
Sibiu, D.G.A.S.P.C. Sibiu şi alte asociaţii şi
fundaţii.
• integrarea copiilor cu C.E.S. în învăţământul • politici educaţionale în continuă schimbare;
de masă; • mentalitatea oamenilor faţă de copilul
• o mai bună colaborare cu părinţii; deficient;
• titularizarea cadrelor didactice; • cabinete de terapie concurente apărute în
• obţinerea de sponsorizări şi donaţii; învăţământul de masă;
• posibilitatea accesării de fonduri europene; • resurse materiale şi financiare limitate ca
• extinderea colaborării cu instituţiile de urmare a crizei economice;
învăţământ superior. • reticenţa din partea comunităţii şi a
angajatorilor privind munca persoanelor cu
dizabilităţi.
11
Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr. 1 Sibiu:
• şcoala dispune de 10 săli de clasă, 4 cabinete • a doua şcoală specială din judeţ, alături de
pentru terapii, logopedie, psihologie, ludoterapie Dumbrăveni care nu are internat;
şi stimulare senzorială, CFM, o sală de modelaj, • clădirea C.S.E.I. Nr.1 este revendicată de
mobilate şi dotate cu materiale de calitate Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba-Iulia;
superioară), o sală de sport; • nu există rampe de acces pentru copiii cu
• cabinet de informatică (lecţii AEL) a cărui probleme locomotorii; pentru a ajunge la sala de
calculatoare sunt legate în reţea, iar serverul este sport copiii sunt căraţi în braţe;
conectat la internet; • lipsa unui scaun mobil sau a unui lift de acces
• sală multimedia dotată cu toată aparatura la etajul şi demisolul clădirii;
necesară unor întâlniri metodice, miniconsfătuiri, • procent mare de elevi care au nevoie de
prezentări ca caracter didactic, etc.; servicii de sprijin, dar care nu au fost orientaţi şi
• şcoala dispune de o centrală termică nouă; diagnosticaţi ca elevi cu C.E.S.;
• există camere de supraveghere video a curţii • nedecontarea transportului pentru elevii care
interioare; fac naveta pe cont propriu din alte localităţi;
• asigurarea pazei elevilor prin instalarea unui • nu există sală festivă pentru organizarea
interfon cu cartelă; diferitelor activităţi şcolare;
• dotare cu microbuz cu care se asigură • deteriorarea acoperişului şi infiltrarea apei în
transportul elevilor cu dizabilităţi locomotorii şi a sălile de la etaj;
celor care sunt nevoiţi să facă zilnic naveta; • structura de rezistenţă slăbită, a coridorului
• material didactic modern, necesar instruirii care asigură accesul la sălile de clasă de la etaj;
elevilor noştri, inclusiv calculatoare; • deteriorarea clădirii Şcolii Nr.22 din curtea
• asigurarea finanţării de către Consiliul Spitalului de Psihiatrie care trebuie renovată
Judeţean Sibiu; capital;
• toţi elevii şcolii beneficiază de programul • lipsa unor parteneriate şcolare finanţate, la
„laptele şi cornul”; nivel european;
• noi relaţii de parteneriat cu ONG-urile • număr redus de proiecte care să promoveze
„Ascensium”, „Sion Internaţional”, Asociaţia elevii cu nevoi speciale;
Creştin Ortodoxă „ACORD” şi „Sfântul Nicolae”; • manuale puţine, uzate şi vechi;
• consilierea elevilor în probleme de orientare • lipsesc manuale la disciplinele: educaţie
şcolară şi profesională prin psihologul şcolii; moral-civică, religie, istorie, geografie şi ştiinţe;
• adaptarea procesului de predare - învăţare la • existenţa fenomenului de abandon şcolar, în
necesităţile şi particularităţile copiilor şi la rândul elevilor care provin din familii sărace;
specificului clasei; • creşterea considerabilă a numărului de elevi
• există elevi care au fost premiaţi la diferite cu tulburări grave de comportament care tulbură
concursuri sportive sau de pictură; întreg procesul instructiv – educativ;
• asigurarea activităţilor de terapie logopedică şi • supraîncărcarea elevilor prin programul
recuperare medicală în mod responsabil; zilnic, care cuprinde un număr mare de ore;
• elevii sunt orientaţi către C.S.E.I. în urma unei • şcoala nu beneficiază de toate drepturile
investigaţii şi diagnosticări făcute de o echipă de materiale pentru elevii cu nevoi speciale şi
specialişti; anume hrana zilnică conform H.G. 1251/2005;
• elevii cu CES au posibilitatea de a beneficia • neconcordanţa între testele care se dau
de toate serviciile CSEI, asigurate prin specialiştii elevilor cu C.E.S. din şcoala de masă şi nivelul
şcolii; lor de pregătire;
• realizarea de progrese semnificative din punct • creşterea numărului elevilor cu deficienţe
de vedere cognitiv, psihomotric şi adaptare intelectuale severe;
socială; • elevi proveniţi din medii sociale defavorizate,
• copiii din centru beneficiază de activităţi care se integrează greu şi sunt reticenţi la
adaptate la posibilităţile lor individuale; eforturile de integrare ale cadrelor didactice;
• nu sunt obligaţi, prin lege, să participe la • un procent mare de absolvenţi ai clasei a
examenul de capacitate / teze unice; VIII-a (28%) nu pot continua o Şcoală de arte şi
12
• după absolvirea a opt clase, au locuri rezervate meserii din cauza problemelor grave de handicap;
în clasele speciale din grupurile şcolare; • frecvenţă redusă la cursuri datorită eşecurilor
• elevii cu C.E.S. beneficiază de servicii de şcolare;
sprijin din partea profesorilor itineranţi; • progrese foarte mici sau dimpotrivă regrese la
• interes crescut pentru activităţi extraşcolare: învăţătură;
vizite şi excursii tematice, proiecte, serbări, • eşec la examenul de capacitate / teza unică;
vizionări de teatre şi filme, organizarea timpului • numărul mic de ore alocate pentru fiecare
liber; copil prin serviciile de sprijin;
• 100% personal didactic calificat; • motivarea insuficientă d.p.d.v. financiar a
• mulţi profesori au urmat sau urmează cursuri cadrelor didactice;
postuniversitare sau cursuri de masterat dovedind • soluţiile de asigurare pentru copiii cu C.E.S.
dorinţă de adaptare la nou şi de reconversie a unui viitor printr-o meserie sunt puţine;
profesională; • posibilităţi reduse de participare la concursuri
• profesorii au urmat o varietate de cursuri de şcolare sau sportive datorită numărului mic al
formare şi perfecţionare organizate de Casa acestora pentru elevii cu c.e.s.;
Corpului Didactic, ONG-uri, ISJ sau Universitate; • săli de clase mici, întunecoase şi insuficiente
• există un interes crescut faţă de activităţile (avem nevoie de încă 6 săli de clasă şi 2 cabinete,
extraşcolare. pentru a funcţiona într-un singur schimb);
• clasele de elevi funcţionează în toate
cabinetele din şcoală, iar o parte din clasele şi
grupele de grădiniţă funcţionează în şcoli afiliate.
• reglementarea situaţiei juridice a şcolii; • clădirea este revendicată de Biserica Romano
• mansardarea celor două poduri ale şcolii şi – Catolică din Alba Iulia;
construcţia unor dormitoare; • scăderea interesului şi a motivaţiei tinerilor
• colaborarea benefică cu Inspectoratul Şcolar pentru învăţătură;
Judeţean Sibiu, Casa Corpului Didactic, • lipsa motivaţiei pentru continuarea studiilor si
autorităţile locale, agenţii economici, comitetul pentru participarea la programele şcolare şi
consultativ al părinţilor; extraşcolare;
• analiza strategiilor de ameliorare a • programe şcolare încărcate la unele discipline;
comportamentului în clasă şi în afara clasei; • existenţa unor necorelări între conţinutul
• revizuirea regulamentului şcolar de ordine programelor şcolare şi manuale;
interioară; • politica educaţională în continuă schimbare;
• interesul elevilor de a participa la procesul de • fenomenul emigraţiei părinţilor, cu consecinţe
luare a deciziilor în şcoală; grave în educaţia copiilor;
• implementarea unui program care sa • lipsa implicării tuturor părinţilor în educaţia
optimizeze utilizarea timpului liber al elevilor; copiilor;
• posibilitatea participării la stagii de formare în • resurse economice minime ale familiilor
străinătate; elevilor din şcoală;
• elaborarea de îndrumătoare metodice, auxiliare • salarizare non stimulatoare pentru personalul
didactice, reviste şcolare, necesare învăţământului din învăţământ;
special; • lipsa de conştiinţă morală a elevilor privind
• elaborarea de programe de intervenţie păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare;
personalizate; • slaba colaborare între cadrele didactice şi
• existenţa unor programe de formare continuă familiile elevilor;
în domeniul profesional, pedagogic şi managerial; • participarea în număr foarte mic a părinţilor la
• acţiuni de popularizare a şcolii (pliante, întâlnirile din şcoală;
întâlniri cu elevii, profesorii din şcolile generale); • slaba colaborare între cadrele didactice de
• alocarea din bugetul MECT de fonduri pentru sprijin şi profesorii din învăţământul de masă.
dotarea cabinetelor;
• atragerea unor sponsorizări cu ocazia
evenimentelor importante din an;
• creşterea utilizării şi a numărului de racordări
13
la reţeaua de internet;
• obţinerea de fonduri proprii prin vânzarea
produselor confecţionate de elevii şcolii în cadrul
cercurilor de pictură, modelaj şi artizanat;
• posibilitatea accesării de finanţări acordate de
U.E.;
• elaborarea unui proiect şi aprobarea de fonduri
necesare construirii unei clădiri noi, la standarde
europene;
• relaţii de colaborare cu grupurile şcolare din
Sibiu în vederea orientării profesionale a elevilor;
• încheierea de parteneriate educaţionale cu alte
şcoli.
Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr. 2 Sibiu:

• cadre didactice titulare, de specialitate; • clădirea necesită unele investiţii la
• dotarea şcolii la standarde europene: cabinet infrastructura exterioară;
audiometrie dotat cu aparatură de ultimă • inexistenţa unui număr suficient de mare de
generaţie, materiale didactice şi calculator în manuale pentru copiii deficienţi de auz;
fiecare cabinet de terapie, cabinet informatică • conţinutul informaţional neadaptat nevoilor şi
dotat cu calculatoare noi; posibilităţilor deficienţilor de auz;
• sală multimedia dotată cu mobilier nou şi • metodologie de organizare a Tezelor cu
aparatură audio – video modernă, propice pentru subiect unic, neadaptată elevilor cu deficienţe
desfăşurarea activităţilor de terapie, pentru auditive, având în vedere faptul că aceştia vor
petrecerea timpului liber al copiilor şi pentru urma cursurile liceelor pentru deficienţi de auz şi
desfăşurarea unor activităţi şcolare; nu ale liceelor de masă;
- cabinet de terapii specifice pentru grădiniţă şi • lipsa materialelor sportive şi a bazei sportive;
şcoală; • inexistenţa unui spaţiu de joacă pentru copiii
• C.S.E.I. nr. 2 Sibiu dispune la Sadu de un preşcolari;
teren de 1000-1200 m3 pe care este construită o • incapacitatea unor cadre didactice de a
cabană de lemn şi unde se organizează diferite înţelege importanţa formării profesionale
excursii cu copiii din centru; continue;
• desfăşurarea unor activităţi extracurriculare şi • implicarea insuficientă a părinţilor în
extraşcolare cu valenţe formative (excursii, vizite, activitatea de recuperare a copiilor;
serbări, expoziţii etc); • resurse financiare insuficiente pentru
- foarte bună colaborare cu instituţiile locale stimularea cadrelor didactice şi a elevilor;
precum Consiliul Judeţean Sibiu, Inspectoratul • insuficienta prezentare şi promovare a ofertei
Şcolar Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean de educaţionale.
Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu şi Casa
Corpului Didactic Sibiu;
• organizarea unor activităţi în scopul strângerii
de fonduri destinate acoperirii nevoilor proprii;
• desfăşurarea unui număr mare de programe
educaţionale şi de pregătire a cadrelor didactice;
• participarea cadrelor didactice la conferinţe şi
simpozioane, promovând imaginea pozitivă a
şcolii;
• proiecte cu şcoli şi instituţii din judeţ dar şi
din alte judeţe;
• existenţa unui singur cadru didactic
necalificat, 2 cadre didactice pensionare, 4
suplinitori şi 33 cadre didactice titulare;
14
• lipsa abaterilor disciplinare ale elevilor din
şcoală;
• rata promovabilităţii este de 100%;
• plata navetei pentru profesorii care locuiesc în
mediul rural;
• existenţa şi promovarea unui bogat material
informativ de către cadrele didactice, pentru
părinţi în special;
• extinderea activităţii grupului părinţi - copii
prin diversificarea tematicii şi a modalităţilor de
abordare.
• atragerea părinţilor ca parteneri în grupul • legislaţie stufoasă şi de multe ori
părinţi – copii; contradictorie;
• impunerea analizei video ca fiind cea mai • accesul limitat al părinţilor la surse
eficientă metodă de evaluare, formare şi activitate informaţionale privind deficienţa de auz;
metodică; • implicarea insuficientă a unor părinţi în
• parteneriate cu instituţii, care permit procesul instructiv - educativ şi recuperator al
extinderea unor activităţi (activităţile de pre- propriului copil, lăsând totul în grija cadrelor
profesionalizare se desfăşoară în atelier dotat cu didactice din şcoală;
maşini de cusut obţinute prin acordul ULB); • nivelul socio - economic şi educaţional scăzut
• facilitarea accesului cadrelor didactice la al familiilor copiilor / elevilor care poate duce la
cursuri de perfecţionare; slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară;
• varietatea cursurilor de formare şi • lipsa personalului calificat în zone izolate
perfecţionare organizate de Casa Corpului (medici, profesori, specialişti) care să ofere
Didactic, ONG- uri, universităţi; informaţii pertinente părinţilor care au copii
• cursuri de pregătire oferite de universităţi deficienţi de auz;
pentru perfecţionarea cadrelor didactice; • inacceptabila indiferenţă şi neimplicare a
• orientarea copiilor recuperaţi spre şcoala de Ministerului Sănătăţii în programul de protezare;
masă şi monitorizarea lor; • neadaptarea criteriilor de evaluare specificului
• recompensarea cadrelor didactice cu rezultate şcolii speciale;
deosebite prin acordarea de: salarii de merit, • distanţa mare dintre localitatea de domiciliu a
gradaţii de merit, prime din fondul de 2%; copiilor / elevilor şi localitatea Sibiu.
• disponibilitatea Asociaţiei Paten des
Taubstummenheims Hermannstadt din Siegen,
Germania de a susţine material şcoala şi unele
activităţi extraşcolare.
Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Turnu-Roşu:

• calitatea serviciilor oferite de şcoală; • Inexistenţa unui lift pentru asigurarea
• dezvoltarea învăţământului de sprijin; accesului persoanelor cu probleme locomotorii;
• existenţa unui număr mare de cadre didactice • mediu educaţional inadecvat al familiilor de
calificate; provenienţă ale copiilor;
• 100 % personal specializat în activităţi • număr insuficient de cadre didactice de sprijin
terapeutice specifice; raportat la cererea şcolilor din judeţ;
• pondere mare a cadrelor didactice care au • absenţa medicului specialist în unitate;
salarii şi gradaţii de merit; • lipsa unui informatician în cadrul şcolii;
• orientare spre calificări profesionale căutate • comunicare insuficientă între cadrele
pe piaţa muncii (ex. lucrător în confecţii); didactice din şcoala specială şi şcoala de masă;
• existenţa unui spaţiu de bibliotecă şi • neracordare la canalizarea comunităţii;
perfecţionare adecvat; • fonduri financiare limitate;
• existenţa unor programe de intervenţie • imagine deformată pentru elevii unităţilor de
15
centrate pe copil şi pe deficienţa acestuia; învăţământ special care sunt priviţi cu milă.
• parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu, cu
organizaţii non – guvernamentale, cu învăţătorii
şcolilor de masă, D.G.A.S.P.C. Sibiu,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu;
• condiţii funcţionale pentru desfăşurarea
procesului instructiv – educativ materializate în
ateliere de profesionalizare: atelier croitorie,
gospodărie, salon frizerie – coafură;
• resursele materiale alocate sunt eficient
utilizate;
• bază materială modernă şi bine întreţinută;
• cabinet stomatologic propriu, modern în care
lucrează un medic stomatolog angajat al şcolii;
• cabinete terapeutice specializate: cabinet de
logopedie, psihologie, AEL, ludoterapie, terapii
ocupaţionale, ergoterapii, săli de sport;
• realizarea unui cabinet de documentare –
informare pentru elevi şi profesori;
• centrală termică proprie care deserveşte şi
şcoala de masă şi centrul de plasament;
• existenţa unei capele şcolare;
• legislaţie care vine în sprijinul copiilor cu
C.E.S. şi anume H.G. nr. 1251/2005;
• publicarea revistei şcolii cu apariţie bianuală;
• abonamente la reviste de specialitate şi pentru
copii;
• softuri educaţionale moderne.
• cursuri de formare cu specialişti din cadrul • legislaţie incoerentă în domeniu;
Universităţii Washington; • părăsirea sistemului de către unele cadre
• creşterea interesului societăţii civile pentru didactice din cauza lipsei motivaţiei financiare;
programele de integrare socio – profesională; • dezinteresul şi lipsa de implicare a unor
• cursuri de formare profesională pentru cadrele părinţi în educaţia copiilor, datorită situaţiei lor
didactice prin programe finanţate de Banca precare;
Mondială; • scăderea populaţiei şcolare;
• existenţa unor relaţii de parteneriat cu • amplificarea fenomenelor negative (abandon
instituţii descentralizate, instituţii conexe ale şcolar, absenteism, delicvenţă juvenilă) pe fondul
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării; copierii de către copii a unor pseudomodele de
• existenţa programelor naţionale de atragere a comportament;
fondurilor şi pentru ajutorarea copiilor aflaţi în • creşterea numărului de familii plecate la lucru
dificultate; în străinătate, lipsindu-i pe copii de sprijinul
• sponsorizări, donaţii; părintesc;
• subordonare administrativă la Consiliul • existenţa unor copii cu tulburări de
Judeţean Sibiu; comportament care îngreunează practic
• colaborarea cu agenţi economici din zonă; integrarea lor în orice comunitate şi îngreunează
• parteneriate naţionale şi internaţionale. procesul de învăţământ.
16
Analiza SWOT a Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
• existenţa unei echipe multidisciplinare ce • număr insuficient de posturi de psihologi
cuprinde specialişti din domeniul psihologiei şcolari, logopezi, mediatori şcolari;
şcolare, educaţiei speciale, pedagogiei, • lipsa unui post de informatician şi de asistent
logopediei, consilierii şcolare, echipă bine social la centru;
pregătită profesional preocupată de calitatea • zone ale judeţului unde încadrarea cu
actului educaţional, de integrarea elevilor cu c.e.s. specialişti este foarte redusă sau insuficientă
în învăţământul obişnuit şi de realizarea unui (Valea Hîrtibaciului, Agnita, Mărginimea
învăţământ de calitate; Sibiului);
• asigurarea serviciilor de consiliere • dificultăţi de comunicare cu asistenţii sociali
psihopedagogică, terapia tulburărilor de limbaj, din primării;
medierea şcolară prin specialiştii centrului; • dificultăţi de comunicare cu unele cadre
• realizarea unor interacţiuni adecvate între didactice şi directori de şcoli;
specialiştii centrului, părinţi şi cadrele didactice • lipsa cabinetelor logopedice în judeţ;
din şcolile sibiene; • frecvenţa redusă a deplasărilor în teren
• instrumentarea cadrelor didactice cu fişe de datorită lipsei unui mijloc de transport şi a
lucru şi materiale informative pentru desfăşurarea fondurilor reduse;
activităţilor terapeutice corectiv compensatorii; • fonduri reduse care nu au permis dotarea cu
• sprijinirea procesului de recuperare şi integrare materiale corespunzătoare; în anul 2009 nu s-a
a copiilor / elevilor proveniţi din zone primit nici un ban pentru dotări materiale.
dezavantajate;
• prevenirea abandonului şcolar, a violenţei în
şcoală etc.
• implicarea specialiştilor centrului în proiecte,
programe, de interes major ca: prevenirea
fenomenului de violenţă în mediul şcolar,
consilierea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în
străinătate, prevenirea consumului de droguri în
rândul elevilor, integrarea în şcoală a copiilor /
elevilor din zone dezavantajate etc.;
• amenajarea şi dotarea optimă a spaţiului cu
materiale educaţionale, tehnologie modernă;
• materiale informative, fond de carte de
specialitate, fişe de lucru, probe de evaluare
psihopedagogică corespunzătoare;
• o bună comunicare cu comunitatea locală;
• parteneriate de colaborare cu instituţii: ULB,
Primării, Poliţie, ONG –uri, etc.;
• cursuri de formare pentru specialiştii din
domeniu şi cadrele didactice ce lucrează cu copiii
cu c.e.s.;
• proiecte pe diferite teme de interes local,
judeţean şi naţional.
• posibilitatea informării şi formării cadrelor • interes scăzut pentru şcoală din partea
didactice cu tehnici moderne de intervenţie; familiilor provenite din zone dezavantajate;
• crearea centrului a permis stabilirea unei • legislaţie instabilă;
viziuni unitare a acţiunilor de intervenţie; • dificultăţi de comunicare cu părinţii copiilor
• cuprinderea în sistemul de învăţământ a tuturor cu c.e.s.din cauza nivelului scăzut de educaţie al
copiilor / elevilor cu cerinţe educative speciale; acestora;
• poziţia de lider în rândul ofertanţilor de • părinţi plecaţi la muncă în străinătate;
servicii de educaţie incluzivă în judeţul Sibiu; • abandonul şcolar crescut;
17
• formarea continuă a cadrelor didactice în • dificultăţi de comunicare cu reprezentanţii
problematica educaţiei incluzive; comunităţii locale.
• formarea specialiştilor pe diferite domenii de
intervenţie terapeutică;
• stimularea frecvenţei şcolare a elevilor cu
c.e.s. prin activităţi interactive şi adaptate
nivelului de vârstă şi de dezvoltare psihomotrică;
• coeziunea comisiilor metodice;
• cooperarea profesională;
• creşterea prestigiului psihologului şcolar;
• lărgirea ariei de cuprindere a cabinetelor de
terapie logopedică;
• normarea profesorilor de sprijin;
• cursuri, formări, perfecţionări,
• implicarea părinţilor, a comunităţii locale;
• realizarea de parteneriate între şcoli şi
D.G.A.S.P.C., U.L.B., O.N.G.-uri, Prefectura
Sibiu;
18
IV. SĂNĂTATEA
Puncte tari Dovezi pentru fundamentare
• Infrastructura fizică existentă în sistemul de În anul 2008, infrastructura de sănătate a judeţului
sănătate includea 9 spitale publice, 10 ambulatorii de
specialitate, 3 centre medicale cu paturi, 1 centru
de diagnostic şi tratament, 252 cabinete de
medicina familiei în relaţii contractuale cu CJAS,
296 cabinete de medicină dentară. Raportat la
suprafaţa teritoriului, judeţul Sibiu are o
concentraţie medie de unităţi sanitare mai mare
decât majoritatea regiunilor ţării.
• Resurse umane specializate şi bine pregătite Resursele umane care activează în domeniul
sănătăţii sunt înalt specializate şi sunt concentrate
în jurul centrului universitar Sibiu, recunoscut ca
al doilea centru universitar acreditat din regiunea
Centru
Puncte slabe Dovezi pentru fundamentare
• Infrastructurile medicale vechi, nu mai sunt Majoritatea clădirilor în care funcţionează
adaptate standardelor actuale de funcţionare. spitalele din judeţul Sibiu sunt mai vechi de 50 –
100 de ani. Dacă nu corespund standardelor,
spitalele nu vor mai fi acreditate şi nu vor mai
putea să funcţioneze.
• Dotarea cu aparatură medicală deficitară. Spitalele sunt dotate numai cu aproximativ 50 %
din echipamentele medicale necesare.
• Accesul populaţiei judeţului la serviciile Structura organizaţională a serviciilor publice nu
medicale şi farmaceutice este inegal, limitat mai răspunde nevoilor populaţiei din mediul rural.
cu seamă pentru cetăţenii din mediul rural:
• puncte farmaceutice cvasi - absente în mediul
rural;
• accesul redus la servicii de sănătate mintală în
zona Mediaş (unde se concentrează şi cel mai
mare număr de persoane care au primit certificat
de handicap din cauza unor afecţiuni psihiatrice)
• Dubla administrare a sistemului de sănătate Administraţiile locale sunt proprietarii
public duce la neimplicarea la nivel managerial infrastructurii de sănătate în timp ce
a părţilor interesate. managementul sistemului de sănătate revine
• Legătura şi comunicarea slabe dintre autorităţile Ministerului Sănătăţii. Legătura slabă,
locale, ministerul sănătăţii şi beneficiarii finali. neinstituţionalizată dintre proprietarii
infrastructurilor spitaliceşti (autorităţi publice
locale), administratori (reprezentanţi ai
Ministerului Sănătăţii), beneficiarii finali şi
celelalte părţi interesate face foarte dificilă găsirea
unor soluţii locale sau implementarea unor
proiecte specifice de interes zonal/local, chiar de
dimensiuni reduse.
• Lipsa planificării teritoriale strategice, lipsa unui Resursele financiare se află în afara unei logici
mecanism eficient de alocare a resurselor specifice unui mecanism de alocare şi planificare;
financiare în sistemul sanitar, ceea ce conduce la ele rămân la acest moment la raţionamentul casei
creşterea dezechilibrelor teritoriale. judeţene de asigurări de sănătate. Rezultatul:
competiţia pentru resurse implică mecanisme
diverse de a le obţine mai mult sau mai puţin
obiective; în consecinţă rezultă un important
dezechilibru teritorial în ce priveşte furnizarea
serviciilor, accentuat de dezvoltarea iniţiativelor
19
private, cu consecinţe directe asupra coeziunii
sociale şi teritoriale.
• Lipsa de legătură şi comunicarea slabă între Sunt nuclee separate, specializate, nu se corelează
tipurile de „subservicii” din sistemul medical. între ele pentru a trata un anumit număr de
pacienţi arondaţi, serviciile de tip ambulatoriu,
cabinete medicale de specialitate publice sau
private etc.
• Lipsa planificării strategice şi a coordonării În cazul sistemului de intervenţii în situaţii de
teritoriale în sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă se poate constata multitudinea de actori
urgenţă. implicaţi şi lipsa coordonării teritoriale. Rezultatul
final este discrepanţa mare în calitatea serviciilor,
timpi de răspuns diferenţiaţi în teritoriu.
• Furnizorii privaţi de servicii medico – Implicare slabă a autorităţilor locale în atragerea
farmaceutice nu ţin cont de nevoile locale, ci furnizorilor de servicii medicale.
mai degrabă oferă servicii în care ei sunt
specializaţi, preferând de regulă zonele urbane.
Oportunităţi Dovezi pentru fundamentare
• Fonduri europene prin care se finanţează • Programe Operaţionale Regionale
construcţia, reabilitarea şi dotarea cu aparatură a
infrastructurii medicale.
• Proiect european al Forumului European pentru • Comunicat din partea Ministerului Sănătăţii şi
Sănătate care asigură sprijinirea unui spital din Ministerului Afacerilor Externe.
municipiul Sibiu în vederea reabilitării şi dotării
cu aparatură medicală.
• Proiect finanţat din fonduri europene pentru • Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi
dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară. Management Bucureşti.
• Strategia naţională de sănătate mintală legiferată• Conform strategiei naţionale:
conform cerinţelor Uniunii Europene. - a fost conceput planul de acţiune la nivel
judeţean
- a fost începută din 2007, implementarea
strategiei la nivel judeţean (înfiinţarea centrelor
de sănătate mintală din Sibiu, atât pentru adulţi,
cât şi pentru copii); clădirile unde funcţionează
cele două centre au fost reabilitate şi dotate la
standardele corespunzătoare de funcţionare;
- din păcate, în anul 2009 a fost sistată orice
acţiune datorită lipsei de finanţare;
- necesitatea resimţită de a dezvolta centre de
sănătate mintală la Mediaş pentru care dispunem
de un amplasament oferit cu chirie de către
Primăria Mediaş pentru un an; în absenţa
începerii lucrărilor acest spaţiu va fi retras şi va
primi probabil o altă destinaţie.
• Legislaţie în vigoare privind vânzarea spaţiilor • Până în prezent mai puţin de 10 % din cabinete
în care funcţionează cabinetele medicale au fost vândute.
• Legislaţie favorabilă înfiinţării în mediul rural • Apariţia conceptului de centre multifuncţionale
de: care furnizează servicii integrate la nivel local
- centre medicale multifuncţionale; acoperind nevoi multiple.
- puncte farmaceutice
• Posibilitatea realizării parteneriatelor reale • Realizarea acestora se poate face, fie prin
public – privat, parteneriate dintre ONG - uri, restructurarea unor servicii existente, fie prin
autorităţi publice şi alte părţi interesate în crearea de infrastructuri noi (ex: servicii pentru
vederea oferirii de servicii de calitate nevăzători, persoane cu deficienţe de auz,
autism etc).
20
Ameninţări Dovezi pentru fundamentare
• Creşterea presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra serviciilor medicale şi asupra sistemului
de asigurări sociale de sănătate
• Investiţii în structurile existente care asigură Necesitatea unui nou spital judeţean de urgenţă
servicii medicale necorelate integral cu politicile construit şi dotat la nivelul standardelor.
europene sau cu tendinţele demografice care
relevă schimbări în structura populaţiei în
perioada următoare (1992 – 2025).
• Capacitate limitată de a face faţă unor incidente
majore.
• Revendicarea şi/sau retrocedarea unor clădiri în - Spitalul Clinic Judeţean – clădirea de pe Calea
care funcţionează unităţi sanitare. Poplăcii;
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu;
- Spitalul Orăşenesc Cisnădie;
- Cabinete medicale de familie (Agnita, Sibiu
etc)
21
V. CULTURĂ, CULTE, SPORT ŞI TINERET
• Structuri aflate în subordinea Consiliului • Starea de degradare fizică a unor monumente
Judeţean Sibiu (Teatru pentru copii şi tineret istorice
„GONG”, revista „Transilvania”, Filarmonica de • Starea de degradare fizică a centrelor istorice
Stat, Centru Judeţean pentru Conservarea şi rurale dar şi a centrelor mic urbane
Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – • Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii
Junii” Sibiu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii localităţilor şi a documentaţiilor de urbanism
„Ilie Micu”, Biblioteca „ASTRA”, Complexul pentru centrele istorice
Muzeul Naţional „ASTRA”) care au un impact • Degradarea continuă a faţadelor clădirilor din
pozitiv semnificativ asupra publicului centrele istorice protejate prin intervenţia
consumator de cultură neautorizată a proprietarilor şi nerespectarea
• Densitate mare a monumentelor istorice de reglementărilor legale în domeniu protecţiei
valoare recunoscută la nivel naţional dar şi monumentelor istorice
internaţional • Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi
• Distribuţie relativ uniform în spaţiul judeţean, conservarea monumentelor istorice
atât în mediul urban cât şi în cel rural • Lipsa capacităţii de management administrativ
• Diversitatea cultural-religioasă a patrimoniului local în protecţia monumentelor istorice şi în
cultural material ce include monumente general în domeniile patrimoniului cultural, din
aparţinând tuturor cultelor religioase (ortodox, lipsa unui personal specializat în acest domeniu
evanghelic, grecocatolic, luteran, reformat, • Slaba notorietate locală, judeţeană şi regională a
mozaic) dar şi în proprietatea statului şi a unor patrimoniului cultural material existent, datorată
persoane fizice şi juridice lipsei de promovare dar şi de cunoaştere
• Cele mai valoroase situri din judeţul Sibiu • Neincluderea în circuitele turistice judeţene şi
recunoscute la nivel mondial sunt centrele regionale a multor monumente istorice din
istorice ale localităţilor Biertan şi Valea Viilor, patrimoniul cultural naţional existente pe
fiind incluse pe lista patrimoniului mondial teritoriul judeţului Sibiu
UNESCO • Slaba dezvoltare a turismului cultural în pofida
• Peisajul cultural şi natural al judeţului Sibiu are potenţialului patrimonial foarte valoros
o valoare deosebită, peisajul rural din • Insuficienţa resurselor financiare la nivel local
Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului, Valea dar şi a proiectelor dedicate protecţiei
Hîrtibaciului, Valea Tîrnavelor şi Ţara Secaşelor patrimoniului şi activităţilor culturale
fiind particularizat atât de formele de relief dar • Instituţiile culturale judeţene cu competenţe în
şi de autenticitatea patrimoniului imaterial domeniu dezvoltă activităţi cu preferinţă în
conservat mediu urban, activitatea în localităţile mic
• Există instituţii culturale judeţene şi local urbane şi cele rurale fiind sporadică şi în
municipale care coordonează şi dezvoltă majoritatea cazurilor de reprezentare în cadrul
activităţi în domeniul patrimoniului cultural evenimentelor
material • Infrastructura culturală locală (în mediul rural şi
• Bogăţia patrimoniului cultural imaterial la nivel mic urban) depăşită fizic şi moral, în multe
judeţean, fiecare localitate mai păstrând, încă, cazuri improprie desfăşurării evenimentelor
elemente ale acestui patrimoniu culturale, lipsită de dotări adecvate (echipamente
• Bogăţia constă atât în varietatea şi diversitatea specifice)
acestui patrimoniu reprezentat prin meşteşuguri, • Insuficienţa resurselor financiare la nivel local
folclor, sărbătorile tradiţionale, obiceiurile şi dar şi a proiectelor dedicate protecţiei
tradiţiile locurilor dar şi târgurile şi expoziţiile patrimoniului imaterial şi activităţilor culturale
organizate • Lipsa capacităţii de management administrativ
• Fiecare localitate rurală este înzestrată cu cămin local şi a personalului specializat în domeniu
cultural iar localităţile reşedinţă de comună au patrimoniului imaterial.
biblioteci comunale.
• Diversificarea programelor de finanţare prin • Continuarea degradării fizice a patrimoniului
accesarea fondurilor FEDR dar şi POR şi atât prin lipsa unor intervenţii urgente în
CULTURA 2007-2013 reabilitarea monumentelor istorice (în pericol)
22
• Dezvoltarea turismului cultural şi înscrierea dar şi prin intervenţiile neautorizate
patrimoniului cultural material în trasee • Degradarea peisajului cultural şi natural prin
culturale judeţene, regionale şi naţionale amplasarea şi localizarea unor investiţii
• Optimizarea parteneriatelor în dezvoltarea poluatoare
reţelelor centrelor istorice la nivel • Slaba capacitate de accesare a fondurilor
microregional, judeţean şi regional/naţional destinate programelor culturale (atât a celor de
• Cooperare regională a localităţilor ce fac parte la nivel naţional dar şi cele europene)
din trasee culturale specifice • Competiţia mare la nivel regional în accesarea
• Conştientizarea comunităţilor şi a fondurilor europene pentru infrastructura
administraţiilor locale privind importanţa edilitară este în detrimentul reabilitării
salvării patrimoniului cultural local patrimoniul cultural material dar şi al
• Creşterea interesului sectorului privat pentru activităţilor culturale specifice
implicarea în restaurarea şi conservarea • Insuficienţa programelor de dezvoltare turistică
patrimoniului cultural induce imagini negative asupra atractivităţii
• Creşterea interesului profesional al specialiştilor patrimoniului pentru turismul intern dar şi extern
şi al personalului angajat în instituţiile culturale • Pierderea identităţii locale şi zonale prin
judeţene intensificarea fenomenului migraţiei şi
• Apariţia unor metodologii şi instrumente în depopulării satelor şi a localităţilor mic urbane
domeniul educaţiei şi perfecţionării forţei de • Conservarea unor elemente de patrimoniu
muncă în domeniu imaterial doar prin artele spectacolului fără
• Integrarea României în Uniunea Europeană implicarea comunităţilor locale
contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural • Conservarea unor elemente de patrimoniul
european prin fiecare contribuţie locală, imaterial doar pe plan local/zonal fără nici un
judeţeană şi regională impact la nivel regional/naţional/european
• Dezvoltarea turismului cultural şi agroturismului • Pierderea elementelor de patrimoniu cultural
poate conduce la promovarea patrimoniului imaterial prin scăderea interesului generaţiilor
cultural imaterial rural la nivel european tinere pentru perpetuarea tradiţiilor locale, din
• Diversificarea formelor de finanţare prin FEDR lipsa dorinţei de implicare dar şi de rapida
şi CULTURA 2007-2013 adaptare la culturile moderne, occidentale
• Intensificarea relaţiilor de cooperare promovate la scară europeană prin cele mai
internaţională cu localităţile înfrăţite avansate mijloace de mediatizare
• Cooperarea şi parteneriatul în organizarea • Slaba capacitate de accesare a fondurilor pentru
evenimentelor cultural zonale şi regionale în conservarea şi promovarea patrimoniului
vederea întăririi identităţii regionale imaterial la nivel local, zonal şi judeţean
• Conştientizarea comunităţilor şi administraţiilor • O puternică competiţie pentru accesarea
dar şi a sectorului privat în păstrarea tradiţiilor şi fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii
a evenimentelor şi obiceiurilor locale rutiere şi a reţelelor de apă şi canalizare în
• Implicarea specialiştilor Bibliotecii ASTRA, a defavoarea reabilitării infrastructurii culturale
Centrului de Creaţie Populară şi a Şcolii (cămine culturale, bibliotecile publice locale,
Populare de Arte şi Meserii „Ilie Micu” în centre culturale, muzee locale sau regionale).
salvarea, conservarea şi promovarea
patrimoniului cultural imaterial.
23
VI. INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE
Infrastructura de transport
• Poziţie favorabilă a judeţului fiind traversat de • Densitatea drumurilor publice din judeţul Sibiu
Coridorul IV Pan-european de transport terestru (29,44 km/100km2) este sub densitatea medie la
• Asigură accesibilitatea la/dinspre infrastructurile nivel naţional (32,9 km/100km2) şi aproape
rutiere de rang superior egală cu densitatea medie a drumurilor publice
o Drumurile europene E68, E61 din Regiunea Centru (29,6 km/100km2)
o Drumuri naţionale principale DN1, DN7, • Drumurile publice, în cea mai mare parte,
DN14 traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind
o Drumuri naţionale secundare DN7C, DN14A redusă pe aceste sectoare
şi DN14B • Parametrii tehnici ai drumurilor şi podurilor
• Asigurarea legăturilor tuturor localităţilor din (capacitate portanta, lăţime, număr mare de
mediul rural cu cele din mediul urban rampe şi pante, traseu în curbe specific zonei de
• Potenţial de racordare la noile infrastructuri munte) generează aglomerări în trafic şi risc
rutiere ce vor fi construite (autostrăzi, drumuri crescut de accidente
expres) • Infrastructura de transport rutier mai slab
• Capacitatea drumurilor locale de a prelua pe dezvoltată în zonele de munte
termen scurt şi mediu creşterile estimate de • Resurse bugetare insuficiente la dispoziţia CJ
trafic Sibiu
• Nivelul scăzut al surselor de finanţare
• Număr scăzut de personal în aparatul de
specialitate al CJ Sibiu
• Crearea cadrului favorabil atragerii de investiţii, • Întârzieri în implementarea proiectelor privind
promovarea creşterii economice şi crearea de reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
locuri de muncă rutiere din judeţ
• Apariţia altor fonduri de finanţare care ar putea • Prelungirea perioadei de criza economica peste
fi accesate anul 2010, cu influente asupra bugetelor
• Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere locale de autorităţilor locale
transport dintre polii economici şi coridoarele • Legislaţia şi mediul economic şi politic instabile
pan-europene • Necorelarea politicilor macroeconomice cu
• Facilitarea accesului la zonele industriale, realităţile şi nevoile existente
turistice şi spre/dinspre zonele izolate ale
judeţului
Infrastructura tehnico-edilitară şi serviciile publice

Alimentarea cu gaze naturale
• 99% din populaţia municipiului Sibiu are • Investiţiile pentru acest domeniu nu se
alimentare cu gaze finanţează prin PNDR
• S.C. E.ON Gaz S.A. este unic furnizor la nivelul • Lipsa reţelelor de gaz metan în zonele rurale şi
judeţului urbane defavorizate
• Investiţiile viitoare vor fi corelate cu Planul
Urbanistic General
• În programul de privatizare se impune
reabilitarea anuală a 350 km de reţea la nivelul
ţării
• Posibilitatea de extindere a reţelei în zona rurală • Se observă o scădere a consumului de gaze
naturale începând din 2006
24
Alimentarea cu energie electrică
• 99% din populaţia judeţului beneficiază de • Siguranţa în alimentare
alimentare cu energie electrică • Indicatorul CPT 16,8% (consumul propriu
• Investiţiile viitoare vor fi corelate cu Planul tehnologic care reprezintă pierderile şi furturile)
Urbanistic General • Prin Programul “Electrificare 2007-2009” nu
s-a realizat nici o investiţie
• Infrastructura veche
• Fonduri UE pentru energie alternativă • Nu au fost identificate
Infrastructura de apă şi apă uzată

• Masterplan privind alimentarea cu apă şi • 40% contorizare în restul localităţilor
evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu • Tarife mari de branşament în zona rurală
• Masterplan privind extinderea şi reabilitarea • Subdimensionarea reţelei de canalizare în
sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile anumite zone
Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu • 50% pierderi în procesul de alimentare cu apă la
• Sunt depuse proiecte pentru accesarea de alte nivelul judeţului
fonduri pentru realizarea infrastructurii • Lipsa contorizării consumului de apă în mediul
hidroedilitare pentru localităţile care nu sunt rural
cuprinse în Masterplan • Captarea şi tratarea apei este deficitară
• Resursele cantitative de apă sunt suficiente • Întârzieri la încasarea facturilor
• Tendinţa de reducere a consumului de apă
• Contorizare în procent de 99% la sfârşitul anului
2009 în municipiul Sibiu
• Alimentare 100% în municipiul Sibiu
• Sunt în derulare investiţii ISPA
• Contorizarea tuturor localităţilor până în 2011 • Schimbările climatice care pot duce la fenomene
• Fonduri UE pentru infrastructura de apă şi apă extreme de inundaţii/secetă
uzată • Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor
• Fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală
• Există o Metodologie de facturare individuală la
nivel de contor pentru imobile de tip
condominiu
Siguranţa publică şi evidenţa persoanelor

Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (A.T.O.P.)
• Existenţa unui organism judeţean cu rol • Legislaţia privind organizarea şi funcţionarea
consultativ, care are scopul de a proteja A.T.O.P. este incompletă - în urma desfiinţării
interesele comunităţii şi asigurarea climatului de corpului gardienilor publici legislaţia nu a fost
ordine şi siguranţă publică modificată prin înlocuirea acestui organism cu
• Elaborarea unui plan strategic al organizaţiei, în poliţia comunitară
care sunt stabilite obiective generale şi specifice, • Instituţii cu atribuţii pe linia menţinerii şi
precum şi indicatori de performanţă minimali restabilirii ordinii publice precum inspectoratul
• Organizarea unor consultări periodice cu judeţean de jandarmi, inspectoratul pentru
membrii comunităţilor locale şi cu O.N.G.-urile situaţii de urgenţă, nu fac parte din A.T.O.P.
cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a • Inexistenţa unei legi în care să fie prevăzute, în
ordinii publice mod imperativ, sarcini şi responsabilităţi pentru
25
• Prezenţa în componenţa A.T.O.P. a unor factori toate instituţiile care fac parte din A.T.O.P.
cu rol de decizie , din cadrul structurilor M.A.I. • A.T.O.P. nu are personalitate juridică şi buget
(subprefect, şeful inspectoratului judeţean de propriu
poliţie) • Insuficienta cunoaştere de către cetăţeni a
• Prezenţa în componenţa A.T.O.P. a unor membri A.T.O.P. şi a atribuţiilor sale
ai C.J. • Numărul crescut de minori implicaţi în
• Foarte bună colaborare între reprezentanţii comiterea de infracţiuni.
tuturor instituţiilor care fac parte din A.T.O.P.
• Realizarea unor informări periodice către
consiliul judeţean, prin consilierii judeţeni care
au calitatea de membri în A.T.O.P., în legătură
cu problemele întâmpinate, pentru care se
solicită sprijin.
• Importanţa acordată siguranţei cetăţeanului şi • Creşterea influenţei şi puterii financiare a
climatului de ordine şi siguranţă publică reţelelor de tip mafiot, care încearcă să corupă
• Consolidarea programelor de parteneriat cu funcţionarii din administraţie, justiţie, parchet
populaţia, prin instituţiile componente ale • Pierderi de personal calificat din sistemul de
A.T.O.P. ordine şi siguranţă publică, prin plecarea spre
• Posibilitatea susţinerii financiare şi logistice a alte domenii de activitate din structura M.A.I.
activităţilor de asigurare, menţinere şi restabilire sau prin pensionări anticipate
a ordinii publice, în baza programelor prevăzute • Specializarea şi perfecţionarea modurilor de
de organizaţie, în cadrul C.J. operare ale infractorilor prin utilizarea unor
tehnici noi de comitere a faptelor ilicite,
inspirate din străinătate
• Reprofilarea infractorilor de drept comun către
infracţiuni din sfera crimei organizate (trafic şi
consum de droguri, trafic de persoane, fals de
monedă, trafic de autoturisme furate etc.).
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru"

• Imagine foarte bună a instituţiei la nivel local • Zonă de competenţă aflată în aria de manifestare
• Sistem unitar pentru pregătirea, coordonarea şi a riscurilor majore
conducerea forţelor de intervenţie • Paletă redusă de intervenţii cu personal
• Cooperare foarte bună cu celelalte structuri specializat
• Structură dezvoltată de servicii voluntare • Carenţe în operaţionalizarea serviciilor voluntare
• Experienţă şi tradiţie de înalt nivel formată în • Baza de selecţie pentru personal specializat
îndeplinirea misiunilor pe timpul manifestărilor restrânsă
prilejuite de Sibiu Capitală Culturală Europeană • Subdimensionarea structurii centrului
2007 operaţional
Resurse umane: Resurse umane:
• Profesionalismul angajaţilor • Lipsa specialiştilor pe anumite tipuri de riscuri
• Medie de vârstă corespunzătoare • Încadrarea deficitară de personal
• Nivel bun de pregătire Comunicaţii:
• Experienţă în domeniul profesional • Mijloace de comunicaţii uzate fizic şi moral
• Relaţionare interumană foarte bună între • Lipsa reţelei metropolitane a M.I.R.A. la nivelul
compartimente inspectoratului
Comunicaţii: Tehnică:
• Acoperirea cu semnal radio a peste 90% din • Neasigurarea dotării potrivit tabelei de înzestrare
zona de competenţă • Deficienţe în dotarea secretariatului tehnic
• 98% din mijloacele de înştiinţare alarmare sunt (calculatoare legate în reţea între mai multe
operative instituţii, hărţi digitale) a comitetului judeţean
26
• Dotarea a 40% din comitetele locale pentru pentru situaţii de urgenţă.
situaţii de urgenţă cu staţii radio
• Dotarea bună cu mijloace informative şi de
birotică
• Toate compartimentele dotate cu calculatoare
• Soft-uri adecvate pentru gestionarea bazelor de
date
• Program SIMIN.
• Relaţii foarte bune cu autorităţile administrative, • Creşterea ariei de manifestare a riscurilor majore
instituţionale şi cu mass media • Nearmonizarea legislaţiei şi întârzierea apariţiei
• Creşterea disponibilităţii administraţiilor locale normativelor
pentru dotarea S.V.S.U. şi permanentizarea • Lipsa de interes a administraţiilor locale în
voluntariatului pregătirea şi dotarea managementului de risc
• Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere local
• Relaţii foarte bune cu instituţii similare din • Neasigurarea ritmică a fondurilor bugetate
străinătate • Pierderea specialiştilor
• Posibilitatea promovării unor proiecte regionale • Scăderea bazei de recrutare a personalului
• Reducerea surselor de risc punctuale.
Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanelor Sibiu

• Asigurarea unor condiţii optime privind • Confruntarea cu o situaţie deosebită pe linia
activitatea specifică prin identificarea de către eliberării documentelor de identitate a
autorităţile administraţiei publice judeţene şi cetăţenilor în locul celor expirate, pierdute,
locale a unor sedii furate ori distruse
• Preocuparea pentru perfecţionarea sistemului • Slaba preocupare a serviciilor locale privind
informaţional prin transmiterea de date desfăşurarea de acţiuni de preluare a imaginii şi
securizate şi extinderea reţelei de calculatoare documentelor cetăţenilor în localităţile aflate la
între direcţie, serviciile publice locale şi reţeaua distanţe mari de sediile acestora
metropolitană • Lipsa de preocupare a majorităţii administraţiilor
• Adaptarea legislaţiei specifice domeniului stării comunale de a constitui servicii de evidenţa
civile şi de evidenţă a persoanelor la perioada de persoanelor în scopul apropierii acestora de
tranziţie actuală cetăţeni evitând astfel deplasarea acestora pe
• Funcţionarea ghişeului unic la toate serviciile distanţe mari în scopul obţinerii documentelor
publice comunitare locale de evidenţa specifice prin intermediul ghişeului unic
persoanelor din judeţ • Lipsa de personal datorită neîncadrării funcţiilor
• Existenţa unui personal cu experienţă, în general vacante din statul de funcţiuni şi existenţa
tânăr, autodidact şi cu o mare dorinţă de posibilităţii ca unele dintre serviciile publice
afirmare comunitare locale să rămână fără personal
• Existenţa planurilor de măsuri periodice privind instruit odată cu încetarea detaşării poliţiştilor de
desfăşurarea activităţilor specifice, precum şi de la mai
prevenire a faptelor de corupţie în rândul • Un mediu relativ ostil manifestat de un segment
funcţionarilor redus al populaţiei datorită lipsei de comunicare
• Bună experienţă în activitatea de colaborare cu şi a atitudinii necorespunzătoare a unor
alte instituţii cu atribuţii în domeniu, precum şi funcţionari publici
cu cele responsabile de prevenirea şi combaterea • Persistenţa, la diferite nivele, a unei comunicări
infracţionalităţii interne deficitare
• Foarte bună relaţionare cu reprezentanţii mass- • Disfuncţionalităţi în organizarea şi desfăşurarea
media locale activităţii specifice la unele servicii locale şi
• Utilizarea eficientă a resurselor materiale şi compartimente de stare civilă din cadrul
financiare primăriilor prin neacordarea importanţei
• Organizarea unor cursuri profesionale în vederea deosebite a activităţii de stare civilă şi de
27
utilizării calculatorului în scopul actualizării evidenţa persoanelor
bazelor de date specifice • Spaţiile destinate activităţii de relaţii cu publicul
• Organizarea şi desfăşurarea unor cursuri de nu corespund în totalitate standardelor actuale la
pregătire profesională a personalului SPAS- toate serviciile publice locale
urilor, pe linie de stare civilă şi evidenţa • Unele deficienţe în modul de abordare şi
persoanelor împreună cu D.G.A.S.P.C. utilizare a instrucţiunilor şi metodologiilor de
aplicare a legislaţiei în domeniu
• Greutăţi în ce priveşte dotarea cu tehnică de
calcul la nivelul compartimentelor de stare civilă
din cadrul primăriilor comunale şi asigurarea
transmisiei securizată a datelor
• Lipsa de preocupare şi, uneori, a cadrului legal
în ce priveşte angajarea de către primăriile
comunale a asistenţilor sociali
• Un mediu relativ ostil manifestat de un segment
redus al populaţiei datorită lipsei de comunicare
şi a atitudinii necorespunzătoare a unor
funcţionari publici
• Elaborarea unei strategii de modernizare a • Posibilitatea eliberării de documente de
reţelei de tip VPN al direcţiei pentru utilizarea la identitate prin substituire de persoană până la
maxim a facilităţilor oferite de aceasta preluarea imaginii tuturor cetăţenilor în bazele
• Creşterea importanţei deservirii cetăţenilor prin de date
oferirea de servicii de calitate şi într-un timp • Specializarea, tehnicizarea ridicată a
scurt infractorilor la regimul evidenţei persoanelor şi
• Modernizarea spaţiilor de primire a publicului atragerea unor specialişti la comiterea actelor
• Posibilitatea preluării unor modele de la servicii ilegale
similare din uniunea europeană • Încercarea de corupere a unor funcţionari publici
• Transparenţa în relaţia cu mass media creează în vederea obţinerii de date personale din
posibilitatea comunicării cu beneficiarii evidenţe
prestaţiei profesionale şi transmiterii către • Creşterea volumului criminalităţii specifice ca
aceştia a mesajelor esenţiale urmare a procesului de pauperizare a populaţiei
•
• Posibilitatea perfecţionării parteneriatelor dintre Pierderea unor funcţionari publici cu experienţă,
serviciile comunitare de evidenţa persoanelor şi prin pensionare sau orientarea spre alte domenii
mediul extern de activitate
Salvamont
• Potenţial turistic ridicat a zonei montane • Lipsa de personal administrativ datorită
deservite neîncadrării funcţiilor vacante din statul de
• Convergenţa de interes pentru dezvoltarea funcţiuni
turismului • Lipsă de experienţă în domeniu a tinerilor
• Poziţie geografică favorabilă salvatori montani
• Efectiv sporit la nivelul judeţului de salvatori • Zona de activitate extinsă – distanţe mari de
montani atestaţi parcurs
• Medie de vârstă corespunzătoare • Baza de selecţie pentru personal specializat
• Înfiinţarea de servicii publice locale salvamont restrânsă
• Dotări specifice performante • Lipsă de interes în menţinerea unui nivel ridicat
• Asigurarea unor condiţii optime privind de perfecţionare
activitatea specifică prin realizarea punctului de • Neutilizarea dotărilor la nivelul maxim al
prim ajutor Păltiniş şi a bazei de salvare Bâlea performanţelor acestora
lac • Preluarea apelurilor de urgenţă de la 112 prin
• Susţinerea activităţii de către autorităţile locale dispeceratul naţional salvamont.
28
şi regionale
• Cooperare cu structuri ale ministerului
administraţiei şi internelor şi ale ministerului
sănătăţii
• Cooperare foarte bună cu servicii similare din
judeţele limitrofe.
• Iniţierea unor programe de finanţare din fonduri • Nearmonizarea legislaţiei specifice cu contextul
europene social actual
• Realizarea de parteneriate cu alte instituţii şi • Lipsa de interes a forului naţional coordonator
ONG-uri în vederea atingerii scopurilor stabilite pentru actualizarea legislaţiei specifice
• Raportarea la structuri similare interne şi externe • Publicitate negativă.
• Mediatizarea activităţii, a obiectivelor
manageriale şi a problemelor.
29
VII. ASISTENŢA SOCIALĂ
• Centrele dispun de servicii acreditate • Resurse financiare insuficiente
• Majoritatea centrelor respectă SMO • Agresiunea fizică şi verbală a unui beneficiar
• Resursele materiale sunt asigurate de Consiliul asupra altui beneficiar
Judeţean prin intermediul D.G.A.S.P.C. • Unele centre nu au personal de specialitate
• Implicarea activă şi participativă a managerului / pentru anumite domenii specifice
coordonatorului în activităţile centrelor • Resurse informatizate insuficient
• Experienţa angajaţilor în munca cu beneficiarii • Lipsa de formare continuă a personalului
cu deficienţe mentale • Conflictele între beneficiari
• Gestionarea problemelor care apar sunt rezolvate • Diferenţele de vârstă între beneficiari
nu numai cu angajaţii ci şi cu sprijinul • Personal insuficient pentru îngrijire
voluntarilor, al bisericii şi altor instituţii ale • Este necesară închegarea mai bună a
statului colectivului din centre prin comunicare mai
• Structura cadru de organizare şi funcţionare eficientă
respectă prevederile H.G. 1438 / 2008 • Nevoia de investiţii în clădirile centrelor – a
• Dorinţa de a răspunde cât mai bine la activităţile spaţiilor care necesită adaptări şi reamenajări.
de asistenţă socială a beneficiarilor, în vederea
obţinerii unor rezultate cât mai bune
• Parteneriatele încheiate între centre şi instituţii
ale statului sau / şi O.N.G.-uri
• Egalitatea de şanse şi nediscriminarea
beneficiarilor
• Libertatea de alegere a beneficiarilor
• Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite în
scopul asigurării unei vieţi sănătoase, active şi
sigure a tuturor beneficiarilor
• Încercarea personalului de a oferi beneficiarilor
din centre căldura sufletească şi un mod de trai
cât mai apropiat de viaţa trăită într-o familie
normală.
• Posibilitatea accesării unor fonduri externe • Resursele bugetare alocate sunt foarte mici şi
pentru restructurarea centrelor; există riscul să nu ajungă dacă nu se mai fac
• Dorinţa angajaţilor de a se perfecţiona rectificări bugetare
profesional; • Se vor schimba pretenţiile beneficiarilor faţă de
• Tendinţe favorabile în politica potenţialilor activitatea, serviciile şi munca în centre
sponsori, finanţatori, donatori care să participe • Criza economică
activ cu capital; • Schimbările legislative dese
• Oportunităţi de instruire a personalului din • Creşterea problematicii sociale
centre în colaborare cu specialişti din ţară şi din • Acţiunile de sponsorizări sunt în scădere în
străinătate; comparaţie cu anii anteriori
• Parteneriate şi colaborări; • Numărul insuficient de specialişti în zonele
• Potenţialii finanţatori dispuşi să investească în rurale, în vederea înfiinţării/furnizării de servicii
reabilitarea clădirilor acolo unde este cazul sociale
• Obţinerea acreditării acolo unde este cazul • Creşterea nevoii de servicii sociale diversificate
• Donaţii şi sponsorizări • Scăderea nivelului de trai
• Promovarea voluntariatului • Blocarea posturilor vacante în sistemul bugetar
• Implicarea cultelor în acordarea de asistenţă şi interzicerea efectuării unor cheltuieli materiale
socială necesare desfăşurării activităţii
• Implicarea crescută a comunităţilor locale prin • Încetarea activităţii O.N.G.-urilor care
furnizarea de servicii de prevenire furnizează servicii sociale, în special în centrele
• Consultanţă din partea unor de tip rezidenţial
30
specialişti/organisme internaţionale. • Există probleme cu recrutarea de personal
specializat.
Notă: În cadrul Masterplanului în domeniul asistenţei sociale s-a realizat o analiză SWOT
pentru fiecare centru din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului, respectiv a Consiliului Judeţean Sibiu. Aceste analize se regăsesc în anexa 3.4 a
Masterplanului.
VIII. PROTECŢIA MEDIULUI

Aer
• Nu sunt probleme semnificative din punct de • Traficul auto ridicat
vedere al poluării aerului • Lipsa centurii ocolitoare
• Sunt 4 staţii de monitorizare automată a aerului • Parc redus de vehicule ecologice pentru
• Există un autolaborator mobil pentru transportul public
supravegherea poluării atmosferice • Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban
• Sunt promovate investiţiile în tehnologiile
ecologice
• Existenţa unui Masterplan privind infrastructura
de transport
• Existenţa unui Masterplan pentru sistem integrat
de management al deşeurilor
• Tehnologii noi, ecologice pentru fermele • Lipsa suportului financiar de întreţinere al
zootehnice aparaturii de monitorizare a aerului
• Disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de • Nerealizarea măsurilor din planul de acţiuni în
a reîmpăduri terenurile cazul redeschiderii activităţii S.C. Sometra S.A.
• Finanţări UE, PNDR (Măsura 125) Copşa Mică
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu • Reducerea spaţiilor verzi urbane
Apă
• Existenţa unui Masterplan privind alimentarea • Sunt identificate 14 zone în care apele subterane
cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi
• Existenţa unui Masterplan privind extinderea • Infrastructura de alimentare deficitară
şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată • Infrastructura de canalizare deficitară
din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, • Lipsa contorizării consumului de apă în mediul
judeţul Sibiu rural
• Sunt depuse multe proiecte pentru accesarea de • Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de
alte fonduri pentru realizarea infrastructurii pădure
hidroedilitare pentru localităţile care nu sunt • Reţelele vechi de alimentare cu apă
cuprinse în Masterplan • Pierderi mari la alimentarea cu apă
• Resursele cantitative de apă sunt suficiente • Peste 50% din analizele efectuate arată că apa
• 86,13% din resursele de apă sunt din sistemul centralizat nu este corespunzătoare
corespunzătoare calitativ (categoria a II-a, calitativ
bazinul Olt) • Captarea şi tratarea apei este deficitară
• Nu există probleme semnificative din punct de
vedere al poluării rezultate din industria
zootehnică
• Sunt în execuţie lucrări de corecţie a torenţilor
• Sunt în actualizare studiile de inundabilitate
• Există un Plan judeţean de apărare împotriva
inundaţiilor
31
• Tendinţa de reducere a consumului de apă
• Disponibilitatea fondurilor UE, bugetare • Schimbările climatice care pot duce la fenomene
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu extreme de inundaţii/secetă
• Nerespectarea planurilor de inundabilitate
• Acordarea de către autorităţile publice a avizelor
de construcţie în zonele inundabile
Sol
• Există o inventariere a siturilor contaminate • Situri contaminate şi costuri mari pentru
• Se fac lucrări de împădurire a zonelor cu risc de decontaminarea siturilor contaminate
alunecări de teren • Există zone care prezintă pericol de alunecări de
• Se folosesc îngrăşămintele naturale teren
• Nu sunt identificate toate zonele în care solul
prezintă fenomene de eroziune
• Nu există unităţi specializate de decontaminare
în caz de poluare accidentală
• Practicarea sporturilor extreme în zone
neamenajate (Hill Climbing)
• Fonduri UE şi naţionale (împădurirea • Lipsa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare
terenurilor, îmbunătăţiri funciare)
Biodiveristate
• Pondere ridicată de arii naturale protejate de • Lipsa planurilor de management pentru 16 din
interes naţional şi comunitar cele 18 arii naturale protejate
• Capital natural valoros • Planurile de management existente nu au fost
• Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a aprobate de către autoritatea centrală
habitatelor naturale şi seminaturale • Absenţa administrării şi custodiei ariilor
• Masterplan pentru sistem integrat de protejate
management al deşeurilor • Presiunea antropică a planurilor şi proiectelor
• Plan Judeţean de Gestiunea Deşeurilor • Accesarea neperformantă a fondurilor
• Masterplan pentru infrastructura de apă şi apă comunitare destinate protecţiei şi/sau conservării
uzată biodiversităţii
• Corelarea Masterplanului pe turism cu strategia • Capacitate administrativă scăzută
de dezvoltare a judeţului • Grad de informare şi conştientizare redus la
nivelul comunităţilor locale
• Evidenţierea ariilor naturale protejate de către
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale
de amenajare a teritoriului şi de urbanism
• Turism nereglementat în arii naturale protejate
• Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar
• Resurse financiare, materiale şi umane
insuficiente
• Poluarea în zonele rurale
• Existenţa fondurilor UE: plăţi măsuri agromediu • Neîndeplinirea obiectivelor prin neatingerea
Axa 2, LEADER, Axa 4, POS Mediu Axa 4, indicatorilor negociaţi în domeniul protecţiei
32
POR, LIFE+ naturii
• Existenţa GAL-urilor • Absorbţie scăzută de fonduri
• Existenţa ONG-urilor • Neconcordanţe legislative şi transpunerea
• Existenţa ULBS incompletă a prevederilor directivelor UE
• Existenţa ARPM Sibiu • Posibilitatea apariţiei blocajelor în cofinanţarea
• Existenţa POS Mediu proiectelor
• Disfuncţionalităţi de comunicare inter-
instituţională (la nivel interministerial, pe relaţia
autorităţi centrale-autorităţi teritoriale, inter-
instituţional la nivel judeţean)
• Descentralizarea instituţiilor
Gestionarea deşeurilor
• Masterplan pentru sistem integrat de • Nu există colectare selectivă la nivelul judeţului
management al deşeurilor este în faza de Studiu • Absenţa programelor educaţionale cu privire la
de Fezabilitate protecţia mediului
• Există în cadrul C.J.S. Unitatea de Implementare • Nu există facilităţi de compostare în municipiul
a Proiectului (U.I.P.) Sibiu
• Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor • Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă
• Există un depozit ecologic • Sunt necesare şi alte locuri de colectare a
• Sunt realizate staţii de transfer la Agnita, deşeurilor de echipamente electrice şi
Mediaş, Cisnădie electronice (Agnita, Avrig, Sălişte)
• Sunt în faza de proiect staţiile de la Avrig, • Depozitare necontrolată a deşeurilor din
Sălişte construcţii şi demolări
• Există proiecte de colectare selectivă
• S-a înfiinţat A.D.I. ECO Sibiu
• Există 4 operatori zonali
• Proiect “Parteneriat pentru un mediu curat,
minimizarea deşeurilor şi dezvoltarea durabilă
în Regiunea 7 Centru” (Norvegia) pentru deşeuri
din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase
din deşeurile menajere, compostare la domiciliu
• Există locuri de colectare a deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice (Sibiu - 2,
Mediaş - 1, Copşa Mică - 1)
• Este în construcţie o staţie de compostare
• Există contracte pentru deşeurile de origine
animală
• Există firme pentru colectarea deşeurilor
biologice şi chimice
• Interdicţia din strategia judeţeană actuală cu
privire la incineratoarele de deşeuri
• Fonduri U.E. (POS Mediu) • Să nu se implementeze Masterplanul şi/sau
• Alte fonduri strategiile
• Interesele economice din domeniul gestionării
deşeurilor
• Depăşirea termenelor asumate
33
Resurse naturale
• Resurse variate (gaz, lemn, ape de suprafaţă, • Neexploatarea resurselor balneare (nămol, ape
ape subterane, marmură, piatră, balastiere, termale)
flora, faună, peisaj) • Abandonarea unor staţiuni balneare (Bazna,
Miercurea Sibiului)
• Programe de finanţare ale UE pentru proiecte • Epuizarea resurselor de gaze naturale
care promovează utilizarea energiilor
regenerabile
Zgomot
• În lucru centura ocolitoare a Sibiului • Absenţa studiilor de zgomot în municipii
• Programul Rabla
• Îmbunătăţirea transportului în comun • Nu au fost identificate
Riscul de mediu
• Există planuri de apărare împotriva inundaţiilor, • Lipsa personalului şi echipamentului specializat
incendiilor pentru intervenţie în caz de accidente cu
• Planul de analiză şi acoperire al riscurilor substanţe periculoase
• Capacitate de intervenţie (voluntariat, • Lipsa planurilor digitizate (GIS)
profesionişti) • Absenţa mijloacelor de intervenţie aeriană
• Fonduri UE prin diverse programe de finanţare • Nu au fost identificate
34
IX. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI LEGĂTURILE INTERINSTITUŢIONALE
• Utilizarea eficientă a resurselor umane, prin • Personal neinstruit datorită lipsei fondurilor
adaptarea responsabilităţilor în funcţie de disponibile pentru participarea la cursuri de
calificare, atribuţii specifice ale domeniului de perfecţionare, timp de minim şapte zile pe an
activitate, calificări şi competenţe; conform prevederilor legale;
• Delimitarea clară a sarcinilor în cadrul • Personal insuficient în unele compartimente;
serviciilor şi compartimentelor din aparatul • Lipsa personalului tehnic, de specialitate în
propriu; anumite compartimente;
• Angajaţi competenţi datorită calificării • Lipsa unei baze de date pentru colectarea,
profesionale; raportarea, analiza şi publicarea datelor statistice
• Demararea documentelor necesare pentru relevante cu privire la performanţele
obţinerea certificatului ISO 9001, privind administraţiei publice locale şi a unui program de
managementul calităţii şi menţinerea lui; prelucrare a acestora;
• Utilizarea eficientă a noii tehnologii • Lipsa sistemelor de monitorizare prin indicatori a
informaţionale (gestionarea informatizată a serviciilor instituţiilor publice din subordine;
raporturilor de serviciu şi contractelor de • Colaborare uneori grea cu unele primarii şi
muncă, achiziţionarea sistemului de instituţii.
management informatizat – MPO capabil să
implementeze Codul de control intern,
achiziţionare Sistemului integrat de
management al proiectelor – Primavera
Enterprise, etc. )
• Pagina de WEB proprie, care oferă un set de
informaţii utile cetăţenilor;
• Elaborarea celor patru Masterplanuri în
domeniul culturii, turismului, asistenţei sociale
şi infrastructurii rutiere;
• Elaborarea şi actualizarea Strategiei de
dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada
2010 – 2013 şi direcţiile de dezvoltare ale
judeţului pentru perioada 2014-2020;
• Elaborarea Masterplanului pentru sistemul de
management integrat al deşeurilor din judeţul
Sibiu;
• Masterplan privind alimentarea cu apa şi
evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu,
Masterplan pe domeniul culturii, asistenţei
sociale, infrastructurii rutiere, asistenţei
sociale;
• Studiu privind Strategia de dezvoltare-
management a S.C. Drumuri şi Poduri S.A.;
• Studiu pentru Strategia de amenajare-
management a Aeroportului Sibiu;
• Accesarea proiectelor cu finanţare europeană
(4 proiecte pe Phare, 12 proiecte depuse pe
POR aflate în diferite stadii de evaluare şi
implementare);
• Finalizarea noului sediu al Consiliului
Judeţean Sibiu care va asigura condiţii de
muncă la standarde adecvate;
• Relaţii de colaborare eficientă între Consiliul
Judeţean, consiliile locale şi alte instituţii
35
publice din judeţ, din ţară şi străinătate.
• Programele de instruire şi cursurile de • Percepţiile diferite ale altor instituţii publice faţă
perfecţionare de utilitatea îndeplinirii obiectivelor identificate
• Proiecte cu finanţare europeană • Reticenţa factorilor interesaţi faţă de implicarea
• Înfiinţarea unei Direcţii de cultură, educaţie, efectivă în parteneriatele strategice
sport şi turism a judeţului Sibiu • Lipsa unui cadru legislativ care să reglementeze
• Conştientizarea societăţii civile asupra rolului parteneriatul public – privat şi dificultatea punerii
pe care îl pot avea ca parteneri în buna în practica a unor astfel de parteneriate
guvernare • Atragerea specialiştilor din aparatul propriu în
• Număr crescut de persoane cu calificare sectorul privat datorită nivelului scăzut al
profesională în managementul resurselor salariilor din sectorul public
umane, finanţe, economie şi drept, care pot fi • Lipsa fondurilor disponibile pentru îndeplinirea
atrase în aparatul C.J.S. dacă se deblochează obiectivelor
posturile. • Încrederea limitată a cetăţeanului faţă de
administraţia publică
• Legislaţia instabilă şi inexactă
36

PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 3

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu

Tehnica îi aparţine lui Albert Humphrey, consultant în afaceri specializat în

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua

Agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală

Silvicultura, vânătoarea şi pescuitul

Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Dumbrăveni:

Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Mediaş:

Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr. 2 Sibiu:

Analiza SWOT a Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Turnu-Roşu:

Infrastructura tehnico-edilitară şi serviciile publice

Infrastructura de apă şi apă uzată

Siguranţa publică şi evidenţa persoanelor

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru"

Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanelor Sibiu

VIII. PROTECŢIA MEDIULUI

S-ar putea să vă placă și