Anatomie Curs

Anatomie
Conf. Dr. Costache Cristi
Aparatul locomotor
Cuprinde oasele si articulatiile ce formeaza sistemul osteo-articular cu rol pasiv in

miscare si sistemul muscular format din muschi, care reprezinta organele active ale
miscarii.
La om, scheletul este format din 208 oase dintre care 34 alcatuiesc coloana vertebrala,
iar restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia.
Functiile oaselor
a. Determina forma, dimensiunile si proportiile corpului si ale diferitelor sale

segmente.
b. Formeaza o retea de sprijin a corpului si asigura atasarea muschilor scheletici,
ligamentelor si tendoanelor, devenind parghii pentru functia de locomotie.
c. Protejeaza structurile interne : craniul acopera creierul, iar cutia toracica
protejeaza inima si plamanii.
d. Constituie rezerva de calciu a organismului. Osul este implicat in homeostazia
mineralelor fiind un depozit pentru calciu, fosfor si magneziu.
e. Oasele intervin in hematopoeza, maduva rosie din cavitatea medulara a unor oase
produce celule sanguine.
f. Prin arhitectura (constitutia) sa, osul este adaptat functiei de a rezista la presiune
si tractiune.
Clasificarea oaselor
Se face dupa forma lor, astfel :
1. Oase lungi, la care lungimea depaseste latimea si grosimea (oasele membrelor)

2. Oase late sau plane, la care lungimea si latimea sunt aproape egale dar nu
depasesc grosimea (coxalul, omoplatul, parietalul, etc).
3. Oase scurte, la care cele trei dimensiuni sunt aproape egale (carpiene, tarsiene)
1|Anatomie
4. Oase pneumatice, care contin cavitati cu aer (frontalul, maxilarul, etmoidul,
sfenoidul).
5. Oase neregulate: vertebrele, sfenoidul, etmoidul si mandibula.
6. Oase sesamoide, care sunt oase mici ce se dezvolta in vecinatatea articulatiilor, in
tendoane sau in muschi (rotula, patela)
7. Oase alungite, cum sunt coastele si clavicula, unde predomina lungimea dar care
nu prezinta diafiza si epifize ca oasele lungi.
Oasele prezinta suprafete articulare pentru oasele vecine, acoperite de cartilaj articular
hialin. Mai prezinta apofize sau procese si tuberozitati de care se prind muschii, santuri
si fosete determinate de presiunile exercitate asupra osului.
Procesele sau apofizele si tuberozitatile sunt determinate de tractiunea muschilor asupra

oaselor.
Scheletul uman este alcatuit din 4 parti :
I. Oasele capului
II. Coloana vertebrala
III. Toracele osos
IV. Oasele membrelor
2|Anatomie
Scheletul capului
Este alcatuit din neurocraniu care adaposteste encefalul si din viscerocraniu unde se afla
segmentele periferice ale organelor de simt si primele segmente ale aparatelor respirator
si digestiv.
a. Neurocraniul : are forma unui ovoid, cu partea mai voluminoasa situata posterior
si prezinta o baza si o bolta. Oasele boltii craniene sunt legate intre ele prin
suturi :
- Sutura sagitala uneste cele doua oase parietale
- Sutura coronara uneste scoama (solzul) frontalului de oasele parietale
- Sutura lambdoida uneste oasele parietale de scoama occipitalului.
Toate aceste suturi sunt dintate, prezentand dinti care se intrepatrund. La copii se
gasesc cartilaje de crestere, iar o data cu incheierea cresterii, dintii acestor suturi se
intrepatrund – dispare cartilajul de crestere – se incheie cam la 18 ani la fete si 22 de
ani la baieti.
Baza neurocraniului este formata din portiunea orbitara a osului frontal, de osul
etmoid, de sfenoid, de stanca oaselor temporale si de osul occipital. Baza craniului
prezinta orificii prin care ies nervii cranieni (12 perechi) precum si vena jugulara
interna si intra o serie de artere : artera carotida interna, artera vertebrala, arterele
meningee (vascularizeaza meningele cerebral). Unul dintre orificii este mai mare –
gaura occipitala. La nivelul acesteia, maduva spinarii se continua cu bulbul rahidian,
iar meningele spinale se continua cu cele cerebrale.
Neurocraniul este alcatuit din 4 oase neperechi :
- Frontal
- Etmoid
- Sfenoid
- Occipital
si din 2 oase perechi
- Temporalele
- Parietalele
3|Anatomie
b. Viscerocraniul : este format din 6 oase perechi :
- Maxilare
- Palatine
- Nazale
- Lacrimale
- Zigomatice
- Cornetele nazale inferioare
Si din 2 oase neperechi
- Mandibula
- Vomerul
Osul hioid : este un os nepereche situat in partea antero-superioara a gatului, deasupra

laringelui si care face parte din scheletul osteo-fibros al limbii. Prezinta un corp si doua
perechi de coarne mari/mici. Pe el se prind muschii supra shi infra hioidieni.
Coloana vertebrala
Este formata prin suprapunerea a 33-34 de vertebre grupate pe regiuni.
- 7 vertebre cervicale
- 12 vertebre toracale
- 5 vertebre lombare
- 5 vertebre sacrale
- 4 sau 5 vertebre coccigiene
Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial fiind situata in partea mediana si

posterioara a corpului. Are 3 roluri principale:
- Este axul de sustinere al corpului

- Protejeaza maduva spinarii
- Participa la executarea diferitelor miscari ale trunchiului si capului.
O vertebra tip este formata din:
- Corpul vertebrei – situat anterior
4|Anatomie
- Arcul vertebral – situat posterior
- Pediculii vertebrali – situati lateral si care leaga corpul de arcul vertebral
- Gaura vertebrala
Corpul vertebrei prezinta o circumferinta si doua fete, superioara/inferioara, prin care

se articuleaza cu vertebrele supra si subiacente prin intermediul discului intervertebral.
Discul intervertebral este o formatiune fibrocartilaginoasa ce are in centru nucleul
pulpos.
Arcul vertebral prezinta procese sau apofize musculare si articulare.
Apofizele musculare sunt :
- apofiza spinoasa care este unica si situata pe linia mediana

- apofizele transverse sunt : apofiza stanga si apofiza dreapta
Apofizele articulare servesc pentru articularea cu vertebrele supraiacente si subiacente.
- 2 apofize superioare
- 2 apofize inferioare
Intre corp, pediculi si arcul vertebral se afla orificiul vertebral care, prin suprapunerea
vertebrelor, formeaza canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii.
a. Vertebrele cervicale : au corpul cel mai mic, iar procesul spinos care este
prelungirea lor posterioara, este scurt si bifurcat. Caractere speciale prezinta :
- C1 = atlasul. Nu prezinta corp vertebral, fiind formata din doua mase laterale
unite prin 2 arcuri : anterior/posterior.
- C2 = axisul. Prezinta pe fata superioara a corpului vertebral o proeminenta
verticala numita dinte.
- C6 prezinta la nivelul procesului transversar un tubercul anterior proeminent –
tuberculul carotidian – se poate palpa.
- C7 = vertebra proeminenta. Are un proces spinos proeminent care se poate palpa
si este un punct de reper
b. Vertebrele toracale : prezinta la nivelul corpului vertebrei doua fetisoare sau
suprafete articulare superioare si inferioare pe fiecare parte. Fetisoara superioara a
unei vertebre, impreuna cu fetisoara inferioara a vertebrei superioare
(supraiacente) delimiteaza un unghi diedru (aprox 90°) in care patrunde capul
coastei. La nivelul varfului procesului transversar se afla o fetisoara articulara
pentru tuberculul coastei. Corpul vertebrei este cilindric avand diametrul transvers
5|Anatomie
egal cu cel anteroposterior. Procesul spinos este lung si inclinat spre inferior.
Orificiul vertebral este rotund.
Vertebre cu caractere speciale:
- T1 – prezinta pe corp o fateta pentru prima coasta si o hemifateta pentru coasta a

doua.
- T10 – prezinta pe corp o hemifateta pentru coasta a 10a.
- T11 si T12 – prezinta pe corp fatete pentru coastele 11 si 12.
c. Vertebrele lombare : au dimensiunile cele mai mari pentru ca ele sustin

greutatea corpului. In locul proceselor transversare se gasesc procesele costiforme
– fostele coaste lombare. Adevaratele procese transversare sunt mici si situate pe
fata posterioara a proceselor costiforme numindu-se procese accesorii. Corpul
vertebrelor lombare este cel mai voluminos, cu diametrul transvers dublu fata de
cel antero-posterior. Procesul spinos este dreptunghiular. Gaura vertebrala este
triunghiulara cu baza spre corp.
Caractere speciale au :
- L1 – seamana cu vertebrele toracale

- L5 – se poate suda cu sacrul.
d. Sacrul : este un os median nepereche situat in continuarea coloanei lombare.

Formeaza impreuna cu ultima vertebra lombara un unghi numit promontoriu,
important in obstetrica si ginecologie.
Orientare : Anterior – fata concava
Superior – baza osului
Descriere : Fata pelvina (anterioara) prezinta 4 linii transversale rezultate din sudarea
corpurilor celor 5 vertebre sacrale. La capetele acestora (liniilor) se afla gaurile sacrale
ventrale pe unde trec ramurile ventrale ale nervilor spinali.
Fata dorsala (posterioara) prezinta creasta sacrala mediana formata de

procesele spinoase. Crestele sacrale intermediare formate de procesele articulare.
6|Anatomie
Gaurile sacrale dorsale (posterioare) prin care trec ramurile dorsale ale nervilor spinali.
Crestele sacrale laterale formate de procesele transversare.
Fetele laterale prezinta o fata auriculara (forma pavilionului urechii) pentru

articulatia cu osul iliac al coxalului. Se mai gaseste si o suprafata rugoasa numita
tuberozitatea sacrala.
Baza sacrului prezinta fata superioara a corpului vertebrei S1, orificiul

superior al canalului sacral, aripioarele sacrului (formatiuni triunghiulare situate de o
parte si de alta a canalului sacral), doua procese articulare pentru articulatia cu procesele
articulare inferioare ale L5 (ultima vertebra lombara).
Varful sacrului prezinta o suprafata ovalara pentru articularea cu

coccigele. Inferior de creasta sacrala mediana se afla hiatul sacral (orificiul sacral)
delimitat de coarnele sacrale. In canalul sacral se pot introduce substante anestezie.
e. Coccigele : se afla in continuarea sacrului si este format din sudarea celor 4 sau 5
vertebre coccigiene.
Toracele osos
Este format din coloana vertebrala toracala (cele 12 vertebre), stern si coaste. Are forma
unui trunchi de con cu baza situata spre inferior, la acest nivel gasindu-se diafragmul.
Sternul este situat in partea antero-superioara a toracelui. Este alcatuit din manubriu
(maner), corp, si apendice xifoid care este cartilaginos si se osifica dupa 40 de ani. La
locul de unire al manubriului cu corpul sternului se afla unghiul sternal Lewis care este
un punct de reper pentru cartilajul coastei a 2a. Marginea superioara a manubriului
prezinta scobitura jugulara la limita dintre gat si torace. Lateral, se afla scobiturile
claviculare pentru clavicule. Manubriul mai prezinta lateral si scobiturile pentru
cartilajul primei coaste. Pe marginile corpului sternal se afla scobiturile pentru catilajele
coastelor 2-7.
Coastele sunt 12 perechi de arcuri osoase care au anterior cartilajul costal (lipseste la
coastele 11 si 12). Coastele prezinta 3 curburi:
- De-a lungul fetelor

- De-a lungul marginilor
7|Anatomie
- De-a lungul axului
Extremitatea anterioara a coastelor prezinta o scobitura pt cartilajul costal. Extremitatea

posterioara prezinta capul coastei, care se articuleaza cu fetisoarele articulare de pe
corpurile vertebrelor toracale.
Gatul sau colul coastei
Tuberculul coastei se articuleaza cu procesul transversar al vertebrei toracale

corespunzatoare.
Corpul coastei prezinta
- o fata laterala convexa,

- o fata mediala concava,
- o margine inferioara care prezinta un sant in care se afla manunchiul vasculo-
nervos intercostal. De aceea, punctia la nivel toracic se face intotdeauna
introducand acul pe marginea superioara a coastelor si niciodata la nivelul
marginii inferioare.
Prima coasta are directie orizontala si raporturi cu artera si vena subclavie si cu domul
pleural.
Primele 7 perechi de coaste sunt « coastele adevarate » - se articuleaza direct cu sternul

prin intermediului cartilajului costal.
Coastele 8, 9. 10 – sunt coaste false, deoarece cartilajul lor se articuleaza cu sternul prin
intermediul cartilajului coastei a 7a.
Coastele 11 si 12 sunt coaste flotante sau libere deoarece nu au cartilaj si nu ajung la

stern. Acestea se fractureaza usor.
8|Anatomie
Oasele membrelor
Scheletul membrului superior :
Este alcatuit din scheletul centurii scapulare si scheletul membrului superior liber.
Formate din centura membrului si din membrul liber.
Scheletul centurii scapulare este alcatuit din doua oase:
- Clavicula – partea anterioara

- Scapula – partea posterioara
Clavicula este cuprinsa intre manubriul sternului si acromiunul scapulei.
Orientare : Lateral – extremitate turtita
Anterior – concavitatea acestei extremitati turtite
Inferior – fata prevazuta cu un sant
Elemente descriptive : clavicula prezinta doua extremitati, doua fete si doua margini.
a. Extremitatea sternala se articuleaza cu manubriul sternului.

b. Extremitatea acromiala prezinta o fata articulara pt acromionul scapulei.
c. Fata superioara este palpabila sub piele si prezinta rugozitati pe care se insera in
partea laterala muschii deltoid si trapez, iar in partea mediala muschiul SCM
(sternocleidomastoidian)
d. Fata inferioara prezinta in portiunea mijlocie un sant pentru muschiul
subclavicular. Medial de sant se afla impresiunea ligamentului costo-clavicular,
iar lateral se afla tuberculul conoidian si linia trapezoidala..
e. Marginile sunt anterioara si posterioara, concav-convexe dar in sens invers.
Posterior, clavicula vine in raport cu vasele subclaviculare, cu varful plamanului, cu

muschiul omo-hioidian, cu muschii scaleni si cu trunchiurile plexului brahial. Aceste
raporturi sunt importante in fracturile claviculei din portiunea mijlocie – se pot produce
leziuni de vase sau ale acelor trunchiuri ale plexului brahial – cu paralizii – fragmentele
se departeaza spre posterior.
Scapula (omoplatul) este situata in partea postero-superioara a toracelui in dreptul

coastelor 2-7.
9|Anatomie
Orientare: Anterior – fata concava
Lateral – unghiul cel mai voluminos
Inferior – unghiul cel mai ascutit.
Elemente descriptive: sunt doua fete, trei margini si trei unghiuri.
a. Fata posterioara prezinta spina scapulei care este situata la mijlocul acestei fete
si care se termina cu o prelungire numita acromion care se articuleaza cu
clavicula. Spina scapulei delimiteaza doua fose : supraspinoasa si
infraspinoasa.
b. Fata anterioara prezinta creste oblice pentru insertia muschiului subscapular.
c. Marginea superioara prezinta scobitura (incizura) scapulei si procesul (apofiza)
coracoid.
d. Marginea mediala
e. Marginea laterala
f. Unghiul superior este rotunjit
g. Unghiul lateral este voluminos si prezinta cavitatea glenoidala prin care se
articuleaza cu capul humerusului.
h. Unghiul inferior este ascutit, se poate palpa sub piele si este un punct de reper
pentru coasta a 8-a.
Scheletul membrului superior liber este alcatuit din scheletul bratului, scheletul
antebratului si scheletul mainii.
Scheletul bratului este reprezentat de humerus.
Humerusul este un os lung pereche.
Orientare : Superior – extremitatea cu un cap sferic.
Medial – suprafata articulara al extremitatii
Anterior – santul profund al acesteia.
Elemente descriptive:
a. Corpul (diafiza) prezinta 3 margini, anterioara, mediala si laterala si trei fete. Fata
antero-laterala prezinta superior tuberozitatea deltoidiana pentru muschiul
10 | A n a t o m i e
deltoid. Inferior de aceasta se afla santul nervului radial prin care trec nervul
radial si artera brahiala profunda.
Fata antero-mediala prezinta santul inter-tubercular si o impresiune rugoasa
pentru muschiul coraco-brahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial.
b. Epifiza proximala (extremitatea superioara) este unita cu diafiza prin colul (gatul)
chirurgical, inconjurat de nervul axilar. Prezinta capul humersului care este o
suprafata articulara ce reprezinta o treime de sfera.
Colul (gatul) anatomic
Tuberculul mare situat lateral si tuberculul mic situat medial.
Santul intertubercular (culisa bicipitala – pe el culiseaza tendonul capului lung al
bicepsului) este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic.
c. Epifiza distala este alcatuita din condil si doi epicondili.

Condilul humerusului prezinta
1. trohleea pentru articularea cu ulna (cubitus)
2. Capitulul este situat lateral de trohlee de care este separat prin santul
intermediar. Capitulul se articuleaza cu capul radiusului.
3. Fosa coronoida se afla deasupra trohleei si in ea patrunde procesul
coronoid al ulnei in miscarile de flexie.
4. Fosa radiala situata deasupra capitulului, in ea patrunde capul radiusului
in miscarile de flexie.
5. Fosa olecraniana se afla deasupra trohleei pe fata posterioara. In ea
patrunde olecranul ulnei in miscarile de extensie.
Epicondilii :
1. Medial – prezinta posterior santul nervului ulnar si pe el se insera muschii
pronatori/flexori ai antebratului, mainii si degetelor.
2. Epicondilul lateral – pe care se insera muschii supinatori/extensori ai
antebratului , mainii si degetelor.
Scheletul antebratului
Este alcatuit din doua oase : radius si ulna (cubitus).
Radiusul este un os lung, pereche, situat in partea laterala a antebratului in dreptul

policelui.
Orientare : Inferior – extremitatea voluminoasa
Posterior – fetele prevazute cu santuri ale acestei extremitati
Lateral – procesul descnedent al acestei extremitati
Elemente descriptive :
a. Corpul (diafiza) prezinta trei margini :

- Anterioara
- Posterioara
- Mediala (interosoasa)
Si trei fete care dau numeroase insertii musculare
- Anterioara
- Posterioara
- Laterala
b. Epifiza proximala prezinta

1. Capul radiusului care are forma cilindrica si se articuleaza cu scobitura
radiala de pe ulna, iar pe fata superioara prezinta foseta capului radial
pentru articularea cu capitulul humerusului.
2. Colul
3. Tuberozitatea radiusului – situata inferior de col
c. Epifiza distala are forma unui trunchi de piramida care prezinta o baza care se
articuleaza cu scafoidul si semilunarul (oase carpiene) si patru fete
Fata mediala – prezinta scobitura ulnara pentru articularea cu capul ulnei
Fata laterala – prezinta spre inferior o prelungire – procesul stiloidian – care
se poate palpa sub piele si se poate fractura in caderile pe mana.
Fata posterioara care prezinta numeroase santuri prin care aluneca
tendoanele muschilor extensori ai mainii si ai degetelor.
Ulna este un os lung, pereche, situat in partea mediala a antebratului in prelungirea
degetului mic.
Orientare : Superior – extremitatea mai voluminoasa
Anterior – scobitura acestei extremitati
Lateral – marginea cea mai ascutita a osului
Elemente descriptive
a. Corpul (diafiza) prezinta trei margini : anterioara, posterioara, laterala

(interosoasa) si trei fete : anterioara, posterioara si mediala care in partea
inferioara se poate palpa sub piele.
b. Epifiza proximala prezinta doua proeminente : una verticala (olecran) si una
orizontala (proces coronoidian). Cele doua proeminente circumscriu scobitura
trohleara pentru articularea cu trohleea humerusului.
Inferior de procesul coronoidian se afla tuberozitatea ulnei.
Pe fata laterala a procesului coronoidian se afla scobitura radiala pentru
articularea cu capul radiusului.
c. Epifiza distala prezinta capul ulnei care are o circumferinta articulara pentru
scobitura ulnara a radiusului.
Procesul stiloidian este situat spre inferior in partea mediala a capului si care se
poate fractura usor sau frecvent. Se poate palpa.
Scheletul mainii
Este alcatuit din 27 de oase dispuse in 3 grupe : carpul, metacarpul si oasele degetelor.
1. Carpul este format din 8 oase dispuse pe doua randuri

- Randul proximal este format dinspre lateral spre medial din 4 oase:
a. Scafoid
b. Semilunar
c. Piramidal
d. Pisiform
- Randul distal este format dinspre lateral spre medial din 4 oase
a. Trapez
b. Trapezoid
c. Capitat
d. Osul cu carlig
2. Metacarpul este format din 5 oase metacarpiene numerotate dinspre lateral spre
medial in numere romane. Aceste oase se pot palpa pe fata dorsala a mainii. Sunt
oase lungi care prezinta corp, baza care se articuleaza cu oasele carpiene din
randul distal si un cap ce se articuleaza cu baza falangei proximale.
3. Oasele degetelor mainii : degetele sunt in numar de 5 numerotate dinspre lateral
spre medial in numere romane
I. Police
II. Indice (index)
III. Mediu
IV. Inelar
V. Degetul mic (auricular)
Oasele degetelor se numesc falange si prezinta baza, corp si cap. In total sunt 14
falange, fiecare deget avand 3 falange – proximala, mijlocie si distala – cu
exceptia policelui care are numai 2 falange – proximala si distala.
Scheletul membrului inferior este alcatuit din scheletul centurii pelviene si scheletul
membrului inferior liber.
Scheletul centurii pelviene : este reprezentata de osul coxal. Acesta prezinta 3

oase :
- Ilionul - superior
- Ischionul – postero-inferior
- Pube/pubis – antero-inferior
Cele trei oase se unesc/sudeaza la nivelul cavitatii acetabulare.
Orientare :
- Lateral – fata prevazuta cu o cavitate profunda (acetabulul)

- Inferior – scobitura acestei cavitati
- Posterior – marginea care prezinta o mare scobitura
- 2 fete – laterala, mediala

- 4 margini – anterioara, posterioara, superioara, inferioara
- 4 unghiuri – anterosuperior, posterosuperior, anteroinferior si posteroinferior
1. Fata laterala prezinta dinspre superior spre inferior:

a. Suprafata gluteala cu cele 3 linii gluteale:
- Anterioara, care pleaca de la marea scobitura ischiadica spre marginea superioara
ajungand in vecinatatea spinei iliace antero-superioare (SIAS)
- Posterioara, care se desprinde de la marea scobitura ischiatica si se termina la
nivelul marginii superioare la unirea treimii posterioare cu cele 2/3 anterioare.
- Inferioara, care pleaca de la acelasi nivel cu precedentele si se termina pe
marginea anterioara a coxalului. Cele 3 linii delimiteaza 4 campuri :
o Campul posterior, situat posterior de linia gluteala posterioara. Aici se
insera muschiul gluteu mare.
o Campul mijlociu care este situat intre liniile gluteale posterioara si
anterioara. Pe el se insera muschiul gluteu mijlociu.
o Campul anterior, care se afla intre liniile gluteale anterioara si inferioara. Pe
el se insera muschiul gluteu mic.
o Campul inferior, situat dedesubtul liniei gluteale inferioare. Pe el se insera
muschiul drept femural
b. Cavitatea acetabulara (cotilul) este o cavitate profunda care prezinta
- O suprafata articulara semilunara pentru capul femurului
- O suprafata nearticulara centrala pentru ligamentul capului femural.
Circumferinta acetabulului se numeste spranceana acetabulara si este intrerupta
inferior de scobitura acetabulului.
c. Gaura obturata este delimitata de o creasta osoasa cu exceptia portiunii
superioare unde se gaseste santul obturator.
d. Ramura ischio-pubiana, cuprinsa intre tuberozitatea ischiadica si unghiul
pubelului.
2. Fata mediala este strabatuta in portiunea mijlocie de linia arcuita care este o linie
oblica dinspre postero-superior spre antero-inferior si care imparte fata mediala in
2 portiuni:
a. Fosa iliaca, situata superior si in care se insera muschiul iliac.
b. Suprafata sacro-pelvina situata inferior si care, dinspre superior spre inferior
este alcatuita de:
- Tuberozitatea iliaca unde se insera ligamentele articulatiei sacro-iliace.
- Fata auriculara, pentru articularea cu osul sacru.
- O suprafata plana ce corespunde acetabulului.
- Gaura obturata
- Fata mediala a ramurii ischio-pubiene.
Marginile
a. Marginea anterioara care dinspre superior spre inferior prezinta

- SIAS (spina iliaca antero-superioara) care este palpabila sub piele si pe ea se
insera muschii croitor si tensor al fasciei lata (fascia de la nivelul coapsei) si
ligamentul inghinal.
- O mica scobitura prin care trece nervul cutanat femural lateral.
- SIAI (spina iliaca antero-inferioara) pe care se insera muschiul drept femural.
- O alta scobitura pe unde trece muschiul ilio-psoas.
- Eminenta ilio-pubiana, este o proeminenta rotunjita
- Suprafata pectineala, pentru insertia muschiului pectineu. Aceasta este delimitata
anterior de creasta obturatoare si posterior de creasta pectineala.
- Tuberculul pubian, care se poate palpa si pe el se insera ligamentul inghinal.
- Creasta pubelui, situata medial de tuberculul pubian, pe ea se insera muschiul
drept abdominal.
b. Marginea posterioara care dinspre superior spre inferior prezinta

- SIPS (spina iliaca postero-superioara) care se poate palpa sub piele
- O mica scobitura
- SIPI (spina iliaca postero-inferioara) unde se insera ligamentele articulatiei sacro-
iliace
- Marea scobitura ischiadica prin care trec muschiul piriform, nervul ischiadic
(sciatic), nervii glutei superior si inferior si vasele rusinoase interne.
- Spina ischiadica, unde se insera muschiul gemen superior.
- Mica incizura ischiadica prin care trec muschiul obturator intern, vasele si nervii
rusinosi interni.
- Tuberozitatea ischiadica care reprezinta suportul osos in pozitia sezanda.
c. Marginea superioara se intinde intre SIPS si SIAS.este palpabila in intregime
si se mai numeste creasta iliaca, fiind una din zonele de unde se poate recolta
maduva osoasa prin punctie osoasa. Pe ea se insera muschii antero-laterali ai
abdomenului, muschiul patrat al lombelor, muschii glutei mare si mijlociu si
muschiul iliac.
d. Marginea inferioara (ramura ischio-pubiana) se intinde de la tuberozitatea
ischiadica la unghiul pubelui. Inferior de unghiul pubian prezinta o fata
articulara pubiana pentru articulatia cu coxalul de partea opusa, formand
simfiza pubiana. Pe ea se insera corpii cavernosi ai penis-ului si muschii
adductori mare si scurt.
Unghiurile sunt in numar de 4:
a. Antero-superior, reprezentat de SIAS

b. Unghiul postero-superior, SIPS
c. Antero-inferior, reprezentat de unghiul pubelui
d. Postero-inferior, format de tuberozitatea ischiadica
Pelvisul osos (bazinul) este alcatuit din cele 2 oase coxale, sacru si coccige.
Pelvisul prezinta
a. Circumferinta superioara – formata de baza sacrului, marginea superioara a

coxalului, marginea anterioara a coxalului si marginea superioara a simfizei
pubiene.
b. Circumferinta inferioara – alcatuita de varful coccigelui, ramurile ischio-pubiene,
tuberozitatile ischiadice si marginea inferioara a simfizei pubiene.
c. Suprafata externa – reprezentata de fetele posterioare ale sacrului si coccigelui,
fetele laterale ale oaselor coxale si fata anterioara a simfizei pubiene.
d. Suprafata interna – prezinta relieful liniei terminale ce separa doua portiuni :
pelvisul mare situat superior, pelvisul mic situat inferior.
Pelvisul prezinta si doua stramtori : superioara si inferioara.
Stramtoarea superioara si pelvisul mic au o deosebita importanta obstetricala,

micsorarea patologica a diametrelor acestora constituind o mare dificultate in
mecanismul nasterii. Pelvimetria externa consta in masurarea unor diametre la nivelul
circumferintei superioare a pelvisului osos cu importanta majora in evidentierea
eventuala a unui bazin distocic (deformat). Diametrele care intereseaza aceasta
circumferinta superioara sunt:
a. Diametrul bi-iliac superior: in medie 24 cm. Se masoara intre SIAS

b. Diametrul bi-crest: 28 cm. Se masoara intre punctele cele mai indepartate ale
celor doua creste iliace.
c. Diametrul bi-trohanterian : 32 cm. Se masoara intre cei doi trohanteri mariai
femurelor.
Rombul lui Michaelis prezenta acestui romb denota lipsa unei distocii osoase la nivelul
bazinului, ceea ce permite nasterea pe cai naturale.
- este delimitat superior de procesul spinos al L5

- inferior de varful coccigelui
- lateral de SIPS
Bazinul osos are un rol important in mecanismul nasterii, in protectia organelor pelvine
precum si un rol foarte important in statica si locomotie prin trasmiterea greutatii
corpului la membrele inferioare.
Scheletul membrului inferior liber
Este alcatuit din:
- scheletul coapsei: femur si patela (rotula)

- scheletul gambei : tibia si fibula (peroneul)
- scheletul piciorului: 26 de oase dispuse in 3 grupe – tars, 7 oase, metatars, 5 oase,
falange, 14 oase.
1. Scheletul coapsei
Femurul
Orientare :
- superior – extremitatea cotita

- medial – suprafata sferica si articulara a acesteia
- posterior – marginea cea mai aspra (proeminenta) a diafizei (corpului)
a. diafiza (corpul) prezinta 3 fete si 3 margini : mediala, laterala, posterioara

o fata anterioara este neteda, acoperita de muschiul vast intermediar
o fata postero-laterala
o fata postero-mediala : acestea 2 sunt netede si dau insertii musculare
- la unirea celor 2 fete posterioare se afla marginea posterioara, linia aspra – este
groasa, neregulata si da numeroase insertii musculare
- inferior, linia aspra se bifurca si delimiteaza fata poplitee (in spatele
genunchiului)
- superior, linia aspra se trifurca, dand
o ramura laterala – tuberozitatea gluteala;
o ramura mediala – care se continua cu linia inter-trohanterica de pe epifiza
proximala ;
o ramura mijlocie – pectineala (pe ea se insera muschiul pectineu)
b. epifiza proximala prezinta

o capul femural, care reprezinta 2/3 dintr-o sfera si se articuleaza cu
acetabulul (articulatia coxo-femurala, sau articulatia soldului)
o gatul femural, uneste capul cu restul epifizei
o trohanterul mare, pe care se insera muschii
pelvi-trohanterieni (unesc pelvisul cu femurul) :
gluteu mijlociu
gluteu mic
piriform
trohanterul mare se poate palpa pe fata laterala a coapsei ; in partea
sa mediala se afla fosa trohanterica
o trohanterul mic, situat posterior si inferior, pe el se insera muschiul ilio-
psoas
cei doi trohanteri sunt uniti anterior prin linia inter-trohanterica si posterior
prin creasta inter-trohanterica.
o La locul de unire al epifizei proximale cu diafiza se afla colul chirurgical –
locul cel mai frecvent de producere a fracturilor
c. Epifiza distala este formata din condilii femurali, medial si lateral.

o Anterior, acestia converg si formeaza fata patelara pentru articulatia cu
rotula.
o Posterior, condilii sunt separati de fosa intercondilara.
Fiecare condil prezinta
o fata articulara pentru articularea cu tibia.

o fata intercondilara care delimiteaza fosa intercondilara si pe care se insera
LIA-LIP (ligamentul incrucisat anterior-ligamentul incrucisat posterior) ale
genunchiului.
o fata cutanata pe care se gaseste epicondilul corespunzator, medial si lateral
si pe care se insera ligamentele colaterale ale genunchiului – medial/lateral
Patela (rotula) : este un os scurt, turtit, situat in tendonul muschiului cvadriceps

femural. Prezinta o baza spre superior, un varf spre inferior, doua margini (mediala,
laterala) si doua fete (anterioara, posterioara) pentru articularea cu femurul.
2. Scheletul gambei
Tibia este un os lung pereche, ce sustine greutatea corpului, fiind singurul dintre oasele
gambei ce se articuleaza cu femurul.
Orientare :
- anterior, marginea cea mai ascutita a osului

- inferior, extremitatea cea mai mica
- medial, prelungirea acestei extremitati
a. diafiza prezinta 3 margini si 3 fete.
- Marginea anterioara este ascutita, putandu-se palpa sub tegument.
- Marginea mediala este pronuntata in partea inferioara
- Marginea laterala da insertie membranei inter-osoase ce uneste oasele gambei
- Fata mediala poate fi palpata, fiind situata imediat sub piele. In partea sa
superioara se insera o formatiune fibroasa, pesanserinus (piciorul gastei), pentru 3
muschi : gracilis, croitor, semitendinos.
- Fata laterala este concava superior si convexa inferior, pe unde aluneca tendoanele
muschilor extensori ai degetelor si ai piciorului
- Fata posterioara prezinta in partea sa superioara o linie oblica, linia solearului –

pentru muschiul omonim
b. Epifiza proximala este constituita din doi condili : Condilul medial si condilul
lateral
Acestia prezinta o
o fata superioara articulara pentru condilii femurali.
o circumferinta
Intre cele doua suprafete articulare ale fetei superioare se gaseste

o proeminenta osoasa, denumita eminenta intercondilara, formata din 2 tuberculi
intercondilari
- Medial
- Lateral
o ariile intercondilare (anterior si posterior de aceasta eminenta ) pentru insertia
ligamentelor incrucisate (anterior/posterior) ale genunchiului
- Anterioara
- Posterioara
o Pe fata laterala a condilului lateral se gaseste o fata articulara pentru fibula
o In partea anterioara a epifizei se gaseste tuberozitatea tibiei pentru insertia
tendonului muschiului cvadriceps femural
c. Epifiza distala prezinta 6 fete

- Superioara – se continua cu diafiza
- Inferioara – se articuleaza cu trohleea talus-ului
- Anterioara – pe care aluneca tendoanele muschilor extensori ai
degetelor si ai piciorului
- Posterioara – pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al
halucelui (degetul mare)
- Mediala – prezinta o prelungire, maleola mediala, palpabila sub
piele, care se poate fractura
- Laterala – prezinta o scobitura pentru articularea cu fibula
Fibula (peroneul) : este un os lung pereche, situat in partea laterala a gambei.

Orientare :
- Inferior – extremitatea turtita

- Medial – suprafata articulara a acesteia
- Posterior – marginea extremitatii care prezinta o fosa
a. Diafiza prezinta trei margini, care sunt vizibile (pronuntate) mai ales in portiunea
lor mijlocie
- Anterioara
- Posterioara
- Mediala (interosoasa)
Diafiza prezinta si trei fete
- Mediala
- Laterala
- Posterioara
b. Epifiza proximala prezinta capul fibulei, care are medial o suprafata articulara
pentru tibie. Capul se prelungeste superior cu un varf unde se insera muschiul
biceps femural.
Epifiza este legata de diafiza printr-un col (gat) inconjurat de nervul peronier
comun.
c. Epifiza distala se prelungeste spre inferior cu maleola laterala (fibulara) care
prezinta pe fata mediala o suprafata articulara pentru talus.
Posterior se gaseste fosa maleolei laterale (o depresiune).
Fata posterioara a epifizei prezinta un sant pentru tendoanele muschilor peronieri.
3. Scheletul piciorului
Este alcatuit din 26 de oase.
Oasele tarsiene (tars-ul) : este alcatuit din 7 oase dispuse pe 2 randuri:
- Rand posterior – talus-ul situat superior si calcaneul situat inferior

- Rand anterior – navicularul, cuboidul si trei cuneiforme: medial,
intermediar si lateral.
1. Talus-ul (astragalul) este format din, cap, col, cord. Se articuleaza :

- Superior cu scoaba gambiera, formata din maleola laterala (fibulara),
maleola mediala (tibiala) si fata articulara inferioara a epifizei distale
a tibiei. Scoaba gambiera a are forma literei U.
- Inferior, se articuleaza cu calcaneul prin trei mici suprafete articulare
- Anterior se articuleaza cu navicularul
2. Calcaneul se afla inferior se talus si se articuleaza
- superior cu talus-ul prin cele 3 mici suprafete articulare
- anterior se articuleaza cu cuboidul
3. Navicularul se afla in partea mediala a piciorului si se articuleaza
- Posterior cu talus-ul
- Anterior cu cele trei cuneiforme
- Lateral cu cuboidul
4. Cuboidul este situat in partea laterala a piciorului si se articuleaza
- Posterior cu calcaneul
- Anterior cu bazele metatarsienelor IV si V
- Medial cu navicularul
5. Cuneiformele sunt in numar de trei
a. Cuneiformul medial este cel mai mare si se articuleaza
- Anterior cu baza metatarsianului I
- Posterior cu navicularul
- Lateral cu cuneiformul intermediar si baza metatarsianului II
b. Cuneiformul intermediar este cel mai mic si se articuleaza
- Anterior cu baza metatarsianului II
- Lateral cu cuneiformul lateral
- Medial cu cuneiformul medial
c. Cuneiformul lateral se articuleaza
- Anterior cu baza metatarsianului III
- Lateral cu cuboidul
- Medial cu cuneiformul intermediar si baza metatarsianului II
Oasele metatarsiene (metatars-ul): sunt reprezentate din 5 oase metatarsiene,

numerotate dinspre medial spre lateral de la I la V. Metatars-ul prezinta:
o corp
o baza care se articuleaza cu tarsiene si cu bazele metatarsienelor vecine.
o cap, care este rotunjit si se articuleaza cu baza falangei proximale
Oasele degetelor piciorului (falangele) : sunt in numar de 14. Fiecare deget are 3
falange: proximala, mijlocie, distala – cu exceptia halucelui care are doar 2 falange :
proximala, distala
Degetele se numeroteaza dinspre medial spre lateral de la I la V.
o degetul I – haluce
o degetul V – degetul mic
Oasele sesamoide se pot intalni atat la nivelul mainii (inconstant) cat si la nivelul
piciorului (constant). Ele se dezvolta in tendoane si in ligamente, iar la nivelul piciorului
apar dedesubtul capului metatarsianului I.
Miologia
Se ocupa cu studiul morfo-functional al tesutului muscular. Acesta, in totalitate,

formeaza sistemul muscular adaptat functiei de contractie, muschii reprezentand astfel
organele active ale miscarii.
Dupa asezarea lor, muschii se clasifica in:
1. muschi scheletici (somatici)

2. muschi viscerali
I. Muschii scheletici
Reprezinta 40-50% din greutatea corpului. Sunt in numar foarte mare, de peste 500 si
raspund solicitarilor, fiind muschi voluntari.
II. Muschii viscerali
Sunt muschi involuntari situati la nivelul organelor interne, dispusi sub forma de tunici
circulare sau longitudinale, in special la nivelul organelor cavitare.
In raport cu particularitatile lor functionale si mai ales structurale, muschii se

diferentiaza in :
1. Muschi striati – muschii scheletici

2. Muschi netezi – muschii viscerali
3. Muschiul cardiac – care are o individualitate morfo-functionala specifica bine
conturata. Este un muschi striat, reticulat, fiind intermediar intre primele doua
grupe.
Muschii scheletici :
Sunt alcatuiti dintr-un corp si doua sau mai multe capete de insertie care, dupa forma
muschiului, pot fi tendoane sau aponevroze (tendoane late).
Dupa forma lor, muschii scheletici pot fi grupati in:
1. Muschi lungi – se afla in special la nivelul membrelor. Sunt fusiformi, trec peste
una sau mai multe articulatii si efectueaza prin contractia lor miscari ample
(biceps brahial)
2. Muschi lati – iau parte mai ales la alcatuirea peretilor cavitatilor trunchiului
(torace, abdomen)
3. Muschi scurti – se intalnesc in cea mai mare parte la nivelul coloanei vertebrale
4. Muschi circulari (orbiculari) – se intalnesc la nivelul buzelor, al pleoapelor, sau la
nivelul organelor interne sub forma de sfinctere striate sau netede.
Structura muschilor scheletici
Unitatea structurala a muschiului striat este reprezentata de fibra musculara striata.

Aceasta este o celula giganta, multi-nucleata, lunga de 5-12 cm. Fibra musculara striata
este alcatuita din numeroase miofibrile – elementul contractil – si sunt dispuse
longitudinal, avand o structura complexa. La microscopul electronic, ele apar formate
din miofilamente – proteine contractile – constituite dintr-un numar de segmente numite
sarcomere. In interiorul acestora, se observa o alternanta de discuri clare, formate din
miofilamente subtiri de actina si discuri intunecate reprezentate de filamente mai groase
de miozina. Aceasta dispozitie ii confera muschiului aspectul microscopic de fibra
striata transversal.
Fibrele musculare sunt invelite de o teaca fina conjunctiva – endomissium – si se

grupeaza in fascicule primare acoperite de o alta teaca – perimissium intern. Apoi se
grupeaza in fascicule secundare cuprinse intr-o alta teaca conjunctiva – perimissium
extern sau epimissium ; peste care trece fascia musculara.
In jurul fibrelor musculare se capilarizeaza o bogata retea vasculara ce asigura o buna

vascularizatie functionala.
Inervatia muschiului: este motorie, senzitiva si vegetativa, fiind asigurata de sistemul

nervos prin plexuri intramusculare.
1. Inervatia motorie – este asigurata de ramificatiile axonice ale neuronului motor

care ia legatura cu fibra musculara prin intermediul unei formatiuni numita placa
motorie. La nivelul acesteia, se elibereaza o substanta, mediator chimic,
adrenalina sau acetilcolina, care asigura transmiterea excitatiei. O fibra nervoasa
motorie inerveaza mai multe fibre musculare, realizand o unitate motorie. Aceasta
poate contine pana la 600 de fibre musculare la muschii membrelor sau numai 3-6
fibre musculare la muschii care executa miscari fine.
2. Inervatia senzitiva – este asigurata de dendritele neuronului senzitiv care prezinta
terminatii libere in peretii conjunctivi ai fibrelor sau chiar pe fibra musculara sub
forma de fusuri neuro-musculare. De asemenea, la nivelul tendonului, se gasesc
corpusculi sensibili la presiune – baro-receptori, Golgi sau Ruffini. De la aceste
formatiuni, proprioceptorii, pleaca spre scoarta cerebrala stimuli care informeaza
despre starea muschiului, iar scoarta comanda si conduce reactia muschiului pe
calea unei conexiuni inverse – feedback.
3. Inervatia vegetativa – ajunge la muschi o data cu vasele pe calea plexurilor peri-
vasculare. Anexele muschilor sunt reprezentate de :
a. Fasciile musculare, care sunt formatiuni fibro-conjunctive de invelis.
b. Tecile sinoviale, sunt teci fibroase care formeaza tendoanelor adevarate tunele
oste-fibroase prin care acestea aluneca.
c. Burse sinoviale periarticulare, situate mai ales in jurul articulatiilor.
Compozitia chimica a muschilor :
1. Apa – se gaseste in proportie de 70-80% in muschi.

2. Reziduu uscat – este reprezentat de saruri minerale si substante organice si este in
proportie de 20-30%.
a. Sarurile minerale : sunt in proportie de 1%, fiind reprezentate de compusi

anorganici ce contin sodiu, potasiu, calciu si magneziu, care intervin in
procesul contractiei musculare si in procesele chimice energetice.
b. Substante organice :
- Azotoase proteice ca: actina, miozina si mioglobina.
- Azotoase neproteice: ATP (adenozin trifosforic) si CP (acidul creatin
fosforic). Au rol in procesele energetice, precum si alti produsi
metabolici – uree, acid uric.
- Substante organice neazotoase: glucidele, reprezentate prin glucoza
si glicogenul muscular de rezerva si lipidele, reprezentate de
fosfolipide si colesterol.
Functiile muschilor :
Pe langa functiile metabolice si de troficitate, muschii mai poseda si anumite proprietati

fundamentale :
1. Excitabilitatea – proprietatea de a raspunde la excitanti fizici, chimici, termici,

precum si la influxul nervos.
2. Elasticitatea – reprezinta intinderea si revenirea la forma initiala a muschiului
dupa contractie.
3. Contractilitatea – este proprietatea muschiului de a schimba forma sau tensiunea
fara a-si modifica volumul si care are drept rezultat contractia musculara si
efectele sale mecanice.
In raport cu gradul de excitatie, simpla sau in salve, se diferentiaza urmatoarele forme de

contractie musculara :
a. Secusa musculara – cea mai simpla forma de contractie musculara ce apare ca

raspuns la o singura excitatie.
b. Contractia tetanica – apare cand excitantul actioneaza cu o frecventa mai mare
decat durata secusei, aparand o contractie sustinuta care poate fi completa sau
incompleta.
c. Contractia tonica/tonusul muscular – este o contractie permanenta realizata de
salve de impulsuri slabe dar continue de la centrii nervosi.
d. Contractia izometrica/fara lucru mecanic – apare cand insertiile musculare raman
pe loc, contractia muschiului realizandu-se fara scurtare (exemplu mentinerea
pozitiei capului).
e. Contractia izotonica – apare cand muschiul isi misca una din insertii si realizeaza
un lucru mecanic cu aceeasi forta de contractie si aceeasi tonicitate. Durata
contractiilor izotonice este in general limitata de scaderea fortei musculare care
marcheaza aparitia oboselii musculare.
Principalele grupe de muschi somatici :
Sunt reprezentate de muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului si muschii

membrelor.
I. Muschii capului – sunt reprezentati de doua categorii de muschi :

- Muschii mimicii, care prin contractia lor determina diferitele expresii
ale fetei
- Muschii masticatori, care intervin in realizarea actului masticatiei.
1. Muschii mimicii, se mai numesc si muschi cutati deoarece unul din capetele lor
se prinde de piele. Sunt intervati de nervul facial VII si sunt grupati in jurul
orificiilor orbitale, nazale si a orificiului bucal.
a. Muschiul frontal, se afla la nivelul fruntii si el increteste/cuteaza pielea fruntii.

b. Muschiul sprancenos, care se afla intre sprancene si determina cute ale
tegumentului de la acest nivel.
c. Muschii auriculari – anterior, superior si posterior; se afla in jurul pavilionului
urechii si sunt atrofiati la om.
d. Muschiul occipital, este situat in regiunea occipitala si increteste pielea acestei
regiuni.
e. Muschii zigomatici – mare, mic ; se afla in dreptul pometilor obrajilor. Ei ridica
buza superioara
f. Muschii patrat si triunghiular al buzelor se afla la nivelul barbiei si coboara buza
inferioara.
g. Muschiul mental, se afla tot la nivelul barbiei si determina gropita din barbie.
h. Muschiul orbicular al ochiului, se afla in jurul orbitei si are rolul de a inchide
pleoapele.
i. Muschiul orbicular al buzelor/gurii, se afla in jurul orificiului bucal si inchide
orificiul bucal apropiind buzele intre ele.
j. Muschiul buccinator, care se afla la nivelul obrazului si intervine in fluierat, fiind
dezvoltat la suflatorii la trompeta.
2. Muschii masticatori, se insera cu un capat pe oasele bazei craniului si cu celalalt

capat pe mandibula. Sunt inervati de nervul cranian trigemen V.
a. Muschiul maseter, ridica mandibula si intervine in miscarile de lateralitate si
antero-pulsie (proiectia spre anterior a mandibulei)
b. Muschiul temporal care ridica mandibula si intervine in retro-pulsia acesteia.
Se insera pe procesul coronoid al mandubulei.
c. Muschiul pterigoidian medial, ridica mandibula, intervine in antero-pulsia
acesteia si in miscarile de lateralitate.
d. Muschiul pterigoidian lateral, care intervine in miscarile de lateralitate ale
mandibulei, in antepulsia si coborarea mandibulei.
II. Muschii gatului
Sunt situati in regiunea antero-laterala a gatului, fiind dispusi pe mai multe planuri,
dinspre suprafata spre profunzime.
1. Muschiul platisma (pielos al gatului)

- este situat imediat sub piele
- coboara buzele exprimand sentimente de dispret sau frica
- ridica pielea gatului
2. Muschiul sternocleidomastoidian (SCM)

- cand se contracta unilateral, inclina capul de aceeasi parte si il roteste
spre partea opusa
- cand se contracta bilateral realizeaza flexia capului
- contractura lui dureroasa – terticolis (natura inflamatorie)
3. Muschii supra-hioidieni
- Sunt in numar de 4 :
a. Muschiul digastric – are doua pantece (corpuri musculare) unite
printr-un tendon intermediar. Acest muschi coboara mandibula
b. Muschiul stilo-hioidian – ridica osul hioid in timpul deglutitiei
c. Muschiul milo-hioidian – coboara mandibula
d. Muschiul genio-hioidian – coboara mandibula si ridica osul hioid
4. Muschii infra-hioidieni
a. Muschiul sterno-tiroidian – care coboara osul hioid
b. Muschiul tiro-hioidian – care coboara osul hioid si ridica laringele
- Acesti muschi sunt situati in plan profund
c. Muschiul sterno-hioidian – care coboara osul hioid
d. Muschiul omo-hioidian – care are doua corpuri (pantece); superior si inferior.
Actiunea lui este de a cobori osul hioid
- Ultimii doi muschi sunt situati in plan superficial
5. Muschii scaleni
- Sunt in numar de 3
a. Anterior
b. Mijlociu
c. Posterior
- Inclina coloana vertebrala de aceeasi parte si ridica toracele
- Sunt muschi inspiratori-accesori
6. Muschii prevertebrali – situati inaintea coloanei vertebrale

- Sunt in numar de 3 :
a. Muschiul lung al capului
b. Muschiul lung al gatului
c. Muschiul drept anterior al capului
- Sunt muschi flexori ai capului
III. Muschii trunchiului
Sunt reprezentati de trei grupe musculare :
- Muschii spatelui si ai cefei

- Muschii antero-laterali ai toracelui
- Muschii antero-laterali ai abdomenului
1. Muschii spatelui si ai cefei

a. Muschiul trapez – are baza la coloana vertebrala si varful la humerus
- Cand ia punct fix pe coloana, ridica umarul
- Cand ia punct fix pe centura scapulara fibrele superioare inclina
capul de partea respectiva, iar cele inferioare contribuie la catarare
(ridicarea toracelui)
b. Muschiul dorsal mare (latissimus dorsi) – este cel mai lat muschi al corpului
- Cand ia punct fix pe coloana, coboara bratul si il roteste spre inauntru
- Cand ia punct fix pe insertie, ridica toracele (catarare)
c. Muschiul ridicator al scapulei
- Cand ia punct fix pe coloana, ridica scapula
- Cand ia punct fix pe scapula, inclina coloana de aceeasi parte
d. Muschiul romboid – are doua portiuni, mare/mic (se insera pe marginea
mediala a scapulei)
- Apropie scapula de coloana vertebrala
e. Muschiul dintat postero-superior
- Ridica coastele, fiind un muschi inspirator
f. Muschiul dintat postero-inferior
- Coboara coastele, fiind un muschi expirator
g. Muschiul splenius al capului/gatului
- In contractie unilaterala, inclina capul de aceeasi parte
- In contractie bilaterala, realizeaza extensia capului
2. Muschii antero-laterali ai toracelui
In partea anterioara a toracelui
a. Muschiul pectoral mare

b. Muschiul pectoral mic.
Mai profund se afla
a. Muschii subclaviculari
b. Muschiul dintat mare.
In spatiile intercostale, se gasesc
a. Muchii intercostali externi

b. Muschii intercostali interni.
La baza cutiei toracice, se afla muschiul diafragm, care este un muschi lat, care
separa cutia toracica de cavitatea abdominala, avand o fata boltita spre torace si o fata
concava spre abdomen.
Din punct de vedere structural, diafragma are doua portiuni:
a. Portiunea centrala – aponevrotica, centru tendinos

b. Portiunea periferica – componenta musculara, care prezinta trei portiuni:
o Portiunea lombara: are originea pe primele trei vertebre lombare, prin doi
stalpi (pilieri diafragmatici)
- Drept, mai puternic
- Stang, mai mic
o Portiunea costala, are originea pe ultimele sase coaste
o Portiunea sternala, are originea pe procesul xifoid
Diafragmul este strabatut de o serie de elemente anatomice :
o Dinspre torace spre abdomen trec esofagul, impreuna cu cei doi nervi vagi. Aorta
toracica se continua cu aorta abdominala, nervii splahnici, mare si mic, lanturile
ganglionare simpatice
o Dinspre abdomen spre torace, trec : vena cava inferioara si ductul limfatic toracic
Diafragmul este inervat de nervii frenici
1. Muschiul pectoral mare – are trei fascicule : clavicular, sterno-costal, abdominal

Actiune :
- Cand ia punct fix pe torace, apropie bratul de torace
- Cand ia punct fix pe humerus, ridica toracele, intervenind in catarare
2. Muschiul pectoral mic
Actiune:
- Ridica coastele si intervine in inspiratie
3. Muschiul sub-clavicular – se afla pe fata inferioara a claviculei
Actiune :
- Coboara clavicula si intervine in inspiratie
4. Muschiul dintat anterior
Actiune :
- Cand ia punct fix pe torace, duce scapula anterior si lateral
- Cand ia punct fix pe scapula, ridica coastele – muschi inspirator
5. Muschii intercostali externi – se afla in partea posterioara a spatiilor intercostale,
au fibrele oblice dinspre postero-superior spre antero-inferior.
- Sunt muschi ridicatori ai coastelor – muschi inspiratori.
6. Muschii intercostali interni – se afla in partea anterioara a spatiilor intercostale, au
fibre oblice cu directie inversa fata de muschii precendenti, dinspre supero-medial
spre infero-lateral
- Sunt muschi coboratori ai coastelor, deci expiratori
3. Muschii antero-laterali ai abdomenului
Sunt muschi lati, de o parte si de alta a liniei mediane se afla muschii drepti
abdominali, iar in partea antero-inferioara se afla muschiul piramidal
1. Muschiul drept abdominal

Actiune :
- Cand ia punct fix pe pube, produce flexia toracelui
- Cand ia punct fix pe torace produce flexia bazinului pe torace
2. Muschiul piramidal – este un muschi mic, care intinde linia alba
3. Muschiul oblic extern
- In contractie unilaterala roteste trunchiul in partea opusa
- Intervine in expiratie, coborand coastele – muschi expirator accesor
- Cand ia punct fix pe coaste, produce flexia bazinului pe torace
4. Muschiul oblic intern
- In contractie unilaterala, roteste toracele de aceeasi parte
- Cand ia punct fix pe torace, produce flexia bazinului pe torace
- Cand ia punct fix pe creasta iliaca, realizeaza flexia toracelui pe
bazin
- Coboara coastele – muschi expirator
5. Muschiul transvers al abdomenului
- Trage coastele spre linia mediana, strangand toracele ca un brau
- Coboara coastele, fiind un muschi expirator accesor
6. Muschiul patrat al lombelor – regiunea posterioara a abdomenului
- Cand ia punct fix pe creasta iliaca, inclina coloana lombara
- Coboara coastele – muschi expirator
- Contribuie la mentinerea trunchiului in rectitudine
7. Muschiul psoas mare/mic
- Se afla in regiunea posterioara a abdomenului ca si precedentul
- Corpul sau se uneste cu muschiul iliac si formeaza muschiul ilio-
psoas
- Este cel mai puternic flexor al coapsei pe bazin
Actiunea muschilor abdominali :
In totalitatea lor, muschii abdomenului au o actiune asupra coloanei vertebrale si una de

presa abdominala.
1. Actiunea asupra coloanei :

Muschii abdominali, in special muschii drepti, contribuie impreuna cu muschii
jgheaburilor vertebrale si cu muschii patrati ai lombelor la mentinerea in
rectitudine a coloanei vertebrale.
2. Actiunea de presa abdominala :
Muschii abdomenului formeaza o centura contractila, rolul principal revenind
muschiului transvers al abdomenului. Prin tonicitatea lor, acesti muschi contribuie
la fixarea organelor abdominale. Cand se contracta activ, ei comprima aceste
organe si determina o presa abdominala care intervine in acte fiziologice precum :
respiratia, mictiunea, defecatia, voma si expulzia fatului in timpul nasterii.
IV. Muschii membrelor

A. Muschii membrului superior
Se grupeaza in muschii umarului, bratului, antebratului si muschii mainii.
1. Muschii umarului
a. Muschiul deltoid : este cel mai voluminos dintre muschii umarului
- Fasciculele anterioare proiecteaza bratul inainte
- Fasciculele posterioare proiecteaza bratul inapoi
- Contractia sinergica a celor 3 fascicule duce bratul pana la orizontala
– abductie
b. Muschiul supraspinos : este abductor al bratului ajutand muschiul deltoid in
actiunea sa.
c. Muschiul infraspinos face rotatia in afara a humerusului/bratului
d. Muschiul rotund mic: face rotatia in afara a humerusului/bratului
e. Muschiul rotund mare: face rotatia inauntru a bratului si apropie bratul de corp –
adductie.
f. Muschiul subscapular : face rotatia inauntru a bratului (interna) si adductia
bratului
2. Muschii bratului
a. Muschii regiunii anterioare
1. Muschiul biceps brahial: situat in plan superficial
- Flexia antebratului pe brat
- Supinatia antebratului
- Adductia bratului
Planul profund cuprinde:
2. Muschiul coraco-brahial: proiecteaza bratul inainte si il apropie de trunchi

(adductia).
3. Muschiul brahial : este un flexor puternic al antebratului pe brat.
b. Muschii regiunii posterioare

4. Muschiul triceps brahial : realizeaza extensia bratului si a antebratului in
special.
3. Muschii antebratului
Se dispun pe trei regiuni:
a. Muschii regiunii anterioare.
Sunt 8 muschi dispusi pe 4 planuri.
I. Primul plan cuprinde 4 muschi:

1. Muschiul rotund pronator : face miscarea de pronatie a mainii si realizeaza flexia
antebratului pe brat
2. Muschiul flexor radial al carpului: este un slab flexor al antebratului pe brat si al
mainii pe antebrat. Este un slab abductor al mainii
3. Muschiul palmar lung : este un muschi inconstant si este un slab flexor al mainii
si antebratului.
4. Muschiul flexor ulnar al carpului : este flexor al mainii si realizeaza si abductia
mainii.
II. Planul acesta cuprinde un singur muschi

5. Muschiul flexor superficial al degetelor : are 4 tendoane pentru degetele 2-5.
- Realizeaza flexia falangei medii pe cea proximala
- Flexia degetelor pe mana
- Flexia mainii pe antebrat
- Flexia antebratului pe brat
- Realizeaza adductia mainii
III. Planul cuprinde 2 muschi:

6. Muschiul flexor profund al degetelor: prezinta 4 tendoane pt degetele 2-5
- Realizeaza flexia falangei distale pe cea medie
- Flexia falangei medii pe cea proximala
- Flexia degetelor pe mana
- Flexia mainii pe antebrat
- Realizeaza si adductia mainii
7. Muschiul flexor lung al policelui : realizeaza flexia falangei distale pe cea
proximala si a policelui pe antebrat. Este usor abductor.
IV. Planul cuprinde un singur muschi

8. Muschiul patrat pronator : realizeaza pronatia mainii
b. Muschii regiunii posterioare a antebratului
Sunt 8 muschi dispusi pe 2 planuri
I. Planul superficial – cuprinde 4 muschi

1. Muschiul extensor al degetelor:
- extensor al falangei distale pe cea medie
- extensor al falangei medii pe cea proximala
- extensorul degetelor pe metacarp
- extensorul mainii pe antebrat prin cele 4 tendoane pentru degetele 2-
5
2. Muschiul extensor al degetului mic – realizeaza extensia degetelui mic si al mainii
3. Muschiul extensor ulnar al carpului – realizeaza extensia si abductia mainii
4. Muschiul anconeu – extensor al antebratului
II. Planul profund – cuprinde 4 muschi

5. Muschiul abductor lung al policelui – este abductor al policelui si al mainii
6. Muschiul extensor scurt al policelui – este extensor si abductor al policelui
7. Muschiul extensor lung al policelui – este extensor si abductor al policelui
8. Muschiul extensor al index-ului – este extensor al indexului si al mainii
c. Muschii regiunii laterale a antebratului

Sunt in numar de 4 :
1. Muschiul brahio-radial
- Este flexor al antebratului pe brat
- Este supinator cand antebratul este in pronatie
- Pronator cand antebratul este in supinatie
2. Muschiul lung extensor radial al carpului
- Este extensor si abductor al mainii
- Este flexor al antebratului pe brat
3. Muschiul scurt extensor radial al carpului
- Are aceeasi actiune ca si precedentul
4. Muschiul supinator
- Este cel mai puternic supinator al antebratului si al mainii
IV.Muschii mainii
Mana poseda un aparat muscular complex, muschii fiind grupati in 3 regiuni
a. Regiunea laterala (tenara) : cuprinde muschi care deservesc degetul mare

(policele)
1. Muschiul scurt abductor al policelui
2. Muschiul opozant al policelui
3. Muschiul adductor al policelui
4. Muschiul flexor scurt al policelui
Actiunea acestora este indicata de numele lor.
b. Regiunea mediala (hipotenara) : cuprinde 4 muschi

1. Muschiul palmar scurt
2. Muschiul flexor scurt al degetului mic
3. Muschiul abductor al degetelui mic
4. Muschiul opozant al degetului mic
c. Regiunea mijlocie (mezotenara) : cuprinde muschii lombricali si interososi

1. Muschii lombricali – sunt in numar de 4, ei fiind anexati tendoanelor
muschiului flexor profund al degetelor. Ei realizeaza flexia falangei proximale
si extensia falangelor medie si distala.
2. Muschii interososi – ocupa spatiile dintre metacarpiene si sunt in numar de 7 ;
4 dorsali si 3 palmari. Ei realizeaza flexia falangei proximale si extensia
falangelor medie si distala. Interososii palmari apropie degetele de axul mainii,
iar interososii dorsali indeparteaza degetele de axul mainii.
B. Muschii membrului inferior
Se grupeaza in muschii bazinului, muschii coapsei, muschii gambei si muschii

piciorului.
I. Muschii bazinului
a. Muschii anteriori ai bazinului – sunt reprezentati de muschiul ilio-psoas,
format din muschiul psoas si muschiul iliac.
- Este flexor al coapse i pe bazin
- Flexor al bazinului pe coapsa, in functie de punctul fix
- In contractie unilaterala, inclina trunchiul de aceeasi parte
b. Muschii posteriori ai bazinului
1. Muschii fesieri – sunt in numar de 3
- Muschiul fesier mare – este cel mai superficial si cel mai voluminos.
Este extensor al coapsei si intervine in mentinerea pozitiei de
verticalitate a corpului. La nivelul sau se fac injectiile intramusculare
– in cadranul supero-extern al fesei
- Muschiul fesier mijlociu
- Muschiul fesier mic – au actiune comunca, fibrele posterioare au
actiune de extensie si rotatie in afara coapsei, iar fibrele anterioare au
actiunea de flexie si rotatie inauntru/interna a coapsei.
2. Muschiul obturator extern
3. Muschiul obturator intern – acestia sunt rotatori externi ai coapsei
4. Muschiul piriform – are forma triunghiulara cu baza la osul sacru si
varful pe trohanterul mare. Es este rotator in afara si adductor al coapsei.
5. Muschii gemeni – superior/inferior – sunt rotatori externi ai coapsei
6. Muschiul tensor al fasciei lata – este flexor si abductor al coapsei
7. Muschiul patrat femural – este rotator in afara al coapsei
II. Muschiul coapsei – sunt grupati pe 3 regiuni

a. Muschii regiunii anterioare
1. Muschiul croitor – este cel mai lung muschi al corpului
- Este flexor al coapsei pe bazin
- Flexor al gambei pe coapsa
2. Muschiul cvadriceps femural – este compus din 4 muschi
- Vastul lateral
- Vastul medial
- Vastul intermediar
- Muschiul drept femural
Este extensor al gambei pe coapsa
b. Muschii regiunii posterioare a coapsei

1. Muschiul biceps femural
- este extensor al coapsei
- Flexor al genunchiului
- Rotator extern al gambei
2. Muschiul semimenbranos
- Extensor al coapsei
- Flexor al genunchiului
- Rotator intern al gambei
3. Muschiul semitendinos – situat superficial de precedentul si are aceeasi
actiune ca si precedentul
c. Muschii regiunii mediale a coapsei

1. Muschiul pectineu
- Flexor al coapsei
- Usor adductor al coapsei
2. Muschiul adductor lung
- Flexor adductor si rotator extern al coapsei
3. Muschiul adductor scurt – are aceeasi actiune ca si precedentul
4. Muschiul adductor mare
- este cel mai puternic adductor al coapsei
- Extensor si rotator extern al coapsei
5. Muschiul gracilis
- Este adductor al coapsei
- Flexor si rotator intern al gambei
III. Muschii gambei – sunt dispusi in 3 regiuni

a. Muschii regiunii anterioare a gambei
1. Muschiul tibial anterior
- Este extensor si supinator al piciorului
2. Muschiul extensor lung al halucelui
- Este extensor al halucelui
- Extensor al piciorului
3. Muschiul extensor lung al degetelor
- Extensor al degetelor 2-5
- Extensor si pronator al piciorului
b. Muschii regiunii laterale a gambei

1. Muschiul peronier lung
- Este extensor si pronator al piciorului
- Sustine bolta piciorului
2. Muschiul peronier scurt
- Este flexor si pronator al piciorului
c. Regiunea posterioara a gambei

1. Muschiul triceps sural
- Este alcatuit din 3 muschi :
o Gastrocnemieni medial si lateral
o Muschiul solear
- coprurile celor 3 muschi se continua cu tendonul lui Ahile care se
insera pe tuberozitatea calcaneului
- este extensor, supinator si adductor al piciorului
2. Muschiul popliteu
- este flexor al gambei pe coapsa
- rotator intern al gambei
3. Muschiul flexor lung al degetelor
- Flexor al degetelor
- Extensor si supinator al piciorului
4. Muschiul flexor lung al halucelui
- Flexor al halucelui
- Extensor, adductor si supinator al piciorului
5. Muschiul tibial posterior
- Extensor, adductor si supinator al piciorului
IV. Muschii piciorului
a. Muschii dorsali – sunt in numar de 2
1. Muschiul scurt extensor al degetelor
- Se termina prin 4 tendoane pentru degetele 2-5
2. Muschiul scurt extensor al halucelui
- Extensia degetelor corespunzatoare
b. Muschii plantari – sunt dispusi in 3 grupuri: medial, lateral si mijlociu
Grupul medial cuprinde muschii destinati halucelui
1. Muschiul abductor al halucelui
2. Muschiul flexor scurt al halucelui
3. Muschiul adductor al halucelui
Actiunea acestora este indicata de numele muschiului
Grupul lateral este format din 2 muschi destinati degetelui mic
1. Muschiul abductor al degetelui mic

2. Muschiul flexor scurt al degetelui mic
Grupul mijlociu cuprinde
1. Muschiul flexor scurt al degetelor situat in plan superficial

2. Muschiul patrat plantar
3. Muschii lombricali care se insera pe cele 4 tendoane ale muschiului flexor lung
al degetelor
2 si 3 se gasesc in planul mijlociu
4. Muschii interososi plantari si dorsali care se gasesc in planul profund
- Realizeaza flexia falangei proximale
Arborele vascular
Este format din
a. Artere – prin care sangele incarcat cu oxigen si substante nutritive circula dinspre
inima spre tesuturi si organe
b. Capilare – sunt vase cu calibru foarte mic interpuse intre artere si vene si la
nivelul carora se fac schimburile intre sange si diferitele tesuturi
c. Vene – prin care sangele, incarcat cu CO2, este readus la inima
Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse care, de la exterior
spre interior, sunt :
- Adventitia
- Media
- Intima
Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele care se
continua cu capilarele.
Structura arterelor si venelor
1. Adventitia : este formata din tesut conjunctiv cu fibre de colagen si fibre elastice.
In ea se mai gasesc si fibre nervoase vegetative cu rol vaso-motor.
2. Tunica mijlocie / media : are structura diferita in functie de calibrul arterelor:
- Arterele mari (de tip elastic) : media este formata din lame elastice,
rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv
- Arterele mijlocii si mici (artere de tip muscular) : media este groasa
si contine numeroase fibre musculare netede printre care sunt
dispersate fibre de colagen si fibre elastice.
3. Tunica interna / intima : este alcatuita dintr-un rand de celul eendoteliale turtite,
asezate pe o membrana bazala.
La artere, intre cele trei tunici se gasesc doua membrane elastice :
a. Interna : separa intima de medie

b. Externa : separa media de adventitie.
Peretele venelor, al caror calibru creste de la periferie spre inima, are in structura sa
aceleasi trei tunici, ca si la artere, cu cateva deosebiri :
o Cele trei tunici nu sunt bine delimitate deoarece lipsesc cele doua membrane
elastice
o Tunica mijlocie este mai subtire, iar adventitia este mai groasa
o In venele situate sub nivelul cordului, unde sangele circula in sens opus
gravitatiei, se gasesc din loc in loc valvule in forma de « cuib de randunica » care
au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.
Arterele membrului superior
1. Artera axilara : continua artera subclavie si vascularizeaza peretii axilei. Ea se

continua cu artera brahiala care merge de-a lungul bratului. Poate fi descoperita la
varful axilei (imediat sub clavicula), la baza axilei si in totalitate.
2. Artera brahiala (humerala) : continua artera axilara pana la plica cotului unde se
bifurca in :
- Artera radiala
- Artera ulnara
Ea poate fi explorata de-a lungul unei linii ce porneste din varful axilei, coboara
prin santul bicipital medial si se termina la 3 cm sub mijlocul plicii cotului.
Pulsatiile arterei brahiale se palpeaza in santul bicipital medial. Portiunea mijlocie
a acestui sant este locul unde se aplica garoul pentru efectuarea hemostazei sau
mansonul tensiometrului pentru masurarea presiunii sangelui. Descoperirea arterei
brahiale se realizeaza in portiunea mijlocie a bratului sau la nivelul plicii cotului.
3. Artera radiala : este ramura de bifurcatie laterala a arterei brahiale. Pulsatiile

arterei radiale se palpeaza in santul pulsului delimitat astfel :
- Lateral de tendonul muschiului brahio-radial
- Medial de tendonul muschiului flexor radial al carpului
Acest sant se afla in partea inferioara a regiunii anterioare a antebratului.

Pulsatiile arterei radiale mai pot fi simtite si in tabachera anatomica delimitata
astfel :
- Medial de tendonul muschiului lung extensor al policelui
- Lateral de tendoanele muschilor lung abductor si scurt extensor ai
policelui.
4. Artera ulnara : este ramura de bifurcatie mediala a arterei brahiale. Ea poate fi

explorata de-a lungul unei linii ce uneste varful epicondilului medial al
humerusului cu portiunea laterala a osului pisiform. Descoperirea arterei ulnare se
practica in treimea mijlocie sau in treimea inferioara a antebratului.
Arterele radiala si ulnara formeaza la nivelul mainii doua arcade palmare :

- Superficiala
- Profunda
Din acestea pornesc ramuri arteriale pentru palma si pentru degete :
- Arterele digitale comune

- Arterele digitale proprii
Venele membrului superior
Se impart in vene profunde si vene superficiale
a. Venele profunde insotesc arterele si au acelasi nume cu acestea. Sunt cate 2 vene
pentru fiecare artera cu exceptia venei axilare care este una singura. Acestea pot fi
explorare pe caile folosite la artere.
b. Venele superficiale : se pot explora sub piele unde reliefurile lor de culoare
albastruie se observa cu usurinta mai ales daca se produce o staza venoasa cu
ajutorul unui garou aplicat in jurul portiunii superioare a bratului. Aplicarea
garoului faciliteaza evidentierea venelor superficiale care se pot explora prin
inspectie si palpare, pot fi abordate chirurgical, se poate recolta sange si se pot
practica injectii intravenoase. Aceste injectii se fac de obicei in venele superficiale
de la nivelul plicii cotului dupa o prealabila evidentiere si fixare deoarece venele
superficiale prezinta o mobilitate destul de mare – parca fug din fata acului.
1. Venele superficiale ale mainii

- Sunt dispuse atat pe fata palmara cat si pe cea dorsala unde se gasesc sub
forma unor retele ce se continua cu venele superficiale ale antebratului
- Pe fata palmara a mainii se afla reteaua venoasa subcutanata palmara
- Pe fata dorsala a mainii se afla reteaua venoasa dorsala caracteristica fiecarui
individ.
2. Venele superficiale ale antebratului
- Sunt in numar de trei : cefalica, bazilica si mediana.
a. Vena cefalica a antebratului : poate sa fie unica sau dubla ; principala si
accesorie. Ea continua vena cefalica a policelui, trece in spirala peste
marginea laterala a antebratului si urca pana la plica cotului unde se
termina.
b. Vena bazilica a antebratului : continua vena degetelui mic (salvatela), apoi
urca pe partea mediala a antebratului si se termina la nivelul plicii cotului
in santul bicipital medial.
c. Vena mediana a antebratului : incepe la gatul mainii, are traiect ascendent
pe linia mediana a fetei anterioare a antebratului pana la plica cotului unde
se bifurca in vena medio-cefalica, situata in santul bicipital lateral, si vena
medio-bazilica situata in santul bicipital medial. La nivelul plicii cotului,
vena medio-cefalica se uneste cu vena cefalica a antebratului si formeaza
vena cefalica a bratului. Vena medio-bazilica se uneste cu vena bazilica a
antebratului si formeaza vena bazilica a bratului.
Dispozitia venelor superficiale ale plicii cotului poate fi comparata de cele
mai multe ori cu litera M = M-ul venos al plicii cotului, dar se poate realiza
si aspectul de Y, N sau W.
3. Venele superficiale ale bratului

- Sunt in numar de 2 : cefalica si bazilica.
a. Vena cefalica a bratului : se formeaza in santul bicipital lateral al plicii
cotului, urca pe fata laterala a bratului, strabate santul delto-pectoral si se
varsa in vena axilara.
b. Vena bazilica a bratului : se formeaza in santul bicipital medial de la plica
cotului, are traiect ascendent pe fata mediala a bratului pana in treimea
mijlocie unde perforeaza fascia brahiala si trece in profunzime unde se
varsa intr-una din venele brahiale sau in vena axilara.
Ganglionii limfatici
Se pot explora cu usurinta mai ales atunci cand sunt afectati in diverse processe
patologice.
a. Ganglionii limfatici cubitali : se pot palpa pe fata mediala a bratului la 3 cm
deasupra epicondilului medial al humerusului pe traiectul venei bazilice a
bratului.
Alti ganglioni limfatici se pot explora in santul delto-pectoral in regiunea
scapulara in dreptul unghiului inferior al scapulei, deasupra claviculei si de-a
lungul marginii inferioare a muschiului pectoral mare.
b. Ganglionii limfatici axilari constituie grupul principal al membrului superior. Ei
se gasesc in axila, fiind repartizati in 5 grupe :
1. Grupul pectoral situat pe peretele lateral al axilei spre brat.
2. Grupul toracic (mamar extern) se afla pe peretele medial al axilei fiind primul
invadat in cancerul mamar.
3. Grupul subscapular situat pe peretele posterior al axilei.
4. Grupul central, situat in mijlocul axilei.
5. Grupul apical (subclavicular) situat in varful piramidei axilare.
Afectiunile ganglionilor limfatici axilari sunt frecvente:
- Infectiile acute ale membrului superior sau ale glandei mamare au
repercursiuni asupra ganglionilor limfatici – adenopatii sau
adenoflegmoane axilare
- La fel si afectiunile cronice : TBC sau cancerul
Ganglionii limfatici ai axilei sunt uniti intre ei prin numeroase anastomoze, astfel
incat procesele patologice rar raman localizate la un singur grup ganglionar.
Ganglionii limfatici sunt invadati unii de la altii si formeaza o masa ganglionara
mai mult sau mai putin mobila ce poate invada toata axila si poate determina prin
compresiune tulburari nervoase sau vasculare.
Inervatia membrului superior
Provine din ramurile plexului brahial.
1. Nervul axilar (circumflex):

- teritoriul senzitiv inerveaza pielea umarului si a portiunii superioare a
fetei laterale a bratului si articulatia scapulo-humerala
- teritoriul motor da ramuri pentru muschii deltoid, rotund mic si
subscapular. Nervul axilar este nervul abductiei bratului
2. Nervul radial: are doua ramuri
- superficiala, senzitiva – coboara in portiunea laterala a regiunii
anterioare a bratului
- ramura profunda, motorie – coboara spre regiunea posterioara a
antebratului
Teritoriul senzitiv – ineveaza pielea din portiunea mijlocie a fetei
posterioare a bratului si a antebratului, jumatatea laterala a fetei
dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si a primei falange a
indexului si a mediusului.
Teritoriul motor – inerveaza muschii din loja posterioara a bratului si
a antebratului si muschii din loja laterala a antebratului. NB : Nervul
radial este nervul extensiei si al supinatiei.
3. Nervul musculo-cutanat :
Teritoriul senzitiv : pielea jumatatii laterale a fetei anterioare a antebratului si
treimea laterala a fetei posterioare a antebratului.
Teritoriul motor: inerveaza toti muschii din loja anterioara a bratului. NB:
Nervul musculo-cutanat este nervul flexiei antebratului pe brat.
4. Nervul median:
Teritoriul senzitiv – pielea din urmatoarele regiuni: cele 2/3 laterale ale fetei
palmare a mainii, fata palmara a policelui, indexului si mediusului, jumatatea
laterala a fetei palmare a inelarului, fata dorsala a ultimelor doua falange ale
indexului si mediusului si jumatatea laterala a fetei dorsale a ultimelor doua
falange ale inelarului.
Teritoriul motor – muschii eminentei tenare cu excetia muschiului adductor al
policelui si a unei portiuni a muschiului flexor scurt al policelui ; cei doi
muschi lombricali laterali. NB : Nervul median este nervul pronatiei si,
impreuna cu nervul ulnar, este nervul flexiei mainii si a degetelor.
5. Nervul ulnar :
Teritoriul senzitiv – pielea din treimea mediala a fetei a mainii; fata palmara a
degetului mic; jumatatea mediala a fetei palmare a inelarului; jumatatea
mediala a fetei dorsale a mainii; fata dorsala a degetului mic ; jumatatea
mediala a fetei dorsale a inelarului si a primei falange a mediusului ;
jumatatea laterala a fetei dorsale a primei falange a inelarului.
Teritoriul motor – muschii flexor ulnar al carpului; portiunea mediala a
flexorului profund al degetelor; toti muschii eminentei hipotenare; muschiul
adductor al policelui ; o portiune a muschiului flexor scurt al policelui ; cei
doi muschi lombricali laterali, muschii interososi palmari si dorsali. NB :
nervul ulnar, impreuna cu nervul median, este nervul flexiei mainii si a
degetelor.
6. Nervul cutanat antebrahial medial : este un nerv senzitiv, inerveaza fata
antero-mediala a bratului, jumatatea mediala a fetei anterioare a antebratului
si treimea mediala a fetei posterioare a antebratului.
7. Nervul cutanat brahial medial : este un nerv strict senzitiv, inerveaza pielea
fetei mediale a bratului.
Inervatia membrului inferior
Motricitatea si sensibilitatea membrului inferior este asigurata de nervii proveniti din

plexul sacrat pentru fata dorsala a membrului si din plexul lombar pentru fata ventrala
sau anterioara.
Plexul sacrat :
1. Nervul ischiadic (sciatic) – cea mai importanta ramura a plexului sacrat, fiind cel
mai gros si cel mai lung nerv al corpului. Asigura motricitatea muschilor ischio-
gambieri, a muschilor gambei si piciorului si conduce sensibilitatea gambei si
piciorului.
2. Nervul cutanat femural posterior – asigura sensibilitatea fetei dorsale a fesei, a
coapsei si a regiunii poplitee.
3. Nervul fesier superior – inerveaza muschii fesieri (glutei) mijlociu si mic si
muschiul tensor al fasciei lata.
4. Nervul fesier inferior – inerveaza muschiul gluteu mare.
5. Nervul fibular sau peronier comun – ramura laterala de bifurcatie a nervului
ischiadic. Inerveaza muschii anteriori ai gambei, muschii peronieri si muschii
regiunii dorsale a piciorului.
Teritoriul senzitiv : fata laterala a gambei, dosul piciorului, fata dorsala a primelor
trei degete si jumatate din degetul 4.
6. Nervul fibular (peronier) profund – este ramura de bifurcatie antero-mediala a
nervului fibular comun. Realizeaza extensia piciorului si extensia degetelor.
7. Nervul fibular superficial – este ramura antero-laterala a nervului fibular comun.
Inerveaza muschii peronieri, fata dorsala a piciorului si a primelor trei degete si
jumatate din degetul 4. El realizeaza pronatia (eversiunea) piciorului.
8. Nervul tibial – este ramura de bifurcatie mediala a nervului ischiadic.
Teritoriul motor : muschii regiunii dorsale (posterioare) a gambei si muschii
plantei. Afectarea sa compromite flexia plantara a piciorului si a degetelor,
precum si miscarea de supinatie (inversiune) a piciorului.
Teritoriul senzitiv – fata dorsala a gambei, regiunea calcaneana, planta, partea
laterala a dosului piciorului si fetele dorsale ale degetelor ce corespund falangei
distale si fetele plantare ale degetelor.
Plexul lombar
1. Nervul cutanat femural lateral : nerv senzitiv, pentru fata laterala a coapsei si
portiunea postero-laterala a fetei dorsale a coapsei.
2. Nervul genito-femural : nerv senzitiv pentru regiunea genitala, regiunea
invecinata a coapsei si pielea de pe fata antero-superioara a coapsei.
3. Nervul femural : este ramura terminala a plexului lombar
Teritoriul motor – muschii din regiunea anterioara a coapsei
Teritoriul senzitiv – fata anterioara si mediala a membrului inferior, inclusiv
articulatia soldului si a genunchiului. NB: nervul femural este nervul flexiei
coapsei pe bazin si al extensiei genunchiului.
4. Nervul obturator :
Teritoriul motor – cuprinde cei 3 muschi adductori: mare, lung si scurt, muschiul
pectineu, muschiul gracilis si muschiul obturator extern.
Teritoriul senzitiv – pielea din partea distala si mediala a coapsei. NB: nervul
obturator este nervul adductiei coapselor.
Arterele membrului inferior
Au importanta practica pentru 3 scopuri principale :
a. Palparea batailor arteriale – pulsul, pentru aprecierea circulatiei sangvine din

teritoriul respectiv.
b. Efectuarea punctiilor sau a injectiilor intraarteriale in scopuri terapeutice
(administrarea de medicamente) sau in scop diagnostic (efectuarea angiografiilor
pentru a cercata permeabilitatea arterei respective).
c. Efectuarea ligaturii arteriale in scopul intreruperii circulatiei in teritoriul
vascularizat.
Arterele membrului inferior sunt reprezentate in principal de
- Artera femurala – care continua artera iliaca externa si se continua la

randul ei cu artera poplitee care se bifurca in arterele tibiale anterioara si
posterioara.
- Artera femurala – strabate coapsa de la nivelul arcadei femurale pana la
nivelul inelului muschiului adductor mare unde patrunde in fosa poplitee
devenind artera poplitee. Palparea arterei pentru masurarea pulsului se
realizeaza in triunghiul femural scarpa, imediat sub arcada femurala unde
se poate comprima artera pe planul osos al pubelui cu degetele 2, 3, 4 ale
mainii opuse. Tot aici, se executa hemostaza provizorie prin aplicarea
garoului sau a unei fesi, sau hemostaza prin apasare, ligatura sau pensarea
vasului. In acest punct se efectueaza injectiile intraarteriale cu substante
radio-opace pentru arteriografii, precum si transfuziile intraarteriale in caz
de urgente medico-chirurgicale.
- Artera poplitee – continua artera femurala, fiind elementul central al fosei
poplitee. Este sediul frecvent al anevrismelor, iar la nivelul inelului
muschiului adductor mare se produce de obicei obstructia magistralei
femuro-poplitee. Palparea arterei poplitee se face cu genunchiul in flexie
de 90° cu bolnavul in pozitie sezanda. Se aplica ambele police pe rotula iar
pulpele celorlate degete palpeaza in axul longitudinal al fosei poplitee.
- Artera tibiala anterioara – reprezinta ramura anterioara de bifurcatie a
arterei poplitee.
- Artera pedioasa (dorsala a piciorului) – continua artera tibiala anterioara, se
poate explora usor, fiind utilizata pentru masurarea pulsului si pentru
aprecierea gradului de permeabilitate a sectorului arterial in trombangeite
obliterante. Palparea ei se face fixand cu mana calcaiul bolnavului, iar
pulpele celor 4 degete ale mainii opuse palpeaza artera in primul spatiu
intermetatarsian.
- Artera tibiala posterioara – continuarea directa a arterei poplitee, palparea
sa se face cu pulpele degetelor mainii opuse membrului examinat care sunt
aplicate in santul retromaleolar medial.
- Arterele plantare mediale si laterale – ramuri de bifurcatie ale arterei tibiale
posterioare care se formeaza in canalul calcanean medial.
- Artera fibulara (peroniera) – este o artera nutritiva care poate suplini
arterele tibiala, anterioara sau posterioara in cazul obstruarii sau ligaturilor,
avand multiple anastomoze cu acestea.
Venele membrului inferior
Sunt vene profunde si vene superficiale.
A. Venele profunde : se pot explora vena poplitee si vena femurala.

1. Vena poplitee – se gaseste in fosa poplitee intr-o teaca comuna cu artera
poplitee, fiind situata deasupra acesteia.
2. Vena femurala – este colectorul venos principal al membrului inferior, fiind
situata in teaca vaselor femurale. Impreuna cu artera femurala strabate toata
coapsa. Se palpeaza la nivelul triunghiului femural scarpa la 1 cm medial de
artera femurala.

Anatomie Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie

Conf. Dr. Costache Cristi

Cuprinde oasele si articulatiile ce formeaza sistemul osteo-articular cu rol pasiv in

a. Determina forma, dimensiunile si proportiile corpului si ale diferitelor sale

Se face dupa forma lor, astfel :

1. Oase lungi, la care lungimea depaseste latimea si grosimea (oasele membrelor)

Procesele sau apofizele si tuberozitatile sunt determinate de tractiunea muschilor asupra

Scheletul uman este alcatuit din 4 parti :

Neurocraniul este alcatuit din 4 oase neperechi :

si din 2 oase perechi

Si din 2 oase neperechi

Osul hioid : este un os nepereche situat in partea antero-superioara a gatului, deasupra

Este formata prin suprapunerea a 33-34 de vertebre grupate pe regiuni.

Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial fiind situata in partea mediana si

- Este axul de sustinere al corpului

O vertebra tip este formata din:

- Corpul vertebrei – situat anterior

Corpul vertebrei prezinta o circumferinta si doua fete, superioara/inferioara, prin care

Arcul vertebral prezinta procese sau apofize musculare si articulare.

Apofizele musculare sunt :

- apofiza spinoasa care este unica si situata pe linia mediana

Apofizele articulare servesc pentru articularea cu vertebrele supraiacente si subiacente.

Vertebre cu caractere speciale:

- T1 – prezinta pe corp o fateta pentru prima coasta si o hemifateta pentru coasta a

c. Vertebrele lombare : au dimensiunile cele mai mari pentru ca ele sustin

- L1 – seamana cu vertebrele toracale

d. Sacrul : este un os median nepereche situat in continuarea coloanei lombare.

Orientare : Anterior – fata concava

Superior – baza osului

Fata dorsala (posterioara) prezinta creasta sacrala mediana formata de

Fetele laterale prezinta o fata auriculara (forma pavilionului urechii) pentru

Baza sacrului prezinta fata superioara a corpului vertebrei S1, orificiul

Varful sacrului prezinta o suprafata ovalara pentru articularea cu

- De-a lungul fetelor

Extremitatea anterioara a coastelor prezinta o scobitura pt cartilajul costal. Extremitatea

Gatul sau colul coastei

Tuberculul coastei se articuleaza cu procesul transversar al vertebrei toracale

Corpul coastei prezinta

- o fata laterala convexa,

Primele 7 perechi de coaste sunt « coastele adevarate » - se articuleaza direct cu sternul

Coastele 11 si 12 sunt coaste flotante sau libere deoarece nu au cartilaj si nu ajung la

Scheletul membrului superior :

Scheletul centurii scapulare este alcatuit din doua oase:

- Clavicula – partea anterioara

Clavicula este cuprinsa intre manubriul sternului si acromiunul scapulei.

Orientare : Lateral – extremitate turtita

Anterior – concavitatea acestei extremitati turtite

Inferior – fata prevazuta cu un sant

a. Extremitatea sternala se articuleaza cu manubriul sternului.

Posterior, clavicula vine in raport cu vasele subclaviculare, cu varful plamanului, cu

Scapula (omoplatul) este situata in partea postero-superioara a toracelui in dreptul

Lateral – unghiul cel mai voluminos

Inferior – unghiul cel mai ascutit.

Elemente descriptive: sunt doua fete, trei margini si trei unghiuri.

Scheletul bratului este reprezentat de humerus.

Humerusul este un os lung pereche.

Orientare : Superior – extremitatea cu un cap sferic.

Medial – suprafata articulara al extremitatii

Anterior – santul profund al acesteia.

c. Epifiza distala este alcatuita din condil si doi epicondili.

Este alcatuit din doua oase : radius si ulna (cubitus).

Radiusul este un os lung, pereche, situat in partea laterala a antebratului in dreptul

Orientare : Inferior – extremitatea voluminoasa