Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatomie Curs
Anatomie Curs
Aparatul locomotor
La om, scheletul este format din 208 oase dintre care 34 alcatuiesc coloana vertebrala,
iar restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia.
Functiile oaselor
Clasificarea oaselor
1|Anatomie
4. Oase pneumatice, care contin cavitati cu aer (frontalul, maxilarul, etmoidul,
sfenoidul).
5. Oase neregulate: vertebrele, sfenoidul, etmoidul si mandibula.
6. Oase sesamoide, care sunt oase mici ce se dezvolta in vecinatatea articulatiilor, in
tendoane sau in muschi (rotula, patela)
7. Oase alungite, cum sunt coastele si clavicula, unde predomina lungimea dar care
nu prezinta diafiza si epifize ca oasele lungi.
Oasele prezinta suprafete articulare pentru oasele vecine, acoperite de cartilaj articular
hialin. Mai prezinta apofize sau procese si tuberozitati de care se prind muschii, santuri
si fosete determinate de presiunile exercitate asupra osului.
I. Oasele capului
II. Coloana vertebrala
III. Toracele osos
IV. Oasele membrelor
2|Anatomie
Scheletul capului
Este alcatuit din neurocraniu care adaposteste encefalul si din viscerocraniu unde se afla
segmentele periferice ale organelor de simt si primele segmente ale aparatelor respirator
si digestiv.
a. Neurocraniul : are forma unui ovoid, cu partea mai voluminoasa situata posterior
si prezinta o baza si o bolta. Oasele boltii craniene sunt legate intre ele prin
suturi :
- Sutura sagitala uneste cele doua oase parietale
- Sutura coronara uneste scoama (solzul) frontalului de oasele parietale
- Sutura lambdoida uneste oasele parietale de scoama occipitalului.
Toate aceste suturi sunt dintate, prezentand dinti care se intrepatrund. La copii se
gasesc cartilaje de crestere, iar o data cu incheierea cresterii, dintii acestor suturi se
intrepatrund – dispare cartilajul de crestere – se incheie cam la 18 ani la fete si 22 de
ani la baieti.
Baza neurocraniului este formata din portiunea orbitara a osului frontal, de osul
etmoid, de sfenoid, de stanca oaselor temporale si de osul occipital. Baza craniului
prezinta orificii prin care ies nervii cranieni (12 perechi) precum si vena jugulara
interna si intra o serie de artere : artera carotida interna, artera vertebrala, arterele
meningee (vascularizeaza meningele cerebral). Unul dintre orificii este mai mare –
gaura occipitala. La nivelul acesteia, maduva spinarii se continua cu bulbul rahidian,
iar meningele spinale se continua cu cele cerebrale.
- Frontal
- Etmoid
- Sfenoid
- Occipital
- Temporalele
- Parietalele
3|Anatomie
b. Viscerocraniul : este format din 6 oase perechi :
- Maxilare
- Palatine
- Nazale
- Lacrimale
- Zigomatice
- Cornetele nazale inferioare
- Mandibula
- Vomerul
Coloana vertebrala
- 7 vertebre cervicale
- 12 vertebre toracale
- 5 vertebre lombare
- 5 vertebre sacrale
- 4 sau 5 vertebre coccigiene
4|Anatomie
- Arcul vertebral – situat posterior
- Pediculii vertebrali – situati lateral si care leaga corpul de arcul vertebral
- Gaura vertebrala
- 2 apofize superioare
- 2 apofize inferioare
Intre corp, pediculi si arcul vertebral se afla orificiul vertebral care, prin suprapunerea
vertebrelor, formeaza canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii.
a. Vertebrele cervicale : au corpul cel mai mic, iar procesul spinos care este
prelungirea lor posterioara, este scurt si bifurcat. Caractere speciale prezinta :
- C1 = atlasul. Nu prezinta corp vertebral, fiind formata din doua mase laterale
unite prin 2 arcuri : anterior/posterior.
- C2 = axisul. Prezinta pe fata superioara a corpului vertebral o proeminenta
verticala numita dinte.
- C6 prezinta la nivelul procesului transversar un tubercul anterior proeminent –
tuberculul carotidian – se poate palpa.
- C7 = vertebra proeminenta. Are un proces spinos proeminent care se poate palpa
si este un punct de reper
b. Vertebrele toracale : prezinta la nivelul corpului vertebrei doua fetisoare sau
suprafete articulare superioare si inferioare pe fiecare parte. Fetisoara superioara a
unei vertebre, impreuna cu fetisoara inferioara a vertebrei superioare
(supraiacente) delimiteaza un unghi diedru (aprox 90°) in care patrunde capul
coastei. La nivelul varfului procesului transversar se afla o fetisoara articulara
pentru tuberculul coastei. Corpul vertebrei este cilindric avand diametrul transvers
5|Anatomie
egal cu cel anteroposterior. Procesul spinos este lung si inclinat spre inferior.
Orificiul vertebral este rotund.
Caractere speciale au :
Descriere : Fata pelvina (anterioara) prezinta 4 linii transversale rezultate din sudarea
corpurilor celor 5 vertebre sacrale. La capetele acestora (liniilor) se afla gaurile sacrale
ventrale pe unde trec ramurile ventrale ale nervilor spinali.
6|Anatomie
Gaurile sacrale dorsale (posterioare) prin care trec ramurile dorsale ale nervilor spinali.
Crestele sacrale laterale formate de procesele transversare.
e. Coccigele : se afla in continuarea sacrului si este format din sudarea celor 4 sau 5
vertebre coccigiene.
Toracele osos
Este format din coloana vertebrala toracala (cele 12 vertebre), stern si coaste. Are forma
unui trunchi de con cu baza situata spre inferior, la acest nivel gasindu-se diafragmul.
Sternul este situat in partea antero-superioara a toracelui. Este alcatuit din manubriu
(maner), corp, si apendice xifoid care este cartilaginos si se osifica dupa 40 de ani. La
locul de unire al manubriului cu corpul sternului se afla unghiul sternal Lewis care este
un punct de reper pentru cartilajul coastei a 2a. Marginea superioara a manubriului
prezinta scobitura jugulara la limita dintre gat si torace. Lateral, se afla scobiturile
claviculare pentru clavicule. Manubriul mai prezinta lateral si scobiturile pentru
cartilajul primei coaste. Pe marginile corpului sternal se afla scobiturile pentru catilajele
coastelor 2-7.
Coastele sunt 12 perechi de arcuri osoase care au anterior cartilajul costal (lipseste la
coastele 11 si 12). Coastele prezinta 3 curburi:
7|Anatomie
- De-a lungul axului
Prima coasta are directie orizontala si raporturi cu artera si vena subclavie si cu domul
pleural.
Coastele 8, 9. 10 – sunt coaste false, deoarece cartilajul lor se articuleaza cu sternul prin
intermediul cartilajului coastei a 7a.
8|Anatomie
Oasele membrelor
Este alcatuit din scheletul centurii scapulare si scheletul membrului superior liber.
Formate din centura membrului si din membrul liber.
Elemente descriptive : clavicula prezinta doua extremitati, doua fete si doua margini.
a. Fata posterioara prezinta spina scapulei care este situata la mijlocul acestei fete
si care se termina cu o prelungire numita acromion care se articuleaza cu
clavicula. Spina scapulei delimiteaza doua fose : supraspinoasa si
infraspinoasa.
b. Fata anterioara prezinta creste oblice pentru insertia muschiului subscapular.
c. Marginea superioara prezinta scobitura (incizura) scapulei si procesul (apofiza)
coracoid.
d. Marginea mediala
e. Marginea laterala
f. Unghiul superior este rotunjit
g. Unghiul lateral este voluminos si prezinta cavitatea glenoidala prin care se
articuleaza cu capul humerusului.
h. Unghiul inferior este ascutit, se poate palpa sub piele si este un punct de reper
pentru coasta a 8-a.
Scheletul membrului superior liber este alcatuit din scheletul bratului, scheletul
antebratului si scheletul mainii.
Elemente descriptive:
a. Corpul (diafiza) prezinta 3 margini, anterioara, mediala si laterala si trei fete. Fata
antero-laterala prezinta superior tuberozitatea deltoidiana pentru muschiul
10 | A n a t o m i e
deltoid. Inferior de aceasta se afla santul nervului radial prin care trec nervul
radial si artera brahiala profunda.
Fata antero-mediala prezinta santul inter-tubercular si o impresiune rugoasa
pentru muschiul coraco-brahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial.
b. Epifiza proximala (extremitatea superioara) este unita cu diafiza prin colul (gatul)
chirurgical, inconjurat de nervul axilar. Prezinta capul humersului care este o
suprafata articulara ce reprezinta o treime de sfera.
Colul (gatul) anatomic
Tuberculul mare situat lateral si tuberculul mic situat medial.
Santul intertubercular (culisa bicipitala – pe el culiseaza tendonul capului lung al
bicepsului) este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic.
Epicondilii :
1. Medial – prezinta posterior santul nervului ulnar si pe el se insera muschii
pronatori/flexori ai antebratului, mainii si degetelor.
2. Epicondilul lateral – pe care se insera muschii supinatori/extensori ai
antebratului , mainii si degetelor.
11 | A n a t o m i e
Scheletul antebratului
Elemente descriptive :
- Anterioara
- Posterioara
- Laterala
c. Epifiza distala are forma unui trunchi de piramida care prezinta o baza care se
articuleaza cu scafoidul si semilunarul (oase carpiene) si patru fete
Fata mediala – prezinta scobitura ulnara pentru articularea cu capul ulnei
Fata laterala – prezinta spre inferior o prelungire – procesul stiloidian – care
se poate palpa sub piele si se poate fractura in caderile pe mana.
Fata posterioara care prezinta numeroase santuri prin care aluneca
tendoanele muschilor extensori ai mainii si ai degetelor.
12 | A n a t o m i e
Ulna este un os lung, pereche, situat in partea mediala a antebratului in prelungirea
degetului mic.
Elemente descriptive
Scheletul mainii
Este alcatuit din 27 de oase dispuse in 3 grupe : carpul, metacarpul si oasele degetelor.
Oasele degetelor se numesc falange si prezinta baza, corp si cap. In total sunt 14
falange, fiecare deget avand 3 falange – proximala, mijlocie si distala – cu
exceptia policelui care are numai 2 falange – proximala si distala.
Scheletul membrului inferior este alcatuit din scheletul centurii pelviene si scheletul
membrului inferior liber.
- Ilionul - superior
- Ischionul – postero-inferior
- Pube/pubis – antero-inferior
Orientare :
2. Fata mediala este strabatuta in portiunea mijlocie de linia arcuita care este o linie
oblica dinspre postero-superior spre antero-inferior si care imparte fata mediala in
2 portiuni:
a. Fosa iliaca, situata superior si in care se insera muschiul iliac.
15 | A n a t o m i e
b. Suprafata sacro-pelvina situata inferior si care, dinspre superior spre inferior
este alcatuita de:
- Tuberozitatea iliaca unde se insera ligamentele articulatiei sacro-iliace.
- Fata auriculara, pentru articularea cu osul sacru.
- O suprafata plana ce corespunde acetabulului.
- Gaura obturata
- Fata mediala a ramurii ischio-pubiene.
Marginile
16 | A n a t o m i e
c. Marginea superioara se intinde intre SIPS si SIAS.este palpabila in intregime
si se mai numeste creasta iliaca, fiind una din zonele de unde se poate recolta
maduva osoasa prin punctie osoasa. Pe ea se insera muschii antero-laterali ai
abdomenului, muschiul patrat al lombelor, muschii glutei mare si mijlociu si
muschiul iliac.
d. Marginea inferioara (ramura ischio-pubiana) se intinde de la tuberozitatea
ischiadica la unghiul pubelui. Inferior de unghiul pubian prezinta o fata
articulara pubiana pentru articulatia cu coxalul de partea opusa, formand
simfiza pubiana. Pe ea se insera corpii cavernosi ai penis-ului si muschii
adductori mare si scurt.
Pelvisul osos (bazinul) este alcatuit din cele 2 oase coxale, sacru si coccige.
Pelvisul prezinta
Rombul lui Michaelis prezenta acestui romb denota lipsa unei distocii osoase la nivelul
bazinului, ceea ce permite nasterea pe cai naturale.
Bazinul osos are un rol important in mecanismul nasterii, in protectia organelor pelvine
precum si un rol foarte important in statica si locomotie prin trasmiterea greutatii
corpului la membrele inferioare.
1. Scheletul coapsei
Femurul
18 | A n a t o m i e
Orientare :
Elemente descriptive :
19 | A n a t o m i e
cei doi trohanteri sunt uniti anterior prin linia inter-trohanterica si posterior
prin creasta inter-trohanterica.
o La locul de unire al epifizei proximale cu diafiza se afla colul chirurgical –
locul cel mai frecvent de producere a fracturilor
2. Scheletul gambei
Tibia este un os lung pereche, ce sustine greutatea corpului, fiind singurul dintre oasele
gambei ce se articuleaza cu femurul.
Orientare :
Elemente descriptive :
20 | A n a t o m i e
a. diafiza prezinta 3 margini si 3 fete.
- Marginea anterioara este ascutita, putandu-se palpa sub tegument.
- Marginea mediala este pronuntata in partea inferioara
- Marginea laterala da insertie membranei inter-osoase ce uneste oasele gambei
- Fata mediala poate fi palpata, fiind situata imediat sub piele. In partea sa
superioara se insera o formatiune fibroasa, pesanserinus (piciorul gastei), pentru 3
muschi : gracilis, croitor, semitendinos.
- Fata laterala este concava superior si convexa inferior, pe unde aluneca tendoanele
muschilor extensori ai degetelor si ai piciorului
b. Epifiza proximala este constituita din doi condili : Condilul medial si condilul
lateral
Acestia prezinta o
o fata superioara articulara pentru condilii femurali.
o circumferinta
21 | A n a t o m i e
- Inferioara – se articuleaza cu trohleea talus-ului
- Anterioara – pe care aluneca tendoanele muschilor extensori ai
degetelor si ai piciorului
- Posterioara – pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al
halucelui (degetul mare)
- Mediala – prezinta o prelungire, maleola mediala, palpabila sub
piele, care se poate fractura
- Laterala – prezinta o scobitura pentru articularea cu fibula
Elemente descriptive:
a. Diafiza prezinta trei margini, care sunt vizibile (pronuntate) mai ales in portiunea
lor mijlocie
- Anterioara
- Posterioara
- Mediala (interosoasa)
- Mediala
- Laterala
- Posterioara
b. Epifiza proximala prezinta capul fibulei, care are medial o suprafata articulara
pentru tibie. Capul se prelungeste superior cu un varf unde se insera muschiul
biceps femural.
Epifiza este legata de diafiza printr-un col (gat) inconjurat de nervul peronier
comun.
22 | A n a t o m i e
c. Epifiza distala se prelungeste spre inferior cu maleola laterala (fibulara) care
prezinta pe fata mediala o suprafata articulara pentru talus.
Posterior se gaseste fosa maleolei laterale (o depresiune).
Fata posterioara a epifizei prezinta un sant pentru tendoanele muschilor peronieri.
3. Scheletul piciorului
o corp
o baza care se articuleaza cu tarsiene si cu bazele metatarsienelor vecine.
o cap, care este rotunjit si se articuleaza cu baza falangei proximale
Oasele degetelor piciorului (falangele) : sunt in numar de 14. Fiecare deget are 3
falange: proximala, mijlocie, distala – cu exceptia halucelui care are doar 2 falange :
proximala, distala
o degetul I – haluce
o degetul V – degetul mic
Oasele sesamoide se pot intalni atat la nivelul mainii (inconstant) cat si la nivelul
piciorului (constant). Ele se dezvolta in tendoane si in ligamente, iar la nivelul piciorului
apar dedesubtul capului metatarsianului I.
24 | A n a t o m i e
Miologia
I. Muschii scheletici
Reprezinta 40-50% din greutatea corpului. Sunt in numar foarte mare, de peste 500 si
raspund solicitarilor, fiind muschi voluntari.
Sunt muschi involuntari situati la nivelul organelor interne, dispusi sub forma de tunici
circulare sau longitudinale, in special la nivelul organelor cavitare.
Muschii scheletici :
Sunt alcatuiti dintr-un corp si doua sau mai multe capete de insertie care, dupa forma
muschiului, pot fi tendoane sau aponevroze (tendoane late).
25 | A n a t o m i e
Dupa forma lor, muschii scheletici pot fi grupati in:
1. Muschi lungi – se afla in special la nivelul membrelor. Sunt fusiformi, trec peste
una sau mai multe articulatii si efectueaza prin contractia lor miscari ample
(biceps brahial)
2. Muschi lati – iau parte mai ales la alcatuirea peretilor cavitatilor trunchiului
(torace, abdomen)
3. Muschi scurti – se intalnesc in cea mai mare parte la nivelul coloanei vertebrale
4. Muschi circulari (orbiculari) – se intalnesc la nivelul buzelor, al pleoapelor, sau la
nivelul organelor interne sub forma de sfinctere striate sau netede.
27 | A n a t o m i e
Functiile muschilor :
1. Muschii mimicii, se mai numesc si muschi cutati deoarece unul din capetele lor
se prinde de piele. Sunt intervati de nervul facial VII si sunt grupati in jurul
orificiilor orbitale, nazale si a orificiului bucal.
29 | A n a t o m i e
II. Muschii gatului
Sunt situati in regiunea antero-laterala a gatului, fiind dispusi pe mai multe planuri,
dinspre suprafata spre profunzime.
3. Muschii supra-hioidieni
- Sunt in numar de 4 :
a. Muschiul digastric – are doua pantece (corpuri musculare) unite
printr-un tendon intermediar. Acest muschi coboara mandibula
b. Muschiul stilo-hioidian – ridica osul hioid in timpul deglutitiei
c. Muschiul milo-hioidian – coboara mandibula
d. Muschiul genio-hioidian – coboara mandibula si ridica osul hioid
4. Muschii infra-hioidieni
a. Muschiul sterno-tiroidian – care coboara osul hioid
b. Muschiul tiro-hioidian – care coboara osul hioid si ridica laringele
- Acesti muschi sunt situati in plan profund
c. Muschiul sterno-hioidian – care coboara osul hioid
d. Muschiul omo-hioidian – care are doua corpuri (pantece); superior si inferior.
Actiunea lui este de a cobori osul hioid
- Ultimii doi muschi sunt situati in plan superficial
5. Muschii scaleni
- Sunt in numar de 3
a. Anterior
b. Mijlociu
30 | A n a t o m i e
c. Posterior
- Inclina coloana vertebrala de aceeasi parte si ridica toracele
- Sunt muschi inspiratori-accesori
a. Muschii subclaviculari
b. Muschiul dintat mare.
La baza cutiei toracice, se afla muschiul diafragm, care este un muschi lat, care
separa cutia toracica de cavitatea abdominala, avand o fata boltita spre torace si o fata
concava spre abdomen.
32 | A n a t o m i e
o Dinspre torace spre abdomen trec esofagul, impreuna cu cei doi nervi vagi. Aorta
toracica se continua cu aorta abdominala, nervii splahnici, mare si mic, lanturile
ganglionare simpatice
o Dinspre abdomen spre torace, trec : vena cava inferioara si ductul limfatic toracic
Sunt muschi lati, de o parte si de alta a liniei mediane se afla muschii drepti
abdominali, iar in partea antero-inferioara se afla muschiul piramidal
1. Muschii umarului
a. Muschiul deltoid : este cel mai voluminos dintre muschii umarului
- Fasciculele anterioare proiecteaza bratul inainte
- Fasciculele posterioare proiecteaza bratul inapoi
- Contractia sinergica a celor 3 fascicule duce bratul pana la orizontala
– abductie
b. Muschiul supraspinos : este abductor al bratului ajutand muschiul deltoid in
actiunea sa.
c. Muschiul infraspinos face rotatia in afara a humerusului/bratului
d. Muschiul rotund mic: face rotatia in afara a humerusului/bratului
e. Muschiul rotund mare: face rotatia inauntru a bratului si apropie bratul de corp –
adductie.
f. Muschiul subscapular : face rotatia inauntru a bratului (interna) si adductia
bratului
2. Muschii bratului
a. Muschii regiunii anterioare
1. Muschiul biceps brahial: situat in plan superficial
- Flexia antebratului pe brat
- Supinatia antebratului
- Adductia bratului
3. Muschii antebratului
IV.Muschii mainii
38 | A n a t o m i e
B. Muschii membrului inferior
I. Muschii bazinului
a. Muschii anteriori ai bazinului – sunt reprezentati de muschiul ilio-psoas,
format din muschiul psoas si muschiul iliac.
- Este flexor al coapse i pe bazin
- Flexor al bazinului pe coapsa, in functie de punctul fix
- In contractie unilaterala, inclina trunchiul de aceeasi parte
b. Muschii posteriori ai bazinului
1. Muschii fesieri – sunt in numar de 3
- Muschiul fesier mare – este cel mai superficial si cel mai voluminos.
Este extensor al coapsei si intervine in mentinerea pozitiei de
verticalitate a corpului. La nivelul sau se fac injectiile intramusculare
– in cadranul supero-extern al fesei
- Muschiul fesier mijlociu
- Muschiul fesier mic – au actiune comunca, fibrele posterioare au
actiune de extensie si rotatie in afara coapsei, iar fibrele anterioare au
actiunea de flexie si rotatie inauntru/interna a coapsei.
2. Muschiul obturator extern
3. Muschiul obturator intern – acestia sunt rotatori externi ai coapsei
4. Muschiul piriform – are forma triunghiulara cu baza la osul sacru si
varful pe trohanterul mare. Es este rotator in afara si adductor al coapsei.
5. Muschii gemeni – superior/inferior – sunt rotatori externi ai coapsei
6. Muschiul tensor al fasciei lata – este flexor si abductor al coapsei
7. Muschiul patrat femural – este rotator in afara al coapsei
39 | A n a t o m i e
- Vastul lateral
- Vastul medial
- Vastul intermediar
- Muschiul drept femural
Este extensor al gambei pe coapsa
42 | A n a t o m i e
Arborele vascular
a. Artere – prin care sangele incarcat cu oxigen si substante nutritive circula dinspre
inima spre tesuturi si organe
b. Capilare – sunt vase cu calibru foarte mic interpuse intre artere si vene si la
nivelul carora se fac schimburile intre sange si diferitele tesuturi
c. Vene – prin care sangele, incarcat cu CO2, este readus la inima
Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse care, de la exterior
spre interior, sunt :
- Adventitia
- Media
- Intima
Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele care se
continua cu capilarele.
1. Adventitia : este formata din tesut conjunctiv cu fibre de colagen si fibre elastice.
In ea se mai gasesc si fibre nervoase vegetative cu rol vaso-motor.
2. Tunica mijlocie / media : are structura diferita in functie de calibrul arterelor:
- Arterele mari (de tip elastic) : media este formata din lame elastice,
rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv
- Arterele mijlocii si mici (artere de tip muscular) : media este groasa
si contine numeroase fibre musculare netede printre care sunt
dispersate fibre de colagen si fibre elastice.
3. Tunica interna / intima : este alcatuita dintr-un rand de celul eendoteliale turtite,
asezate pe o membrana bazala.
43 | A n a t o m i e
Peretele venelor, al caror calibru creste de la periferie spre inima, are in structura sa
aceleasi trei tunici, ca si la artere, cu cateva deosebiri :
o Cele trei tunici nu sunt bine delimitate deoarece lipsesc cele doua membrane
elastice
o Tunica mijlocie este mai subtire, iar adventitia este mai groasa
o In venele situate sub nivelul cordului, unde sangele circula in sens opus
gravitatiei, se gasesc din loc in loc valvule in forma de « cuib de randunica » care
au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.
Ea poate fi explorata de-a lungul unei linii ce porneste din varful axilei, coboara
prin santul bicipital medial si se termina la 3 cm sub mijlocul plicii cotului.
Pulsatiile arterei brahiale se palpeaza in santul bicipital medial. Portiunea mijlocie
a acestui sant este locul unde se aplica garoul pentru efectuarea hemostazei sau
mansonul tensiometrului pentru masurarea presiunii sangelui. Descoperirea arterei
brahiale se realizeaza in portiunea mijlocie a bratului sau la nivelul plicii cotului.
44 | A n a t o m i e
- Lateral de tendoanele muschilor lung abductor si scurt extensor ai
policelui.
a. Venele profunde insotesc arterele si au acelasi nume cu acestea. Sunt cate 2 vene
pentru fiecare artera cu exceptia venei axilare care este una singura. Acestea pot fi
explorare pe caile folosite la artere.
b. Venele superficiale : se pot explora sub piele unde reliefurile lor de culoare
albastruie se observa cu usurinta mai ales daca se produce o staza venoasa cu
ajutorul unui garou aplicat in jurul portiunii superioare a bratului. Aplicarea
garoului faciliteaza evidentierea venelor superficiale care se pot explora prin
inspectie si palpare, pot fi abordate chirurgical, se poate recolta sange si se pot
practica injectii intravenoase. Aceste injectii se fac de obicei in venele superficiale
de la nivelul plicii cotului dupa o prealabila evidentiere si fixare deoarece venele
superficiale prezinta o mobilitate destul de mare – parca fug din fata acului.
Ganglionii limfatici
Se pot explora cu usurinta mai ales atunci cand sunt afectati in diverse processe
patologice.
46 | A n a t o m i e
a. Ganglionii limfatici cubitali : se pot palpa pe fata mediala a bratului la 3 cm
deasupra epicondilului medial al humerusului pe traiectul venei bazilice a
bratului.
Alti ganglioni limfatici se pot explora in santul delto-pectoral in regiunea
scapulara in dreptul unghiului inferior al scapulei, deasupra claviculei si de-a
lungul marginii inferioare a muschiului pectoral mare.
b. Ganglionii limfatici axilari constituie grupul principal al membrului superior. Ei
se gasesc in axila, fiind repartizati in 5 grupe :
1. Grupul pectoral situat pe peretele lateral al axilei spre brat.
2. Grupul toracic (mamar extern) se afla pe peretele medial al axilei fiind primul
invadat in cancerul mamar.
3. Grupul subscapular situat pe peretele posterior al axilei.
4. Grupul central, situat in mijlocul axilei.
5. Grupul apical (subclavicular) situat in varful piramidei axilare.
Afectiunile ganglionilor limfatici axilari sunt frecvente:
- Infectiile acute ale membrului superior sau ale glandei mamare au
repercursiuni asupra ganglionilor limfatici – adenopatii sau
adenoflegmoane axilare
- La fel si afectiunile cronice : TBC sau cancerul
Ganglionii limfatici ai axilei sunt uniti intre ei prin numeroase anastomoze, astfel
incat procesele patologice rar raman localizate la un singur grup ganglionar.
Ganglionii limfatici sunt invadati unii de la altii si formeaza o masa ganglionara
mai mult sau mai putin mobila ce poate invada toata axila si poate determina prin
compresiune tulburari nervoase sau vasculare.
Plexul sacrat :
1. Nervul ischiadic (sciatic) – cea mai importanta ramura a plexului sacrat, fiind cel
mai gros si cel mai lung nerv al corpului. Asigura motricitatea muschilor ischio-
gambieri, a muschilor gambei si piciorului si conduce sensibilitatea gambei si
piciorului.
2. Nervul cutanat femural posterior – asigura sensibilitatea fetei dorsale a fesei, a
coapsei si a regiunii poplitee.
3. Nervul fesier superior – inerveaza muschii fesieri (glutei) mijlociu si mic si
muschiul tensor al fasciei lata.
4. Nervul fesier inferior – inerveaza muschiul gluteu mare.
5. Nervul fibular sau peronier comun – ramura laterala de bifurcatie a nervului
ischiadic. Inerveaza muschii anteriori ai gambei, muschii peronieri si muschii
regiunii dorsale a piciorului.
Teritoriul senzitiv : fata laterala a gambei, dosul piciorului, fata dorsala a primelor
trei degete si jumatate din degetul 4.
6. Nervul fibular (peronier) profund – este ramura de bifurcatie antero-mediala a
nervului fibular comun. Realizeaza extensia piciorului si extensia degetelor.
7. Nervul fibular superficial – este ramura antero-laterala a nervului fibular comun.
Inerveaza muschii peronieri, fata dorsala a piciorului si a primelor trei degete si
jumatate din degetul 4. El realizeaza pronatia (eversiunea) piciorului.
8. Nervul tibial – este ramura de bifurcatie mediala a nervului ischiadic.
49 | A n a t o m i e
Teritoriul motor : muschii regiunii dorsale (posterioare) a gambei si muschii
plantei. Afectarea sa compromite flexia plantara a piciorului si a degetelor,
precum si miscarea de supinatie (inversiune) a piciorului.
Teritoriul senzitiv – fata dorsala a gambei, regiunea calcaneana, planta, partea
laterala a dosului piciorului si fetele dorsale ale degetelor ce corespund falangei
distale si fetele plantare ale degetelor.
Plexul lombar
1. Nervul cutanat femural lateral : nerv senzitiv, pentru fata laterala a coapsei si
portiunea postero-laterala a fetei dorsale a coapsei.
2. Nervul genito-femural : nerv senzitiv pentru regiunea genitala, regiunea
invecinata a coapsei si pielea de pe fata antero-superioara a coapsei.
3. Nervul femural : este ramura terminala a plexului lombar
Teritoriul motor – muschii din regiunea anterioara a coapsei
Teritoriul senzitiv – fata anterioara si mediala a membrului inferior, inclusiv
articulatia soldului si a genunchiului. NB: nervul femural este nervul flexiei
coapsei pe bazin si al extensiei genunchiului.
4. Nervul obturator :
Teritoriul motor – cuprinde cei 3 muschi adductori: mare, lung si scurt, muschiul
pectineu, muschiul gracilis si muschiul obturator extern.
Teritoriul senzitiv – pielea din partea distala si mediala a coapsei. NB: nervul
obturator este nervul adductiei coapselor.
51 | A n a t o m i e
- Artera fibulara (peroniera) – este o artera nutritiva care poate suplini
arterele tibiala, anterioara sau posterioara in cazul obstruarii sau ligaturilor,
avand multiple anastomoze cu acestea.
52 | A n a t o m i e