Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPȚIEI DENTARE
(pag. 116–122, 131-157, 159-169)
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
TEMA 6.
INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 şi 270-288
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308
49. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferențial se face cu: ABCD
A. sinuzita maxilara alergica
B. sinuzita maxilara fungica
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat
D. sinuzitele maxilare specifice
E. osteomielita maxilarului.
pag. 299
50. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da următoarele complicații: ABCD
A. faringita
B. laringita
C. traheita
D. pansinuzita
E. meningita.
pag.299
51. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da naștere: ABD
A. bolii de focar
B. nevralgiei infraorbitare
C. meningitei
D. traheitei
E. necrozei dinților sinuzali.
pag. 299
52. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: ABDE
A. asigurarea drenajului sinuzal
B. îndepărtarea factorului cauzal
C. cura radicala a sinusului maxilar
D. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
E. corticoterapie.
pag 300
53. *Tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara consta in: E
A. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
B. corticoterapie
C. puncția sinuzala
D. decongestionante nazale si aerosoli in cure repetate
E. îndepărtarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului maxilar.
pag.301
54. *Cura radicala a sinusului maxilar se realizează îndeosebi: E
A. printr-o meatotomie
B. in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. in sinuzita maxilara cronica stadiul A, tipul I si II
D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III
E. in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV.
pag.301
55. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop: CD
A. realizarea unei intervenții minim invazive
B. “raclarea apexiana”
C. îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar
D. asigurarea drenajului sinuzal
E. realizarea îndeosebi a meatotomiei.
pag. 302
56. Prin abordul creat in cura radicala a sinusului maxilar se indeparteaza: AD
A. mucoasa polipoasa a sinusului
B. zona de osteita periapicala
C. dintele cauzal
D. secreția purulenta din sinus
E. nici una din situațiile de mai sus nu este valabila.
pag. 302
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
73. *In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte: E
A. fibromul
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. osteopetroza.
(pag.493)
74. *Tumora odontogena adenomatoida: C
A. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai este numita si tumora celor doua treimi
D. afectează cel mai adesea sexul masculine
E. cel mai frecvent are legătura cu molarii de minte.
(pag.486)
75. Clinic keratochisturile odontogene: ABE
A. sunt in general asimptomatice
B. induc mobilitatea dinților adiacenți
C. induc tulburări senzitive in teritoriu
D. nu împing pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara
mandibulei
E. au tendința de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai puțin
vestibulo-lingual.
(pag.452)
76. Tratamentul keratochistului odontogen: ABC
A. chistectomia
B. marsupializarea
C. rezecția osoasa marginala sau segmentară
D. nu este indicat tratamentul chirurgical
E. tratamentul endodontic al dinților adiacenți chistului.
(pag.454)
77. Radiologic chistul dentiger se prezintă sub mai multe variante: ABC
A. varianta cu extensie lateral
B. varianta cu extensie vestibulara
C. varianta ‘’circumferentiala’’
D. varianta cu evoluție lingual
E. varianta “circumscrisa”.
(pag.456)
78. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului intraosos solid se face cu: ABC
A. keratochistul odontogen
B. fibromul ameloblastic
C. chistul osos anevrismal
D. chistul rezidual
E. corpi străini intraososi.
(pag.475)
79. Diagnosticul diferențial al tumorii odontogene scuamoase: ABC
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. tumori maligne endoosoase
D. hiperplazii epulis-like
E. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale.
(pag.482)
80. *Următoarele sunt chisturi inflamatorii: A
A. chistul rezidual
B. cavitatea osoasa idiopatica
C. chistul folicular
D. chistul parodontal lateral
E. keratochistul odontogen.
(pag.450)
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
PG.787-816
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) –
Rodica Luca
Tema 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
Tema 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Tema 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Tema 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
173. Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle: ABE
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca
acoperita.
4, Pg. 78
174. Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin: DE
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 79
175. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta BDE
urmatoarele variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
176. Scoala germane clasifica malocluziile in: ACD
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmoniile
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
177. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: BDE
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
178. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei BD
mentonului in sens sagital sunt:
A. Proalveolie
B. Progenie
C. Endoalveolie
D. Retrogenie
E. Prognatie.
4, Pg. 81
Tema 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
179. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip BCD
anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
180. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este B
reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
181. In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii: ABCD
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect.
4, Pg.145
182. Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza: AC
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
183. Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru: AB
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti vestibularizati
D. dinti rotati
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 145-146
184. Pe ortopantomografie se evidentiaza: ABCD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 146
185. Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt: AC
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 146
186. Rotatia de tip anterior - semne culese de pe ortopantomografie (dupa Bjork): BCE
A. unghiul mandibular sters
B. unghiul mandibular accentuat
C. curbura preangulara stearsa
D. curbura preangulara accentuata
E. canal dentar angulat.
4, Pg 146
Tema 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
187. Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei ABC
respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
188. Formele clinice ale laterodeviatiei sunt: AB
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
189. Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, ABDE
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
190. Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, BC
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
191. Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un BD
facies adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
192. Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt: CDE
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
193. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a DE
Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
194. Aspectul facial in anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 este ACE
caracteristic, astfel:
A. Tegumente palide
B. Buza superioara este groasa
C. Buza superioara este subtire
D. Barbie tripla
E. Barbie dubla.
4, Pg 383
Tema 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
195. Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera: ACE
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
196. In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: ABE
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
197. Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie AD
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
198. Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.
4, Pg 398
199. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 : AD
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Diametrele premolare si molare sunt scazute
E. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
200. La pacientii cu malocluzie clasa II/2: BC
A. Diametrul premolar este crescut
B. Baza maxilarului este mare
C. Diametrele premolare si molare sunt scazute
D. Curba Spee este aplatizata
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
201. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2: BD
A. Curba Spee este aplatizata
B. Curba Spee este accentuata
C. Diametrul premolar este crescut
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.
4, Pg 398
202. Urmatoarele afirmatii Nu sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2:
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. sunt unii subiecti cu tip masticatori tocator si cu o activitate scazuta a
muschilor ridicatori ai mandibulei.
4, Pg 398
Tema 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
203. Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de: BC
A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri alemaxilarului inferior
E. toate raspunsurile corecte.
4, Pg 407
204. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele AB
dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 408
205. In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: AB
A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns corect.
4, Pg. 406
206. In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este: ACD
A. mezializata
B. distalizata
C. inversa frontala
D. inversa totala
E. normala.
4, Pg. 406
207. La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa: AD
A. unghiul ANB negativ
B. unghiul ANB pozitiv
C. unghiul ANB=0
D. unghiul SNA mai mic de 800
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
208. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: CD
A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB negativ
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 406
209. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: ABD
A. unghiul SNB mai mare de 780
B. unghiul SNA mai mic de 800
C. ungiul SNB mai mic de 780
D. unghiul ANB negativ
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
210. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: ABE
A. unghiul SNA mai mic de 800
B. unghiul ANB negative
C. unghiul ANB=0
D. unghiul ANB pozitiv
E. unghiul SNB mai mare de 780.
4, Pg 406
Tema 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Tema 27.
Anodonția (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
Tema 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 – 94 / 40-72 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
Tema 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 – 94)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
235. Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face CE
cu linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18°;
B. Gradul 2 : 19-35°;
C. Gradul 2: 16-30°;
D. Gradul 3: mai mult de 36°;
E. Gradul 3: mai mult de 30°.
5, Pg. 81
236. Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin: AB
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
D. Suma incisiva este sub 34 mm;
E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76
237. Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: AD
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36 mm, reprezentand ¼ din diametrul
bizigomatic osos.
5, Pg. 76
238. Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant ABE
al incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:
A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;
B. Mai poarta denumirea si de “ meziopozitii generalizate”
C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat
locul sau real pe arcada;
D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;
E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
239. Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si: ADE
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipertonia uterina;
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
240. Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea CE
verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate
din inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.
5, Pg. 82
241. Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii: CDE
A. Sunt incluzii ectopice;
B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;
C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;
D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;
E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
5, Pg. 83
242. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus ABCD
sunt:
A. Teleradiografia;
B. Ortopantomograma;
C. Radiografia cu film muscat;
D. Tomografia computerizata;
E. Index Carpal.
5, Pg. 85-88
Tema 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
267. In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt: AD
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
268. Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata: ABCE
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala
D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
269. In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face : CD
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
270. Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent: ACD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
271. Transpozitia dentara: ACD
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
C. se intalneste in dentitia permanenta
D. cel mai interesat dinte este caninul
E. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149
272. Transpozitia completa presupune: DE
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
273. Transpozitia incompleta presupune: ABC
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 152
274. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: BCDE
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. apar probleme functionale.
5, Pg. 153-154
Tema 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
275. *În sigilarea curativă a plăgii dentinare efectuate prin hibridizare în coafajul A
indirect, eventualele slabe reacţii pulpare ar putea fi puse mai degrabă pe seama:
A. prezenţei HEMA în sistemele adezive
B. diminuării permeabilităţii plăgii dentinare
C. creşterii riscului infectării bacteriene a plăgii dentinare
D. condiţionării acide a smalţului
E. hemostazei ineficiente.
6; pag 324, 325
276. Gravarea smalţului în noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei BCDE
impregnări optime cu monomer adeziv a suprafeţei sale şi constă în:
A. micşorarea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce diminuează
umectarea cu adeziv
B. înlăturarea plăcii bacteriene
C. înlăturarea detritusului dentinar remanent
D. creşterea microretenţiilor
E. creşterea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce facilitează
umectarea zonei gravate de către adeziv.
6; pag 326
277. Răşina adezivă din sistemele adezive are un rol multifuncţional: ABCE
A. realizează hibridizarea plăgii dentinare
B. sigilează plaga dentinară
C. permite obturaţii coronare adezive, nu numai cu răşinile compozite, ci şi cu
amalgamul de argint şi incrustaţiile ceramice
D. măreşte tensiunile generate de contracţia de polimerizare în cazul
obturaţiilor de compozite
E. amortizează solicitările ocluzale masticatorii dacă se folosesc răşini adezive
cu procent foarte redus de umplutură de mică dimensiune.
6; pag 330
278. Ca agenţi adezivi aplicaţi pe plaga dentinară după infiltrarea ei cu primeri, se AB
folosesc:
A. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofobi cum ar fi Bis-GMA,
TEGDMA sau UDMA
B. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofili (HEMA)
C. acidul fosforic 37%
D. acizi poliacrilici
E. glicoproteine colagenice.
6; pag 330
279. Factorii care grevează eficienţa hibridizării sunt: ABCD
A. demineralizarea insuficientă a dentinei
B. demineralizarea excesivă a dentinei
C. polimerizarea incompletă a monomerului adeziv
D. reactivitatea chimică redusă a colagenului la temperatura corpului
E. eliberarea dioxidului de carbon în timpul fotoactivării polimerizării răşinii.
6; pag 333
280. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde în ABCD
raport direct de :
A. gradul de difuziune al solventului
B. hidrofilicitatea solventului
C. timpul de aplicare sau difuziune al primerului
D. gradul de hidratare al dentinei
E. metoda de condensarea materialului compozit.
6; pag 332
281. *În cazul sistemelor adezive în trei etape distincte, frecarea primerului pe plaga E
dentinară cu periuţe sau bureţi de unică folosinţă, sub presiune moderată:
A. împiedică dizolvarea resturilor de material anorganic precipitat în aceste
zone în cursul gravării
B. deshidratează dentina gravată acid
C. este indicată doar în cazul aplicării pe dentină afectată
D. trebuie urmată de irigare abundentă cu apă
E. accelerează şi optimizează penetrarea primerului în ochiurile reţelei fibrilare
de colagen.
6; pag 339,340
282. Sistemele adezive monocomponente care conţin comonomerii adezivi, primerul şi ADE
răşina combinaţi într-un singur flacon, prezintă următoarele dezavantaje:
A. aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetată o dată sau de mai multe
ori
B. sunt mai lente
C. sunt mai dificil de manipulat
D. nu se ştie dacă deţin un grad de umectare şi penetrare a plăgii dentinare
similar sistemelor în trei etape
E. nu se cunoaşte păstrarea efectului adeziv în timp.
6; pag 341
Tema 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
ENDODONTIE
Tema 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
291. *Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este: E
A. caracterului lancinant al durerii
B. calmarii temporare prin lichide calde
C. sensibilitatii la percutia transversală
D. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii
dintelui
E. testelor de vitalitate reduse.
7( pag.80)
292. *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase din C
parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa
lor începând cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat.
7 (pag. 83)
293. *Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase nu poate E
apărea:
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită
presiuni în spaţiul endodontic
B. palparea cu sonda în profunzime
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un
timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor.
7 (pag. 84)
294. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ACDE
A. fibre conjunctive
B. pulpa cu structura aparent normala
C. limfocite in numar redus
D. histiocite in numar redus
E. rare macrofage.
7 (pag 84)
295. *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele C
semne:
A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate.
7 (pag.85)
296. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se poate constata: AB
A. prezenţa unei cavităţi carioase profunde, cu deschiderea largă a camerei
pulpare
B. prezenta in cavitatea carioasa a pulpei dentare de culoare rosu inchis spre
brun, cu depozite de fibrina si prezenta de ulceratii superficiale
C. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative.
7 (pag.85)
297. *Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre: E
A. forme subacute de pulpita seroasa
B. forme subacute de pulpita purulenta
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa.
7 (pag85)
298. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase nu se face cu: AB
A. caria dentară profundă
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
C. polipul gingival
D. necroza pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă.
7 (pag. 87)
TEMA 37.
Necroza şi gangrena pulpară
TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
315. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mari reactii dureroase in cazul C
depasirii apexului:
A. produsele care contin aldehida formica
B. rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu
rezorcina
C. eugenatul de zinc iodoformat
D. araldit
E. rasini cu epoxizi.
7, pag 251
316. Urmatoarele tehnici mecanice de preparare a canalului radicular pot fi utilizate in ABD
gangrena pulpara:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. tehnica „step back”
D. canal Finder
E. tehnica „step down”.
7, pag 171
317. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei BCDE
pulpare sunt:
A. concentratia solutiei
B. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
C. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
D. proprietatile bactericide ale substantei
E. tipul de reactivitate al pacientului.
7, pag 173
318. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: BD
A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumski
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan.
7, pag.176/181
319. Tratamentul Spad : BCD
A. reprezinta o metoda de tratament a pulpitelor acute
B. reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare
C. se realizeaza intr-o singura sedinta
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide.
7, pag 185
320. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: BC
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare.
7, pag 175
321. In cazul secretiei seroase moderate pe canal se pot aplica urmatoarele metode de AB
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui.
7, pag 258-259
322. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele ACD
forme sau proceduri:
A. asociate cu agenti fizici
B. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
C. pansamente endodontice
D. irigatii endodontice
E. numai la canalele curbe.
7, pag 210
TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)
TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)
TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)
TEMA 44.
Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)
TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)
TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)
TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)
TEMA 49.
Imobilizarea dinților parodontotici
(8, pag 427-461)
TEMA 51.
Ocluzia dentară (pg. 25 - 76)
TEMA 53.
Clinic și paraclinic în LOC și EPR
(147 – 170)
TEMA 54.
Principiile de tratament în restaurările unidentare și prin punți dentare
(pag. 500 - 540)
TEMA 55.
Restaurări unidentare inracoronare şi extracoronare (9)
TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)
TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala – EPI
TEMA 59.
Examene clinice şi paraclinice în edentaţia parţială şi edentaţia totală:
EDENTAŢIA TOTALĂ (p. 32 -83)
TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor parţiale scheletate
(116-199)
TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
523. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la desmodonţiu: ABDE
A. desmodonţiul asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi
platformelor de rezistenţă;
B. desmodonţiul permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de
rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare;
C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului;
D. desmodonţiul asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianului exten de
la nivelul feţei interne ale mandibulei;
E. desmodonţiul determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor
musculare.
pag.202
524. Stâlpul zigomatic prezintă linii de rezistenţa ce se împart în următoarele fascicole: ABCD
A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;
B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei;
C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică ;
D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid ;
E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele
nazale.
pag.203
525. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare la linia croşetelor: BD
A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer) ;
B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare
sub acţiune a forţelor de tracţiune ;
C. se va aşeza excentric faţă de centrul bazei protezei;
D. este aleasă încât să treacă neapărat prin corpul protezei, iar proteza să se
întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie ;
E. este reprezentată de braţul mai scurt al pârghiei determinată de proteză.
pag.216
526. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile B
scheletate, se determina gs care reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice;
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
527. *În determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, E
G’ reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
528. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile C
scheletate, se determina ges care reprezintă:
A. centrul de greutate al protezei;
B. centrul comun al şeilor protetice ( al porţiunii selare)
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al câmpului protetic.
pag.215
529. *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: E
A. 3 kgf/cm2;
B. 5,5 kgf/cm2.
C. 2,5 kgf/cm2;
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 1,6 kgf/cm2.
pag.209
530. Muşchii ridicători ai mandibulei declanşează forţe cu valori în medie de: AC
A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor;
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.
pag.208
TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parțial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)
TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare
(10, pag. 295-308)
539. În cazul în care pe unul din maxilare se realizează o proteza parțial mobila, iar AB
celălalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se utilizează machetele de
ocluzie
B. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care îl imprimă grupul dinţilor restanţi
C. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care îl imprima proteza totala, având grija aprecierii corecte a clearance-
ului ocluzal şi a înregistrării unei relaţii centrice normale.
D. În aceasta situație clinica se recomanda metoda discriminării tactile
E. Înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de ceară decupată după forma arcadei.
540. În situația clinică in care pe un maxilar se realizează o proteza parțial mobila, iar ABC
celălalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel încât rapoartele interarcadice sunt
suficient de stabile înregistrarea relaţiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de ceară decupată după forma arcadei
B. cu pastă de zinc-oxid-eugenol, plasată pa un cadru de sârmă cu suport textil,
utilizând metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomandă ca la aceste cazuri în care se păstrează suficiente
stopuri centrice, relaţia centrică să se realizeze prin poziţionarea de către
medic a celor două modele în relaţie centrică (fără a mai fi necesară o
înregistrare intraorală), prin metoda discriminării tactile
D. această înregistrare nu permite montarea modelelor decât într-un simulator
de tipul articulatorului, urmând ca echilibrarea ocluzală să se realizeze de
către practician în cavitatea orală
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
541. În situația clinica in care unul din maxilare este protezat prin proteză parțial BC
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o proteză mobilă, cu
instabilitate mandibulo-craniană:
A. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de
criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum şi de nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pe care o imprimă grupul dentar restant.
C. În continuare se va proceda la înregistrarea clearance-ului ocluzal şi a
relaţiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei,
metoda compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
D. În continuare se va proceda la înregistrarea relaţiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
E. Şi în acest caz, pe acelaşi model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice până la finalizarea protezelor.
TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare
(p.550-564)
TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)
TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)
TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)