Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limba Si Literatura Romana Clasele 5 8 PDF
Limba Si Literatura Romana Clasele 5 8 PDF
,
Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş
Mariana Chiriac, Cezar Zaharia
LIMBA £1
LITERATURA
ROMÂNĂ
,
gimnaziu
JJkV
p e n tr u conc
centre de excelentă
clasele 5-8
Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş,
Mariana Chiriac, Cezar Zaharia
Gimnaziu
EDITURA
Editor: Călin Vlasie
I. Gavrilă, Camelia
II. Doboş, Mihaela
III. Chiriac, Mariana
IV. Zaharia, Cezar
811.135.1(075.33)
821.135.1.09(075.33)
371.26:373.3
EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492.
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesaţi www.edituraparalela45.ro
Conceptul de auxiliare diferenţiate destinate învăţării limbii şi literaturii române, realizat de Editura
Paralela 45, are ca punct culminant culegerile de excelenţă - o realizare editorială unică atât ca amploare,
cât şi ca noutate metodică şi didactică. Aceste culegeri sunt ghiduri fundamentale pentru toate com
petiţiile de limba şi literatura română, pentru formarea unei culturi literare şi artistice şi, de ce nu, pen
tru o viitoare carieră literară, jurnalistică şi în ştiinţele comunicării.
,
Limba şi literatura română pentru concursuri olimpiade şi centre de excelenţă este o lucrare
structurată în patru părţi, cuprinzând temele cele mai însemnate, conform programelor şcolare actuale,
care pot fi tratate de elevii talentaţi, de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Din punct de vedere didactic şi
metodic, această lucrare oferă un tip de pregătire modernă, care se bazează pe învăţarea prin supor
turi teoretice şi prin teste de evaluare/autoevaluare. Concepţia care stă la baza ei este izvorâtă din
dorinţa de a oferi fiecărui utilizator (elev, profesor-antrenor sau părinte-susţinător), direct sau indirect,
posibilitatea de a parcurge toţi paşii necesari atingerii performanţei.
Partea I are o dimensiune precumpănitor teoretică, reunind într-un tablou explicativ organizat gra
dual toate noţiunile şi conceptele din programa de literatură pentru învăţământul gimnazial. Casetele
cuprind definirea standard a noţiunilor, urm ată de enumerarea particularităţilor acestora („limitări şi
deschideri”). Ca noutate absolută, BREVIARUL ESTETIC, paragraf încorporat fiecărui conţinut teo
retic, sintetizează aprecieri esenţiale ale teoreticienilor din domeniul literaturii asupra fiecărui concept
cuprins în programă. Rolul Breviarului este de a provoca la reflecţie şi investigaţie/cercetare elevul pa
sionat de înţelegerea textului literar în toate componentele sale. U n rol similar îl are secţiunea PU N C TE
DE VEDERE, care deschide o abordare problematizantă a operei literare. Secvenţele REFLECTEAZĂ
şi CITEŞTE, IN TERPRETEA ZĂ , A RGU M EN TEA ZĂ au rolul de a regândi obişnuinţele şi clişeele
de receptare din diferite manuale şi auxiliare şcolare, dar şi de a dezvolta spiritul critic al elevilor.
Secţiunea de APLICAŢII cuprinde un set de 11-12 întrebări şi sarcini de lucru pe texte la prim a ve
dere. O secţiune foarte originală, adecvată noilor tendinţe din didactica actuală, este LITERATURA
ŞI CELELALTE ARTE - IN TERFERENŢE ÎN SPAŢIUL OPEREI LITERARE, destinată iniţierii
elevului de gimnaziu atât în cultura artistică, precum şi în dialogul sau interferenţa literaturii cu diverse
forme de exprimare artistică - pictură, muzică, film.
Partea a Il-a are un caracter pregnant aplicativ, conţinând 64 de teste concepute după modelul
celor de la olimpiade şi concursuri şcolare. Fiecare profesor-antrenor are astfel un ghid practic de
pregătire tehnică a elevului, de evaluare a perform anţelor individuale şi de selecţie a elevilor care vor
participa la concursuri şi olimpiade şcolare. Pornind de la premisa că fiecare elev care doreşte să apro
fundeze excelenţa la limba şi literatura română are nevoie de o pregătire specială, am gândit cele patru
secţiuni ale acestei părţi (clasa a V-a, a Vl-a, a Vil-a, a VTII-a) în trei paşi: trei teste iniţiale, menite a eva
lua talentul şi competitivitatea fiecărui elev, urmate de câte zece teste de antrenament şi apreciere a
învăţării temelor şi, la final, de câte trei teste care evaluează progresul individual. Toate cele 104 texte
integrale sau fragmente de texte selectate pentru aplicaţii sunt adecvate vârstei şi capacităţii de înţele
gere a micilor performeri, fără a neglija criteriul diversităţii, al noutăţii şi al reprezentativităţii auto
rilor români şi străini. Credem că acestea nu vor plictisi şi că, mai mult, vor stimula pasiunea pentru
lectura integrală a operelor-suport.
Partea a IlI-a se adresează com petenţelor de înţelegere a sincretismului artelor şi este concepută
sub forma a 16 teste, având ca suport un text literar, imaginea unei picturi şi un text nonliterar. Tehnica
„lecturii imaginii” interferează cu tehnica „lecturii cuvântului”, iar testele concepute în acest scop sunt
instrum ente de învăţare şi evaluare adecvate etapei de şcolaritate a elevilor.
Partea a IV-a este rezervată răspunsurilor şi sugestiilor de rezolvare pentru toţi itemii de limbă şi
comunicare din carte. M otivaţia conceperii acestui capitol ţine de necesitatea verificării pe durata
pregătirii elevilor a ritm ului şi a nivelului de progres individual, cu sau fără asistenţa profesorului. Pe
de altă parte, am considerat că oferirea unor soluţii punctuale pentru subiectele de literatură ar îngrădi
şi, implicit, ar limita disponibilitatea imaginativă şi creativă a celor angajaţi în pregătirea pentru con
cursuri şi olimpiade, ceea ce ar conduce la negarea ideii înseşi de excelenţă în domeniul literaturii.
Ca o noutate suplimentară, elevii cuprinşi în programul de excelenţă au posibilitatea să-şi posteze
propriile răspunsuri la teste, precum şi reflecţiile personale pe site-ul w w w .Q vis.ro, site-ul e-portofo-
liului elevului, cea mai mare platform ă dedicată comunităţii online a elevilor creativi. Profesorii-an-
trenori au de asemenea posibilitatea de a include în propriul portofoliu profesional tipurile de teste
de excelenţă propuse în această lucrare, dar şi altele elaborate de ei, accesând site-ul wwrw.Qedu.ro, cea
mai complexă platformă online dedicată e-portofoliului cadrelor didactice. O arhivă electronică, uşor
de accesat chiar şi de pe un telefon mobil, este nu doar un pas spre digitalizarea conţinuturilor învăţării,
dar şi o modalitate rapidă şi stimulativă de comunicare, îndrum are şi socializare.
Iată motivele principale pentru care această carte reprezintă un veritabil manual pentru învăţarea
de excelenţă a limbii şi literaturii române şi care poate genera perform anţa şi succesul.
Autorii
pagina 4
Partea I
CONŢINUTUl ÎNVĂŢĂRII
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Dincolo de informaţie, cartea propune drum uri neştiute şi ascunde o experienţă care imită
gestul Creatorului divin.”
2. „Depozit al valorilor spirituale, labirint iniţiatic şi spaţiu al cunoaşterii raţionale, orice carte
închide în sine şi secretul salvării fiinţei.”
3. „Pentru fiinţa instinctuală, cartea reprezintă o ameninţare; ea este spaţiul iluminat în care in
dividul tenebros se simte opresat şi pierdut ca într-un labirint.”
(Doina Ruşti, Dicţionar de teme şi simboluri din literatura româna)
pagina 5
PARTEA I
A P L IC A T
* »
9. Care crezi că este rolul următoarei secvenţe în derularea evenimentelor ficţionale: „Bastian
avea sentimentul nedesluşit că, odată cu atingerea cărţii, începuse ceva irevocabil ce-şi va
urma cursul de-aci înainte.”?
10. Cum îţi imaginezi „cartea perfectă”? Descrie-o în aproximativ zece rânduri.
pagina 6
I c o n ţ in u t u l Î n v ă ţ ă r ii . ■
ţi REFLECTEAZĂ!
„Latura misterioasă a vieţii este lucrul cel mai frumos pe care-1 putem simţi. Este sentimen
tul profund ce se află la originea artei şi ştiinţei adevărate. Cel ce nu mai poate resimţi nici ui
mire, nici surpriză este, spre a spune astfel, mort: ochii săi s-au stins.”
(Albert Einstein, Cum văd lumea)
PUNCTE DE VEDERE «■
1. „Literatura organizează cuvinte care exprimă aspecte ale lumii, dar opera literară exprimă în
m od propriu lumea prin felul în care sunt aşezate aceste cuvinte, chiar dacă ele, luate unul câte unul,
exprimă lucruri fără sens sau evenim ente şi raporturi între evenim ente care par să nu aibă nicio
legătură cu lum ea.”
(Umberto Eco, Opera deschisă)
2. „Conflictul dintre real şi imaginar constituie, poate, însăşi istoria inepuizabilă a spiritului p o e
tic: e vorba de un fel de război veşnic, pentru că tentaţiei realului i s-a opus mereu, şi încă i se opune,
tentaţia imaginarului. Sentimentul de demiurg al poetului are necontenit nevoie de certitudinea că
poate oricând inventa, crea ex nihilo propriul său univers.”
(Ştefan Aug. Doinaş, Real şi imaginar, în Lampa lui Diogene)
pagina 7
PARTEA I i
TEXTUL Şl OPERA. OPERA LITERARĂ
O p e ra lite ra ră este o creaţie artistică, populară sau cultă, care transfigurează realitatea prin imagini
artistice modelate de fantezia creatoare a autorului, într-o simbioză originală a conţinutului cu forma.
Avându-şi originea în latinescul textus (care înseamnă „ţesătură”), textul este o noţiune foarte cu
prinzătoare, incluzând orice mesaj verbal: un articol de ziar, un poem, un roman, un studiu ştiinţific,
un interviu etc. Deşi există o mare varietate de texte, distincţia cea mai im portantă se realizează între
textul literar şi textul nonliterar.
ţţ REFLECTEAZĂ!
„Nimic nu este mai deschis decât un text închis.”
(Umberto Eco, Lector in fabula)
Textul este o secvenţă lingvistică scrisă sau vorbită care formează o unitate comunicaţionalâ caracterizată prin co
erenţa conţinutului şi prin coeziunea formei.
A utorul plăsmuieşte o lume ce există doar în paginile cărţii. C ititorul poate intra în acest labirint
imaginar dacă acceptă convenţia, acel joc al minţii şi al sensibilităţii din care se iveşte opera literară ca
un întreg inefabil. Există mai multe tipuri de ficţiune prin care autorul surprinde realitatea şi o pro
iectează în operă:
■ ficţiune verosimilă (apropiată de realitatea vieţii concrete, imediate, având un aspect de adevăr,
de credibil);
■ ficţiune alegorică (prin personificarea unor
realităţi - obiecte, fenomene, fiinţe necu f BREVIAR ESTETIC \
1. „Regula fundamentală pentru a aborda un
vântătoare etc. - se obţin figuri alegorice);
text narativ este ca cititorul să accepte, tacit, un
■ ficţiune simbolică (bazată pe semne, analo
pact ficţional [...]. Cititorul trebuie să ştie că
gii şi sim boluri prin care se sugerează rea ceea ce i se povesteşte este o întâmplare imagi
litatea vieţii); nară, fără ca prin asta să considere că autorul spune
■ ficţiune parabolică (se creează o poveste, de o minciună. Pur şi simplu, [...] autorul se preface
obicei cu un conţinut moralizator, pentru a că face o afirmaţie adevărată. Noi acceptăm pac
se transmite un tâlc, o învăţătură, un mesaj). tul ficţional şi ne prefacem că ceea ce povesteşte
Creaţie în versuri sau în proză, opera literară nu el s-a întâmplat cu adevărat."
este doar oglindire şi recreare a realităţii, ci şi „săr (Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă)
bătoare a limbajului” (Jean Starobinski, Relaţia critică), 2. „Opera spiritului nu există decât în act, în
afara acestui act (actul producerii, actul consumă
întrucât scoate cuvântul din starea sa firească, de in
rii) este un obiect ca oricare altul. Un poem în afara
strument necesar comunicării, învestindu-1 cu o forţă
actului care este producerea lui, în afara actului
nouă, demiurgică? de creator al „lumilor ficţionale”
care este consumarea lui, nu-i decât o înşiruire de
(Toma Pavel, Lumi ficţionale). Pentru aceasta, auto semne grafice pe o hârtie, obiect material ce poate
rul supune limba unui proces complex, care implică fi manipulat ca oricare altul."
o selecţie a „cuvintelor potrivite” exprimării mesa ^ (Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
jului dorit, modificări de sens şi asocieri insolite cu
pagina 8
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
alte cuvinte menite a tălmăci viziunea artistului asupra temei respective. Se obţine, astfel, un limbaj nou,
bazat pe o necesară deviere de la normele general acceptate ale comunicării, implicând o funcţie estetică’,
deoarece nu doar exprimă o idee, ci se pune şi pe sine în valoare (este autoreferenţial).
Scopul operei literare scapă unei determinări şi definiri imediate, punctuale, situându-se undeva între
provocarea sensibilităţii, invitaţie la reflecţie şi meditaţie, trăire emoţională, deschidere comunicativă
şi cunoaştere de sine.
Opera literară - limitări şi deschideri:
■ Este o modalitate de cunoaştere subiectivă/particulară a realităţii obiective/generale.
■ Reflectă realitatea, fără a o descrie obiectiv, precum ştiinţa.
■ Este rezultatul filtrării datelor reale prin conştiinţa, sensibilitatea şi fantezia scriitorului.
■ Are substrat emoţional şi valoare estetică implicită.
■ Permite scriitorului o libertate deplină faţă de normele limbii.
■ Limbajul artistic nu este echivalent cu limba literară: într-o operă literară îşi pot găsi locul toate
formele de manifestare ale limbii române - neologismele, regionalismele, arhaismele, termenii
populari, argotici, ştiinţifici etc. -, puse în slujba expresivităţii şi a originalităţii.
■ Limbajul artistic implică figuri de stil şi procedee artistice variate, generate de talentul şi de
măiestria autorului.
■ Compoziţia („forma exterioară”) şi arhitectura („organizarea interioară”) operei literare - con
form disocierii realizate de Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în
creaţia literară - poartă amprenta individualităţii artistice.
■ Se adresează în primul rând afectivităţii şi sensibilităţii, neavând intenţia de a informa.
■ Operează cu sensurile figurate (conotative) ale cuvintelor
■ Topica este subiectivă, dictată de imperativele interioare ale eului creator.
* PUNCTE DE VEDERE «-
1. „Conţinutul constituie elementul constitutiv indispensabil al obiectului estetic, forma fiindu-i
corelativă, care în afara acestei corelaţii nu are în general niciun sens. Forma nu poate avea semni
ficaţie estetică, nu poate să-şi îndeplinească funcţiile sale principale în afara raportării la conţinut,
adică la lume şi la aspectele ei, la lume ca obiect al cunoaşterii şi acţiunii etice."
(Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literarii)
2. „Nu există separarea formei de conţinut, pentru că ideea este formă şi forma idee, generându-se
reciproc şi simultan.”
(Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
3. „Munca uriaşă a artistului asupra cuvântului are ca scop final depăşirea acestuia, fiindcă obiec
tul estetic se constituie la frontierele cuvintelor, la frontierele limbajului ca atare.”
(Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară)
C IT E Ş T E » IN T E R P R E T E A Z Ă * A R G U M E N T E A Z Ă !
I „Textul artistic nu este numai realizarea de norme structurale, ci şi transgresarea lor. El funcţio
nează într-un câmp structural dual făcut din tendinţe spre realizarea de reguli şi încălcarea lor.”
pagina 9
PARTEA I
A P L I C A Ţ* I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Pe o coloană înaltă, care se ridica mult deasupra oraşului, se afla statuia Prinţului Fericit.
Era poleită pe de-a-ntregul cu foiţe de aur din cel mai bun, drept ochi avea două safire străluci
toare, iar un rubin mare roşu strălucea pe mânerul paloşului.
N im eni nu-şi mai lua ochii de la Prinţ:
— E frumos ca o morişeă de vânt, zise unul dintre sfetnicii oraşului, care se străduia din răspu
teri să-şi facă o faimă de om de gust. Numai că nu e nici pe departe la fel de folositor, adăugă el,
de teamă ca nu cumva oamenii să-l socoată lipsit de spirit practic, ceea ce, de fapt, era adevărat.
— De ce nu poţi fi şi tu ca Prinţul Fericit? îşi întrebă o mamă înţeleaptă băieţelul care-i cerea
plângând Luna de pe cer. Prinţul Fericit niciodată nu plânge după nimic. Nici nu-i trece prin
cap să facă una ca asta.
— Mă bucur că e cineva fericit totuşi pe lumea asta, mormăi un bărbat dezamăgit, uitându-se
la statuia minunată.
— Arată aidoma unui înger, ziseră orfanii din corul bisericii, ieşind pe uşa principală în man
tiile lor stacojii şi cu şorţuleţele albe, curate.
— De unde ştiţi? D oar n-aţi văzut niciodată un înger! se răsti la ei profesorul de matematici.
— Ba am văzut în vis, răspunseră copiii şi profesorul se încruntă şi-şi luă o înfăţişare foarte
posacă, căci nu-i convenea să audă că elevii lui visează.”
(Oscar Wilde, Prinţul Fericit)
4. Transcrie o replică din care să reiasă prezenţa naratorului şi a personajului în opera lite
rară citată.
5. Rescrie din text o comparaţie şi un epitet.
6. De ce crezi că autorul nu dă nume personajelor?
7. Explică din punctul tău de vedere secvenţa: „De ce nu poţi fi şi tu ca Prinţul Fericit? îşi
întrebă o mamă înţeleaptă băieţelul care-i cerea plângând Luna de pe cer. Prinţul Fericit
niciodată nu plânge după nimic. Nici nu-i trece prin cap să facă una ca asta.”
......
8. în opinia ta, prin intermediul cărui tip de ficţiune (verosimilă, alegorică, simbolică, parabolica)
proiectează autorul Oscar Wilde realitatea în textul citat? Răspunde în cinci-şase rânduri.
9. Compară statuia Prinţului Fericit cu o operă literară şi motivează, din această perspec
tivă, aprecierile diferite ale trecătorilor asupra ei.
10. Scrie un text literar de aproximativ o pagină în care statuia Prinţului Fericit să prindă viaţă
şi să povestească experienţa întâlnirii cu personajele de mai sus.
pagina 10
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Textul narativ implică în mod necesar povestirea unei întâmplări reale sau imaginare (fapt, eveni
ment, istorie etc.) desfăşurate într-un cadru spaţio-temporal, la care participă unul sau mai multe per
sonaje între care se dezvoltă relaţii şi apar conflicte. Principalul mod de expunere îl constituie naraţiunea,
iar instanţele comunicării în textul narativ sunt autorul, naratorul/povestitorul, personajul şi cititorul.
Textul narativ respectă o anumită schemă narativă, incluzând etapele acţiunii sau momentele
subiectului:
■ situaţia iniţială {expoziţiuned) - prezintă locul, timpul şi personajul/personajele;
■ modificarea {intriga) - cuprinde elementul perturbator, care aduce o schimbare în situaţia iniţială;
■ dinamica acţiunii {desfăşurarea acţiunii) - cuprinde evenimentele în derularea lor;
■ depăşirea situaţiei dificile {punctul culminant) - cuprinde momentul de maximă tensiune a acţiunii;
■ situaţia finală {deznodământul) - restabileşte echilibrul iniţial al acţiunii şi aduce, eventual, rezol
varea conflictului.
Cadrul spaţio-temporal permite încadrarea naraţiunii într-o epocă anume şi într-un spaţiu speci
fic de desfăşurare. El poate fi prezentat în mod explicit - fie la începutul operei, fie pe parcursul aces
teia, prin aşa-numitele pauze descriptive - sau poate fi sugerat şi reconstituit pe baza vorbirii personajelor,
a vestimentaţiei acestora, a unor obiceiuri sociale etc.
Textul narativ are specifice anumite timpuri ale naraţiunii, cele mai importante fiind prezentul in
dicativului (numit şi prezentul narativ, care conferă relatării un ritm susţinut şi dinamic, creând im
presia unei acţiuni autentice, imediate, derulate sub ochii cititorului) şi perfectul simplu (timp al unei
acţiuni trecute, dar încheiate de curând). Celelalte timpuri ale modului indicativ - perfectul compus,
mai-mult-ca-perfectul şi imperfectul - se combină cu timpurile principale ale naraţiunii, pentru a pre
zenta acţiuni de plan secund.
In funcţie de modul în care se derulează naraţiunea, se pot distinge mai multe procedee de legare
a secvenţelor narative:
■ înlănţuirea - evenimentele decurg unul din altul, fiind legate pe baza principiului cauză-efect,
în ordine cronologică;
" inserţia (încastrarea sau încasetarea) - o povestire este cuprinsă într-o altă povestire, mai mare,
ca într-o ramă;
■ alternarea - evenimentele epice sunt urmărite pe două sau mai multe planuri, implicând pe
rând serii de întâmplări, personaje, conflicte etc.
A r
1. „Perfectul simplu, piatra de temei ie a povestirii, semnalează întotdeauna prezenţa artei; el
face parte dintr-un ritual al literaturii; el este instrum entul ideal al oricăror construcţii de
pagina 11
PARTEA I
universuri; el este tim pul fictiv al cosmogoniilor, al miturilor, al istoriilor şi romanelor; în spa
tele perfectului simplu se ascunde întotdeauna un demiurg, zeu sau povestitor.”
(Umberto Eco, Şaseplimbări prin pădurea narativă)
2. „Imperfectul e un timp foarte interesant, pentru că e durativ şi iterativ. Fiind durativ, ne
spune că ceva tocmai se petrecea în trecut, dar nu într-un moment precis, şi nu se ştie când
anume s-a început acţiunea şi când se sfârşeşte. Ca timp iterativ, ne autorizează să gândim că
acţiunea aceea s-a repetat de multe ori. Dar nu e niciodată sigur când anume e iterativ, când e
durativ şi când este în ambele feluri.”
(Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă)
BREVIAR ESTETIC
1. „Rădăcina tuturor istoriilor este experienţa celui care le izvodeşte, trăitul e sursa oricărei ficţiuni [...]
Aşadar, toate ficţiunile sunt arhitecturi înălţate de fantezie şi de măiestrie pe baza unor fapte, persoane,
împrejurări care s-au întipărit cândva în memoria scriitorului şi i-au declanşat fantezia creatoare, care, cu
punctul de pornire în acel nucleu, a construit o lume întreagă, atât de bogată şi de multiplă încât uneori
este aproape imposibil (alteori, fără «aproape») să mai recunoşti în ea acel material autobiografic ce i-a
fost tem elia..."
(Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tânăr romancier)
2. „Naraţiunea este artă şi nu ştiinţă, dar asta nu înseamnă că suntem în mod necesar condamnaţi la
eşec atunci când încercăm să-i formulăm principiile."
(Wayne C. Booth, Retorica rom anului)^
v
CITEŞTE» INTERPRETEAZĂ* ARGUM ENTEAZĂ!
1. „Faptele ce compun universul ficţional nu ne sunt niciodată prezentate în sine, ci conform
unei optici, plecând de la un anumit punct de vedere.”
(Tzvetan Todorov, Poetică)
2. „Povestirea este naraţiunea unor elemente aranjate în succesiunea lor temporală. E organis
mul literar cel mai neevoluat şi mai simplu. Totuşi, ea e cel mai im portant factor comun al prea
complicatelor organisme care se numesc romane.”
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)
A I’ U C A T I I
Citeşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
Intr-o zi, pe mare, o furtună puternică s-a abătut asupra corăbiei noastre. Eu şi oamenii
mei am fost abătuţi din drumul nostru. Corabia noastră a acostat pe o insulă minunată, tropi
cală, unde oamenii trăiau mâncând flori de lotus, spuse Ulise.
Câţiva dintre oamenii mei au mers pe ţărm şi au gustat câteva flori. Se spunea că au gustul
celei mai delicate mieri - ca nectarul pe care îl beau zeii. Erau atât de delicioase, încât aceştia s-au
rătăcit şi au uitat cu totul de casă. Ca şi cum ar fi fost sub o vrajă fermecată, ei au vrut să rămână
pe insulă pentru totdeauna, mestecând leneş florile de lotus. O h, cât de dezamăgit am fost de
ei! La urma urmei, porniserăm într-o călătorie şi nu ajunseserăm încă la capătul ei. Cum au mai
pagina 12
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
plâns când i-am urcat înapoi cu forţa pe corabie! Dar mi-am închis urechile şi inima la protes
tele lor. Eram hotărât să mă întorc acasă.”
(Homer, Odiseea, repovestire de Tania Zamorsky)
Descrierea poate implica elemente de portret şi de tablou, dar şi reflecţii pe marginea faptului pre
zentat. Vocabularul variază în funcţie de aspectul sau evenimentul prezentat, predominând adjectivele,
substantivele sau, în cazul descrierii dinamice, verbele şi adverbele. Indicii spaţiali şi temporali au
rolul de a contextualiza descrierea. Verbele apar, în general, la timpul prezent, dar se poate folosi şi
imperfectul. Intr-o descriere subiectivă se evidenţiază, implicit, punctul de vedere al celui ce observă
realitatea surprinsă.
Textul descriptiv constă în surprinderea şi zugrăvirea trăsăturilor particulare ale unui obiect, ale unei
persoane, ale unui fenomen sau aspect din natură, prin enumerarea şi nuanţarea caracteristicilor acestora.
După limbajul utilizat şi scopul urmărit, textul descriptiv poate fi literar, caracterizat prin subiec
tivitate, sau nonliterar, caracterizat, de regulă, prin obiectivitate. In general, descrierea nonliterară
prezintă obiecte reale, în tim p ce descrierea literară - atât obiecte reale, cât şi imaginare.
După natura obiectului prezentat, se disting mai multe tipuri de descriere:
■ topografia (locuri sau aşezări omeneşti);
■ cronografía (epoci, perioade de timp);
■ etopeea (moravuri, caractere);
■ portretul (figuri, persoane);
■ tabloul (peisaje, acţiuni, evenimente mai complexe).
pagina 13
PARTEA I
A lgoritm ul sau paşii unei descrieri sunt urm ătorii (după Jean-Michel Adam şi Françoise Revaz,
Analiza povestirii):
1. ancorarea - numirea obiectului descrierii;
2. aspectualizarea - fragmentarea întregului în părţi şi evidenţierea trăsăturilor acestora;
3. relaţionarea - situarea temporală şi spaţială a obiectului descris, asocierea, disocierea, compara
rea lui cu alte obiecte din aceeaşi categorie;
4. reformularea - recompunerea întregului, pentru rotunjirea descrierii.
PORTRETUL
P o rtretu l lite ra r este descrierea unei persoane reale sau imaginare, din perspectiva subiectivă a unui
privitor, în scopul individualizării trăsăturilor morale şi/sau fizice ale acesteia. Principalele tehnici por
tretistice sunt detaliul, contrastul, sugestia, analogia şi focalizarea, valorificate în funcţie de tipul de por
tre t şi de intenţiile autorului.
pagina 14
f CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
1$ REFLECTEAZĂ
„Portretul, ca gen artistic, se bazează pe nevoia omului de a fixa într-un fel oarecare imagi
nea pe care singur şi-o face despre sine sau despre altul...”
(Galienne şi Pierre Francastel, Portretul)
* PUNCTE DE VEDERE «-
„în descrierile noastre, decupăm fragmente din continuum ul obiectual şi procesual al deja-exis-
tentului sau deja-imaginatului. Le descriem pentru a le pune în clar, pentru a le face mai reliefat pre
zente, pentru a le aduce mai aproape, tot aşa cum narăm pentru a ne înţelege trecerea prin timp, şi
argumentăm pentru a ne valida judecăţile.”
(Alina Pamfil, Discursul descriptiv - contur teoretic şi didactic, în „Perspective", nr. 1(16)/2008)
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Portretele fizice, descrierile de îmbrăcăminte şi de mobilier tind [...] să dezvăluie şi totodată
să justifice psihologia personajelor, pentru care ele sunt în acelaşi timp semn, cauză şi efect.”
(Gerard Genette, Figures II)
A P L I C A Ţ♦ I I
C iteşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Berenice îmi era vară şi am crescut împreună în castelul părintesc. Dar am crescut fiecare
într-alt fel; eu, bolnăvicios şi cufundat în tristeţe; ea, sprintenă, graţioasă, clocotind de energie.
Ea, cu plimbările ei peste dealuri; eu, cu studiile mele de călugăr. Eu, trăind o viaţă lăuntrică a
inimii, dedat trup şi suflet celor mai adânci şi migăloase meditaţii; ea, zburând fără de grijă prin
viaţă, fără să se gândească la umbrele din calea ei sau la zborul tăcut al orelor cu aripi de orb.
pagina 15
PARTEA I
Berenice! O strig pe nume: Berenice! Şi din surele ruini ale aducerii-aminte, mii de iviri tul
burătoare se înalţă la sunetul acesta. Ah! [...]
Intr-una din acele zile neobişnuit de calde, ceţoase şi liniştite [...], şedeam - crezându-mă
singur - în sala bibliotecii. Dar când mi-am ridicat ochii, am văzut că Berenice se află de faţă.
[...] Era - vai! - nespus de slabă şi nici urmă de fiinţa de altădată nu i se mai desluşea în vreo
trăsătură. In cele din urmă, privirile mele arzătoare căzură pe chipul ei. Fruntea îi era înaltă şi
foarte palidă şi ciudat de senină. Şi părul ei, odinioară negru-corb, o acoperea în parte, um-
brindu-i adâncitele tâmple cu nenumărate bucle, în clipa aceea de un blond-aprins, a cărui cu
loare fantastică era întru totul nepotrivită cu melancolica ei înfăţişare. Ochii erau lipsiţi de viaţă
şi de strălucire şi păreau lipsiţi de pupile; fără de voie, m-am ferit de căutătura lor sticloasă, spre
a privi buzele subţiate şi zbârcite.”
(E.A. Poe, Berenice)
1. De ce crezi că naratorul simte nevoia să o strige pe Berenice?
2. Care sunt locurile în care cele două personaje se întâlnesc?
3. Care sunt ipostazele în care este conturată Berenice?
7. Transcrie două metafore din prima secvenţă citată şi explică, la alegere, una din ele.
8. Demonstrează, pe baza a două argumente, caracterul subiectiv al descrierii în textul citat.
9. Comentează o imagine vizuală din a doua secvenţă citată, realizată cu ajutorul epitetelor.
10. Scrie o compunere de aproximativ o pagină în care să realizezi portretul evolutiv al unei
persoane sau al unui personaj din cartea preferată, având în vedere două momente dis
tincte din existenţa acestuia.
Dialogul este un mod de expunere care constă în tr-o succesiune de replici între doi sau mai mulţi
vorbitori, mărcile sale grafice fiind linia de dialog sau ghilimelele (atunci când este separat de vorbirea
indirectă) şi alineatul.
Atunci când este încorporat într-o naraţiune, dialogul are rolul de a declanşa şi de a motiva acţiunea,
de a defini relaţiile dintre personaje, de a exprima reacţia lor mentală şi afectivă în raport cu o anumită
situaţie. De asemenea, el reprezintă un mijloc important de realizare a oralităţii şi de caracterizare a per
sonajelor, fie direct (prin autocaracterizare), fie indirect (vorbind, personajele îşi exprimă implicit per
sonalitatea, cultura, starea sufletească, statutul intelectual şi social, intenţiile, dorinţele etc.).
Prin dialog se înţelege orice interacţiune verbală, faţă în faţă sau la distanţă, în care factorii contextuali,
situaţionali, gestuali, intonaţionali joacă un rol im portant, astfel realizându-se schimbul de informaţii
şi de semnificaţii între persoane într-o situaţie dată.
pagina 16
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
A P L I C A Ţ* I I
pagina 17
PARTEA I
un «bună seara» morocănos şi strâmbă plictisit din nas, gest care le lăsă indiferente pe Maria şi
Lucia, dar care nelinişti oarecum pe Ursu.
— Ce-i cu tine, Ticuşor? îl întrebă vlăjganul. Aţi luat bătaie la fotbal?
întrebarea lui U rsu îl dezmetici pe Tic şi-i readuse într-o secundă vioiciunea.
— Ce?! Aoleu! I-am bătut de i-am rupt. Am băgat trei goluri în cinci minute. Şapte la doi,
şi-ncă s-a-ntrerupt meciul din cauza întunericului.
— Te pomeneşti c-ai băgat două goluri dintr-un şut! îl înţepă Lucia.
— N u, că mi-a fost milă de tine. In poartă apăra pârlitul ăla de văru-tău, ştii tu care; ăla cu
ventuză sub barbă.
— Pârlitul de văru-meu a plecat de ieri la băi. L-ai confundat poate cu vărul tău, care e ple
cat la munte.
— Ia spune drept, Tic, pe unde-ai fost? îl luă din scurt Maria.
— După plante, pentru herbar... Ciuboţica pupezii, ferigi, ciuperci, urzici de baltă...
— Şi unde-s plantele? Măcar urzicile, o ferigă...
— Unde-s? Tic se gândi la numele unui coleg, dar, amintindu-şi ce i se întâmplase cu vărul
Luciei, găsi un alt răspuns: M-am întâlnit pe drum cu un miel şi, cum era flămând, săracul, i le-am
dat să le mănânce. Să-l fi văzut, mititelul, de-abia se născuse...
— Grozavă oaie trebuie să fie maică-sa, dacă l-a făcut acum, în iulie - interveni Lucia. Tu nu
ştii că mieii zburdă cam pe la începutul primăverii?”
(Constantin Chiriţă, dresării, voi. 2)
1. Care este personajul principal în fragmentul citat?
2. Care este atitudinea Luciei faţă de Tic?
3. De ce crezi că Tic nu spune adevărul despre locul din care vine?
4. Transcrie o secvenţă care arată intervenţia naratorului în schimbul de replici dintre per
sonaje. Care este rolul acesteia?
5. Realizează în aproximativ zece rânduri portretul lui Tic.
6. Transform ă două replici consecutive, la alegere, din vorbire directă în vorbire indirectă.
MONOLOGUL
M onologul este un mod de expunere constând în expunerea directă de către un em iţător, la per
soana I, a unor gânduri, idei, sentim ente sau atitudini în faţa unui recep to r sau auditoriu care rămâne
pasiv din punct de vedere verbal până la sfârşitul respectivei comunicări.
Intr-un monolog comunicarea este unidirecţională, în sensul că rolurile de emiţător şi de receptor rămân
fixe, cel mai im portant fiind rolul emiţătorului, iar referirile la situaţia de comunicare sunt puţine. De
pagina 18
I
t CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
A PL IC A Ţ II Ş
pagina 19
PARTEA I
realitate, nu ne transportă ea într-o lume imaginară care satisface frustrările, dorinţele irealiza
bile, identităţile dorite ale acestor oameni?”
(Aurora Liiceanu, La taifas)
1. Care este tema monologului citat?
2. Care este „lumea virtuală” la care face referire autoarea?
3. Precizează emiţătorul, codul, canalul şi receptorul (posibil) al fragmentului citat.
7. Explică secvenţa: „Astfel, putem gândi că marile iubiri, odată ce cad în real, nu mai sunt
atât de mari, sunt pentru toţi, nu au personaje diferite de noi, cei care trăim în real.”
8. Care este efectul utilizării enunţurilor interogative în a doua secvenţă a textului citat?
9. Scrie un monolog de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul textului citat.
10. Scrie o naraţiune de tip SF al cărei personaj principal să fie compus din pixeli.
PERSONAJUL LITERAR
Personajul este o instanţă narativă esenţială pentru genul epic, care însufleţeşte universul imaginar
creat de autor, dă un sens uman evenimentelor ficţionale şi transmite mesajul operei către cititor. Fac
to r structurant al oricărei naraţiuni, personajul este un tip uman semnificativ sau o individualitate cu
trăsături fizice, morale şi intelectuale distincte, puse în lumină printr-un şir de întâmplări, de relaţii şi de
atitudini situate într-un anumit cadru temporal şi spaţial.
N um it de esteticieni „un fir conducător, care creează posibilitatea unei bune înţelegeri a motivelor”
(Boris Tomaşevski), „o fantomă provizorie creată de autor şi plasată deliberat în operă” (Robert Abi-
rached) sau „fiinţă de hârtie” (Roland Barthes), personajul poate fi definit din mai multe perspective:
■ morală (raportul dintre om şi el însuşi);
■ socială (raportul om-societate);
■ ontică (raportul om-univers);
■ estetică (raportul realitate-literatură).
Tipologia personajului este foarte amplă, clasificările operându-se pe baza mai m ultor criterii:
■ După gradul de transfigurare a realităţii, există personaje pur fictive (Albă-ca-Zăpada, Balthasar
din Cartea fără sfârşit de Michael Ende, zmeii din Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu)
sau atestate istoric (Ştefan cel Mare din Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu, Alexandru Lăpuşneanu
din nuvela lui C. Negruzzi, Smaranda din Am intiri din copilărie de Ion Creangă).
■ Uneori, personajul poate fi însuşi scriitorul (Mircea din Romanul adolescentului miop de Mircea
Eliade) sau poate prelua diferite date din viaţa acestuia, devenind un alter ego al autorului
(Niculae din Moromeţii de Marin Preda).
■ In fabule şi balade, personajele sunt alegorice, personificări de păsări şi animale. Distincţia real-fa-
bulos/fantastic se operează cu deosebire în basme, unde apar personaje precum balauri, zmei,
zgripţuroaice etc.
pagina 20
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
■ D upă rangul ocupat în dinamica naraţiunii, personajul poate ii principal, secundar, episodic
sau figurant.
■ După felul în care acţionează şi modul de constituire, personajul poate fi individual sau colectiv.
■ După rolul jucat în relaţiile cu alte personaje, acesta poate fi protagonist, antagonist sau catali
zator (este schematic la nivel afectiv, moral sau psihologic, dar esenţial pentru dezvoltarea fi
rului narativ, întrucât acţionează ca un catalizator).
■ Suprapersonajul este o realitate (obiect, fenomen, loc etc.) cu valoare simbolică, determinând
acţiuni, relaţii şi stări importante ale personajelor propriu-zise (hanul din opera Hanul Ancuţei
de Mihail Sadoveanu).
■ Personajul eponim sau titular este cel care dă titlul operei, statut care anticipează rolul central
pe care-1 va juca în text.
■ Personajul absent nu apare ca prezenţă efectivă în istorie, ci doar în discurs: în relatările altor per
sonaje, în amintirile sau gândurile lor (Nechifor Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu).
■ Personajul exponenţial este reprezentativ pentru o lume anume, o colectivitate sau o categorie
de oameni (Nică pentru copiii tuturor tim purilor, Lipan pentru lumea muntenilor).
Modalităţile de caracterizare a personajului sunt multiple. El poate fi caracterizat direct (de către
narator, de către alte personaje şi prin autocaracterizare) sau indirect (prin acţiuni, fapte, evenimente, păreri,
reacţii, relaţii, nume, limbaj, vestimentaţie, mediu social, gesturi, mimică etc.). Portretul rezultat poate
fi moral, fizic sau complex (are în vedere toate formele de existenţă şi de manifestare ale personajului).
* PUNCTE DE VEDERE «-
1. E.M. Forster, în Aspecte ale romanului, clasifică personajul după gradul de evoluţie: plat (numit
şi imobil sau static, este construit în jurul unei singure idei sau calităţi şi definit de o constantă care
îl face egal cu sine de la începutul până la sfârşitul operei) şi rotund (numit şi dinamic, suferă trans
formări majore faţă de m om entul iniţial, iar reacţiile şi com portam entul său nu pot fi anticipate).
2. W ayne C. Booth, în Retorica romanului, clasifică personajele după amploarea trăsăturilor puse
în lumină de comportamentul lor ficţional: unidimensional (construit pe o singură dominantă, dintr-o
perspectivă unică: afectivă, socială, psihologică etc.) şi tridimensional (personajul este urmărit şi se pre
zintă într-o multitudine de aspecte ale fiinţei sale, din mai multe perspective).
3. Mircea M uthu, în Personajul şi formele lecturii (în voi. Alchimia mileniului: eseuri), vorbeşte despre
trei funcţii esenţiale ale personajului: funcţia coezivă (personajul are menirea de a da coeziune planuri
lor textului, el „încheagă urzeala de cuvinte"); funcţia psihologică (orice personaj trimite către o realitate
umană anume, este substituţia artistică a unui om sau a unei categorii umane care se regăseşte în el);
funcţia simbolică (fiind deopotrivă proiectivă şi cumulativă, această funcţie concentrează semnificaţiile ce
se ascund în personaj ca „semn" al unei realităţi ce-i preexistă şi pe care o sintetizează).
ţ REFLECTEAZĂ!--------------------------------------------------
1. „Istoricul înregistrează, în timp ce romancierul trebuie să creeze; de aici, existenţa oame
nilor vieţii şi, respectiv, a oamenilor cărţilor.”
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)
2. „Orice privire interioară susţinută, indiferent de adâncime, transformă tem porar perso
najul, a cărui minte este prezentată, într-un narator.”
(Wayne C. Booth, Retorica romanului)
pagina 21
PARTEA I
BREVIAR ESTETIC
1. „Particularităţile discursului personajului pretind totdeauna o anumită semnificaţie socială, o răspân
dire socială, iar aceasta înseamnă limbaje potenţiale, lată de ce discursul unui personaj poate constitui
factorul care stratifică limbajul, introducând în el plurilingvismul."
(Mihail Bahtin, Discursul în roman, în Probleme de literatură şi estetică)
2. „Ideea de personaj, ca şi forma tradiţională a romanului, nu este decât unul dintre compromisu
rile prin care scriitorul, târât în afara lui prin literatura aflată în căutarea propriei esenţe, încearcă să-şi sal
veze raporturile cu lumea şi cu el însuşi."
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
3. „Totuşi, personajele unui roman pot fi înţelese complet de cititor numai dacă romancierul o doreşte;
abia atunci viaţa lor interioară poate fi, ca şi cea exterioară, dezvăluită în întregime. Din acest motiv, per
sonajele literare ne par adesea cu mult mai definite decât figurile istorice sau chiar decât prietenii noştri;
ni s-a spus despre ele to t ce se poate spune; imperfecte sau ireale, ele nu mai au secrete pentru noi, în
timp ce prietenii noştri au şi trebuie să aibă..."
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)
J
A P U C A Ţ II
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Nu era un cap urât acela al lui Dionis. Faţa era de acea dulceaţă vânătă albă ca şi marmura
în umbră, cam trasă fără a fi uscată, şi ochii tăiaţi în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate
pe care o are catifeaua neagră. Ei înotau în orbitele lor - un zâmbet fin şi cu toate astea atât de
inocent trecu peste faţa lui la spectacolul ce-1 privea. [...] El intră într-o cafenea de alături, ca să
se usuce. Ridicându-şi căciula cea miţoasă, vedem o frunte atât de netedă, albă, corect boltită,
care coincide pe deplin cu faţa într-adevăr plăcută a tânărului meu. Părul numai cam prea lung
curgea în viţe până pe spate, dar uscăciunea neagră şi sălbatecă a părului contrasta plăcut cu faţa
fină, dulce şi copilărească a băietanului. îşi puse în cui paltonul ud şi, la aroma îmbătătoare a
unei cafele turceşti, ochii lui cei moi şi străluciţi se pierdură iar în acea intensivă visătorie care
stă câteodată atât de bine băieţilor, pentru că seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu faţa
de copil. Intre aceşti muri afumaţi, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de do
mino şi de cadenţata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi
de galbenă lumină prin aerul apăsat. Dionis făcea c-un creion un calcul matematic pe masa veche
de lemn lustruit şi adesea surâdea. Surâsul său era foarte inocent, dulce l-am putea numi, şi totuşi
de o profundă melancolie. Melancolia în vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; el era orfan
[...]. Era tânăr - poate nici optsprezece ani - cu atât mai rău... ce viaţă-1 aşteaptă pe el?... U n co
pist avizat a se cultiva pe apucate, singur... şi această libertate de alegere în elementele de cultură
îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare.”
(Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis)
1. Care aspect din înfăţişarea lui Dionis face legătura între portretul exterior şi cel interior?
2. Transcrie trei epitete cromatice din fragment.
3. Prezintă două argumente privind caracterul subiectiv al descrierii citate.
pagina 22
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
5. Enumera cinci detalii fizionomice ale personajului, asupra cărora se opreşte autorul în
descrierea citată.
6. Menţionează rolul inversiunii din primul enunţ al fragmentului citat.
10. încadrează personajul din fragmentul citat într-o categorie umană, motivându-ţi opţiunea.
11. Exprimă-ţi opinia despre sugestiile titlului operei, prin raportare la semnificaţiile frag
mentului citat.
FIGURI DE STIL
Figurile de stil reprezintă procedee specifice literaturii, prin care cuvintele sunt folosite cu un sens dife
rit de cel obişnuit, rezultat din asocieri contextuale neaşteptate. .Abateri expresive, construcţii sugestive,
cuvinte şi structuri gramaticale mai puţin obişnuite în cazul curent” (Gh. Ghiţă, C. Fierăscu, Mic dicţionar
îndrumdtor în terminologia literard), figurile de stil particularizează operele literare şi reprezintă o am
prentă a stilului fiecărui autor.
^ REFLECTEAZĂ!
1. „Cuvântul este expresiv atunci când ne pune de acord cu ceea ce desemnează, atunci când
sunetul său trezeşte în noi ecoul pe care l-ar trezi obiectul.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)
2. „Limbajul poetic este un antilimbaj. Schema uzuală a informaţiei este răsturnată, structura
frazei este alterată de multiple procedee: invocaţia, inversiunea, apoziţia, suprimarea punc
tuaţiei. Cuvintele sunt invitate la asociaţii neprevăzute şi scandaloase...”
(Roland Barthes, Mythologies)
3. „Poetul se foloseşte de lucruri şi cuvinte ca de clapele unui pian, iar poezia toată se înte
meiază pe asociaţia de idei activă...”
(Stéphane Mallarmé, Criză de vers, în Divagaţii. Igitur. O lovitură de zaruri)
4. „Imaginea este o creaţie pură a spiritului. Ea nu se naşte dintr-o comparaţie, ci din apro
pierea a două realităţi mai mult sau mai puţin îndepărtate. Cu cât relaţiile a două realităţi apro
piate vor fi mai îndepărtate şi mai juste, cu atât imaginea va fi mai puternică - şi cu atât puterea
ei emotivă şi realitatea poetică vor fi mai mari.”
(Roman Jakobson, Lingvistică şi poetică, în Probleme de stilistici)
pagina 23
PARTEA I
Antiteza - apropierea a doi term eni opuşi „Vreme trece, vreme vine,
(atitudini, fapte, personaje, idei, Toate-s vechi şi nouă toate.”
stări de spirit, sentimente etc.), (M. Eminescu, Glossd)
pentru a se pune mai bine în va „Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
loare trăsăturile lor; Tu soseai din vieţi, eu veneam din m o rţi”
(T. Arghezi, Morgenstimmung)
Comparaţia - se alătură unui term en (T ţ) un „Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l
altul (T 2 ) în baza unor însuşiri caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.”
com une, reale sau imaginare, (T. Arghezi, Toamna)
pentru a-1 pune în valoare pe pri „In limpezi depărtări aud din pieptul unui
mul, prin intermediul celui de-al tu rn /cu m bate ca o inimă un clopot”
doilea; (L. Blaga, Gorunul)
pagina 24
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Hiperbola - o exagerare, prin amplificare, a „Când aş un,/aş zdrobi sub picioarele mele de
trăsăturilor unui obiect, feno stancă/bitţi sori/călători/şi poate-aş zâmbi.”
men, persoană; (L. Blaga, Daţi-mi un trup, voi munţilor)
Interogaţia retorică - adresarea unei întrebări al cărei „Voi sunteţi urmaşii Romei?! N işte răi şi
răspuns este cuprins în ea; nişte fameni!”
(M. Eminescu, Scrisoarea III)
Invocaţia retorică - interpelarea (strigarea) unui „Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş”
personaj imaginar sau absent, cu (T. Arghezi, Psalm)
scopul realizării unei apropieri „O, mamă, dulce mamă,
afective; D in negura de vrem i...”
(Mihai Eminescu, O, mamă...)
Metafora - trecerea de la sensul propriu al „Străbatem iarăşi parcul, la pas, ca mai na-
unui cuvânt sau al unei expresii inte./Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.”
la o sem nificaţie inedită, figu (T. Arghezi, Toamnă)
rată, în virtutea unei comparaţii „Din caier încâlcit de nouri/toarce vântul/fire
subînţelese; lungi de ploaie”
(L. Blaga, Martie)
Repetiţia - reluarea unui cuvânt sau a unui „Zăpada cade şi noaptea cade în grabă, în
grup de cuvinte, pentru accen grabă...”
tuarea unor aspecte ale realităţii (Robert Frost, Pustiuri)
prezentate; în poezie, are rolul „Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
de a spori muzicalitatea versuri Innebunitele ploi şi ploile calme,
lor, iar în operele epice dinami Ploile feciorelnice şip/oz/e-dezlănţuite femei,
zează discursul. Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără
sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patim ¿ploile...”
(Ana Blandiana, Descântec de ploaie)
pagina 25
PARTEA I
BREVIAR ESTETIC
1. „Comparaţia este forma elementară a imaginaţiei vizuale. Ea precedă metafora, adică acea com
paraţie în care unul dintre termeni lipseşte."
(TudorVianu, Estetica)
2. „Epitetul este unul din cele mai potrivite procedee de a pune în lumină puterea de observaţie şi de
reprezentare a scriitorului, direcţia gândirii şi a imaginaţiei lui, sentimentele şi impresiile care îl stăpânesc."
(TudorVianu, Estetica)
3. „Exclamaţia apare atunci când renunţăm dintr-odată la discursul obişnuit pentru a ne dărui elanurilor
năvalnice ale unui sentiment viu şi spontan. Ea se deosebeşte de interogaţie prin faptul că nu exprimă
decât o simplă emoţie a inimii, în tim p ce interogaţia ţine mai m ult de gândire."
(Pierre Fontanier, Figurile limbajului)
4. „Interogaţia este făcută să exprime uimirea, ciuda, teama, indignarea, durerea, toate mişcările
sufletului."
(Pierre Fontanier, Figurile limbajului)
5. „M etafora infinită nu se acceptă «tradusă» în mod linear şi absolut. [...] Semnificaţia metaforei se
situează în sfera sugestiei."
(Dumitru Irimia, Introducere în stilistică)
6. „Epitetul şi cuvântul pe care îl determină provin din regiuni deosebite şi mai m ult sau mai puţin
îndepărtate ale realităţii. Când aceste regiuni sunt nu numai îndepărtate, dar şi opuse, întâlnim epitetul
antitetic căruia vechile tratate de retorică îi dădeau numele de oximoron."
(Tudor Vianu, Estetica)
y
A P L I C A Ţ# I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Nici gândurile voastre, nici florile nu-mi spun,
Nici negurile toamnei, că sunt ieşit din minte -
Ci numai mie-mi pare mereu că sunt nebun,
De vreme ce-mi prind viaţa şi moartea în cuvinte.
pagina 26
i f
«»
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
iî
4. Precizează sensul cuvântului „nebun” în prima strofă a poeziei.
5. Explică repetiţia din prima strofă citată.
6. Motivează titlul poeziei, prin raportare la semnificaţiile acesteia.
7. Comentează metaforele din secvenţa: „Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am/Decât un
{î
drum prin iarbă, un singur drum şi-o poartă...”
8. Prezintă ipostaza eului liric în textul citat, având în vedere secvenţa: „De vreme ce-mi prind
viaţa şi moartea în cuvinte.”
9. Transcrie din poezie o figură de stil asociată planului cosmic şi o figură de stil asociată
planului uman. Precizează felul acestora.
VERSIFICAŢIA t
é
Deşi este o artă - domeniu al libertăţii şi al subiectivităţii - poezia foloseşte anumite tehnici de struc
turare şi de armonizare a versurilor, graţie cărora textul capătă o fluenţă şi o muzicalitate proprii fiecărui
autor. Domeniul poeticii care studiază versificaţia - strofa, ritm ul, rima, măsura, cezura - este prozo
d
dia. Tehnicile de versificaţie se modifică în tim p odată cu sensibilitatea şi imaginarul artistic. Sunt adop
tate tipare poetice noi sau se renunţă la orice schemă prozodică (versul liber). o
{»
V ersul este un rând dintr-o poezie (format dintr-un cuvânt, un grup de cuvinte, o propoziţie sau
un enunţ), caracterizat prin unitate de înţeles. In general, versul este încheiat printr-o pauză, care
poate apărea şi în poziţie mediană (cezura), despărţindu-1 în două secvenţe (emistihuri). Prin tehnica
ingambamentului se poate renunţa la pauza finală, ideea poetică fiind continuată în urm ătorul vers.
Versul diferenţiază poezia de proză, conferindu-i cadenţă şi muzicalitate.
Versul alb - vers fără rimă, cu ritm ascendent.
Versul liber - vers lipsit de rimă şi de ritm, eventual cu măsură variabilă. Alte caracteristici posi
<î
»i
bile constau în absenţa semnelor de punctuaţie şi a iniţialei majuscule.
M ăsura reprezintă numărul silabelor unui vers. Aceasta poate varia de la una la 16-18 silabe.
Strofa - grupare de versuri (în număr variabil), în general despărţită prin spaţiu grafic de alte unităţi
de acelaşi fel, având înţeles unitar atât la nivelul conţinutului, cât şi în privinţa ritmului, a rimei, a măsurii
(excepţie fac strofele scrise în vers liber).
In funcţie de numărul versurilor, strofele pot fi de tip:
■ Monovers (un singur vers)
■ Distih (două versuri)
\»
■ Terţină/terţet (trei versuri)
■ Catren (patru versuri)
0
pagina 27
1*
44
PARTEA I
i} Rima - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor la final, începând cu ultima silabă ac
centuată. Pe lângă rolul metric - de organizare a strofei -, rima are şi o funcţie eufonică, în sensul că dă
versurilor o valoare muzicală, şi una semantică, deoarece pune în valoare sensul cuvintelor aflate în rimă.
4>
Tipuri de rime:
- rimă îmbrăţişată (abba);
- rimă încrucişată sau alternantă (abab);
- rimă împerecheată sau succesivă (aabb);
44 - monorima (aaaa);
- rime variate (amestecate) - versurile nu rimează după tipar.
4i
După gradul de armonie, există rime sărace (încep cu ultima vocală accentuată din cuvânt), rime bogate
(se potrivesc şi consoanele dinaintea ultimei vocale accentuate), rime leoniene/duble (armonia se extinde la
două-trei silabe), rime asonante sau imperfecte (sunetele finale sunt numai asemănătoare, fără a fi identice).
4I
neral, tristeţea şi apăsarea sau dă o notă re
flexivă, meditativă, versurilor;
4I Dactilic - unitatea metrică alcătuită din trei silabe: „Mih-nea în-/ca-le-că,/ca-lul său/ tro-po-tă./”
o silabă accentuată, urmată de două si
labe neaccentuate; dactilul imprimă poe
(D. Bolintineanu, Mihnea şi baba)
4) Anapestic
sugerează o stare de nelinişte;
- unitatea metrică alcătuită din trei silabe: „A-min-ti-/ri-le me-/le fil-trau,/a-pa-rent/”
primele două neaccentuate şi a treia ac (Ştefan Augustin Doinaş, Stanţe)
44 pagina 28
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Ritmul este succesiunea regulată a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers. Această uni
tate ritmică regulată se numeşte picior metric. Deşi ţine de forma poeziei, ritmul se asociază cu ritmul
ideilor şi al sentimentelor sugerate prin conţinutul versurilor. Intr-un text se pot asocia mai multe tipuri
de ritm, formându-se aşa-numitele structuriţoliritmice. Picioarele metrice bisilabice determină ritmuri
binare (iambic şi trohaic), iar cele trisilabice, ritmuri ternare [dactilul, anapestul şi amfibrahul).
■» PUNCTE DE VEDERE «•
1. „Rima trimite cititorul în istorie, pornind din antichitate şi până în modernitatea prezentului,
punând în lumină valoarea latentă a cuvintelor din vocabularul limbii române, indiferent de treapta
lor istorică sau de provenienţă.”
(Ioana Creţu, Nivelele infrastilistice ale textului poetic la Ştefan Aug. Doinaş)
2. „Poezia poate fără îndoială respinge punctuaţia în lipsa unui sistem propriu de punctuaţie cum
posedă muzica şi pentru a arăta că lectura trebuie să caute dincolo de simpla articulaţie logică.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)
A PL IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Din joacă, marinarii pe bord, din când în când Cât de greoi se mişcă drumeţul cu aripe!
Prind albatroşi, mari păsări călătorind pe mare Frumos cândva, acuma ce slut e şi plăpând
Care-nsoţesc, tovarăşi de drum cu zborul blând Unu-i loveşte pliscul cu gâtul unei pipe
Corabia pornită pe valurile-amare. Şi altul fără milă îl strâmbă şchiopătând.
Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi Poetul e asemeni cu prinţul vastei zări
Acuma par fiinţe stângace şi sfiioase Ce-şi râde de săgeată şi prin furtuni aleargă
Şi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegi Jos pe pământ şi printre batjocuri şi ocări
Ca nişte vâsle grele s-atârne caraghioase Aripele-i imense l-împiedică să meargă.”
(Charles Baudelaire, Albatrosul)
pagina 29
PARTEA I
10. Scrie un catren în care să valorifici matafora zborului, plasând în rimă substantivul albe
şi salbe.
11. Redactează o compunere cu titlul Scrisoare către albatros, în care să valorifici experienţa
de lectură a poeziei citate.
TEXTUL NONLITERAR
Textul nonliterar îşi găseşte punctul de sprijin în realitatea imediată, pe care o surprinde în manifestările
ei concrete, pe baza unei relaţii de tip cauză-efect. Se slujeşte de adevăruri verificabile, implicând, în con
secinţă, un scop funcţional şi un limbaj tranzitiv, care valorifică sensul propriu al cuvintelor. Spre deosebire
de textul literar, care dezvoltă dincolo de marginile logicii şi ale raţiunii datele universului, textul non
literar răspunde la întrebări punctuale de tipul: One?, Cum?, Când?, Unde?, Cât?, în ce scop? etc.
i\ REFLECTEAZĂ!
„Numai cartea nonliterară se oferă ca o reţea puternic ţesută din semnificaţii determinate,
ca un ansamblu de afirmaţii reale: înainte de a fi citită de cineva, cartea nonliterară a fost întot
deauna citită de toată lumea, şi tocmai această lectură prealabilă îi asigură o existenţă fermă.
D ar cartea ce-şi are originea în artă nu-şi are garanţia în lume şi când este citită, n-a fost încă ni
ciodată citită, neajungând la prezenţa ei de operă decât în spaţiul deschis de această lectură unică,
de fiecare dată cea dintâi şi de fiecare dată singura.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
pagina 30
1
í CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
menţinerii interesului, cu forme lingvistice accesibile majorităţii cititorilor/ascultătorilor, cu
o prezentare grafică atractivă, astfel încât să poată trezi interesul receptorului.
■ Aria de cuprindere a nonliterarului este foarte vastă, incluzând texte informative, argumentative, me
li
morialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, utilitare, religioase etc.
■ Sunt texte care au ca scop informarea cititorului (ziarele, revistele, cataloagele, emisiunile in
formative radio şi TV), convingerea publicului (reclamele, publicaţiile şi emisiunile promoţio-
►
nale, anunţul publicitar, discursurile electorale), satisfacerea unor necesităţi utilitare (mersul
trenurilor, mandatul poştal, factura, chitanţa, cartea de telefon, ghidul turistic), destinderea
(publicaţiile cu specific, emisiunile radio şi TV) etc.
A PL IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
)
„Arta culinară românească, în ceea ce priveşte dulciurile, nu are o tradiţie foarte îndelungată.
Intr-o ţară în care clima a făcut ca sute de ani să se cultive meiul, grâul şi orzul, şi în care relie
ful a permis dezvoltarea păstoritului, era firesc ca alimentaţia de bază a populaţiei autohtone să
fie, invariabil, alcătuită din fierturi şi turte coapte pe piatră încinsă sau uscate la soare, însoţite
f
de lapte şi, la nevoie, îndulcite cu miere. După cucerirea Daciei de către romani, mulţi istorici
consideră că obiceiurile culinare ale dacilor le-au învins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranţă
însă că în Dacia au pătruns odată cu romanii şi unele feluri de mâncare, cum ar fi plăcinta cu
diverse umpluturi, coaptă probabil în ţest. Indiferent de influenţe, documentele dovedesc însă
0
că meiul a fost cereala preferată a românului până în urmă cu aproximativ 300 de ani, când a
fost înlocuit de porum b, care a câştigat treptat teren, devenind, din secolul al XVII-lea, hrana
de bază a rom ânului.”
(Ghidul gastronomic al României. Dulciuri de casa)
7. Cum se justifică, în opinia ta, utilizarea cuvântului „artă”, prin raportare la domeniul
<)
gastronomic?
8. Consideri că este im portant să cunoaştem istoria obiceiurilor alimentare româneşti? Mo
tivează răspunsul în cinci-şase rânduri.
()
9. Realizează, în 10-15 rânduri, o pledoarie pentru bucătăria românească/italiană/fran-
ţuzească/turcească etc.
10. Scrie o com punere narativă de aproxim ativ o pagină în care să-ţi imaginezi legenda
<I
îngheţatei, folosind ca personaje ingrediente alimentare personificate.
o
pagina 31
< \
PARTEA I
AUTOR-NARATOR-CITITOR
AUTORUL
Autorul este persoana care creează o operă literară, modificând realitatea prin imagini artistice, modelând,
armonizând şi nuanţând limbajul pentru a oferi o altă imagine a lumii transfigurate în operă. Fiecărui autor
îi este specifică o anume viziune despre lume, care se naşte din suprapunerea concepţiei sale artistice pe
sistemul de valori în care crede ca om.
In modernitate se face din ce în ce mai mult diferenţa dintre eul biografic sau empiric al unui autor -
care concentrează experienţele şi trăirile efective ale omului - şi eul creator, impersonal sau estetic, cel
care oglindeşte proiecţia în opera literară a scriitorului-artist, ca o dedublare simbolică a celui dintâi,
posibilă prin actul de creaţie. De aici decurge constatarea că niciodată nu trebuie pus semnul de ega
litate între viaţa autorului şi opera sa.
* PUNCTE DE VEDERE «-
1 . „ S c r iito r u l a p a r ţ i n e o p e r e i , d a r lu i n u - i a p a r ţ i n e d e c â t o c a r t e , o g r ă m a d ă m u t ă d e c u v i n t e s t e
rile , l u c r u l c e l m a i i n s i g n i f i a n t d i n l u m e . ”
2. „El ( c r e a t o r u l , n.a.) n u s u p r a v i e ţ u i e ş t e c r e ă r ii o p e r e i . E l t r ă i e ş t e m u r i n d î n e a . ”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
pagina 32
I
f CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
I i
BREVIAR ESTETIC
1. „Orice artist se vrea contemporan cu un public ce va veni după el."
2. „A fi scriitor, pentru această conştiinţă modernă, înseamnă a scrie «împotriva» literaturii (din prea
mare iubire şi cunoaştere a literaturii), adică altfel decât s-a scris. Marii scriitori au luptat întotdeauna toc I )
mai împotriva modelelor care au exercitat cea mai mare fascinaţie asupra lor, continuând să le iubească
şi să le admire."
(Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
< I
NARATORUL
Naratorul sau povestitorul este „vocea” care istoriseşte evenimentele ficţionale în succesiunea lor, acţio < )
nând verbal ca o instanţă intermediară între autorul şi cititorul operei epice.
Trebuie făcută diferenţa între „naratorul fictiv” şi „autorul concret”, în sensul că cel de-al doilea
are sau a avut o existenţă reală, situată între nişte limite de timp şi spaţiu, o biografie, în timp ce na { )
ratorul - ca şi personajele - sunt esenţialmente „fiinţe de hârtie”, existenţa lor fiind intim legată de mo
mentul şi de actul lecturii. Altfel spus, naratorul nu poate ieşi din paginile ficţiunii, el fiind strict o
emanaţie a imaginaţiei creatoare.
i )
$ REFLECTEAZĂ!----------------------------------------- -------
„A stabili o relaţie mecanică de la cauză la efect între datul biografic şi operă [...] nu numai
că nu înseamnă a explica opera, dar, în cele mai multe cazuri, înseamnă a o falsifica, a îndruma
lectura pe cea mai eronată cale.”
I
(Irina Mavrodin, Poietică şi poeticd)
T ipuri de narator:
■ naratorul omniscient (demiurg) - lasă impresia că ştie tot despre lumea prezentată, dirijează
t )
pagina 33
0
1 -I
PARTEA I
BREVIAR ESTETIC
1. „Naratorul pare la prima vedere identic autorului. Privit mai îndeaproape, constatăm că mai în to t
deauna personalitatea autorului se diferenţiază, într-o manieră caracteristică, de figura naratorului. El ştie
mai puţin, uneori, şl mai mult decât te-ai putea aştepta de la autor, el mărturiseşte din când în când opi
nii ce nu sunt neapărat ale autorului. Acest narator este, prin urmare, o figură autonomă, creată de autor
ca şi personajele romanului."
(Sllvian losifescu, Construcţie şi lectură)
2. „Sarcina constitutivă a naratorului este desigur aceea de a-şi asuma actul narativ al povestirii pen
tru a evoca o lume discursivă în care se desfăşoară Istoria."
(Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. încercare de tipologie narativă)
J
CITITORUL
C ititorul este receptorul operei literare, cel căruia îi este destinat universul ficţiunii, instanţa care încheie
lanţul comunicării literare. Rolul său este de a recepta şi de a interpreta opera literară, trecând-o prin
filtrul propriei sensibilităţi. O p era literară îşi împlineşte menirea numai prin actul lecturii, care este unic
şi particular, deoarece fiecare lector „priveşte” textul prin „ochii” imaginaţiei, ai culturii şi ai disponibi
lităţii sale de a intra în jocul fără de sfârşit al ficţiunii literare.
REFLECTEAZĂ!
„Lectura face din carte ceea ce marea, vântul fac dintr-o lucrare modelată de oameni: o piatră
mai netedă, frântură căzută din cer, fără trecut, fără viitor, asupra căreia nu-ţi pui întrebări când
o vezi. Lectura dăruieşte cărţii existenţa abruptă pe care statuia «pare» că o capătă doar de la daltă:
acea izolare ce o ascunde ochilor care o văd, acea distanţă orgolioasă, acea înţelepciune vulne
rabilă ce respinge atât pe sculptor, cât şi privirea ce ar vrea să o sculpteze încă o dată. Cartea are
oricum nevoie de cititor pentru a deveni statuie, are nevoie de cititor pentru a se afirma ca lucru
fără autor şi totodată fără cititor.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
BREVIAR ESTETIC
1. „A utorul şi cititorul poartă în sine şi împart jocul fanteziei, care nu ar putea fi iniţiat dacă textul ar
avea pretenţia de a fi doar o regulă de joc. Pentru că lectura devine doar atunci plăcere, când producti
vitatea noastră intră în joc, adică acolo unde textele ne oferă şansa de a ne activa capacităţile."
(Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic)
2. „A utorul şi cititorul sunt egali în faţa operei şi în ea. Amândoi sunt unici."
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
j
A P U C A Ţ%I I
C iteşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Clasa a Vl-a a fost ultima ce-o urmam reglementar la Braşov. Rânduiala şcolară, cu împărţelile
ei, îmi repugna. In orele de clasă lâncezeam, aproape bolnav. (...)
pagina 34
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Cărţile nu erau numai citite, ci studiate până în ultimele articulaţii, cu creionul în mână, cu
caietul de însemnări sub ochi, uneori cu veleităţi de atitudine. De mă închideam între patru
pereţi sau de mă plimbam pe Tâmpa era ca să mă aplec asupra vreunui text anevoios sau ca să
iau pieptiş vreun gând prea vertical. |. ..] Trecând odată, într-un ceas norocos, pe lângă librăria
Zeidner, descopăr în vitrină o cane splendid editată: Zeit und Freiheit de H enri Bergson. Era toc
mai ce îmi dorisem de atâta tim p (sub acest titlu apăreau în traducere germană Datele imediate
ale conştiinţei). M-am repezit în librărie. Preţul era exorbitant: 9 coroane! In buzunar n-aveam
decât mărunţiş până la 2 coroane. Şi nu era decât acest exemplar, pe care nu l-aş fi lăsat din
mână ca nu cumva să mi-1 ia vreun alt amator. N u întrezăream însă nicio posibilitate de a-mi
face rost de ceea ce-mi lipsea până la împlinirea preţului. Am fost nevoit să las cartea. Rugam
însă pe librar să mi-o reţină o zi, două, până mi-or sosi banii. D ar librarul a refuzat. Până să ies,
cartea reapăru şi ea în vitrină. M-am oprit încă o dată, în faţa geamului, în care băteam uşor cu
degetul tactul unui marş. Mă simţeam îndemnat să rămân acolo, să acopăr cartea cu spatele, să
mi-o apăr de privirile trecătorilor. îm i închipuiam că mii de intelectuali braşoveni atâta aştep
tau: o carte de H enri Bergson! Nimeni nu se oprea însă să cate peste umărul meu la cartea aceea
elegantă în table groase, îmbrăcată în pânză brună-gălbuie, în care erau impregnate cu litere de
aur numele unui autor şi titlul - H enri Bergson, Zeit und Freiheit. M-am dus acasă. Am deschis
un dulap. Atârnau aci nişte paltoane vechi. Le-am vândut. A doua zi cumpăram cartea.”
(L u c ia n B laga, Hronicul şi cântecul vârstelor)
4. Care este relaţia autor-narator-personaj în textul citat, având în vedere caracterul auto
biografic al acestuia?
5. In calitate de cititor al textului citat, în ce măsură te identifici cu tânărul din naraţiune?
6. Găseşte o explicaţie pentru faptul că „rânduiala şcolară, cu împărţelile ei” îi repugna.
**
pagina 35
PARTEA I i
< > TEXTE LITERARE POPULARE Şl CULTE
} LITERATURA POPULARĂ
Folclorul reprezintă o suită de creaţii artistice ivite din straturile adânci ale poporului român, care
> poartă amprenta sensibilităţii şi a gândirii acestuia în faţa marilor tem e ale vieţii: iubirea, moartea, tim
pul, iniţierea, relaţia om-natură, individ-istorie etc.
Fiecare popor se exprimă în faţa lumii într-un mod particular, iar rădăcinile acestei imagini in-
confundabile se află în folclor. N um it de poetul şi filosoful Lucian Blaga „cultură m inoră” sau „et
\ nografică”, folclorul constă într-un strat de obiceiuri, mentalităţi, principii şi manifestări colective
româneşti din lumea satului, fără de care „cultura majoră” sau „monumentală”, urbană şi conştientă,
k ar exista.
nu a:
REFLECTEAZĂ!- --------------------------------------------
r* 1. „A trăi la oraş însemnează a trăi în cadrul fragmentar şi în limitele impuse la fiecare pas
de rânduielile civilizaţiei. A trăi la sat însemnează a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui
destin emanat din veşnicie.”
2. „Fiecare sat se simte, în conştiinţa colectivă a fiilor săi, un fel de centru al lumii. Num ai
aşa se explică orizonturile vaste şi naive în acelaşi tim p ale creaţiei populare, în poezie, în artă,
) în credinţă, şi acea trăire, care participă la totul, precum şi siguranţa fără greş a întruchipărilor,
belşugul de subînţelesuri şi de nuanţe, implicaţiile de infinită rezonanţă şi însăşi spontaneita
tea neistovită.”
(Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii)
{> Există câteva trăsături definitorii ale folclorului - literar şi nu numai - pe care folcloristica le
numeşte caractere:
1. caracterul tradiţional - constă în conservarea sau păstrarea unui fond folcloric peren şi imuabil:
< > simboluri, tipare structurale (cum sunt cele din basm, din doină şi din baladă), clişee, motive, ima
gini, rime şi ritm uri, mituri, formule magice, descântece etc.;
2. caracterul colectiv - emanaţie a unei conştiinţe colective, creaţia populară rămâne pentru totdeauna
în interiorul colectivităţii, spre care trimite nu numai în ceea ce priveşte geneza, ci şi interpretarea
şi circulaţia ei; dacă opera cultă aparţine unui autor cunoscut, opera folclorică se revendică de la co
< • lectivitate, care o şi îmbogăţeşte, de la o generaţie la alta, cu noi şi noi sensuri şi forme, fapt care ex
plică şi existenţa mai multor variante ale aceleiaşi creaţii (balada Mioriţa are peste 100 de variante);
3. caracterul oral - este un mod de existenţă şi de manifestare propriu folclorului; deşi în epoca
< ) modernă aceste creaţii au fost fixate în scris, ele rămân - ca limbaj, formule de adresare şi mesaj -
eminamente orale;
4. caracterul anonim - fiind direct legat de caracterul colectiv, caracterul anonim este un efect al de
zinteresului colectivităţii faţă de autorul iniţial al operei şi o premisă a îmbogăţirii la nesfârşit a aces
teia, prin intervenţia altor autori anonimi, a căror paternitate artistică nu este nicăieri înregistrată;
5. caracterul sincretic - constă în contopirea şi în omogenizarea într-un produs artistic folcloric a
unor elemente aparţinând unor domenii sau arte diferite (literatură, muzică, dans, arte grafice
{} şi arte minore etc.).
pagina 36
( i
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
PUNCTE DE VEDERE
1 . „ F o lc lo r u lu i îi s u n t p r o p r i i t r a d i ţ i o n a l i t a t e a f a ţ ă d e î n n o i r e a s p e c if ic ă a l t o r t i p u r i d e a r tă , o r a l i
t a t e a f a ţă d e s c r is , v a r i a b i l i t a t e a f a ţă d e u n i c i t a t e , c a r a c t e r u l c o l e c t iv f a ţă d e c a r a c t e r u l i n d i v i d u a l a l
c u l t u r i i n e o r a l e , a l l i te r a t u r i i şi a r te i c u l t e . . . "
(Nicolae Constantinescu, Lectura textului folcloric)
2. „ D a c ă p e n t r u c r e a ţ i a c u l t ă u n u l d i n t r e c r ite r iile v a l o r i c e f u n d a m e n t a l e îl c o n s t i t u i e o r i g i n a l i t a
te a , p e n t r u c r e a ţ i a p o p u l a r ă u n u l d i n c r ite r iile v a l o r i c e f u n d a m e n t a l e îl r e p r e z i n t ă r e s p e c t a r e a u n e i
t r a d i ţ i i c o n s t i t u i t e î n s â n u l u n u i g r u p e tn ic , s o c i a l d e t e r m i n a t / '
(Balâzs Lajos, Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară)
C ITE Ş TE , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Satul există în conştiinţa copilului ca o lume, ca unica lume, mult mai complex alcătuită şi cu alte
zări, mai vaste, decât le poate avea un mare oraş, sau metropolă, pentru copiii săi. Atingem cu aceasta
problema deosebirii dintre «sat» şi «oraş». Satul nu este situat într-o geografie pur materială şi în
reţeaua determinantelor mecanice ale spaţiului, ca oraşul; pentru propria sa conştiinţă, satul este si
tuat în centrul lumii şi se prelungeşte în mit. Satul se integrează într-un destin cosmic, într-un mers
de viaţă totalitar, dincolo de al cărui orizont nu mai există nimic. Aceasta este conştiinţa latentă a sa
tului, despre sine însuşi [...] Să privim în schimb oraşul. Copilul se pierde aci părăsit de orice sigu
ranţă. La oraş conştiinţa copilului precoce e molipsită de valorile relative ale civilizaţiei, cu care el se
obişnuieşte, fără de a avea însă şi posibilitatea de a o înţelege. Credem că nu exagerăm spunând că, la
oraş, copilăria n-are apogeu; oraşul taie posibilităţile de dezvoltare ale copilăriei ca atare, dând sufle
telor degrabă o îndrumare bătrânicioasă. La oraş copilul este în adevăr «tatăl bărbatului», adică o
pregătire pentru vârstele seci. La sat, copilăria devine o structură autonomă, care înfloreşte pentru sine.”
(Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii)
A P U C A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Sus în vârf de brăduleţ Şi să mi te port prin soare
S-a oprit un şoimuleţ, PăiT te-i face roditoare
El se uită drept în soare Şi de mine iubitoare.
Tot mişcând din aripioare. — Şoimuleţ duios la grai,
Jos, la trunchiul bradului, Fiecare cu-al său trai.
Creşte floarea fagului, Tu ai aripi zburătoare
Ea de soare se fereşte Ca să te înalţi la soare,
Eu la umbră, la răcoare,
Şi de umbră se lipeşte.
Am menire-nfloritoare.
— Floricică de la munte,
Tu te leagăni sus pe vânt,
Eu sunt şoim, şoimuţ de frunte,
Eu mă leagăn pe pământ.
Ieşi din umbră din tulpină, Du-te-n cale-ţi, mergi cu bine,
Să-ţi văd faţa la lumină, Făr-a te gândi la mine.
C-a venit până la mine Că e lumea-ncăpătoare
Miros dulce de la tine. Pentr-o pasăre ş-o floare!”
Cât am pus în gândul meu (Şoimul şi floarea fragului,
Pe-o aripă să te ieu text cules de Vasile Alecsandri)
pagina 37
PARTEA I
O p era epică este textul literar în care sunt redate sub formă narativă idei, sentimente şi acţiuni ale
eroilor, prin intermediul unor întâmplări reale sau imaginare. Existenţa conflictului, evoluţia progresivă
a acţiunii, precum şi plasarea acesteia în timp şi spaţiu diferenţiază opera epică de alte tipuri de texte li
terare. Poate fi atât în versuri, cât şi în proză, dezvăluind direct sau indirect aspecte diverse ale realităţii,
la persoana a lll-a sau la persoana I.
pagina 38
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
■ O pera epică reprezintă redarea unei istorii [fabulă), prin intermediul unui subiect [discurs) -
m odul de prezentare a istoriei, prin dispunerea evenimentelor într-o anumită succesiune - se-
parabile doar teoretic.
■ Există o diferenţă între timpul narării (al autorului) şi timpul narat (al ficţiunii). Timpul naraţiunii
se caracterizează prin posibilitatea dilatării sau a comprimării unor momente, a amânării sau a
omiterii unor fapte, prin reveniri şi anticipări ale evenimentelor, prin finalul deschis etc., ast
fel încât devenirea narativă se remarcă printr-o mare flexibilitate.
■ Inversiunea narativă constă în relatarea unor evenimente înaintea altora.
■ Retrospecţia presupune reluarea unor fapte din trecut.
■ Introspecţia este o tehnică specifică monologului, prin care eroul îşi investighează trăirile la per
soana I.
■ Efectul de suspans se obţine prin încetinirea ritm ului narării şi prin interpunerea unor pauze -
digresiuni, descrieri, divagaţii.
^ REFLECTEAZĂr--------------------------------------------------
1. „Uneori, tim pul ficţiunii este întrerupt, suspendat sau doar încetinit, naraţiunea conver-
tindu-se în analiză, descriere sau digresiune. Distanţa dintre cele două tim puri este uneori abo
lită, ca în rom anul m odern, cele două tim puri coincid ca şi cum personajul şi-ar stenografia
monologul. In textele la persoana I apar deseori tehnica şi «trucul» jurnalului intim , convenţie
narativă ce are drept scop convertirea tim pului trăit în tim p narat. In mod tradiţional, acţiunea
urmăreşte firul cronologic, iar naraţiunea de asemenea.”
2. „Caracteristica fundamentală a spaţiului epic este continuitatea, căci dacă tim pul real este
infinit şi lipsit de sens, cel al ficţiunii are început şi sfârşit, fiind încărcat de semnificaţii. C on
venţia narativă presupune situarea într-un anumit spaţiu, descris sau nu, spaţiu perceput ca un
drum, o cale sacră, iniţiatică (aşa cum există ea în m ituri şi, tot mai des, în literatura modernă),
sau o cale deschisă, obiectivă, aparent fără im portanţă în evoluţia personajelor (ca în literatura
clasică, unde relaţia cu spaţiul este una exterioară, neimplicată), o cale labirintică sau circulară,
simplă sau sinuoasă, închisă sau deschisă.”
(Noemi Bomher, Iniţieri în teoria literaturii)
BREVIAR EPIC
Compoziţia reprezintă construcţia sau arhitectura interioară a operei epice, în vreme ce s tru c tu ra
este dată de organizarea sa exterioară: părţi, capitole/subcapitole, secvenţe, paragrafe. Majoritatea
operelor epice respectă principiul lin ia r ită ţii compoziţionale, dar în unele (mai ales în cele moderne) au
loc in ve rsiu n i, a b a te ri de la c ro n o lo g ie , p a u z e în p re z e n ta re a fa p te lo r, ră s tu rn ă ri s p a ţio -te m p o ra le , ru
p e ri de ritm n a ra tiv.
Contrapunctul este o tehnică narativă ce se bazează pe urmărirea a două realităţi (personaje,
întâmplări, conflicte) în oglinda a două planuri distincte.
Conflictul este reprezentat de o ciocnire între personaje (c o n flic t exterior) sau de trăiri contradicto
rii ale aceluiaşi personaj (c o n flic t in te rio r).
Contrastul se obţine prin alternanţa unor planuri, dar şi prin plasarea personajelor în antiteză.
Episodul este subordonat secvenţei narative, constând în prezentarea unei acţiuni secundare, su
bordonate celei principale.
pagina 39
PARTEA I i
f BREVIAR EPIC %
Focalizarea, înrudită cu perspectiva narativă, se defineşte prin raportul dintre narator-personaj-citi-
tor, după cum urmează:
1. focalizare ze ro sau n e u tră - naratorul oferă cititorului informaţii complete, fără a-i impune însă
punctul său de vedere asupra faptelor şi a eroilor;
2. focalizare in te rn ă - naratorul poate fi martor sau chiar erou al universului ficţional, impunând în
felul acesta un punct de vedere asupra faptelor şi a personajelor care orientează lectura;
3. focalizare externă - relatarea naratorului este impersonală, din exteriorul spaţiului ficţiunii, astfel
încât cititorul nu are acces la gândurile şi intenţiile sale.
Ca şi în cazul perspectivei narative, într-un text pot coexista mai multe tipuri de focalizare.
Gradarea apare în majoritatea operelor narative, constând în imprimarea unui ritm crescând tensiu
nii epice, prin amplificarea treptată şi/sau ramificarea conflictului şi a acţiunii.
Incipitul reprezintă o formulă sau un fragment introductiv dintr-o operă epică, având o anumită re
levanţă tematică, ideatică sau compoziţională. în foarte multe cazuri, incipitul este gândit în relaţie cu fi
n a lu l - c e l mai adesea relaţia este de simetrie sau de contrast - , astfel încât spaţiul operei i se deschide
cititorului ca un câmp de semnificaţii întreg şi structurat.
Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care se constituie relaţia narator-personaj în opera epică:
1. Naratorul omniscient şi omniprezent lasă impresia că ştie mai mult decât personajele, pe care le con
duce de-a lungul întâmplărilor trăite, le anticipează uneori de la început traiectoria, le hotărăşte fi
nalul (perspectivă narativă de tip p a r derriè re sau „dindărăt", „din spate").
2. Naratorul pare să ştie atât cât personajul, identificându-se, eventual, cu acesta (personaj-narator),
ceea ce accentuează subiectivitatea şi creează un efect de credibilitate asupra cititorului (perspec
tivă de tip avec sau „împreună cu").
3. Naratorul lasă a se înţelege că ştie mai puţin decât personajele, ca şi cum acestea ar evolua liber,
fiind el însuşi surprins de unele reacţii sau fapte ale lor. Lipsesc anticipările evenimentelor, iar fina
lul poate fi surprinzător pentru cititor (perspectivă de tip d u dehors sau „din afară").
Secvenţa narativă este o unitate structurală relativ compactă şi coerentă la nivelul semnificaţiei.
Legătura dintre secvenţe se realizează prin înlănţuire, inserţie sau a lte rn a n ţă (ele pot coexista în cadrul
aceleiaşi opere), iar numărul acestora este determinat de amploarea subiectului (cele mai puţine în schiţă,
y^cele m aim u lteîr^ ^ ___________________________ ^
PUNCTE DE VEDERE 4-
1. „Ficţiunea are aceeaşi funcţiune ca şi jocul. Aşa cum am mai spus, jucându-se, copilul învaţă să
trăiască, pentru că simulează situaţii în care s-ar putea afla ca adult. Iar noi, adulţii, cu ajutorul ficţiunii
narative ne antrenăm capacitatea de a da o ordine atât experienţei prezentului, cât şi celei a trecutului/'
(U m b e rto E co, Şase plimbări prin pădurea narativă)
2. „Vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înşine."
(C a ri G u s ta v Ju n g , Tipuri psihologice)
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
I
„Autorul concret, creatorul real al operei literare, adresează, ca destinator, un mesaj literar citi
torului concret, care funcţionează ca destinatar/receptor. A utorul concret şi cititorul concret sunt
personalităţi istorice şi biografice ce nu aparţin operei literare, însă se situează în lumea reală unde
ele duc, independent de textul literar, o viaţă autonomă. In tim p ce autorul concret constituie o
personalitate fixă în epoca istorică a creaţiei sale literare, cititorii săi, ca receptori, variază în cursul
pagina 40
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
istoriei, ceea ce poate antrena receptări foarte diferite şi chiar divergente ale aceleiaşi opere lite-
rare. Intre autor şi cititor există o relaţie dialectică. Pentru a descifra mesajul literar cititorul va tre
I
bui să dispună de codul estetic, moral, social, ideologic etc. al autorului. Cu toate acestea, el nu e
obligat să-l împărtăşească în întregime, căci [...] autorul poate modifica orizontul de aşteptare al
cititorului, iar acesta, la rândul lui, poate influenţa asupra producţiei literare printr-o receptare
activă, critică sau aprobatoare.”
1. C e se s p u n e c ă se î n t â m p l ă î n n o a p t e a d e S â n z â ie n e ?
2 . C a r e e s te p ă r e r e a p e r s o n a j u l u i m a s c u l i n c u p r i v i r e la c a p a c i t a t e a o m u l u i d e a „ v e d e a ” m i
r a c o le le ?
3. C e s i m b o li z e a z ă f e r e a s t r a î n s e c v e n ţa c ita tă ?
4. P r e c iz e a z ă r o l u l g h i l i m e l e l o r u t i l i z a t e î n i n t e r i o r u l f r a g m e n t u l u i c it a t .
5. M e n ţ i o n e a z ă t e h n i c i l e d e le g a r e a s e c v e n ţ e l o r e p ic e u t i l i z a t e î n f r a g m e n t u l c it a t .
6. N u m e ş t e c e le d o u ă p l a n u r i p r e z e n t e î n n a r a ţ i u n e .
7. T r a n s c r i e d o u ă s t r u c t u r i d i n f r a g m e n t u l c i t a t c a r e i n d i c ă t i m p u l , r e s p e c t i v s p a ţ i u l .
8. E v i d e n ţ i a z ă p r i n t r - u n c i t a t p r e z e n ţ a î n t e x t a c a te g o r i e i e s te tic e a f a n ta s ti c u lu i .
9. M e n ţ i o n e a z ă r o l u l d e s c r i e r i i în n a r a ţ i u n e , p e b a z a f r a g m e n t u l u i c it a t .
10. P r e c iz e a z ă r o l u l r e p e t i ţ i e i î n s t r u c t u r a : „ N u î n ţ e l e g n i m i c , s p u s e s e e a . N u î n ţ e l e g . .. ”
pagina 41
PARTEA I
OPERA LIRICĂ
O p era lirică este textul literar în versuri, bazat pe transmiterea directă a trăirilor şi a ideilor autoru
lui, implicând prezenţa unui eu liric ca mască a subiectivităţii. Domeniu al confesiunii şi al contemplaţiei,
lirica are ca moduri de expunere specifice monologul şi descrierea. Deşi în actul liric poetul se comu
nică pe sine, el devine exponentul întregii umanităţi, pe care o exprimă categorial.
$ REFLECTEAZĂ!
1. „Poetul îi încredinţează cititorului grija de a împlini poemul, fără a-1 ghida prin vreun
semn convenţional: a şti să citeşti este socotită o activitate mai spontană decât a şti să cânţi.”
2. „Starea poetică este acea stare de încântare, provocată de puterea verbului, în care o
conştiinţă fericită şi docilă realizează poemul. Virtutea poeziei este de a ne face egalii ei...”
3. „Dacă opera poetică îşi are scopul în sine, mijlocul îl are în cititor: obiect esenţialmente
sensibil, ea nu există cu adevărat decât percepută şi consacrată prin percepţie.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)
r BREVIAR LIRIC
Eul liric este instanţa poetică prin care se exprimă creatorul, vocea care leagă spaţiul creaţiei de
spaţiul receptării, jucând rolul enunţătorului la nivelul discursului liric. Tipurile de creaţie sunt identificate
şi în funcţie de ipostaza eului creator: confesivă, contemplativă, reflexivă/autoreflexivă, de distanţare, inte
rogativă, pasională, exclamativă, de angajare etc.
Ideea poetică reiese din viziunea autorului asupra temei abordate în respectiva poezie; asocierea
ideilor poetice compune mesajul operei respective.
Imaginea artistică este unitatea fundamentală de creare a sensului poetic, fiind generată de combina
rea magică a cuvintelor, de expresivitatea limbajului şi de armonia profundă dintre idee şi expresie verbală, toate
determinate de viziunea proprie scriitorului. Imaginea poetică este o formă particulară a imaginii artistice, cu
un caracter senzorial accentuat. Ea poate fi vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, chinestezică/cinetică, sineste
zică (împletirea mai multor tipuri de imagine în aceeaşi structură poetică). în construcţia unei imagini poetice,
poeţii folosesc figurile de stil, ca resurse expresive inepuizabile ale limbii. Astfel, întregul sistem de imagini
artistice şi de figuri de stil integrate în ţesătura creaţiei formează imaginarul artistic sau poetic al operei. /
V
pagina 42
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
r BREVIAR LIRIC
4 )
Incipitul este o unitate introductivă în opera lirică - vers, cuvânt, sintagmă - cu o anumită relevanţă
ideatică sau expresivă. în funcţie de viziunea artistică a autorului, incipitul poate lua forme diverse: inte
rogaţie retorică, exclamaţie, metaforă, simbol, reluarea titlului, dialog liric între două instanţe poetice etc.
Relaţia Incipit-final poate fi bazată pe simetrie (reluarea unui element de la început în încheierea
4 )
poeziei, eventual sub forma unei concluzii) sau pe opoziţie (existenţa a două planuri poetice aflate în con
trast, pe baza unui raport de tipul materie/spirit, teluric/cosmic, etern/efemer, viaţă/moarte, real/ireal
etc.; construirea unor câmpuri semantice opuse, prin raportare la o temă sau la o idee; prezenţa unor fi
guri de stil precum antiteza şi oximoronul).
4 î
Receptorul operei lirice este instanţa care decodifică mesajul, contemplă imaginarul poetic, reflec
tează asupra sensurilor operei, le interiorizează şi le valorizează prin raportare la un sistem de valori pro
priu. El recompune universul poeziei, ia asupra sa toate trăirile autorului, empatizând cu acesta, şi le
filtrează prin propriul orizont uman, ca într-o simbolică oglindire. în genul liric, cititorul devine un autentic
44
4>
„autor secund", pentru că numai actul lecturii transformă „textul" în „operă", învestind cuvintele cu sem
nificaţie şi realizând conexiunile dictate de propria gândire şi sensibilitate.
Tema unei poezii este reprezentată de un aspect general al realităţii (copilăria, natura, dragostea, des
tinul, călătoria, creaţia, geniul, timpul, cunoaşterea), în vreme ce motivele sunt particularizări sau de
cupaje ale temei (fereastra, luna, lacul, pădurea, izvorul, stelele, soarele, plânsul, amintirea, toamna etc.).
Motivele literare pot fi explicite (un cuvânt sau o sintagmă) sau implicite (sugerate doar prin imaginile poe
tice), centrale - repetate insistent, obsedant, numite şi la itm o tiv e - sau secundare (mai puţin importante
în ierarhia sensurilor artistice).
Titlul este un element paratextual plasat înaintea unui text, prin care se identifică respectiva creaţie. Este
<)
reprezentat sub forma unei unităţi lingvistice - cuvânt, sintagmă, propoziţie sau frază - care indică prin su
gestie, metaforă, simbol, enunţ explicit, declaraţie lirică etc. conţinutul operei şi prefigurează mesajul aces
teia. Titlul este o cheie de lectură, un mijloc de pătrundere în lumea operei; prin el se anticipează tema sau
O
4 i
motivul central, se anticipează semnificaţiile operei şi se deschide orizontul de aşteptări al cititorului.
Simbolul este un semn a cărui transparenţă determină gradele de înţelegere a operei poetice. Sim
bolul esenţial în poezie este cuvântul, literatura în întregul ei fiind definită drept o artă a cuvântului. Prin
cuvânt se modelează plastic mesajul poetic şi se dă concreteţe lingvistică stărilor sufleteşti, ideilor, relaţiilor
4 I
dintre om şi univers. Cele mai frecvente simboluri poetice sunt ochiul, pragul, privirea, oglinda, lira, com
pasul, masca, focul, labirintul, lacrima, lutul, cercul, sfera, clepsidra, oul, albul, negrul, cenuşa, num ărul
unu, ramura de măslin, creanga de a u r etc.
V___________________ J
•* PUNCTE DE VEDERE «■
1 1 • „Funcţia unui poet nu este de a resimţi starea poetică: aceasta e o problemă personală. Funcţia
4 I
lui este de a o crea la alţii."
(P aul V a lé ry , Poésie et pensée)
2. ;;Un gând devine liric dacă se spune pe jumătate şi apoi se suspendă, integrarea tăcerii prin re
curs la diferitele modalităţi ale figurii elipsei fiind una din caracteristicile poeziei moderne.”
4 4
(L u cian B laga, Din duhul eresului)
3* „Două valenţe are aşadar spiritul poetic. El este un agent al formei şi un generator de sens."
(A u rel P a n te a , Naşterea realului poetic)
4 >
41
pagina 43
4)
PARTEA I »
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Spaţiul poetic nu este un spaţiu parcurs de un mesaj, ci un spaţiu plin, el însuşi mesaj; un spaţiu
plin de toate traseele ce îl străbat şi de nedespărţit de aceste trasee care definesc scriitura Imagina
rului, dar care, de asemenea, condiţionează şi lectura textului poetic.”
2. „Imaginarul, răspântie a schimburilor, se va dezvălui ca loc al răspunsurilor căutate în spaţiu
la spaimele fiinţei în faţa temporalităţii.”
3. „Textul poetic nu poate fi înţeles decât în globaliiatea a tot ceea ce îl alimentează şi îi îngăduie
să fie ceea ce este, fără ca totuşi să îi confere un sens”; „nu inventarierea minuţioasă a formelor, ci
o căutare a sensului dincolo de sine, care defineşte esenţa poeticului, ar putea să fie înlesnită de o
poetică a Imaginarului.”
(Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului)
\) A P L I C A Ţ* I I
2. Transcrie două cuvinte folosite cu sens figurat în text şi alcătuieşte enunţuri în care să apară
cu sens propriu.
3. Exemplifică o metaforă şi o hiperbolă din textul citat.
( > 10. Comentează versurile: „Şi înotam, înotam/în mijlocul unei mări a candorii,/a singurătăţii,/a
lucrurilor de demult”, prin raportare la semnificaţiile de ansamblu ale poeziei.
11. Utilizând monologul şi descrierea, scrie o compunere de aproximativ o pagină cu titlul
pagina 44
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
OPERA DRAMATICĂ
O p era dram atică este textul literar organizat în acte şi scene, scris sub formă de dialog sau de mo
nolog şi destinat reprezentării scenice, în care personajele comunică în mod direct, fără intervenţia
unei voci auctoriale, într-un cadru artistic - decor, lumini, costume, muzică - adecvat subiectului şi
epocii recreate pe scenă.
$ REFLECTEAZĂ!---------------------------------------- ---------
1. „In teatru, totul e limbaj.”
(Eugen Ionescu, Note şi contranote)
2. „La nivelul cel mai de sus al realizării artistice, un spectacol îşi dezvăluie semnificaţiile nu
atât prin determinarea elementelor constitutive, cât prin îmbinarea, prin dozajul lor: se petrece
acolo o adevărată alchimie, un proces tainic în care substanţele se opun şi se contopesc, se neagă
pe ele însele şi se afirmă.”
(Ştefan Aug. Doinaş, Poezia şi comicul nostalgiei, în „Teatru”, nr. 7/1956)
pagina 45
< I
PARTEA I i
/T BREVIAR DRAMATIC
Actorul este „un artist prezent în spaţiul scenic, a cărui misiune este de a acţiona şi de a vorbi într-un
univers ficţional pe care îl construieşte sau contribuie la construirea acestuia." (Anne Ubersfeld, Termeni
I > istoric pentru epoca în care se petrece acţiunea piesei, un mijloc de caracterizare a personajului, de mar
care a trecerii real-ireal sau natural-supranatural.
Decorul este un element asociat sau chiar constitutiv al limbajului dramatic, definind un ansamblu
de elemente materiale dispuse pe scenă cu scopul de a obţine un anumit efect. El poate fi descris cu
{> minuţiozitate de autor sau, dimpotrivă, acesta poate lăsa libertate totală decoratorului. Se produc astfel
fie adaptări ale decorului în funcţie de circumstanţele socio-culturale ale reprezentării, fie se încearcă o
conservare cât mai exactă a timpului şi a atmosferei evocate de autor.
Didascaliile reprezintă intervenţiile din paranteze ale autorului piesei de teatru, în care este desem
nat contextul comunicării: cine vorbeşte, în ce stare se află, cu ce tonalitate, cine intervine în vorbirea per
I ) sonajului, care este mimica sa, ce efect are o replică asupra celor din jur, cum ar trebui interpretat momentul
din punct de vedere actoricesc etc. Rolul didascaliilor este prin urmare dublu: au valoarea unui text de regie,
cuprinzând indicaţii date de autor ansamblului de practicieni ai spectacolului - regizor, actori, scenograf,
costumier, tehnician de sunet etc. -, şi deopotrivă a unui suport care permite lectorului să construiască
{) imaginar actul reprezentării (fie un loc în lume, fie o scenă de teatru, fie amândouă în acelaşi timp).
Muzica în teatru are funcţie valorizantă. Ea poate fi atribuită actorului însuşi, care trebuie să aibă şi
calităţi vocalice, sau se poate constitui într-un element de fundal, sub forma diverselor efecte acustice pro
duse în afara scenei, în culise, aflate însă într-un raport direct cu situaţia teatrală.
< I Personajul dramatic este o noţiune complexă, deoarece se referă deopotrivă la eroul „din carte" şi
la actorul de pe scenă, care interpretează rolul respectiv.
Receptorul în teatru este dublu: cititorul piesei şi spectatorul reprezentării sale scenice. El este extrem
de solicitat, deoarece opera dramatică - textuală şi scenică - spune mai multe lucruri în acelaşi timp,
V
prezintă mai multe discursuri simultane sau intercalate.
t » ___________________ J
PUNCTE DE VEDERE «-
„Recită tirada, rogu-te, cum ţi-am rostit-o eu, uşor curgător; ci dacă o răcneşti, aşa cum fac mulţi din
I I tre actorii ăştia, mai bine îl pun pe crainicul oraşului să-mi recite versurile. Nici nu despica văzduhul cu
mâinile, aşa de parcă ai tăia lemne, ci fii în totul domol: căci, chiar în mijlocul torentului, al furtunii şi -
\ ) ca să zic aşa - al vârtejului pasiunii, trebuie să dobândeşti şi să arăţi o cumpătare care să-i dea moliciune.”
(William Shakespeare, Hamlet)
pagina 46
( »
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
C ITEŞTE, IN T E R P R E T E A Z Ă . A R G U M E N T E A Z Ă l
1. „Teatrul este o lume, care-şi are înfăţişarea sa, legile, moravurile, forma şi misterele sale. N u
avem niciun motiv să-i refuzăm independenţa dezvoltării sale în cadrul artei şi modul său particu
lar de a gravita între artă şi viaţă. Dar, ar fi în zadar să-i negăm dependenţa de literatură. Este tri
butar prin capodoperele sale fără de care ar vegeta la nivelul practicii de bâlci. U n număr de trapez
zburător este un poem tot atât de pur ca şi o tragedie; dar principiul frumuseţii sale este închis în
corpul trecător al executantului.”
(Robert Pignarre, Histoire du Théâtre)
2. „In modul de organizare a artei spectacolului, după cum şi în atenţia de care se bucură aceasta
în ochii publicului, pot fi observate caracteristicile culturale şi sociale ale lumii şi epocii respective,
teatrul având într-o mai mare măsură decât alte genuri artistice capacitatea de a ridica mentalitatea
oamenilor. Este o artă a dezbaterilor imediate, dar şi a legăturilor cu izvoarele culturale cele mai vechi,
o artă a comunităţii, adunându-i pe toţi membrii societăţii la un loc.”
(Ileana Berlogea, Istoria teatrului universal)
A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„PROFESORUL: E puţin trist. Dar e frumos. Cel puţin ştii că nu eşti singur sub bolta asta
imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelaţie... în Ursa Mare, sau pe Steaua Polară, sau pe Vega...
N EC U N O SC U TA : Sau pe steaua dumitale fără nume...
PROFESORUL: Da... Sau pe steaua mea fără nume... Aventura asta ridiculă, care se numeşte
viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt noroc. Poate că acolo tot
ce aici e greoi şi apăsător devine uşor, tot ce aici e întunecat şi opac devine luminos şi transpa
rent. Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumătate - gesturile noastre zadarnice, visurile
noastre căzute - tot ce am fi vrut să cutezăm şi n-am cutezat, să iubim şi n-am iubit, tot, tot, se
împlineşte, se simplifică, se împarte.
N EC U N O SC U TA : Crezi... crezi că sunt şi acolo oameni?... Oameni ca noi...
PROFESORUL: Oameni, nu ştiu. Ca noi, nu cred. Dar poate fiinţe mai uşoare... mai lu
minoase... mai plutitoare... (Cu o schimbare de ton, privind-o:) Când te-am văzut astăzi, seara, in
trând acolo - în gara aceea afumată -, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare... am crezut
o clipă că vii din altă lume.
N EC U N O SC U TA : Poate că viu din altă lume.
PROFESORUL: Nu... nu...
N EC U N O SC U TA : De unde ştii?...
PROFESORUL: Pentru că nicio stea nu se abate, nu se opreşte niciodată din drumul ei.”
(Mihail Sebastian, Steaua fără nume)
pagina 47
PARTEA I
7. Transcrie o enumeraţie care poate fi pusă în relaţie de echivalenţă cu titlul operei din care
este extras fragmentul.
8. Exprimă-ţi opinia despre maniera în care este definită viaţa în secvenţa: „Aventura asta
ridiculă, care se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar
cu alt noroc.”
9. Ce efect crezi că poate avea asupra regiei spectacolului Steaua fără nume numărul redus
al didascaliilor?
10. Comentează secvenţa: „Pentru că nicio stea nu se abate, nu se opreşte niciodată din dru
mul ei”, prin raportare la semnificaţiile fragmentului citat.
11. Realizează, în câte zece rânduri, profilul uman (chip, voce, atitudine etc.) al actorilor
care ar putea interpreta rolurile din textul citat.
I. SPECII EPICE
BASMUL
Basmul este o specie a epicii populare, în proză sau în versuri, în care sunt relatate întâmplări fantas
tice puse pe seama unor personaje imaginare (Feţi-Frumoşi, zâne, animale năzdrăvane, balauri, zmei,
vrăjitoare etc.), caracterizat prin fabulaţie senină şi prin finalul nupţial sau glorificator al binelui.
pagina 48
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
supranaturale, fiind construite pe baza idealizării însuşirilor omeneşti (curaj, frumuseţe, bunătate,
credinţă, blândeţe, putere fizică, inteligenţă).
■ Procedeele stilistice specifice basmului sunt repetiţia, personificarea, alegoria, comparaţia şi antiteza.
■ Limbajul este, în general, accesibil, cu accente populare şi arhaice, cu formule care dovedesc ora
litatea speciei; pot fi prezente proverbe, zicători şi expresii populare.
$ REFLECTEAZĂ!
1. „Nu există o regulă care să prescrie numărul elementelor ficţionale acceptabile, ci există,
dimpotrivă, o mare flexibilitate în această privinţă - forme precum basmul ne pregătesc să ac
ceptăm la fiece pas corecţii ale cunoaşterii noastre despre lumea reală.”
(Umberto Eco, Şaseplimbări prin pădurea narativei)
2. „Basmele prezintă lumea aşa cum ar dori-o povestitorii şi ascultătorii lor: trecerea eroilor
prin desfăşurarea naraţiunii este întotdeauna ascendentă, omul învinge zmeii şi balaurii, îl
păcăleşte pe diavol, cel din urmă ajunge cel dintâi, băiatul sărac trece toate probele şi se însoară
cu fata de împărat... Basmul este, aşadar, imaginea artistică a dorinţelor, funcţia lui fiind aceea
de evadare din îngrădirile realităţii cotidiene.”
(Balâzs Lajos, Folclor. Noţiuni generale defolclor şi poetică populard)
pagina 49
PARTEA I
3. Precizează rolul expresiv al interjecţiei în enunţul: „Vai, dar în ce hal era din pricina
ploii şi a vremii rele!”
7. Transcrie structuri prin care să indici timpul şi spaţiul desfăşurării întâmplării prezentate.
8. Comentează prezenţa/absenţa elementelor de fantastic în textul citat.
9. Precizează ipostaza naratorului în textul citat.
10. Descrie în maximum zece rânduri noaptea „groaznică” petrecută de prinţesă în odaia de
dormit, transformând bobul de mazăre într-un personaj activ al naraţiunii.
BALADA POPULARĂ
Balada populară sau cântecul bătrânesc (Vasile Alecsandri) este o creaţie epică în versuri, în care se
proiectează un eveniment eroic - istoric, legendar sau mitic - prin intermediul unei întâmplări cu note
fantastice, la care participă un număr restrâns de personaje.
pagina 50
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
—1
r
A P L IC A Ţ II
pagina 51
PARTEA I
BALADA CULTĂ
Balada cultă este o creaţie epică în versuri, în care se prezintă o întâmplare exemplară de factură
istorică, fantastică, mitologică, legendară sau familială, pusă pe seama unor personaje cu însuşiri excepţio
nale sau supranaturale, care trăiesc un conflict puternic sau se află într-o situaţie-limită.
I
„In structurarea imaginarului baladesc, în tectonica sa atât de dinamică, se produce un fel de con
taminare, de îngemănare fecundă a genurilor literare, pentru că liricul, epicul şi dramaticul fuzio
nează în mod plenar, tocmai pentru a transcrie în regimul unei autenticităţi totale stări afective dintre
cele mai diverse...”
A P L I C A Ţ♦ I I
pagina 52
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
i >
Fatma plângând se duce la tată-său şi-i spune: Fatma stă răzimată de-al tronului pilastru,
«Voi pune servitorii să-l bată! Şi voi pune Şi sclavul stă nainte-i. El are fes albastru,
Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat
De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat!
Şi-albaştri are ochii, d-un farmec dureros;
E tânăr şi e palid şi-aşa e de frumos! i >
Mişelul!» Şi Ben-Omar izbeşte cu piciorul S-aruncă furtunatic spre rob atunci sultanul,
Şi dă un semn. In lanţuri legat, cutezătorul Şi-i fulgeră-n cap ochii şi-n mână iataganul:
Nin-Musa intră palid, cu ochii la pământ,
El are fes ca-n Yemen şi-o zdranţă de veşmânt.
«Acesta e?» Şi fata se-ndoaie puţintel:
«N-a fost acesta, tată! Să nu loveşti în el!»”
i ►
(George Coşbuc, Fatma)
1. De ce Fatma se preface a nu-1 recunoaşte pe Musa-Nin?
2. De ce iubirea dintre cei doi tineri pare imposibilă? i )
3. Transcrie două versuri ilustrative pentru spaţiul cultural-istoric din care este inspirată balada.
4.
5.
Motivează îmbinarea mai m ultor moduri de expunere în textul citat.
Transcrie din text două epitete în inversiune, cu rol portretistic.
i >
6. Precizează tema baladei citate.
o
7. Enumeră patru termeni din text care evocă civilizaţia orientală.
8. Transcrie câte un vers din care să reiasă condiţia socială a celor două personaje.
FABULA
4 >
Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, scrisă sub forma unei scurte povestiri ale
gorice în care sunt satirizate moravuri sociale şi defecte omeneşti prin intermediul păsărilor, al anima
lelor sau al obiectelor personificate.
4i
Fabula - limitări şi deschideri:
■ Majoritatea fabulelor sunt organizate în două părţi: o primă secvenţă narativă sau dialogată, în 4 )
care este surprinsă o întâmplare cu tâlc sau o scenă semnificativă ai cărei protagonişti sunt per
sonaje fitomorfe (plante) sau zoomorfe (animale, păsări), şi a doua secvenţă, mai scurtă - numită
morala -, care sintetizează mesajul sau învăţătura fabulei, aplicabilă în lumea oamenilor.
4 1
■ Acţiunea din fabulă este scurtă şi concentrată asupra unui singur episod din viaţa personajelor,
iar plasarea sa în timp şi spaţiu este vagă, sugestie a faptului că se poate petrece oriunde în so
cietate, indiferent de epocă.
■ Morala poate fi explicită (formulată de către autor) sau implicită (sugerată de autor). 4 1
pagina 53
4 )
PARTEA I
■ Deşi se remarcă prin economia de mijloace stilistice, în fabulă universul uman este înlocuit cu
universul necuvântătoarelor, pe baza unei succesiuni de personificări care ia forma alegoriei.
■ Alegoria este o figură de compoziţie care constă în înlocuirea unei realităţi abstracte cu o suită
de imagini concrete, în scopul facilitării înţelegerii acesteia. La baza oricărei alegorii stau figuri
de stil precum personificarea, comparaţia şi epitetul, toate având menirea de a produce sub
stituţia celor două „lumi” ce se oglindesc reciproc.
■ Personajele fabulei - slujind intenţia auctorială critică şi satirică - sunt realizate schematic şi carac
terizate în primul rând prin limbaj, ele fiind simple măşti ale unor trăsături omeneşti reproba
bile (lăudăroşenia, lăcomia, şiretenia, demagogia, ipocrizia, dorinţa de putere etc.).
■ Fabula reprezintă oglinda unei epoci, mesajul ei moralizator şi scopul didactic-instructiv fiind
relevante pentru această trăsătură a speciei.
c iT iŞ T i* m m m m m w A M A a r g u m e n t e a z ă »
1. „Meritul fabulei este dublu: ea suscită râsul şi dă o lecţie de prudenţă.”
(Fedru, Prolog la Fabule, Cartea I)
2. „Fabula este un fel de alfabet al umanităţii, prin intermediul căruia s-au putut scrie primele
certitudini filosofice; şi din această cauză, personajele trebuiau să funcţioneze ca abstracţiuni alge
brice sau ca piese ale unui joc de şah.”
(H.J. Blackham, The Fable as Literature)
3. „Valoarea unei fabule stă în simpla vervă de cuvinte.”
(G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
A PL IC A Ţ II
Citeşte textul u rm ăto r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„O dihanie de cioară,
Ce-i dăduse naiba-n gând?! «Sunt - zice - privighetoare
Să ia fulgi de alte păsări, Şi Dumnezeu mi-a dat dar;
Să iasă la zbor cântând. Sunt pasăre zburătoare.
Care de pe lângă mine
Ce nume să-şi dea acuma? Va zice că nu cânt bine,
Că e lucru-nsemnător! E mare, mare măgar.»
De la nume-atârnă toate
Şi trecut, şi viitor. Şi eho răspunde: gar!
Pasările aud: gar!
Se numi privighetoare, In tăcere o ascult;
Păsăruică cântăreaţă, Se apropie mai mult,
Unde cântă pe răcoare, Fiecare o priveşte,
Ştii, colea, de dimineaţă. Fiecare îşi zăreşte
Fulguleţul, pana sa,
Şi zbura de bucurie Şi-ncep a ţi-o dezbrăca,
Biata cioară când gândea Scuipă-n gură ş-apoi zboară.
Că cioroii or s-o ţie Poetul rămâne cioară!”
De poet şi păsărea.
Iese-acuma îngâmfată (Ion Heliade-Rădulescu,
Si la lume se arată Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare)
pagina 54
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
PUNCTE DE VEDERE
4 I
„Ea (nuvela, n.a.) are asupra romanului de proporţii vaste acest imens avantaj că scurtimea sa
adaugă intensitate efectului. Această lectură, care poate fi terminată dintr-o răsuflare, lasă în spirit
o amintire mai puternică decât o lectură discontinuă, întreruptă adesea de treburi şi de grija intere 4 1
selor mondene. Unitatea impresiei, totalitatea efectului este un avantaj imens care poate da acestui
gen de compoziţie o superioritate întru totul particulară...”
(C h a rle s B au d ela ire, Notes nouvelles sur Edgar Poe) 4 4
pagina 55
4 >
PARTEA I
A P L I C A Ţf I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Două zile şi două nopţi Ion Haramu nu s-a clintit din colţul vagonului. Ghemuit pe raniţă, strân
gând puşca în braţe, stă îngândurat şi posomorât, cu capul în pământ. Numai rareori îşi ridică ochii
în care s-a înfipt o spaimă cruntă de ceva necunoscut şi îngrozitor, şi se uită împrejur nedumerit.
Suflă greu, ca un dobitoc beteag, în creieri îi vuieşte un gând chinuitor şi necontenit bolboroseşte:
— Am să mor în bătălie... Am să mor... Mor.
Buzele-i sunt crâmpoţite şi gâtul uscat, iar pe tâmple i s-au brăzdat pârâiaşe de sudori, pe
care, oricât le şterge, nu seacă.
Dar trenul nesfârşit uruie întruna şi roţile grele scârţâie asurzitor. Locomotivele pufnesc ca
nişte balauri şi scuipă nouri năprasnici de fum, care se vălmăşesc şi se împrăştie în văzduhuri.
Şi în duduitul maşinilor se amestecă jalnic chiotele şi cântecele ostaşilor trudiţi, ca behăitul unei
turm e de oi duse la zalhana. [... |
Apoi cântecele încetează. Oamenii izbucnesc în râsete neroade, urlă, se uită unii la alţii ca şi
când nu s-ar mai fi văzut de mult, pe urmă şi deodată tac toţi, parcă li s-ar fi stins glasul. Din ce
lelalte vagoane se aud jelaniile tărăgănate, strigătele mulcomite de bocănitul roţilor. Tăcerea se
înţeleneşte şi, în aerul îmbâcsit de năduşeală, se scoboară presimţirile stăpânite şi apasă ca nişte
pietre de moară pe sufletele pornite în gura morţii. In ochii tuturor trem ură o întrebare. Cre
ierii se frământă căutând un răspuns pe care nu îndrăznesc să-l găsească.
U n căprar spătos şi înalt cât un munte, cu ochii mici, sfredelitori, rămaşi în fundul capului,
cu o mustaţă subţire, bălaie şi cu fălcile ieşite în afară, rupe liniştea:
— Ziceţi, feciori!... De ce-aţi amuţit, mă?... înainte, înainte! [...)
Şi începe deodată, cu glas subţire şi scâncit, o doină.”
(L iv iu R e b re a n u , Hora morţii)
11. Stabileşte o legătură între conflictul exterior şi conflictul interior în fragmentul citat.
12. Prezintă semnificaţiile unei metafore din secvenţa: „Tăcerea se înţeleneşte şi, în aerul
îmbâcsit de năduşeală, se scoboară presimţirile stăpânite şi apasă ca nişte pietre de moară
pe sufletele pornite în gura morţii. In ochii tuturor tremură o întrebare.”
pagina 56
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
POEMUL EROIC
Poem ul eroic este o specie a epicii culte în versuri, mai amplă decât balada, care evocă fapte istorice
4 )
sau legendare atribuite unui erou cu trăsături excepţionale, angajat în luptă în numele unor valori umane
şi naţionale superioare.
i I
Poemul eroic - limitări şi deschideri:
■ Apărut în literatura europeană în perioada Evului Mediu, poemul eroic dezvoltă o tematică par
ticulară, care poate trimite către originea unui popor, luptele sau războaiele acestuia, o anu
mită perioadă istorică, un obicei al timpului, unele fapte intrate în legendă etc.
4>
■ Acţiunea poemului este în general amplă, bine organizată sub raport compoziţional şi funda
mentată istoric, mitic sau ritualic.
■ Intriga este complexă şi motivată prin acumularea de fapte ce declanşează acţiunea.
I I
■ Personajele sunt mai numeroase decât în baladă - pot apărea şi personaje colective -, dintre ele
detaşându-se protagonistul, căruia îi sunt atribuite calităţi exemplare: putere, determinare,
onoare, iubire de dreptate şi de adevăr, putere de sacrificiu etc.
■ Pe linia epopeii din Antichitate, în poemul eroic este deseori prezentă o dimensiune miracu
<)
loasă a faptelor sau a fenomenelor ce le însoţesc, vizând, în genere, raportul dintre om şi natură.
■ Ca şi în baladă - specie cu care se înrudeşte -, elementele epice se îmbină cu cele lirice şi cu cele
dramatice, într-o sinteză ce asigură specificul speciei.
ţ REFLECTEAZĂP-------------------------------------------------
1. „Cu toate că nu se bucură, prin naştere, de nemurirea divină, eroul îşi păstrează până la
moarte puterea supranaturală: este un zeu decăzut sau un om divinizat.”
Qean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, voi. 2)
o
2. „Pasiunea istoriei este un simptom al societăţilor bătrâne: cele tinere îşi ard trecutul, pen
tru că ştiu că îl pot oricând reinventa. [...] Azi, pentru că în trecut am fost totul, ne iubim pre
decesorii cu singura religiozitate de care mai suntem capabili, religiozitatea istoriei.”
(Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii)
4>
A P L I C A Ţ* I I
4 !
Citeşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
4 1
„Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Şi unde pe sub iarbă câmpiile frumoase
Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase!
«.w • a , • i
Ascund troiene albe de-a duşmanilor oase,
Un domn viteaz, un Ştefan, adună de mulţi ani
O glorie ce-i demnă de-ai lumii suverani,
4»
m
sta puţin pe gânduri, apoi cu mare glas: &
Moldova este pragul întâiului meu pas! Vo1 mer§e la Moldova, la Ştefan drept voi merge,
în ţara aceea mică, neîncetat lovită 51 luciul de Pe fnante-i cu spada mea voi şterge,
De duşmani fără număr şi-n veci nebiruită, Iar lnmea îngrozită, privind spre răsărit, 4 1
In care toţi bărbaţii sunt zmei ce s-au luptat Vedea-va-n loc de soare al meu chip strălucit! [:..]
Cu leahul, cu maghiarul, cu turcul încruntat, .......................................................... ...................
{)
pagina 57
PARTEA I i
In mijlocul pădurii este-o poiană lungă Ieri floarea vitejiei, azi, vai! prada ruşinei,
Şi largă ce foieşte de oameni ca un roi. Cum fuge ca un nour sub raze-mprăştiată,
La capătu-i din dreapta ea prelungeşte-o strungă
Prin care ostăşimea curge ca un şuvoi. Pe-un şes întins şi galben, sub arşiţa de soare,
Cinci sute pluguri ară pământul ţelinos,
Deodată Şi domnul Ştefan însuşi, cu fruntea în sudoare,
Ştefan ridică steagul, dând semn l-a lui armată. Asistă pe-un cal negru, sub un stejar frunzos.
Ura!... trei pâlcuri dese de cei mai buni arcaşi, O pt mii de Ieşi de oaste, legaţi, cu frâu-n gură,
Plecând, pe câmp se-nşiră în grupe de hărţaşi. In loc de boi, la juguri se opintesc trăgând;
Voinicii merg în fugă spre lagăr, îndrăzneţi, Ei trag mereu, şi fierul greu muşcă-n bătătură,
D in arcele lor nalte trăgând mii de săgeţi Şi unii gem, şi alţii cad pe genunchi plângând!
Ce vâjâie-n desimea scadroanelor leşeşti D ar biciul îi loveşte şi lancele-i împung...
Şi prind răsad de moarte în piepturi omeneşti.
Iar Ştefan la tovarăşi le zice cu glas tare:
Armata glorioasă e frântă, risipită, Aşa scrie românul a sale fapte mari,
Ca munţii de nisipuri în Africe pustii. Cu fieru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are
Intr-un vârtej de spaimă din urmă-i fugărită Pământul său drept carte şi pluguri cărturari.
Prin văi, prin munţi, prin codri, prin râpi şi Aici pe unde astăzi e numai câmp, otavă,
pe câmpii. Umbri-se-vor urmaşii sub Roşia Dumbravă!”
Iar craiu-n desperare, din dealul Catilinei,
Priveşte printre lacrimi frumoasa lui armată, (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roşie)
1. Explică motivul pentru care craiul Lehiei a decis atacul asupra Moldovei.
2. Extrage din text cuvinte-structuri care conţin informaţii privind spaţiul bătăliei.
3. Ce simbolizează ritualul aratului, de la sfârşitul bătăliei?
10. Scrie o compunere de aproximativ o pagină, în care să prezinţi bătălia evocată în poemul
Dumbrava Roşie, asumându-ţi perspectiva unui m artor ocular.
pagina 58
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
ROMANUL
Romanul este o specie a genului epic în proză, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă, desfăşurată
pe mai multe planuri, şi o intrigă complicată progresiv, la care participă numeroase personaje bine
individualizate.
$ REFLECTEAZĂ!
1. „Romanul ca ansamblu este un fenomen pluristilistic, plurilingual şi plurivoca!?
2. „Stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de lim b i”
(Mihail Bahtin, Discursul în roman)
e iY ifT S * m f i s m i s T i A s A »
I 1. „Arta romancierului, asemenea celei a navigatorului ori a strategului, realizează fericita îmbi
nare dintre talentul individului şi regulile meseriei, aşa cum este ea exercitată într-o epocă dată.
pagina 59
PARTEA I f
Succesele acestor arte sunt datorate tactului, înţelepciunii practice, cunoaşterii - totodată instinc
tive şi inteligente - a regulilor reuşitei.”
(Toma Pavel, Gândirea romanului)
2. „Dacă lumile narative sunt atât de confortabile, de ce atunci să nu încercăm a citi însăşi lumea
reală ca şi cum ar fi un roman? Sau, altfel spus, dacă lumile ficţiunii narative sunt atât de mici şi de
înşelător confortabile, de ce să nu încercăm să construim lumi narative care să fie complexe, con
tradictorii şi provocatoare ca lumea reală?”
(Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativd)
A P L I C A Ţ* I I
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Rămăsese culcat şi tristeţea îi stătea deasupra, ca uleiul pc apă.
De când orbise, îşi lăsase plete şi barbă, arăta ca un Christ în vârstă. Vara, purta un caftan
auriu de culoarea spicului. Se-ntâmpla ca Godun să fie întrebat:
— Chiriaşul tău din mansardă e preot?
— Nu, e Omar, prietenul şi părtaşul meu în de toate.
— Dar nu e acel Omar, nu?
Gazda lui ridica din umeri. împlinise cincizeci de ani, iar persanul era doar cu patru zile mai
mic. Ei doi, judecaţi laolaltă, făceau cât jumătăţile aceluiaşi fruct. Când venise, O m ar îi plantase
|| caişi şi o salcie lângă iaz. Acum toţi erau pomi cu coroană şi doar labirintul de iederă se vedea
I ca o inimă sfârtecată de ulii în câmp: îţi spunea despre cum îi minţiseră zilele, nopţile, anii şi cum
m dincolo de speranţă nu fusese nimic. Intraseră pe sub o boltă gătită cu buchete mari de verdeaţă
şi ieşiseră într-un ţinut desfrunzit.
Isabelle şi Merne crescuseră şi plecaseră de sub aripa tatălui. Serafina, femeia în casă, ajunsese
| o bătrână posacă şi temătoare. Credea în continuare că, prin pupilele de foc ale mâţei Eleonor,
o privea din când în când diavolul.
De când i se umbriseră ochii, O m ar presimţea înainte cu câteva ore furtunile, ploaia, zăpada
i şi, câteodată, culcat în lan, auzea cum secara şi rapiţa îşi trimiteau rădăcinile în bezna clocoti-
' toare de sub ţărână.”
(Daniela Zeca, Omar cel orb)
1. Care crezi că este personajul principal al romanului din care este selectat fragmentul? Mo
tivează răspunsul.
2. Ce se schimbă în înfăţişarea lui O m ar după ce orbeşte?
3. Care sunt modurile de expunere prezente în fragmentul citat?
*
-• •
4. Transcrie o scurtă secvenţă care arată relaţia dintre cele două personaje masculine.
5. Menţionează câte un aspect specific planului exterior, respectiv planului interior al ro-
manului citat.
S 6. Transcrie o secvenţă care indică trecerea timpului.
pagina 60
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
8. Transcrie o comparaţie prin care este evidenţiată starea de spirit a unui personaj.
9. Realizează, în 10-15 rânduri, caracterizarea unui personaj din fragmentul citat.
10. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ zece rânduri, despre semnificaţia secvenţei: „De când
i se umbriseră ochii, O m ar presimţea înainte cu câteva ore furtunile, ploaia, zăpada şi,
câteodată, culcat în lan, auzea cum secara şi rapiţa îşi trimiteau rădăcinile în bezna clo
cotitoare de sub ţărână.”
11. Scrie, în aproximativ o pagină, un eseu cu titlul Eu şi timpul, în care să valorifici simbo
lul labirintului.
SCHIŢA
Schiţa este o specie a genului epic, de dimensiuni reduse şi cu un număr mic de personaje, având o acţiune
limitată în timp şi spaţiu, în care se prezintă un singur episod semnificativ din viaţa acestora, sub forma
unei naraţiuni dramatizate prin dialog.
pagina 61
PARTEA I
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Principala dovadă că autorul Momentelor ţine de o vârstă modernă a literaturii noastre este
(n.a.) întrepătrunderea unor genuri canonice, «înalte», nobile, serioase, cu altele, necanonice, «joase»,
vulgare, umoristice. Mai bine zis, valorificarea în premieră a celor din urmă. Acestea sunt produ
sul nemijlocit al gazetăriei [...]. Cotidianul jurnalistic trece în literatură pe două căi: o cale este a
tematicii, motivelor, personajelor, în fond a evenimentului «imediat», banal sau senzaţional; a doua
este aceea a «tiparelor de expresie», care nu mai sunt nuvela, povestirea sau schiţa canonică, «veche»,
dar una sau alta dintre modalităţile jurnalistice neomologate înainte de marea proză (reportajul, cro
nica, petiţia etc.). Stilul este adesea acela publicitar sau administrativ, nici el utilizat în literatură
(depeşa, procesul-verbal, telegrama, petiţia etc.).”
(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române)
i
A P U C A Ţ II
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Mitică... şi mai cum?
— E destul atâta: Mitică - de vreme ce şi dumneata îl cunoşti tot aşa de bine ca şi mine.
Fireşte că trebuie să-l cunoaştem: îl întâlnim atât de des - în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tram
vai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus - în fine, pretutindeni.
Mitică este bucureşteanul par excellence. Şi fiindcă Bucureştii sunt un mic Paris, şi Mitică,
se-nţelege, este un mic parizian.
El nu e nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un
băiat potrivit în toate; dar ceea ce-1 distinge, ceea ce-1 face să aibă un caracter marcat este spiri
tul lui original şi inventiv. [...]
Când n-are tutun, îţi cere «o ţigară... suvenir».
— Ai parale, Mitică?
— N u umblu cu metal; mi-e frică de trăsnet.
pagina 62
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
10. Realizează, în maximum zece rânduri, un posibil portret fizic al lui Mitică.
11. Scrie, într-o pagină, începutul unei schiţe (expoziţiunea şi intriga) al cărei personaj prin
cipal să fie Mitică.
SCRIEREA SF
Scrierea SF face parte din categoria mai largă a literaturii ştiinţifico-fantastice sau de anticipaţie, desem
nând o lucrare în proză de dimensiuni variabile, în care sunt dezvoltate cu mijloacele specifice epicităţii ipo
teze şi speculaţii ştiinţifice legate de viitorul omenirii, al tehnologiei, al planetei sau al întregului univers.
REFLECTEAZĂ!
1. Literatura SF este „un creuzet în care pot fuziona ştiinţele, poezia, tehnica, un domeniu de
interferenţă disciplinară care ar putea oferi o imagine globalistă măcar asupra spiritului uman”.
(Cristian Tudor Popescu, Prefaţă la Imperiul oglinzilor strâmbe)
2. „Am ajuns să mă conving tot mai mult că specificul literaturii SF rezidă într-o logicizare
sistematică a imaginaţiei. Pe o ipoteză oricât de năstruşnică a acesteia din urmă, mintea con
struieşte mereu un eşafodaj strict raţional. Fascinaţia literaturii de anticipaţie vine dintr-o atare
logică strânsă impusă fantasticului.”
(Ovid S. Crohmălniceanu, „Viaţa Românească”, nr. 1/1974)
pagina 63
PARTEA I
universului, existenţa unor sisteme politice sau sociale diferite, iubirea dintre un robot şi un om,
I
viaţa după moarte, apocalipsa etc.
■ Limbajul are ca element specific prezenţa neologismelor şi a term enilor tehnico-ştiinţifici, care
creează un context lingvistic credibil şi convingător.
CITEŞTE* INTERPRETEAZĂ« A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „In tim p ce fantasticul reprezintă o breşă şi o agresiune a iraţionalului în real, SF-ul păstrează
mereu legătura cu realitatea. ”
2. „SF-ul este un real plauzibil, posibil sau virtual, un produs al raţiunii, o progresie silogistică.”
3. „SF-ul exigent şi grav reprezintă o literatură a celor mai importante probleme ale omului, o
literatură vie, cu un pas înaintea literaturii de astăzi.”
(Florin Manolescu, Literatura SF)
4. „Fantasticul este imposibilul făcut să pară probabil. Science-fiction-ul este improbabilul făcut
să pară posibil.”
(Bruce Sterling, Science Fiction, în Encyclopedia Britannica, nr. 1/2008)
pagina 64
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Æ
5. Transcrie două structuri care indică tim pul şi spaţiul desfăşurării scenei prezentate.
6. Precizează modurile de expunere care apar în fragment.
7. Transcrie o secvenţă din care să reiasă reacţia fetei la sugestia băiatului.
10. Realizează într-o pagină descrierea unei scene din realitatea viitorului privită cu lupa
adevărului de mâine.
11. Pornind de la motivul dublului, scrie un text SF de una-două pagini în care acţiunea să
se desfăşoare în două lumi paralele.
DOINA
D oina este o specie a liricii populare româneşti, în care sunt exprimate, de obicei pe un fundal muzi
cal, sentimente profunde de dor, de dragoste, de jale, de înstrăinare, de revolta sau de tristeţe, proiectate
într-un mediu rural şi pastoral.
BREVIAR ESTETIC
1. „Doina este cea mai vie expresie a sufletului românesc. Ea cuprinde simţirile sale de durere, de iu
bire şi de dor. Melodia doinei, pentru cine o înţelege, este chiar plângerea duioasă a patriei noastre după
gloria sa trecută. Este cântecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet ce-am auzit eu pe lume."
(Vasile Alecsandri, Poezii poporale ale românilor)
2. „în folclorul muzical, doina reprezintă un gen muzical cu caracteristici stilistice şi de formă proprii,
o melopee pe care executantul-creator o improvizează într-o nesfârşită variantă pe baza unor formule şi
procedee tradiţionale."
(Emilia Comişel, Folclor m uzical)^
pagina 65
4
A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Frunză verde de alună, Căci mă trec fără de vreme.
Mă dusei noaptea pe lună, Trei zile sunt înflorită
Să găsesc o floricică Ş-apoi cad de vânt pălită.
Care mult inima-mi strică, De-abia cresc şi mă fac floare,
Şi s-o-ntreb de ce-n grădină Abia mă-ncălzesc la soare,
Pleacă fruntea şi suspină? Şi pe mine cade-ndată
«Eu mă plec, floarea-mi răspunde, Umbră neagră-ntunecată,
Căci o jale mă pătrunde, încât nime nu mă vede,
Arde sufletu-mi şi geme, Floare sunt ori iarbă verde.»”
(Floricica)
10. Explică în cinci-şase rânduri metafora prin care este sugerată moartea în textul citat.
11. Prezintă trei argumente privind încadrarea textului citat în specia doinei populare.
PASTELUL
Pastelul este o specie a genului liric descriptiv în care, printr-o succesiune de tablouri unitare, sunt cre
ionate aspecte semnificative din natură, peisaje reale sau imaginare, poetul exprimându-şi discret sen
timentele generate de acestea.
pagina 66
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
■ Eul liric prezent în pastel apare de regulă într-o ipostază contemplativă, deseori completată de
una reflexivă sau confesivă, admirarea naturii declanşând reverii, amintiri sau trăiri intense.
■ Tema de fond a pastelului - natura - se află frecvent în consonanţă cu alte teme şi motive precum
trecerea timpului, copilăria, iubirea, creaţia, călătoria, visarea, fereastra, oglinda, lacul, luna etc.
■ Pastelistul veritabil ştie să armonizeze într-o cromatică scripturală fantezistă toate tipurile de
imagine - vizuale, auditive, olfactive, tactile, statice şi dinamice obţinând veritabile sineste
zii, prin care invită cititorul să perceapă spectacolul naturii prin toate simţurile.
■ Pastelurile exotice „trim it” cititorul în tim puri mitice şi în spaţii îndepărtate, ca exerciţii de
imaginaţie care depăşesc nivelul simplei observări a naturii.
A P L I C A Ţ* I I
„încă se vede anotimpul, lanuri blânde Aşa cuprinde ziua munte, vale,
In fastul lor amiaza verii-ntinde; Cu iureşul şi fulgerele sale,
Verdeaţa străluceşte-n câmp, pe dealuri Şi norii curg domol, în spaţii clare,
Până la vaduri ce-o-nsoţesc cu valuri. Şi anul pare-a zăbovi-n splendoare.”
(Friedrich Hölderlin, Vara)
10. Argumentează în aproximativ zece rânduri încadrarea poeziei în lirismul de tip obiectiv.
11. Alege două elemente ale naturii prezente în descriere, însufleţeşte-le prin personificare
şi scrie o compunere de aproximativ o pagină în care să-ţi imaginezi un dialog între aces
tea pe tema trecerii timpului.
pagina 67
PARTEA I
IMNUL , ODA
Imnul este o specie a liricii cetăţeneşti înrudită cu oda, în care se preamăresc divinitatea, patria, eroii
şi faptele măreţe din trecut, dar şi o idee sau un eveniment deosebit, în tr-o tonalitate solemnă şi
înălţătoare, de obicei susţinută de o melodie.
$ REFLECTEAZĂ!
„Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci, mai ales, iubirea tre
cutului, fără de care nu există iubire de ţară.”
(Mihai Eminescu, Publicistică)
A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Lumină lină lini lumini Şi lumile au pierit în zare
Răsar din codri mari de crini. Au mai rămas din veghea lor
Lumină lină cuib de ceară Luminile luminilor.
Scorburi cu miere milenară
De dincolo de lumi venind Lumină lină lini lumini
Şi niciodată poposind Instrăinându-i pe străini
Un răsărit ce nu se mai termină Lumină lină, nuntă leac
Lină lumină din lumină lină. Tămăduind veac după veac
Cel întristat şi sărăcit
Cine te aşteaptă te iubeşte Cel plâns şi cel nedreptăţit
Iubindu-te nădăjduieşte Şi pelerinul însetat
Că într-o zi lumină lină
T A
Vei răsări la noi deplină. In vatra ta au înnoptat.
Cine primeşte să te creadă Lumină lină leac divin
Trei oameni vor veni să-l vadă. Incununându-1 pe străin
Lumină lină lini lumini Deasupra stinsului pământ
Răsări din codri mari de crini. Lumină lină - Logos sfânt.”
I-atâta noapte şi uitare (Io an A le x a n d ru , Lumină lină)
pagina 68
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
COMEDIA
Com edia este specia genului dramatic, în proză sau în versuri, care prezintă întâmplări, personaje şi
moravuri într-o manieră care trezeşte râsul, având un final vesel şi un sens moralizator.
^ REFLECTEAZĂ! ~ ----------------------------
1. „Comicul era un vaccin: se inocula răul în măsură redusă pentru a feri organismul de boala
propriu-zisă.”
(Livius Ciocârlie, Realism şi devenire poetică)
2. „Un personaj este comic exact în măsura în care se autoignoră. Comicul este inconştient.”
(Henri Bergson, Teoria râsului)
3. „Natura nu este niciodată comică, comic este ceea ce o contrazice.”
(Tudor Vianu, Estetica)
4. „Trebuie convenit că e imposibil de trăit în lume fără a juca din timp în timp comedie.”
(Chamfort, Maxime şi cugetări)
pagina 69
i
o PARTEA I
o
întrevăd tipuri umane precum fanfaronul, mincinosul, lăudărosul, păcălitorul păcălit, snobul,
măscăriciul etc.
■ Se cultivă neprevăzutul, încurcăturile de situaţii şi hazardul, iar limbajul este caracterizat de
oralitate şi accesibilitate.
■ Ca tipologie, există comedie de situaţii, de moravuri, de caracter, de intrigă, de salon.
<> ■ Categoria estetică ce defineşte comedia este comicul, care presupune o atitudine critică faţă de
societate, sursele lui fiind contrastul dintre aparenţă şi esenţă, dintre scop şi mijloace, dintre efort
o
şi rezultatele lui, dintre formă şi fond, dintre realitate şi pretenţie etc.
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Comedia povesteşte istoria unui om, mai rar a unui grup de oameni, al cărui comportament
conduce la un echilibru. U neori, dezechilibrul este evenimentul unei situaţii care provoacă râsul
[...] Se ştie că râsul este o modalitate de protecţie îm potriva angoasei; şi, într-o manieră foarte ge
2. „A evalua comicul este extraordinar de dificil, cu atât mai dificil cu cât exemplele în teatru
sunt totdeauna complexe şi mobile, istoric nesigure şi fragile: ceea ce face să râdă o epocă nu este
O A P L I C A Ţ* I I
o
„COLETTE, IA N A C H E (împreună): Bonjour.
ZO IA (văzându-i, exclamă): Colette cu Ianache!
A N ETA (încet): Iar m-a prins fiu-meu jucând cărţi...
4>
LENA (A netei): D ar ce, soro, nu eşti stăpână să faci ce vrei în casa dumitale?
C O LETTE (vine la Aneta şi o sărută): Bonjur, mamiţă.
ANETA: Bonjur, madame. Ţi-ai mai adus aminte şi de soacră-ta? A dat Dum nezeu să vii şi
pe la mine?
o
CO LETTE: A, mamiţă, sunt aşa de ocupată! A plecat miss de la fete şi trebuie să mă ţin
după ele toată ziua.
ANETA: Foarte bine. Mai vezi-ţi şi de copii. N u toată ziua haimana prin oraş.
LENA: De ce a plecat, drăguţo? Că de-abia aţi adus-o de la Paris?
COLETTE: I-a dat Ianache drumul. Vai, ce a mai plâns, săraca!
4 } IA N A C H E (Lenei): Seceta, ţaţă, seceta... Mai avea pretenţia să-i plătesc şi drum ul înapoi la
Paris. I-am arătat eu drum! Ei, trebuie să ne strângem, să facem economii... Vremuri grele!
C O LETTE (lui Ianache): Se poate, dar eu fără guvernantă nu pot să stau.
4 > A N ETA (batjocoritoare, Colettei): Parcă acasă to t guvernantă ai avut. Creşte-ţi fetele cum ai
crescut şi tu.
4I
COLETTE: Vai, mamiţo... cum vorbeşti!... D ar mademoiselle Mărie ce a fost? Că o ştii şi
dumneata!
4> pagina 70
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
< )
ANETA: Aia guvernantă? O prăpădită de belgiancă care vă spăla, vă călca, vă gătea şi la
bucătărie. (Importantă) Guvernantele mele se puneau de la nouă dimineaţa în corset şi porneau
cu fata în landou la parc. O ţi fi voi boieri, dar...”
(A le x a n d ru K iriţe sc u , Gaiţele)
1. Care este sensul cuvântului care dă titlul operei citate?
2. De ce renunţă Ianache la guvernantă?
3. Care este rolul franţuzismelor în fragmentul citat? \ >
4. Transcrie o replică din care reiese relaţia dintre soacră şi noră.
5. Exprimă-ţi opinia despre diferenţa de atitudine şi de exprimare dintre cei doi soţi.
6. Precizează rolul punctelor de suspensie din replica: „Oţi fi voi boieri, dar...” (>
7. încadrează fiecare personaj într-o tipologie umană.
8. Menţionează două mijloace de realizare a comicului în fragmentul citat.
9. Realizează, în maximum o pagină, caracterizarea Anetei. 0
1i
10. Comentează rolul didascaliilor în construirea mesajului textului, având în vedere recep-
torul-cititor.
11. Scrie un monolog adresat de maximum o pagină, prin care să-ţi convingi colegii să meargă
la teatru.
Arta a simultaneităţii, care prezintă realitatea cu ajutorul imaginii artistice transpuse pe o suprafaţă plană
<>
(pânză, lemn, hârtie, sticlă etc.), pictura este prin excelenţă limbajul estetic ce pătrunde în suflet prin
intermediul vizualului, utilizând un cod ce sintetizează mai multe componente artistice şi geometrice:
culoare, compoziţie, volum, punct, linie, perspectivă, proporţie etc.
<
Literatura şi pictura - limitări şi deschideri:
■ Interferenţa dintre literatură şi pictură a fost observată şi teoretizată încă de la începutu
< >
rile culturii universale. S-a constatat că literatura şi îndeosebi epica dezvoltă modelul tem
poral de înţelegere şi de reconstrucţie a realităţii (se realizează o succesiune logică şi o
cronologizare a evenim entelor, care sunt percepute de cititor pe aceeaşi axă temporală), în
<)
vreme ce pictura asimilează modelul spaţial (fiind percepută vizual, pictura valorifică la
maximum spaţiul, acesta fiind perim etrul real sau sugerat în care autorul îşi proiectează me
sajul către privitor). i )
pagina 71
O
PARTEA I
■ Ca şi în domeniul literaturii - al cărui instrum ent de exprimare este însă cuvântul - există o re
torică a picturii dată de orientarea imaginii din tablou - graţie compoziţiei artistului fie către
spaţiul interior, fie către cel exterior. Privind tabloul, receptorul este implicit invitat nu doar
să contemple o realitate oarecare, ci şi să reflecteze asupra ei, după cum aceeaşi imagine îl poate
îndemna să cugete asupra fiinţei sau a vieţii sale.
■ Pe lângă utilizarea imaginii artistice ca vehicul pentru transmiterea mesajului către receptor, un
aspect comun celor două arte îl reprezintă valorificarea unor procedee şi tehnici precum alegoria,
antiteza, contrapunctul, juxtapunerea, decupajul etc.
■ Temele, motivele şi simbolurile universale reprezintă de asemenea un fond comun tu tu ro r ar
telor, fiecare valorificându-le cu mijloacele proprii.
f BREVIAR DE PICTURĂ %
Compoziţia reprezintă concepţia autorului asupra respectivului tablou, fiind elementul central în ori
care pictură. Ea face ca tabloul să difere de natura sau realitatea care l-a inspirat, deoarece, dacă în
lumea reală obiectele pot fi pur şi simplu juxtapuse, într-un tablou ele există în virtutea unor legi de com
poziţie şi a unei viziuni ordonatoare.
Culoarea deţine o simbolistică specială în limbajul picturii, constituindu-se într-un cod specific fiecărei
culturi; de exemplu, roşul se impune prin forţă, îndrăzneală, pasiune, vitalitate, bogăţie şi dinamism. în
imediata vecinătate se situează tonurile sau nuanţele de culoare, care nasc jocuri fine de lumini şi
umbre, de asemenea cu un rol semnificativ în construirea unei viziuni artistice.
Genurile picturii ar corespunde speciilor din literatură, fiind reprezentate de portret, peisaj, compoziţie
(personaje în mişcare), scena de gen, scena religioasă, natura statică etc.
Linia este un prim element definitoriu pentru pictură, fiind utilizată încă din picturile rupestre, prin
care se dă contur form elor reprezentate, se redă - în mod paradoxal - mişcarea şi se sugerează masa
şi volumul obiectelor. Linia este mărturia gestului artistului pe pânză, cu toată încărcătura afectivă, sen
sibilă şi estetică, ceea ce explică pe deplin mărturia lui Leonardo da Vinci cum că „Pictorul se pictează
pe sine însuşi".
Proporţia derivă din compoziţie, fiind o trăsătură referitoare la armonia dintre părţile întregului. Ea
se bazează nu numai pe intuiţie şi talent, ci şi pe principiile geometriei, ale ştiinţei.
Sintaxa limbajului plastic reprezintă combinarea culorilor într-un tablou, ca efect al concepţiei au
torului asupra rolului acestora şi al intenţiilor sale de reprezentare a realităţii.
Suportul material ales de pictor pentru a-şi proiecta opera influenţează în mod decisiv calitatea şi
valoarea acesteia, dat fiind faptul că lemnul, pânza, piatra, marmura etc. au, fiecare, un timbru, un „su
fle t" care trebuie găsit de artist şi exprimat cât mai firesc cu putinţă.
V J
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Pictura i-a slujit pe zei, poezia le-a dat glas.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
2. „S-a spus, pe bună dreptate, că a descoperi mişcarea mâinii artistului, gestul demiurgic prin
care acesta scoate din nefiinţa pânzei goale lumea de forme însufleţite a tabloului, echivalează cu a
te ridica, nu prin analiză, ci prin coparticipare, la conştiinţa actului creator.”
pagina 72
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
A P L I C A Ţ* I I
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Vincent se căţăra pe scaun şi privi pânza din faţa lui. N u semăna cu nimic din ceea ce văzuse
până atunci nici în pictură, nici în viaţă. Pânza înfăţişa insula Grande Jatte. Fiinţe umane arhi
tecturale, alcătuite dintr-o infinitate gradată de puncte colorate, stăteau ţepene, ca stâlpii unei
catedrale gotice. Iarba, râul, bărcile, copacii, toate erau mase vagi, abstracte, de lumină punctată.
Pânza era pictată în cele mai deschise nuanţe ce se puteau găsi pe paletă, mai deschise chiar decât
îndrăzneau să folosească Manet, Degas sau Gauguin însuşi. Pictura pe care o privea era o eva
dare în lumea unei armonii aproape abstracte; dacă avea ceva viaţă în ea, era o viaţă care nu se
poate întâlni în natură. Aerul era plin de o luminozitate scânteietoare, dar nicăieri nu se simţea
vreo suflare. Era natura moartă a unei vieţi vibrante, din care mişcarea fusese alungată cu totul.”
(Irving Stone, Bucuria vieţii)
1. Din a cui perspectivă este prezentat tabloul?
2. Ce înfăţişează pânza?
3. Ce particularitate prezintă „viaţa” surprinsă în tabloul prezentat?
10. Prezintă în maximum zece rânduri maniera în care pictorul tabloului descris stili
zează realitatea.
11. Valorificând categoria estetică a fantasticului, scrie o compunere cu titlul Infinitul dintr-o
ramă, în care un personaj din tabloul prezentat să prindă viaţă şi să istorisească povestea
naşterii sale „picturale”.
LITERATURA Şl MUZICA
Dintre toate formele artistice de comunicare nonverbală, m uzica rămâne poate sistemul cel mai com
plex şi mai rafinat, o sinteză între afect, intelect şi tehnică de interpretare sau de compoziţie care gene
rează emoţii greu traductibile pentru neiniţiaţi. De la imaginea mitologică a lui Orfeu îmblânzind fiarele cu
cântecul său până la multitudinea de opere ale modernităţii, puterea muzicii asupra omului este o constantă.
pagina 73
PARTEA I
PUNCTE DE VEDERE «-
„In afara câtorva coordonate generice (vesel-trist, lent-rapid, armonic-dizarmonic, senin-furtunos),
muzica lasă totul pe seama ascultătorului. Ea solicită imaginaţia mai m ult decât oricare artă. Ima
ginaţia compozitorului mai întâi: în vreme ce un text, odată scris, e deplin încheiat (fie că cineva îl
«interpretează» sau nu), după cum şi un tablou e deplin încheiat odată ce a fost pictat, un text m u
zical, o partitură, e doar o treaptă către lucrul deplin. O partitură e numai posibilul muzicii, nu m u
zica însăşi. Pentru a ajunge la public, ea trebuie cântată. Iar ceea ce ajunge la public ca sunet e distinct
de ceea ce se vede pe portativ ca semn. Cititorul unui text literar ţine în mână - ca şi privitorul unei
imagini - nu o partitură, ci execuţia ei nemijlocită. Ascultătorul unei piese muzicale are nevoie de
un mediator. Emoţia muzicală e de negândit în afara unei opere de mediere.”
(A n d rei P leşu , Note, stări, zile)
I
1. „Voi compara ceea ce este dat poetului cu ceea ce este dat muzicianului. Ferice de muzician!”
de un anume lucru. [...] Trebuie să posezi un anumit dar pentru a auzi şi pentru a vedea. Darul este
un spaţiu închis - sală de concert, muzeu - cu care te înconjuri pentru a te bucura de o plăcere clan
destină. Cei ce nu posedă darul rămân afară, cei ce îl posedă ies şi intră după bunul plac. Fireşte,
muzica nu este iubită decât în zilele de sărbătoare; e o divinitate la fel de exigentă ca oricare alta.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
A P L I C A Ţ I I
N ourii curg, raze-a lor şiruri despică, Ne-om răzima capetele-unul de altul
Streşine vechi casele-n lună ridică, Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână, Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână. Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
(Mihai Eminescu, Sara pe deal)
10. Exprimă-ţi opinia despre valoarea expresivă a formelor lexicale arhaice şi populare care
apar în textul citat.
11. Comentează în aproximativ zece rânduri a treia strofă a poeziei, având în vedere regimul
şi varietatea imaginilor artistice care o compun.
pagina 75
PARTEA I
LITERATURA Şl FILMUL
A rtă modernă, sincretică şi complexă, film u l este o sinteză a mai m ultor coduri vizuale şi auditive,
interferând cu pictura prin imagine, cu teatrul prin jocul actorilor, cu muzica prin coloana sonoră şi cu
literatura prin suportul textual valorificat scenaristic, dar transgresându-le prin convertirea lor într-un
limbaj propriu, nuanţat şi deschis la transformările prezentului.
pagina 76
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
C IT E Ş ŢE , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
A
„In vremurile pe care le trăim imaginea are fără doar şi poate câştig de cauză în faţa imaginaţiei.
Care va să zică, filmul bate cartea. Dar, adaug imediat, nu dă cu ea la podea. S-a întâmplat de
nenumărate ori ca, mânaţi de-o ecranizare, cinefilii să se transforme în cititori avizi. [...] Putem spune,
prin urmare, că o ecranizare reuşită este, poate, cel mai bun mijloc de marketing literar. Sucind puţin
lucrurile, privind din perspectiva cititorului avid, vi s-a întâmplat să vă placă o carte atât de tare
încât s-o vreţi numaidecât ecranizată, pentru ca apoi şi alţii să se «întoarcă la sursă» şi să aibă parte
de aceeaşi plăcere? Credeţi în acest «tertip»? îngrădeşte imaginea gata construită libertatea imaginaţiei
într-o aşa de mare măsură încât lectura să-şi piardă din «autenticitate»?”
(Mircea Pricăjan, Literatura pe ecran(ul minţii))
A P L I C A Ţ♦ I I
Citeşte textul de mai jos, priveşte imaginea şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Anton Lupan merse astfel pe trotuarul aproape pustiu, vreo câteva sute de metri, fără ca sem
nul de îngrijorare de pe chip să-l fi părăsit, până ce ajunse la biroul domnului Iacomachi, unde
mai fusese o dată acum câteva luni. N u nădăjduia să aibă o veste mai bună decât rândul trecut,
totuşi, de vreme ce era în oraş, inima nu-1 lăsa să plece mai departe, înainte de-a afla dacă, prin
cine ştie ce minune, nu venise o ştire nouă între timp. Uşa biroului scoase din somnul lui du
minical clopoţelul de alamă atârnat sus de pervaz ca la dughene şi frizerii, şi o dată cu clinche-
: tul care se răspândi până în fund, un băieţaş aflat la o masă schiloadă, în colţul încăperii, lângă soba
de tuci, sări în picioare, cu ochii cârpiţi, privind zăpăcit la noul venit.
— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund.
Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înţelegea graiul românesc, se repezi la o uşă din
I lături şi începu să strige în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreţ şi speriat, ca şi cum
ar fi cerut ajutor:
— KiriaL. Kiria!
A
In liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârţâind sub paşii cumpăniţi ai unui om greoi
| şi nezorit şi, după vreo douăzeci de scârţâituri, însoţite de suspine şi mormăieli, kir Iacomachi
se ivi în uşă, cu papuci de atlas verzui, încovoiaţi la vârf, cu giubeaua de duminică, neagră, bătută
cu fir gălbui şi împodobită pe margini cu blană
de samur, cu tichie albastră în cap, cu un şirag
de mătănii într-o mână, iar în alta cu ciubucul
lung, de abanos, pe care A nton Lupan îl
cunoştea de rândul trecut.
— Să mă ierţi, kir Iacomachi, dacă ţi-am stri
cat tabietul, începu acesta, uitându-se la ciubuc
'■'K*
pagina 77
PARTEA I
CATEGORII ESTETICE
Categoriile estetice sunt noţiuni generale care exprimă trăsături fundamentale ale operelor de artă,
tipuri de impresii sau reacţii afective determinate de acestea.
pagina 78
m r
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
pagina 79
PARTEA I i
CATEGORIA DEFINIRE, TRĂSĂTURI RECOMANDĂRI
ESTETICĂ DE LECTURĂ
Fantasticul - o categorie estetică sau (în cercetările mai recente) un gen E.A. Poe,
> de artă, care surprinde ezitarea cuiva care nu cunoaşte decât
legile naturale pusfaţă în faţă cu un eveniment în aparenţă su
Prăbuşirea casei Usher
Vasile Voiculescu,
Căprioara din vis
Absurdul - categorie estetică al cărei sens este de negare a caracterului Franz Kafka, Castelul
raţional şi coerent al vieţii, proclamând aberantul şi ilogicul;
- îmbracă forme diferite, de la satiră şi umor (François Rabe Eugen Ionescu,
lais, Gargantua şi Pantagruel) la nonsens (Lewis Caroll, Scaunele
Aventurile Alicei în Ţara Minunilor) sau iraţional (E.A. Poe,
Cărăbuşul de aur); Urmuz,
- în literatura secolului al XX-lea se fundamentează filoso Pâlnia şi Stamate
fic şi devine expresia dramei individului captiv într-o lume
ostilă valorilor umane;
Graţiosul - trimite către un tip de impresie declanşată de contemplare Ion Minulescu,
sau de contactul cu opera de artă, se caracterizează prin Romanţă fără ecou
mişcare armonioasă, supleţe şi delicateţe, prin contururi dia
!
fane etc.; Mihai Eminescu,
- bine reprezentat în muzică (Mozart, Vivaldi, Debussy) şi Atât de fragedă
în coregrafie (Ceaikovski, Lacul lebedelor■), apare în literatură
prin intermediul unor teme predilecte (natura în aspectele
ei miniaturale, iubirea în manifestări delicate, copilăria ş.a.),
precum şi al unor modalităţi de realizare artistică specifice -
miniaturalul, transparenţa, vagul etc.
pagina 80
P artea a I l - a
ÎISTK Dl KVAIRARK A
COiiJ fIHUTUlUI IRVAt ARN
CLASA a V-a
TESTE INIŢIALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Ploua. Băiatul asculta, ghemuit sub plapumă, foşnetul ploii pe acoperişul de tablă. Pe fereastră se
frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. [...]
— Bunico! chemă el, ridicându-se în coate.
Nu-i răspunse nimeni şi i se făcu frică. Coborî totuşi din pat şi se apropie de sobă. Bunica dormea [...]
şi băiatul zâmbi. «E aici bunica - îşi spuse - n-are de ce să-mi fie frică.» [...]
Ploaia şi vuietul ei depărtat, străin şi parcă de pierzanie a unor lumi ascunse şi nedesluşite, scurge
rea aceea de vânt şi de ape urca în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea
că plânge cineva, că se vaită şi în acelaşi timp goana şuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea
să se scuture înfiorat.”
(Fănuş Neagu, în zori, pe ploaie)
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Extrage din text două structuri care conţin imagini auditive ale ploii. (5 puncte)
2. Prezintă succint starea sufletească, generată de ploaie, a personajului-copil. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, secvenţa următoare, evidenţiind maniera artistică prin care scrii
torul surprinde un aspect din natură: „Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care
se mistuiau într-o clipă.” (10 puncte)
B.
4. Numeşte două însuşiri posibile ale bunicii, susţinute de afirmaţia copilului: „E aici bunica...
n-are de ce să-mi fie frică.” (5 puncte)
5. Realizează, în opt-zece rânduri, o descriere a ploii, din perspectiva, la alegere, a unui:
a. copac;
b. nor;
c. greier. (10 puncte)
pagina 81
PARTEA a ll-a
C.
6. Scrie un adjectiv şi un verb din aceeaşi familie lexicală cu substantivul foşnet. (5 puncte)
7. Alcătuieşte două enunţuri în care să evidenţiezi alte sensuri decât în text ale termenului sefrângeau.
(5 puncte)
8. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, ca parte de vorbire şi de propoziţie. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării ghilimelelor în secvenţa „E aici bunica - îşi spuse - n-are de ce să-mi fie
frică”, din al treilea paragraf al textului-suport. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text două secvenţe care conţin însuşiri ale ierbii, pe care le vei preciza. (5 puncte;
2. Motivează prezenţa repetată a verbului a creşte în textul dat. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia secvenţei: „Cresc ale ierbii/F ire albastre/Pân'
la-nălţimea/Inimii noastre.” (10 puncte)
pagina 82
| TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
B.
)
4. Pornind de la modelul „Iunie este/Verde poveste” propus de poet, defineşte expresiv şi inedit di
mineaţa şi inima. (5 puncte)
5. Scrie patru replici dintr-un dialog imaginar între curcubeu şi luncă. (10 puncte)
C. »
\
6. Propune câte un sinonim pentru următoarele cuvinte extrase din text: poveste , sporeşte, calcă,
margini, vin . (5 puncte)
7. Scrie cinci term eni din familia lexicală a adjectivului verde. (5 puncte)
8. Extrage din text:
a. un subiect exprimat prin substantiv;
b. un atribut exprimat prin numeral;
c. un complement exprimat prin pronume;
d. un predicat nominal;
e. un cuvânt fără funcţie sintactică. (5 puncte)
9. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul i să aibă altă valoare morfologică decât în text. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„M-am pom enit într-o seară cu o vizită neaşteptată. Pe masă, printre manuscrise şi condeie, apăru
la etajul unde sălăşluiesc*, într-o insulă de asfalt, un greiere elegant. N-aş putea spune cât a fost el de
surprins de prezenţa mea în mijlocul unui talaz** de hârtii mâzgălite, răzimată-n cot şi silind un alt gre
)
iere, mic, prins între degete şi înmuiat în cerneală, să facă slove minuscule, identice în inutilitatea lor
cu cântecul lui de clopoţel cât bobul de mazeri. S-a oprit pe masă şi a stat să se reculeagă***. îm i închi
pui că m-a văzut şi că a rămas confuz de ciudata mea îndeletnicire, el care cunoştea munca spicelor,
rumegatul vitelor, ghitara vântului şi osârdia**** cârtiţei oarbe. )
In faţa lui am avut un sentiment speriat, modificat de un sentiment îngeresc. M-am ridicat respec
tuos de pe scaun şi, fără să vreau, l-am salutat...”
(Tudor Arghezi, Cri-cri)
\
* a sălăşlui - (vb.) a locui, a se adăposti;
** talaz - (s.n.) val mare ce se formează pe mări şi oceane în timpul furtunii;
*** a (se) reculege - (vb.) a-şi recăpăta echilibrul sufletesc, a se regăsi, a-şi aduna gândurile;
**** osârdie - (s.f.) stăruinţă în executarea unui lucru; ardoare, străduinţă, perseverenţă.
pagina 83
»
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Numeşte profesia autorului textului-suport, apoi extrage din text patru cuvinte/structuri care să
susţină răspunsul tău. (5 puncte)
2. Transcrie două structuri care conţin însuşiri ale greierului. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia secvenţei: „In faţa lui am avut un sentiment speriat,
modificat de un sentiment îngeresc. M-am ridicat respectuos de pe scaun şi, fără să vreau, l-am
salutat...”, din finalul textului dat. (10 puncte)
B.
4. Pentru greier, a fi scriitor semnifică o ciudată îndeletnicire. Prezintă, în câte un enunţ, această pro
fesie din punctul de vedere al unui copil, respectiv al unui stilou. (5 puncte)
5. Continuă, în cinci-şapte rânduri, secvenţa: „In faţa lui am avut un sentiment speriat, modificat
de un sentiment îngeresc...”, extrasă din textul-suport, cu propriile gânduri generate de întâlni
rea neaşteptată cu un greier elegant. (10 puncte)
C.
6. Desparte în silabe următoarele cuvinte: neaşteptată, sălăşluiesc, osârdia, inutilitatea , mâzgă
lite. (5 puncte)
7. Precizează câte un sinonim pentru următorii termeni: m-am pomenit, minuscule, surprins, ciu
data >confuz. (5 puncte)
8. Alcătuieşte câte o propoziţie cu două neologisme, extrase din textul-suport. (5 puncte)
9. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, ca parte de vorbire şi de propoziţie. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
pagina 84
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a V-a
TESTE DE ANTRENAMENT
( )
TESTULl
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. < )
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Cărţile au ochii stinşi. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare
i \
treaz şi în aşteptare. Sunt, în rafturi, cărţi necitite de mult, dar care nu se plictisesc aşteptând, căci ştiu că
o mână expertă le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărţilor e in
finit mai mare decât a oamenilor. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secole scurgându-se unele după altele.”
(Nicolae Manolescu, Cărţile au suflet)
<»
B. „Nu numai foile volante pot să zboare - sau, mai degrabă, să zburătăcească aidoma frunzelor
desprinse, toamna, de pe ramuri.
Cu toate că mai grea, chiar cartea zboară; dar nu în sensul că planează precum avionul de hârtie,
ci că putem zbura noi, cititorii, cu ea - căreia-i suntem pasageri. Iar acest zbor e fie unul de agrement,
o escapadă, fie o cursă interplanetară.
o
O r, ca să zbori cu cartea, ea trebuie deschisă. Num ai deschisă, face cartea aripi, ca păsările, ca fra
gilii fluturi, ..., ca îngerii din cer...”
(Şerban Foarţă, Micul Prinţ) o
SUBIECTUL i - m de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia secvenţei: „Numai deschisă, face cartea aripi, ca
păsările, ca fragilii fluturi, ..., ca îngerii din cer...” din al doilea text-suport. (8 puncte)
(>
2. Transcrie din primul text-suport două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza. (8 puncte)
TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu ro r cerinţelor form ulate in sar
cinile de lucru:
A .
pagina 86
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează figura de stil dominantă din primul text-suport, apoi explică, în două-trei enunţuri,
implicaţiile artistice ale acesteia. (8 puncte)
2. Găseşte două asemănări şi două deosebiri dintre cele două texte-suport, din punctul de vedere al
versificaţiei. (8 puncte)
TESTUL 3
Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
pagina 87
PARTEA a ll-a V
C iteşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu r o r cerinţelor form ulate în sar
cinile de lucru:
A
B. „Dacă priveşti la echinox* într-un strop girafa nu mai poate ajunge - vai! -
de rouă şi spui «EIZEOP», nici până-n vârful unui pai,
poţi să schimbi lucrurile mici în lucruri mari balena e-atât de mică
aşa cum cresc nopţile-n calendar. încât pare-o gingirică**,
D ar cele mari se pot face mici? în schimb hamsia***
«Desigur.» încuviinţă una dintre furnici. sparge cutia,
Şoriceii binecrescuţi stau alături de elefanţii roz sparge bucătăria,
cu fundiţe albe-n cozi, sparge-apartamentul,
leii devin atât de m ărunţi sparge blocul...
încât se zbenguie printre bănuţi, şi-o ia din locul!”
pasărea colibri... e cât un armăsar
(de unde atâta nectar?), (Grete Tartler, Cuvântul fermecat)
SUBIECTUL I - 8® de puncte
a. înţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia unuia dintre titlurile celor două texte-suport, la ale
gere. (8 puncte)
2. Transcrie din al doilea text-suport două figuri de stil, pe care le vei preciza. (8 puncte)
*echinocţiu - (s.n.) fiecare din cele două momente ale anului (în jurul lui 21 manie şi 23 septembrie), când ziua este egală
cu noaptea;
**gingirică - (s.f.) mic peşte marin, asemănător cu scrumbia de Dunăre;
*** hamsie - (s.f.) mic peşte marin de culoare argintie.
pagina 88
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL al IM m - 1® pumcte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Construieşte un dialog imaginar (opt-zece replici) între o piersică violetă şi un elefant roz.
SUBIECTUL a l IU -lea - 1 ® da w m e t e
1. Precizează structura urm ătoarelor cuvinte, extrase din cele două texte-suport: piersicile , porto -
călii, furnici, bănuţi. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din al doilea text-suport: să schimbi, încu
viinţă , binecrescuţi, mărunţi. (4 puncte)
3. Extrage din al doilea text-suport două nume predicative exprimate prin părţi de vorbire diferite,
pe care le vei preciza. (4 puncte)
4. Alcătuieşte enunţuri în care verbul să spun din primul text-suport să apară la timpurile trecute
ale modului indicativ, persoana I, numărul plural. (8 puncte)
TESTUL 4
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ T im p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „îmi umplui, găsii cu cale şi când gata-s s-o deznod şi sub toamnă şi sub stele
filele, cu animale. şoareci, titlurile-mi rod, fac o carte fără ele,
D intre rimele perechi N u mai ştiu de-s autor, Fără mare tărăboi
coame cresc şi sar urechi, cartea e a mea? a lor? vin cu toatele-napoi.
pagina 89
PARTEA a ll-a I
< > B. „De-aş avea timp să vă povestesc pe îndelete Dar, pentru că sunt extraordinar
Tot ce se-ntâmplă la mine-n grădină De ocupată
Cât e ziua de mare, Şi nu-mi mai văd capul de treabă,
i) SUBIECTUL I - 80 de puncte
O cărticică foarte mică.”
(Ana Blandiana, De-aş avea timp]
<>
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Prezintă, în două-trei enunţuri, raportul dintre realitate şi ficţiune în creaţia literară, cu exemple
din cele două texte-suport. (8 puncte)
2. Explică semnificaţia versurilor: „Nu mai ştiu de-s autor,/cartea e a mea? a lor?”, extrase din pri
j) texte-suport.
{i prezinţi conţinutul unei posibile cărţi scrise de tine, „pe-o frunză de castravete (velină),/Cu o pană
de ciocănitoare”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ dezvoltarea în mod convingător a ideii indicate în sarcina de lucru;
i i
Practica raţională şi funcţională a limbii
Identifică în al doilea text-suport elementele specifice unei situaţii de comunicare.
( > 1. Selectează din primul text-suport patru termeni din câmpul lexical al literaturii. (4 puncte)
2. Identifică modul primelor patru verbe din al doilea text-suport. (4 puncte)
3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în primul text-suport. (8 puncte)
j f
4. Explică rolul utilizării parantezelor în al doilea text-suport. (4 puncte)
( » pagina 90
i
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Un copilaş m ărunt, cu geanta în spate, cu câteva castane într-o mână, cu călimara în cealaltă,
se împiedică din goană şi căzu, scăpând castanele şi călimara pe trotuar.
Cerneala răspândi pe asfaltul prăfuit un buchet de violete umede.
Copilaşul se ridică plângând, zguduit de suspine, cu pumnii pe ochi, aşteptând parcă osânda...
D inu îi ridică şapca, i-o puse pe cap, îi alintă obrajii aprinşi şi trecu mai departe, păstrând în ochi
drăgălaşa mâhnire a copilaşului, ca pe un mărţişor găsit în stradă...”
(Ionel Teodoreanu, Vacanţa cea mare)
B. „O clipă urgia s-a potolit. Vântul a stat. A mai trecut o suflare Şi deodată cerul s-a înseninat, lim
pede, cu soarele înclinat spre apus. Amândoi ascultau. Au ridicat capetele. Adică au început să le ridice.
Dar muşchii nu se mai supuneau. Capetele au căzut îndărăt. Era prea târziu. Istoviţi de foame, sleiţi
de ger, nu se mai puteau clinti din culcuşul lor de zăpadă. [...] Atunci înaintea ochilor li se ivi o arătare.
O arătare de delir. U n urs alb. U n urs alb apropiindu-se... Egon, vânătorul, închise ochii. Ştia acum
că, fără îndoială, s-a apropiat clipa morţii. [...] Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte, îi atinse obrazul. Ursul
il împingea, mirat de nemişcarea omului. II împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt,
aşteptând. N u înţelegea de ce stau oamenii aceştia încremeniţi, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile,
de ce nu se deşteaptă din somn. [...]
Alergase într-un suflet. Ii primea la el acasă, cu semnele lui de prietenie, cu tumbe vesele, cu salturi
si salutul care le place lor. Şi acum îi găsea neclintiţi. [...] Atunci, abia atunci, cu judecata lui învăţată
de la oameni, Fram înţelese! Şi nu stătu mult la îndoială. M ătură zăpada cu labele, îngrămădi oamenii
ilături, se culcă peste ei să-i încălzească, aşa cum îl învăţase dresorul odată, în tinereţea lui, să joace într-o
pantomimă de la Circul Struţki. [...] Erau acum doi oameni, doi vânători de urşi, sprijinindu-se fără
putere la pieptul unui urs.”
(C e z a r P e tre s c u , Framy ursul polar)
pagina 91
PARTEA a ll-a
i > Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul
de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate şi
originalitate - 2 p.
< I SU B IECTU L al IM e a - 1 0 p u n c te
Practica raţională şi funcţională a limbii
i> Redactează o scrisoare de 10-15 rânduri, adresată unui prieten real sau imaginar, în care să-i
împărtăşeşti impresiile produse de lectura celor două texte-suport.
SU B IECTU L al lIlMea - 20 de p u n c te
j> 1. Extrage din al doilea text-suport patru cuvinte derivate cu prefix. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte extrase din primul text-suport: mărunt, osânda,
aprinşi, mâhnire. (4 puncte)
3. Transcrie din ultimul paragraf al celui de-al doilea text-suport:
■ un subiect exprimat prin substantiv propriu în cazul nominativ;
■ un atribut exprimat prin pronume personal în cazul genitiv;
■ un predicat verbal exprimat prin verb la modul conjunctiv;
■ un complement exprimat prin adverb de loc. (8 puncte)
<i 4. Explică rolul utilizării virgulei în structurile: „Dinu îi ridică şapca, i-o puse pe cap, îi alintă obrajii aprinşi
şi trecu mai departe”, respectiv „Egon, vânătorul, închise ochii”, din cele două texte-suport. (4 puncte)
TESTUL 6
< > ■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
4 > Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
I » *escadrilă - (s.f.) subunitate a forţelor aeriene militare, formată din câteva patrule;
** Homer - (probabil între sec. X şi V III î.Hr.) cel mai mare poet epic antic grec.
pagina 92
< )
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
B. „Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte, răsărind odată cu zorii, nou. Raiul
începea cu el, sub cer albastru în m urm ur de albine. Dar cum albise de floare şi când? Cu o zi înainte,
abia luat în seamă, nu era decât repetarea aceluiaşi vechi pom de lemn ruginit de muguri la străvechea
fereastră a bunicilor. Acum însă, fostul pom de lemn era lumină în floare, încântare, bătaie de inimă.
Venea din purităţile cerului, din nebuloasa* depărtare a Căii Laptelui, adus ca de legănarea unui scrân
ciob oprit fâlfâitor de alb la fereastra veche a casei dintre brazi.”
(Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor*)
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din primul text-suport o comparaţie şi o personificare. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia structurii: „Raiul începea cu el, sub cer albastru în
m urm ur de albine”, din al doilea text-suport. (8 puncte)
pagina 93
PARTEA a ll-a
TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate in sar
cinile de lucru:
pagina 94
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL I - 8Q d* punct«
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Selectează din prim ul text-suport o imagine artistică vizuală şi una auditivă. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia versurilor: „Cum vara vine din copilărie [...]/Trasă
de fluturi, de buburuze şi de furnici,/înspre bunici”, extrase din finalul celui de-al doilea text-su-
port. (8 puncte)
TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
pagina 95
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
PARTEA a ll-a I
cinile de lucru:
A. „Bunicul venea spre casă. Copilul îi zărise, de departe, punga de hârtie - pe care bunicul uitase
s-o ascundă din vreme - şi o luase la goană înspre el. Era gata-gata să-i sară în braţe, când se împiedici
♦ de o piatră şi căzu. Bunicul, deschizând braţele să-l prindă, scăpă jos punga din mână. Copilul, cu
obrajii colbăiţi, cu ochii înlăcrimaţi, începu să scâncească: «Papae, mi-o ieşit un cucui...» Când se
aplecă să-l ridice, să-l mângâie, bunicul îl văzu râzând: uliţa îl împăcase, dăruindu-i cireşile risipite din
) punga adusă de bunic. Şi uliţa, şi bunicul erau bunicii unui râs de copil.”
(Io n el T e o d o r e a n u , Uliţa copilăriei
B. „O văz ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui.
cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de pieptene, de la nas în jos. Cum deschidea poarta,
îi săream înainte.
Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea:
— Ghici...
— Alune!
1 -N u .
— Stafide!
I
-N u .
— Năut!*
4
-N u .
— Turtă dulce!
-N u .
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdeauna sânul ei era plin. Ii sărutam mâna. Ea îm;
da părul în sus şi mă săruta pe frunte.
(B arb u Şt. D e la v ra n c e a , Bunica
< \
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Exemplifică o trăsătură comună a bunicilor evocaţi în cele două texte-suport. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia structurii: „Şi uliţa, şi bunicul erau bunicii unui râs
i \ de copil”, din finalul primului text-suport. (8 puncte)
< )
Prezintă, în 15-20 de rânduri, modalităţile de caracterizare a personajului literar, cu exemple din
ambele texte-suport.
\\
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere dominante;
* năut - (s.m.) plantă cu fructul păstaie şi cu boabele asemănătoare cu cele de mazăre; seminţele comestibile ale aces
tei plante
pagina 96
>
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL al |M « a - 10 punct«
Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează o scrisoare de 10-12 rânduri adresată unui prieten real sau imaginar, în care să prezinţi
farmecul unei zile petrecute împreună cu bunicii.
TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „De unde au ieşit atâtea caise ca nişte ouă ale lunii, la răsărit, în ceaţă, scoase cu năvodul din apele
acoperite cu cocă de aur? Toată lumea le transportă în care şi coşuri, cu gălbenuşul pe dinafară, şi pâl
pâirea lor de catifea scoate un miros de tămâie amestecat cu adieri şi amintiri de portocale.
D ar pescarii care au aruncat năvoadele după ele trebuie să fi fost din aceia mici, de-o şchioapă. S-a
mai auzit vorbindu-se despre dânşii într-alte basme, cu poduri de aur şi cu palate de peruzele. Pitici
cu bărbile lungi şi cu scufiile lungi locuiesc pădurile în scorburi şi malurile de ape, cu cârtiţele laolaltă,
sub muşuroaie - şi, noaptea, neavând alta ce face, se joacă în văzul luminii albe cu bufniţele şi cu peştii.
Şi pentru că omului nu-i este dat să fie singur, fiece pitic are baba lui pitică, fetele lui pitice şi flăcăii
Iui pitici.”
(Tudor Arghezi, Un basm de cinci minute)
B. „Dumbrava rămase iar tăcută în fumul ei de lumină, ca într-un vis. Şi duduia Lizuca înţelegea
că în farmecul acela are să se-ntâmple ceva deosebit. Şi aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi. Şi
ceodată clipiră candele verzi de licurici în două şiraguri şi văzu pajiştea de flori deschisă cătră un părete
ce stâncă, între doi mesteceni bătrâni. In lumina verzie, fără zgomot, o uşă de cremene se mişcă şi se
¿adu la o parte, şi din întuneric de peşteră apăru minunată arătare. [...]
pagina 97
PARTEA a ll-a
— N oi ne-am deprins cu dumbrava aceasta de când ne-a adus aici Statu-Palmă. Avem tainice peşteri
sub deal şi trăim în ele viaţă liniştită. Vara, ieşim adesea, ca acuma, şi petrecem. Şi când începe a căde:
frunza şi a se pustii pădurea, ne închidem în tainiţe şi aşteptăm să treacă iarna. Din când în când ajunge
până la noi glasul vijeliilor, depărtat şi stins ca o plângere. N oi dormităm pe paturi de cetină şi muşchi,
ori stăm treji în capul oaselor şi şoptim poveşti... Şi aşa aşteptăm cu bucurie vremea când pocneşte gheau
pârâului şi sună şuvoaiele ca o muzică a primăverii. Atunci, în cea dintâi noapte cu lună plină, deschidem
peştera şi ieşim să vedem în poieni viorelele, toporaşii şi ciuboţica-cucului.
Bătrânelul se opri şi duduia Lizuca privi în juru-i. Văzu cum toate jivinele şi paserile s-au întors cu
ochii lucind către Dom niţă şi înţelese că toate aşteptau şi de la dânsa o poveste. Şi se bucură nespus.’
(M ih ail S ad o v e a n u , Dumbrava minunazS
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Extrage din al doilea text-suport două comparaţii, apoi explică semnificaţia uneia din ele, la ale
gere. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, caracterul artistic al descrierii piersicilor din prim ul text-su
port. (8 puncte)
pagina 98
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL io ( >
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
4 )
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Zmeul zmeilor [...] vine pe lume deja împlătoşat şi cu buzduganul în mână. [...] E recunoscut 4 \
de la distanţă datorită coifului cu cleşti de homar pe care-1 poartă pe cap. Flacăra pe care-o scoate pe
nări are cam 15 metri lungime şi e verde pal, cu turbioane* mai curând estetice decât eficiente. [...]
Zmeul zmeilor e miner din tată-n fiu. Simte sulful, nichelul sau plumbul după miros. Sapă tune
luri subterane cu ajutorul tirbuşonului**, pe care-1 înfige-n granit, răsuceşte de câteva ori voiniceşte, 4
propteşte genunchiu-n stâncă, trage şi scoate dopul lăsând să curgă, zornăind, mii şi zeci de mii de
>
smaragde*** scânteietoare.
Pasiunea cea mare a tuturor zmeilor zmeilor e colecţionarea florilor de mină. Minunile de cuarţ şi
pirită care ajung la noi, la suprafaţă, sunt doar flori moarte, veştejite. Acolo, sub pământ, ele se des-
:ac şi respiră ca nişte crini transparenţi, şi-şi împrăştie grăunţii de aur ai polenului în curenţii de aer.
O
Zmeii le culeg şi le ţin îngropate în pivniţe pe care nu le mai deschid niciodată. N u le vede nimeni,
iar ei ştiu că sunt acolo, că le aparţin, şi se bucură.”
(M ircea C ă rtă re s c u , Enciclopedia Zmeilor) O
B. „în cerul norilor de ceaţă
Am mâzgălit şi eu un nor,
Pe care 1-a-nghiţit o raţă
Acolo-n ţara din înalt
Dacă te uiţi se vede bine
Un cal cu ochii de smarald
4)
Zburând către Ecuator.
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Numeşte o trăsătură a zmeilor, aşa cum reiese din secvenţa: „Zmeii le culeg şi le ţin îngropate
I
în pivniţe pe care nu le mai deschid niciodată. N u le vede nimeni, dar ei ştiu că sunt acolo, că le
aparţin, şi se bucură”, din primul text-suport. (8 puncte)
I
turbion - (s.n.) vârtej de apă sau de aer;
1tirbuşon - (s.n.) dispozitiv metalic în formă de spirală, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticle;
smaragd/smarald - (s.n.) piatră preţioasă strălucitoare, de culoare verde, foarte transparentă. >
pagina 99
PARTEA a ll-a
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia titlului celui de-al doilea text-suport. (8 puncte)
pagina 100
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a V-a
TESTE FINALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Formulează două aprecieri asupra textului, care să susţină caracterul literar al acestuia. (5 puncte)
2. Indică figura de stil dominantă prin care este realizată imaginea artistică a puiului de vânt. (5 puncte)
3. Explică raportul realitate-ficţiune în opera literară, utilizând cel puţin două exemple din tex-
tul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „vântul... pasăre din ţara lui”, descrie artistic, în câte un enunţ,
frunza şi ramurile. (5 puncte)
5. Prezintă imaginea puiului de vânt într-un text nonliterar, de cinci-şase rânduri. (10 puncte)
C.
6. Transcrie versul în care ai identificat un diftong şi un hiat, pe care le vei sublinia diferit. (5 puncte)
7. Propune un sinonim şi un antonim pentru cuvântul moale din textul-suport. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două propoziţii în care ultimul verb din text să apară la modul condiţional-optativ,
respectiv supin. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării cratimei în versul: „Gura-n flaut şi-n cimpoi”, extras din textul-suport.
(5 puncte)
pagina 101
PARTEA a ll-a ?
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti; pe când făcea plopşorul mere şi răchita
micşunele... A fost un împărat şi se numea împăratul Roşu. El era mâhnit că, în zilele lui, nişte zme:
furaseră soarele şi luna de pe cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea în ştire tutulor că oricine se va
găsi să scoaţă soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fie-sa de nevastă şi încă şi jumătate din împărăţia
lui, iară cine va umbla şi nu va izbândi nimic, acela să ştie că i se va tăia capul.”
(Greuceanu, b a sm p o p u la r cules de P e tre Isp irescu
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Explică, în trei-patru rânduri, rolul afirmaţiei: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar po
vesti, pe când făcea plopşorul mere şi răchita micşunele...” în contextul basmului popular. (5 puncte)
2. Rezumă, în trei rânduri, fragmentul dat. (5 puncte)
3. Numeşte şi exemplifică, pe baza textului-suport dat, două trăsături ale basmului popular. (10 puncte)
B.
4. Propune un alt titlu acestui fragment, apoi motivează-ţi opţiunea. (5 puncte)
5. Realizează, în opt-zece rânduri, portretul eroului care ar putea îndeplini porunca îm păratu
lui Roşu. (10 puncte)
C.
6. Precizează forma corectă a termenilor: trămise, tutulor, să scoaţă, fie-sa, iară. (5 puncte)
7. Scrie cinci cuvinte din câmpul lexical al termenului basm. (5 puncte)
8. Transcrie pe foaia de concurs varianta de răspuns pe care o consideri corectă:
A. In fraza: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti...” există:
a. un predicat nominal şi două predicate verbale;
b. două predicate nominale şi un predicat verbal;
c. trei predicate verbale.
B. Numele predicativ nu se poate exprima prin următoarele părţi de vorbire:
a. substantive proprii;
b. verbe la modul imperativ;
c. numerale cardinale. (5 puncte)
9. Ilustrează, în enunţuri proprii, două funcţii sintactice diferite ale substantivului zmeu în cazul
genitiv. (5 puncte)
pagina 102
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„în revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici sfărâmituri de oglinzi;
:olo, plăci de oţel; comori de galbeni între trestii. In nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg raze de
iur. U n colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai.
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri ca nişte lujere,
:rupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte de se uită, ispititor, pe
rândul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, şi răcoarea îl încântă. N u simte
rncio altă dorinţă, decât să-şi scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.
Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr, o broască se bucură şi ea de
frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de dina
poi; cu ochii mari deschişi, cată la cumplitul duşman. In spaima ei, îlvede uriaş, cu capul atingând cerul,
:u pliscul lung, lung, să soarbă dintr-odată balta şi, dimpreună cu balta, pe ea.
Inima i s-a oprit.
A
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Interpretează, în patru-cinci rânduri, titlul operei, având în vedere gestul personajului princi
pal. (5 puncte)
2. Transcrie din text o secvenţă din care reiese simpatia naratorului pentru unul din personajele din
textul-suport. (5 puncte)
3. Scriitorul prezintă, în primul paragraf, locul şi timpul acţiunii, folosind ca modalitate de expu
nere descrierea. Selectează două imagini artistice şi două figuri de stil diferite care întreţin far
mecul dimineţii pe baltă, precizând felul lor. (10 puncte)
B.
4. Rezumă, în cinci rânduri, conţinutul textului-suport. (5 puncte)
5. Foloseşte ca epitet adjectivul m icăin următoarele situaţii:
a. pe lângă un substantiv;
pagina 103
1
PARTEA a Il-a
{ ) C.
6. Precizează numărul de sunete şi de litere pentru cuvintele: picioarele, ochi. (5 puncte)
7. Scrie un sinonim şi un antonim pentru cuvântul agale, extras din textul-suport. (5 puncte)
8. Ilustrează, în enunţuri proprii, alte valori morfologice decât în text ale termenilor: galbeni,
< ) uriaş. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)
< > Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea conţinutului compunerii cu finalul dat;
■ includerea enumeraţiei, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil.
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
i )
< )
< >
<
<i
< )
< )
pagina 104
4 I
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a Vl-a i i
TESTE INIŢIALE
1 1
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Numai la o săptămână după Crăciun s-a înstăpânit iarna peste lume, până la marginile zării. S-a
pus cu temei, să nu se mai clintească până vor începe să bată vânturile primăverii. Cojoc gros ca în anul
acesta, spun bătrânii, n-a mai avut dumneaei de ani de zile.
Uliţele satului s-au ridicat, astupând şi pâraie şi şanţuri şi podeţele de la intrarea curţilor: nici nu
mai semănau a uliţe, ci a fâşii late de câmpie acoperite de covorul alb şi gros.
< »
Toate casele din sat par mai mici - ca şi când s-ar fi cufundat - şi au căzut într-un somn adânc sub aco
perişurile grele de zăpadă, cu straşinile mai aproape de pământ. Cine a văzut satul în toamnă, ori chiar
cu două săptămâni înainte de Crăciun, nu l-ar mai cunoaşte: e un sat străin. Pare o arătare de pe alt ( »
tărâm, străin şi localnicilor, dar mai ales copiilor, care nu se mai satură să privească noua înfăţişare [...].
Odată cu încetarea ninsorii s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se lipească degetele pe clanţa
de fier a uşii. [...] Cerul se înălţase tare deasupra satului, şi din hoarnele ce ieşeau prin acoperişurile albe
se înălţau suluri drepte de fum. N u mişca nimic în văzduh. Vânturile, după ce spulberară câteva zile
zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte, ca nişte întărituri ale iernii, se mistuiră undeva după orizont.
0
Nicio mişcare pe uliţi, câteva zile până a ţinut gerul cel mare. Satul părea pustiu, aruncat şi încre
menit în groaza asta de o putere peste fire.”
< >
(Ion Agârbiceanu, La săniuş)
S U B IEC TU L I - 5 5 d e p u n c te
A.
1. Selectează din text două structuri care conţin imagini vizuale. (5 puncte)
< >
2. Prezintă atitudinea oamenilor faţă de schimbarea satului. (5 puncte)
3. Explică semnificaţia a două comparaţii din text. (10 puncte)
B.
4. Construieşte două enunţuri prin care să continui descrierea satului încremenit de ger. (5 puncte)
5. Prezintă fenomenele iernii într-un text nonliterar de cinci-şase rânduri, sub forma unui buletin
C.
meteo. (10 puncte)
1 >
6. Găseşte în primul paragraf două cuvinte cu diftongi diferiţi. (5 puncte)
7. Transcrie din text un predicat verbal exprimat prin verb la modul indicativ şi un predicat no
minal. (5 puncte)
8. Precizează cazul substantivelor subliniate. (5 puncte)
\ i
9. Explică rolul utilizării ultimei virgule din textul dat. (5 puncte)
S U B IEC TU L a l IM e a - 2 5 de p u n c te
( \
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să surprinzi bucuria unui copil într-o
iarnă de poveste, integrând patru secvenţe din textul-suport.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere: < ►
pagina 105
PARTEA a ll-a i
I ■
■
dezvoltarea inedită/originală a ideii propuse;
integrarea celor patru secvenţe pe care le vei sublinia;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere;
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
<} pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
{ ) Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Vezi, dragii oaspeţi le-au venit, Iar eu, furat de-un vis, privesc
Şi pomii toţi s-au premenit Zâmbind la ele.
< ) De sărbătoare.
Grădina-i templu plin de zvon, O, spune-mi, dragă rândunea,
Albina-i psalt*, şi orice floare - Ce zbori mereu în preajma mea,
i f Un sfânt amvon**.
< )
De rândunele,
Şi cuiburi nouă se clădesc, (Ştefan Octavian Iosif, Cântec
SUBIECTUL I - 55 de puncte
< \
A.
1. Transcrie din text două perechi substantiv-adjectiv cu rol în descrierea primăverii. (5 puncte)
2. Numeşte sentimentele poetului faţă de anotimpul descris şi exemplifică-le cu secvenţe din
text. (5 puncte)
( ) 3. Comentează, în cinci-şase rânduri, semnificaţia întrebării din finalul poeziei. (10 puncte)
B.
4. Construieşte o personificare şi o comparaţie pornind de la substantivul rândunele şi foloseşte-le
în acelaşi enunţ. (5 puncte)
< ) 5. Imaginează-ţi un dialog de cinci-şase replici între poet şi rândunea, care să continue întrebarea
formulată în ultima strofă. (10 puncte)
C.
< > 6. Selectează din text o pereche de antonime şi propune pentru fiecare cuvânt câte un sinonim
(5 puncte)
7. Găseşte încă cinci termeni din câmpul lexico-semantic al primăverii. (5 puncte)
8. Precizează valoarea gramaticală şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate. (5 puncte)
< )
pagina 106
\
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
9. Construieşte două propoziţii în care cuvântul nouă să aibă alte valori morfologice decât în
text. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să vadă
lumea... Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că, văzând multe, ştii destule şi ai de unde da şi la alţii.
Şi ce fericire să călătoreşti dimineaţa, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav
de răcoare, şi când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se
scoală cu noaptea în cap şi porneşte la drum.
In dimineaţa aceasta a luat-o spre răsărit. încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin
mănunchiurile lui de raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se
numai, nu câştiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în
gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. îndrăzneaţă şi destoinică,
se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusinţă, o luă încet pe cusătura
carâmbului, în sus. Călătoarea îşi dete toată silinţa să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi
amintea, cu groază, priveliştea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarăşe din fur
nicar strivite, dintr-odată, sub talpa grea a omului. «Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai
pentru ca să facă rău îşi învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălţămintelor.»”
(Emil Gârleanu, Călătoare)
S U B I E C T U L I - S S d e p u n c t e
A.
1. Identifică două trăsături ale furnicii care reies din textul dat şi ilustrează-le cu exemple. (5 puncte)
2. Transcrie două cuvinte prin care autorul numeşte simbolic mica vietate. (5 puncte)
3. Evidenţiază, în şase-opt rânduri, semnificaţia secvenţei: „Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos.” (10 puncte)
B.
4. După modelul „pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur”, construieşte alte două comparaţii
sugestive prin care să descrii ploaia şi rouă. (5 puncte)
pagina 107
PARTEA a ll-a f
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
pagina 108
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a Vl-a i »
TESTE DE ANTRENAMENT
! )
TESTUL 1
■ Toate subiectele sunt obligatorii. t >
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
< >
A. „Bătrânul pădurar visează parcă,
îndrăgostit de codri ca de-o arcă,
Pe care-n timpi mai vechi ca amintirea
Şi neschimbându-şi apa cătăturii
In taină-a râs cu ele ori a plâns.
Când mierea lunii picura-n frunzişuri,
j >
El a durat-o, rânduind în ea Ivind peste steiuri albe ascuţişuri,
Galop de cerbi, bârlog de urşi şi unduirea Cu gâtul încordat prin seară zboară,
Izvoarelor, să aibă fiarele ce bea. îndrăgostiţi un ţap şi-o căprioară
Sub ochii lui, plini de senin şi zare, El se afundă-n gânduri pe un trunchi,
>
Sub ochii oglindind o depărtare, Privind duios la puşca pe genunchi. [...]”
Dureri şi bucurii de-ale pădurii
II
(
S-au petrecut, şi-n suflet el le-a strâns, (Nicolae Labiş, Bătrânul pădurar)
>
D in ce locuri viu, Noaptea adăpost.
Munţii-i întrebaţi, Şi-ncotro-mi duc zborul
Că ei singuri ştiu. De vreţi să vă spui,
Codru mi-a fost frate întrebaţi izvorul
Prin pustietate. Care-i drumul lui.
Dacă vreţi să ştiţi Calea-mi se sfârşeşte
C in’ m-a mângâiat, Unde el se-opreşte.”
Cerului-i vorbiţi,
Că el m-a veghiat. (Ovid Densusianu, Cântecul pribeagului)
I
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Selectează din textul A două figuri de stil diferite, care evidenţiază trăsături ale bătrânului pădurar.
►
(8 puncte)
2. Prezintă, într-un text de şase-opt rânduri, rolul monologului în textul B. (8 puncte)
pagina 109
r
PARTEA a ll-a
> 4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul B. (8 puncte)
TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
i ■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
* cinile de lucru:
A. „E un lucru tare misterios cu pasiunile omeneşti, iar în cazul copiilor totul se petrece la fel ca
şi în cazul celor maturi. [...]
i In cazul lui Bastian Balthasar Bux pasiunea erau cărţile.
Cine n-a petrecut o după-amiază întreagă cu urechile încinse şi cu părul zbârlit aplecat deasupra unei
cărţi, citind şi iar citind, şi uitând de lumea din jurul său, şi nebăgând de seamă că-i e foame sau frig -
Cine n-a citit niciodată pe ascuns sub plapumă, la lumina unei lanterne de buzunar, fiindcă tata sau
> mama sau vreo altă persoană grijulie a stins lumina pe motivul bine intenţionat că acum trebuie să dormi,
căci mâine te scoli devreme -
Cine n-a vărsat niciodată lacrimi amare, fie pe faţă, fie în ascuns, fiindcă o poveste m inunată se
> sfârşea şi urma despărţirea de personajele alături de care luaseşi parte la atâtea aventuri, fiinţe iubite
pagina 110
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
şi admirate ce îţi stârniseră îngrijorări şi speranţe, şi fără a căror prezenţă viaţa părea dintr-odată goală
şi lipsită de sens -
Cine nu cunoaşte nimic din toate acestea din proprie experienţă nu va putea înţelege ceea ce făcu
Bastian acum.
Se uita ţintă la titlul cărţii, şi îl lua ba cu frig, ba cu cald. Da, asta era, la asta visase de atâtea ori şi
asta îşi dorise de când fusese cuprins de pasiunea sa: O poveste care să nu se sfârşească niciodată! Car
tea tu tu ro r cărţilor!”
(Michael Ende, Povestea fără sfârşit)
B. „Literele,-n carte, sumbre, Literele se răscoală:
par o droaie de furnici; p se face b! Lui o
ele care sunt doar umbre i se umple,-ncet, pe coală,
imobile, prind să umble Inima de roată goală,
ca puzderia de furnici. Până nu mai este o [...]
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Evidenţiază două diferenţe de formă şi/sau conţinut între textele-suport. (8 puncte)
2. Explică într-un text de şase-opt rânduri valoarea expresivă a repetiţiei de la începutul paragrafe
lor din textul A. (8 puncte)
pagina 111
PARTEA a ll-a
TESTUL 3
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „In regatul Cărţilor de Joc din sertarul măsuţei, Valetul de Cupă ducea o viaţă demnă de orice
cavaler de rangul său. îşi slujea cu loialitate Regina, deşi gurile rele, adică şeptarii şi optarii, şuşoteau
pe la colţuri că uneori îi trimitea lungi ocheade unei alte dame, cea de Treflă. Dar ce ştiau ei? [...]
Adevărul era că de ceva vreme sufletul său era plin de un dor nedefinit. Tânjea după ceva, însă nu
ştia după ce anume. Fapte de vitejie nemaivăzute? O misiune imposibilă? O iubire cum nu s-a mai po
menit pe lume? Timpul trecea, turnirurile şi luptele erau mai puţine decât înainte, căci bunicii iş:
aminteau arareori să joace cărţi [...], petrecerile de la curte nu mai aveau niciun haz, iar cavalerul se simţea
bătrân. Chipul i se decolorase, armura i se jerpelise, îşi simţea tot trupul boţit şi uzat (numai daci
sunteţi o carte de joc puteţi înţelege senzaţia!). Şi nimic nu e mai rău decât să îmbătrâneşti atunci câne
inima ta este încă tânără!
«Poate ar trebui să plec în lume, departe de Regat!», îşi zicea cavalerul foindu-se, căci nu reuşea să
adoarmă. «Aici totul e atât de plicticos şi de previzibil! [...] Poate că locul meu nu-i aici şi ar trebui să-m;
încerc norocul în altă parte...», se tot gândea Valetul.”
(Adina Popescu, Doar un zbor al valetului de cupă
B. „A fost odată ca niciodată un peşte visător, dar oarecare, cenuşiu, chiar cam urâţel, din cauza
ochilor bulbucaţi. Printre atâţia peşti emo, scene, punk, hippie, cool, el nu avea nicio calitate. Era... peştele
fără calităţi. In plus, spre deosebire de alţii, care umblau în clanuri mari, în bancuri şi găşti peşteşti, e*
era un biet orfan. Se pierduse de familia lui când nici nu făcuse bine ochi, nu-şi mai amintea nimic [...].
Orice copil de peşte, ca orice copil de nepeşte, are nişte modele în viaţă. El nu şi le găsise totuşi prin
tre ai lui, ci în cu totul altă parte, la păsările cerului. [...]
Atât de mult şi-a dorit peştele cenuşiu să fie pasăre, încât şi-a înălţat dorinţele spre Mama Natură. Când
nu mai spera nimic, a simţit cum înotătoarele pectorale cresc şi, cu ele, o dorinţă uriaşă de a se urca spre
prăpastia cerului, în sus. Intr-o bună zi, îşi luă inima-n dinţi, tot avântul şi... ţâşni, tăie straturile de apă
pagina 112
i
t TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
până la suprafaţă, înaintă destul de mult pe cărarea lichidă, şerpuindu-şi coada cea puternică. Apoi urmă...
desprinderea. Se trezi acolo în aer, deasupra apei, întinse bine înotătoarele care se arătară a fi aripi, aripi
adevărate, albastru-transparente, ca de sticlă, şi pluti frumos în aerul sclipitor, în lumea păsărilor, a flu
turilor şi-a libelulelor cu care el, solzosul, iată că se înrudea, într-un fel. Plutea ţinându-şi respiraţia. Şi
nu mai era nici doar peşte şi nici pasăre. Ce era el? Pasăre printre peşti şi peşte printre păsări.”
(Simona Popescu, Peştele-pasăre)
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică o trăsătură com ună a protagoniştilor din cele două texte şi comentează-i semni
ficaţia. (8 puncte)
2. Explică, într-un text de şase-opt rânduri, valoarea expresivă a interogaţiilor retorice din tex
tul A. (8 puncte)
pagina 113
PARTEA a ll-a
TESTULn
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Ger târziu de primăvară, Şi pe geamuri mi-a lăsat
Ger uitat de iarna sură Fir de ferigă presat,
Prin zăvoiul zgribulit, Flori de zahăr, stele reci
Cu omătul netopit. Şi căsuţe de culbeci.
Pe sub tufe de răsură,
A adus cu el aseară Şi-n lumina dimineţii,
Vânt din munte, Geamurile mele par
Ploi mărunte, File dintr-un vechi ierbar,
Grindină cât un grăunte Unde-ar fi presat băieţii
Şi trei fragi, aşa-ntr-o doară. Ierburi nalte şi-nfoiate,
Albe flori înfrigurate,
A trecut pe ulicioară Adormite-n fund de lacuri
Şi s-a dus D in răscrucea altor veacuri.”
Pe deal în sus, (O tilia C a z im ir, Primăvară în glumă
pagina 114
t TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Uite, ploaia coase De la voi se vede
Cerul de pământ Iarba ca o ploaie
Cu fir de mătase Care curge verde
Răsucit de vânt. Peste cer şi-l moaie,
pagina 115
ţ f
44
Pe sus e o boltă de-azur,
(Mihai Eminescu, Frumoasă-i. (
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie câte două versuri din fiecare poezie în care apar mărci ale eului liric. (8 puncte)
2. Explică relaţia între cele două planuri ale descrierii, pe care le vei evidenţia cu exemple din am
4 4 bele texte-suport. (8 puncte)
44 şi originalitate - 2 p.
4> Alcătuieşte un text de şase-opt rânduri, în care să evidenţiezi o asemănare şi o deosebire între cele
două poezii.
44 1. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele voi şi verde să aibă alte valori morfologice decât în
primul text. (4 puncte)
2. Scrie patru termeni din familia lexicală a primului verb din textul A. (4 puncte)
3. Identifică un câmp lexico-semantic în textul B şi selectează trei termeni corespunzători. (4 puncte!
44 4. Precizează valoarea şi funcţia sintactică a verbului a fi din versurile: „Iar ploaia o fi”, „Pe jos e
un verde covor”. (4 puncte)
44 pagina 116
TESTE DE E V A L U A R E A C O N Ţ IN U T U L U I Î N V Ă Ţ Ă R II
5. Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul flori din versul „Muiate în m iros de flori” să înde
plinească funcţia de atribut în alte două cazuri. (4 puncte) >
\ >
TESTUL 6
■ Toate subiectele sunt obligatorii. < >
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor form ulate în sar- < )
inile de lucru:
A. „A ntoine şi Jacques, copiii unuia dintre croitorii oraşului, aveau piele măslinie, ochi vioi şi
lâini dibace. N u se pricepeau doar să fure, ci şi să meşterească to t felul de lucruri. C ând li se spunea,
?parau prin casă. Când erau lăsaţi în voia lor îşi puneau mâinile la treabă şi confecţionau tot ce le trăsnea
< >
rin cap. Insă obiectul care le umfla piepturile de m ândrie era o pelerină cum nu mai văzuse nimeni.
) pelerină, când neagră, când albă, când m ulticoloră. O pelerină care-şi schim ba nu doar nuanţele, ci
. modelul. O pelerină care părea făcută când din apă, când din vânt, când din foc, când din tatuaje
use unul lângă altul. D ar abia după ce pelerina fusese gata, fraţii îşi dăduseră seama că din faldurile
( i
i putea ţâşni vrajba care să-i preschimbe din prieteni în duşmani. Căci A ntoine şi Jacques nu se învoiau
0 poarte pe rând. Pelerina trebuia să fie a unuia şi doar a lui. D ar cum să hotărăşti cine câştiga şi cine
ierdea, când am ândoi lucraseră cu egală sârguinţă la croirea veşmântului?
< )
— N e-ntrecem la fugă, propusese Jacques. Cine-ajunge prim ul la poarta de sud ia pelerina.
— N u-i corect, se îm potrivise A ntoine. M-am tăiat la picior alaltăieri. Mai bine facem un concurs
e ghicitori.
— Nici asta nu-i corect. T u căşti gura mereu la trupele de actori ambulanţi şi le-nveţi ghicitorile pe de rost.
— A tunci tragem la sorţi. [...]
i >
Până la urm ă, pelerina o câştigase Jacques, căruia îi scăpase un chiot de fericire sub săgeţile negre
in ochii lui A ntoine.”
(Radu Paraschivescu, Armandillo)
B. „Radu deschise cutia argintie fără em oţie. Deja îi păru rău că dăduse banii pe pelerină. A r fi
<»
utut să-şi cumpere două îngheţate ori un Spiderman mic. Pelerina era din hârtie aproape transparentă
. nici măcar nu era verde, ci de un alb cenuşiu. De guler atârna o glugă m ototolită.
O puse pe um ăr şi se strădui să în tin d ă gluga, care în cele din u rm ă îi acoperi fruntea. E ra pe- < )
ibilă, ca u n halat im provizat în punctele de aju to r sanitar de pe străzi. Făcu paşi până la oglinda
e la in trare. încercă să aprindă lum ina, dar îşi aduse am inte că nu era bec. In sem iîntunericul ho-
îlui, chiar devenise invizibil. Pelerina părea o păpădie p lu tito are. Se întoarse în sufragerie, apoi
iuă spre cealaltă uşă. < >
Micul birou era plin de fum, iar tanti Viki [...] nici nu ridică ochii înspre el.
D in doi paşi, fu atât de aproape încât îi putea examina fruntea lucioasă. [...]
Pelerina plutea ca un puf, iar de sub poalele ei ieşeau picioarele încălţate cu sandale de pânză. C hiar
1 tatuajul, lucrat într-un roşu strălucitor, se vedea prin tre teancurile de reviste, stivuite lângă fotoliu.
< >
Tanti Viki nu-1 vedea!”
(Doina Ruşti, O zi cu tanti Viki)
(
SUBIECTUL I - 80 de p un cte
a. înţelegerea textu lui (16 puncte)
o
1. Form ulează într-un enunţ ideea com ună a celor două texte. (8 puncte)
2. Explică rolul descrierii în cadrul naraţiunii, folosind exemple din ambele texte-suport. (8 puncte)
pagina 117
b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
PARTEA a ll-a
«I
Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile operei epici
valorificând cele două texte-suport.
S U B IE C T U L a l I M * * - 1 0 p u n c t e
Practica raţională şi funcţională a limbii
Alcătuieşte un dialog de cinci-şase replici, în continuarea textului B, între personajele Radu şi Viki
SUBIECTUL a l lil- le a - 2 0 d e p u n c t e
1. Explică folosirea virgulei în primul enunţ din textul A. (4 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul săgeţile să aibă alte sensuri decât cel din secvenţa
„săgeţile negre din ochii lui Antoine”. (4 puncte)
3. Precizează valorile morfologice ale cuvântului un din structurile: „un Spiderman mic”, „un ai:
cenuşiu”. (4 puncte)
4. Pornind de la substantivul ochi, creează un cuvânt derivat şi unul compus, apoi foloseşte-le iz
enunţuri cu funcţii sintactice diferite. (4 puncte)
5. Transcrie din textul B două verbe copulative diferite şi precizează timpul acestora. (4 puncte
TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Au vuit prelung ca vântul păsările migratoare Toamnă, iată-ne alături, noi cu visul, pe aleea
Peste casa părintească unde ieri m-am regăsit Nucilor ce ancorează pentru iarnă-n al tău port.
Singur cu lumina, care galbenă venea din soare,
In odaia de-altădată să-mi ureze bun sosit. Precum seara, pe câmpie când fâşii se prinde ceaţa.
Tot auzi sunând vecernii şi nu ştii de unde vin.
Toamnă, iată-ne-mpreună, gospodină ce porţi cheia Sub frunzarele rărite amintirea cheamă viaţa,
Ruginită, ca o frunză, a trecutului meu mort. Dar trecutul îi răspunde ca un clopot în declin.
pagina 118
T TESTE DE EVALUARE A C O N Ţ IN U T U L U I ÎNVĂŢĂRII
Zile albe, zile negre... ce străine, ce departe, Toamnă, lasă-mă să mângâi părul tău de frunze
Buclele în care dorul meu de cer l-am îngropat... moarte,
Părul tău de aur roşu şi de soare întrupat.”
(Ion Pillat, Toamna)
B. „Toamna, fată deocheată - Şi de-atunci, în fiecare an,
Biata fată!... Toamna, fată bună, vine să mă vadă -
Deocheată, dar frumoasă Vine ca o oră fixă pe cadran
Şi cochetă, Şi solemnă ca o stea cu coadă...
Mi-a intrat odată-n casă, Şi, cum ştie că eu nu fac decât bine,
Indiscretă, Toamna stă trei luni întregi la mine,
Să mă-ntrebe ce mai fac... Cum ar sta la ea acasă...
Ce problemă viitoare Până ce-ntr-o bună zi mă lasă
Mă mai doare... Şi se duce de s-ascunde...
[...] Şi de-atunci - Unde?... [...]”
N u vreau să spun de când -
Am rămas cu toamna-n trup şi-n gând!... (Ion Minulescu, Isprava Toamnei)
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea tex tu lu i (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text câte un epitet, o comparaţie, o personificare şi o inversiune. (8 puncte)
2. Intr-un text de şase-opt rânduri, explică relaţia dintre titlul şi conţinutul uneia din poeziile pro
puse. (8 puncte)
pagina 119
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL al HM ea - 20 de puncte
1. Alege câte două cuvinte din fiecare poezie şi formează de la acestea câte un diminutiv. (4 puncte
2. Incercuieşte varianta pe care o consideri corectă.
Cuvintele ruginită, altădată, indiscretă sunt, în ordine, formate prin:
a. derivare, derivare, conversiune;
b. conversiune, compunere, derivare;
c. conversiune, compunere, conversiune. (4 puncte)
3. Numeşte grupurile vocalice din cuvintele: deocheată, biata, viitoare. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din versul „Nucilor ce
ancorează pentru iarnă-n al tău port” şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare. (4 puncte
5. Transcrie din fiecare text câte o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată. (4 puncte)
TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „In copilărie am cunoscut o salamandră adevărată. M-am trezit într-o bună zi, pe covor, în mr-
locul casei, cu Elfandra. Plouase mult şi ea se ivise prin cine ştie ce crăpătură, sau printr-o ţeavă spartă:
era neagră, cu pete galbene - şi se uita ţintă la mine. Părea un soi de broască... reiată, care se ţinea de
covorul cam ros cu cele patru degete de la labele din spate. Mi s-a părut atunci că râde de mine cu nişte
minusculi dinţişori. Da, deşi era broască, avea dinţişori.
Ştiam că fiecare salamandră îşi caută fata pe care s-o înveţe cusutul sau băiatul pe care să-l înveţe
un meşteşug: se spune că dacă o laşi să-ţi treacă peste mână, ai degete harnice. Aşa că m-am apropia:
fără frică şi am pus palma desfăcută jos, îndemnând-o să treacă.
— Păi, dacă nu te pricepi la nimic, nu trec.
N u prea mă pricepeam. [...] Totuşi, acum, dacă aveam o salamandră adevărată pe covor, nu era sâ
pierd ocazia.
— Bine, te primesc la învăţătură, însă trebuie să vii la o şezătoare a salamandrelor.
S-a întors şi a pornit-o spre uşă, apoi repede pe zidul de piatră prin iarba plină de margarete.”
(Grete Tartler, Broasca reiată pe catifea râioasă sau Blogul salamandrelor
B. „Prima zi
Era o dimineaţă obişnuită. M-am trezit, m-am spălat pe dinţi, pe faţă etc. Mi-am luat rucsacul şi.
fără tragere de inimă, am pornit spre şcoală. Păsările cântau, cerul era albastru..., ce mai, urma o z:
minunată. Am călcat pe o treaptă, am călcat şi pe a doua, dar, când să calc pe a treia..., ei bine, câne
să calc pe a treia, un vârtej ivit din senin m-a izbit de pământ. Luat prin surprindere, n-am apucat nic:
măcar să strig. [...] M-am frecat la ochi, dar fără folos. [...]
In loc de rucsac, ţineam în mână o bâtă. U n animal ciudat, poate un rinocer, se bălăcea lângă mal.
Trebuia să mă ascund cât mai repede, dacă nu voiam să fiu atacat. Am luat-o aşadar pe lângă ferigi,
nădăjduind să ajung la pădure. O sămânţă cât mingea fu cât pe ce să-mi cadă în cap. S-a înfipt la câţiva
centrimetri de mine, în ţărâna prea moale. Sunete ascuţite, de păsări de pradă, se-auzeau foarte aproape.
N oroc că m-adăposteau plantele astea gigantice. [...]
Mai aveam de parcurs o bucată bună de drum, dar ştiam că la lizieră voi fi mai protejat. Respiram
greu, umezeala îmi provoca oboseală. De jur împrejur, apărură un fel de băltoace gălbui, din mijlocul
pagina 120
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
cărora şerpuiau nişte tulpini groase, de aceeaşi culoare. Ca să le ocolesc, păşeam în zig-zag. La vreo patru
metri de sol, fiecare forma un fel de coroană. Mai sus nu se vedea.
Pesemne rătăceam printr-o junglă, dar cine ştie ce junglă!?”
(Ioana NicoXdie, Jurnalul lui Explorator)
S U B IE C T U L I - 8 0 d e p u n c te
a. în ţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text propus câte o structură care se referă la tim pul şi la spaţiul acţiunii.
(8 puncte)
2. Precizează ce momente ale subiectului se regăsesc în textele-suport şi motivează-ţi opţiunea. (8 puncte)
S U B IE C T U L a l IM a a - 1© p u n c ta
Practica raţională şi funcţională a lim bii
Exprimă-ţi opinia, într-un text de şase-opt rânduri, despre relaţia între forma şi titlul textului B.
S U B IEC TU L a l IIM e a - 2© d a p u n c t a
1. Explică folosirea unui semn de ortografie din textul A şi a unui semn de punctuaţie din tex
tul B. (4 puncte)
2. Selectează câte două cuvinte derivate cu sufix din fiecare text propus. (4 puncte)
3. Găseşte sinonime pentru sensul contextual al cuvintelor subliniate în ambele texte. (4 puncte)
4. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din structurile:
era neagră, de aceeaşi culoare, vreo patru metri, trebuie să v ii. (8 puncte)
TESTUL 9
■ T oate subiectele su n t obligatorii.
■ T im p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ T otal: 120 de puncte.
pagina 121
PARTEA a ll-a
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Decembre, ca un paradis în care să nu fi descins
De marmur şi scântei, Lumina siderală.
Hlamida şi-a deschis.
Şi, dintre lei, E feerie de argint
U n vaiet lin de clopoţei Cristalizat în ţurţuri lungi
Suspina-abia, ca-n vis. Şi pe cât ochii ţi-i alungi,
Deasupra nopţilor s-a-ntins E marmur alb, neprihănit.
Legenda ideală, Pustiu şi nesfârşit.
Şi nu e suflet neatins, In umbra lămpilor cernite
Oricât de stins, Se varsă vis în cupe noi. [...]”
De diafana ei petală, (Tudor Arghezi, Drum în iama
B. „Cad din cer mărgăritare Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Pe oraşul adormit... Streşinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Plopii, umbre solitare Peste pomi şi peste case.
In văzduhul neclintit, Scoate-o lume ca din basme
Visători ca amorezii In lumini de felinare -
Stau de veghe la fereastră, Umple noaptea de fantasme
Şi pe marmura zăpezii Neclintite şi bizare.”
Culcă umbra lor albastră. (George Topârceanu, Noapte de iama
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică obiectul descrierii şi utilizează pentru exemplificare secvenţe din ambele texte. (8 puncte
2. Transcrie câte o imagine vizuală şi una auditivă din fiecare text şi explică valoarea lor expresivă.
(8 puncte)
b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile pastelului, va
lorificând ambele texte-suport.
c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)
Intr-o compunere de 25-30 de rânduri, povesteşte o întâmplare din experienţa personală, petrecută
iarna, pe care o poţi considera o amintire de neuitat.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii;
■ integrarea în compunere a patru expresii din textele-suport, pe care le vei sublinia;
■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv, corespunzător conţinutului.
pagina 122
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL io
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „In dimineaţa urm ătoare m-am trezit devreme şi l-am găsit pe ofiţer în salon, îm brăcat şi
pieptănat, ca şi cum n-ar fi dormit sau de parcă ar fi dormit în uniformă, pentru că nu se putea şti nicio
dată în ce alt război erai chemat. [...]
Ţinea în poală una dintre cărţile mele de poveşti, pe care o găsise în bibliotecă. Văzând că nu se mişca, am
dat să plec, dar atunci a început să vorbească în franceză: «Ce-ţi place mai mult, fraţii Grimm sau Andersen?»
M-am speriat, nimeni nu mă mai întrebase aşa ceva până atunci şi nu fusesem niciodată nevoită să
mă gândesc care ar fi cel mai bun răspuns, ca să nu par şi eu o laşă. «Ei?» «îmi place mai mult Andersen,
oentru că e mai puţin crud.» «Cum adică?» «La Fraţii Grimm, copiii mor, sunt puşi la fiert sau sunt
oârăsiţi de părinţi.» «Şi crezi că este mai puţin crud când o fetiţă moare îngheţată, fiindcă nu are destule
chibrituri ca să se încălzească?» Tăceam. «Ce îţi place mai mult, Fetiţa cu chibrituri sau Mică sirentâ»
..] «Nu pot să spun. La amândouă plâng.» «La fel ar fi spus şi fiica mea. [...] Fetiţa cu chibrituri,
fiindcă n-are pe nimeni care s-o iubească şi Mica sirenă, fiindcă o iubesc mulţi.»”
(Cătălin Dorian Florescu, Zairă)
B. „Am visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. Teancurile erau ca straturile geologice, unele
mai drepte, altele cam piezişe. Urcam destul de încet, cu grijă, aşa cum înaintezi pe un traseu alpin,
:ând simţi fiecare pas, cu sentimentul permanent al primejdiei: era rocă friabilă, se putea desprinde uşor,
:rebuia să te foloseşti de ea cu toată gingăşia, s-o încerci, să separi cartea solidă, care poate să te ţină,
ie cea fără stabilitate. Apoi am ajuns sus, pe un platou întins, ca al Bucegilor, unde totul era bine
isezat, teancurile sigure, netede, aşa că am început să dansez. *
Dar dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd sub formă de trepte. Se pot urca
m orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate zăbovi pe oricare. Drumul e liber.
pagina 123
PARTEA a ll-a
Treapta întâi: cărţi de poveşti. Prin ele lumea are de la început multe şi tainice dimensiuni. Poveştile
lui Hauff mi-au ţinut loc de 1001 de nopţi, era o carte nesfârşită. Fraţii Grimm (tot o carte cât c
cărămidă) şi poveştile lui Petre Ispirescu, destul de multe şi acestea, le stăteau alături. [...]
Treapta a doua: cărţi de aventuri cu sau fără copii. Prin cele cu personaje-copii înveţi să-ţi trăieş:.
vârsta conştient, să te bucuri de ea, s-o valorifici la maximum [...].”
(Io an a P â rv u le sc u , Zece pietre dintr-un munu
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează modurile de expunere şi transcrie din fiecare text propus câte o secvenţă prin care sâ
le exemplifici. (8 puncte)
2. Identifică personajele din textul A şi precizează câte o trăsătură pentru fiecare. (8 puncte)
pagina 124
X f
C.
(10 puncte)
0
6. Indică numărul de litere şi sunete din cuvintele: eu, cele, adânci, imaginare, iese. (5 puncte)
7. Transcrie din fragmentul dat două cuvinte din aceeaşi familie lexicală. (5 puncte)
8. Num eşte modul verbelor din enunţul: „Mă amuz uneori, acum, să descopăr ce urme adânci au
lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două.” (4 puncte)
< i
9. Precizează valoarea verbului a fi din ultim ul enunţ şi alcătuieşte două propoziţii în care să aibă
alte două valori, precizându-le. (6 puncte)
pagina 125
( >
PARTEA a ll-a {
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voc
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ii
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare
„E noapte... doarme totul, In jurul lumii-acuma
Zefirul însă-i domn; Dansează-un negru nor, [...]
Căci vrând s-atingă roza, Iar florile-alintate
Invins-a-n drum pe somn. Mireasma şi-o răsfrâng.
Glumind, el balansează E-atâta vrajă dulce
Copacii-n visul lor; In adormitul crâng!”
(Iulia Hasdeu, Insercn?
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Explică semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic. (5 puncte)
2. Indică imaginile artistice predominante prin care este conturată atmosfera nocturnă. (5 puncte
3. Argumentează că textul-suport include o descriere de tip tablou. (10 puncte)
B.
4. Completează descrierea tabloului nopţii cu două enunţuri create de tine. (5 puncte)
5. Prezintă sub forma unui text nonliterar starea vremii în timpul nopţii. (10 puncte)
C.
6. Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi din primele două versuri. (5 puncte)
7. Ilustrează în două enunţuri omonimia unui cuvânt din text. (5 puncte)
8. Precizează valorile verbului a fi din textul-suport. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării cratimei în versul: „Invins-a-n drum pe som n”, extras din textul-supon
(5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului Ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Dacă tata se bărbierea duminică dimineaţa, mergeam la film sau la meci. Tata iubea pantalonii de
stofă, cu dungă (pe care şi-i comanda la croitor), cămăşile în culori pastelate (cu nasturele de la gât des
cheiat) şi scurtele de velur sau de piele întoarsă. Băteam bulevardul Republicii în sus şi-n jos [...].
pagina 126
4
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
U m blam mult, ca două furnici năuce, prin ditamai furnicarul, până mă stârneau un afiş, un titlu,
un nume de actor. Atunci, tata mă lăsa să-l aştept într-un loc mai ferit, se pierdea în mulţime, cred că
<
;ufla flăcări pe nări ori se dădea peste cap, nu ştiu ce făcea, dar făcea sigur ceva ieşit din comun, fiindcă
se întorcea întotdeauna cu braţul ridicat, cât să înţeleg de la depărtare că a reuşit şi să văd biletele flu-
:urându-i între degete. Se întâmpla însă uneori ca ora de începere a filmului să nu se împace cu ora pe I
care o arăta ceasul lui rusesc, aşa că intram unde se nimerea şi ne rugam să avem noroc. Când întu
nericul sălii ne învăluia, când lumea de-afară nu mai exista şi în locul ei se întrupa cealaltă, cu culo
rile, cu muzica, cu replicile, cu împrejurările şi cu personajele ei (şi, fiţi siguri, regula de căpătâi se I
respecta şi acolo, lucrurile se împărţeau în bune şi rele), când aparatul de proiecţie torcea ca Fifi, pi
sica noastră, şi când aerul stătut şi acru începea să îngheţe (din cauza vreunui bandit sângeros, a unui
neamţ crud, a unui cardinal avid de putere, a unei femei elegante şi prefăcute, a unei avalanşe, a unei
căpetenii sioux sau a u nor explozii devastatoare), ei bine, chiar în clipele alea, simţeam că aftershave-ul
iui tata mirosea a scorţişoară şi că mâna lui e tare caldă.”
I
(Filip Florian, Matei Florian, Băiuţeiî)
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A. <
1. M enţionează şi exemplifică două caracteristici ale portretului existente în textul dat. (5 puncte)
2. Transcrie din text o secvenţă prin care personajul-narator se adresează în mod direct cititorului.
(5 puncte)
3. Explică diferenţa între cele două lumi la care se face referire în fragmentul dat, pornind de la
I
afirmaţia: „când lumea de-afară nu mai exista şi în locul ei se întrupa cealaltă, cu culorile, cu mu
zica, cu replicile, cu împrejurările şi cu personajele ei”. (10 puncte)
B.
4. Rezumă, în cinci rânduri, conţinutul textului-suport. (5 puncte)
I
5. Construieşte un m onolog în care să evidenţiezi trăirile tale şi atmosfera dintr-o sală de cinema.
(10 puncte)
C.
6. Transcrie două adjective derivate cu sufix din fragmentul dat. (5 puncte)
I
7. Scrie un sinonim şi un antonim pentru cuvântul comun, extras din textul-suport. (5 puncte)
8. Num eşte funcţia sintactică a verbului la gerunziu şi alcătuieşte două propoziţii în care un verb
la infinitiv şi unul la supin să îndeplinească aceeaşi funcţie. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)
I
SUBIECTUL ni ll-le a - 25 de puncte*
Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în
care să prezinţi aventura dim ineţii de dum inică din perspectiva tatălui.
I
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea între conţinutul com punerii şi cel al fragmentului dat;
<
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
I
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
<
pagina 127
(
PARTEA a ll-a
CLASA a Vll -a
TESTE INIŢIALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Am visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. Teancurile erau ca straturile geologice, unele ma:
departe, altele cam piezişe. Urcam destul de încet, cu grijă, aşa cum înaintezi pe un traseu alpin, câne
simţi fiecare pas, cu sentimentul permanent al primejdiei: era rocă friabilă4, se putea desprinde uşor, tre
buia să te foloseşti de ea cu toată gingăşia, s-o încerci, să separi cartea solidă, care poate să te ţină, de cea
fără stabilitate. Apoi am ajuns sus, pe un platou ca al Bucegilor, unde totul era bine aşezat, teancurile
sigure, netede, aşa că am început să dansez.
Dar dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd sub formă de trepte. Se pot
urca în orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate zăbovi44 pe oricare. Dru
mul e liber.”
(Ioana Pârvulescu, Zece pietre dintr-un munte
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Numeşte două trăsături ale naratorului, identificate în textul-suport. (5 puncte)
2. Explică semnificaţiile din context ale secvenţei: „totul era bine aşezat, teancurile sigure, netede
aşa că am început să dansez”. (5 puncte)
3. Prezintă, în trei-patru enunţuri, importanţa lecturii în viaţa unui adolescent, aşa cum reiese din
textul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul oferit în textul-suport, descrie o carte asociată, metaforic, cu (la alegere):
a. o scoică;
b. o vioară;
c. o bijuterie. (5 puncte)
5. Propune, în câte trei enunţuri, un conţinutul posibil pentru cartea solidă , respectiv cartea
treaptă. (10 puncte)
C.
6. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următorii termeni, extraşi din textul-suport: încet
înaintezi, alpin, primejdie , rocă. (5 puncte)
7. Numeşte mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: odată
desprinde, gingăşia, visat, oricare. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două enunţuri în care verbele erau şi am ajuns să aibă alte valori morfologice decâ:
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text. (5 puncte*
pagina 128
F
TESTE DE EVALUARE A
SUBIECTUL al IM e a - 25
C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II
de puncte
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să utilizezi, ca introducere, următoarea
<»
secvenţă extrasă din textul-suport: „...Dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd
sub formă de trepte. Se pot urca în orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate
<>
zăbovi pe oricare. Drumul e liber.”
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ continuarea logică, firească şi în spiritul creativităţii a începutului dat;
<)
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri dominante de expunere;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte. <)
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare: 0
„Cel mai obraznic din stejari
Certa modestul trandafir:
— Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari!
Şi rădăcina-mi nu e-n stare
Trei oameni s-o coprindă;
Ar trebui să mă admiri!
— Aşa e, dar tu faci doar ghindă,
( )
Cu vârful meu eu sparg azurul
Şi sunt prieten cu vulturul,
Şi eu fac trandafiri!”
(Cincinat Pavelescu, Trandafirul şi stejarul) <>
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Selectează din text două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia ultimelor două versuri ale textului-suport. (5 puncte)
1*
3. Prezintă, în 20-25 de rânduri, raportul realitate-ficţiune în opera literară, cu exemple şi argu
B.
mente din textul-suport. (10 puncte)
<>
{i
4. Alcătuieşte enunţuri în care să utilizezi cu sens conotativ următoarele cuvinte extrase din tex
tul-suport: v â rf \ rădăcină. (5 puncte)
5. Compune un dialog imaginar, de patru-şase replici, între trandafir şi vultur, despre însuşirile
prietenului acestuia, stejarul. (10 puncte)
C.
6. Propune câte un sinonim contextual pentru termenii: obraznic, modestul, îndrăzneală, sparg,
prieten. (5 puncte)
7. Transcrie din text un cuvânt derivat şi unul obţinut prin schimbarea valorii gramaticale. (5 puncte)
8. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre pronumele personale subliniate în tex
tul dat. (5 puncte)
o
pagina 129
o
PARTEA a ll-a V
9. Selectează din textul-suport un vers în care apar două verbe la moduri diferite, pe care le vei pre
ciza. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului in
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Precizează ritmul şi tipul de rimă ale versurilor. (5 puncte)
2. Prezintă succint două semnificaţii ale titlului textului-suport. (5 puncte)
pagina 130
I
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
3. Evidenţiază, în trei-patru enunţuri, rolul figurilor de stil în conturarea imaginii artistice din ul
tima strofă a poeziei. (10 puncte)
B.
4. Selectează din textul-suport cinci termeni cu sens conotativ, apoi ilustrează, în enunţuri proprii,
sensurile denotative ale acestora. (5 puncte)
5. Redactează o pagină de jurnal (10-15 rânduri), în care să consemnezi impresiile pe care ţi le-a pro
dus o ploaie de vară căzută asupra oraşului într-o după-amiază toridă. (10 puncte)
C.
6. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu
vinte extrase din textul-suport: cuprinsul, despletind, curgători, de pe, unse. (5 puncte)
7. Scrie câte un antonim pentru următoarele cuvinte: înalt, lin, lungi, râde, mărunţi. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două propoziţii în care să incluzi un complement circumstanţial de timp, respectiv
de mod, exprimate prin verbul a galopa la modul gerunziu. (5 puncte)
9. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în text. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
pagina 131
4> CLASA a Vll -a
PARTEA a ll-a
i } TESTE DE ANTRENAMENT
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
4>
Literele, ca nişte boabe coapte -
Iată, cum stau unele aplecate, Şi e plină de ceară, de sânge şi şopţi,
Parcă li-i somn şi sunt supărate, Din o mie şi una de nopţi mari. [...]"
(Nicolae Crevedia, Cântecul cărţilor
4) SUBIECTUL I » 80 de puncte
4> 1. Motivează prezenţa persoanelor gramaticale I şi a Il-a în cele două texte-suport. (6 puncte)
2. Extrage din fiecare text-suport câte o comparaţie, apoi prezintă, în opt-zece rânduri, semni
ficaţiile artistice ale acestora. (10 puncte)
4>
următoarea introducere, extrasă din al doilea text-suport: „Am o carte albă, cu file grele de noapte...”*
* Ex libris - (loc. lat.) menţiune făcută pe cărţile dintr-o bibliotecă, pentru a se indica posesorul ei
4I pagina 132
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
pagina 133
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL I * 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din primul text o metaforă, apoi prezintă, în două-trei enunţuri, semnificaţiile artis
tice ale acesteia. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia titlului celui de-al doilea text-suport. (10 puncte)
pagina 134
1 i
i>
I TESTE DE EVALUARE A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II
{>
1. Transcrie, din al doilea fragment, patru cuvinte utilizate cu sens conotativ. (4 puncte)
2. Alcătuieşte două propoziţii în care să incluzi un sinonim, respectiv un om onim ale cuvântului
cer din al doilea text-suport. (4 puncte)
ii
3. Ilustrează în enunţuri proprii alte valori morfologice decât în al doilea text-suport pentru termenii
care şi noaptea. (4 puncte)
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele din urm ătorul vers, extras din prim ul text-suport:
„Din tăceri să pot urzi păienjenişuri”. (8 puncte)
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
i )
cinile de lucru:
A. „Carmen, aşa o chema şi nu mică mi-a fost surpriza când, mai târziu, am aflat că numele ei, care
mi se părea pe atunci mai degrabă potrivit pentru un băiat, însemna poezie. Avea vreo 12-13 ani şi era cam
cu 3 ani mai mare decât mine. Era cea mai mare dintre noi şi nu participa la jocurile noastre. Când mă lăsa
i)
maică-mea la ei, ca să nu stau singură în casă (deşi îmi plăcea foarte mult să stau singură), mă ignora com
plet şi mi se părea foarte nepoliticoasă. Citea toată ziua fără să se plictisească şi eu, alături, mă uitam pe
furiş la ea, mă făceam că citesc Poveşti nemuritoare. [...] Târziu, uitându-se cu dispreţ spre mine, mi-a şuie ii
<>
rat: «Nu te mai zgrămili, fetiţă!», că m-am şi speriat, mai ales că nici n-am înţeles pe loc ce-mi spune. Avea
o figură băieţoasă [...]. Era slăbănoagă rău şi culoarea pielii era de un galben prăfuit. Copiii îi spuneau
«bufniţa» şi se fereau de ea, pentru că nu ştiu cine spusese că prezenţa ei ar aduce nenoroc. Mâinile însă,
mâinile cu care întorcea paginile erau albe ca hârtia, cu degetele lungi şi foarte frumoase, de domnişoară.”
(Simona Popescu, Exuviî)
B. „Se sculă din pat. Se duse la geam. Noaptea era în ogradă, în grădină, pe mâinile lui întinse. Fe-
îinarul ardea, hulubii dormeau, florile se scuturau sau înfloreau. Toate erau ca întotdeauna...
D ar Olguţa trecuse prin odaia lui... Ii vedea mânile mici - când îşi aducea aminte îi venea să zâm
bească - vii, autoritare, mai ales degetul arătător. Niciodată nu văzuse mâni mai expresive. Mâni
înguste, degete lungi, sprintene, cu unghiile tăiate scurt, nefăcute. Mâni brune, uscate, cu încheietura
braţului subţire, ca o brăţară de copil. [...]
{»
Mânile Olguţei... Văzându-le, privindu-le trăind, înţelese că mânile nu-s făcute numai pentru sco
puri utilitare, ci că-s frumoase în sine. Şi doar nu făceau gesturi poetice! N u. Erau neastâmpărate, com
bative fără lene, fără de somn, familiare, spontane. Le privise la masă cum mânuiau cuţitul, furculiţa,
întovărăşind vorbele, glumele, ripostele.
ii
Alături de mânile Olguţei, mânile celorlalţi erau greoaie, toropite, fără de supleţă.
Ochii Olguţei...
Pletele Olguţei...
i »
<)
Zâmbetul Olguţei...
Sufletul se umplea treptat.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
pagina 135
{>
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL II - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Explică semnificaţia secvenţei: „Ochii Olguţei... Pletele Olguţei... Zâmbetul Olguţei... Sufletul
se umplea treptat.”, din finalul celui de-al doilea text-suport. (6 puncte)
2. Identifică un m otiv literar prezent în ambele texte-suport, apoi prezintă, în două-trei enunţuri,
rolul acestuia în conturarea semnificaţiilor artistice. (10 puncte)
TESTUL 4
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
pagina 136
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Şi-mi era drag tare mai ales adâncul codrului aceluia, miezul lui cu piscuri pietroase. Acolo, de
parte, în bolţile bătrâne, se cernea um bră ca de amurg şi rar câte-o floare de lum ină se întindea vie,
strălucită, pe covorul moale de o culoare gălbuie, dulce-stinsă. Paseri nu zburau, nici n-ajungeau până
acolo; le spăria întinsa singurătate. Părăul Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi
scumpe pe muşchiul gros, verde-închis al malurilor; trem ura cu zvon moale, neîntrerupt; şi în zvo
nul lui, în singurătate, pe oglinzile mişcătoare a undei, câteodată, dintr-un tufiş, ca dintr-o hrubă de
întuneric, răsărea, neclintită, ca tăiată din lespede, o căprioară cenuşie...”
(Mihail Sadoveanu, Codrul)
S U B IE C T U L 1 - &0J dte p u n c te
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică două trăsături ale textului literar, prezente în cele două fragmente. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia următoarei secvenţe, extrase din al doilea text-suport:
„...bătrânii brazi se rup/D e vânt,/Şi toacă toată noaptea din crengi, sau spun alene/Poveşti de
foşnet prin poiene.” (10 puncte)
pagina 137
PARTEA a ll-a
TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Stea care subt carul cel mare abia licăreşti Păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?
nedumerită-ntre şapte lumini, a cui stea eşti?
Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
Eşti steaua lui Verde-mpărat - duhul nemântuit? veghezi mistuită subt vinete boite?
Ce sărbătoare scuteşti? Ce ceas împlinit?
De eşti a mea, păzindu-mi anul şi vatra,
Aperi un mare m orm ânt, sau vreo apă vinde n-aruncă nimenea după tine cu piatra?”
cătoare? (Lucian Blaga, întrebări către o stea)
pagina 138
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL al IM e a - 1Q puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Formulează două întrebări către o stea, din perspectiva unui adolescent, apoi formulează succint
posibile răspunsuri.
pagina 139
PARTEA a ll-a
2. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte, extrase din al doilea text-r.
port: icoana, pieri, încet, adâncă. (4 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în al doile.
text-suport. (4 puncte)
4. Alcătuieşte patru propoziţii în care să ilustrezi alte valori morfologice ale cuvintelor şi şi a deci:
în primul, respectiv al doilea text-suport. (8 puncte)
TESTUL 6
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Dar vremea trecea cu amăgeli, şi eu creşteam pe nesimţite, şi to t alte gânduri îmi zburau priz
cap, şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet, şi, în loc de înţelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat-
şi dorul meu era acum nemărginit; căci sprinţar şi înşelător este gândul omului, pe ale cărui aripi te
poartă dorul necontenit şi nu te lasă în pace, până ce intri în mormânt! Insă vai de omul care se
pe gânduri! Uite cum te trage pe furiş apa la adânc, şi din veselia cea mai mare cazi deodată în ur:-
cioasa întristare! H ai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovaţi
Şi, drept vorbind, acesta-i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsuri^
vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frăm ântă alte gânduri pline de îngrijire. Copilu.
încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie
bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu to t dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ia auzu.
şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului... As,
eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar
să zică cine ce-a zice.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie
B. „De aceea, rom anul copilăriei trebuie să aibă realităţi precise, enigmatice totuşi, prin ceva lăun
tric, invizibil lectorului, cum sunt şcolarii în vârsta ingrată* când poartă o dragoste adorabilă subt ur..-
forma de liceu, care-i sluţeşte mai tare. Să fie o senzaţie de dragoste, de îndrăgostire, în atmosfera
romanului, fără ca micii eroi să iubească.
Eroii să se joace mereu. Să fie într-o continuă recreaţie. Să nu-i amestece în nicio dramă a părinţilor
sau a altor persoane mari. N icio tragedie m atură să nu le impuie gesturi de liliputani** actori. Să-:
vadă lectorul mereu jucându-se - profesionişti ai capriciului*** - într-o vacanţă ca toate vacanţele
copilăriei, norm ală prin tot. D in când în când numai, viaţa, care se adună în jurul lor, să fie vizi
bilă prin ceva: o melancolie, o durere. A tunci acea simplă prezenţă a vieţii să arate sfâşietoarea vre
melnicie a copilăriei - care să capete prin aceasta o um bră de m oarte - şi exactele ei dimensiuni de
sătuleţ la poalele unui vulcan.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni
pagina 140
I TESTE DE EVALU AR E A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II
SUBIECTUL I - 80 de puncte
A
SUBIECTUL al IM e a - 10 puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Pornind de la structura: „Aşa eram eu la vârsta cea fericită...” extrasă din prim ul text-suport, rea
lizează în trei-patru enunţuri un portret al şcolarului la vârsta ingrată, m enţionat în al doilea text.
TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
pagina 141
4»
PARTEA a ll-a
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
4 } Jalea rătăcirilor,
Mohorul**4 mâhnirilor,
Plâng spre zarea dorului
cu lacrima norului.”
4 I SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Extrage din primul text-suport structuri care să conţină următoarele figuri de stil: epitet, perso
nificare, metaforă. (6 puncte)
4 > 2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţiile secvenţei: „Plâng spre zarea dorului/cu lacrima
norului.”, din finalul celui de-al doilea text-suport. (10 puncte)
4 )
* zarişte - (s.f.) zare, orizont, luminiş în pădure;
** rarişte - (s.f.) porţiune de pădure cu copaci rari;
*** mohor - (s.n.) plantă erbacee, cu frunze ascuţite şi cu flori galbene-ruginii, dispuse în spice cilindrice.
4 ►pagina 142
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
SUBIECTUL al IM e a - 10 puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Realizează un dialog imaginar, de şase-opt replici, între toam nă şi o ciocârlie, pornind de la secvenţa:
„Lasă-mi, toam nă...”, din prim ul text-suport.
TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Floare grea, scaiete mov, Fluturii, rele perechi,
La cine să mă mai rog? In lumină se încaier,
Frunzele dospesc în plop,
Crinii veştejesc în stog. N u a dragoste. Şi-s rob
Clipei ce ne face zob.
Melcii cară ziduri vechi Floare grea, scaiete mov,
De case topite-n aer, La cine să mă mai rog?”
(Emil Brumaru, Scaiete mov)
pagina 143
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează măsura versurilor, ritm ul şi tipul de rimă pentru fiecare din cele două texte-suport.
(6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia titlului prim ului text-suport. (10 puncte)
pagina 144
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
2. Propune câte un sinonim pentru următoarele cuvinte, prezente în al doilea text: duh, destin, senin,
har. (4 puncte)
3. Explică rolul utilizării virgulei în secvenţa: „Granit, dă-mi neclintirea din/dumnezeiasca-ţi împie
trire”, extrasă din al doilea text-suport. (4 puncte)
4. Transcrie din primele două strofe ale prim ului text-suport patru părţi de vorbire diferite în cazul
acuzativ, pe care le vei preciza. (8 puncte)
TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Intr-o zi, D ănuţ, O lguţa şi M onica se jucau de-a culorile: născocire de-a Olguţei.
— Ce culoare ai vrea să fii tu?... Spune repede, că altfel spui m inciuni şi mă supăr!
Luat din scurt, pe neaşteptate, de glasul şi ochii Olguţei, D ănuţ se zăpăcise. Ce avea el cu culorile!
— Albastru, Olguţa, se hotărâse el, scos din încurcătură de culoarea cerului.
— Şi de ce-ai vrea să fii albastru?
— Fiindcă-i frumos.
— Daaa?
— Sigur! se înverşunase Dănuţ.
— Foarte frumos!
— Foarte frum os.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
B. „Ne-am apucat să facem desene cu cretă colorată. Fetele îl desenau pe Egor în forme cât mai cari
caturale: ba lovindu-se cu capul de cornul lunii zâmbitoare, ba apucând, cu o mână nesfârşită, verde ca
nerea sau stacojie, o stea cu multe colţuri. Eu însă am desenat cu cretă roz scoica pe care mi-o dăduse Egor.
Ne-am plictisit repede de desenat şi deodată ne-am hotărât (nu mai ştiu cine a fost cu propunerea)
să ne jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare dintre noi trebuia să fie regină tim p de o zi. Pen-
:ru că eram şapte, jocul avea să dureze şapte zile. In fiecare zi, regina respectivă avea să primească o
culoare, un obiect, o floare şi un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc
rrumos, la care celelalte aveau să participe ca supuse.”
(Mircea Cărtărescu, Reni)
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. N um eşte două trăsături ale operei epice, prezente în ambele texte-suport. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, rolul dialogului în prim ul text-suport. (10 puncte)
pagina 145
4>
PARTEA a ll-a
(I
să prezinţi jocul de-a culorile al R eginei, respectând regulile formulate în finalul celui de-al doilea
text-suport: „In fiecare zi, regina respectivă avea să primească o culoare, un obiect, o floare şi un lo:
de joacă. C u ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc frum os...”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
4 I 2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; crea:
vitate şi originalitate - 2 p.
SUBIECTUL al IM e a - 10 p u n c t*
4 I 3. Transcrie predicatele din secvenţa: „Ce culoare ai vrea să fii tu?...”, extrasă din prim ul text-su-
port, precizând felul lor. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în al doilea text-s--
port. (8 puncte)
4 ) TESTUL io
4 f Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Nu-mi plăceau oglinzile. Ele au simţit asta şi m-au pedepsit. O fiinţă uriaşă mă privea, dorm
4 1 tând şi ridicând alene câte o pleoapă. O fiinţă lacomă, care se slujea de oglinzi sau de orice altceva pute.
să oglindească pentru a-mi lua sufletul înapoi. De la bunica Arşaluis am aflat toate astea. [...] Bunicu.
Garabet era, în schimb, fascinat de scurta istorie a oglinzilor. «Nicio urmă», spunea, mângâind suprafau
4 \
lucioasă. N icio tresărire, niciun ecou. Privită în oglindă, istoria e egală cu zero.
Atunci bunicul mi-a propus să biruim oglinzile. Am pornit împreună lupta împotriva lor. «Cea ma:
teribilă armă îm potriva oglinzilor e memoria, a hotărât bunicul. Să dăm, aşadar, oglinzilor memorie
4 1 pagina 146
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Adversarul nostru de temut s-a dovedit a fi oglinda cea mare. N u am fi putut-o birui decât prin şire
tenie. [...] Cum să faci, însă, să ispiteşti memoria să se apropie, fără să observe şiretlicul? Fotograful şi apa
ratul lui trebuiau să surprindă imaginea, fără ca ei înşişi să fie înăuntru. Oglinda s-a dovedit din cale-afară
de hrăpăreaţă*. Arunca, pur şi simplu, un năvod de lumină spre noi, prinzându-ne de fiecare dată. [...]
Luptam nu îm potriva oglinzii, ci îm potriva lum inii.”
(V a ru ja n V o s g a n ia n , Cartea şoaptelor)
B. „Luiza ieşi ca o fantomă din baie şi porni cu mâinile întinse în faţă printre mobilele din lemn
masiv din sufragerie.
— Deschide ochii când mergi, aruncă Regine.
— Cum? Să deschid ochii când dorm? Să mă văd pe mine însămi adormită?
Luiza se opri în faţa oglinzii mari, cu ramă în stil veneţian, şi întredeschise pleoapele. Pe suprafaţa
lucioasă se ivi un chip palid, cu cearcăne vineţii sub ochi, cu bucle de păr fluturând în dezordine în jurul
capului. Pupilele verzi se înfipseră în pupilele verzi şi Luiza se privi fix, ca printr-o pâclă. îşi relaxă
muşchii obrajilor, bărbia îi coborî moale în jos, iar gura i se deschise uşor, trasă în sus de nasul cârn.
— încetează cu prostiile, nu te mai uita în oglindă.
— N u mă prostesc, e autohipnoză, anunţă Luiza, îndreptându-se înapoi spre camera ei. Vreau să
mai dorm puţin. [...]
In fiecare dimineaţă, Luiza se trezea înainte de ora şapte, odată cu părinţii ei, apoi se culca la loc.
Uneori îşi relua visele din locul unde le întrerupsese şi le ducea molcom până la capăt.”
( C o r in B rag a, Luiza Textoris)
SUBIECTUL I - 80 d e puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. N um eşte o trăsătură comună a personajelor din cele două texte-suport. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţiile secvenţei: „Oglinda s-a dovedit din cale-afară de
hrăpăreaţă. Arunca, pur şi simplu, un năvod de lumină spre noi, prinzându-ne de fiecare dată.”,
extrase din prim ul text-suport. (10 puncte)
pagina 147
PARTEA a ll-a
SU B IECTU L a l ( IM ta - 20 d e p u n c te
» 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu
vinte, extrase din primul text-suport: altceva, lucioasă, şiretenie, nostru. (4 puncte)
> 2. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din al doilea text-suport: fantoma
pâclă, molcom, capăt. (4 puncte)
3. Ilustrează în enunţuri proprii patru funcţii sintactice diferite ale verbului dorm, prezent în al doi
lea text-suport, la modul infinitiv. (4 puncte)
> 4. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în primul text-su
port. (8 puncte)
>
»
>
>
}
pagina 148
I
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a V I l - a
TESTE FINALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Ziua de ieri s-a ţinut după mine, crezând, S-a pierdut neputincioasă şi pribeagă
Ca un câine flămând, D upă ce vremea întreagă
Că e legată cu ceva, cu vre o curea, M-a urm at, pas cu pas, până azi
C u vre o frânghie, de viaţa mea - La amiazi.
Şi la o răspântie cu statui
S-a întors, văzând că nu-i. Cine şi-a pierdut o zi cât o viaţă
S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceaţă.”
(Tudor Arghezi, O zi)
SUBIECTUL I - 55 de p uncte
A.
1. Transcrie din text două structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)
2. N um eşte două trăsături ale operei lirice, prezente în textul-suport. (5 puncte)
3. Prezintă, în cinci-şapte enunţuri, relaţia dintre mesajul poeziei şi mijloacele de realizare artistică.
(10 puncte)
B.
4. Transcrie din text cinci term eni care aparţin câmpului semantic al tim pului. (5 puncte)
5. Descrie, în opt-zece rânduri, o răspântie cu statui, utilizând cinci term eni din vocabularul funda
mental al limbii române şi cinci din masa vocabularului, pe care îi vei sublinia diferit. (10 puncte)
C.
6. Transcrie din text un cuvânt derivat şi unul obţinut prin schimbarea valorii gramaticale, preci
zând partea de vorbire din care provine. (5 puncte)
7. Ilustrează în propoziţii om onim ele a doi term eni din text, la alegere. (5 puncte)
8. Extrage din prim a strofă a textului-suport un pronum e şi un adjectiv pronom inal nehotărât,
precizând cazul şi funcţia sintactică ale acestora. (5 puncte)
9. Textul ignoră unele norm e de scriere corectă. Identifică o astfel de situaţie şi justifică prezenţa
ei în textul poetic. (5 puncte)
SUBIECTUL al IM e a - 25 de p uncte
Redactează o com punere de aproxim ativ o pagină, cu titlul Cine şi-a p ierd u t o z i cât o viaţă.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ valorificarea creativă a mesajului textului-suport;
■ îm binarea naraţiunii cu descrierea, ca m oduri dom inante de expunere;
■ includerea urm ătoarelor figuri de stil: repetiţie, epitet, metaforă.
pagina 149
PARTEA a ll-a !
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint
Cu două guri întunecate, ca două porţi de labirint,
Prin care gândurile mele s-or afunda neştiutoare
Şi-adesea n-or găsi ieşire din bezna umedă, la soare.
Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis,
Scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis,
Va încerca, zadarnic poate, s-adune înşirată-n salbe
Recolta de mărgăritare a viitoarelor nopţi albe.
In călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini
Ce vor cădea cândva, inerte, pe câmpul alb al unei pagini,
închipuiri neplăsmuite şi gânduri negândite încă
Pe care stropul de cerneală le-nchide-n noaptea lui adâncă,
Cuvinte şterse peste-o clipă, fantome de idei defuncte,
O ploaie miniaturală de-accente, virgule şi puncte -
Şi-acele negre arabescuri pe care-o vagă fantezie
Sau numai mâna mea distrată le zugrăveşte pe hârtie. [...]”
(George Topârceanu, Călimara
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text un epitet cromatic şi o metaforă. (5 puncte)
2. Explică, succint, semnificaţiile primei comparaţii din textul-suport. (5 puncte)
3. Prezintă, în cinci-şapte enunţuri, relaţia emoţie-creaţie artistică, oferind exemple şi argumente
din textul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „cuvinte... fantome de idei defuncte/O ploaie miniaturală de-ac-
cente, virgule şi puncte”, defineşte versul şi eul liric. (5 puncte)
5. Selectează din text o imagine artistică a creaţiei poetice, motivându-ţi, în două-trei enunţuri, ale
gerea făcută. (10 puncte)
C.
6. Transcrie din text un sinonim şi un antonim ale adjectivului negre. (5 puncte)
7. Precizează funcţia sintactică a pronum elui relativ din secvenţa: „Şi-acele negre arabescuri pe
care-o vagă fantezie/Sau numai mâna mea distrată le zugrăveşte pe hârtie”, apoi ilustrează în
enunţuri alte patru funcţii sintactice ale aceluiaşi pronume, în cazul acuzativ. (5 puncte)
8. Extrage din text primele cinci atribute, precizând părţile de vorbire prin care sunt exprimate şi
cazul acestora. (5 puncte)
9. Transcrie din text două structuri care ilustrează situaţii diferite de utilizare a virgulei. (5 puncte '
pagina 150
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Dacă ar fi să poarte un nume, oricare, vara aia ar merita să se cheme vara zgomotelor ciudate. Şi
mă gândesc la multe, deşi n-am avut parte de nechezatul unei pisici, de copaci vorbitori, de saluturile
marţienilor ori de erupţia unui vulcan. N u ştiu dacă muzica ar trebui pomenită aici, printre ciudăţenii,
dar, în cazul meu, înclin să cred că da, fiindcă eram o ruşine, un afon, şi continuam să fiu uimit de
minunăţiile care pot ieşi din difuzoarele unui pick-up. Cu discurile lui Emil, to t descopeream Ame
rica de unul singur, mi se părea că văd ţărm ul după luni şi luni petrecute pe mare, îmi simţeam uneori
inima cum bate agitat, gata-gata să-mi spargă pieptul. Atunci, din iunie până în septembrie, am traversat
oceanul de trei ori: mai întâi cu Janis Joplin şi Piece o f my Heart, apoi cu Requiem-ul lui Mozart, tânărul
acela cu perucă, al cărui chip era tipărit pe ambalajul unor bomboane de ciocolată, şi, în fine, cu N ini
Rosso şi trom peta lui în Uomo Solo. Combinaţia semăna cu o salată a sunetelor, e clar, dar, fără busolă
şi hărţi, nimeream şi eu pe unde mă purtau curenţii, ba în Patagonia, ba prin Caraibe, ba pe coasta Vir-
giniei de N ord. Altfel, cum nu eram un navigator înnăscut, ci doar un băiat care abia terminase clasa
a şasea, îmi vedeam de treburile mele şi lăsam viaţa să meargă înainte, pas cu pas.”
(Filip Florian, Toate bufniţele)
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Enumeră două trăsături ale textului, care susţin caracterul epic al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţiile din context ale secvenţei: „Combinaţia semăna cu o
salată a sunetelor, e clar, dar, fără busolă şi hărţi, nimeream şi eu pe unde mă purtau curenţii, ba
în Patagonia, ba prin Caraibe, ba pe coasta Virginiei de N o rd .” (5 puncte)
3. Realizează, într-un text de 20-25 de rânduri, caracterizarea personajului din fragm entul dat.
(10 puncte)
B.
4. Extrage din text cinci term eni cu sens figurat, apoi alcătuieşte câte un enunţ în care să ilustrezi
sensurile de bază ale acestora. (5 puncte)
pagina 151
PARTEA a ll-a I
0 5. Num eşte o carte, o piesă muzicală sau un film care te-a ajutat să descoperi Am erica de unul sin
gur, asemenea personajului din textul-suport, apoi motivează, în opt-zece rânduri, alegerea făcută.
<I C.
(10 puncte)
6. Alcătuieşte propoziţii cu: omonimele cuvintelor vara şi mare\ paronim ul cuvântului erupţie; si
1 )
nonimele neologice ale cuvintelor p o m enită şi in im ă . (5 puncte)
7. Precizează cele două valori morfologice din textul-suport ale cuvântului lui. (5 puncte)
8. Indică modul şi tim pul verbelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)
9. Transcrie din text două predicate nominale, cu numele predicativ exprimat prin părţi de vorbire
{)O v a ră ciudată, în care să utilizezi ca introducere urm ătoarea secvenţă extrasă din textul-suport:
„Dacă ar fi să poarte un nume, oricare, vara aia ar m erita să se cheme vara zgom otelor ciudate. Şi mă
gândesc la multe, deşi n-am avut parte de nechezatul unei pisici, de copaci vorbitori, de saluturile
m arţienilor ori de erupţia unui vulcan.”
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
<i
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
ji
<»
ii
4►pagina 152
l TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a V II l- a
TESTE INIŢIALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Selectează două secvenţe care conţin mărci ale eului liric. (5 puncte)
2. Identifică două motive poetice în textul-suport.(5 puncte)
3. Explică sensurile cuvântului cântec în contextul poeziei. (10 puncte)
B.
4. Propune alte două titluri sugestive pentru mesajul poeziei şi motivează-ţi alegerea. (5 puncte)
5. Exprimă-ţi opinia, în opt-zece rînduri, despre semnificaţia versurilor: „Ca vechiul ceasornic cu
muzică, port/C ântare latentă în m ine.” (10 puncte)
C.
6. Numeşte mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: dum
neavoastră, lip it, cântare, trecutului, iernaticul. (5 puncte)
7. Transcrie cinci termeni din câmpul lexico-semantic al cuvântului cântec. (5 puncte)
8. Ilustrează în enunţuri valoarea auxiliară a verbului a fi, la diateza activă şi la diateza pasivă. (5 puncte)
9. Precizează valoarea şi funcţia sintactică a cuvântului toate în text. (5 puncte)
pagina 153
PARTEA a ll-a
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Uncheşul Ştefan tăcu o bucată de vreme, dus pe gânduri.
Era o dimineaţă de început de septemvrie, cu cerul fără nouri, cu valea Moldovei înecată de lumină,
cu ceaţă uşoară pe păduri şi pe m unţi. Pluteau pajuri în înălţimile cele îngheţate. Săgetau rândunici în
lungul drum ului, apoi se adunau şi se ţeseau în stoluri, gătindu-se de cale lungă, peste Mare. N u adia
vântul şi strălucirea soarelui avea în ea ceva de aur, nespus de dulce şi de prietinos. Ilarion, de pe capră,
începu să îngâne şi să mormăiască ceva: lucru de neînchipuit! Uncheşul întoarse spre el, pe sub sprân
ceană, un ochi maliţios, apoi îm i cuprinse mâna dreaptă. Eu stăm în stânga lui.
— N u-i urâtă asemenea dimineaţă, Bogdănuţ, zise el, nu-i urâtă mai ales pentru cineva care se
pregăteşte să iasă în lume.
— Intr-adevăr, valea asta arată ca o m inune a lui Dumnezeu, uncheşule; însă vorba pe care o spui
mă întristează şi n-are noimă.
— Ai dreptate, Bogdănuţ; pentru un mânz ca tine, douăzeci de ani şi douăzeci de bani sunt lucruri
fără sfârşit. Am fost şi eu nem uritor. Pe urm ă am înţeles că trebuie să pun un term en. Am învăţat asta
fără supărare, ceea ce va fi bine să faci şi tu când ţi-a sosi vremea.”
(Mihail Sadoveanu, Nunta domniţei Ruxanda)
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Identifică în textul dat două caracteristici ale dialogului. (5 puncte)
2. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia vorbelor uncheşului: „Am fost şi eu nemuritor. Pe urmă
am înţeles că trebuie să pun un term en.” (5 puncte)
3. Prezintă, în 15-20 de rânduri, rolul descrierii într-o operă epică, utilizând exemple şi argumente
din textul-suport. (10 puncte)
B.
4. Evidenţiază semnificaţia dim ineţii în raport cu mesajul textului. (5 puncte)
5. C ontinuă dialogul dintre cele două personaje, construind câte două replici pentru fiecare, pe
tema discuţiei începute. (10 puncte)
C.
6. Propune câte un sinonim contextual pentru termenii: bucată, înecată, săgetau, maliţios, noimă.
(5 puncte)
7. Transcrie din text trei cuvinte derivate cu prefix şi două formate prin compunere. (5 puncte)
pagina 154
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Când fâlfâişi năframa în albul steag al mânii,
Se oglindea amurgul în apele fântânii;
Alături, săgetată în inimă de frică,
In clipa despărţirii gemu o turturică,
O rodie necoaptă căzu, de vierme roasă,
Crăpând, înăbuşită de iarba somnoroasă.
Şi, trist, pe poarta serii spre umbrele pieirii
Ieşea, pălit şi rece, luceafărul iubirii,
Trecând ca peste-o rană pe-un vânăt cer ca fierea.
Plecat peste fântână vedeam în fund durerea
Cum tulbura adâncul venind să se adape
Şi prefăcea în sânge cleştarul scump de ape,
Cum se stingea amurgul şi veştedul luceafăr,
Şi cum porneai departe şi singură tu, cea făr’
De milă, luând cu tine în albul steag al mâinii,
Ca-n zări să mi le fluturi, năframele luminii,
Lăsându-mă, din golul fântânii cu balaur,
Să mă privească noaptea cu ochii ei de aur,
Pe când, cerând şi dându-şi cu-n bun rămas iertarea,
Se-mbrăţişau în um bră iubirea cu uitarea.”
(Vasile Voiculescu, Despărţire)
SUilICTUL, I * S i de puncte
A.
1. Identifică tema poeziei şi selectează două versuri reprezentative pentru aceasta. (5 puncte)
2. Prezintă trăirile şi stările sufleteşti ale eului liric. (5 puncte)
pagina 155
PARTEA a ll-a
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
pagina 156
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL 1
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar-
cinile de lucru:
A. „Nici bine, nici rău, Şi mare şi timp,
Numai alge şi peşti, Şi versuri înscrise
Numai scoici fericite Pe plaje aride,
Ferecate în sine, Când tot universul
Şi ca o dovadă E-o clepsidra întoarsă
Că nimic nu se pierde, Prin care se scurg
Triumfale nisipuri înspre cer Atlantide.”
Curgând din ruine.
Şi bine şi rău, (Ana Blandiana, Ceas de nisip)
B. „La marele Ceas din Cer Şi încă nu,
Mă uit, N u te-am iubit îndeajuns.
Mişcându-se ca undele. O , tu,
La marele Ceas Graţios, rourat trandafir
La care nicicând n-am ajuns. Ajuns în al lumii pustiu!
Cineva, Bucuria mea,
Din cuibul fiecărui minut, Inel cu ochi albăstriu!
Zburătăceşte secundele Am văzut, am întâlnit
Nevăzut, nepătruns. Lumina dragostei. [...]”
Par să dispar, fiind
De întregul timp străpuns - (Grigore Vieru, Aureola)
pagina 157
PARTEA a ll-a
S U B IE C T U L aii (¡-(e a - 1 0 p u n c te
Exprimă, în 10-15 rânduri, un punct de vedere faţă de ideea formulată de Nicolae Iorga, referitoare
la timp: „Timpul schimbă florile câmpului, dar nu poate schimba strălucirea aurului din adâncuri.”
S U B IE C T U L a l (((-(ea - 2 0 d e p u n c te
1. Identifică un câmp semantic com un celor două poezii şi transcrie trei term eni corespunzători.
(4 puncte)
2. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în fiecare text. (8 puncte
3. Indică valoarea morfologică a verbului ap ă rea din secvenţa „Par să dispar” şi alcătuieşte o frază
în care să aibă altă valoare. (4 puncte)
4. Transcrie ultim a propoziţie subordonată din textul A şi precizează valoarea elementului regent
şi a elementului de relaţie. (4 puncte)
TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Om ul despre care scriu aici avea un nume oarecare, uitat de toata lumea, căci foarte curând i
s-a spus Ruletistul. Spunând «Ruletistul», nu puteai vorbi decât despre el, deşi ruletişti erau destui. Mi-1
amintesc fără greutate, o figură posomorâtă, o faţă triunghiulară pe un gât lung, gălbui şi slab, o piele
uscată şi părul aproape stacojiu. O chi de maimuţă amărâtă, asimetrici, mi se pare că inegali ca mărime.
Făcea cumva o impresie de îngălare, de necurăţenie. Aşa arăta şi în ţoalele lui de la fermă, şi în smo-
kingurile lui de mai târziu. Doamne, ce tentat sunt să fac aici şi puţină hagiografie*, să-i arunc o lumină
transfinită pe obraz şi să-i pun o văpaie în ochi! D ar să strâng din fălci şi să-mi înghit ticurile astea mize
rabile. Ruletistul avea faţa întunecată, de ţăran ceva mai înstărit, cu dinţii jumătate fier, jumătate cărbune.
4hagiografie - (s.f.) 1. ramură a teologiei care se ocupă cu vieţile sfinţilor; 2. scriere despre lucrurile sfinte; 3. biografie
excesiv de înfrumuseţată.
pagina 158
f TESTE DE EVALU AR E A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II
De când îl ştiu şi până a m urit (de revolver, dar nu de glonţ), a arătat la fel. Şi totuşi el a fost singurul
«
om căruia i-a fost dat să întrezărească infinitul Dumnezeu matematic şi să se ia la trântă cu el. [...] Când
Ruletistul apăru în sală, [...] ni se opri respiraţia. N u puteam crede că poate fi adevărat ceea ce urma
să se producă. Pentru că Ruletistul anunţase cu câteva săptămâni înainte că la următoarea ruletă va
încărca revolverul cu toate cele şase gloanţe! Intre progresia de la un cartuş la cinci, oricât de nevero <
similă ar fi fost şi aceea, şi nebunia de acum era prăpastia de la o singură şansă la niciuna. [...] Tremurând,
convulsionat la faţă, cu o spaimă în ochi cum poate doar la cei aflaţi în agonie poţi vedea, el duse pis
tolul la tâmplă. Lumea se ridică din scaune.”
(Mircea Cărtărescu, Ruletistul)
B. „II văzu de departe, înaintând agale pe plajă. Avea un mers ciudat. U neori călca atent, aproape
cu teamă, oprindu-se, privind stăruitor nisipul din jurul lui, parcă ar fi căutat ceva, apoi schimba brusc
direcţia, se îndrepta spre mare păşind pripit pe nisipul ud, sau, dimpotrivă, apuca spre dâmb, acolo unde
nisipul se amesteca cu lut şi printre pietre creşteau mărăcini cu palide flori albastre. Când se apropie,
<
Emanuel descoperi cu mirare că era un bărbat destul de bătrân. Purta pe umeri o haină de vară deco
lorată, aproape albă, avea pantaloni de o culoare neprecisă, pantofi de tenis şi o pălărie de pânză, cu
marginile întoarse, semănând de departe cu un beret de marinar. La vreo zece paşi de Emanuel se opri
din nou şi aruncă o privire spre perechea care tocmai se ridicase şi urca spre dâmb, cu halatele de baie
pe umeri. Apoi, cu mare atenţie, ca şi cum i-ar fi fost teamă c-ar putea călca pe ceva foarte preţios, începu
<
să dea târcoale locului unde se distingeau încă urmele trupurilor. Se plecă, ridică o piatră, o privi cu
atenţie şi zâmbi trist, clătinând din cap. Cercetă din nou urmele trupurilor pe nisip şi se posomori.
Rămase o clipă nehotărât, jucându-se cu piatra, săltând-o în aer, până ce se întoarse brusc spre mare
şi o zvârli cât putu mai departe, peste valuri. [...]
— N u prea înţeleg, spuse Emanuel, zâm bind încurcat.
— Da, recunosc, pare curios, e un dar ciudat. C um să vă spun? Sunt oameni care citesc în stele, sau
in drojdie de cafea, sau în boabe de porum b. N oi, Beldimanii, citim în pietre... [...] Mi-s deajuns câ
<
teva pietre. C hiar pe locul unde se aşază, sau pe alături. U neori pietrele cu tâlc se găsesc destul de de
parte de locul ales de cineva să se aşeze. [...] Pentru că, după câte m-am lăm urit eu, niciodată omul nu
se aşază la întâmplare. Fiecare se aşază după cum îi e scris. N-ai văzut?”
(Mircea Eliade, Ghicitor în pietre)
SUBIECTUL ţ = 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează tipul de narator şi valorifică pentru exemplificare secvenţe din ambele texte propuse.
(8 puncte)
2. Evidenţiază două caracteristici ale portretului literar, regăsite în textele-suport. (8 puncte)
pagina 159
PARTEA a ll-a
TESTUL 3
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Unde şi când m-am ivit în lum ină nu ştiu, norodul spălat de ape subt pietre.
din um bră mă ispitesc singur să cred Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
că lumea e o cântare. în mine cum se to t revarsă
Străin zâmbind, vrăjit suind, poveştile sângelui uitat de mult.
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Binecuvânt pânea şi luna.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, Ziua trăiesc îm prăştiat cu furtuna.
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îm i sunt C u cuvinte stinse în gură
ochii plini, am cântat şi mai cânt marea trecere,
de um blat um blu ca fiecare: som nul lumii, îngerii de ceară.
când vinovat pe coperişele iadului, De pe-un um ăr pe altul
când fără păcat pe m untele cu crini, tăcând îm i trec steaua ca o povară.”
închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii, (Lucian Blaga, Biografie)
pagina 160
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
pagina 161
i
(> PARTEA a ll-a
II 4. Realizează contragerea propoziţiei subordonate din fraza dată şi precizează rezultatul obţinut:
„Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.” (4 puncte)
TESTUL 4
{f Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „îngere palid, îţi e mister De-ţi place cerul, a lui lumină,
Olumină roză colorează lacul şi norii, dincolo de care soarele, roză, coboară vertiginos. Până să devin
conştient de spectacol, totul reintră în indistinct. A durat o clipă, o singură clipă, şi nimic nu explică
graţioasa coincidenţă dintre clipa aceasta fără corp şi privirea mea, smulsă brusc din vârful peniţei, pen
<>
tru a căuta, nu în faţă, cum ar fi fost mai de înţeles, ci spre dreapta, spre locul fulguraţiei. Eram concen
trat şi dintr-odată am devenit atent, dincolo de sfera concentrării mele. Răspunsesem parcă unui apel, discret
şi totodată imperativ. Aşa îmi închipui unul din modurile de operare ale îngerului: un plonjon acut în
mijlocul conştiinţei tale, având ca efect un spor de atenţie [...]. îngerul te extrage, în asemenea situaţii,
<►
din exerciţiul gimnastic al gândirii, pentru a te cufunda în real, pentru a te obliga să iei notă de fastul,
adesea inobservabil, al unui moment privilegiat. îngerul scoate secunda din anonimat, exaltă clipa cea
repede, te mântuie de previzibila ta discursivitate. E marele maestru al instantaneului [...]. O ri de câte
ori devii, brusc, atent la ceva din afara ta, din afara interesului tău, eşti sub puterea blândă a îngerului.”
<f 1. Transcrie câte două figuri de stil diferite din fiecare text. (8 puncte)
2. Explică semnificaţia unui titlu, la alegere, prin raportare la conţinutul textului. (8 puncte)
II Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi asemănările şi deosebirile între cele două
texte propuse, din punctul de vedere al mesajului şi al mijloacelor de expresivitate folosite.
{>
pagina 162
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu ro r cerinţelor form ulate în sar
cinile de lucru:
B. „Ea era frumoasă, dulce, încântătoare, Şi pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul
Ca o floare vie, căzută din soare; Până lângă dânsa să-şi înalţe zborul,
pagina 163
1
I
i)
PARTEA a ll-a
Când privesc la tine, scumpa mea iubită, Când privesc la tine, draga mea frumoasl
Ca o liră dulce inima-mi trezită Raiul îmi deschide poarta-i radioasă,
() SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
{>
1. Numeşte şi exemplifică m odul de expunere din fiecare text. (8 puncte)
2. Motivează prin două argumente caracterul liric al textelor-suport. (8 puncte)
i) Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să surprinzi destinul poetului în raport cu iubirea re-
flectat în cele două texte propuse, evidenţiind rolul mijloacelor artistice în transmiterea emoţiei estetice.
t} greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.
)
apoi alcătuieşte un singur enunţ în care ambele să aibă valori diferite. (4 puncte)
5. Precizează felul ultimei subordonate din textul B şi alcătuieşte o frază în care această propoziţie
< să fie predicativă. (4 puncte)
i »
pagina 164
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
<>
cinile de lucru:
A. „Eram, ca de obicei, în sala de meditaţie, într-o după-amiază urâtă de octombrie, când pedago-
gul-şef, nesuferitul de Kolontay, cu mersul lui de pisică oloagă, intră urmat de o elevă nouă, un fel de
momâie speriată îmbrăcată într-un pardesiu de pe vremea bunicii. îmi amintesc bine asta - eu sunt o
<)
fiinţă cu «memoria hainelor», dacă se poate spune aşa ceva era un pardesiu cenuşiu (de culoarea
unui şoarece plouat, am zis imediat atunci), lălâu şi destul de uzat, cu mâneci mult prea lungi şi mult
prea largi, ca o rasă de călugăriţă.
(>
o
Fetele, care moţăiau cu obrajii proptiţi în palme şi coatele înfipte în tăblia de rumeguş presat a me
selor - mă revolta tâmpenia asta cu «meditaţia» care trebuia să înceapă exact la 4 [...], când nouă ne
trebuia aproape o oră să ne desprindem cu totul din aburul prea scurtului somn de după-amiază pen
tru care toate aveam - îmi dau seama acum - o înclinaţie deosebită - , colegele mele îşi reveniră brusc,
<)
se treziră de-a binelea, reuşind să-şi intre în roluri neaşteptat de repede. S-au repezit să răsfoiască preo
cupate prin cărţi, unele îşi ascuţeau creioanele, scriau prin caiete, altele - şi mai experte, dar şi cu mai
mult um or - rămăseseră deja cu ochii pironiţi pe pereţi, mişcând grăbite din buze. învăţau poezia la
română sau cuvintele la germană şi engleză, cine putea şti. Sau priveau desenele din caietele de geo
• >
metrie, căutau prin tabelele de logaritmi - o febrilitate foşnitoare, aproape firească, obişnuita farsă a
seriozităţii şi a studiului pe brânci, de prea multe ori jucată în aceeaşi şi aceeaşi împrejurare, pentru a
mai putea păcăli pe cineva, mai ales pe vulpoiul de Kolontay. [...]”
(Gheorghe Crăciun, Pupa russa)
B. „în iarna aceea hotărârea tatălui meu de a nu mă mai lăsa să mă duc la şcoală a devenit, practic,
un fapt, deşi din gură nu mă oprise; nu aveam cu ce mă încălţa. M-am dus doar când am putut merge
desculţ; şi atunci am trăit acele ore de spaimă despre care am pomenit, al cărei motiv, dacă s-ar fi dez
văluit, s-ar fi petrecut o catastrofă. Conştiinţa măsura proporţiile dezastrului care ar fi urmat, iar instinctele
{\
tremurau: nu se ştie ce-aş fi ajuns în viaţă dacă jocul întâmplării, al cărei erou eram, s-ar fi destrămat
şi eu aş fi apărut în ochii învăţătorului aşa cum eram şi nu cum, prin nu ştiu ce mister, credea el că sunt.
Adică dintre cei mai buni... <i
i)
Se apropia sfârşitul anului şi dascălul examina toată clasa, să vadă pe care trece, pe cine premiază
şi pe cine lasă repetent. Scotea câte cinci sau şase la tablă şi îi asculta. [...] Era atât de furios încât uneori
îi bătea la palmă pe toţi cei care erau scoşi odată, deşi unii dintre ei protestau indignaţi că ar fi răspuns
bine la întrebările puse. Aşteptam tremurând să-mi vie rândul. N u ştiam nimic şi ascultam înfiorat plân-
setele care umpleau clasa. [...]
Prima zi a trecut fără să fiu scos şi eu la examen. A doua zi, văzând cum stau lucrurile, în loc să fug
îndărăt şi să nu mă mai uit, am venit totuşi la şcoală, deşi ştiam ce ar putea să mi se întâmple. N u m-a
scos nici în acea zi şi nici în cele următoare. Şi pentru ca această întâmplare să fie dusă până la capăt,
\>
în nefirescul ei, la sfârşitul anului m-am pomenit printre premianţi.
Faptul uimi pe ai mei şi tata nu mai zise nimic, când, în toamnă, îi spusei că vreau să urmez şi pe-a
patra. Dar to t nu-mi luă cărţi. [...] Dar eu nu vreau să povestesc aici «amintiri»; ci doar lucruri pe care
le contemplu şi azi cu un sentiment de nelinişte că s-ar fi putut totuşi să nu aibă loc, şi atunci nici lu
>
mina care le însoţeşte azi în amintire să nu fi existat.”
(Marin Preda, Viaţa ca o pradd)
o
pagina 165
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL I! - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text câte o secvenţă care surprinde reacţia elevilor. (8 puncte)
2. Analizează comparativ tim pul şi spaţiul întâmplărilor relatate în cele două texte epice. (8 puncte
TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
pagina 166
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
SU B IEC TU L 1 - 80 d e p u n c te
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie două figuri de stil diferite din textele-suport şi explică semnificaţia lor. (8 puncte)
2. Explică relaţia dintre titlul şi conţinutul uneia din poezii, la alegere. (8 puncte)
pagina 167
PARTEA a ll-a
SUBIECTUL a l IN e a - 10 puncte
Construieşte un monolog de opt-zece rânduri, pornind de la secvenţa: „Mi-a răsărit în suflet dorul’
TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Sânziana-şi şterse două lacrimi cu degetele, sperând să le facă neobservate. «Când am să-nvăt
să vorbesc despre tine, Mamă, fără să plâng?», îşi drese glasul, oftă şi i se adresă lui Alexandru pe-un
ton de constatare:
— Pentru un părinte nimic nu este mai im portant decât să fie iubit de copilul lui. Dacă nu ştii să-l
faci să te iubească - e o cauză pierdută. Eu n-aş vrea de la fetele mele decât să mă iubească aşa cum am
iubit-o eu pe Mama.
«Ce copil n-ar fi iubit o asemenea mamă? U n om de-o cinste ireproşabilă, de-o tenacitate şi o răbdare
cum eu cel puţin n-am mai văzut: dreaptă, înţeleaptă, blândă şi frumoasă, şi-nvăţată. O ţărancă învăţată,
învăţată cum numai ţăranul cu mintea lui proaspătă şi avidă poate-ajunge. Eram gelos că Sânziana o
iubea mai presus de orice. Iar eu aş fi vrut... eram um ilit de ştiinţa ei şi, ca un prost, mă ofensau ob
servaţiile pe care mi le făcea, în loc să fi deschis ochii şi să fi ciulit urechile să-nvăţ de la ea. Şi Sânziana,
crescută de-asemenea mamă, ştia mai m ult decât mine... şi asta mă irita. Mă irita că-n sinea lor mă ju
decau... şi că nu m ă socoteau la-nălţimea lor. Aş fi vrut ca soacră-mea să mă admire, şi mă admira. Dar
eu aş fi vrut - fără nicio rezervă. Aş fi vrut să mă găsească perfect.»”
(Ileana Vulpescu, Arta conversaţiei,
B. „Trebuie să spun însă că încă dinaintea întâm plării de la cim itir eu şi tata ne suportam destul de
greu unul pe altul. Succesele, poate mai degrabă sociale decât artistice, obţinute în cariera de pictor îi
alintaseră două însuşiri naturale, vanitatea şi plăcerea de a domina, încât nu mai accepta nici măcar din
partea unui copil să fie contrazis, contrariat, iar eu îi semănăm într-un fel: nu mă interesa decât ceea
ce avea legătură cu mine. [...] Făcea eforturi vizibile să mă impresioneze, să stimuleze în mine mân
dria de a avea drept tată un pictor reputat. Fericit de câte ori era linguşit, adulat, înclinat să nu observe
că m ulţi roiau în jurul lui din interes, nu concepea că tocmai fiul lui îşi putea perm ite să facă excepţie
de la datoria semenilor de a-1 admira. Când a observam că nu mă lăsam strivit de reputaţia lui - în rea
litate îl iubeam, dar pentru nimic în lume nu i-aş fi mărturisit-o ba mi-am permis chiar să nu-i pri
vesc, din frondă, tablourile şi să-i declar că meseria lui nu mă atrăgea, m-a repezit: «Eşti un mucos, încă
n-ai dreptul să ai păreri.» D upă asta m-a copleşit adesea cu reproşuri ameninţătoare: că nu eram bun
pagina 168
l TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
de nimic, că-1 făceam de râs, că va fi vai şi-amar de mine. Avea mania discursurilor şi ţinea să-şi exer
seze şi pe pielea mea darurile sale oratorice. [...]
<I
Rezultatul a fost că ne îndepărtam unul de altul şi că amestecam în relaţiile dintre noi din ce în ce
mai multe resentimente care m-au împins, ori m-au ajutat, să vreau să fac totul pe dos.”
(Octavian Paler, Un om norocos) (\
SUBIECTUL I - 4* punct#
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Numeşte şi exemplifică două modalităţi de caracterizare a personajului, din fiecare text. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, rolul alternanţei m odurilor şi tim purilor verbale în textele su
p o rt. (8 puncte)
(>
b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să analizezi împletirea modurilor de expunere şi
rolul lor în structura textului epic, utilizând pentru exemplificare secvenţe din ambele texte-suport.
<)
c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)
Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere descriptivă, de 25-30 de rânduri, în
care să conturezi profilul moral şi psihologic a l unui părinte ideal.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ împletirea naraţiunii cu descrierea;
■ utilizarea unui limbaj expresiv, cu valenţe artistice;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
0
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.
TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Cincizeci de ani, de când încerci, mereu, Foile tale scrise, de hârtie,
Condeiul, gândurile şi cerneala, Se rup şi zboară, ca dintr-o livadă
N-au mai ajuns să-ţi curme, fătul meu, Frunzele smulse-n vijelie,
Frica de tine şi-ndoiala. Fără ca piersicul să şi le vadă.
pagina 170
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
TESTUL io
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Ea rămase-ntr-o confuzie. Privea la Ieronim. Ce frumos era... Inima tremura-n ea... [...]
D ar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Faţa ei era de-o albeaţă chilimbarie, întunecată numai
de-o viorie umbră, transpariţiunea acelui fin sistem venos ce concentrează idealele artei în boltită
frunte şi-n acei ochi de-un albastru întuneric care sclipesc în umbra genelor lungi şi devin prin asta mai
dulci, mai întunecoşi, mai demonici. Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce, cu buza de desupt
puţin mai plină, părea că cere sărutări, nasul fin şi bărbia rotundă şi dulce ca la femeile lui Giacomo
Palma*. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie [...].
Ea-şi culcă capul într-o mână şi privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată** dorinţă.
Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept, i-ar fi şi plăcut.
Ce întunecoase bucurii simţea inima ei în acea privire,... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit?... Ah! cine o
spune, cine-o poate spune, şi care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de
simţiri care se grămădesc nu în amor însuşi, ci în setea de amor. Ea visează-n fereastră... să viseze
numai... n-ar fi un păcat analiza simţirilor ei?...”
(Mihai Eminescu, Cezara)
B. „întreaga industrie de profil să lucreze timp de zece ani, câte trei schimburi pe zi şi tot n-ar pro
duce atâta cerneală câtă trebuie să curgă pentru a blestema nerecunoştinţa femeii!
Vă spune asta un om care ştie ce spune!
Care a scris sute de acte la viaţa lui şi care ştie valoarea cernelii!
V-o spune asta un om păţit!
U n om pentru care, cu puţin timp în urmă - un minut? o oră? o zi? oricum n-are importanţă - lumea
s-a sfârşit. [...] Doamne, cât am mai iubit-o! [...]
Ei nu i-am spus niciodată nimic. Marile iubiri - mistuitoare, năvalnice, destinale - nu se divulgă
niciodată. Ele se simt reciproc, se împărtăşesc încă dinaintea naşterii. Cele două jumătăţi - chiar dacă
una e pitită sub calota polară, iar cealaltă e rătăcită pe Apollo 15 - se atrag în mod irezistibil. Aşa tre
buia să se întâmple şi cu noi! Aşteptam acest moment, cu inima tăbăcindu-mi pieptul. [...]
pagina 171
PARTEA a ll-a »
In fine, ea, iubita mea predestinată, a rămas în sat, aşa că am rămas şi eu. Am rămas să întocmesc
actele tatălui meu, în tim p ce el rezolva to t felul de treburi. [...] Astfel eu o puteam iubi aproape ne
tulburat de vreo prezenţă. O urm ăream pe fereastra înaltă, lăsându-mă furat de fiecare gest al ei.
Câteodată mă trezeam cu mâinile încleştate de câte un registru, cufundat în întuneric. Ştiam că e
a mea pentru totdeauna, că mi-e sortită, aşa că privirea mea o urmărea protectoare şi plină de îngăduinţă.
Aşteptam doar ca şi ea să-şi dea seama de acest fapt, ceea ce nu putea să întârzie prea m ult.”
(Dan Lungu, Cinci, cinci şi jumătate)
SUBIECTUL I - » 0 d e p u n c t e
a. înţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Comentează valoarea expresivă a imaginilor artistice în textul A. (8 puncte)
2. Explică rolul verbelor la persoana a Il-a din textul B. (8 puncte)
b. Scrierea despre te x tu l lite ra r (25 de puncte)
Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să surprinzi gândurile şi stările sufleteşti contra
dictorii ale personajelor, utilizând pentru exemplificare secvenţe din ambele texte-suport.
SUBIECTUL a l I M a a • 1® p u n c t a
Redactează, în opt-zece rânduri, o descriere de tip portret a tânărului călugăr pe care îl admira Ce-
zara, personajul feminin din textul eminescian.
pagina 172
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
CLASA a V IIl-a
TESTE FINALE
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare: \
„S-a întunecat şi plouă. Cu mâni moi şi parfumate
Dus pe gânduri, în tăcere, Dulce ochii mi-i întuneci.
Migălesc o formă nouă
Pentru vechea mea durere. A ţinut o clipă doară
pagina 173
i)
PARTEA a ll-a
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voc>
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare
„Prin geamurile peticite se strecoară leneşe cele din urm ă trem urări ale amurgului. Lumina nxz.
nie pătrunde în casă din ce în ce mai cernită, umplând odăiţa cu um bre deşirate. In vatră flăcările
roşcate pâlpâie dom ol, se preling ca nişte limbi de şarpe în jurul ceaunaşului funinginit, în care apa de
mămăligă hohoteşte înăbuşit. Adieri răcoroase rătăcesc pe sub pereţii coşcovi, se furişează înlăuntr.
şi-nvălmăşesc, câte-o clipă, jocul blajin al focului...
Pe prichiciul cuptorului, moş Costan şade pipernicit şi tăcut cu privirile pribege, cu gânduri.:
cine ştie unde. In faţa lui, Ileana, o fetişcană ca un bobocel înrourat, răsuceşte repede-repede, firul
subţirel de in.
— Spune. Tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care în liniştea înserării răsună întoc
mai ca un fâşâit uşor de aripi.
Barba bătută de brumă a moşneagului trem ură o clipă. Se uită galeş, pe sub gene, la Ileana, pe care
lumina trandafirie a flăcărilor o învăluie într-o haină scumpă din poveşti, apoi cu glas lin, cu ochii închis:
parc-ar citi în carte vremile trecute, începe:
«Uite... era fetişcană, ia aşa ca tine. O guriţă cât o cireaşă coaptă şi doi ochi albaştri cum e cerul câr.r
e mai limpede. Şi cum râdea, cum râdea! Iţi fura inima.
A trecut potop de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parcă numai ieri aş fi văzut-o. Mă
ştii? Poate îmi furase şi mie inima.
Eram pe-atunci ostaş tânăr şi slujeam în Italia, într-un orăşel ca o grădiniţă de flori... C-atunci as:
era lumea.»”
(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text doi indici de timp, corespunzători planurilor naraţiunii. (5 puncte)
2. Explică, succint, rolul imaginilor artistice în prim ul paragraf al textului. (5 puncte)
3. Prezintă, în 10-15 rânduri, relaţia personaj-narator în textul propus, prin referire la tehnica na
rativă folosită. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „se strecoară leneşe cele din urm ă trem urări ale amurgului"",
construieşte alte două enunţuri prin care să descrii farmecul înserării. (5 puncte)
5. Evidenţiază modalităţile de caracterizare ale personajelor prezente în textul dat. (10 puncte)
C.
6. Explică rolul ghilimelelor în cadrul textului dat. (4 puncte)
7. Propune antonime potrivite în context pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
8. Precizează felul subiectului şi al predicatului din enunţurile: „Eram pe-atunci ostaş tânăr [...]”,
„C-atunci aşa era lumea.” (6 puncte)
9. Transcrie din text o propoziţie subordonată intercalată în regentă şi precizează felul ei. (5 puncte)
pagina 174
i)
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
{i
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
<i
„Mă rog luminii să coboare
U m blând peste pădure ca o boare. -
Brazilor adorm iţi mă plec să le sărut
Cărărilor mă rog să mă caute poate
Când noaptea va fi dusă jumătate,
Şi-ntr-un-târziu mă rog Craiului N ou
i )
Bărbile lungi - frunzişului căzut Să-mi sape cavoul în tim p, în ecou,
Paşii mei rari îi povestesc în şoapte Când raza lui halucinantă, rece,
Spaimele cerbilor de miazănoapte. Pierdută prin văzduh mă va petrece.
ii
Mă rog peregrinului, tristului vânt, Pe urm ă n-am să mă mai rog nimănui -
Să uite dacă sunt sau nu mai sunt, Va creşte pe arbori muşchiul verzui,
Să poarte printre lacuri mai departe Şi frunzele-au să plece şi-au să vie
Viaţa de pasăre a frunzelor m oarte - C u nesfârşita lor m onotonie.”
Mă rog pădurarilor să lase
Deschise uşile colibelor joase,
SUBIECTUL | - §§ de puncte
(A.E. Baconsky, Rugă tăcută)
{i
A.
1. Ilustrează cu secvenţe din text cui se adresează ruga tăcută a eului liric. (5 puncte)
2. Transcrie din text o metaforă şi explică-i semnificaţia în patru-cinci rânduri. (5 puncte)
3. Argumentează, în 10-15 rânduri, caracterul de confesiune lirică al textului dat. (10 puncte)
B.
4. Propune alte două titluri sugestive pentru poezia lui A.E. Baconsky. (5 puncte)
5. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia versurilor: „Şi frunzele-au să plece şi-au să vie/C u nes
i>
C.
fârşita lor m onotonie.” (10 puncte)
6. Selectează din text două neologisme şi propune sinonime neologice pentru fiecare. (5 puncte)
II
o
7. Identifică două structuri în care cuvântul m ă are două valori diferite şi precizează-le. (5 puncte)
8. Indică valoarea cuvântului poate din versul: „Cărărilor mă rog să mă caute poate” şi alcătuieşte
o frază în care să fie term en regent, precizând valoarea lui şi felul subordonatei. (5 puncte)
pagina 175
o
f
PARTEA a ll-a f
9. Transcrie din text două propoziţii aflate în raport de coordonare disjunctivă şi precizează felul
lor. (5 puncte)
Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca-
i bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
I pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
)
\
>
)
►
>
►
I
pagina 176
Partea a lll-a
A ■H Ş —r m mm I
| , | 1 1, m m I ffmMkk ST
ft A I I ww i 1i ▼ M V■
CE 1 «
CLASA a V-a
TEST DE INIŢIERE I I
pagina 177
PARTEA a lll-a
Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.
CLASA a V-a
TESTE DE ANTRENAMENT
TESTUL 1
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
pagina 178
i LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
Dar pescarii care au aruncat năvoadele după ele trebuie să fi fost din aceia mici, de-o şchioapă. S-a
mai auzit vorbindu-se despre dânşii într-alte basme, cu poduri de aur şi cu palate de peruzele. Pitici
4I
cu bărbile lungi şi cu scufiile lungi, locuiesc pădurile în scorburi şi malurile de ape, cu cârtiţele laolaltă,
sub muşuroaie, - şi, noaptea, neavând alta ce face, se joacă în văzul luminii albe cu bufniţele şi cu
peştii. Şi pentru că omului nu-i este dat să fie singur, fiece pitic are baba lui pitică, fetele lui pitice şi 4)
4)
flăcăii lui pitici.”
( T u d o r A rg h e z i, Un basm de cinci minute)
1. Prezintă raportul realitate-ficţiune în opera literară, cu exemple din textul dat. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice portretului literar. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex
tului. (5 puncte)
4. Propune o posibilă interpretare a titlului, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
4)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi particularităţile textului
literar, cu exemple şi argumente din fragmentul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
4>
B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):
„Ca multe alte fructe pe care le savurezi cu plăcere astăzi, piersicile provin din China, însă numele
lor au la rădăcină cuvântul persica, pentru că s-a crezut o vreme că aveau originea în Persia - Iranul de
<)
4>
astăzi. Conţin apă în proporţie de 88% şi au numai 43 de calorii la suta de grame de fruct. Fac parte
din familia prunului, de aceea prezintă multe din calităţile acestor fructe. Sunt fructe dulci, conţin
cam 8% zahăr, însă au şi multe vitamine [...], fier şi potasiu. Dar principala lor calitate este savoarea,
gustul proaspăt şi dulce, care te vindecă de orice stare proastă în zilele caniculare. Persoanele care nu
suportă puful şi senzaţia de dinţi strepeziţi, care poate apărea când mănâncă piersici, au o alternativă:
nectarinele, despre care mulţi afirmă ca sunt o combinaţie reuşită între prunele dulci şi piersici. Aşadar,
nectarinele sunt o rudă apropiată a piersicii şi se crede că lipsa pufului de pe membrană se datorează
unei gene recesive.”
4\
(Totul despre piersică, în w w w .re v ista p la fa r.ro )
1 Precizează numărul de litere şi de sunete pentru cuvintele: plăcere China originea dulci stre
. , , , ,
4I
peziţi. (5 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele vreme şi dulci să aibă alte sensuri decât în text. (5 puncte)
3. Propune sinonime potrivite cu sensul din context al termenilor: calităţile, savoarea, stare, cani
culare, nu suportă. (5 puncte)
41
4. Transcrie din ultimul enunţ:
a. un substantiv în cazul genitiv;
b. un cuvânt fără funcţie sintactică;
4»
c. un articol nehotărât;
d. un adjectiv în cazul nominativ;
e. un predicat nominal. (5 puncte)
5. Explică rolul utilizării virgulei în structura: „au şi multe vitamine, fier şi potasiu” din textul
4>
citat. (5 puncte)
6. Precizează două elemente ale situaţiei de comunicare, identificabile în textul dat. (5 puncte) 0
pagina 179
<>
PARTEA a lll-a
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, dominantele cromatice ale imaginii date, utilizând două procedee ar
tistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi un posibil răspuns k
întrebarea: „De unde au ieşit atâtea caise ca nişte ouă ale lunii, la răsărit, în ceaţă, scoase cx
năvodul din apele acoperite cu cocă de aur?”, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului lite
rar de la Subiectul I.A.
TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
pagina 180
l LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
zburdălnicia lor şi au rămas nebunatici şi copilăroşi. Câteodată ne suiam câte zece, cinsprezece, într-un
pom şi el o lua la drum cu noi, ca un car cu boi, ne plimba prin toată pădurea şi se întorcea cu noi în
cârcă în locul unde ne suisem. Apoi, îşi înmuia crengile, lăsându-le cu noi în jos, noi ne ploconeam la
el, el da din vârf a m ulţumim dumitale.
Pomii erau şi nişte tâlhari: intrau în livezile oamenilor şi prădau merii pârguiţi şi perele coapte. Când
ai să vezi vreun brad cu poame în el să ştii că ai de-a face cu un hoţ. Copacul se scutura niţel când se
adunau copiii şi toate poamele furate le erau dăruite lor.”
(Tudor Arghezi, Pădurea copiilor)
1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar-artistic al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice descrierii. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex
tului. (5 puncte)
4. Propune o posibilă interpretare a titlului, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi raportul realitate-ficţiune
în opera literară, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
pagina 181
PARTEA a lll-a
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Prezintă un detaliu crom atic sau de compoziţie care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând
cel p uţin două procedee artistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o com punere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi alte întâm plări pe
trecute în Pădurea copilăriei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiec
tul I.A.
P entru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:
■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îm binarea naraţiunii cu descrierea ca m oduri de expunere;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.
pagina 182
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
TESTUL 3
S U B IE C T U L I ( 7 0 D E P U N C T E )
1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar-artistic al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice descrierii. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex
tului. (5 puncte)
4. Precizează persoana narativă din text. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi raportul realitate-ficţiune
în opera literară, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
1. Precizează numărul de litere şi de sunete pentru cuvintele: deschise, extindă, cele, portocaliu, re
laxantă. (5 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul calde să aibă alte sensuri decât în text. (5 puncte)
3. Extrage din text două perechi de antonime. (5 puncte)
4. Transcrie din ultim ul enunţ:
a. un substantiv în cazul acuzativ;
b. un pronum e personal în cazul dativ;
pagina 183
PARTEA a lll-a
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Prezintă un detaliu cromatic sau de compoziţie care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând
cel puţin două procedee artistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o com punere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi jocul reginei cu o
culoare, un obiect şi o floare, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Su
biectul I.A.
pagina 184
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
CLASA a Vl-a
TEST DE INIŢIERE
2. Redactează un posibil dialog (şase-opt replici) între cerb şi izvorul îndrăgostit de stele. (10 puncte)
pagina 185
PARTEA a lll-a
3. Transcrie din texţ verbele care îndeplinesc următoarele funcţii sintactice: predicat, atribut, com
plement direct, complement circumstanţial de timp, precizându-le apoi modul. (10 puncte)
4. Precizează felul primei propoziţii din text, apoi operează modificările necesare, astfel încât aceasta
să devină simplă, negativă şi interogativă. (10 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.
CLASA a V l-a
TESTE DE ANTRENAMENT
TESTULl
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
pagina 186
i LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
să cadă. Acestea se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roşiatică sau brună, după care cad. De aceea,
în America de N ord toamna este num ită şi fall, în traducere cădere. Este anotimpul în care zilele devin
din ce în ce mai scurte şi mai răcoroase, nopţile devin din ce în ce mai lungi şi mai friguroase, iar în
unele ţări precipitaţiile tind să crească treptat. [...] Toamna poate avea atât de multe înţelesuri dife
rite. E anotimpul recoltei şi al abundenţei, tim pul în care ne facem proviziile pentru iarna care va
veni. E un m om ent de sărbătoare şi reuniune, un eveniment unic de imagini, sunete şi mirosuri.
Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria pentru fructele păm ântu
lui amestecată cu melancolia pentru vremea m ohorâtă.”
(Anotimpul toamna, în w w w .in te r f e r e n te .r o )
1. Transcrie şi numeşte grupurile vocalice studiate din structura: „In această perioadă frunzele fo
ioaselor încep să cadă.” (5 puncte)
2. Selectează din prim ul alineat al textului două cuvinte care pot avea omonime şi utilizează-le în
enunţuri proprii. (5 puncte)
3. Explică rolul utilizării semnului de punctuaţie [...] în text. (5 puncte)
4. Transcrie din text:
a. un verb cu funcţia sintactică de complement direct;
b. un adjectiv pronom inal demonstrativ;
c. un atribut substantival genitival;
d. un nume predicativ multiplu;
e. o propoziţie simplă. (5 puncte)
5. Precizează două trăsături ale textului care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
6. Identifică în text em iţătorul şi canalul de transmitere, ca elemente ale situaţiei de comunicare.
(5 puncte)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
pagina 187
PARTEA a lll-a f
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, elementele de cromatică şi de compoziţie din imaginea dată, care su
gerează atmosfera autumnală. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi stările sufleteşti asociate
toamnei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:
1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Selectează din poezie o personificare şi un epitet şi explică efectul artistic al imaginii create prin
utilizarea lor. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia secvenţei: „împrăştie în aer danţul acesta ritm ic de
fantome,/Ce-aşteaptă de un an de zile m inuta asta de noroc.” (5 puncte)
4. Interpretează titlul poeziei, prin raportare la conţinutul acesteia. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, cu exemple şi argumente
din textul dat, rolul procedeelor artistice în conturarea tabloului descriptiv.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
pagina 188
l LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
1. Stabileşte num ărul de litere şi numărul de sunete în cazul urm ătoarelor cuvinte: cele, tranziţia,
echinox, marchează, acelaşi. (5 puncte)
2. Propune câte un sinonim pentru sensurile din context ale cuvintelor: echivalenţă, simultan, cri
terii, diferenţieri, renaşterea. (5 puncte)
3. Explică rolul utilizării semnului de punctuaţie [...] în text. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Precizează două trăsături ale textului care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
6. Identifică în text emiţătorul şi canalul de transmitere, ca elemente ale situaţiei de comunicare. (5 puncte)
S U B IE C T U L A L II-L E A ( 1 0 U i PU N CTE)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
pagina 189
PARTEA a lll-a !
> 1. Prezintă, în 10-15 rânduri, dominantele cromatice ale imaginii date, utilizând două procedee ar
tistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi metamorfoza naturii în
anotimpul renaşterii, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
»
Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:
) mai fost pe la noi niciodată. [...] Zeci de plante, cu floarea uşoară ca macul fragil, dărâmată de cum se
atinge de minuscula ei batistă stacojie bondarul sau lăcusta, ridicate pe un fir de mustaţă ori pitite
într-un cuib de troscot, sunt galbene şi roşii, dar în zeci de feluri galbene şi roşii, către violet, către jar,
>
către ceară, către palid şi aprins şi roz. Albul e întotdeauna alb, albastrul e numai albastru, verdele e
în toate şi peste tot verde, ca în frunza cântecelor plugăreşti.”
(Tudor Arghezi, Pe o palmă de ţărâna)
> 1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două cuvinte/structuri care fixează spaţiul descrierii. (5 puncte)
3. Transcrie din text trei figuri de stil, la alegere, apoi explică semnificaţia artistică a uneia dintre
*
B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):
„In pajiştile naturale predomină plantele erbacee perene. In prezent, pajiştile naturale sunt to t mai
puţine, datorită intervenţiei omului. Multe dintre ele sunt păşunate natural de oi, capre etc. In solul
» pagina 190
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
unei pajişti se găsesc bacterii, ciuperci, alge, precum şi milioane de râme [...], creând astfel condiţii fa { f
vorabile pentru numeroase specii de plante. După talie, plantele formează stratul ierburilor scunde şi
stratul ierburilor înalte. [...] Plantele erbacee au în general rădăcini adânci, limbul frunzelor redus şi
deseori acoperit cu ceară sau perişori protectori. Datorită desţelenirii terenurilor ocupate cu pajişti şi
transformării lor în terenuri agricole, suprafeţele cu pajişti tipice de stepă s-au redus.”
{ )
(Ecosistemul unei pajişti, în Eco-ecologie.wikispaces.com)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru form ulate în continuare:
| )
| 1
| )
| )
1 I
pagina 191
I
PARTEA a lll-a f
1 . Prezintă, în cel puţin zece rânduri, conţinutul tabloului, urm ărind relaţia prim-plan-funck.
(5 puncte)
2. Redactează o compunere descriptivă de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi bucuria întu.-
nirii omului cu natura, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
CLASA a VIl-a
TEST DE INIŢIERE 9
S U B IEC TU L I ( m m PU N CTE)
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi aventura corăbiei copilăriei
către tărâmul magic al viselor împlinite, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului dat.
Vei avea în vedere:
■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca moduri de expunere;
■ integrarea a patru expresii din text, pe care le vei sublinia;
■ propunerea unui titlu sugestiv.
pagina 192
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţia structurii: „Nopţi dinaintea m arilor plecări... Pânze
albe, nesfârşite, înălţate pe corabia unică a copilăriei”. (10 puncte)
2. Descrie un detaliu care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând ca procedee artistice epitetul
cromatic şi metafora. (10 puncte)
1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu
vinte: înălţate, nelinişti, oricine, copilăriei. (10 puncte)
2 . Scrie câte un sinonim potrivit sensurilor din text ale cuvintelor: unic, nelinişti, drapel, singura
tici. (10 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire), cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare din
tre termenii subliniaţi în textul-suport dat. (10 puncte)
{»
4. Explică rolul utilizării punctelor de suspensie în prim ul alineat al textului dat. (10 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
i >
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.
{)
{)
pagina 193
< )
PARTEA a lll-a
CLASA a V l l - a
TESTE DE ANTRENAMENT
TESTUL 1
SUBIECTUL I (7 0 D i PUNCTE)
„De drum uri lungi şi aspre, obosit, Ca nişte lanuri grele care fug
La capătul păm ântului, în soare, D in zare marea-ntreagă se întoarnă.
Pe ţărm ul mării cald am poposit,
Ca, toam na, nişte păsări călătoare. Vreau singur să pornesc în larg, şi parcă
Să-mi desfăşor to t sufletul în vânt,
înalte valuri - fiare mari de plug - D ar simt cum plit că trupul meu e-o barcă
Spumoase brazde peste ţărm răstoarnă. C u ancori grele prinsă de păm ânt.”
(Demostene Botez, Destin)
1 . Transcrie din text două secvenţe/structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din textul dat. (5 puncte)
3. Prezintă rolul utilizării liniilor de pauză în strofa a doua a poeziei. (5 puncte)
4. Propune, în trei-cinci rânduri, o interpretare a titlului poeziei, având în vedere mesajul acesteia.
(5 puncte)
5. Redactează o com punere de cel p u ţin 25 de rânduri, în care să p rezinţi m odul original în
care D em ostene Botez asociază neliniştile sufletului uman cu zbuciumul m ării, valorificând
exemple şi argum ente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
pagina 194
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
1. Transcrie două cuvinte în care grupul de sunete ia să formeze un diftong, respectiv un hiat.
(5 puncte)
2. Precizează procedeul de formare a cuvintelor: dezlănţuirea, astfel, acest (acest gen), totuşi, necunoscut.
(5 puncte)
3. Selectează din text câte un verb la diateza pasivă, respectiv reflexivă. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale textului nonliterar. (5 puncte)
6 . Propune două tipuri/categorii posibile de receptori pentru textul dat. (5 puncte)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, distribuirea elementelor de compoziţie în tabloul dat, urm ărind relaţia
dintre ansamblu şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre fascinaţia mării ca spaţiu al aventurii
în necunoscut, valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.
pagina 195
PARTEA a lll-a I
TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
1 . Transcrie din text două secvenţe/structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)
) 2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din ultima strofă. (5 puncte)
3. Prezintă rolul utilizării virgulei în prim ul vers al fiecărei strofe a poeziei. (5 puncte)
4. Propune, în cinci-opt rânduri, o interpretare a titlului poeziei, având în vedere mesajul acesteia.
(5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi modul original în care
Lucian Blaga asociază spaţiul mitic al satului cu o lume-poveste ţesuta sub semnul tainei, valorifi
când exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
1)
sat, şi hotarul sau moşia satului, care desemnează zona de activitate economică a acestuia. Vatra satu
lui este formată din gospodării, construcţii comunitare, biserici de pildă, fântâni, cimitire, iar moşia
satului cuprindea terenurile valorificate prin ocupaţii, adică ţarini şi ogoare, fâneţele, păşunile, pădu
rile. Punctul culminant al ritualului de întemeiere era baterea parului, practică prin care aşezarea se
{f
orienta în micro şi macrocosmos, pornind de la un punct de iradiere. Apoi urm a fixarea mărimii şi
formei vetrei satului prin trasarea brazdelor de plug rituale, înconjurarea terenului cu diferite ani
male, plantarea arborilor. Ţăranii noştri sunt cei mai abili arhitecţi, la ei tradiţia locuinţei individuale
1|
este ancestrală, iar tehnica lor de construcţie a parcurs toate etapele de experienţă, din materiale, dese
ori nu prea durabile şi uşoare. Ţăranul nostru are un simţ aparte al spaţiului şi îşi aranjează casa după
trebuinţele sale materiale şi spirituale. M odul de viaţă arhaic nu trebuie idealizat, astăzi este greu să te
mai lipseşti de confortul pe care ţi -1 aduce modernismul, vrem însă să vedem case frumos proporţio-
<1
nate, cochete, integrate în peisaj, care aduc ceva din memoria strămoşilor.”
(Dan Popescu, Satul românesc tradiţional, în „Răsunetul”)
1> 1. Explică rolul utilizării unui semn de ortografie şi de punctuaţie din ultima frază. (5 puncte)
2. Precizează procedeul de formare a cuvintelor: romanesc, macrocosmos, noştri, frumos, strămoşilor.
(5 puncte)
1I pagina 196
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
3. N um eşte valorile verbului a f i din text, apoi exemplifică pentru acesta alte valori morfologice. 1
(5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte) i
5. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale textului nonliterar. (5 puncte)
6. Transpune, în opt-zece rânduri, fragmentul subliniat într-o descriere artistică. (5 puncte)
I
SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
ţ
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, distribuirea elementelor de compoziţie în tabloul dat, urm ărind relaţia
dintre ansamblu şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre sat ca spaţiu privilegiat de pecetluire a A
miracolului, ca şansă de eternă reîntoarcere pentru fiinţa umană, valorificând şi sugestiile textului f
literar de la Subiectul I.A.
pagina 197
i
4>
PARTEA a IIl-a
TESTUL 3
<>
(Alexandru Vlahuţă, Ochii strălucitori)
1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul liric al textului. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei metafore din primul catren al poeziei. (5 puncte)
4>
Alexandru Vlahuţă surprinde relaţia dintre privire şi trăire, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
4I „Perla naturală este un obiect rotund din sidef, cu duritatea de 3,5-4, care este o combinaţie dintre
carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină luciul perlei şi o substanţă organică pro
teică num ită conchin, respectiv conchiolină.
Perlele se formează în natură [...] şi iau naştere în corpul unor moluşte-scoici, nautili, melci. Aces
4> tea au un corp moale, acoperit de un pliu al pielii num it manta, care secretă cochilia protectoare.
Atunci când între cochilie şi manta intră un grăunte de nisip sau un parazit, mantaua este iritată şi se
cretă sidef, depunând în jurul acelui corp straturi concentrice de material. Presupunerea că în condiţii
4Í naturale un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei începe să fie respinsă tot mai mult
de oamenii de ştiinţă. Jochen Schliiter, şeful m uzeului mineralogic din H am burg, presupune că
răspunzătoare de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite ale scoicii, care suferă de boala parazi
tară, scoica încercând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef.”
(Pietre semipreţioase - Perla (mărgăritar), www.pietresemipretioase.info)
4 ) 1 . Transcrie două cuvinte în care grupul de sunete ie să formeze un diftong, respectiv un hiat. (5 puncte)
4>
2. Ilustrează în enunţuri proprii câte un sens figurat pentru cuvintele perlă şi manta. (5 puncte)
3. Selectează două structuri în care verbul a fi are valori morfologice diferite, pe care le vei preciza.
(5 puncte)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Prezintă în zece rânduri rolul cromaticii în organizarea tabloului, urmărind relaţia dintre ansamblu
şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre expresivitatea portretului (detalii, cu
loare, armonie, privire, fundal), valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.
pagina 199
PARTEA a lll-a
CLASA a V I I l-a
TEST DE INIŢIERE t
„In fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Îşi trâm biţă mânia, iar miile-i de creste
Şi-ascult ce straniu cântă tum ultuoasa mare. Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,
Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele, Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare
Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele, [...] Ce poate să surprindă din larga ei cântare.”
S U B IE C T U L I ( 4 0 D E P U N C T E )
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi povestea fascinantă a unei
corăbii pornite către tărâmul uitat de timp al vechilor zei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului dat.
Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:
pagina 20 0
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţia strofei: „Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cân
tare,/A cum , parcă se joacă zvârlind mărgăritare”. (5 puncte)
2. Prezintă un detaliu care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând urm ătorii termeni: gen pic
tural, cromatică, linie, proporţie. (5 puncte)
3. Exprimă-ţi opţiunea pentru unul dintre registrele artistice (poetic şi plastic) de reprezentare a mării,
apoi motivează, în trei-cinci enunţuri, alegerea făcută. (10 puncte)
1. Scrie câte un sinonim potrivit sensurilor din text ale cuvintelor: straniu, să mă deprind, taină, grele.
(10 puncte)
2. Precizează valorile morfologice din textul-suport ale cuvântului ce. (10 puncte)
3. Ilustrează în enunţuri proprii patru funcţii sintactice diferite ale verbului ascult, la modul infi
nitiv. (10 puncte)
4. Realizează contragerea prim elor două propoziţii subordonate din text. (10 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, o rto
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.
CLASA a V II l- a
TESTE DE ANTRENAMENT
TESTUL 1
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
pagina 201
PARTEA a lll-a
1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, implicaţiile artistice ale enumeraţiei din prim a strofă a poeziei. (5
puncte)
3. Precizează două particularităţi prozodice ale textului dat. (5 puncte)
4. Interpretează, în trei-cinci rânduri, semnificaţia versurilor: „Noroc înalt, pornit cu rost,/ne-ntâm
pină de sus prin vânt”, în contextul poeziei. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi originalitatea şi dimensiunea
reflexivă a viziunii poetului Lucian Blaga asupra relaţiei dintre om şi univers, cu exemple şi argu
mente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
1 . Transcrie, din urm ătoarea serie, cuvintele p entru care num ărul de litere nu corespunde cu
num ărul de sunete: vizibilă, gheaţă, există, meteorologiei, lichid, specială, proporţie, acestora, obi
cei, închise, mici. (5 puncte)
2. Propune câte un antonim pentru sensurile din context ale cuvintelor: imens, asemănătoare, ma
joritară, nenumărate, dens. (5 puncte)
3. Alcătuieşte două fraze în care pronumele relativ ce să introducă alte tipuri de subordonate decâ:
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Explică frecvenţa neologismelor în text, având în vedere scopul acestuia. (5 puncte)
6. Identifică em iţătorul şi mesajul şi precizează particularităţile acestora în textul dat. (5 puncte
pagina 202
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
I f
\
Claude Monet, Femeia cu umbrela
||
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, două modalităţi specifice picturii de surprindere a prezenţei umane
în imaginea dată. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre căutarea semnelor destinului în tainele
naturii, valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.
TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, rolul repetiţiei din textul citat. (5 puncte)
3. Precizează două particularităţi prozodice ale textului dat. (5 puncte)
4. Interpretează, în trei-cinci rânduri, semnificaţia versurilor: „Lasă-mă numai o clipă/întârzie
numai o clipă/i-am spus celei care venea./D ar ea nicio clipă/n-avu vedere/nici pentru mine/nici
pentru putere/căci se grăbea/se foarte grăbea...” (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, pe baza textului citat, origi
nalitatea şi dimensiunea reflexivă a viziunii poetului Nichita Stănescu asupra relaţiei dintre om şi timp.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
pagina 20 4
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
3. Alcătuieşte două fraze în care adverbul relativ când să introducă alte tipuri de subordonate decât
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate din text. (5 puncte)
5. Incercuieşte varianta corectă:
Structura „Pasărea Phoenix este o pasăre mitică” are la bază:
a. un anacolut;
b. o tautologie;
c. un pleonasm. (5 puncte)
6. Precizează, pe baza fragmentului citat, cinci elemente ale situaţiei de comunicare. (5 puncte)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Explică, în 10-15 rânduri, titlul tabloului de mai sus, evidenţiind două modalităţi de creare a
imaginii specifice picturii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre semnele timpului în formele spaţiului,
valorificând deopotrivă sugestiile tabloului şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
pagina 205
PARTEA a lll-a
TESTUL 3
SUBIECTUL i (70 D I PUNCTE)
Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:
„Un zeu de cântă, cum se-ntâmplă câteodat’, el trece peste coardele de-argint.
n-atinge doar cu degetele-o liră. Unde un cântec este, e şi pierdere,
El îşi destramă-n vânt fiinţa toată. Rând zeiască, dulce pierdere de sine.
pe rând, sub crug" albastru se resfiră. D ar cel ce-ascultă, dobândeşte viu contur,
în armoniile treptat depline
Nemaiavând figură, şi nici um bră - chip, un templu, un m enhir***, sau crin devine.”
o adiere numai şi pierind
aproape ca mireasma floarei, vrajă-vânt, (Lucian Blaga, Unde un cântec este)
1. Precizează două motive literare care susţin substratul mitic al poeziei. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, conceptul de creaţie artistică, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
3. Interpretează semnificaţiile ultim elor trei versuri din poezia citată. (5 puncte)
4. Enumeră două particularităţi ale organizării prozodice a textului. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi rolul metaforei în confi
gurarea mesajului artistic al textului dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
* crug - (s.n.) orbita unui astru, ciclu solar sau lunar, bolta cerească;
**menhir - (s.n.) monument megalitic funerar sau de cult, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită.
pagina 206
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE
4. Explică rolul utilizării cratimei în structurile: de-o parte şi a-şi asigura. (5 puncte)
5. Precizează felul ultimei subordonate din text, apoi realizează contragerea acesteia în partea de
propoziţie echivalentă. (5 puncte)
6. Prezintă două trăsături ale textului dat, care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
1. Prezintă două modalităţi specifice picturii de evidenţiere a cuplului mitic în tablou. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, despre metamorfozele făpturii sub vraja cân
tecului, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
pagina 207
F
)
P artea a IV-a
|
8 |H ñ•
P I I â l l 'â
) CLASA a V-a
TESTE INIŢIALE
)
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. foşnitor, afoşni; 7. de exemplu: In adâncul pădurii, frângeam surcele, săfacem unfoc straşnic. Bunica
îngrijorată, îşifrângea mâinile. fulgere - substantiv comun, subiect; frică - substantiv comun, subiect; ei -
pronume personal, atribut pronominal; străin - adjectiv, atribut adjectival; urca - verb predicativ, predica:
)
verbal; 9. delimitează de context vorbirea directă/replica personajului, substituind linia de dialog.
Testul 2: 6. de exemplu: poveste - basm, istorisire; sporeşte - creşte, măreşte; calcă - păşeşte, striveşte; margini -
hotare, limite; vin - se apropie. 7. verzui, verzuliu, verdeaţă, a înverzi, înverzire. 8. de exemplu: natura, a şase.:
o (n-o calcă), este... poveste, şi (şi-a dimineţii); 9. i - în text, verb; I-am împrumutat o carte de aventuri. - pro
) noastre. 9. asfalt - substantiv comun, atribut substantival prepoziţional; elegant - adjectiv, atribut adjectiva.:
spune - verb, complement; lor - pronume personal, atribut pronominal; am salutat - verb, predicat verbal.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-tea
Testul 1: 1. ie, oi; de exemplu: iepure, doină; 2 . expert - specialist, scurgându-se - trecând, pasageri - călători, fra
gili - delicaţi, firavi; 3. să zburătăcească - verb predicativ, predicat verbal; toamna - adverb de timp, complemen:
i circumstanţial de timp; de hârtie - substantiv comun, atribut substantival prepoziţional; cu ea - pronume per
| sonal, complement; 4. ca semn ortografic, cratima marchează, în plan fonetic, elidarea unei vocale (u), evita
rea hiatului şi rostirea împreună a două cuvinte, iar morfologic delimitează două părţi de vorbire diferite etc.
Testul 2: 1. ciulin, echipamente, ceai, perechi; 2. a îmbarca - a debarca; 3. între ei - acuzativ, complement (pro
nume personal); un ciulin - nominativ, subiect (substantiv); preţioaselor - dativ, atribut adjectival (adjectiv
I
medicamente - nominativ, nume predicativ (substantiv); 4. Coşul e ca o cocoaşă. - propoziţie enunţiativă,
simplă, afirmativă, principală; (de exemplu) Coşul vaporului nu e ca o cocoaşă neagră?- propoziţie dezvoltată,
negativă, interogativă.
I Testul 3: 1. piersicile - rădăcină + desinenţa de plural i- + articolul hotărât -le; portocalii - rădăcină + sufix -iu +
desinenţa de plural -i; furnici - rădăcină + desinenţa de plural -i; bănuţi - rădăcină + sufix diminutival -uţ -
pagina 20 8
?
{
mică - adjectiv; 4. am spus (indicativ, perfect compus), spuneam (indicativ, imperfect), spuserăm (indicativ,
perfect simplu), spuseserăm (indicativ, mai-mult-ca-perfect).
Testul 4: 1 . de exemplu: filele, cărticica, stihuri., titlurile; 2 . aş avea - conditional-optativ; să povestesc - conjunc
tiv; se-ntâmplă, e - indicativ; 3. titlurile - acuzativ, complement direct (substantiv comun); a lor - genitiv, nume
predicativ (pronume personal); pustie - nominativ, atribut adjectival (adjectiv); le - acuzativ, complement di
rect (pronume personal, formă neaccentuată); 4. parantezele izolează de context construcţii incidente,
conţinând explicaţii suplimentare ale locutorului.
Testul 5: 1 . de exemplu: (s-a) înseninat, nemişcarea, încremeniţi, (să) încălzească etc.; 2 . mărunt - mic, firav; osânda -
{
pedeapsa, condamnarea; aprinşi - roşii, îmbujoraţi; mâhnirei - tristeţe, supărare; 3. Fram; de exemplu, (jude
cata) lui; de exemplu, să încălzească; acasă; 4. coordonare prin juxtapunere în interiorul unei enumeraţii, res
pectiv delimitare de context a unui atribut apoziţional.
Testul 6: 1. de exemplu, zarzărul, vişinii, perii, caisul, 2. albuş, alburiu, înălbire, albeaţă. 3. de exemplu, de albine,
{
albastru; nu era decât repetarea, era lumină..., încântare, bătaie; 4. punctele de suspensie marchează o pauză
în discurs cu caracter afectiv, trădând stările locutorului, lăsând loc emoţiei, reverie etc.
Testul 7: 1 . plăpând - viguros, tac - ciripesc, cântă, bătrân - tânăr, adormit - trezit, deşteptat; 2 . de exemplu:
bostănărie, strălucitor,purpurie, copilărie. 3. e i- atribut pronominal genitival exprimat prin pronume personal,
persoana a IlI-a, numărul singular, cazul genitiv; ar veni - predicat verbal exprimat prin verb predicativ, modul
condiţional-optativ, timpul prezent, persoana a EH-a, numărul singular, forma afirmativă; ca unpalat - complement
circumstanţial de mod, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen neutru, numărul singular, cazul acuza
»
tiv, articulat cu articolul nehotărât un, precedat de prepoziţia simplă ca; cuminte - atribut adjectival exprimat
prin adjectiv propriu-zis, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul
fetiţă) A. -i - în text, pronume personal în cazul dativ, formă neaccentuată; Unde-ifarmecul zilelor de vară? (verb).
Testul 8: 1 . uscăţivă, căprui; 2. de exemplu: zărise - văzuse, remarcase, observase; goană - fugă; să mângâie - să
i
aline; împăcase - liniştise, potolise, calmase; 3. spre casă - substantiv comun; înspre el - pronume personal;
jos - adverb de loc; deschizând - verb la modul gerunziu; 4. marchează finalul unor enunţuri exclamative,
exprimă bucuria, entuziasmul personajului.
Testul 9: 1. de exemplu: pâlpâirea - licărirea; coca - aluat, înveliş; singur - solitar; flăcăi - fecior, băiat, tânăr; 2.
de exemplu: verb - a îngălbeni, adjective - gălbui, îngălbenit, substantiv - gălbior. 3. clipiră - predicat ver
bal, exprimat prin verb predicativ, simplu, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a IlI-a, numărul
plural, forma afirmativă; minunată - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, simplu, genul fe
minin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul arătare); vara - complement cir
cumstanţial de timp, exprimat prin adverb de timp, simplu; de la dânsa - complement exprimat prin pronume
personal, persoana a IlI-a, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia compusă de la; 4.
trans-por-tă/tran-spor-tă, lo-cu-iesc, la-o-lal-tă, nă-voa-de-le.
Testul 10: 1. de exemplu: estetice - frumoase; pasiune - plăcere; 2. uiţi, potcoavele, corăbii, somnoroase; 3. eu (Am
i
mâzgălit şi eu un nor), galben (Călare pe un galben porc), zburând (l-a-nghiţit o raţă/Zburând către Ecuator),
de etc. 4. de exemplu: ...să aduc sclipitoare picături de diamant.
TESTE FINALE
i
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: Să se toarcă şi subţie; 7. de exemplu: sinonim: catifelată; antonim: aspră. 8. de exemplu:
Aş pune flori de gheaţăpeste surâsul iernii. Am terminat depus cărţile în ordine. 9. marchează elidarea vocalei î,
având drept consecinţă evitarea hiatului şi reducerea numărui de silabe în enunţ, delimitează părţi de vor
bire diferite, contribuie la păstrarea măsurii (şi a ritmului) versului etc.
\
pagina 209
{
PARTEA a IV-a »
Testul 2: 6. trămise - trimise, tutulor - tuturor; s c o ^ - scoată, fie-sa - fiica sa/fiică-sa, - ¿¿r. 7. de exem
plu: Ziine, balauri, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, zmeu; 8. A (c), B (b).; 9. de exemplu: Gestul zmeului este
unul condamnabil. - atribut substantival genitival; Buzduganul este al unui zmeu fioros. - nume predicativ.
Testul 3: 6. picioarele - 10 litere, 9 sunete; ochi - 4 litere, 2 sunete; 7. de exemplu: alene, mcei - sinonime; repede,
gnifc'i - antonime; 8. galbeni - în text, substantiv; Admirăm nuferii galbeni pe luciulfoşnitor al apei. - adjec
tiv; uriaş - în text, adjectiv; Cândva, peşterile erau locuite de pitici şi de uriaşi. - substantiv. 9. plutitoare - acu
zativ, atribut adjectival; apei - genitiv, atribut substantival genitival; cumplitul - acuzativ, atribut adjectival;
mărinimos - nominativ, nume predicativ; i - dativ, complement indirect.
CLASA a Vl-a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: numai, temei; 7. de exemplu: vor începe - predicat verbal, e un sat - predicat nominal.
8. săptămâni - acuzativ, localnicilor - dativ, ninsorii - genitiv, degetele - nominativ, cerul - nominativ; 9. Vir
gula separă elementele unei enumeraţii.
Testul 2: 6. de exemplu: antonime: vechi - nouă, sinonime: vechi - uzate, nouă - recentă; 7. sărbătoare; zvon, albina,
vesele, rândunele etc. 8. vezi - verb predicativ, predicat verbal; templu - substantiv comun, nume predicativ;
vesele - adjectiv, atribut adjectival; zâmbind - verb predicativ, complement circumstanţial de mod; -mi - pro
nume personal, complement indirect; 9. nouă - în text, adjectivam zărit nouă cuiburi de rândunele. - nume
ral cardinal; Nouă ni s-au oferit premiile. - pronume personal.
Testul 3: 6. Ghilimele separă vorbirea directă, monologul furnicii.; 7. de exemplu: cu noaptea în cap - devreme
(sinonim); târziu (antonim); îşi dete toată silinţa - se strădui (sinonim), renunţă (antonim) 8. de exemplu: a
ieşit - perfect compus, ştia - imperfect, priveşti - prezent, avu - perfect simplu, dăduse - mai-mult-ca-perfect.
9. de exemplu: o - caz acuzativ, complement direct, -ţi - caz dativ, complement indirect, lui - genitiv, atri
but pronominal genitival.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-le a
Testul 1: 1. textul A - visează, de-o; textul B - viu, ei; 2. îndrăgostit - conversiune, unduirea - conversiune, duios -
conversiune, pustietate - derivare; 3. De exemplu: sinonime - zare - depărtare; antonime - dureri - bucurii, a
râs -a plâns; 4. să ştiţi - verb predicativ, predicat verbal; cerului - substantiv comun, complement indirect; noap
tea - adverb de timp, complement circumstanţial de timp; adăpost - substantiv comun, nume predicativ.
Testul 2: 1. de exemplu: textul A - experienţă, niciodată; textul B - furnici, preschimbă; 2. câmpul lexico-se-
mantic al cărţii - citind, personaje, poveste, titlu; 3. de exemplu: Pe strada noastră s-au construit două imobile
noi.; Oşteanul zori calul spre lăsarea serii. 4. o droaie - nominativ, furnici - acuzativ, inima - nominativ, ci
titor - vocativ; 5. de lumea - complement indirect; foame - subiect; sub plapumă - complement circumstan
ţial de loc; unei lanterne - atribut substantival genitival.
Testul 3: 1. de exemplu: cuvinte compuse - orice, niciodată; cuvinte derivate - visător, înrudea; 2. de exemplu:
loialitate - trădare, nerecunoştinţă, nedefinit - clar, precis, arareori - deseori, plicticos - interesant, atractiv;
3. de exemplu: Plantele răsădite au crescut în câteva zile.; I-a crescut inima de bucurie la aflarea veştii.; Cifra
de afaceri a firmei creşte de la o lună la alta.; Fiind ascultător, copilul a crescut în ochii părinţilor. 4. nu spera -
mod indicativ, timp imperfect, a simţit - mod indicativ, timp perfect compus, cresc - mod indicativ, timp
prezent, a se urca - mod infinitiv, timp prezent.
pagina 21 0
7
l RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE
Testul 4: 1 . ulicioară - 9 litere, 8 sunete; geamuri - 7 litere, 6 sunete; cerul - 5 litere, 5 sunete; ger - 3 litere, 3 su
nete; 2. de exemplu: derivare - călduţ, parfumat, conversiune - sălbatec, viu; 3. de exemplu: sură - întunecată,
{
zăvoiul - crâng, pădurice, murmură - şopteşte, goi - desfrunziţi. 4. tu - pronume personal, fără funcţie sin
tactică; soare - substantiv comun, fără funcţie sintactică; trimite - verb predicativ, predicat verbal, lumina -
substantiv comun, fără funcţie sintactică.
Testul 5: 1. de exemplu: Peste două zile voi pleca la munte. - verb auxiliar; Culoarea mea preferată este verdele. -
substantiv; 2. de exemplu: coase - a descoase, descusut, necusut, coasere etc; 3. de exemplu: câmp lexico-se-
mantic al culorilor - verde, albi, argint, albaştri. 4. of i - verb copulativ, predicat nominal, e - verb predica
tiv, predicat verbal; 5. Petalele florilor au culori pastelate. - atribut substantival genitival, cazul genitiv;
Albăstrelele, florile mele preferate, sunt delicate. - atribut substantival apoziţional, cazul nominativ.
Testul 6: 1. de exemplu: Virgula, semn de punctuaţie, separă, în primul caz, o apoziţie dezvoltată de termenul
regent, iar în al doilea caz, separă elementele unei enumeraţii, marcând un raport de coordonare prin juxta
punere la nivelul propoziţiei.; 2. de exemplu: Săgeţile indienilor erau lucrate cu măiestrie; In drumul spre
cabană am urmărit săgeţile de pe indicatoare. 3. un Spiderman mic - numeral cardinal, un alb cenuşiu - arti
col nehotărât; 4. De exemplu: cuvânt derivat - ochişor, Pasărea avea un ochişor rănit, (complement direct);
cuvânt compus - ochiul-boului, Planta ochiul-boului este rară. (atribut substantival) 5. păru - perfect simplu,
era - imperfect, devenise - mai-mult-ca-perfect.
Testul 7: 1. de exemplu: textul A - vântul - vântişorul; casa - căsuţa,*textul B - fată - fetiţă; stea - steluţă; 2. (b).
3. deocheată - hiat, biata - diftong, viitoare - hiat şi diftong; 4. al tău - adjectiv pronominal posesiv, atribut
i
adjectival; Toate stilourile sunt interesante, însă al tău este cu adevărat deosebit. - pronume posesiv. 5. De
exemplu: textul A - propoziţie simplă - nu ştii, propoziţie dezvoltată - Subfrunzarele rărite amintirea cheamă
viaţa.\ textul B - propoziţie simplă - se duce, propoziţie dezvoltată - Am rămas cu toamna-n trup şi-n gând!.
Testul 8: 1. de exemplu: textul A - In structura m-am trezit, cratima, semn de ortografie, marchează pronunţarea
împreună a două părţi de vorbire diferite, legând forma neaccentuată a pronumelui reflexiv de verbul auxi
liar.; textul B - In secvenţa Era o dimineaţă obişnuită. Punctul, semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unei
propoziţii enunţiative.; 2. de exemplu: textul A - copilărie, crăpătură, textul B - umezeala, oboseală. 3. de exem
plu: ţintă - fix, nu te pricepi - nu ştii, nu cunoşti, surprindere - uimire, ciudat - bizar, straniu; 4. neagră - ad
jectiv propriu-zis, nume predicativ, aceeaşi - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival, patru -
numeral cardinal, atribut adjectival, să vii - verb predicativ, predicat verbal.
Testul 9: 1. de exemplu: textul A - diafana - gingaşă, străvezie, trasparentă; siderală - solară, astrală; textul B -
i
{
solitare - singuratice; bizare - ciudate; 2. (c). 3. ca-n vis - complement circumstanţial de mod, din cer - com
plement circumstanţial de loc; 4. textul A - a deschis - conjugarea a IlI-a, suspina - conjugarea I; textul B -
cad - conjugarea a Il-a, stau - conjugarea I. 5. de exemplu: textul A - propoziţie dezvoltată - Un vaiet lin de
clopoţei suspina-abia, ca-n vis, propoziţie simplă - Un vaiet suspina', textul B - propoziţie dezvoltată - Cad din
cer mărgăritare pe oraşul adormit, propoziţie simplă - Cad mărgăritare.
Testul 10: 1. Ghilimele, semn de punctuaţie, marchează absenţa unor părţi din text; 2. de exemplu: textul A -
crud: mărul crud are gust acru. (adjectiv), I-a răspuns crud, rănind-o şi mai mult. (adverb); textul B - întins -
Pe şesul întins vântul adia printre flori, (adjectiv), Admira întinsul câmpiei de la umbra unui salcâm, (subs
tantiv). 3. următoare - anterioară, laşă - curajoasă, permanent - temporar, friabilă - dură, rezistentă; 4. Am
visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. - subiect neexprimat inclus, predicat verbal am visat', îmi place
mai mult Andersen. - subiect simplu Andersen, predicat verbal place. (
TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6.eu - două litere, trei sunete, cele - patru litere, patru sunete, adânci - şase litere, cinci sunete, im
aginare - nouă litere, nouă sunete, bunicilor - nouă litere, nouă sunete. 7. de exemplu: am citit, cititoarea',
8. mă amuz - indicativ, să descopăr - conjunctiv, au lăsat - indicativ, a fi - infinitiv; 9. de exemplu: a fi este
pagina 211
PARTEA a IV-a
verb copulativ în ultimul enunţ; alte valori sunt: verb predicativ - Cărţile sunt pe raftul bibliotecii, respec
I
tiv, verb auxiliar - Aş fi recitit cu mare drag acea carte.
Testul 2 : 6. de exemplu: noapte, însă-i; 7. de exemplu: A avut un somn profund şi odihnitor. Este interzis pescui
tul de somn în Dunăre. 8. de exemplu: Zefirul însă-i domn - verb copulativ; E-atâta vrajă dulce - verb predica
tiv. 9. Prima cratimă leagă verbul auxiliar de verbul de conjugat, evidenţiind forma inversă de perfect compus.
A doua cratimă marchează elidarea vocalei î şi pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite, având
drept consecinţă evitarea hiatului şi reducerea numărui de silabe în enunţ, iar la nivel prozodic contribuie
la păstrarea măsurii şi a ritmului versurilor etc.
Testul 3: 6. de exemplu: pastelate, sângeros, devastatoare; 7. de exemplu: banal, obişnuit - sinonime; unic, origi
nal, particular - antonime; fluturând - atribut verbal; la infinitiv - Şi-a exprimat intenţia de a participa la
proiect, la supin - Are o pasiune veche pentru pescuit. 9. de actor - acuzativ, atribut substantival prepoziţional;
ei - genitiv, atribut pronominal genitival; noastră - nominativ, atribut adjectival; elegante - genitiv, atribut
adjectival; caldă - nominativ, nume predicativ.
CLASA a V l l - a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: încet - agale, lin, domol; înaintezi - avansezi; alpin - montan; primejdie - pericol; rocă -
piatră; 7. odată - compunere prin contopire; desprinde - derivare cu prefix; gingăşia - derivare cu sufix; visat -
schimbarea valorii gramaticale (conversiune); compunere prin contopire; 8. erau - în text, verb copulativ;
Toţi prietenii mei erau în parc. - verb predicativ; am ajuns - în text, verb predicativ; Cu dăruire şi efort, am
ajuns un olimpic redutabil. - verb copulativ; 9. pas - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct;
al primejdiei - cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut substantival genitival; de ea - cazul acuzativ, funcţia
sintactică de complement indirect; zece - cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; liber - cazul
nominativ, funcţia sintactică de nume predicativ.
Testul 2 : 6. de exemplu: obraznic - insolent; modest - decent; îndrăzneală - curaj; sparg - străpung; prieten - amic;
7. de exemplu: îndrăzneală, meu; 8. cu mine - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; -mi -
cazul dativ, funcţia sintactică de atribut pronominal; -o - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement
direct; mă - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct; eu - cazul nominativ, funcţia sintactică
de subiect; 9. Ar trebui să mă admiri: ar trebui - modul condiţional-optativ; să admiri - modul conjunctiv.
Testul 3:6. cuprinsul - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); despletind - derivare cu prefix; curgători -
derivare cu sufix; de pe - compunere prin alăturare; unse - schimbarea valorii gramaticale (conversiune);
7. de exemplu: înalt - jos, scund; lin - iute, repede; lungi - scurte; râde - plânge; mărunţi - mari; 8. de exem
plu: Admiram caii superbi, galopând pe pajişte. - complement circumstanţial de timp; Căluţul se îndrepta ga
lopând spre stăpânul şi prietenul său. - complement circumstanţial de mod; 9. -şi - pronume reflexiv, cazul dativ
(posesiv), formă neaccentuată, funcţia de atribut pronominal; curgătorii - adjectiv propriu-zis, cazul acuza
tiv, funcţia de atribut adjectival; gleznele - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;
ei - pronume personal, cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut pronominal; cu amurg - substantiv comun,
cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL a l IIM e a
Testul 1 : 1. de exemplu: înflorită, mele; 2. ce - în text: pronume relativ: Ce s-a întâmplat în excursie? - pronume
interogativ; Cefilme preferi? - adjectiv pronominal interogativ; Am remarcat ce gusturi rafinate ai în materie
pagina 212
1 1
I RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE
de muzică şifilm. - adjectiv pronominal relativ; Cefrumos e asfinţitul', vara! - adverb. 3. marcă a coordonării
prin juxtapunere, în interiorul unei enumeraţii; A. frumoasă - adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, funcţia sin
tactică de atribut adjectival; cui - pronume relativ, cazul dativ, funcţia sintactică de subiect; ca ofloare - sub
stantiv comun, cazul acuzativ, funcţia sintactică de nume predicativ; tale - adjectiv pronominal posesiv,
cazul nominativ, funcţia sintactică de atribut adjectival.
Testul 2:1. de exemplu: emigraţi., trădată, mirat,fermentează. 2. Păsări albe străbat văzduhul. Nu-ţi cer nimic în schimb
pentru ajutorul oferit. 3. care - în text: pronume relativ; Am aflat pe care coleg te poţi baza mereu. - adjectiv pro
nominal relativ; noaptea - în text: adverb de timp; Noaptea trecută a fost plină de stele. - substantiv comun;
4. din tăceri - complement indirect, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural,
cazul acuzativ, precedat de prepoziţia simplă din; să pot - predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, con
jugarea a Il-a, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numărul singular; urzi - comple
ment direct, exprimat prin verb predicativ, conjugarea a IV-a, diateza activă, modul infinitiv; păienjenişuri -
complement direct, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ.
Testul 3: 1. de exemplu: autoritare, expresive, utilitare, spontane. 2 . întinse - conversiune; întotdeauna - compunere
prin contopire; arătător - derivare cu sufix; nefăcut - derivare cu prefix; 3. de exemplu: indicativ: am aflat;
conjunctiv: să stau; condiţional-optativ: ar aduce; imperativ: nu te zgrămili!; 4. ei - pronume personal, cazul
genitiv, funcţia sintactică de atribut pronominal genitival; poezie - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia
sintactică de nume predicativ; -mi - pronume personal, cazul dativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică
de complement indirect; cu care - pronume relativ, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia simplă cu, funcţia
sintactică de complement indirect.
Testul 4: 1. adâncul - schimbarea valorii gramaticale; dulce-stinsă - compunere prin alăturare; singurătate - de
rivare cu sufix; câteodată - compunere prin contopire; 2 . de exemplu: odinioară - pe vremuri, cândva, odată;
stingher - singur, străin, izolat; convoi - coloană, rând, şir; smerit - umil, supus, respectuos; 3. (floare) de
lumină - în text, atribut substantival prepoziţional; Privirea lui era de lumină şi de speranţă. - nume predi
cativ; Mă tem de lumină. - complement indirect. 4. mai pustie, urcând, (se văd) ca nişte cerşetori, (se rup) de vânt.
Testul 5: 1. Verde-mpărat - compunere prin alăturare; vindecătoare - derivare cu sufix; numai - compunere prin
contopire; mistuită - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); 2 . de exemplu: icoana - imaginea; pieri -
dispăru; încet - lin, domol; adâncă - profundă. 3. care - pronume relativ, cazul nominativ, funcţia sintactică de
subiect; noastre - adjectiv pronominal posesiv, cazul dativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; o - pronume
personal, cazul acuzativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică de complement direct; amor - substantiv comun,
cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut substantival genitival; 4. şi - în text, conjuncţie coordonatoare copulativă;
Şi-a amintit cu drag de noi. - pronume reflexiv; Vreau şi eu la olimpiadă! - adverb; a - în text, verb auxiliar; în
sufrageria bunicii, miroase a gutui. - prepoziţie; Sunt o prietenă adevărată a cărţii. - articol posesiv-genitival.
Testul 6: 1 . de exemplu: dorul, întristare, respectiv melancolie, durere; 2. de exemplu: invizibil - nevăzut, enig
matic - misterios, lector - cititor, recreaţie - pauză; 3. aşa eram - predicat nominal; aşa... aufost - predicat no
minal; cred - predicat verbal; îi - predicat verbal; 4. de exemplu: realităţi - complement direct, exprimat prin
substantiv; mereu - complement circumstanţial de timp, exprimat prin adverb de timp; jucându-se - com
plement circumstanţial de timp, exprimat prin verb la modul gerunziu; în jurul lor - complement circum
stanţial de loc, exprimat prin pronume personal.
Testul 7: 1. de exemplu: Papagalii sunt hrăniţi cu mei.; Mi-e dor de parfumul nopţilor de mai.; Am pescuit, cu tata,
un lin.; Am o mie de lucruri frumoase să vă povestesc.; 2. de exemplu: piere, pânzele, amiaza, lacrima; 3. Mi-au
secat pleoapele; 4. toamna - în text, substantiv comun; Toamna se numără bobocii. - adverb de timp; ale cui -
în text, pronume interogativ; Am aflat ale cui erau versurile despre toamnă. - pronume relativ; şi - în text,
conjuncţie coordonatoare copulativă; Şi-a propus să obţină un rezultat excelent la olimpiadă. - pronume re
flexiv, formă neaccentuată; de - în text, prepoziţie simplă; De vrei, putem merge împreună la bibliotecă. - con
juncţie subordonatoare.
pagina 213
PARTEA a IV-a I
Testul 8: 1 . a înfrunzi - a desfrunzi; 2 . de exemplu: duh - spirit; destin - soartă; senin - liniştit, fericit; har - dar, însuşire,
vocaţie; 3. delimitează de context un substantiv în cazul vocativ, marcând intonaţia specifică; 4. de exemplu: La
cine - pronume interogativ; mă - pronume reflexiv; în plop - substantiv comun; vechi - adjectiv propriu-zis.
Testul 9: 1 . de exemplu: născocire, încurcătură; 2 . albastru, verde, stacojiu, roz; 3. culoare... săfii - predicat no
minal; ai vrea - predicat verbal. 4. pe care - pronume relativ, complement direct; de desenat - verb la modul
supin, complement indirect; şapte - numeral cardinal cu valoare adjectivală, atribut adjectival; fiecare - ad
jectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
Testul 10: 1. altceva - compunere prin contopire; lucioasă - derivare cu sufix; şiretenie - derivare cu sufix; nos
tru - schimbarea valorii gramaticale; 2 . de exemplu: fantomă - nălucă; pâclă - ceaţă; molcom - încet, uşor,
lin; capăt - sfârşit, final; 3. de exemplu: A dormi mai mult în vacanţă este un obicei pe placul tuturor. - subiect;
Nu pot renunţa la obiceiul de a dormi puţin la prânz. - atribut verbal; Din cauza oboselii, a început a dormi în
timpul cursurilor. - complement direct; înainte de a dormi, verific dacă am făcut tot ce mi-am propus în ziua
respectivă. - complement circumstanţial de timp. 4. oglinzile - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia
sintactică de subiect; lucioasă - adjectiv propriu-zis, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; mi -
pronume personal, cazul dativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică de complement indirect; împotriva
luminii - substantiv comun, cazul genitiv, funcţia sintactică de complement indirect.
TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1 : 6. de exemplu: (se) înnoptează; (viaţa) mea - adjectiv provenit din pronume posesiv; 7. de exemplu: Din
motive economice, în România au fost închise multe mine. Pasul Mestecăniş oferă călătorilor privelişti de neui
tat. 8. cu ceva - pronume nehotărât, cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; vreo - adjec
tiv pronominal nehotărât, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; 9. de exemplu, adjectivul
pronominal vreo este scris în două cuvinte, din raţiuni prozodice.
Testul 2: 6. întunecate, respectiv albe\ 7. pe care - complement direct; de exemplu: îmi plac prietenii cu care te afişezi
prin oraş. - complement indirect; Dintre colegi, nu-l ştiu pe acela de care aifost ajutat la matematică. - complement
de agent; Au văzut toţi lângă care dintre prieteni te-ai aşezat. - complement circumstanţial de loc; Nu am reţinut
prea bine după care intru laproba orală. - complement circumstanţial de timp etc.; frumoasă - adjectiv propriu-zis,
cazul vocativ; de argint - substantiv comun, cazul acuzativ; cu... guri - substantiv comun, cazul acuzativ; două -
numeral cardinal cu valoare adjectivală, cazul acuzativ; întunecate - adjectiv provenit din verb la participiu, cazul
acuzativ; 9. de exemplu: ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint - delimitează de context o structură (ad-
jectiv-substantiv) în cazul vocativ; ploaie miniaturală de-accente, virgule şi puncte - coordonare prin juxtapunere.
Testul 3: 6. de exemplu: Vara mea lucrează în administraţie.', A nu avea timp pentru lectură este o mare problemă.',
Această irupţie nu se tratează cu antibiotice.', Această carte menţionată în bibliografie estefoarte importantă pen
tru pregătirea olimpiadei.', Nimic nu este mai primejdios decât o operaţie pe cord. 7. articol hotărât (proclitic): dis
curile lui Emil, Requiem-ul lui Mozart; pronume personal în cazul genitiv: Nini Rosso şi trompeta lui. 8. ar f i -
modul condiţional-optativ, timpul prezent; să se cheme - modul conjunctiv, timpul prezent; am traversat - modul
indicativ, timpul perfect compus; nu eram - modul indicativ, timpul imperfect; terminase - modul indicativ,
timpul mai-mult-ca-perfect; 9. de exemplu: eram o ruşine, un afon (substantive); e clar (adverb).
CLASA a V II l- a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. dumneavoastră - compunere prin contopire, lipit - conversiune, cântare - conversiune, trecutului -
conversiune, iernaticul - derivare; 7. muzică, romanţa, tactul, uvertura, cor, 8. Mi-aşfi doritfoarte mult să văd
pagina 2 1 4
RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE
piesa de teatru, (diateza activă), Romanţa este interpretatei de o soprană celebră, (diateza pasivă); 9. (lac) toate -
pronume nehotărât, subiect; cărţile toate - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
Testul 2: 6. de exemplu: bucată - perioadă; înecată - scăldată; săgetau - zburau; maliţios - răutăcios; noimă - sens;
7. de exemplu: strălucirea, îngheţate, neînchipuit (derivate); pe sub, cineva (compuse); 8. în lungul - locuţiune
prepoziţională,/¿n? sfârşit - locuţiune adjectivală; 9. tăcu - conjugarea a doua, timpul perfect simplu; era -
conjugarea a patra, timpul imperfect.
Testul 3: 6. diftongi - poarta, serii, pieirii, iubirii; hiat - pieirii; 7. de exemplu: Mai are de parcurs o milă până
la destinaţie; Albul era stăpânul negrilor.; 8. de exemplu: verb la gerunziu - trecând; A obţinut permisiunea de
a trece graniţa, (modul infinitiv, atribut verbal); Mai are de trecut în registru câteva date. (modul supin, com
plement direct); 9. mă - cazul acuzativ, funcţia de complement direct; noaptea - cazul nominativ, funcţia de
subiect; cu ochii - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; ei - cazul genitiv, funcţia sintactică
de atribut pronominal; de aur - cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-le a
Testul 1: 1. de exemplu: câmpul semantic al timpului - clepsidră, ceas, minute, secunde; 2. curgând - atribut verbal,
verb la gerunziu, tot - atribut adjectival, adjectiv pronominal nehotărât, nicicând - adverb de timp, complement
circumstanţial de timp, timp - substantiv comun, complement de agent; 3. Par să dispar - verb copulativ, Pare
că timpul se scurge lent. (verb predicativ); 4. Prin care se scurg înspre cer Atlantide. - propoziţie atributivă, ele
ment regent - substantivul o clepsidră, element de relaţie - pronumele relativ cu prepoziţie prin care.
Testul 2 : 1 . de exemplu: pripit - grăbit (sinonim), lent, calm, agale (antonim), stăruitor - insistent (sinonim), su
perficial (antonim); 2. Prima virgulă separă un substantiv în cazul vocativ, iar a doua separă două propoziţii
subordonate, marcând un raport de coordonare prin juxtapunere.; 3. scriu - diftongul iu, cuvinte cu hiatul
i-u: piuit, ţiuit etc; 4. de exemplu: locuţiune verbală - să dea târcoale, locuţiune conjuncţională - ca şi cum,
până ce, pentru că, după cum; fraza - Ursul nu înceta să dea târcoale stupului, pentru că simţea mirosul mie
rii. 5. căruia i-afost dat - atributivă, să întrezărească infinitul Dumnezeu matematic - subiectivă.
Testul 3: 1. Iar fata aceea, iată,/Se uită la mine cu sufletul... - Virgula separă o interjecţie de restul enunţului.;
Punctele de suspensie marchează întreruperea discursului liric şi creează o pauză meditativă; 2. de exemplu:
stinse, se revarsă; sens propriu - Flăcările focului de tabără au fost stinse., Primăvara apele râului se revarsă.
3. un - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival, tăcând - verb predicativ, complement circum
stanţial de mod, îmi - pronume personal, complement indirect, ta - adjectiv pronominal posesiv, atribut ad
jectival. 4. de exemplu: să mă iubeşti - a mă iubi (complement indirect).
Testul 4: 1. de exemplu: textul A - ţesute, textul B - aceeaşi, apusul', 2. de exemplu: ruine - epave, rămăşiţe; se
nine - luminoase, indistinct - neclar, ambiguu; exaltă - elogiază, slăveşte; 3. d e- prepoziţie (de mult) şi con
juncţie (de nu iubeai)', 4. să devin conştient, eram concentrat; 5. de exemplu: Nu se ştie dacă mai rămâne la noi
sau dacă pleacă imediat după petrecere.
Testul 5: 1. de exemplu: antonime - să plângă - râd', sinonime - privesc-zăresc; 2. Cratima, semn de ortografie,
marchează elidarea vocalei î şi pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite rostite în tempo rapid,
iar la nivel prozodic contribuie la conservarea ritmului şi a măsurii versurilor.; Două puncte, semn de punc
tuaţie, anticipează vorbirea directă, adresarea eului liric către fiinţa iubită.; 3. de exemplu: diateza pasivă - e
scrisă, diateza reflexivă - s-ar opri; 4. lui - pronume personal, cine - pronume interogativ; Am aflat cine a răspân
dit vestea despre plecarea lui Mircea. {cine - pronume relativ, lui - articol hotărât); 5. unde ne aşteaptă înge
rul iubirii - atributivă, predicativă - întrebarea este unde ne aşteaptă îngerul iubirii.
Testul 6: 1. această, nefirescul, sfârşitul, premianţi', 2. de exemplu: textul A - febrilitate-lncordare, înfrigurare; tex
tul B - contemplu-analizez; 3. preocupate - adjectiv provenit din participiu, complement circumstantial de mod;
pagina 215
PARTEA a IV-a f
păcăli - verb predicativ, complement direct; al cărei - pronume relativ, atribut pronominal genitival; cum -
adverb relativ, nume predicativ; 4. de exemplu: textul A - să înceapă exact la 4, termen regent - verbul im
personal trebuia; textul B - ce-aşfi ajuns în viaţă, termen regent - verbul reflexiv impersonal nu se ştie.
Testul 7: 1 . de exemplu: derivare - somnoroasă, a înflorit; conversiune - tăcute, meu; 2 . de exemplu: uitarea -
amintirea, a răsărit - a dispărut, divin - uman, clară - difuză. 3. de exemplu: când - adverb relativ, azi - ad
verb de timp; 4. dulce - acuzativ, tăcute - genitiv, plin - nominativ, divin - acuzativ. 5. de exemplu: Să
reuşeşti în viaţă înseamnă să fii foarte hotărât.
Testul 8: 1. de exemplu: Pescarul a refăcut legătura dintre funii.; Intre mamă şi copil se creează o legătură pro
fundă.; 2. Linia de pauză marchează absenţa predicatului din propoziţie. 3. de exemplu: textul A - îşi (drese
glasul), caz dativ, atribut pronominal; textul B - ne (suportam) - caz acuzativ, complement direct; 4. raport
de subordonare, realizat prin conjuncţia subordonatoare compusă ca...să; raport de coordonare, realizat prin
conjuncţia copulativă şi.
Testul 9 : 1 . de exemplu: fricos, neînfricat, înfricoşat, a înfricoşa, înfricoşător etc; 2 . substantive - frica, îndoiala, teama;
verbe - sperie, să tresari; 3. de exemplu: textul A - Orice început este greu. (substantiv), Romanul început ieri
m-a captivat, (adjectiv); textul B - Străinul călătorea prin lume. (substantiv), Parcă avea un glas străin, (adjectiv);
4. nicio - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival; a călători - verb predicativ, atribut verbal; vieţi - sub
stantiv comun, atribut substantival prepoziţional; am fost adusă - verb predicativ, predicat verbal.
Testul 10: 1. de exemplu: textul A - confuzie, hiat Le; piere, diftong ie; textul B - dinaintea, hiat ad, haina,
diftong ai; 2. de exemplu: textul A - rămase-ntr-o confuzie (verb copulativ); textul B - a rămas în sat (verb
predicativ); 3. de exemplu - ce frumoasă, atât de nobilă; 4. a mea - pronume posesiv, nume predicativ;
mi- - pronume personal, complement indirect; 5. n-ar fi un păcat analiza simţirilor ei? - să se analizeze
simţirile ei, propoziţie subiectivă.
TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: mâni - mâini, doară - doar; 7. dulce - complement circumstanţial de mod, ochii - com
plement direct, mi- - complement indirect, -i - complement direct, întuneci - predicat verbal; 8. unde - ad
verb interogativ; Nu mi-a spus unde pleacă. - adverb relativ; 9. de exemplu: A ţinut cât durează o clipă doară. -
Apare un element de relaţie cu rol subordonator, adverbul relativ cât, un nou predicat şi, implicit, o nouă
propoziţie, subordonată circumstanţială de timp.
Testul 2: 6. Ghilimele separă vorbirea directă, povestirea lui moş Costan de povestirea-cadru.; 7. de exemplu: se stre
coară - năvălesc, domol - agitat, moale - puternic, înserării - răsăritului, limpede - înnorat; 8. Eram pe-atunci ostaş
tânăr - subiect neexprimat inclus, predicat nominal - eram ostaş; C-atunci aşa era lumea - subiect simplu - lumea,
predicat nominal - aşa era; 9. de exemplu: parc-ar citi în carte vremile trecute - circumstanţială de mod.
Testul 3: 6. de exemplu: halucinantă - impresionantă, grandioasă; monotonie - uniformitate; 7. mă va petrece -
pronume personal; n-am să mă mai rog - pronume reflexiv; 8. poate - adverb de mod; Poate că vom afla vi
novatul. - subiectivă, poate - adverb predicativ; 9. de exemplu: dacă sunt sau nu mai sunt - completive directe.
pagina 21 6
J k\
n t» » p s u tu r ii
■ mmmm u tutui
m im s t ia a m -a -
*A I C titiA lTE ARTE
CLASA a V-a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-le a
Test de iniţiere: 1. de exemplu: verde, verzui, înverzi, înverzire; 2 . piatră - pietricică, - ulicioar&,floare -
floricică, inimă - inimioară; 3. de exemplu: răsfaţă - încântă, delectează; mlădieri - unduiri; tăcere - linişte;
surâs - zâmbet; 4. umilă - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, simplu, variabil cu patru forme
flexionare, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul uliţă); tăcerea -
complement direct exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ,
articulat cu articolul hotărât -a; şedea - predicat verbal exprimat prin verb predicativ, simplu, modul indi
cativ, timpul imperfect, persoana a IlI-a, numărul singular; ei - atribut pronominal exprimat prin pronume
personal, persoana a IlI-a, numărul singular, cazul genitiv.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL I.B.
Testul 1: 1 . plăcere - 7 litere, 7 sunete; China - 5 litere, 4 sunete; originea - 8 litere, 8 sunete; dulci - 5 litere, 4
sunete; strepeziţi - 10 litere, 10 sunete; 2. de exemplu: Vorbele lui dulci bau mângâiat sufletul., Ştirile despre
vreme s-au difuzat mai devreme.; 3. de exemplu: calităţile - însuşirile, savoarea - gustul, suculenţa; stare -
senzaţie, caniculare - toride, nu suportă - nu acceptă; 4. un substantiv în cazul genitiv - pufului, un cuvânt
fără funcţie sintactică - că, un articol nehotărât - o, un adjectiv în cazul nominativ - apropiată, un predicat
nominal - sunt o rudă; 5. Virgula separă elementele unei enumeraţii.; 6. de exemplu: receptorul - cititorii
revistei Plafar, canalul - site-ul www.revistaplafar.ro.
Testul 2: 1. mijloacele - 10 litere, 10 sunete; biologică - 9 litere, 9 sunete; speciile - 8 litere, 8 sunete; Oceania - 7
litere, 6 sunete; acestea - 7 litere, 7 sunete; 2. de exemplu: Pământul uscat ofileşte plantele. îşi simţea sufletul
uscat din cauza singurătăţii.; 3. de exemplu: suprafaţa - întinderea, diversitate - varietate; reducerea - diminuarea,
durabile - trainice, viabile; influenţează - modifică; 4. un substantiv în cazul genitiv - oamenilor, un pronume
personal în cazul acuzativ - ne, un substantiv articulat hotărât - hrana, un adjectiv în cazul acuzativ - mare,
un verb la modul indicativ - respirăm; 5. Cratima înlocuieşte vocala î şi leagă două părţi de vorbire diferite
care se pronunţă împreună.; 6. de exemplu: emiţătorul - autorul articolului Pădurea - plămânul verde al
Pământului, canalul - site-ul www.infomediu.eu.
Testul 3: 1. deschise - 8 litere, 7 sunete; extindă - 7 litere, 8 sunete; cele - 4 litere, 4 sunete; portocaliu - 10 litere,
10 sunete; relaxantă - 9 litere, 10 sunete; 2. de exemplu: Abia aştept zilele calde ale primăverii., Privirile sale
calde îl învăluiau cu dragoste.; 3. deschise - închise, calde - reci; 4. un substantiv în cazul acuzativ - natură, un
pronume personal în cazul dativ - ne, un substantiv articulat nehotărât - o culoare, un adjectiv în cazul no-
pagina 217
PARTEA a IV-a I
minativ - verde, un verb la modul conjunctiv - să ne concentrăm; 5. Cratima leagă două părţi de vorbire di
ferite care se pronunţă împreună, verbul la gerunziu şi pronumele cu formă neaccentuată.; de exemplu:
emiţătorul - autorul articolului Efecte psihologice şi fizice ale culorilor, codul - limba română.
CLASA a Vl-a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-lea
Test de iniţiere: 1. de exemplu: trăieşte - vieţuieşte, moare; suspinând - oftând, râzând; 2. la marginea - cazul
acuzativ; drumului - cazul genitiv; izvorul - nominativ; de stele - acuzativ; 3. predicat verbal: trăieşte, poţi
(modul indicativ); atribut: îndrăgostit (modul participiu); complement direct: auzi (modul infinitiv); com
plement circumstanţial de timp: suspinând (modul gerunziu); 4. La marginea drumului trăieşte izvo-
rul/Indrăgostit de stele. - propoziţie enunţiativă, dezvoltată, afirmativă, principală; Nu trăieşte izvorul? -
propoziţie simplă, negativă, interogativă.
TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL I.B.
Testul 1: 1. perioadă - diftong oa,foioaselor - triftong ioa; 2. de exemplu: care - Spre înserat pe drum trec multe
care încărcate cufân., Am aflat care este responsabilul grupei.; vară - Zilele de vară sunt toride., Am vorbit cu o
vară a mamei.\ 3. Ghilimelele [...] marchează absenţa unei părţi din text.; 4. Un verb cu funcţia sintactică
de complement - avea, un adjectiv pronominal demonstrativ - această, un atribut substantival genitival - re
coltei, un nume predicativ multiplu - e un moment [...], un eveniment, o propoziţie simplă - este anotimpul,
5. Textul dat are caracter nonliterar, întrucât se referă la aspecte din realitate - caracteristicile anotimpului
toamna, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic. In plus, acest
articol îşi propune să informeze cititorii cu privire la manifestările toamnei în diverse zone geografice, la sem
nificaţiile şi la stările asociate acestui anotimp.; 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul articolului Anotim
pul toamna, iar canalul este site-ul www.interferente.ro.
Testul 2 : 1 . cele - 4 litere, 4 sunete; tranziţia - 9 litere, 9 sunete; echinox - 7 litere, 8 sunete; marchează - 9 litere,
7 sunete; acelaşi - 7 litere, 7 sunete; 2. de exemplu: echivalenţă - egalitate, simultan - concomitent, criterii -
reguli, diferenţieri - deosebiri, renaşterea - reînvierea; 3. Ghilimelele [...] marchează absenţa unei părţi din
articolul citat.; 4. Patru - numeral cardinal, atribut adjectival; primăverii - substantiv comun, atribut sub
stantival genitival; acelaşi - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival; au marcat - verb predica
tiv, predicat verbal; întotdeauna - adverb de timp, complement circumstanţial de timp; 5. Textul-suport
face parte dintr-un articol publicat pe site-ul Wikipedia şi are caracter nonliterar, întrucât se referă la aspecte
din realitate - caracteristicile anotimpului primăvara, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiec
tivităţii şi ale spiritului practic. In plus, acest text are ca scop informarea cititorilor cu privire la datarea
primăverii în cele două emisfere ale globului şi face referire la diferite criterii prin care se marchează acest
anotimp, limbajul folosit fiind specializat, lipsit de expresivitate.; 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul ar
ticolului Anotimpul primăvara, iar canalul este site-ul www.wikipedia.org.
Testul 3 : 1 . erbacee, perene, favorabile, limbul,protectori-, 2 . Solul i-a adus veşti noi de pe câmpul de luptă, (omonim);
A trimis un mesager la curtea împăratului, (sinonim); 3. de exemplu: In prezent, pajiştile naturale sunt tot mai puţine;
suntpăşunate natural de oi, capre; 4. un verb la mod nepersonal - creând-, un pronume personal în cazul geni
tiv - lor; un complement indirect - cu ceară-, un subiect multiplu - bacterii, ciuperci, alge, precum şi milioane; un
cuvânt fără funcţie sintactică - şi; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul, se referă la as
pecte din realitate - ecosistemul din pajiştile naturale, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii
şi ale spiritului practic. In plus, acest articol îşi propune să informeze cititorii cu privire la tipurile de plante din
aceste zone şi la caracteristicile lor, prin intermediul unui limbaj specializat, predominând neologismele.; 6. De
exemplu: Emiţătorul este autorul articolului Ecosistemul unei pajişti, iar codul este limba română.
pagina 218
I RĂSPUN SUR I Şl SUGESTII DE REZOLVARE
CLASA a V ll -a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al IIM e a
Test de iniţiere: 1. înălţate - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); nelinişti - derivare cu prefix; oricine -
compunere prin contopire; copilăriei - derivare cu sufix; 2 . de exemplu: unic - incomparabil, inegalabil; ne
linişte - tulburare, agitaţie; drapel - stindard, steag; singuratic - solitar; 3. în care - pronume relativ, simplu, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia în, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp; tuturor - adjectiv
pronominal nehotărât, cazul dativ (prin acord cu substantivul mişcărilor), funcţia sintactică de atribut adjectival;
marilor - adjectiv propriu-zis, cazul genitiv (prin acord cu substantivul plecări), funcţia sintactică de atribut ad
jectival; te - pronume personal, cazul acuzativ (formă neaccentuată), funcţia sintactică de complement direct;
acele - adjectiv pronominal demonstrativ, cazul acuzativ (prin acord cu substantivul lumi), funcţia sintactică de
atribut adjectival; 4. Marchează o pauză în discurs cu caracter afectiv, care trădează emoţiile şi stările locutorului.
TESTE DE ANTRENAMENT
S U iliC T U L L I ,
Testul 1:1. nevoia - diftong, aceştia - hiat; 2 . dezlănţuirea - derivare parasintetică, astfel - compunere prin con
topire, acest - conversiune, totuşi - compunere prin contopire, necunoscut - derivare cu prefix; 3. diateza
pasivă - nu au fost stabilite, diateza reflexivă - se simte; 4. istorici - substantiv comun, complement de agent;
traversa - verb predicativ, complement direct; această - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjecti
val; rudimentare - adjectiv propriu-zis, atribut adjectival; trunchiul - substantiv comun, complement circumstanţial
de mod; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul se referă la aspecte din realitate - isto
ria corăbiilor, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic, oferind
răspunsuri la unele întrebări punctuale despre originile şi evoluţia corăbiilor şi a bărcilor. Scopul textului este
informativ, iar limbajul este specializat şi valorifică sensurile proprii ale cuvintelor: dispozitiv plutitor, canoe
rudimentare etc.; 6. de exemplu: Receptorii textului dat pot fi, pe de o parte, cititorii fascinaţi de istoriile regăsite
şi interesaţi de subiectul articolului, iar pe de altă parte, persoanele care profesează în domeniul navigaţiei şi
au nevoie de cunoştinţe de specialitate.
Testul 2:1. de exemplu: Virgula, semn de punctuaţie, separă elementele unei enumeraţii şi marchează un raport de
coordonare prin juxtapunere, în secvenţa: casefrumos proporţionate, cochete, integrate în peisaj. Cratima, semn de
ortografie, în structura ţi-l, leagă două pronume personale cu formă neaccentuată care se pronunţă împreună;
2 . românesc - derivare cu sufix, macrocosmos - compunere prin contopire, noştri - conversiune, frumos - con
versiune, strămoşilor - derivare cu prefix; 3. afi este verb copulativ în text; Casa bunicilor este în livadă. - verb
predicativ; Aşezările strămoşeşti sunt descrise detaliat de către specialişti. - verb auxiliar la diateza pasivă; 4. care -
pronume relativ, subiect; a acestuia - pronume demonstrativ, atribut pronominal genitival; nostru - adjectiv
pronominal posesiv, atribut adjectival; îşi - pronume reflexiv, atribut pronominal; greu - adverb de mod, nume
predicativ; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul, se referă la aspecte din realitate - satul
românesc tradiţional şi structura sa, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului
practic, oferind răspunsuri la unele întrebări punctuale despre întemeierea unui sat tradiţional, organizarea lo
cuinţelor şi a gospodăriilor, tehnica de construcţie a caselor. Scopul textului este informativ, iar limbajul este spe
cializat şi valorifică sensurile proprii ale cuvintelor: suprafaţa atribuită construcţiilor, zona de activitate economică
etc.; 6. de exemplu: Satele de munte ascund frumuseţi nebănuite şi încântă călătorul obosit oferindu-i loc de
odihnă şi prilejul de a-şi întoarce gândurile spre vremurile de odinioară. Casele cochete stau pitite printre copaci
sau se ivesc de după stânci abrupte şi îl privesc întrebătoare prin ferestrele mici, de la care zâmbesc flori în glastră.
Par să fi existat acolo dintotdeauna, contopindu-se cu peisajul şi fiind mărturia vie a măiestriei vechilor meşteri,
dar şi a anilor care au lăsat urme adânci pe acoperişurile triste sau pe pereţii îmbătrâniţi.
Testul 3: 1. obiect - diftong, combinaţie - hiat; 2. de exemplu: Staţiunea Mamaia este considerată perla litoralului
românesc., Pădurile constituie o manta protectoare pentru planetă', 3. verb copulativ - este un obiect, verb au
xiliar la diateza pasivă - este iritată', 4. care - pronume relativ, subiect; depunând - verb predicativ, comple-
pagina 21 9
PARTEA a IV-a
ment circumstanţial de mod; acelui - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival; de oamenii - sub
i
stantiv comun, complement de agent; răspunzătoare - adjectiv propriu-zis, nume predicativ; 5. Termenii
ştiinţifici sunt frecvenţi în fragmentul dat, deoarece aparţine unui text nonliterar, care are scopul de a informa
receptorii şi care foloseşte un limbaj specializat, lipsit de expresivitate. 6. de exemplu: Emiţătorul, autorul
articolului Pietre semipreţioase - Perla (mărgăritar), este un specialist sau o persoană care s-a documentat des
pre tema tratată, iar codul este limba română, în varianta literară.
CLASA a V I I l - a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-le a
Test de iniţiere: 1. de exemplu: straniu - ciudat, bizar; să mă deprind - să mă obişnuiesc, să mă familiarizez;
taină - secret, mister; grele - grave; 2. adverb de mod: ce (straniu)', pronume relativ: ce (poate)', 3. de exemplu:
subiect: A asculta sfatul părinţilor este un gestfiresc.', atribut verbal: Refuzul de a-şi asculta glasul inimii l-a cos
tat scump.', nume predicativ: Efortul cel mare a fost de a-i asculta pe toţi cu atenţie şi cu răbdare.; complement
direct: Pot asculta mereu această muzică! etc.; 4. Ce straniu cântă tumultuoasa mare - cântecul straniu al mării;
să mă deprind cu ele - pentru a mă deprinde cu ele.
TESTE DE ANTRENAMENT
S U B IE C T U L I.B .
Testul 1:1. gheaţă, există, lichid, închise, mici; 2. imens - redus, asemănătoare - distincte, majoritară - minoritară,
nenumărate - puţine, dens - rarefiat; 3. Se ştie ce va face el în cadrul echipei. - subiectivă; Fiecarepersoană devine
ce îşi doreşte cu adevărat. - predicativă; 4. care - pronume relativ, subiect; suprafeţei - sunstantiv comun, complement
circumstanţial de loc; alte - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival; nefologia - substantiv comun, atri
but substantival apoziţional; variind - verb predicativ, atribut verbal; 5. Neologismele sunt frecvente în fragmentul
dat, deoarece aparţine unui text nonliterar, care are scopul de a informa receptorii şi care foloseşte un limbaj spe
cializat, lipsit de expresivitate, subordonat domeniului tematic abordat. 6. de exemplu: Emiţătorul, autorul ar
ticolului Nor, este un specialist sau o persoană care s-a documentat despre tema tratată, iar mesajul este concis,
clar formulat, include informaţii şi date exacte despre culorile norilor şi formarea acestora.
Testul 2: 1 . cuvinte cu diftong -pasărea, deoarece, regenerarea, cuvinte cu hiat - proprietatea, autoincendiere', 2 .
polisemie - Copilul se întinde pe iarba fragedă., Aluatul bine crescut se întinde uşor., Norii ameninţători se
întind pe tot cerul.', omonimie - în cuib se află nouă ouă., Şi-afăcut o prietenă nouă.', 3. îmi amintesc vag ziua
când ne-am întâlnit. - atributivă, Am aflat când vom pleca în excursie. - completivă directă; 4. cenuşă - sub
stantiv comun, atribut substantival prepoziţional; ce - pronume relativ, subiect; unii - pronume nehotărât,
subiect; îşi - pronume reflexiv, atribut pronominal; din Heliopolis - substantiv propriu, atribut substantival
prepoziţional; 5. (b); 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul articolului despre pasărea Phoenix, receptorii sunt
cititorii site-ului Wikipedia, interesaţi de mitologie, mesajul este concis, clar formulat, include informaţii şi
date exacte despre pasărea Phoenix, codul este limba română, iar canalul este site-ul ro.wikipedia.org.
Testul 3: 1. de exemplu - rezervat, cealaltă', 2. Orfeu - substantiv propriu, atribut substantival apoziţional; celor
iniţiaţi - substantiv comun, complement indirect; marcând - verb predicativ, complement circumstanţial de
scop; -şi - pronume reflexiv, complement indirect; se va transforma - verb predicativ, predicat verbal; 3. tene
bre - întuneric, revelaţia - dezvăluirea, antagonice - contrastante, opuse; celeste - divine, cereşti; mediator - in
termediar; 4. In structura a-şi asigura, cratima, semn de ortografie, marchează elidarea unei vocale şi în ambele
secvenţe marchează pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite rostite în tempo rapid, contribuind
la evitarea hiatului.; 5. după ce Tracia devine provincie romană - circumstanţială de timp; contragere - după
transformarea Traciei în provincie romană', 6. de exemplu: Textul dat aparţine unei lucrări ştiinţifice, al cărei
autor este Dorin Maran şi are caracter nonliterar, deoarece se referă la aspecte din mitologie, prezentate fără
intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic, oferind răspunsuri la unele întrebări
punctuale despre muzicianul şi poetul Orfeu. Scopul textului este informativ, iar limbajul este specializat şi
valorifică sensurile proprii ale cuvintelor.
pagina 2 2 0
Conceptul de auxiliare diferenţiate destinate învăţării lim bii şi literaturii române, realizat
de Editura Paralela 45, are ca punct culminant culegerile de excelenţă - o realizare
editorială unică atât ca amploare, cât şi ca noutate metodică şi didactică.
Aceste culegeri sunt ghiduri fundamentale pentru toate competiţiile de limba şi
literatura română, pentru formarea unei culturi literare şi artistice şi, de ce nu, pentru o
viitoare carieră literară, jurnalistică şi în ştiinţele comunicării.
Uus
visualţvision
Xiedu
Intraţi pe WWW.QedU.ro şi puteţi completa electronic
PORTOFOLIUL PROFESORULUI.
ISBN 978-973-47-1866-5