excelenţă NOU

,
Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş
Mariana Chiriac, Cezar Zaharia

LIMBA £1
LITERATURA
ROMÂNĂ
,
gimnaziu
JJkV

p e n tr u conc

centre de excelentă
clasele 5-8
 Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş,
Mariana Chiriac, Cezar Zaharia

LilABA Şi LiTeRATURA ROIAÂNĂ

PeNTRU CONCURSURi, OLiftPiADe
«
Si ceMTRe De exceLeNTĂ «

Gimnaziu

EDITURA
Editor: Călin Vlasie

Redactor: Corina Gâdiuţă

Machetare: Stelian Bigan
Coperta colecţiei: Ionuţ Broştianu
Prepress: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Limba şi literatura română : pentru concursuri, olimpiade şi centre
de excelenţă : gimnaziu / Camelia Gavrilă, Mihaela Doboş,
Mariana Chiriac, Cezar Zaharia. - Piteşti: Paralela 45, 2014
ISBN 978-973-47-1866-5

I. Gavrilă, Camelia
II. Doboş, Mihaela
III. Chiriac, Mariana
IV. Zaharia, Cezar

811.135.1(075.33)
821.135.1.09(075.33)
371.26:373.3

COMENZI - CARTEA PRIN POŞTĂ

EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492.
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesaţi www.edituraparalela45.ro

Tipar executat la EVEREST

TIP O G R A FIA

Copyright ®Editura Paralela 45, 2014

Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci înregistrate,

iar conţinutul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.
 ARGUMENT

Conceptul de auxiliare diferenţiate destinate învăţării limbii şi literaturii române, realizat de Editura
Paralela 45, are ca punct culminant culegerile de excelenţă - o realizare editorială unică atât ca amploare,
cât şi ca noutate metodică şi didactică. Aceste culegeri sunt ghiduri fundamentale pentru toate com­
petiţiile de limba şi literatura română, pentru formarea unei culturi literare şi artistice şi, de ce nu, pen­
tru o viitoare carieră literară, jurnalistică şi în ştiinţele comunicării.
,
Limba şi literatura română pentru concursuri olimpiade şi centre de excelenţă este o lucrare
structurată în patru părţi, cuprinzând temele cele mai însemnate, conform programelor şcolare actuale,
care pot fi tratate de elevii talentaţi, de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Din punct de vedere didactic şi
metodic, această lucrare oferă un tip de pregătire modernă, care se bazează pe învăţarea prin supor­
turi teoretice şi prin teste de evaluare/autoevaluare. Concepţia care stă la baza ei este izvorâtă din
dorinţa de a oferi fiecărui utilizator (elev, profesor-antrenor sau părinte-susţinător), direct sau indirect,
posibilitatea de a parcurge toţi paşii necesari atingerii performanţei.
Partea I are o dimensiune precumpănitor teoretică, reunind într-un tablou explicativ organizat gra­
dual toate noţiunile şi conceptele din programa de literatură pentru învăţământul gimnazial. Casetele
cuprind definirea standard a noţiunilor, urm ată de enumerarea particularităţilor acestora („limitări şi
deschideri”). Ca noutate absolută, BREVIARUL ESTETIC, paragraf încorporat fiecărui conţinut teo­
retic, sintetizează aprecieri esenţiale ale teoreticienilor din domeniul literaturii asupra fiecărui concept
cuprins în programă. Rolul Breviarului este de a provoca la reflecţie şi investigaţie/cercetare elevul pa­
sionat de înţelegerea textului literar în toate componentele sale. U n rol similar îl are secţiunea PU N C TE
DE VEDERE, care deschide o abordare problematizantă a operei literare. Secvenţele REFLECTEAZĂ
şi CITEŞTE, IN TERPRETEA ZĂ , A RGU M EN TEA ZĂ au rolul de a regândi obişnuinţele şi clişeele
de receptare din diferite manuale şi auxiliare şcolare, dar şi de a dezvolta spiritul critic al elevilor.
Secţiunea de APLICAŢII cuprinde un set de 11-12 întrebări şi sarcini de lucru pe texte la prim a ve­
dere. O secţiune foarte originală, adecvată noilor tendinţe din didactica actuală, este LITERATURA
ŞI CELELALTE ARTE - IN TERFERENŢE ÎN SPAŢIUL OPEREI LITERARE, destinată iniţierii
elevului de gimnaziu atât în cultura artistică, precum şi în dialogul sau interferenţa literaturii cu diverse
forme de exprimare artistică - pictură, muzică, film.
Partea a Il-a are un caracter pregnant aplicativ, conţinând 64 de teste concepute după modelul
celor de la olimpiade şi concursuri şcolare. Fiecare profesor-antrenor are astfel un ghid practic de
pregătire tehnică a elevului, de evaluare a perform anţelor individuale şi de selecţie a elevilor care vor
participa la concursuri şi olimpiade şcolare. Pornind de la premisa că fiecare elev care doreşte să apro­
fundeze excelenţa la limba şi literatura română are nevoie de o pregătire specială, am gândit cele patru
secţiuni ale acestei părţi (clasa a V-a, a Vl-a, a Vil-a, a VTII-a) în trei paşi: trei teste iniţiale, menite a eva­
lua talentul şi competitivitatea fiecărui elev, urmate de câte zece teste de antrenament şi apreciere a
învăţării temelor şi, la final, de câte trei teste care evaluează progresul individual. Toate cele 104 texte
integrale sau fragmente de texte selectate pentru aplicaţii sunt adecvate vârstei şi capacităţii de înţele­
gere a micilor performeri, fără a neglija criteriul diversităţii, al noutăţii şi al reprezentativităţii auto­
rilor români şi străini. Credem că acestea nu vor plictisi şi că, mai mult, vor stimula pasiunea pentru
lectura integrală a operelor-suport.
Partea a IlI-a se adresează com petenţelor de înţelegere a sincretismului artelor şi este concepută
sub forma a 16 teste, având ca suport un text literar, imaginea unei picturi şi un text nonliterar. Tehnica
„lecturii imaginii” interferează cu tehnica „lecturii cuvântului”, iar testele concepute în acest scop sunt
instrum ente de învăţare şi evaluare adecvate etapei de şcolaritate a elevilor.
Partea a IV-a este rezervată răspunsurilor şi sugestiilor de rezolvare pentru toţi itemii de limbă şi
comunicare din carte. M otivaţia conceperii acestui capitol ţine de necesitatea verificării pe durata
pregătirii elevilor a ritm ului şi a nivelului de progres individual, cu sau fără asistenţa profesorului. Pe
de altă parte, am considerat că oferirea unor soluţii punctuale pentru subiectele de literatură ar îngrădi
şi, implicit, ar limita disponibilitatea imaginativă şi creativă a celor angajaţi în pregătirea pentru con­
cursuri şi olimpiade, ceea ce ar conduce la negarea ideii înseşi de excelenţă în domeniul literaturii.
Ca o noutate suplimentară, elevii cuprinşi în programul de excelenţă au posibilitatea să-şi posteze
propriile răspunsuri la teste, precum şi reflecţiile personale pe site-ul w w w .Q vis.ro, site-ul e-portofo-
liului elevului, cea mai mare platform ă dedicată comunităţii online a elevilor creativi. Profesorii-an-
trenori au de asemenea posibilitatea de a include în propriul portofoliu profesional tipurile de teste
de excelenţă propuse în această lucrare, dar şi altele elaborate de ei, accesând site-ul wwrw.Qedu.ro, cea
mai complexă platformă online dedicată e-portofoliului cadrelor didactice. O arhivă electronică, uşor
de accesat chiar şi de pe un telefon mobil, este nu doar un pas spre digitalizarea conţinuturilor învăţării,
dar şi o modalitate rapidă şi stimulativă de comunicare, îndrum are şi socializare.
Iată motivele principale pentru care această carte reprezintă un veritabil manual pentru învăţarea
de excelenţă a limbii şi literaturii române şi care poate genera perform anţa şi succesul.

Autorii

pagina 4
 Partea I
CONŢINUTUl ÎNVĂŢĂRII

CARTEA - OBIECT CULTURAL

Obiect simbolic prin excelenţă, cartea este cea

mai valoroasă născocire omenească, o sinteză a BREVIAR ESTETIC ■N
1. „O carte, orizontul unei alte puteri. Expe­
spiritului cu materia care îi dă om ului şansa de a
rienţă fugitivă, deşi im ediată..."
progresa şi de a cunoaşte, dincolo de efemeritatea 2. „A scrie înseamnă a retrage limbajul din
existenţei sale pământeşti. Indiferent de natura ei - curgerea lum ii."
literară sau nonliterară -, cartea,reprezintă o oglin­ (Maurice Blanchot, Spaţiul literar)^
dire în variate grade a realităţii, dar şi o depăşire a
acesteia prin imaginaţie şi creaţie. De la structura de suprafaţă - copertă, titlu, cotor, pagini, file, autor,
prefaţă şi postfaţă, cuprins, note de subsol, index etc. - până la cele mai profunde informaţii şi sensuri
pe care le cuprinde, fiecare carte este o lume în sine, un orizont nesfârşit de semnificaţii care se gene­
rează la fiecare lectură.
Cartea de literatură este, fără îndoială, cea mai originală şi mai flexibilă întrupare textuală a ideii
de carte, deoarece reprezintă emanaţia unui autor care caută a „citi” realitatea prin grila sufletului şi
a gândului individual, în mod necesar diferită de a celorlalţi autori. Cuvântul care defineşte cel mai bine
procesele prin care universul devine carte este „libertate”, întrucât nu există reguli sau canoane care
să constrângă spiritul uman a se exprima artistic într-o anumită manieră. Pentru cititorul de ieri şi de
azi, cartea este o alternativă la realitate, o evadare sau un refugiu nu doar pentru fiinţa solitară, ci pen­
tru oricine doreşte să-şi îmbogăţească devenirea prin lume cu experienţele teoretic infinite pe care i le
poate oferi aventura lecturii, sinonimă cu trăirea succesivă sau paralelă a vieţii tuturor personajelor care
„trăiesc” în captivantele lumi ficţionale.

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Dincolo de informaţie, cartea propune drum uri neştiute şi ascunde o experienţă care imită
gestul Creatorului divin.”
2. „Depozit al valorilor spirituale, labirint iniţiatic şi spaţiu al cunoaşterii raţionale, orice carte
închide în sine şi secretul salvării fiinţei.”
3. „Pentru fiinţa instinctuală, cartea reprezintă o ameninţare; ea este spaţiul iluminat în care in­
dividul tenebros se simte opresat şi pierdut ca într-un labirint.”
(Doina Ruşti, Dicţionar de teme şi simboluri din literatura româna)

pagina 5
 PARTEA I

A P L IC A T
* »

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:

„Bastian îşi dădu seama că tot tim pul se uitase fix la cartea pe care o avusese în mână dom­
nul Koreander şi care acum se găsea pe fotoliul din piele. Ii era cu neputinţă să-şi ia ochii de la
ea. Avea impresia că din ea pornea un soi de forţă magnetică ce-1 atrăgea irezistibil.
Se apropie de fotoliu, întinse încet mâna, atinse cartea - şi în aceeaşi clipă ceva înăuntrul său
făcu «ţac!», ca şi cum s-ar fi închis o capcană. Bastian avea sentimentul nedesluşit că, odată cu
atingerea cărţii, începuse ceva irevocabil ce-şi va urma cursul de-aci înainte.
Ridică volumul şi-l privi pe toate părţile. Era legat în mătase arămie şi lucea când era încli­
nat într-o parte sau alta. Răsfoindu-1 în grabă, văzu că textul era tipărit cu două feluri de litere.
N u părea să conţină poze, avea în schimb iniţiale mari şi minunat ilustrate. Uitându-se încă o
dată mai bine la scoarţe, descoperi pe ele doi şerpi, unul deschis şi unul închis la culoare,
muşcându-şi unul altuia coada şi alcătuind astfel un oval. Iar în oval era scris, cu litere ciudate,
întortocheate, titlul: POVESTEA FĂRĂ SFÂRSIT. [...]
Se uită ţintă la titlul cărţii, simţind cum îl lua ba cu frig, ba cu cald. Da, asta era, la asta vi­
sase de atâtea ori şi asta îşi dorea de când fusese cuprins de pasiunea sa: o poveste care să nu se
sfârşească niciodată! Cartea tuturor cărţilor.”
(Michael Ende, Povestea fără sfârşit)

1. De ce Bastian nu-şi putea lua ochii de la carte?

2. Care crezi că era pasiunea lui Bastian?
3. Transcrie patru cuvinte din câmpul lexico-semantic al cărţii.
*

4. Ce sentimente trăieşte băiatul în faţa cărţii?

5. Transcrie un enunţ în care naratorul vorbeşte în numele personajului.
6. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele carte şi frig să apară cu sens figurat.

7. Scrie două definiţii metaforice pentru cartea de literatură: Cartea este...

8. Exprimă-ţi în 10-15 rânduri opinia despre ideea că orice carte de literatură este o „poveste
fără sfârşit”.

9. Care crezi că este rolul următoarei secvenţe în derularea evenimentelor ficţionale: „Bastian
avea sentimentul nedesluşit că, odată cu atingerea cărţii, începuse ceva irevocabil ce-şi va
urma cursul de-aci înainte.”?
10. Cum îţi imaginezi „cartea perfectă”? Descrie-o în aproximativ zece rânduri.

pagina 6
I c o n ţ in u t u l Î n v ă ţ ă r ii . ■

RAPORTUL DINTRE REALITATE Şl LITERATURĂ

Num ită şi „artă a cuvântului”, literatu ra este o formă de creaţie artistică în care se redau idei, senti­
mente, imagini şi fapte reale sau ficţionale cu ajutorul limbajului. în sens restrâns, literatura cuprinde
totalitatea creaţiilor beletristice dintr-o limbă, realizate prin valorificarea funcţiei expresive a cuvântului.

Scriitorul - ca orice artist - priveşte lumea dintr-un

punct de vedere subiectiv, „văzând” realităţi care
f BREVIAR ESTETIC
BREVIAR ESTETIC
•i i • . .i x «w x . - 1. „Nu e interzis să foloseşti un text ca să visezi
oamenilor obişnuiţi le scapă, ra ră a imita conturu- .... ... . A „
.. . . . . . i i i * i cu ochii deschişi - şi cateodata
câteodată toţi facem asta. asta."
nle precise ale lumii, autorul de literatura se lasă ... , . r r f .
f A i i a (Umberto Eco, Şase plimbări
plimbări prin padurea narativă)
pădurea narativa)
inspirat şi provocat de acestea, generând el însuşi 2. „Ficţiunea
2. /iFicţiunea este
este oo realitate
realitate care există şi
nu există
care nu şi
replici infinite ale modelului original. Fantezia, li- totuşi se străduieşte să pară ca atare."
totuşi se străduieşte să pară ca atare."
bertatea, visul, curajul, originalitatea, disponibili- (MarioVargasLIosa,
(Mario Vargas Llosa,Scrisori
Scrisoricătre
cătreun
untânăr
tânărromancier)
romancier)
tatea ludică sunt ingredientele sublime graţie cărora 3. „Scriitorul [...] sacrifică în el vocea care-i
universul limitat spaţial şi tem poral se poate dez- este proprie, dar pentru a face să vorbească
mărgini în imperiul literaturii. Fascinanta „lume de universalul.""
universalul.
h ârtie” poate semăna sau nu cu lumea reală, în lit e r a r )^^
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
funcţie de intenţiile autorului şi de tipul de scriere ^ K
practicat (schiţă, fabulă, basm, literatură SF etc.). Tot ce este imposibil în viaţa reală devine posibil în
literatură, o alternativă plăcută la rigorile de to t felul ale existenţei concrete.

ţi REFLECTEAZĂ!
„Latura misterioasă a vieţii este lucrul cel mai frumos pe care-1 putem simţi. Este sentimen­
tul profund ce se află la originea artei şi ştiinţei adevărate. Cel ce nu mai poate resimţi nici ui­
mire, nici surpriză este, spre a spune astfel, mort: ochii săi s-au stins.”
(Albert Einstein, Cum văd lumea)

PUNCTE DE VEDERE «■
1. „Literatura organizează cuvinte care exprimă aspecte ale lumii, dar opera literară exprimă în
m od propriu lumea prin felul în care sunt aşezate aceste cuvinte, chiar dacă ele, luate unul câte unul,
exprimă lucruri fără sens sau evenim ente şi raporturi între evenim ente care par să nu aibă nicio
legătură cu lum ea.”
(Umberto Eco, Opera deschisă)
2. „Conflictul dintre real şi imaginar constituie, poate, însăşi istoria inepuizabilă a spiritului p o e­
tic: e vorba de un fel de război veşnic, pentru că tentaţiei realului i s-a opus mereu, şi încă i se opune,
tentaţia imaginarului. Sentimentul de demiurg al poetului are necontenit nevoie de certitudinea că
poate oricând inventa, crea ex nihilo propriul său univers.”
(Ştefan Aug. Doinaş, Real şi imaginar, în Lampa lui Diogene)

pagina 7
 PARTEA I i
TEXTUL Şl OPERA. OPERA LITERARĂ
O p e ra lite ra ră este o creaţie artistică, populară sau cultă, care transfigurează realitatea prin imagini
artistice modelate de fantezia creatoare a autorului, într-o simbioză originală a conţinutului cu forma.

Avându-şi originea în latinescul textus (care înseamnă „ţesătură”), textul este o noţiune foarte cu­
prinzătoare, incluzând orice mesaj verbal: un articol de ziar, un poem, un roman, un studiu ştiinţific,
un interviu etc. Deşi există o mare varietate de texte, distincţia cea mai im portantă se realizează între
textul literar şi textul nonliterar.

ţţ REFLECTEAZĂ!
„Nimic nu este mai deschis decât un text închis.”
(Umberto Eco, Lector in fabula)

Textul literar se suprapune conceptului de operă literară.

Textul este o secvenţă lingvistică scrisă sau vorbită care formează o unitate comunicaţionalâ caracterizată prin co­
erenţa conţinutului şi prin coeziunea formei.

A utorul plăsmuieşte o lume ce există doar în paginile cărţii. C ititorul poate intra în acest labirint
imaginar dacă acceptă convenţia, acel joc al minţii şi al sensibilităţii din care se iveşte opera literară ca
un întreg inefabil. Există mai multe tipuri de ficţiune prin care autorul surprinde realitatea şi o pro­
iectează în operă:
■ ficţiune verosimilă (apropiată de realitatea vieţii concrete, imediate, având un aspect de adevăr,
de credibil);
■ ficţiune alegorică (prin personificarea unor
realităţi - obiecte, fenomene, fiinţe necu­ f BREVIAR ESTETIC \
1. „Regula fundamentală pentru a aborda un
vântătoare etc. - se obţin figuri alegorice);
text narativ este ca cititorul să accepte, tacit, un
■ ficţiune simbolică (bazată pe semne, analo­
pact ficţional [...]. Cititorul trebuie să ştie că
gii şi sim boluri prin care se sugerează rea­ ceea ce i se povesteşte este o întâmplare imagi­
litatea vieţii); nară, fără ca prin asta să considere că autorul spune
■ ficţiune parabolică (se creează o poveste, de o minciună. Pur şi simplu, [...] autorul se preface
obicei cu un conţinut moralizator, pentru a că face o afirmaţie adevărată. Noi acceptăm pac­
se transmite un tâlc, o învăţătură, un mesaj). tul ficţional şi ne prefacem că ceea ce povesteşte
Creaţie în versuri sau în proză, opera literară nu el s-a întâmplat cu adevărat."
este doar oglindire şi recreare a realităţii, ci şi „săr­ (Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă)
bătoare a limbajului” (Jean Starobinski, Relaţia critică), 2. „Opera spiritului nu există decât în act, în
afara acestui act (actul producerii, actul consumă­
întrucât scoate cuvântul din starea sa firească, de in­
rii) este un obiect ca oricare altul. Un poem în afara
strument necesar comunicării, învestindu-1 cu o forţă
actului care este producerea lui, în afara actului
nouă, demiurgică? de creator al „lumilor ficţionale”
care este consumarea lui, nu-i decât o înşiruire de
(Toma Pavel, Lumi ficţionale). Pentru aceasta, auto­ semne grafice pe o hârtie, obiect material ce poate
rul supune limba unui proces complex, care implică fi manipulat ca oricare altul."
o selecţie a „cuvintelor potrivite” exprimării mesa­ ^ (Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
jului dorit, modificări de sens şi asocieri insolite cu

pagina 8
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

alte cuvinte menite a tălmăci viziunea artistului asupra temei respective. Se obţine, astfel, un limbaj nou,
bazat pe o necesară deviere de la normele general acceptate ale comunicării, implicând o funcţie estetică’,
deoarece nu doar exprimă o idee, ci se pune şi pe sine în valoare (este autoreferenţial).
Scopul operei literare scapă unei determinări şi definiri imediate, punctuale, situându-se undeva între
provocarea sensibilităţii, invitaţie la reflecţie şi meditaţie, trăire emoţională, deschidere comunicativă
şi cunoaştere de sine.
Opera literară - limitări şi deschideri:
■ Este o modalitate de cunoaştere subiectivă/particulară a realităţii obiective/generale.
■ Reflectă realitatea, fără a o descrie obiectiv, precum ştiinţa.
■ Este rezultatul filtrării datelor reale prin conştiinţa, sensibilitatea şi fantezia scriitorului.
■ Are substrat emoţional şi valoare estetică implicită.
■ Permite scriitorului o libertate deplină faţă de normele limbii.
■ Limbajul artistic nu este echivalent cu limba literară: într-o operă literară îşi pot găsi locul toate
formele de manifestare ale limbii române - neologismele, regionalismele, arhaismele, termenii
populari, argotici, ştiinţifici etc. -, puse în slujba expresivităţii şi a originalităţii.
■ Limbajul artistic implică figuri de stil şi procedee artistice variate, generate de talentul şi de
măiestria autorului.
■ Compoziţia („forma exterioară”) şi arhitectura („organizarea interioară”) operei literare - con­
form disocierii realizate de Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în
creaţia literară - poartă amprenta individualităţii artistice.
■ Se adresează în primul rând afectivităţii şi sensibilităţii, neavând intenţia de a informa.
■ Operează cu sensurile figurate (conotative) ale cuvintelor
■ Topica este subiectivă, dictată de imperativele interioare ale eului creator.

* PUNCTE DE VEDERE «-
1. „Conţinutul constituie elementul constitutiv indispensabil al obiectului estetic, forma fiindu-i
corelativă, care în afara acestei corelaţii nu are în general niciun sens. Forma nu poate avea semni­
ficaţie estetică, nu poate să-şi îndeplinească funcţiile sale principale în afara raportării la conţinut,
adică la lume şi la aspectele ei, la lume ca obiect al cunoaşterii şi acţiunii etice."
(Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literarii)
2. „Nu există separarea formei de conţinut, pentru că ideea este formă şi forma idee, generându-se
reciproc şi simultan.”
(Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
3. „Munca uriaşă a artistului asupra cuvântului are ca scop final depăşirea acestuia, fiindcă obiec­
tul estetic se constituie la frontierele cuvintelor, la frontierele limbajului ca atare.”
(Mihail Bahtin, Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară)

C IT E Ş T E » IN T E R P R E T E A Z Ă * A R G U M E N T E A Z Ă !

I „Textul artistic nu este numai realizarea de norme structurale, ci şi transgresarea lor. El funcţio­
nează într-un câmp structural dual făcut din tendinţe spre realizarea de reguli şi încălcarea lor.”

(Iuri Lotman, Lecţii de poetică structurali)

pagina 9
 PARTEA I

A P L I C A Ţ* I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Pe o coloană înaltă, care se ridica mult deasupra oraşului, se afla statuia Prinţului Fericit.
Era poleită pe de-a-ntregul cu foiţe de aur din cel mai bun, drept ochi avea două safire străluci­
toare, iar un rubin mare roşu strălucea pe mânerul paloşului.
N im eni nu-şi mai lua ochii de la Prinţ:
— E frumos ca o morişeă de vânt, zise unul dintre sfetnicii oraşului, care se străduia din răspu­
teri să-şi facă o faimă de om de gust. Numai că nu e nici pe departe la fel de folositor, adăugă el,
de teamă ca nu cumva oamenii să-l socoată lipsit de spirit practic, ceea ce, de fapt, era adevărat.
— De ce nu poţi fi şi tu ca Prinţul Fericit? îşi întrebă o mamă înţeleaptă băieţelul care-i cerea
plângând Luna de pe cer. Prinţul Fericit niciodată nu plânge după nimic. Nici nu-i trece prin
cap să facă una ca asta.
— Mă bucur că e cineva fericit totuşi pe lumea asta, mormăi un bărbat dezamăgit, uitându-se
la statuia minunată.
— Arată aidoma unui înger, ziseră orfanii din corul bisericii, ieşind pe uşa principală în man­
tiile lor stacojii şi cu şorţuleţele albe, curate.
— De unde ştiţi? D oar n-aţi văzut niciodată un înger! se răsti la ei profesorul de matematici.
— Ba am văzut în vis, răspunseră copiii şi profesorul se încruntă şi-şi luă o înfăţişare foarte
posacă, căci nu-i convenea să audă că elevii lui visează.”
(Oscar Wilde, Prinţul Fericit)

1. Cu ce/cine este comparat Prinţul Fericit şi de către cine?

2. Cum se explică absenţa indicilor de timp şi de spaţiu în textul citat?
3. Asociază şi tu imaginea Prinţului Fericit cu o anumită realitate, motivându-ţi alegerea.

4. Transcrie o replică din care să reiasă prezenţa naratorului şi a personajului în opera lite­
rară citată.
5. Rescrie din text o comparaţie şi un epitet.
6. De ce crezi că autorul nu dă nume personajelor?
7. Explică din punctul tău de vedere secvenţa: „De ce nu poţi fi şi tu ca Prinţul Fericit? îşi
întrebă o mamă înţeleaptă băieţelul care-i cerea plângând Luna de pe cer. Prinţul Fericit
niciodată nu plânge după nimic. Nici nu-i trece prin cap să facă una ca asta.”
......

8. în opinia ta, prin intermediul cărui tip de ficţiune (verosimilă, alegorică, simbolică, parabolica)
proiectează autorul Oscar Wilde realitatea în textul citat? Răspunde în cinci-şase rânduri.
9. Compară statuia Prinţului Fericit cu o operă literară şi motivează, din această perspec­
tivă, aprecierile diferite ale trecătorilor asupra ei.

10. Scrie un text literar de aproximativ o pagină în care statuia Prinţului Fericit să prindă viaţă
şi să povestească experienţa întâlnirii cu personajele de mai sus.

pagina 10
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

MODURI DE EXPUNERE: NARAŢIUNEA,

DESCRIEREA, PORTRETUL, DIALOGUL, MONOLOGUL
NARAŢIUNEA Şl TEXTUL NARATIV
Naraţiunea sau povestirea este un mod de expunere specific genului epic, care presupune istorisirea în suc­
cesiune a cel puţin două situaţii epice aflate în relaţie cauzală şi derulate, de regulă, în succesiune cronologică.
Se poate realiza la persoana I sau la persoana a lll-a, cu implicite efecte de subiectivitate sau de obiectivitate.

Textul narativ implică în mod necesar povestirea unei întâmplări reale sau imaginare (fapt, eveni­
ment, istorie etc.) desfăşurate într-un cadru spaţio-temporal, la care participă unul sau mai multe per­
sonaje între care se dezvoltă relaţii şi apar conflicte. Principalul mod de expunere îl constituie naraţiunea,
iar instanţele comunicării în textul narativ sunt autorul, naratorul/povestitorul, personajul şi cititorul.
Textul narativ respectă o anumită schemă narativă, incluzând etapele acţiunii sau momentele
subiectului:
■ situaţia iniţială {expoziţiuned) - prezintă locul, timpul şi personajul/personajele;
■ modificarea {intriga) - cuprinde elementul perturbator, care aduce o schimbare în situaţia iniţială;
■ dinamica acţiunii {desfăşurarea acţiunii) - cuprinde evenimentele în derularea lor;
■ depăşirea situaţiei dificile {punctul culminant) - cuprinde momentul de maximă tensiune a acţiunii;
■ situaţia finală {deznodământul) - restabileşte echilibrul iniţial al acţiunii şi aduce, eventual, rezol­
varea conflictului.
Cadrul spaţio-temporal permite încadrarea naraţiunii într-o epocă anume şi într-un spaţiu speci­
fic de desfăşurare. El poate fi prezentat în mod explicit - fie la începutul operei, fie pe parcursul aces­
teia, prin aşa-numitele pauze descriptive - sau poate fi sugerat şi reconstituit pe baza vorbirii personajelor,
a vestimentaţiei acestora, a unor obiceiuri sociale etc.
Textul narativ are specifice anumite timpuri ale naraţiunii, cele mai importante fiind prezentul in­
dicativului (numit şi prezentul narativ, care conferă relatării un ritm susţinut şi dinamic, creând im­
presia unei acţiuni autentice, imediate, derulate sub ochii cititorului) şi perfectul simplu (timp al unei
acţiuni trecute, dar încheiate de curând). Celelalte timpuri ale modului indicativ - perfectul compus,
mai-mult-ca-perfectul şi imperfectul - se combină cu timpurile principale ale naraţiunii, pentru a pre­
zenta acţiuni de plan secund.
In funcţie de modul în care se derulează naraţiunea, se pot distinge mai multe procedee de legare
a secvenţelor narative:
■ înlănţuirea - evenimentele decurg unul din altul, fiind legate pe baza principiului cauză-efect,
în ordine cronologică;
" inserţia (încastrarea sau încasetarea) - o povestire este cuprinsă într-o altă povestire, mai mare,
ca într-o ramă;
■ alternarea - evenimentele epice sunt urmărite pe două sau mai multe planuri, implicând pe
rând serii de întâmplări, personaje, conflicte etc.

A r
1. „Perfectul simplu, piatra de temei ie a povestirii, semnalează întotdeauna prezenţa artei; el
face parte dintr-un ritual al literaturii; el este instrum entul ideal al oricăror construcţii de

pagina 11
 PARTEA I

universuri; el este tim pul fictiv al cosmogoniilor, al miturilor, al istoriilor şi romanelor; în spa­
tele perfectului simplu se ascunde întotdeauna un demiurg, zeu sau povestitor.”
(Umberto Eco, Şaseplimbări prin pădurea narativă)
2. „Imperfectul e un timp foarte interesant, pentru că e durativ şi iterativ. Fiind durativ, ne
spune că ceva tocmai se petrecea în trecut, dar nu într-un moment precis, şi nu se ştie când
anume s-a început acţiunea şi când se sfârşeşte. Ca timp iterativ, ne autorizează să gândim că
acţiunea aceea s-a repetat de multe ori. Dar nu e niciodată sigur când anume e iterativ, când e
durativ şi când este în ambele feluri.”
(Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă)

BREVIAR ESTETIC
1. „Rădăcina tuturor istoriilor este experienţa celui care le izvodeşte, trăitul e sursa oricărei ficţiuni [...]
Aşadar, toate ficţiunile sunt arhitecturi înălţate de fantezie şi de măiestrie pe baza unor fapte, persoane,
împrejurări care s-au întipărit cândva în memoria scriitorului şi i-au declanşat fantezia creatoare, care, cu
punctul de pornire în acel nucleu, a construit o lume întreagă, atât de bogată şi de multiplă încât uneori
este aproape imposibil (alteori, fără «aproape») să mai recunoşti în ea acel material autobiografic ce i-a
fost tem elia..."
(Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tânăr romancier)
2. „Naraţiunea este artă şi nu ştiinţă, dar asta nu înseamnă că suntem în mod necesar condamnaţi la
eşec atunci când încercăm să-i formulăm principiile."
(Wayne C. Booth, Retorica rom anului)^
v
CITEŞTE» INTERPRETEAZĂ* ARGUM ENTEAZĂ!
1. „Faptele ce compun universul ficţional nu ne sunt niciodată prezentate în sine, ci conform
unei optici, plecând de la un anumit punct de vedere.”
(Tzvetan Todorov, Poetică)
2. „Povestirea este naraţiunea unor elemente aranjate în succesiunea lor temporală. E organis­
mul literar cel mai neevoluat şi mai simplu. Totuşi, ea e cel mai im portant factor comun al prea
complicatelor organisme care se numesc romane.”
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)

A I’ U C A T I I
Citeşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
Intr-o zi, pe mare, o furtună puternică s-a abătut asupra corăbiei noastre. Eu şi oamenii
mei am fost abătuţi din drumul nostru. Corabia noastră a acostat pe o insulă minunată, tropi­
cală, unde oamenii trăiau mâncând flori de lotus, spuse Ulise.
Câţiva dintre oamenii mei au mers pe ţărm şi au gustat câteva flori. Se spunea că au gustul
celei mai delicate mieri - ca nectarul pe care îl beau zeii. Erau atât de delicioase, încât aceştia s-au
rătăcit şi au uitat cu totul de casă. Ca şi cum ar fi fost sub o vrajă fermecată, ei au vrut să rămână
pe insulă pentru totdeauna, mestecând leneş florile de lotus. O h, cât de dezamăgit am fost de
ei! La urma urmei, porniserăm într-o călătorie şi nu ajunseserăm încă la capătul ei. Cum au mai

pagina 12
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

plâns când i-am urcat înapoi cu forţa pe corabie! Dar mi-am închis urechile şi inima la protes­
tele lor. Eram hotărât să mă întorc acasă.”
(Homer, Odiseea, repovestire de Tania Zamorsky)

1. In ce împrejurare acostează corabia pe insulă?

2. Menţionează motivul pentru care oamenii sunt urcaţi „cu torţa” pe corabie.

3. Cine este naratorul în fragmentul citat?

4. Ce efect are utilizarea persoanei I în naraţiune?
5. Care este punctul de vedere al povestitorului asupra faptelor relatate?
6. Transcrie două cuvinte/structuri care se constituie în indici de timp şi de spaţiu ai naraţiunii.
7. Numeşte un personaj individual şi un personaj colectiv din fragmentul dat.

8. Transcrie o comparaţie dezvoltată din fragment.

9. Precizează rolul interjecţiei din enunţul: „Oh, cât de dezamăgit am fost de ei!”
10. Enumeră timpurile verbale utilizate în text şi explică rolul lor în organizarea naraţiunii.

11. Imaginează-ţi o întâmplare fantastică petrecută pe insulă şi scrie o naraţiune de aproxi­

mativ o pagină în care să dezvolţi punctul culminant al acesteia.

DESCRIEREA Şl TEXTUL DESCRIPTIV

Descrierea reprezintă un mod de expunere bazat pe surprinderea trăsăturilor caracteristice ale unui
aspect real sau imaginar - obiect, fenomen, peisaj, persoană, stare sufletească etc. în tr-o manieră
artistică şi subiectivă (descrierea literară) sau riguroasă şi obiectivă (descrierea nonl’iterară).

Descrierea poate implica elemente de portret şi de tablou, dar şi reflecţii pe marginea faptului pre­
zentat. Vocabularul variază în funcţie de aspectul sau evenimentul prezentat, predominând adjectivele,
substantivele sau, în cazul descrierii dinamice, verbele şi adverbele. Indicii spaţiali şi temporali au
rolul de a contextualiza descrierea. Verbele apar, în general, la timpul prezent, dar se poate folosi şi
imperfectul. Intr-o descriere subiectivă se evidenţiază, implicit, punctul de vedere al celui ce observă
realitatea surprinsă.
Textul descriptiv constă în surprinderea şi zugrăvirea trăsăturilor particulare ale unui obiect, ale unei
persoane, ale unui fenomen sau aspect din natură, prin enumerarea şi nuanţarea caracteristicilor acestora.
După limbajul utilizat şi scopul urmărit, textul descriptiv poate fi literar, caracterizat prin subiec­
tivitate, sau nonliterar, caracterizat, de regulă, prin obiectivitate. In general, descrierea nonliterară
prezintă obiecte reale, în tim p ce descrierea literară - atât obiecte reale, cât şi imaginare.
După natura obiectului prezentat, se disting mai multe tipuri de descriere:
■ topografia (locuri sau aşezări omeneşti);
■ cronografía (epoci, perioade de timp);
■ etopeea (moravuri, caractere);
■ portretul (figuri, persoane);
■ tabloul (peisaje, acţiuni, evenimente mai complexe).

pagina 13
 PARTEA I

Funcţiile descrierii variază după tipul acesteia:

■ decorativa - are rol secundar, de punere în valoare a unor aspecte ce fac obiectul respectivei lucrări;
■ explicativă - aduce lămuriri asupra unor fapte, reacţii, relaţii etc.;
■ poetică - textele sau pasajele descriptive emoţionează cititorul, pentru că accentul se pune pe
anumite stări sufleteşti; limbajul este expresiv şi original;
■ simbolică - se bazează pe sugestie; realitatea nu este „fotografiată” ca atare, ci recompusă pe
baza unor simboluri atent alese;
■ narativă - mimesică (creează impresia de real); mathesică (prezintă aspecte importante ale unor
perioade istorice);
■ dramatizată - are în vedere o „regie” prestabilită, care vizează relaţiile dintre participanţii la o
întâmplare, cadrul desfăşurării acesteia, tensiunea momentului, conflictul etc.
■ comercială/persuasivă - urmăreşte să pună cât mai bine în valoare calităţile unui produs, într-un
limbaj accesibil şi atractiv;
■ utilitară/practică - redă simplu şi clar caracteristicile unui produs/obiect.

A lgoritm ul sau paşii unei descrieri sunt urm ătorii (după Jean-Michel Adam şi Françoise Revaz,
Analiza povestirii):
1. ancorarea - numirea obiectului descrierii;
2. aspectualizarea - fragmentarea întregului în părţi şi evidenţierea trăsăturilor acestora;
3. relaţionarea - situarea temporală şi spaţială a obiectului descris, asocierea, disocierea, compara­
rea lui cu alte obiecte din aceeaşi categorie;
4. reformularea - recompunerea întregului, pentru rotunjirea descrierii.

T extul descriptiv - lim itări şi deschideri:

■ frecvenţa adjectivelor şi a substantivelor, care au rolul de a particulariza realitatea descrisă
(formă, culoare, dimensiuni etc.);
■ utilizarea unui vocabular specific aspectului descris (termeni de specialitate în cazul descrierii
ştiinţifice, cuvinte cu sens figurat în cazul descrierii literare, vocabular accesibil în cazul descrierii
având un caracter utilitar etc.);
■ folosirea, cu precădere, a enumeraţiei şi a epitetului în cazul descrierii literare;
■ respectarea unei logici a prezentării, potrivit căreia realitatea descrisă poate fi înfăţişată
urmărindu-se axa orizontală (stânga-dreapta) sau axa verticală (sus-jos);
■ prezenţa indicilor spaţiali şi temporali, prin care realitatea descrisă este contextualizată;
■ utilizarea verbelor la prezent sau la imperfect, deoarece, în general, descrierea are caracter static;
■ respectarea raportului întreg-parte-detaliu în prezentare, astfel încât toate elementele să fie
reprezentate;
■ evidenţierea punctului de vedere al celui ce realizează descrierea.

PORTRETUL
P o rtretu l lite ra r este descrierea unei persoane reale sau imaginare, din perspectiva subiectivă a unui
privitor, în scopul individualizării trăsăturilor morale şi/sau fizice ale acesteia. Principalele tehnici por­
tretistice sunt detaliul, contrastul, sugestia, analogia şi focalizarea, valorificate în funcţie de tipul de por­
tre t şi de intenţiile autorului.

pagina 14
f CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

1$ REFLECTEAZĂ
„Portretul, ca gen artistic, se bazează pe nevoia omului de a fixa într-un fel oarecare imagi­
nea pe care singur şi-o face despre sine sau despre altul...”
(Galienne şi Pierre Francastel, Portretul)

Portretul poate fi individual, de grup (colectiv),

gros-plan (autorul se opreşte doar asupra unor detalii
r BREVIAR ESTETIC %
1. „Descrierea extinsă şi detaliată apare ca o
semnificative), crochiu sau schiţă (trăsăturile fizice
pauză şi ca o recreaţie în cursul povestirii, având
şi/sau morale sunt prezentate sumar), caricatură
un rol pur estetic, ca acela al sculpturii ce împo­
(are la bază exagerarea cu intenţie ironică şi umo­
dobeşte un edificiu clasic."
ristică a unor trăsături ale persoanei portretizate)
(Gerard Genette, Figures II)
şi autoportret (autorul portretului se descrie pe el
2. „Descrierea este o «tehnică de iluminare»."
însuşi). De asemenea, în funcţie de evoluţia „su­
(Toma Pavel, Gândirea romanului)
biectului”, portretul poate fi static, dinamic sau în
mozaic, în sensul că profilul celui descris se întregeşte V j
treptat, din fragmente juxtapuse, imaginea de ansamblu obţinându-se în finalul operei.
Timpul gramatical specific portretului este prezentul (uneori imperfectul, când se combină cu evo­
carea), care creează iluzia îngheţării timpului, a imortalizării unei imagini pentru veşnicie. Ca efect al
unei atitudini contemplative, dintre imaginile artistice predomină cele vizuale, fără a fi total excluse
celelalte tipuri. La nivel lexical se distinge grupul nominal (substantiv-adjectiv, dar şi substantiv-sub­
stantiv), iar din punct de vedere stilistic sunt reprezentative epitetele şi enumeraţiile.

* PUNCTE DE VEDERE «-
„în descrierile noastre, decupăm fragmente din continuum ul obiectual şi procesual al deja-exis-
tentului sau deja-imaginatului. Le descriem pentru a le pune în clar, pentru a le face mai reliefat pre­
zente, pentru a le aduce mai aproape, tot aşa cum narăm pentru a ne înţelege trecerea prin timp, şi
argumentăm pentru a ne valida judecăţile.”
(Alina Pamfil, Discursul descriptiv - contur teoretic şi didactic, în „Perspective", nr. 1(16)/2008)

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Portretele fizice, descrierile de îmbrăcăminte şi de mobilier tind [...] să dezvăluie şi totodată
să justifice psihologia personajelor, pentru care ele sunt în acelaşi timp semn, cauză şi efect.”
(Gerard Genette, Figures II)

A P L I C A Ţ♦ I I
C iteşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Berenice îmi era vară şi am crescut împreună în castelul părintesc. Dar am crescut fiecare
într-alt fel; eu, bolnăvicios şi cufundat în tristeţe; ea, sprintenă, graţioasă, clocotind de energie.
Ea, cu plimbările ei peste dealuri; eu, cu studiile mele de călugăr. Eu, trăind o viaţă lăuntrică a
inimii, dedat trup şi suflet celor mai adânci şi migăloase meditaţii; ea, zburând fără de grijă prin
viaţă, fără să se gândească la umbrele din calea ei sau la zborul tăcut al orelor cu aripi de orb.

pagina 15
 PARTEA I

Berenice! O strig pe nume: Berenice! Şi din surele ruini ale aducerii-aminte, mii de iviri tul­
burătoare se înalţă la sunetul acesta. Ah! [...]
Intr-una din acele zile neobişnuit de calde, ceţoase şi liniştite [...], şedeam - crezându-mă
singur - în sala bibliotecii. Dar când mi-am ridicat ochii, am văzut că Berenice se află de faţă.
[...] Era - vai! - nespus de slabă şi nici urmă de fiinţa de altădată nu i se mai desluşea în vreo
trăsătură. In cele din urmă, privirile mele arzătoare căzură pe chipul ei. Fruntea îi era înaltă şi
foarte palidă şi ciudat de senină. Şi părul ei, odinioară negru-corb, o acoperea în parte, um-
brindu-i adâncitele tâmple cu nenumărate bucle, în clipa aceea de un blond-aprins, a cărui cu­
loare fantastică era întru totul nepotrivită cu melancolica ei înfăţişare. Ochii erau lipsiţi de viaţă
şi de strălucire şi păreau lipsiţi de pupile; fără de voie, m-am ferit de căutătura lor sticloasă, spre
a privi buzele subţiate şi zbârcite.”
(E.A. Poe, Berenice)
1. De ce crezi că naratorul simte nevoia să o strige pe Berenice?
2. Care sunt locurile în care cele două personaje se întâlnesc?
3. Care sunt ipostazele în care este conturată Berenice?

4. Menţionează două tipuri de portret care se regăsesc în textul citat.

5. Transcrie un enunţ care ilustrează procedeul artistic al antitezei.
6. Precizează două trăsături morale şi două trăsături fizice ale personajului Berenice.

7. Transcrie două metafore din prima secvenţă citată şi explică, la alegere, una din ele.
8. Demonstrează, pe baza a două argumente, caracterul subiectiv al descrierii în textul citat.
9. Comentează o imagine vizuală din a doua secvenţă citată, realizată cu ajutorul epitetelor.

10. Scrie o compunere de aproximativ o pagină în care să realizezi portretul evolutiv al unei
persoane sau al unui personaj din cartea preferată, având în vedere două momente dis­
tincte din existenţa acestuia.

DIALOGUL Şl TEXTUL DIALOGAT

Dialogul este un mod de expunere care constă în tr-o succesiune de replici între doi sau mai mulţi
vorbitori, mărcile sale grafice fiind linia de dialog sau ghilimelele (atunci când este separat de vorbirea
indirectă) şi alineatul.

Atunci când este încorporat într-o naraţiune, dialogul are rolul de a declanşa şi de a motiva acţiunea,
de a defini relaţiile dintre personaje, de a exprima reacţia lor mentală şi afectivă în raport cu o anumită
situaţie. De asemenea, el reprezintă un mijloc important de realizare a oralităţii şi de caracterizare a per­
sonajelor, fie direct (prin autocaracterizare), fie indirect (vorbind, personajele îşi exprimă implicit per­
sonalitatea, cultura, starea sufletească, statutul intelectual şi social, intenţiile, dorinţele etc.).
Prin dialog se înţelege orice interacţiune verbală, faţă în faţă sau la distanţă, în care factorii contextuali,
situaţionali, gestuali, intonaţionali joacă un rol im portant, astfel realizându-se schimbul de informaţii
şi de semnificaţii între persoane într-o situaţie dată.

pagina 16
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

Ca mod de expunere şi de cooperare verbală între interlocutori, dialogul eficient se realizează,

aşadar, prin armonizarea comunicării verbale (prin cuvânt), a celei paraverbale (marcată în scris prin
semne grafice ca punctul, virgula, punctele de suspensie, semnul întrebării şi semnul exclamării, linia
de pauză) şi a celei nonverbale (gesturile, mimica, ati­
tudinea, poziţia corpului, privirea vorbitorului etc. f BREVIAR ESTETIC " \
sunt redate de obicei indirect, prin intervenţia unui 1. „Vorbirea e ţesere, încrucişare de verbe şi
observator/narator). nume, de termeni ai mişcării şi termeni ai fixării..."
Rolul dialogului poate fi: (Andrei Pleşu, Limba păsărilor)
■ informativ - interlocutorii emit şi receptează 2. „Cunoaşterea dialogică e o întâlnire..."
alternativ informaţii pe o anumită temă; (Mihail Bahtin, Probleme de literatură şi estetică)
■ narativ - prin replicile lor alternante, inter­ 3. „Literatura nu foloseşte pur şi simplu lim­
locutorii prezintă un fir epic; bajul, ci îl pune în scenă."
■ dramatic - replicile interlocutorilor sunt con- (Roland Barthes, Romanul scriiturii)
4. „Dialogul stă în centrul oricărei experienţe
flictuale, luând forma ciocnirilor de idei, păreri
narative."
şi atitudini, fapt care determină şi întreţine
(Wayne C. Booth, Retorica romanului)
tensiunea epică sau acţiunea dramatică;
5. „A fi înseamnă a veni în contact dialogic.
■ fatic - replicile interlocutorilor par a fi golite
Când dialogul ia sfârşit, sfârşeşte to tu l..."
de intenţia comunicării a ceva precis, ele având
(Mihail Bahtin, Probleme de literatură şi estetică)
doar rolul de a menţine contactul verbal în
vederea unei eventuale comunicări autentice. v J
CITEŞTE* INTERPRETEAZĂ, ARGUM ENTEAZĂ!
„Dialogul implică disponibilitatea fiecăruia de a ieşi în întâmpinarea celuilalt, capacitatea de a
fi receptiv faţă de punctul de vedere advers, pasiunea investigaţiei dincolo de orice narcisisme şi
vanităţi. Dialogul nu vrea nici el să producă un câştigător, dar vrea să ajungă la un câştig. U n dia­
log care revine la punctul de pornire e pierdere de vreme. Realizarea unui dialog veritabil începe
cu alegerea interlocutorilor. Mai întâi, ei trebuie să nu fie de acord. Unanimitatea e moartea dia­
logului [...] Pe de altă parte, dialogul nu e posibil nici dacă deosebirile dintre cei care îl poartă sunt
ireductibile. Dialogul dintre un pinguin şi o vulpe e o utopie. Participanţii la dialog trebuie să fie
de calibru egal, să împărtăşească valori comune, să accepte reguli şi principii echivalente. N u e reco­
mandabil să inviţi la dialog reprezentanţii unor lumi care se ignoră reciproc sau, mai rău, care se
dispreţuiesc reciproc. Dialogul e de negândit fără instituţia respectului, fără deprinderea unei atente
considerări a celuilalt. Virtutea cardinală a dialogului e facultatea de a asculta.”
(Andrei Pleşu, Regulile dialogului, în Obscenitatea publica)

A P L I C A Ţ* I I

Citeşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:

„Tic avu grijă să nu intre în casă decât după ce-şi lepădă zdrenţele, aşa că ţinuta lui nu atrase
nicio atenţie deosebită şi mai ales niciun reproş din partea părinţilor. Răspunse în doi peri
maică-sii la întrebarea pe unde hoinărise, iar atunci când taică-său îi spuse că Maria are oaspeţi,
puştiul se îndreptă cu un trem ur în inimă spre camera albastră, cu ferestre mari şi pian. Dar pen­
tru că nu văzu înăuntru nicio fată cu rochia albă, aşa cum îl fulgerase un gând de o clipă, dădu

pagina 17
 PARTEA I

un «bună seara» morocănos şi strâmbă plictisit din nas, gest care le lăsă indiferente pe Maria şi
Lucia, dar care nelinişti oarecum pe Ursu.
— Ce-i cu tine, Ticuşor? îl întrebă vlăjganul. Aţi luat bătaie la fotbal?
întrebarea lui U rsu îl dezmetici pe Tic şi-i readuse într-o secundă vioiciunea.
— Ce?! Aoleu! I-am bătut de i-am rupt. Am băgat trei goluri în cinci minute. Şapte la doi,
şi-ncă s-a-ntrerupt meciul din cauza întunericului.
— Te pomeneşti c-ai băgat două goluri dintr-un şut! îl înţepă Lucia.
— N u, că mi-a fost milă de tine. In poartă apăra pârlitul ăla de văru-tău, ştii tu care; ăla cu
ventuză sub barbă.
— Pârlitul de văru-meu a plecat de ieri la băi. L-ai confundat poate cu vărul tău, care e ple­
cat la munte.
— Ia spune drept, Tic, pe unde-ai fost? îl luă din scurt Maria.
— După plante, pentru herbar... Ciuboţica pupezii, ferigi, ciuperci, urzici de baltă...
— Şi unde-s plantele? Măcar urzicile, o ferigă...
— Unde-s? Tic se gândi la numele unui coleg, dar, amintindu-şi ce i se întâmplase cu vărul
Luciei, găsi un alt răspuns: M-am întâlnit pe drum cu un miel şi, cum era flămând, săracul, i le-am
dat să le mănânce. Să-l fi văzut, mititelul, de-abia se născuse...
— Grozavă oaie trebuie să fie maică-sa, dacă l-a făcut acum, în iulie - interveni Lucia. Tu nu
ştii că mieii zburdă cam pe la începutul primăverii?”
(Constantin Chiriţă, dresării, voi. 2)
1. Care este personajul principal în fragmentul citat?
2. Care este atitudinea Luciei faţă de Tic?
3. De ce crezi că Tic nu spune adevărul despre locul din care vine?

4. Transcrie o secvenţă care arată intervenţia naratorului în schimbul de replici dintre per­
sonaje. Care este rolul acesteia?
5. Realizează în aproximativ zece rânduri portretul lui Tic.
6. Transform ă două replici consecutive, la alegere, din vorbire directă în vorbire indirectă.

7. Comentează rolul dialogului în textul citat.

8. Prezintă două argumente privind caracterul scenic al secvenţei citate.

9. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ zece rânduri, despre rolul comunicării paraverbale şi

nonverbale în dialogul prezentat.
10. Imaginează-ţi că te-ai întâlnit cu Tic şi scrie un dialog de opt-zece replici cu acesta despre
o posibilă aventură avută înainte de sosirea acasă.

MONOLOGUL

M onologul este un mod de expunere constând în expunerea directă de către un em iţător, la per­
soana I, a unor gânduri, idei, sentim ente sau atitudini în faţa unui recep to r sau auditoriu care rămâne
pasiv din punct de vedere verbal până la sfârşitul respectivei comunicări.

Intr-un monolog comunicarea este unidirecţională, în sensul că rolurile de emiţător şi de receptor rămân
fixe, cel mai im portant fiind rolul emiţătorului, iar referirile la situaţia de comunicare sunt puţine. De

pagina 18
I
t CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

asemenea, în completarea comunicării verbale, în

monolog sunt foarte importante şi elementele para- r BREVIAR ESTETIC
1. „în artă există o cumpănă între afară şi
a
verbale (tonalitate, accent, debit verbal, pauză, in­
înăuntru..."
tonaţie, flux sonor, volumul vocii etc.), ca şi cele (Eugenio Montale, Intenţii (interviu imaginar))
nonverbale (gesturile, mimica, poziţia corpului etc.). 2. „M ărturisirea e o form ă de exploatare a
Ca tipuri de monolog, se realizează distincţia adâncimilor fiinţei, un mod de a fi onest cu pro­
între monologul literar şi monologul nonliterar (co­ pria biografie. Scrisul prelungeşte fidel, în pagină,
tidian, informativ, argumentativ). După limbajul dâra de sânge, tremurul muşchilor, halucinaţia,
folosit, intenţiile şi atitudinea vorbitorului, există de delirul senzorial. E o proiectare febrilă a interio-
asemenea distincţia între monologul formal şi mo­ rităţii în ţesătura plăpândă a frazelor, o epuizare
nologul informai (colocvial, familiay). a fiinţei, o vlăguire a ei."
Eroul vorbeşte cu sine, dezvăluindu-şi senti­ (Radu G. Ţeposu, Studiu introductiv
la Max Blecher, întâmplări din irealitatea im e d ia tă )^
mentele, gândurile, intenţiile. Este prezent mai ales
în nuvelă şi roman, având funcţia de a contribui la
caracterizarea personajelor. In proza modernă apare, ca modalitate de analiză psihologică, monologul
interior, prin care personajul, analizându-şi trăirile şi emoţiile, dezvăluie latura cea mai intimă a per­
sonalităţii sale. Ca şi stilul indirect liber, cu care este adesea confundat, monologul interior configu­
rează structura interioară a personajului, aparent fără vreo cenzură din partea conştiinţei sau raţiunii.
Structura monologului:
■ introducerea - se realizează captarea atenţiei auditoriului şi se anunţă tema expunerii;
■ cuprinsul - se realizează comunicarea propriu-zisă;
■ încheierea - cuprinde concluziile comunicării.
M onologul literar este prezent în toate cele trei genuri literare, în interiorul cărora dobândeşte
trăsături specifice:
■ în genul epic monologul poate fi propriu-zis, când este destinat unui personaj sau unui grup de
personaje, sau interior, când nu este exteriorizat, rămânând în sfera gândului;
■ în genul liric se mai numeşte şi monolog liric, fiind un discurs de tip confesiv; dacă se adresează
unui ascultător, prezent sau invocat, care nu răspunde, devine monolog liric adresat;
■ în genul dramatic poate fi monolog dramatic propriu-zis, atunci când este adresat unuia sau mai mul­
tor personaje, sau solilocviu, atunci când personajul îşi exprimă pentru sine ideile sau reflecţiile.

A PL IC A Ţ II Ş

C iteşte textu l u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:

„Dacă facem apropierea între realitate - ceea ce ni se întâmplă nouă, ceea ce trăim în mod
real - şi imaginaţie - ceea ce se întâmplă în mintea noastră -, vedem că lumea imaginară este in­
finit mai largă, mai vastă, mai nemăsurată decât cea a realului, mai periculoasă. Aşa se întâmplă
şi cu sentimentele şi emoţiile noastre care, mutate în lumea imaginarului, sunt altfel, mai pu­
ternice, mai variate, mai incredibile, mai stranii. Astfel, putem gândi că marile iubiri, odată ce
cad în real, nu mai sunt atât de mari, sunt pentru toţi, nu au personaje diferite de noi, cei care
trăim în real. [...]
Lumea virtuală de astăzi, cea pe care o caută atâţia oameni, nu este oare născută din dorinţa
de a trăi altfel decât în realitate? N u este lumea virtuală o ofertă mult mai largă, mai departe de

pagina 19
 PARTEA I

realitate, nu ne transportă ea într-o lume imaginară care satisface frustrările, dorinţele irealiza­
bile, identităţile dorite ale acestor oameni?”
(Aurora Liiceanu, La taifas)
1. Care este tema monologului citat?
2. Care este „lumea virtuală” la care face referire autoarea?
3. Precizează emiţătorul, codul, canalul şi receptorul (posibil) al fragmentului citat.

4. Transcrie o structură din fragmentul citat care ilustrează tehnica gradării.

5. Motivează utilizarea persoanei I plural în fragmentul citat.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din fragmentul citat.

7. Explică secvenţa: „Astfel, putem gândi că marile iubiri, odată ce cad în real, nu mai sunt
atât de mari, sunt pentru toţi, nu au personaje diferite de noi, cei care trăim în real.”
8. Care este efectul utilizării enunţurilor interogative în a doua secvenţă a textului citat?

9. Scrie un monolog de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul textului citat.
10. Scrie o naraţiune de tip SF al cărei personaj principal să fie compus din pixeli.

PERSONAJUL LITERAR
Personajul este o instanţă narativă esenţială pentru genul epic, care însufleţeşte universul imaginar
creat de autor, dă un sens uman evenimentelor ficţionale şi transmite mesajul operei către cititor. Fac­
to r structurant al oricărei naraţiuni, personajul este un tip uman semnificativ sau o individualitate cu
trăsături fizice, morale şi intelectuale distincte, puse în lumină printr-un şir de întâmplări, de relaţii şi de
atitudini situate într-un anumit cadru temporal şi spaţial.

N um it de esteticieni „un fir conducător, care creează posibilitatea unei bune înţelegeri a motivelor”
(Boris Tomaşevski), „o fantomă provizorie creată de autor şi plasată deliberat în operă” (Robert Abi-
rached) sau „fiinţă de hârtie” (Roland Barthes), personajul poate fi definit din mai multe perspective:
■ morală (raportul dintre om şi el însuşi);
■ socială (raportul om-societate);
■ ontică (raportul om-univers);
■ estetică (raportul realitate-literatură).
Tipologia personajului este foarte amplă, clasificările operându-se pe baza mai m ultor criterii:
■ După gradul de transfigurare a realităţii, există personaje pur fictive (Albă-ca-Zăpada, Balthasar
din Cartea fără sfârşit de Michael Ende, zmeii din Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu)
sau atestate istoric (Ştefan cel Mare din Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu, Alexandru Lăpuşneanu
din nuvela lui C. Negruzzi, Smaranda din Am intiri din copilărie de Ion Creangă).
■ Uneori, personajul poate fi însuşi scriitorul (Mircea din Romanul adolescentului miop de Mircea
Eliade) sau poate prelua diferite date din viaţa acestuia, devenind un alter ego al autorului
(Niculae din Moromeţii de Marin Preda).
■ In fabule şi balade, personajele sunt alegorice, personificări de păsări şi animale. Distincţia real-fa-
bulos/fantastic se operează cu deosebire în basme, unde apar personaje precum balauri, zmei,
zgripţuroaice etc.

pagina 20
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

■ D upă rangul ocupat în dinamica naraţiunii, personajul poate ii principal, secundar, episodic
sau figurant.
■ După felul în care acţionează şi modul de constituire, personajul poate fi individual sau colectiv.
■ După rolul jucat în relaţiile cu alte personaje, acesta poate fi protagonist, antagonist sau catali­
zator (este schematic la nivel afectiv, moral sau psihologic, dar esenţial pentru dezvoltarea fi­
rului narativ, întrucât acţionează ca un catalizator).
■ Suprapersonajul este o realitate (obiect, fenomen, loc etc.) cu valoare simbolică, determinând
acţiuni, relaţii şi stări importante ale personajelor propriu-zise (hanul din opera Hanul Ancuţei
de Mihail Sadoveanu).
■ Personajul eponim sau titular este cel care dă titlul operei, statut care anticipează rolul central
pe care-1 va juca în text.
■ Personajul absent nu apare ca prezenţă efectivă în istorie, ci doar în discurs: în relatările altor per­
sonaje, în amintirile sau gândurile lor (Nechifor Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu).
■ Personajul exponenţial este reprezentativ pentru o lume anume, o colectivitate sau o categorie
de oameni (Nică pentru copiii tuturor tim purilor, Lipan pentru lumea muntenilor).
Modalităţile de caracterizare a personajului sunt multiple. El poate fi caracterizat direct (de către
narator, de către alte personaje şi prin autocaracterizare) sau indirect (prin acţiuni, fapte, evenimente, păreri,
reacţii, relaţii, nume, limbaj, vestimentaţie, mediu social, gesturi, mimică etc.). Portretul rezultat poate
fi moral, fizic sau complex (are în vedere toate formele de existenţă şi de manifestare ale personajului).

* PUNCTE DE VEDERE «-
1. E.M. Forster, în Aspecte ale romanului, clasifică personajul după gradul de evoluţie: plat (numit
şi imobil sau static, este construit în jurul unei singure idei sau calităţi şi definit de o constantă care
îl face egal cu sine de la începutul până la sfârşitul operei) şi rotund (numit şi dinamic, suferă trans­
formări majore faţă de m om entul iniţial, iar reacţiile şi com portam entul său nu pot fi anticipate).

2. W ayne C. Booth, în Retorica romanului, clasifică personajele după amploarea trăsăturilor puse
în lumină de comportamentul lor ficţional: unidimensional (construit pe o singură dominantă, dintr-o
perspectivă unică: afectivă, socială, psihologică etc.) şi tridimensional (personajul este urmărit şi se pre­
zintă într-o multitudine de aspecte ale fiinţei sale, din mai multe perspective).

3. Mircea M uthu, în Personajul şi formele lecturii (în voi. Alchimia mileniului: eseuri), vorbeşte despre
trei funcţii esenţiale ale personajului: funcţia coezivă (personajul are menirea de a da coeziune planuri­
lor textului, el „încheagă urzeala de cuvinte"); funcţia psihologică (orice personaj trimite către o realitate
umană anume, este substituţia artistică a unui om sau a unei categorii umane care se regăseşte în el);
funcţia simbolică (fiind deopotrivă proiectivă şi cumulativă, această funcţie concentrează semnificaţiile ce
se ascund în personaj ca „semn" al unei realităţi ce-i preexistă şi pe care o sintetizează).

ţ REFLECTEAZĂ!--------------------------------------------------
1. „Istoricul înregistrează, în timp ce romancierul trebuie să creeze; de aici, existenţa oame­
nilor vieţii şi, respectiv, a oamenilor cărţilor.”
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)
2. „Orice privire interioară susţinută, indiferent de adâncime, transformă tem porar perso­
najul, a cărui minte este prezentată, într-un narator.”
(Wayne C. Booth, Retorica romanului)

pagina 21
 PARTEA I

BREVIAR ESTETIC
1. „Particularităţile discursului personajului pretind totdeauna o anumită semnificaţie socială, o răspân­
dire socială, iar aceasta înseamnă limbaje potenţiale, lată de ce discursul unui personaj poate constitui
factorul care stratifică limbajul, introducând în el plurilingvismul."
(Mihail Bahtin, Discursul în roman, în Probleme de literatură şi estetică)
2. „Ideea de personaj, ca şi forma tradiţională a romanului, nu este decât unul dintre compromisu­
rile prin care scriitorul, târât în afara lui prin literatura aflată în căutarea propriei esenţe, încearcă să-şi sal­
veze raporturile cu lumea şi cu el însuşi."
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
3. „Totuşi, personajele unui roman pot fi înţelese complet de cititor numai dacă romancierul o doreşte;
abia atunci viaţa lor interioară poate fi, ca şi cea exterioară, dezvăluită în întregime. Din acest motiv, per­
sonajele literare ne par adesea cu mult mai definite decât figurile istorice sau chiar decât prietenii noştri;
ni s-a spus despre ele to t ce se poate spune; imperfecte sau ireale, ele nu mai au secrete pentru noi, în
timp ce prietenii noştri au şi trebuie să aibă..."
(E.M. Forster, Aspecte ale romanului)
J
A P U C A Ţ II
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Nu era un cap urât acela al lui Dionis. Faţa era de acea dulceaţă vânătă albă ca şi marmura
în umbră, cam trasă fără a fi uscată, şi ochii tăiaţi în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate
pe care o are catifeaua neagră. Ei înotau în orbitele lor - un zâmbet fin şi cu toate astea atât de
inocent trecu peste faţa lui la spectacolul ce-1 privea. [...] El intră într-o cafenea de alături, ca să
se usuce. Ridicându-şi căciula cea miţoasă, vedem o frunte atât de netedă, albă, corect boltită,
care coincide pe deplin cu faţa într-adevăr plăcută a tânărului meu. Părul numai cam prea lung
curgea în viţe până pe spate, dar uscăciunea neagră şi sălbatecă a părului contrasta plăcut cu faţa
fină, dulce şi copilărească a băietanului. îşi puse în cui paltonul ud şi, la aroma îmbătătoare a
unei cafele turceşti, ochii lui cei moi şi străluciţi se pierdură iar în acea intensivă visătorie care
stă câteodată atât de bine băieţilor, pentru că seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu faţa
de copil. Intre aceşti muri afumaţi, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de do­
mino şi de cadenţata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi
de galbenă lumină prin aerul apăsat. Dionis făcea c-un creion un calcul matematic pe masa veche
de lemn lustruit şi adesea surâdea. Surâsul său era foarte inocent, dulce l-am putea numi, şi totuşi
de o profundă melancolie. Melancolia în vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; el era orfan
[...]. Era tânăr - poate nici optsprezece ani - cu atât mai rău... ce viaţă-1 aşteaptă pe el?... U n co­
pist avizat a se cultiva pe apucate, singur... şi această libertate de alegere în elementele de cultură
îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare.”
(Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis)
1. Care aspect din înfăţişarea lui Dionis face legătura între portretul exterior şi cel interior?
2. Transcrie trei epitete cromatice din fragment.
3. Prezintă două argumente privind caracterul subiectiv al descrierii citate.

4. Transcrie o structură care evidenţiază raportul narator-personaj-cititor în textul citat.

pagina 22
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

5. Enumera cinci detalii fizionomice ale personajului, asupra cărora se opreşte autorul în
descrierea citată.
6. Menţionează rolul inversiunii din primul enunţ al fragmentului citat.

7. Precizează mijloacele de caracterizare a personajului prezente în textul citat şi ilustrează-le

cu citate.
8. Comentează în şase-zece rânduri o imagine vizuală cu rol caracterizat or din fragmentul citat.
9. Precizează rolul interogaţiei retorice din secvenţa: „Era tânăr - poate nici optsprezece ani -
cu atât mai rău... ce viaţă-1 aşteaptă pe el?...”

10. încadrează personajul din fragmentul citat într-o categorie umană, motivându-ţi opţiunea.
11. Exprimă-ţi opinia despre sugestiile titlului operei, prin raportare la semnificaţiile frag­
mentului citat.

FIGURI DE STIL
Figurile de stil reprezintă procedee specifice literaturii, prin care cuvintele sunt folosite cu un sens dife­
rit de cel obişnuit, rezultat din asocieri contextuale neaşteptate. .Abateri expresive, construcţii sugestive,
cuvinte şi structuri gramaticale mai puţin obişnuite în cazul curent” (Gh. Ghiţă, C. Fierăscu, Mic dicţionar
îndrumdtor în terminologia literard), figurile de stil particularizează operele literare şi reprezintă o am­
prentă a stilului fiecărui autor.

^ REFLECTEAZĂ!
1. „Cuvântul este expresiv atunci când ne pune de acord cu ceea ce desemnează, atunci când
sunetul său trezeşte în noi ecoul pe care l-ar trezi obiectul.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)
2. „Limbajul poetic este un antilimbaj. Schema uzuală a informaţiei este răsturnată, structura
frazei este alterată de multiple procedee: invocaţia, inversiunea, apoziţia, suprimarea punc­
tuaţiei. Cuvintele sunt invitate la asociaţii neprevăzute şi scandaloase...”
(Roland Barthes, Mythologies)
3. „Poetul se foloseşte de lucruri şi cuvinte ca de clapele unui pian, iar poezia toată se înte­
meiază pe asociaţia de idei activă...”
(Stéphane Mallarmé, Criză de vers, în Divagaţii. Igitur. O lovitură de zaruri)
4. „Imaginea este o creaţie pură a spiritului. Ea nu se naşte dintr-o comparaţie, ci din apro­
pierea a două realităţi mai mult sau mai puţin îndepărtate. Cu cât relaţiile a două realităţi apro­
piate vor fi mai îndepărtate şi mai juste, cu atât imaginea va fi mai puternică - şi cu atât puterea
ei emotivă şi realitatea poetică vor fi mai mari.”
(Roman Jakobson, Lingvistică şi poetică, în Probleme de stilistici)

pagina 23
 PARTEA I

FIGURI DE STIL DEFINIŢII EXEMPLE

Aliteraţia - asocierea sau repetarea intenţio­ 1. aliteraţie vocalică:

nată a unor sunete în scop imi­ A rg in t e pe ape şi aur în aer”
tativ sau expresiv, obţinându-se (M. Eminescu, Mortua est)
efecte muzicale deosebite; 2. aliteraţie consonantică:
„ Hţ/aind ca z>i/elia şi ca p/esnetul de p/oaie”
(M. Eminescu, Scrisoarea III)

Antiteza - apropierea a doi term eni opuşi
(atitudini, fapte, personaje, idei,
stări de spirit, sentimente etc.),
pentru a se pune mai bine în va­
loare trăsăturile lor;
„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate.”
(M. Eminescu, Glossd)
„Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieţi, eu veneam din m o rţi”
(T. Arghezi, Morgenstimmung)

Comparaţia - se alătură unui term en (T ţ) un
altul (T 2 ) în baza unor însuşiri
com une, reale sau imaginare,
pentru a-1 pune în valoare pe pri­
mul, prin intermediul celui de-al
doilea;
„Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l
caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.”
(T. Arghezi, Toamna)
„In limpezi depărtări aud din pieptul unui
tu rn /cu m bate ca o inimă un clopot”
(L. Blaga, Gorunul)

Enumeraţia - 0 înşiruire de termeni din ace­ „C-am avut nuntaşi

eaşi categorie, prin care se eviden­ Brazi şi păltinaşi,
ţiază un aspect sau se accentuează Preoţi, m unţii mari,
0 idee; Paseri, lăutari,
Păsărele mii
Şi stele făclii.”
(Mioriţă)

Epitetul - exprimă însuşiri deosebite ale Tipuri de epitet:

unor obiecte, fiinţe sau acţiuni,
punându-le într-o lumină nouă,
inedită, aşa cum se reflectă în fan­
tezia autorului; are o structură
binară, iar scopul său este de a
pune în valoare prim ul term en
sau de a sublinia atitudinea afec­
tivă a vorbitorului faţă de respec­
tiva realitate;
ornant: fluturi „şăgalnici şi berbanţi”
(M. Eminescu, Călin - file din poveste)
cromatic: „Copacii albi, copacii negri...”
(G. Bacovia, Decor)
personificator: „ele trec în harnici unde”
(M. Eminescu, Călin - file din poveste)
metaforic:
„.Făptura ta întreagă
De chin şi bucurie”
(T. Arghezi, Creion)
hiperbolic: „Gigantică poart-o cupolă pe
frunte” (G. Coşbuc, Paşa Hassarî)
onomatopeic: „Ecou-i răspunde cu vocea-i
vuindă” (M. Eminescu, O călărire în zori)

Exclamaţia retorică - enunţ brusc, în proză sau în „Lumina ce largă e!

vers, exprimând un sentiment, o Albastrul ce crud!”
revelaţie sau o trăire puternică; (L. Blaga, Zi de septemvrie)
dă 0 notă afectivă şi profund su­
biectivă operei;

pagina 24
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

FIGURI DE STIL DEFINIŢII EXEMPLE

Hiperbola - o exagerare, prin amplificare, a „Când aş un,/aş zdrobi sub picioarele mele de
trăsăturilor unui obiect, feno­ stancă/bitţi sori/călători/şi poate-aş zâmbi.”
men, persoană; (L. Blaga, Daţi-mi un trup, voi munţilor)

Interogaţia retorică - adresarea unei întrebări al cărei „Voi sunteţi urmaşii Romei?! N işte răi şi
răspuns este cuprins în ea; nişte fameni!”
(M. Eminescu, Scrisoarea III)

Inversiunea - schimbarea topicii obişnuite a „Dintre ramuri de arin

cuvintelor în enunţ/vers, cu inten­ Melancolic cornul sună”
ţia de a evidenţia un anumit as- (M. Eminescu, Peste vârfuri)
pect/stare/idee artistică;

Invocaţia retorică - interpelarea (strigarea) unui „Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş”
personaj imaginar sau absent, cu (T. Arghezi, Psalm)
scopul realizării unei apropieri „O, mamă, dulce mamă,
afective; D in negura de vrem i...”
(Mihai Eminescu, O, mamă...)
Metafora - trecerea de la sensul propriu al „Străbatem iarăşi parcul, la pas, ca mai na-
unui cuvânt sau al unei expresii inte./Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.”
la o sem nificaţie inedită, figu­ (T. Arghezi, Toamnă)
rată, în virtutea unei comparaţii „Din caier încâlcit de nouri/toarce vântul/fire
subînţelese; lungi de ploaie”
(L. Blaga, Martie)

Oxim oronul - alăturarea a doi termeni opuşi „Ţesând cu recile-i scântei

ca sens, ceea ce creează o semni­ O mreajă de văpaie [...]
ficaţie contrariantă şi originală; U n mort frumos cu ochii vii.”
(M. Eminescu, Luceafărul)
Personificarea - se atribuie însuşiri om eneşti „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
unor fiinţe necuvântătoare, unor Uite, ochii mei ţi-i dau.
obiecte sau unor fenomene ale Ieri spre seară-n vântul galben
naturii; Arborii-n genunchi plângeau.”
(Ana Blandiana, Lasă-mi, toamnă...)

Repetiţia - reluarea unui cuvânt sau a unui
grup de cuvinte, pentru accen­
tuarea unor aspecte ale realităţii
prezentate; în poezie, are rolul
de a spori muzicalitatea versuri­
lor, iar în operele epice dinami­
zează discursul.
„Zăpada cade şi noaptea cade în grabă, în
grabă...”
(Robert Frost, Pustiuri)
„Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Innebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şip/oz/e-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără
sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patim ¿ploile...”
(Ana Blandiana, Descântec de ploaie)

pagina 25
 PARTEA I

BREVIAR ESTETIC
1. „Comparaţia este forma elementară a imaginaţiei vizuale. Ea precedă metafora, adică acea com­
paraţie în care unul dintre termeni lipseşte."
(TudorVianu, Estetica)
2. „Epitetul este unul din cele mai potrivite procedee de a pune în lumină puterea de observaţie şi de
reprezentare a scriitorului, direcţia gândirii şi a imaginaţiei lui, sentimentele şi impresiile care îl stăpânesc."
(TudorVianu, Estetica)
3. „Exclamaţia apare atunci când renunţăm dintr-odată la discursul obişnuit pentru a ne dărui elanurilor
năvalnice ale unui sentiment viu şi spontan. Ea se deosebeşte de interogaţie prin faptul că nu exprimă
decât o simplă emoţie a inimii, în tim p ce interogaţia ţine mai m ult de gândire."
(Pierre Fontanier, Figurile limbajului)
4. „Interogaţia este făcută să exprime uimirea, ciuda, teama, indignarea, durerea, toate mişcările
sufletului."
(Pierre Fontanier, Figurile limbajului)
5. „M etafora infinită nu se acceptă «tradusă» în mod linear şi absolut. [...] Semnificaţia metaforei se
situează în sfera sugestiei."
(Dumitru Irimia, Introducere în stilistică)
6. „Epitetul şi cuvântul pe care îl determină provin din regiuni deosebite şi mai m ult sau mai puţin
îndepărtate ale realităţii. Când aceste regiuni sunt nu numai îndepărtate, dar şi opuse, întâlnim epitetul
antitetic căruia vechile tratate de retorică îi dădeau numele de oximoron."
(Tudor Vianu, Estetica)
y
A P L I C A Ţ# I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Nici gândurile voastre, nici florile nu-mi spun,
Nici negurile toamnei, că sunt ieşit din minte -
Ci numai mie-mi pare mereu că sunt nebun,
De vreme ce-mi prind viaţa şi moartea în cuvinte.

Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am

Decât un drum prin iarbă, un singur drum şi-o poartă
Prin care voi pătrunde, ca luna-ncet prin geam,
Sau liniştea din sălcii rotind în Marea Moartă.

De-acum e dimineaţă pe cer ca un surâs

Pe faţa răvăşită. De-acum e aurora?...
Stau şi-mi gravez în suflet ca-ntr-un mărgean deschis,
Cu litere tăcute, speranţa tuturora.”
(A.E. Baconsky, Transfigurare)

1. Menţionează tem a/tem ele poeziei citate.

2. Precizează rolul stilistic al conjuncţiei „ci” din prima strofă.
3. Transcrie o pereche de antonime din prima strofă. Ce figură de stil se poate crea pe baza lor?

pagina 26
 i f

«»
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

iî
4. Precizează sensul cuvântului „nebun” în prima strofă a poeziei.
5. Explică repetiţia din prima strofă citată.
6. Motivează titlul poeziei, prin raportare la semnificaţiile acesteia.
7. Comentează metaforele din secvenţa: „Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am/Decât un

{î
drum prin iarbă, un singur drum şi-o poartă...”

8. Prezintă ipostaza eului liric în textul citat, având în vedere secvenţa: „De vreme ce-mi prind
viaţa şi moartea în cuvinte.”
9. Transcrie din poezie o figură de stil asociată planului cosmic şi o figură de stil asociată
planului uman. Precizează felul acestora.

10. Comentează raportul eu creator-realitate, valorificând semnificaţiile figurilor de stil din

i>
o
secvenţa: „Stau şi-mi gravez în suflet ca-ntr-un mărgean deschis,/Cu litere tăcute, spe­
ranţa tuturora.”
11. Scrie o pagină de jurnal în care să reflectezi asupra diferenţelor dintre genul liric şi genul
epic în ceea ce priveşte raportul creator-cuvânt.

VERSIFICAŢIA t
é
Deşi este o artă - domeniu al libertăţii şi al subiectivităţii - poezia foloseşte anumite tehnici de struc­
turare şi de armonizare a versurilor, graţie cărora textul capătă o fluenţă şi o muzicalitate proprii fiecărui
autor. Domeniul poeticii care studiază versificaţia - strofa, ritm ul, rima, măsura, cezura - este prozo­
d
dia. Tehnicile de versificaţie se modifică în tim p odată cu sensibilitatea şi imaginarul artistic. Sunt adop­
tate tipare poetice noi sau se renunţă la orice schemă prozodică (versul liber). o
{»
V ersul este un rând dintr-o poezie (format dintr-un cuvânt, un grup de cuvinte, o propoziţie sau
un enunţ), caracterizat prin unitate de înţeles. In general, versul este încheiat printr-o pauză, care
poate apărea şi în poziţie mediană (cezura), despărţindu-1 în două secvenţe (emistihuri). Prin tehnica
ingambamentului se poate renunţa la pauza finală, ideea poetică fiind continuată în urm ătorul vers.
Versul diferenţiază poezia de proză, conferindu-i cadenţă şi muzicalitate.
Versul alb - vers fără rimă, cu ritm ascendent.
Versul liber - vers lipsit de rimă şi de ritm, eventual cu măsură variabilă. Alte caracteristici posi­
<î
»i
bile constau în absenţa semnelor de punctuaţie şi a iniţialei majuscule.
M ăsura reprezintă numărul silabelor unui vers. Aceasta poate varia de la una la 16-18 silabe.
Strofa - grupare de versuri (în număr variabil), în general despărţită prin spaţiu grafic de alte unităţi
de acelaşi fel, având înţeles unitar atât la nivelul conţinutului, cât şi în privinţa ritmului, a rimei, a măsurii
(excepţie fac strofele scrise în vers liber).
In funcţie de numărul versurilor, strofele pot fi de tip:
■ Monovers (un singur vers)
■ Distih (două versuri)
\»
■ Terţină/terţet (trei versuri)
■ Catren (patru versuri)
0
pagina 27
1*
44
PARTEA I

■ Cvintet/cvinarie (cinci versuri)

■ Sextină/senarie (şase versuri)
■ Septimă (şapte versuri)
■ Octavă/octet (opt versuri)
4 » ■ Strofa polimorfă este o structură prozodică amplă, alcătuită din nouă până la douăsprezece ver­
suri (nona, decima, undecima, duodecima).

i} Rima - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor la final, începând cu ultima silabă ac­
centuată. Pe lângă rolul metric - de organizare a strofei -, rima are şi o funcţie eufonică, în sensul că dă
versurilor o valoare muzicală, şi una semantică, deoarece pune în valoare sensul cuvintelor aflate în rimă.

4>
Tipuri de rime:
- rimă îmbrăţişată (abba);
- rimă încrucişată sau alternantă (abab);
- rimă împerecheată sau succesivă (aabb);

44 - monorima (aaaa);
- rime variate (amestecate) - versurile nu rimează după tipar.

4i
După gradul de armonie, există rime sărace (încep cu ultima vocală accentuată din cuvânt), rime bogate
(se potrivesc şi consoanele dinaintea ultimei vocale accentuate), rime leoniene/duble (armonia se extinde la
două-trei silabe), rime asonante sau imperfecte (sunetele finale sunt numai asemănătoare, fără a fi identice).

RITM U L DEFINIŢIE, CARACTERISTICI EXEMPLE

4I Iambic - unitatea metrică alcătuită din prim a „Fi-ind/bă-iet/pă-duri/cu-tre-/ie-ram./”

silabă neaccentuată şi a doua accentuată;
având o sonoritate gravă şi o tonalitate
joasă, scăzută, iambul sugerează, în ge­
(M. Eminescu, Fiind băiet, păduri cutreieram)

4I
neral, tristeţea şi apăsarea sau dă o notă re­
flexivă, meditativă, versurilor;

Trohaic - unitatea metrică alcătuită din prim a „Pes-te/vâr-furi/tre-ce/lu-na,/

silabă accentuată şi a doua neaccentuată; Co-dru-şi/ba-te/frun-za/lin...”

<4 specific versului popular - de unde l-a

preluat şi poezia cultă -, troheul este mai
alert decât iambul, asociindu-se, de regulă,
cu stările sufleteşti pozitive şi optimiste;
(M. Eminescu, Peste vârfuri)

4I Dactilic - unitatea metrică alcătuită din trei silabe: „Mih-nea în-/ca-le-că,/ca-lul său/ tro-po-tă./”
o silabă accentuată, urmată de două si­
labe neaccentuate; dactilul imprimă poe­
(D. Bolintineanu, Mihnea şi baba)

4i ziei un ritm vioi şi tonic;

Amfibrahic - unitatea metrică alcătuită din trei silabe: „Ca ro-bul/ce cân-tă/a-mar în/ro-bi-e/
o silabă accentuată între două silabe ne­ Cu lan-ţul/de bra-ţe,/un a-er/du-ios...”
accentuate; prin cadenţa amfibrahului se (D. Bolintineanu, O fată tânără pe patul morţii)

4) Anapestic
sugerează o stare de nelinişte;
- unitatea metrică alcătuită din trei silabe: „A-min-ti-/ri-le me-/le fil-trau,/a-pa-rent/”
primele două neaccentuate şi a treia ac­ (Ştefan Augustin Doinaş, Stanţe)

<) centuată; în poezia modernă apare destul

de rar, dând o notă solemnă versurilor.

44 pagina 28
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

Ritmul este succesiunea regulată a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers. Această uni­
tate ritmică regulată se numeşte picior metric. Deşi ţine de forma poeziei, ritmul se asociază cu ritmul
ideilor şi al sentimentelor sugerate prin conţinutul versurilor. Intr-un text se pot asocia mai multe tipuri
de ritm, formându-se aşa-numitele structuriţoliritmice. Picioarele metrice bisilabice determină ritmuri
binare (iambic şi trohaic), iar cele trisilabice, ritmuri ternare [dactilul, anapestul şi amfibrahul).

ţ) REFLECTEAZĂ!- - --------------------------------------- ------

1. „Poezia conţine deja, mai mult decât o promisiune de muzică, o muzică spontană. Cuvântul
poetic cântă [...]. In poezie muzica este imanentă.”
2. „Armonia nu se află numai în limbaj, ea este între cuvânt şi idee.”
3. „Dispoziţiunea tipografică orientează totodată dicţiunea şi înţelegerea operei.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)
4. „Funcţia semnificativă a limbii nu este direct legată de sunete, ci de maniera în care aces­
tea sunt combinate între ele.”
(Claude Levi-Strauss, Anthropologie structurale)

■» PUNCTE DE VEDERE «•
1. „Rima trimite cititorul în istorie, pornind din antichitate şi până în modernitatea prezentului,
punând în lumină valoarea latentă a cuvintelor din vocabularul limbii române, indiferent de treapta
lor istorică sau de provenienţă.”
(Ioana Creţu, Nivelele infrastilistice ale textului poetic la Ştefan Aug. Doinaş)
2. „Poezia poate fără îndoială respinge punctuaţia în lipsa unui sistem propriu de punctuaţie cum
posedă muzica şi pentru a arăta că lectura trebuie să caute dincolo de simpla articulaţie logică.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)

A PL IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„Din joacă, marinarii pe bord, din când în când Cât de greoi se mişcă drumeţul cu aripe!
Prind albatroşi, mari păsări călătorind pe mare Frumos cândva, acuma ce slut e şi plăpând
Care-nsoţesc, tovarăşi de drum cu zborul blând Unu-i loveşte pliscul cu gâtul unei pipe
Corabia pornită pe valurile-amare. Şi altul fără milă îl strâmbă şchiopătând.

Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi
Acuma par fiinţe stângace şi sfiioase
Şi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegi
Ca nişte vâsle grele s-atârne caraghioase
Poetul e asemeni cu prinţul vastei zări
Ce-şi râde de săgeată şi prin furtuni aleargă
Jos pe pământ şi printre batjocuri şi ocări
Aripele-i imense l-împiedică să meargă.”
(Charles Baudelaire, Albatrosul)

1. Precizează tipul de strofă, rima şi măsura versurilor din poezia citată.

2. Transcrie două rime rare din textul citat.
3. Motivează utilizarea pluralului „aripe” în locul formei literare a acestuia.

pagina 29
 PARTEA I

4. Motivează utilizarea cratimei în versul: „Aripele-i imense l-împiedică să meargă.”

5. Scrie sinonimul contextual pentru cuvintele plasate în rimă din prima strofă.

6. Transcrie un vers care conţine o antiteză.

7. Transcrie două structuri metaforice prin care este definit albatrosul.

8. Motivează calitatea de simbol a substantivului din titlu.
9. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ zece rânduri, despre semnificaţia versurilor din ul­
tima strofă.

10. Scrie un catren în care să valorifici matafora zborului, plasând în rimă substantivul albe
şi salbe.
11. Redactează o compunere cu titlul Scrisoare către albatros, în care să valorifici experienţa
de lectură a poeziei citate.

TEXTUL NONLITERAR
Textul nonliterar îşi găseşte punctul de sprijin în realitatea imediată, pe care o surprinde în manifestările
ei concrete, pe baza unei relaţii de tip cauză-efect. Se slujeşte de adevăruri verificabile, implicând, în con­
secinţă, un scop funcţional şi un limbaj tranzitiv, care valorifică sensul propriu al cuvintelor. Spre deosebire
de textul literar, care dezvoltă dincolo de marginile logicii şi ale raţiunii datele universului, textul non­
literar răspunde la întrebări punctuale de tipul: One?, Cum?, Când?, Unde?, Cât?, în ce scop? etc.

i\ REFLECTEAZĂ!
„Numai cartea nonliterară se oferă ca o reţea puternic ţesută din semnificaţii determinate,
ca un ansamblu de afirmaţii reale: înainte de a fi citită de cineva, cartea nonliterară a fost întot­
deauna citită de toată lumea, şi tocmai această lectură prealabilă îi asigură o existenţă fermă.
D ar cartea ce-şi are originea în artă nu-şi are garanţia în lume şi când este citită, n-a fost încă ni­
ciodată citită, neajungând la prezenţa ei de operă decât în spaţiul deschis de această lectură unică,
de fiecare dată cea dintâi şi de fiecare dată singura.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)

Textul nonliterar - limitări şi deschideri:

■ Se referă, în general, la aspecte din realitate, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele
obiectivităţii şi ale spiritului practic.
■ Este formulat clar, fără ambiguităţi, iar textul propriu-zis este de multe ori însoţit de imagini
grafice (mijloace de atenţionare, fotografii, tabele, fundaluri colorate, semne de punctuaţie sti­
lizate etc.), astfel încât să impresioneze ochiul, să atragă şi să convingă, să faciliteze obţinerea
rapidă a informaţiei dorite, chiar şi pentru necunoscători ai domeniului.
■ Are scopul de a informa, de a convinge, de a amuza, de a explica, de a sensibiliza etc., folosind
în acest sens un limbaj adecvat intenţiilor vorbitorului: cu mărci specifice captării atenţiei,

pagina 30
 1
í CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
menţinerii interesului, cu forme lingvistice accesibile majorităţii cititorilor/ascultătorilor, cu
o prezentare grafică atractivă, astfel încât să poată trezi interesul receptorului.
■ Aria de cuprindere a nonliterarului este foarte vastă, incluzând texte informative, argumentative, me­
li
morialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, utilitare, religioase etc.
■ Sunt texte care au ca scop informarea cititorului (ziarele, revistele, cataloagele, emisiunile in­
formative radio şi TV), convingerea publicului (reclamele, publicaţiile şi emisiunile promoţio-
►
nale, anunţul publicitar, discursurile electorale), satisfacerea unor necesităţi utilitare (mersul
trenurilor, mandatul poştal, factura, chitanţa, cartea de telefon, ghidul turistic), destinderea
(publicaţiile cu specific, emisiunile radio şi TV) etc.

A PL IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
)
„Arta culinară românească, în ceea ce priveşte dulciurile, nu are o tradiţie foarte îndelungată.
Intr-o ţară în care clima a făcut ca sute de ani să se cultive meiul, grâul şi orzul, şi în care relie­
ful a permis dezvoltarea păstoritului, era firesc ca alimentaţia de bază a populaţiei autohtone să
fie, invariabil, alcătuită din fierturi şi turte coapte pe piatră încinsă sau uscate la soare, însoţite
f
de lapte şi, la nevoie, îndulcite cu miere. După cucerirea Daciei de către romani, mulţi istorici
consideră că obiceiurile culinare ale dacilor le-au învins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranţă
însă că în Dacia au pătruns odată cu romanii şi unele feluri de mâncare, cum ar fi plăcinta cu
diverse umpluturi, coaptă probabil în ţest. Indiferent de influenţe, documentele dovedesc însă

0
că meiul a fost cereala preferată a românului până în urmă cu aproximativ 300 de ani, când a
fost înlocuit de porum b, care a câştigat treptat teren, devenind, din secolul al XVII-lea, hrana
de bază a rom ânului.”
(Ghidul gastronomic al României. Dulciuri de casa)

1. Care erau, în trecut, cerealele intens cultivate în România?

2. Ce fel de mâncare au adus în Dacia romanii?
3. Care este scopul textului citat?
i
4. Cum i-au „cucerit” dacii pe romani?
5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele dulce şi climă să fie folosite cu sens figurat.
o
6. Dezvoltă în aproximativ zece rânduri trei argumente privind caracterul nonliterar al tex­
tului citat.

7. Cum se justifică, în opinia ta, utilizarea cuvântului „artă”, prin raportare la domeniul
<)
gastronomic?
8. Consideri că este im portant să cunoaştem istoria obiceiurilor alimentare româneşti? Mo­
tivează răspunsul în cinci-şase rânduri.
()
9. Realizează, în 10-15 rânduri, o pledoarie pentru bucătăria românească/italiană/fran-
ţuzească/turcească etc.
10. Scrie o com punere narativă de aproxim ativ o pagină în care să-ţi imaginezi legenda
<I
îngheţatei, folosind ca personaje ingrediente alimentare personificate.
o
pagina 31
< \
 PARTEA I

AUTOR-NARATOR-CITITOR

AUTORUL
Autorul este persoana care creează o operă literară, modificând realitatea prin imagini artistice, modelând,
armonizând şi nuanţând limbajul pentru a oferi o altă imagine a lumii transfigurate în operă. Fiecărui autor
îi este specifică o anume viziune despre lume, care se naşte din suprapunerea concepţiei sale artistice pe
sistemul de valori în care crede ca om.

In modernitate se face din ce în ce mai mult diferenţa dintre eul biografic sau empiric al unui autor -
care concentrează experienţele şi trăirile efective ale omului - şi eul creator, impersonal sau estetic, cel
care oglindeşte proiecţia în opera literară a scriitorului-artist, ca o dedublare simbolică a celui dintâi,
posibilă prin actul de creaţie. De aici decurge constatarea că niciodată nu trebuie pus semnul de ega­
litate între viaţa autorului şi opera sa.

ţ|r~REFLECTEAZĂ!------- ---- ------------- ----- ---------

1. „Cei ce produc opere geniale nu sunt cei ce trăiesc în mediul cel mai ales, cei ce au con­
versaţia cea mai strălucită, cultura cea mai întinsă, ci aceia care au avut puterea, încetând dintr-odată
să trăiască pentru ei înşişi, să-şi facă personalitatea să semene cu o oglindă, astfel încât viaţa lor,
oricât de mediocră din punct de vedere monden şi, într-un anume sens, chiar intelectual, să se
reflecteze în ea, geniul constând în puterea de a reflecta şi nu în calitatea intrinsecă a spectacolu­
lui reflectat...”
(Marcel Proust, Contra lui Sainte-Beuve)
2. „Creaţia este o experienţă existenţială prin care eul personal se aneantizează prin disper-
siune («să mă risipesc peste tot, să fiu în tot, să mă volatilizez ca mirosurile» - Flaubert, n.a.)”
(Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
In textul epic, autorul este cel care îl plăsmuieşte pe narator, inventează acţiunea, dă viaţă şi
nume personajelor, optează pentru anumite tehnici de legare a secvenţelor narative etc. Spre de­
osebire de poet, care se concentrează asupra propriei subiectivităţi, prozatorul este atent la rea­
litatea imediată, din care preia şi modifică ficţional evenimente, întâmplări, oameni, scene de viaţă
etc. N aratorul şi personajul sunt, aşadar, voci şi fiinţe ficţionale construite de autor pentru a ex­
prima sensul pe care acesta îl atribuie realităţii transpuse în operă, fiind purtătoare implicite ale
unui mesaj.

* PUNCTE DE VEDERE «-
1 . „ S c r iito r u l a p a r ţ i n e o p e r e i , d a r lu i n u - i a p a r ţ i n e d e c â t o c a r t e , o g r ă m a d ă m u t ă d e c u v i n t e s t e ­
rile , l u c r u l c e l m a i i n s i g n i f i a n t d i n l u m e . ”
2. „El ( c r e a t o r u l , n.a.) n u s u p r a v i e ţ u i e ş t e c r e ă r ii o p e r e i . E l t r ă i e ş t e m u r i n d î n e a . ”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)

pagina 32
I
f CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
I i
BREVIAR ESTETIC
1. „Orice artist se vrea contemporan cu un public ce va veni după el."
2. „A fi scriitor, pentru această conştiinţă modernă, înseamnă a scrie «împotriva» literaturii (din prea
mare iubire şi cunoaştere a literaturii), adică altfel decât s-a scris. Marii scriitori au luptat întotdeauna toc­ I )
mai împotriva modelelor care au exercitat cea mai mare fascinaţie asupra lor, continuând să le iubească
şi să le admire."
(Irina Mavrodin, Poietică şi poetică)
< I
NARATORUL
Naratorul sau povestitorul este „vocea” care istoriseşte evenimentele ficţionale în succesiunea lor, acţio­ < )
nând verbal ca o instanţă intermediară între autorul şi cititorul operei epice.

Trebuie făcută diferenţa între „naratorul fictiv” şi „autorul concret”, în sensul că cel de-al doilea
are sau a avut o existenţă reală, situată între nişte limite de timp şi spaţiu, o biografie, în timp ce na­ { )
ratorul - ca şi personajele - sunt esenţialmente „fiinţe de hârtie”, existenţa lor fiind intim legată de mo­
mentul şi de actul lecturii. Altfel spus, naratorul nu poate ieşi din paginile ficţiunii, el fiind strict o
emanaţie a imaginaţiei creatoare.
i )
$ REFLECTEAZĂ!----------------------------------------- -------
„A stabili o relaţie mecanică de la cauză la efect între datul biografic şi operă [...] nu numai
că nu înseamnă a explica opera, dar, în cele mai multe cazuri, înseamnă a o falsifica, a îndruma
lectura pe cea mai eronată cale.”
I
(Irina Mavrodin, Poietică şi poeticd)

T ipuri de narator:
■ naratorul omniscient (demiurg) - lasă impresia că ştie tot despre lumea prezentată, dirijează
t )

toate acţiunile personajelor, cărora le cunoaşte şi le anticipează evoluţia, inventează situaţii şi

scene pentru a ilustra anumite trăsături ale acestora, este omniprezent pe tot parcursul deru­
lării evenimentelor;
■ naratorul-personaj - este direct implicat în succesiunea evenimentelor, intră în relaţii şi con­
flicte cu celelalte personaje; în general, naraţiunea în acest caz este la persoana I, iar perspectiva
asupra evenimentelor epice este subiectivă;
■ naratorul-martor - participă la întâmplări, dar nu în calitate de protagonist, ci de observator;
din această postură consemnează evenimentele şi ulterior le istoriseşte;
\>
■ naratorul-mesager - este cel căruia i se relatează o întâmplare pe care, la rândul său, o prezintă
cititorilor sau ascultătorilor;
■ naratorul-reflector - este un personaj care are rolul de a modela, prin intervenţiile sale, lectura
i >
operei, de a impune o anumită perspectivă asupra faptelor şi a personajelor;
■ supranaratorul - este cel care coordonează şi motivează intervenţiile altor naratori, într-un ciclu
i )
sau o serie de povestiri (Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţeî) etc.

pagina 33
0
1 -I
 PARTEA I

BREVIAR ESTETIC
1. „Naratorul pare la prima vedere identic autorului. Privit mai îndeaproape, constatăm că mai în to t­
deauna personalitatea autorului se diferenţiază, într-o manieră caracteristică, de figura naratorului. El ştie
mai puţin, uneori, şl mai mult decât te-ai putea aştepta de la autor, el mărturiseşte din când în când opi­
nii ce nu sunt neapărat ale autorului. Acest narator este, prin urmare, o figură autonomă, creată de autor
ca şi personajele romanului."
(Sllvian losifescu, Construcţie şi lectură)
2. „Sarcina constitutivă a naratorului este desigur aceea de a-şi asuma actul narativ al povestirii pen­
tru a evoca o lume discursivă în care se desfăşoară Istoria."
(Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. încercare de tipologie narativă)
J
CITITORUL
C ititorul este receptorul operei literare, cel căruia îi este destinat universul ficţiunii, instanţa care încheie
lanţul comunicării literare. Rolul său este de a recepta şi de a interpreta opera literară, trecând-o prin
filtrul propriei sensibilităţi. O p era literară îşi împlineşte menirea numai prin actul lecturii, care este unic
şi particular, deoarece fiecare lector „priveşte” textul prin „ochii” imaginaţiei, ai culturii şi ai disponibi­
lităţii sale de a intra în jocul fără de sfârşit al ficţiunii literare.

REFLECTEAZĂ!
„Lectura face din carte ceea ce marea, vântul fac dintr-o lucrare modelată de oameni: o piatră
mai netedă, frântură căzută din cer, fără trecut, fără viitor, asupra căreia nu-ţi pui întrebări când
o vezi. Lectura dăruieşte cărţii existenţa abruptă pe care statuia «pare» că o capătă doar de la daltă:
acea izolare ce o ascunde ochilor care o văd, acea distanţă orgolioasă, acea înţelepciune vulne­
rabilă ce respinge atât pe sculptor, cât şi privirea ce ar vrea să o sculpteze încă o dată. Cartea are
oricum nevoie de cititor pentru a deveni statuie, are nevoie de cititor pentru a se afirma ca lucru
fără autor şi totodată fără cititor.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)

BREVIAR ESTETIC
1. „A utorul şi cititorul poartă în sine şi împart jocul fanteziei, care nu ar putea fi iniţiat dacă textul ar
avea pretenţia de a fi doar o regulă de joc. Pentru că lectura devine doar atunci plăcere, când producti­
vitatea noastră intră în joc, adică acolo unde textele ne oferă şansa de a ne activa capacităţile."
(Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic)
2. „A utorul şi cititorul sunt egali în faţa operei şi în ea. Amândoi sunt unici."
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
j
A P U C A Ţ%I I
C iteşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Clasa a Vl-a a fost ultima ce-o urmam reglementar la Braşov. Rânduiala şcolară, cu împărţelile
ei, îmi repugna. In orele de clasă lâncezeam, aproape bolnav. (...)

pagina 34
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

Cărţile nu erau numai citite, ci studiate până în ultimele articulaţii, cu creionul în mână, cu
caietul de însemnări sub ochi, uneori cu veleităţi de atitudine. De mă închideam între patru
pereţi sau de mă plimbam pe Tâmpa era ca să mă aplec asupra vreunui text anevoios sau ca să
iau pieptiş vreun gând prea vertical. |. ..] Trecând odată, într-un ceas norocos, pe lângă librăria
Zeidner, descopăr în vitrină o cane splendid editată: Zeit und Freiheit de H enri Bergson. Era toc­
mai ce îmi dorisem de atâta tim p (sub acest titlu apăreau în traducere germană Datele imediate
ale conştiinţei). M-am repezit în librărie. Preţul era exorbitant: 9 coroane! In buzunar n-aveam
decât mărunţiş până la 2 coroane. Şi nu era decât acest exemplar, pe care nu l-aş fi lăsat din
mână ca nu cumva să mi-1 ia vreun alt amator. N u întrezăream însă nicio posibilitate de a-mi
face rost de ceea ce-mi lipsea până la împlinirea preţului. Am fost nevoit să las cartea. Rugam
însă pe librar să mi-o reţină o zi, două, până mi-or sosi banii. D ar librarul a refuzat. Până să ies,
cartea reapăru şi ea în vitrină. M-am oprit încă o dată, în faţa geamului, în care băteam uşor cu
degetul tactul unui marş. Mă simţeam îndemnat să rămân acolo, să acopăr cartea cu spatele, să
mi-o apăr de privirile trecătorilor. îm i închipuiam că mii de intelectuali braşoveni atâta aştep­
tau: o carte de H enri Bergson! Nimeni nu se oprea însă să cate peste umărul meu la cartea aceea
elegantă în table groase, îmbrăcată în pânză brună-gălbuie, în care erau impregnate cu litere de
aur numele unui autor şi titlul - H enri Bergson, Zeit und Freiheit. M-am dus acasă. Am deschis
un dulap. Atârnau aci nişte paltoane vechi. Le-am vândut. A doua zi cumpăram cartea.”
(L u c ia n B laga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

1. In ce oraş se petrece întâmplarea povestită?

2. De ce consideră autorul „un ceas norocos” momentul în care a zărit cartea în vitrină?
3. Cum reuşeşte tânărul să cumpere cartea?
*

4. Care este relaţia autor-narator-personaj în textul citat, având în vedere caracterul auto­
biografic al acestuia?
5. In calitate de cititor al textului citat, în ce măsură te identifici cu tânărul din naraţiune?
6. Găseşte o explicaţie pentru faptul că „rânduiala şcolară, cu împărţelile ei” îi repugna.
**

7. Care crezi că este diferenţa dintre „a citi” şi „a studia” o carte?

8. Menţionează figura de stil din secvenţa: „să iau pieptiş vreun gând prea vertical”.
9. Precizează efectul asupra cititorului al utilizării persoanei I în textul citat.

10. Comentează în şase-zece rânduri alternarea imperfectului cu prezentul şi cu perfectul

compus în textul citat.
11. Redactează o scrisoare de aproximativ o pagină către protagonistul întâmplării relatate,
împărtăşindu-i opinia ta despre mesajul fragmentului citat.

pagina 35
 PARTEA I i
< > TEXTE LITERARE POPULARE Şl CULTE

} LITERATURA POPULARĂ
Folclorul reprezintă o suită de creaţii artistice ivite din straturile adânci ale poporului român, care

> poartă amprenta sensibilităţii şi a gândirii acestuia în faţa marilor tem e ale vieţii: iubirea, moartea, tim­
pul, iniţierea, relaţia om-natură, individ-istorie etc.

Fiecare popor se exprimă în faţa lumii într-un mod particular, iar rădăcinile acestei imagini in-
confundabile se află în folclor. N um it de poetul şi filosoful Lucian Blaga „cultură m inoră” sau „et­
\ nografică”, folclorul constă într-un strat de obiceiuri, mentalităţi, principii şi manifestări colective
româneşti din lumea satului, fără de care „cultura majoră” sau „monumentală”, urbană şi conştientă,
k ar exista.
nu a:

REFLECTEAZĂ!- --------------------------------------------
r* 1. „A trăi la oraş însemnează a trăi în cadrul fragmentar şi în limitele impuse la fiecare pas
de rânduielile civilizaţiei. A trăi la sat însemnează a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui
destin emanat din veşnicie.”
2. „Fiecare sat se simte, în conştiinţa colectivă a fiilor săi, un fel de centru al lumii. Num ai
aşa se explică orizonturile vaste şi naive în acelaşi tim p ale creaţiei populare, în poezie, în artă,

) în credinţă, şi acea trăire, care participă la totul, precum şi siguranţa fără greş a întruchipărilor,
belşugul de subînţelesuri şi de nuanţe, implicaţiile de infinită rezonanţă şi însăşi spontaneita­
tea neistovită.”
(Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii)

{> Există câteva trăsături definitorii ale folclorului - literar şi nu numai - pe care folcloristica le
numeşte caractere:
1. caracterul tradiţional - constă în conservarea sau păstrarea unui fond folcloric peren şi imuabil:

< > simboluri, tipare structurale (cum sunt cele din basm, din doină şi din baladă), clişee, motive, ima­
gini, rime şi ritm uri, mituri, formule magice, descântece etc.;
2. caracterul colectiv - emanaţie a unei conştiinţe colective, creaţia populară rămâne pentru totdeauna
în interiorul colectivităţii, spre care trimite nu numai în ceea ce priveşte geneza, ci şi interpretarea
şi circulaţia ei; dacă opera cultă aparţine unui autor cunoscut, opera folclorică se revendică de la co­
< • lectivitate, care o şi îmbogăţeşte, de la o generaţie la alta, cu noi şi noi sensuri şi forme, fapt care ex­
plică şi existenţa mai multor variante ale aceleiaşi creaţii (balada Mioriţa are peste 100 de variante);
3. caracterul oral - este un mod de existenţă şi de manifestare propriu folclorului; deşi în epoca
< ) modernă aceste creaţii au fost fixate în scris, ele rămân - ca limbaj, formule de adresare şi mesaj -
eminamente orale;
4. caracterul anonim - fiind direct legat de caracterul colectiv, caracterul anonim este un efect al de­
zinteresului colectivităţii faţă de autorul iniţial al operei şi o premisă a îmbogăţirii la nesfârşit a aces­
teia, prin intervenţia altor autori anonimi, a căror paternitate artistică nu este nicăieri înregistrată;
5. caracterul sincretic - constă în contopirea şi în omogenizarea într-un produs artistic folcloric a
unor elemente aparţinând unor domenii sau arte diferite (literatură, muzică, dans, arte grafice
{} şi arte minore etc.).

pagina 36
( i
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

PUNCTE DE VEDERE
1 . „ F o lc lo r u lu i îi s u n t p r o p r i i t r a d i ţ i o n a l i t a t e a f a ţ ă d e î n n o i r e a s p e c if ic ă a l t o r t i p u r i d e a r tă , o r a l i ­
t a t e a f a ţă d e s c r is , v a r i a b i l i t a t e a f a ţă d e u n i c i t a t e , c a r a c t e r u l c o l e c t iv f a ţă d e c a r a c t e r u l i n d i v i d u a l a l
c u l t u r i i n e o r a l e , a l l i te r a t u r i i şi a r te i c u l t e . . . "
(Nicolae Constantinescu, Lectura textului folcloric)
2. „ D a c ă p e n t r u c r e a ţ i a c u l t ă u n u l d i n t r e c r ite r iile v a l o r i c e f u n d a m e n t a l e îl c o n s t i t u i e o r i g i n a l i t a ­
te a , p e n t r u c r e a ţ i a p o p u l a r ă u n u l d i n c r ite r iile v a l o r i c e f u n d a m e n t a l e îl r e p r e z i n t ă r e s p e c t a r e a u n e i
t r a d i ţ i i c o n s t i t u i t e î n s â n u l u n u i g r u p e tn ic , s o c i a l d e t e r m i n a t / '
(Balâzs Lajos, Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară)

C ITE Ş TE , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Satul există în conştiinţa copilului ca o lume, ca unica lume, mult mai complex alcătuită şi cu alte
zări, mai vaste, decât le poate avea un mare oraş, sau metropolă, pentru copiii săi. Atingem cu aceasta
problema deosebirii dintre «sat» şi «oraş». Satul nu este situat într-o geografie pur materială şi în
reţeaua determinantelor mecanice ale spaţiului, ca oraşul; pentru propria sa conştiinţă, satul este si­
tuat în centrul lumii şi se prelungeşte în mit. Satul se integrează într-un destin cosmic, într-un mers
de viaţă totalitar, dincolo de al cărui orizont nu mai există nimic. Aceasta este conştiinţa latentă a sa­
tului, despre sine însuşi [...] Să privim în schimb oraşul. Copilul se pierde aci părăsit de orice sigu­
ranţă. La oraş conştiinţa copilului precoce e molipsită de valorile relative ale civilizaţiei, cu care el se
obişnuieşte, fără de a avea însă şi posibilitatea de a o înţelege. Credem că nu exagerăm spunând că, la
oraş, copilăria n-are apogeu; oraşul taie posibilităţile de dezvoltare ale copilăriei ca atare, dând sufle­
telor degrabă o îndrumare bătrânicioasă. La oraş copilul este în adevăr «tatăl bărbatului», adică o
pregătire pentru vârstele seci. La sat, copilăria devine o structură autonomă, care înfloreşte pentru sine.”
(Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii)

A P U C A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Sus în vârf de brăduleţ Şi să mi te port prin soare
S-a oprit un şoimuleţ, PăiT te-i face roditoare
El se uită drept în soare Şi de mine iubitoare.
Tot mişcând din aripioare. — Şoimuleţ duios la grai,
Jos, la trunchiul bradului, Fiecare cu-al său trai.
Creşte floarea fagului, Tu ai aripi zburătoare
Ea de soare se fereşte Ca să te înalţi la soare,
Eu la umbră, la răcoare,
Şi de umbră se lipeşte.
Am menire-nfloritoare.
— Floricică de la munte,
Tu te leagăni sus pe vânt,
Eu sunt şoim, şoimuţ de frunte,
Eu mă leagăn pe pământ.
Ieşi din umbră din tulpină, Du-te-n cale-ţi, mergi cu bine,
Să-ţi văd faţa la lumină, Făr-a te gândi la mine.
C-a venit până la mine Că e lumea-ncăpătoare
Miros dulce de la tine. Pentr-o pasăre ş-o floare!”
Cât am pus în gândul meu (Şoimul şi floarea fragului,
Pe-o aripă să te ieu text cules de Vasile Alecsandri)

pagina 37
 PARTEA I

1. Care este rolul lui Alecsandri în publicarea textului citat?

2. Precizează modurile de expunere din textul citat.
3. Transcrie din text două cuvinte/structuri populare.
4. Precizează rolul apostrofului în structura: ,,Păn’ te-i face roditoare...”

5. în care gen literar poate fi încadrat textul citat? Motivează răspunsul.

6. Motivează frecvenţa diminutivelor în textul citat.
7. Scrie două deosebiri dintre şoim şi floarea fragului.
8. Transcrie două structuri în cazul vocativ şi comentează expresivitatea acestora.

9. Precizează ritmul, rima şi măsura versurilor citate.

10. Exprimă-ţi opinia despre mesajul textului citat.
11. Transcrie câte două versuri ilustrative pentru mediul de viaţă al fiecăreia din cele două
instanţe lirice.

12. Argumentează în aproximativ 20 de rânduri apartenenţa textului citat la literatura populară.

13. Explică în ce constă valoarea alegorică a textului citat.

GENURI Şl SPECII LITERARE

OPERA EPICĂ

O p era epică este textul literar în care sunt redate sub formă narativă idei, sentimente şi acţiuni ale
eroilor, prin intermediul unor întâmplări reale sau imaginare. Existenţa conflictului, evoluţia progresivă
a acţiunii, precum şi plasarea acesteia în timp şi spaţiu diferenţiază opera epică de alte tipuri de texte li­
terare. Poate fi atât în versuri, cât şi în proză, dezvăluind direct sau indirect aspecte diverse ale realităţii,
la persoana a lll-a sau la persoana I.

Opera epică - limitări şi deschideri:

■ Mobilitatea epicului este atât temporală (se pot nara întâmplări care se derulează în câteva ore,
cum se întâmplă în schiţă, sau în câteva secole, cum este cazul romanului), cât şi spaţială (eve­
nimentele se pot petrece în mai multe locuri, reale sau imaginare).
■ Continuitatea mişcării, a duratei şi a deplasării spaţiale se obţine prin intermediul naraţiunii,
prin care se pot urmări mişcările unui personaj, deplasările lui în spaţiu sau procesul devenirii
sale, unghiul de observaţie al povestitorului fiind mult mai mobil decât al dramaturgului.
■ Cele două planuri - înfăţişarea com portării exterioare şi analiza stărilor interioare ale perso­
najelor - caracterizează condiţia epică.
■ Amploarea acţiunii este dată de numărul, de ramificaţiile şi de durata întâmplărilor prezentate:
nararea unui singur episod (schiţa), a mai m ultor secvenţe înlănţuite (nuvela) sau a unor eve­
nimente legate într-o arhitectură narativă complexă (romanul).
■ Naraţiunea se poate asocia cu dialogul, cu descrierea şi/sau cu monologul, ca moduri de expu­
nere care o completează, nuanţându-i posibilităţile de ordonare a lumii ficţionale.

pagina 38
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

■ O pera epică reprezintă redarea unei istorii [fabulă), prin intermediul unui subiect [discurs) -
m odul de prezentare a istoriei, prin dispunerea evenimentelor într-o anumită succesiune - se-
parabile doar teoretic.
■ Există o diferenţă între timpul narării (al autorului) şi timpul narat (al ficţiunii). Timpul naraţiunii
se caracterizează prin posibilitatea dilatării sau a comprimării unor momente, a amânării sau a
omiterii unor fapte, prin reveniri şi anticipări ale evenimentelor, prin finalul deschis etc., ast­
fel încât devenirea narativă se remarcă printr-o mare flexibilitate.
■ Inversiunea narativă constă în relatarea unor evenimente înaintea altora.
■ Retrospecţia presupune reluarea unor fapte din trecut.
■ Introspecţia este o tehnică specifică monologului, prin care eroul îşi investighează trăirile la per­
soana I.
■ Efectul de suspans se obţine prin încetinirea ritm ului narării şi prin interpunerea unor pauze -
digresiuni, descrieri, divagaţii.

^ REFLECTEAZĂr--------------------------------------------------
1. „Uneori, tim pul ficţiunii este întrerupt, suspendat sau doar încetinit, naraţiunea conver-
tindu-se în analiză, descriere sau digresiune. Distanţa dintre cele două tim puri este uneori abo­
lită, ca în rom anul m odern, cele două tim puri coincid ca şi cum personajul şi-ar stenografia
monologul. In textele la persoana I apar deseori tehnica şi «trucul» jurnalului intim , convenţie
narativă ce are drept scop convertirea tim pului trăit în tim p narat. In mod tradiţional, acţiunea
urmăreşte firul cronologic, iar naraţiunea de asemenea.”
2. „Caracteristica fundamentală a spaţiului epic este continuitatea, căci dacă tim pul real este
infinit şi lipsit de sens, cel al ficţiunii are început şi sfârşit, fiind încărcat de semnificaţii. C on­
venţia narativă presupune situarea într-un anumit spaţiu, descris sau nu, spaţiu perceput ca un
drum, o cale sacră, iniţiatică (aşa cum există ea în m ituri şi, tot mai des, în literatura modernă),
sau o cale deschisă, obiectivă, aparent fără im portanţă în evoluţia personajelor (ca în literatura
clasică, unde relaţia cu spaţiul este una exterioară, neimplicată), o cale labirintică sau circulară,
simplă sau sinuoasă, închisă sau deschisă.”
(Noemi Bomher, Iniţieri în teoria literaturii)

BREVIAR EPIC
Compoziţia reprezintă construcţia sau arhitectura interioară a operei epice, în vreme ce s tru c tu ra
este dată de organizarea sa exterioară: părţi, capitole/subcapitole, secvenţe, paragrafe. Majoritatea
operelor epice respectă principiul lin ia r ită ţii compoziţionale, dar în unele (mai ales în cele moderne) au
loc in ve rsiu n i, a b a te ri de la c ro n o lo g ie , p a u z e în p re z e n ta re a fa p te lo r, ră s tu rn ă ri s p a ţio -te m p o ra le , ru ­
p e ri de ritm n a ra tiv.
Contrapunctul este o tehnică narativă ce se bazează pe urmărirea a două realităţi (personaje,
întâmplări, conflicte) în oglinda a două planuri distincte.
Conflictul este reprezentat de o ciocnire între personaje (c o n flic t exterior) sau de trăiri contradicto­
rii ale aceluiaşi personaj (c o n flic t in te rio r).
Contrastul se obţine prin alternanţa unor planuri, dar şi prin plasarea personajelor în antiteză.
Episodul este subordonat secvenţei narative, constând în prezentarea unei acţiuni secundare, su­
bordonate celei principale.

pagina 39
 PARTEA I i
f BREVIAR EPIC %
Focalizarea, înrudită cu perspectiva narativă, se defineşte prin raportul dintre narator-personaj-citi-
tor, după cum urmează:
1. focalizare ze ro sau n e u tră - naratorul oferă cititorului informaţii complete, fără a-i impune însă
punctul său de vedere asupra faptelor şi a eroilor;
2. focalizare in te rn ă - naratorul poate fi martor sau chiar erou al universului ficţional, impunând în
felul acesta un punct de vedere asupra faptelor şi a personajelor care orientează lectura;
3. focalizare externă - relatarea naratorului este impersonală, din exteriorul spaţiului ficţiunii, astfel
încât cititorul nu are acces la gândurile şi intenţiile sale.
Ca şi în cazul perspectivei narative, într-un text pot coexista mai multe tipuri de focalizare.
Gradarea apare în majoritatea operelor narative, constând în imprimarea unui ritm crescând tensiu­
nii epice, prin amplificarea treptată şi/sau ramificarea conflictului şi a acţiunii.
Incipitul reprezintă o formulă sau un fragment introductiv dintr-o operă epică, având o anumită re­
levanţă tematică, ideatică sau compoziţională. în foarte multe cazuri, incipitul este gândit în relaţie cu fi­
n a lu l - c e l mai adesea relaţia este de simetrie sau de contrast - , astfel încât spaţiul operei i se deschide
cititorului ca un câmp de semnificaţii întreg şi structurat.
Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care se constituie relaţia narator-personaj în opera epică:
1. Naratorul omniscient şi omniprezent lasă impresia că ştie mai mult decât personajele, pe care le con­
duce de-a lungul întâmplărilor trăite, le anticipează uneori de la început traiectoria, le hotărăşte fi­
nalul (perspectivă narativă de tip p a r derriè re sau „dindărăt", „din spate").
2. Naratorul pare să ştie atât cât personajul, identificându-se, eventual, cu acesta (personaj-narator),
ceea ce accentuează subiectivitatea şi creează un efect de credibilitate asupra cititorului (perspec­
tivă de tip avec sau „împreună cu").
3. Naratorul lasă a se înţelege că ştie mai puţin decât personajele, ca şi cum acestea ar evolua liber,
fiind el însuşi surprins de unele reacţii sau fapte ale lor. Lipsesc anticipările evenimentelor, iar fina­
lul poate fi surprinzător pentru cititor (perspectivă de tip d u dehors sau „din afară").
Secvenţa narativă este o unitate structurală relativ compactă şi coerentă la nivelul semnificaţiei.
Legătura dintre secvenţe se realizează prin înlănţuire, inserţie sau a lte rn a n ţă (ele pot coexista în cadrul
aceleiaşi opere), iar numărul acestora este determinat de amploarea subiectului (cele mai puţine în schiţă,
y^cele m aim u lteîr^ ^ ___________________________ ^

PUNCTE DE VEDERE 4-
1. „Ficţiunea are aceeaşi funcţiune ca şi jocul. Aşa cum am mai spus, jucându-se, copilul învaţă să
trăiască, pentru că simulează situaţii în care s-ar putea afla ca adult. Iar noi, adulţii, cu ajutorul ficţiunii
narative ne antrenăm capacitatea de a da o ordine atât experienţei prezentului, cât şi celei a trecutului/'
(U m b e rto E co, Şase plimbări prin pădurea narativă)
2. „Vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înşine."
(C a ri G u s ta v Ju n g , Tipuri psihologice)

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !

I
„Autorul concret, creatorul real al operei literare, adresează, ca destinator, un mesaj literar citi­
torului concret, care funcţionează ca destinatar/receptor. A utorul concret şi cititorul concret sunt
personalităţi istorice şi biografice ce nu aparţin operei literare, însă se situează în lumea reală unde
ele duc, independent de textul literar, o viaţă autonomă. In tim p ce autorul concret constituie o
personalitate fixă în epoca istorică a creaţiei sale literare, cititorii săi, ca receptori, variază în cursul

pagina 40
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

istoriei, ceea ce poate antrena receptări foarte diferite şi chiar divergente ale aceleiaşi opere lite-
rare. Intre autor şi cititor există o relaţie dialectică. Pentru a descifra mesajul literar cititorul va tre­

I
bui să dispună de codul estetic, moral, social, ideologic etc. al autorului. Cu toate acestea, el nu e
obligat să-l împărtăşească în întregime, căci [...] autorul poate modifica orizontul de aşteptare al
cititorului, iar acesta, la rândul lui, poate influenţa asupra producţiei literare printr-o receptare
activă, critică sau aprobatoare.”

(faap L in tv e lt, Punctul de vedere. încercare de tipologie narativă)

A P L I C A Ţ* I I
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„ D u p ă ce p le c ă p o r t a r u l , ţ i n â n d c a r te a s u b b r a ţ , c u o i n f i n i t ă g r ijă , a p r o a p e c u s p a im ă , Ş te f a n
r ă m a s e o c lip ă î n m i jl o c u l o d ă ii, a s c u ltâ n d . N u se m a i a u z e a u g la s u r ile î n o d a i a v e c in ă . Se a p r o ­
p i e d e f e r e a s t r ă şi o d e s c h is e la r g . 11 î n t â m p i n ă u n m i r o s d e g r ă d i n ă p r o a s p ă t s t r o p i t ă . T o t m a i
a m t i m p , îşi s p u s e r e z e m â n d u - s e d e f e r e a s tr ă . N u e î n c ă m i e z u l n o p ţ i i . . .
. .. F a t a r id ic a s e d i n u m e r i şi z â m b is e . I n l u m i n a s e r ii o b r a z u l e i p ă r e a şi m a i p â r l i t d e s o a r e ,
şi p ă r u l c ă p ă ta s e u n l u c i u s t i n s , d e m e t a l v e c h i. « N u t e î n ţ e l e g , s p u s e s e . N u - m i d a u s e a m a d a c ă
g l u m e ş t i s a u c r e z i c u a d e v ă r a t...»
P e n e s i m ţ i t e , d e a s u p r a l o r , c e r u l îşi d o m o l i s e s c lip ir e a . O s te a r ă s ă r is e d i n s e n i n , s t i n g h e r ă ,
î n c r e ş t e t u l p ă d u r i i . « S -a r p u t e a î n t â m p l a fe l d e fe l d e m i r a c o le , c o n t i n u a s e e l f ă r ă s-o p r iv e a s c ă .
D a r t r e b u i e să t e î n v e ţ e c in e v a c u m să le p r iv e ş ti, c a să ş tii c ă s u n t m ir a c o le . A l t m i n t e r i , n ic i m ă c a r
n u le v e z i. T r e c i p e lâ n g ă e le şi n u ş tii c ă s u n t m i r a c o le . N u le v e z i...» « îm i p a r e r ă u c ă n u t e p o t
u r m ă r i , v o r b i s e e a t â r z i u . M i- a r fi p l ă c u t să t e p o t î n ţ e l e g e ...» « U n i i s p u n c ă î n n o a p t e a a c e a s ta ,
e x a c t la m i e z u l n o p ţ i i , se d e s c h id c e r u r i l e . N u p r e a î n ţ e l e g c u m s -a r p u t e a d e s c h id e , d a r a şa se
s p u n e : c ă î n n o a p t e a d e S â n z â ie n e se d e s c h id c e r u r i l e . D a r p r o b a b i l c ă se d e s c h id n u m a i p e n t r u
c e i c a r e ş t i u c u m să le p r iv e a s c ă ...» « N u î n ţ e l e g n i m ic , s p u s e s e e a . N u î n ţ e l e g ...»
T r e s ă r i şi se s m u c i e m o ţ i o n a t d e lâ n g ă f e r e a s t r ă . M ă n u ş i l e e r a u în c ă p e p a t , a şa c u m le lă sa se .
L e a p r o p i e o c l i p ă d e n ă r i. P a r c ă n - a r fi a le e i, îş i s p u s e , n e d u m e r i t . P a r c ă n - a r fi p a r f u m u l e i . . . ”
(M irc ea E liad e, Noaptea de Sânzâiene)

1. C e se s p u n e c ă se î n t â m p l ă î n n o a p t e a d e S â n z â ie n e ?
2 . C a r e e s te p ă r e r e a p e r s o n a j u l u i m a s c u l i n c u p r i v i r e la c a p a c i t a t e a o m u l u i d e a „ v e d e a ” m i ­
r a c o le le ?
3. C e s i m b o li z e a z ă f e r e a s t r a î n s e c v e n ţa c ita tă ?

4. P r e c iz e a z ă r o l u l g h i l i m e l e l o r u t i l i z a t e î n i n t e r i o r u l f r a g m e n t u l u i c it a t .
5. M e n ţ i o n e a z ă t e h n i c i l e d e le g a r e a s e c v e n ţ e l o r e p ic e u t i l i z a t e î n f r a g m e n t u l c it a t .
6. N u m e ş t e c e le d o u ă p l a n u r i p r e z e n t e î n n a r a ţ i u n e .
7. T r a n s c r i e d o u ă s t r u c t u r i d i n f r a g m e n t u l c i t a t c a r e i n d i c ă t i m p u l , r e s p e c t i v s p a ţ i u l .

8. E v i d e n ţ i a z ă p r i n t r - u n c i t a t p r e z e n ţ a î n t e x t a c a te g o r i e i e s te tic e a f a n ta s ti c u lu i .
9. M e n ţ i o n e a z ă r o l u l d e s c r i e r i i în n a r a ţ i u n e , p e b a z a f r a g m e n t u l u i c it a t .
10. P r e c iz e a z ă r o l u l r e p e t i ţ i e i î n s t r u c t u r a : „ N u î n ţ e l e g n i m i c , s p u s e s e e a . N u î n ţ e l e g . .. ”

11. S c rie o c o m p u n e r e n a r a t i v ă d e a p r o x i m a t i v o p a g i n ă c u t i t l u l Intre lu m i .., î n c a r e să -ţi

im a g in e z i o c o n tin u a r e a sc e n e i p r e z e n ta te în fra g m e n t.

pagina 41
 PARTEA I

OPERA LIRICĂ
O p era lirică este textul literar în versuri, bazat pe transmiterea directă a trăirilor şi a ideilor autoru­
lui, implicând prezenţa unui eu liric ca mască a subiectivităţii. Domeniu al confesiunii şi al contemplaţiei,
lirica are ca moduri de expunere specifice monologul şi descrierea. Deşi în actul liric poetul se comu­
nică pe sine, el devine exponentul întregii umanităţi, pe care o exprimă categorial.

Opera lirică - limitări şi deschideri:

■ Există o diferenţă între lirismul subiectiv, al eului (poezia confesivă, erotică, meditativă) şi lirismul
obiectiv, în care accentul cade asupra unor realităţi exterioare, din afara sufletului (poezia pei­
sagistică, de reflecţie filosofică, a cetăţii).
■ Muzicalitatea versurilor este asigurată atât de elementele de prozodie - ritm, rimă, măsură,
strofă, cezură -, cât şi de eufonia intrinsecă a cuvintelor.
■ Ca formă a literaturii, poezia presupune respectarea prin tradiţie a unor cerinţe formale şi a unor
structuri specifice (rimă, ritm , măsură, strofă). Acestea nu mai sunt respectate în lirica mo­
dernă, în care se practică versul liber (fără ritm şi fără rimă, cu o măsură variabilă, astrofic sau
cu strofe inegale ca num ăr de versuri), dar şi asocierile paradoxale de termeni sau apropierile
între registre stilistice diferite (limbaj neologic, prozaic, argotic, ştiinţific etc.). Acum, mai mult
decât oricând, poezia înseamnă o stare de spirit, o trăire particulară sau proiecţia subiectivă a
unor date din univers, uneori greu decriptabile de către cititor.
■ In aproape orice poezie se poate vorbi de un plan exterior - realităţi diverse observate de ochiul poe­
tic - şi de un plan interior - reacţii ale sufletului, gânduri, trăiri aflate în consonanţă sau în contrast.

$ REFLECTEAZĂ!
1. „Poetul îi încredinţează cititorului grija de a împlini poemul, fără a-1 ghida prin vreun
semn convenţional: a şti să citeşti este socotită o activitate mai spontană decât a şti să cânţi.”
2. „Starea poetică este acea stare de încântare, provocată de puterea verbului, în care o
conştiinţă fericită şi docilă realizează poemul. Virtutea poeziei este de a ne face egalii ei...”
3. „Dacă opera poetică îşi are scopul în sine, mijlocul îl are în cititor: obiect esenţialmente
sensibil, ea nu există cu adevărat decât percepută şi consacrată prin percepţie.”
(Mikel Dufrenne, Poeticul)

r BREVIAR LIRIC
Eul liric este instanţa poetică prin care se exprimă creatorul, vocea care leagă spaţiul creaţiei de
spaţiul receptării, jucând rolul enunţătorului la nivelul discursului liric. Tipurile de creaţie sunt identificate
şi în funcţie de ipostaza eului creator: confesivă, contemplativă, reflexivă/autoreflexivă, de distanţare, inte­
rogativă, pasională, exclamativă, de angajare etc.
Ideea poetică reiese din viziunea autorului asupra temei abordate în respectiva poezie; asocierea
ideilor poetice compune mesajul operei respective.
Imaginea artistică este unitatea fundamentală de creare a sensului poetic, fiind generată de combina­
rea magică a cuvintelor, de expresivitatea limbajului şi de armonia profundă dintre idee şi expresie verbală, toate
determinate de viziunea proprie scriitorului. Imaginea poetică este o formă particulară a imaginii artistice, cu
un caracter senzorial accentuat. Ea poate fi vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, chinestezică/cinetică, sineste­
zică (împletirea mai multor tipuri de imagine în aceeaşi structură poetică). în construcţia unei imagini poetice,
poeţii folosesc figurile de stil, ca resurse expresive inepuizabile ale limbii. Astfel, întregul sistem de imagini
artistice şi de figuri de stil integrate în ţesătura creaţiei formează imaginarul artistic sau poetic al operei. /
V
pagina 42
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

r BREVIAR LIRIC
4 )
Incipitul este o unitate introductivă în opera lirică - vers, cuvânt, sintagmă - cu o anumită relevanţă
ideatică sau expresivă. în funcţie de viziunea artistică a autorului, incipitul poate lua forme diverse: inte­
rogaţie retorică, exclamaţie, metaforă, simbol, reluarea titlului, dialog liric între două instanţe poetice etc.
Relaţia Incipit-final poate fi bazată pe simetrie (reluarea unui element de la început în încheierea
4 )
poeziei, eventual sub forma unei concluzii) sau pe opoziţie (existenţa a două planuri poetice aflate în con­
trast, pe baza unui raport de tipul materie/spirit, teluric/cosmic, etern/efemer, viaţă/moarte, real/ireal
etc.; construirea unor câmpuri semantice opuse, prin raportare la o temă sau la o idee; prezenţa unor fi­
guri de stil precum antiteza şi oximoronul).
4 î
Receptorul operei lirice este instanţa care decodifică mesajul, contemplă imaginarul poetic, reflec­
tează asupra sensurilor operei, le interiorizează şi le valorizează prin raportare la un sistem de valori pro­
priu. El recompune universul poeziei, ia asupra sa toate trăirile autorului, empatizând cu acesta, şi le
filtrează prin propriul orizont uman, ca într-o simbolică oglindire. în genul liric, cititorul devine un autentic
44
4>
„autor secund", pentru că numai actul lecturii transformă „textul" în „operă", învestind cuvintele cu sem­
nificaţie şi realizând conexiunile dictate de propria gândire şi sensibilitate.
Tema unei poezii este reprezentată de un aspect general al realităţii (copilăria, natura, dragostea, des­
tinul, călătoria, creaţia, geniul, timpul, cunoaşterea), în vreme ce motivele sunt particularizări sau de­
cupaje ale temei (fereastra, luna, lacul, pădurea, izvorul, stelele, soarele, plânsul, amintirea, toamna etc.).
Motivele literare pot fi explicite (un cuvânt sau o sintagmă) sau implicite (sugerate doar prin imaginile poe­
tice), centrale - repetate insistent, obsedant, numite şi la itm o tiv e - sau secundare (mai puţin importante
în ierarhia sensurilor artistice).
Titlul este un element paratextual plasat înaintea unui text, prin care se identifică respectiva creaţie. Este
<)
reprezentat sub forma unei unităţi lingvistice - cuvânt, sintagmă, propoziţie sau frază - care indică prin su­
gestie, metaforă, simbol, enunţ explicit, declaraţie lirică etc. conţinutul operei şi prefigurează mesajul aces­
teia. Titlul este o cheie de lectură, un mijloc de pătrundere în lumea operei; prin el se anticipează tema sau
O
4 i
motivul central, se anticipează semnificaţiile operei şi se deschide orizontul de aşteptări al cititorului.
Simbolul este un semn a cărui transparenţă determină gradele de înţelegere a operei poetice. Sim­
bolul esenţial în poezie este cuvântul, literatura în întregul ei fiind definită drept o artă a cuvântului. Prin
cuvânt se modelează plastic mesajul poetic şi se dă concreteţe lingvistică stărilor sufleteşti, ideilor, relaţiilor

4 I
dintre om şi univers. Cele mai frecvente simboluri poetice sunt ochiul, pragul, privirea, oglinda, lira, com ­
pasul, masca, focul, labirintul, lacrima, lutul, cercul, sfera, clepsidra, oul, albul, negrul, cenuşa, num ărul
unu, ramura de măslin, creanga de a u r etc.
V___________________ J
•* PUNCTE DE VEDERE «■
1 1 • „Funcţia unui poet nu este de a resimţi starea poetică: aceasta e o problemă personală. Funcţia
4 I
lui este de a o crea la alţii."
(P aul V a lé ry , Poésie et pensée)
2. ;;Un gând devine liric dacă se spune pe jumătate şi apoi se suspendă, integrarea tăcerii prin re­
curs la diferitele modalităţi ale figurii elipsei fiind una din caracteristicile poeziei moderne.”
4 4
(L u cian B laga, Din duhul eresului)
3* „Două valenţe are aşadar spiritul poetic. El este un agent al formei şi un generator de sens."
(A u rel P a n te a , Naşterea realului poetic)
4 >
41
pagina 43
4)
 PARTEA I »

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Spaţiul poetic nu este un spaţiu parcurs de un mesaj, ci un spaţiu plin, el însuşi mesaj; un spaţiu
plin de toate traseele ce îl străbat şi de nedespărţit de aceste trasee care definesc scriitura Imagina­
rului, dar care, de asemenea, condiţionează şi lectura textului poetic.”
2. „Imaginarul, răspântie a schimburilor, se va dezvălui ca loc al răspunsurilor căutate în spaţiu
la spaimele fiinţei în faţa temporalităţii.”
3. „Textul poetic nu poate fi înţeles decât în globaliiatea a tot ceea ce îl alimentează şi îi îngăduie
să fie ceea ce este, fără ca totuşi să îi confere un sens”; „nu inventarierea minuţioasă a formelor, ci
o căutare a sensului dincolo de sine, care defineşte esenţa poeticului, ar putea să fie înlesnită de o
poetică a Imaginarului.”
(Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului)

\) A P L I C A Ţ* I I

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

<> „Am căzut în propria mea inimă de copil

la fel cum se prabuşeşte-n iarbă un cal.
Am căzut într-o inimă pe care
atingând-o cu mine însumi
de jur împrejurul meu, tot mai departe,
ţărmurile.
Şi înotam, înotam
în mijlocul unei mări a candorii,

<> o făceam să existe din ce în ce mai puţin

şi mai stins.
Fiecare bătaie a ei ondula tot mai întins
a singurătăţii,
a lucrurilor de demult.
înotam , într-un plutitor
şi eu înotam, înotam şi fiecare lovitură şi transparent ocean, înotam .”

<} de braţ împingea,

1. Care este vârsta la care face referire poetul?
(Nichita Stănescu, îndoirea luminii)

2. Transcrie două cuvinte folosite cu sens figurat în text şi alcătuieşte enunţuri în care să apară
cu sens propriu.
3. Exemplifică o metaforă şi o hiperbolă din textul citat.

§ 4. Transcrie un vers care susţine caracterul subiectiv al poeziei.

5. Prezintă două particularităţi ale modului de expunere pe baza căruia este compus textul.
6. Prezintă două argumente ale modernităţii poeziei citate.

i 7. Precizează verbul-laitmotiv al textului. Ce sugestii conţine acesta?

8. Transcrie două versuri în care se asociază trei tipuri de imagini artistice.
9. Explică motivul schimbării timpului verbal perfectul compus cu imperfectul în poezia dată.

( > 10. Comentează versurile: „Şi înotam, înotam/în mijlocul unei mări a candorii,/a singurătăţii,/a
lucrurilor de demult”, prin raportare la semnificaţiile de ansamblu ale poeziei.
11. Utilizând monologul şi descrierea, scrie o compunere de aproximativ o pagină cu titlul

0 Copilul în faţa lumii.

pagina 44
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

OPERA DRAMATICĂ

O p era dram atică este textul literar organizat în acte şi scene, scris sub formă de dialog sau de mo­
nolog şi destinat reprezentării scenice, în care personajele comunică în mod direct, fără intervenţia
unei voci auctoriale, într-un cadru artistic - decor, lumini, costume, muzică - adecvat subiectului şi
epocii recreate pe scenă.

Opera dramatică - limitări şi deschideri:

■ Fiind constrânse de condiţiile materiale ale reprezentării, operele dramatice trebuie să aibă dimen­
siuni reduse, concizie temporală şi spaţială, număr limitat de personaje şi de tablouri, un con­
flict puternic şi reprezentativ.
■ Ca artă sincretică, teatrul îmbină în acelaşi spectacol elemente aparţinând mai m ultor arte: li­
teratura, pictura, muzica, dansul, sculptura, arhitectura.
■ Orice operă dramatică presupune o anume structurare a acţiunii, diferită după genul spectaco­
lului, în acte, tablouri şi scene. Spre deosebire de opera epică, în care acţiunea poate luneca uşor
dintr-un plan în altul, opera dramatică este mai rigidă din acest punct de vedere, fiind condiţionată
de schimbarea decorului şi a personajelor. Cu toate acestea, pot exista două sau chiar trei pla­
nuri dramatice, care aduc în prim-plan personaje diferite, intrate în conflicte colaterale celui prin­
cipal, care însă contribuie finalmente la realizarea unităţii operei.
■ Opera dramatică se compune din două părţi distincte, dar inseparabile: dialogul/monologul şi
didascaliile. In dialoguri vorbeşte personajul, pe când în didascalii intervine autorul însuşi.
■ Materia de expresie a textului dramatic este lingvistică, pe când cea a reprezentării este multiplă,
lingvistică şi nonlingvistică. Mijloacele lingvistice de expresie teatrală sunt susţinute şi nuanţate
de celeparalingvistice sauparaverbale (numite şi „prozodia textului dramatic”): intonaţia, accentul,
cantitatea, cezura, oprirea, pauza, suflul, timbrul vocii, exclamaţia. Codurile nonverbale pot fi so­
nore (strigăte, râsete, suspine, gemete, cântece, zgomote de fond, muzică de fundal etc.) şi vi­
zuale (determinate de prezenţa fizică a actorilor pe scenă, de maniera lor de a se deplasa, de
expresiile lor faciale şi corporale, de gesturile lor etc.).
■ Dramatism ul rezultă din to t felul de răsturnări de situaţii, confruntări, ruperi de nivel, tre­
ceri de la o stare la alta. Efectul produs asupra spectatorului va fi tensiunea interioară, orien­
tată în m od obligatoriu spre o soluţie. Când această soluţie nu se întrevede, dramaticul
devine tragic.

$ REFLECTEAZĂ!---------------------------------------- ---------
1. „In teatru, totul e limbaj.”
(Eugen Ionescu, Note şi contranote)
2. „La nivelul cel mai de sus al realizării artistice, un spectacol îşi dezvăluie semnificaţiile nu
atât prin determinarea elementelor constitutive, cât prin îmbinarea, prin dozajul lor: se petrece
acolo o adevărată alchimie, un proces tainic în care substanţele se opun şi se contopesc, se neagă
pe ele însele şi se afirmă.”
(Ştefan Aug. Doinaş, Poezia şi comicul nostalgiei, în „Teatru”, nr. 7/1956)

pagina 45
< I
PARTEA I i
/T BREVIAR DRAMATIC
Actorul este „un artist prezent în spaţiul scenic, a cărui misiune este de a acţiona şi de a vorbi într-un
univers ficţional pe care îl construieşte sau contribuie la construirea acestuia." (Anne Ubersfeld, Termeni

{ I cheie ai analizei teatrului)

Actul este o unitate structurală specifică teatrului (o piesă are, de regulă, de la unu la cinci acte), care
permite schimbarea planului acţiunii şi, implicit, a decorului. Scena reprezintă o diviziune a actului, permiţând
interacţiunea punctuală dintre două sau mai multe personaje şi marcând un nod al conflictului.
Acţiunea dramatică reprezintă o suită de evenimente ficţionale - faptice sau verbale - prezentate
I I pe o scenă şi atribuite unor personaje între care se stabilesc relaţii. Aceasta poate fi statică sau cu pro­
gresie lentă - cum se întâmplă în tragediile antice sau în teatrul contemporan - , dar şi dinamică sau chiar
implexă, adică asociind mai multe serii de evenimente, ca în teatrul romantic.
Conflictul este considerat „adevărata identitate a dramaticului" (Adrian Marino, Dicţionarele idei lite­
( > rare), constând în existenţa a două sau mai multe forţe opuse, aflate într-o relaţie ostilă, în cadrul unui sistem
de acţiuni şi reacţiuni. între aceste forţe se interpune un obstacol, o barieră, o rezistenţă oarecare - o voinţă
mai puternică, puterea politică, destinul etc., încât ia naştere un dezechilibru care va conduce la o criză. Ca şi
în opera epică, un conflict dramatic poate fi exterior (constă în ciocnirea a două forţe antagonice şi se mani­
festă în viaţa socială, în interiorul relaţiei om-natură, om-societate, om-stăpânire) sau interior (ciocnirea eului
t I cu sine însuşi, un dezechilibru generat de voinţa, sentimentele, convingerile şi raţiunea sa: sentiment/raţiune,
datorie/vinovăţie, ideal/realitate, libertate/constrângere, credinţă/tăgadă, viaţâ/moarte etc.). în mod frecvent,
în cuprinsul aceleiaşi opere apar atât conflictul exterior, cât şi cel interior, condiţionându-se reciproc.
Costumele reprezintă un cod vizual de mare importanţă, fiind încărcate de sens: sunt un indicator

I > istoric pentru epoca în care se petrece acţiunea piesei, un mijloc de caracterizare a personajului, de mar­
care a trecerii real-ireal sau natural-supranatural.
Decorul este un element asociat sau chiar constitutiv al limbajului dramatic, definind un ansamblu
de elemente materiale dispuse pe scenă cu scopul de a obţine un anumit efect. El poate fi descris cu

{> minuţiozitate de autor sau, dimpotrivă, acesta poate lăsa libertate totală decoratorului. Se produc astfel
fie adaptări ale decorului în funcţie de circumstanţele socio-culturale ale reprezentării, fie se încearcă o
conservare cât mai exactă a timpului şi a atmosferei evocate de autor.
Didascaliile reprezintă intervenţiile din paranteze ale autorului piesei de teatru, în care este desem­
nat contextul comunicării: cine vorbeşte, în ce stare se află, cu ce tonalitate, cine intervine în vorbirea per­
I ) sonajului, care este mimica sa, ce efect are o replică asupra celor din jur, cum ar trebui interpretat momentul
din punct de vedere actoricesc etc. Rolul didascaliilor este prin urmare dublu: au valoarea unui text de regie,
cuprinzând indicaţii date de autor ansamblului de practicieni ai spectacolului - regizor, actori, scenograf,
costumier, tehnician de sunet etc. -, şi deopotrivă a unui suport care permite lectorului să construiască

{) imaginar actul reprezentării (fie un loc în lume, fie o scenă de teatru, fie amândouă în acelaşi timp).
Muzica în teatru are funcţie valorizantă. Ea poate fi atribuită actorului însuşi, care trebuie să aibă şi
calităţi vocalice, sau se poate constitui într-un element de fundal, sub forma diverselor efecte acustice pro­
duse în afara scenei, în culise, aflate însă într-un raport direct cu situaţia teatrală.

< I Personajul dramatic este o noţiune complexă, deoarece se referă deopotrivă la eroul „din carte" şi
la actorul de pe scenă, care interpretează rolul respectiv.
Receptorul în teatru este dublu: cititorul piesei şi spectatorul reprezentării sale scenice. El este extrem
de solicitat, deoarece opera dramatică - textuală şi scenică - spune mai multe lucruri în acelaşi timp,

V
prezintă mai multe discursuri simultane sau intercalate.
t » ___________________ J

PUNCTE DE VEDERE «-
„Recită tirada, rogu-te, cum ţi-am rostit-o eu, uşor curgător; ci dacă o răcneşti, aşa cum fac mulţi din­
I I tre actorii ăştia, mai bine îl pun pe crainicul oraşului să-mi recite versurile. Nici nu despica văzduhul cu
mâinile, aşa de parcă ai tăia lemne, ci fii în totul domol: căci, chiar în mijlocul torentului, al furtunii şi -

\ ) ca să zic aşa - al vârtejului pasiunii, trebuie să dobândeşti şi să arăţi o cumpătare care să-i dea moliciune.”
(William Shakespeare, Hamlet)

pagina 46
( »
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

C ITEŞTE, IN T E R P R E T E A Z Ă . A R G U M E N T E A Z Ă l
1. „Teatrul este o lume, care-şi are înfăţişarea sa, legile, moravurile, forma şi misterele sale. N u
avem niciun motiv să-i refuzăm independenţa dezvoltării sale în cadrul artei şi modul său particu­
lar de a gravita între artă şi viaţă. Dar, ar fi în zadar să-i negăm dependenţa de literatură. Este tri­
butar prin capodoperele sale fără de care ar vegeta la nivelul practicii de bâlci. U n număr de trapez
zburător este un poem tot atât de pur ca şi o tragedie; dar principiul frumuseţii sale este închis în
corpul trecător al executantului.”
(Robert Pignarre, Histoire du Théâtre)
2. „In modul de organizare a artei spectacolului, după cum şi în atenţia de care se bucură aceasta
în ochii publicului, pot fi observate caracteristicile culturale şi sociale ale lumii şi epocii respective,
teatrul având într-o mai mare măsură decât alte genuri artistice capacitatea de a ridica mentalitatea
oamenilor. Este o artă a dezbaterilor imediate, dar şi a legăturilor cu izvoarele culturale cele mai vechi,
o artă a comunităţii, adunându-i pe toţi membrii societăţii la un loc.”
(Ileana Berlogea, Istoria teatrului universal)

A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„PROFESORUL: E puţin trist. Dar e frumos. Cel puţin ştii că nu eşti singur sub bolta asta
imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelaţie... în Ursa Mare, sau pe Steaua Polară, sau pe Vega...
N EC U N O SC U TA : Sau pe steaua dumitale fără nume...
PROFESORUL: Da... Sau pe steaua mea fără nume... Aventura asta ridiculă, care se numeşte
viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt noroc. Poate că acolo tot
ce aici e greoi şi apăsător devine uşor, tot ce aici e întunecat şi opac devine luminos şi transpa­
rent. Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumătate - gesturile noastre zadarnice, visurile
noastre căzute - tot ce am fi vrut să cutezăm şi n-am cutezat, să iubim şi n-am iubit, tot, tot, se
împlineşte, se simplifică, se împarte.
N EC U N O SC U TA : Crezi... crezi că sunt şi acolo oameni?... Oameni ca noi...
PROFESORUL: Oameni, nu ştiu. Ca noi, nu cred. Dar poate fiinţe mai uşoare... mai lu­
minoase... mai plutitoare... (Cu o schimbare de ton, privind-o:) Când te-am văzut astăzi, seara, in­
trând acolo - în gara aceea afumată -, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare... am crezut
o clipă că vii din altă lume.
N EC U N O SC U TA : Poate că viu din altă lume.
PROFESORUL: Nu... nu...
N EC U N O SC U TA : De unde ştii?...
PROFESORUL: Pentru că nicio stea nu se abate, nu se opreşte niciodată din drumul ei.”
(Mihail Sebastian, Steaua fără nume)

1. De ce crezi că autorul nu dă nume precise personajelor?

2. De unde crede Profesorul că vine Necunoscuta?
3. Care sunt modurile de expunere în fragmentul citat?
*

pagina 47
 PARTEA I

4. încadrează personajul masculin din fragment într-o tipologie umană.

5. Motivează frecvenţa punctelor de suspensie în fragmentul citat, având în vedere rapor­
tul dintre comunicarea verbală-nonverbală-paraverbală în textul dramatic.
6. Transcrie două structuri antinomice (opuse), corespunzătoare celor două „lumi” pre­
zentate în fragmentul citat.

7. Transcrie o enumeraţie care poate fi pusă în relaţie de echivalenţă cu titlul operei din care
este extras fragmentul.
8. Exprimă-ţi opinia despre maniera în care este definită viaţa în secvenţa: „Aventura asta
ridiculă, care se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar
cu alt noroc.”
9. Ce efect crezi că poate avea asupra regiei spectacolului Steaua fără nume numărul redus
al didascaliilor?

10. Comentează secvenţa: „Pentru că nicio stea nu se abate, nu se opreşte niciodată din dru­
mul ei”, prin raportare la semnificaţiile fragmentului citat.
11. Realizează, în câte zece rânduri, profilul uman (chip, voce, atitudine etc.) al actorilor
care ar putea interpreta rolurile din textul citat.

I. SPECII EPICE
BASMUL
Basmul este o specie a epicii populare, în proză sau în versuri, în care sunt relatate întâmplări fantas­
tice puse pe seama unor personaje imaginare (Feţi-Frumoşi, zâne, animale năzdrăvane, balauri, zmei,
vrăjitoare etc.), caracterizat prin fabulaţie senină şi prin finalul nupţial sau glorificator al binelui.

Basmul - limitări şi deschideri:

■ Structura basmului universal este monotipică, fixată prin tradiţie şi marcată de anumite con­
venţii narative, care compun un protocol ficţional specific: formula iniţială are rolul de a pro­
iecta naraţiunea în fabulos, făcând trecerea din planul real în cel ireal; formula mediană asigură
continuitatea comunicării ficţionale, menţine suspansul şi creează tensiune epică; formula finală
restabileşte echilibrul real-ireal şi mimează scorneala sau invenţia.
■ Modelarea mesajului narativ implică un algoritm general acceptat, ca un cod străvechi: 1. o situ­
aţie iniţială caracterizată de echilibru; —>2. un eveniment care dereglează echilibrul iniţial; —►3.
acţiunea reparatorie, care implică o aventură eroică a protagonistului; —►4. refacerea echilibru­
lui şi răsplătirea eroului.
■ Motivele specifice basmului sunt: îm păratul fără urmaşi, superioritatea mezinului, probele,
călătoria, drum ul cu obstacole, triplicarea, lupta, im postorul, apa vie şi apa m oartă, calul
năzdrăvan, vicleşugul, nunta etc.
■ Personajele basmului sunt polarizate etic, fiind situate fie de partea binelui, fie de cea a răului;
multe dintre ele posedă însuşiri excepţionale şi sunt ajutate în îndeplinirea misiunii de forţe

pagina 48
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

supranaturale, fiind construite pe baza idealizării însuşirilor omeneşti (curaj, frumuseţe, bunătate,
credinţă, blândeţe, putere fizică, inteligenţă).
■ Procedeele stilistice specifice basmului sunt repetiţia, personificarea, alegoria, comparaţia şi antiteza.
■ Limbajul este, în general, accesibil, cu accente populare şi arhaice, cu formule care dovedesc ora­
litatea speciei; pot fi prezente proverbe, zicători şi expresii populare.

$ REFLECTEAZĂ!
1. „Nu există o regulă care să prescrie numărul elementelor ficţionale acceptabile, ci există,
dimpotrivă, o mare flexibilitate în această privinţă - forme precum basmul ne pregătesc să ac­
ceptăm la fiece pas corecţii ale cunoaşterii noastre despre lumea reală.”
(Umberto Eco, Şaseplimbări prin pădurea narativei)
2. „Basmele prezintă lumea aşa cum ar dori-o povestitorii şi ascultătorii lor: trecerea eroilor
prin desfăşurarea naraţiunii este întotdeauna ascendentă, omul învinge zmeii şi balaurii, îl
păcăleşte pe diavol, cel din urmă ajunge cel dintâi, băiatul sărac trece toate probele şi se însoară
cu fata de împărat... Basmul este, aşadar, imaginea artistică a dorinţelor, funcţia lui fiind aceea
de evadare din îngrădirile realităţii cotidiene.”
(Balâzs Lajos, Folclor. Noţiuni generale defolclor şi poetică populard)

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„Era odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată.
Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar
el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a
întors iar acasă şi era foarte necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă adevărată. Intr-o
seară, tocmai se stârnise o furtună cumplită, tuna şi fulgera şi ploua cu găleata; era o vreme îngrozi­
toare. Deodată s-a auzit cum bate cineva la poarta oraşului şi regele, tatăl prinţului, s-a dus să deschidă.
La poartă era o prinţesă. Vai, dar în ce hal era din pricina ploii şi a vremii rele! Apa îi cur­
gea şiroaie pe păr şi pe haine şi îi intra în pantofi pe la vârfuri şi ţâşnea înapoi pe la călcâie. Dar
zicea că-i prinţesă adevărată.
— Bine, las’ că vedem noi îndată! s-a gândit regina, dar n-a spus nimic; s-a dus în odaia de cul­
care, a luat toate saltelele din pat şi a pus pe scândurile patului o boabă de mazăre. Pe urmă a
pus peste mazăre douăzeci de saltele de lână şi pe saltele douăzeci de perne mari de puf.
Aici s-a culcat prinţesa.
Dimineaţa au întrebat-o cum a dormit.
— Groaznic de prost! a răspuns prinţesa. Toată noaptea n-am închis ochii. Dumnezeu ştie
ce a fost în pat! Am şezut pe ceva tare şi acuma-s toată numai vânătăi! Groaznic!
Şi atunci au văzut cu toţii că era o prinţesă adevărată, dacă a simţit ea o boabă de mazăre prin
douăzeci de saltele şi douăzeci de perne de puf. Aşa de gingaşă nu putea să fie decât numai o prinţesă!”
(Hans Christian Andersen, Prinţesa şi bobul de mazăre)

1. Care este motivul pentru care prinţul se întoarce acasă necăjit?

2. Transcrie structura care marchează începutul intrigii naraţiunii.

pagina 49
 PARTEA I

3. Precizează rolul expresiv al interjecţiei în enunţul: „Vai, dar în ce hal era din pricina
ploii şi a vremii rele!”

4. Realizează, în cinci-şase rânduri, rezumatul fragmentului citat.

5. Transcrie o expresie populară prin care se exprimă intensitatea ploii.
6. Motivează prezenţa pleonasmului în structura: „Aşa de gingaşă nu putea să fie decât
numai o prinţesă!”

7. Transcrie structuri prin care să indici timpul şi spaţiul desfăşurării întâmplării prezentate.
8. Comentează prezenţa/absenţa elementelor de fantastic în textul citat.
9. Precizează ipostaza naratorului în textul citat.

10. Descrie în maximum zece rânduri noaptea „groaznică” petrecută de prinţesă în odaia de
dormit, transformând bobul de mazăre într-un personaj activ al naraţiunii.

BALADA POPULARĂ

Balada populară sau cântecul bătrânesc (Vasile Alecsandri) este o creaţie epică în versuri, în care se
proiectează un eveniment eroic - istoric, legendar sau mitic - prin intermediul unei întâmplări cu note
fantastice, la care participă un număr restrâns de personaje.

Balada populară - limitări şi deschideri:

■ Infăţişându-se ca un amplu poem narativ cu numeroase accente lirice, balada populară este înru­
dită cu basmul prin plasarea în antiteză a personajelor, dar se îndepărtează de acesta prin fina­
lul în general trist, care implică sacrificiul de sine al eroului.
■ Baladele pot fi pastorale, legendare, voiniceşti, fantastice, eroice, istorice, haiduceşti, iar temele cele
mai frecvente sunt dreptatea, viaţa pastorală, relaţia stăpân-supuşi, haiducia, libertatea, călătoria
iniţiatică, iubirea, familia.
■ Figura de stil definitorie pentru specie este hiperbola, a cărei funcţie este de a contura un por­
tret ideal de erou popular, înzestrat cu toate atributele vitejiei, ale onoarei şi ale forţei fizice
şi morale.
■ Denumirea de cântec bătrânesc se explică, în spiritul sincretismului, prin faptul că balada este
adesea cântată pe o melodie simplă şi melancolică, acompaniată de un instrument muzical din
lumea satului.

1$ REFLECTEAZĂ!--------- ---------------- “ --------------------

„Ceea ce este sâmburele poeziei noastre naţionale sunt baladele şi cântecele populare.”
(Mihail Kogălniceanu, Introducţie la „Dacia literară”)

pagina 50
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
—1
r
A P L IC A Ţ II

C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:

„Foaie verde-a cucului, Că din brazdă a sărit.

La curţile Stupului, Stupul său se necăji,
Stupului, bogatului, Pe biet Pintea-1 otigi
Cine oare că-mi slujea, Şi amar mi-1 sudui.
Cine toate le făcea? Pintea meu se necăjeşte,
Era Pintea cel tăcut, Către Stup crunt priveşte
Dar la minte priceput, Şi aşa că-i glăsuieşte:
Era Pintea cel voinic, — Hei, Stupule, stăpân rău,
In năcaz trăit de mic [...] Ascultă ce-ţi grăiesc eu:
Pintea toate le făcea, Coderiştea de la bici,
Nicio vorbă nu scotea, Vezi, o-mplânt în brazd-aici; ;
Făr-în gândul lui gândea: Coderiştea de-o-nfrunzi,
«Cine-i slugă la altul Eu atunci te-oi mai sluji,
Multe rabdă, săracul; Zău atunci, şi nici atunci,
Las’ să rabde, dacă şede, Pân’ ce-o face mere dulci,
Codru-i mare şi nu-1 vede!».. Pân-or da din juguri
Iată însă că-ntr-o zi Muguri,
Pintea la arat ieşi, Din restele
Şi, zău, nu ştiu cum greşi: Vişiniele
O ri un bou că s-a smuncit, Să mânci, Stupule, din ele!”
O ri că plugul s-a izbit, {Pintea Viteazul)

1. Cui se adresează autorul anonim prin interogaţiile din text?

2. în ce gen literar se încadrează textul citat?
3. Ce tipologie consacrată de literatura populară ilustrează Pintea?
*
4. Transcrie din textul citat două elemente care atestă caracterul tradiţional specific litera-
turii populare.
5. Menţionează elementele de versificaţie ale textului citat.
6. Prezintă rolul apostrofului în versul: „Pân’ ce-o face mere dulci”.
7. Enumeră patru trăsături ale personajului Pintea.
■**
8. Motivează utilizarea ghilimelelor în interiorul fragmentului citat.
9. Precizează, pe baza unui argument, tipul de baladă ilustrat de textul citat.
10. Explică valoarea stilistică a pronumelui personal în versul: „Cine oare că-mi slujea”. |
***
11. Comentează rolul monologului în conturarea portretului interior al protagonistului.
12. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ zece rânduri, despre mesajul textului citat.
L_____________________________________________________________________________________ Ă

pagina 51
 PARTEA I

BALADA CULTĂ
Balada cultă este o creaţie epică în versuri, în care se prezintă o întâmplare exemplară de factură
istorică, fantastică, mitologică, legendară sau familială, pusă pe seama unor personaje cu însuşiri excepţio­
nale sau supranaturale, care trăiesc un conflict puternic sau se află într-o situaţie-limită.

Balada cultă - limitări şi deschideri:

■ Spre deosebire de balada populară, în care predomină eroicul, în balada cultă problematica este
mai complexă, incluzând teme precum moartea, cunoaşterea, călătoria iniţiatică, iubirea,
depăşirea limitelor, creaţia etc.
■ Apropiată de poem, balada cultă este o sinteză armonioasă a celor trei genuri literare: epicul este
prezent sub forma naraţiunii şi a acţiunii ce evoluează tensional, pe baza momentelor subiec­
tului; dramaticul vine din forţa conflictului (exterior şi interior) şi din prezenţa dialogului ca
mod de expunere; liricul îmbracă textul la nivel stilistic şi expresiv, asigurându-i totodată o mu­
zicalitate specifică mesajului operei (melancolică, revoltată, angajantă, duioasă etc.).
■ In balada cultă, evenimentul epic este învestit cu o valoare simbolică, mitică sau ritualică, de­
venind un prilej de reflecţie asupra unor teme profunde ale gândirii şi ale trăirii: condiţia cre­
atorului în lume, capacitatea omului de a-şi înfrunta destinul, desăvârşirea prin cunoaştere,
iubirea şi moartea ca praguri esenţiale pentru traiectoria prin lume, jertfa de sine în numele
unor valori umane superioare etc.
■ Personajele baladeşti sunt deseori construite în antiteză, fiind purtătoare ale unor valori uşor
recognoscibile (dreptate/nedreptate, vitejie/laşitate, bine/rău, credinţă/ispită, curaj/prudenţă etc.).
■ Schema epică este mai complicată decât în balada populară, implicând uneori pauze descriptive
şi acţiuni colaterale, menite a evidenţia figura protagonistului.

CITBŞTK» INTERPRETEAZĂ, ARGUMENTEAZĂ!

I
„In structurarea imaginarului baladesc, în tectonica sa atât de dinamică, se produce un fel de con­
taminare, de îngemănare fecundă a genurilor literare, pentru că liricul, epicul şi dramaticul fuzio­
nează în mod plenar, tocmai pentru a transcrie în regimul unei autenticităţi totale stări afective dintre
cele mai diverse...”

(Iulian Boldea, Teatralitate şi estetism în poezia lui Radu Stanca)

A P L I C A Ţ♦ I I

Citeşte textul următor şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„In faptul dimineţii, prin parc, îngândurată, Tiptil atunci, din umbra tufişului răsare
Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare,
A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad - S-apropie de fată, o prinde pe furiş,
Iar tinercle-i plete de peste umeri cad S-apleacă, o sărută şi piere prin tufiş.
Pe piept, şi ea le prinde mănunchi în alba-i mână. Fatma răsare-n ţipet, de spaimă-ngălbenită.
Zâmbind s-aşază fata aproape de fântână «El are fes ca-n Yemen şi haina zdrenţuită!»
Pe-o lespede de marmor, privind cu gândul dus Şi grabnic eunucii se-nşiră, urmărind
La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus. Ca şerpii prin tufişuri pe Musa-Nin, şi-l prind.

pagina 52
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

i >
Fatma plângând se duce la tată-său şi-i spune: Fatma stă răzimată de-al tronului pilastru,
«Voi pune servitorii să-l bată! Şi voi pune Şi sclavul stă nainte-i. El are fes albastru,
Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat
De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat!
Şi-albaştri are ochii, d-un farmec dureros;
E tânăr şi e palid şi-aşa e de frumos! i >
Mişelul!» Şi Ben-Omar izbeşte cu piciorul S-aruncă furtunatic spre rob atunci sultanul,
Şi dă un semn. In lanţuri legat, cutezătorul Şi-i fulgeră-n cap ochii şi-n mână iataganul:
Nin-Musa intră palid, cu ochii la pământ,
El are fes ca-n Yemen şi-o zdranţă de veşmânt.
«Acesta e?» Şi fata se-ndoaie puţintel:
«N-a fost acesta, tată! Să nu loveşti în el!»”
i ►
(George Coşbuc, Fatma)
1. De ce Fatma se preface a nu-1 recunoaşte pe Musa-Nin?
2. De ce iubirea dintre cei doi tineri pare imposibilă? i )
3. Transcrie două versuri ilustrative pentru spaţiul cultural-istoric din care este inspirată balada.

4.
5.
Motivează îmbinarea mai m ultor moduri de expunere în textul citat.
Transcrie din text două epitete în inversiune, cu rol portretistic.
i >
6. Precizează tema baladei citate.

o
7. Enumeră patru termeni din text care evocă civilizaţia orientală.
8. Transcrie câte un vers din care să reiasă condiţia socială a celor două personaje.

9. Comentează modalităţile de realizare a imaginilor dinamice în secvenţa: „Şi grabnic eu­

nucii se-nşiră, urm ărind/C a şerpii prin tufişuri pe Musa-Nin, şi-l prind.”
10. Transcrie un vers în care apar trei tipuri diferite de imagini artistice. (>
11. Realizează în şase-zece rânduri caracterizarea Fatmei, pornind de la secvenţa: „Se plimbă
visătoare Fatma...”
12. Exprimă-ţi opinia despre îmbinarea celor trei genuri literare - epic, liric şi dramatic - în 4 )
textul citat.

FABULA
4 >
Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, scrisă sub forma unei scurte povestiri ale­
gorice în care sunt satirizate moravuri sociale şi defecte omeneşti prin intermediul păsărilor, al anima­
lelor sau al obiectelor personificate.
4i
Fabula - limitări şi deschideri:
■ Majoritatea fabulelor sunt organizate în două părţi: o primă secvenţă narativă sau dialogată, în 4 )
care este surprinsă o întâmplare cu tâlc sau o scenă semnificativă ai cărei protagonişti sunt per­
sonaje fitomorfe (plante) sau zoomorfe (animale, păsări), şi a doua secvenţă, mai scurtă - numită
morala -, care sintetizează mesajul sau învăţătura fabulei, aplicabilă în lumea oamenilor.
4 1
■ Acţiunea din fabulă este scurtă şi concentrată asupra unui singur episod din viaţa personajelor,
iar plasarea sa în timp şi spaţiu este vagă, sugestie a faptului că se poate petrece oriunde în so­
cietate, indiferent de epocă.
■ Morala poate fi explicită (formulată de către autor) sau implicită (sugerată de autor). 4 1

pagina 53
4 )
 PARTEA I

■ Deşi se remarcă prin economia de mijloace stilistice, în fabulă universul uman este înlocuit cu
universul necuvântătoarelor, pe baza unei succesiuni de personificări care ia forma alegoriei.
■ Alegoria este o figură de compoziţie care constă în înlocuirea unei realităţi abstracte cu o suită
de imagini concrete, în scopul facilitării înţelegerii acesteia. La baza oricărei alegorii stau figuri
de stil precum personificarea, comparaţia şi epitetul, toate având menirea de a produce sub­
stituţia celor două „lumi” ce se oglindesc reciproc.
■ Personajele fabulei - slujind intenţia auctorială critică şi satirică - sunt realizate schematic şi carac­
terizate în primul rând prin limbaj, ele fiind simple măşti ale unor trăsături omeneşti reproba­
bile (lăudăroşenia, lăcomia, şiretenia, demagogia, ipocrizia, dorinţa de putere etc.).
■ Fabula reprezintă oglinda unei epoci, mesajul ei moralizator şi scopul didactic-instructiv fiind
relevante pentru această trăsătură a speciei.

c iT iŞ T i* m m m m m w A M A a r g u m e n t e a z ă »
1. „Meritul fabulei este dublu: ea suscită râsul şi dă o lecţie de prudenţă.”
(Fedru, Prolog la Fabule, Cartea I)
2. „Fabula este un fel de alfabet al umanităţii, prin intermediul căruia s-au putut scrie primele
certitudini filosofice; şi din această cauză, personajele trebuiau să funcţioneze ca abstracţiuni alge­
brice sau ca piese ale unui joc de şah.”
(H.J. Blackham, The Fable as Literature)
3. „Valoarea unei fabule stă în simpla vervă de cuvinte.”
(G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)

A PL IC A Ţ II
Citeşte textul u rm ăto r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„O dihanie de cioară,
Ce-i dăduse naiba-n gând?! «Sunt - zice - privighetoare
Să ia fulgi de alte păsări, Şi Dumnezeu mi-a dat dar;
Să iasă la zbor cântând. Sunt pasăre zburătoare.
Care de pe lângă mine
Ce nume să-şi dea acuma? Va zice că nu cânt bine,
Că e lucru-nsemnător! E mare, mare măgar.»
De la nume-atârnă toate
Şi trecut, şi viitor. Şi eho răspunde: gar!
Pasările aud: gar!
Se numi privighetoare, In tăcere o ascult;
Păsăruică cântăreaţă, Se apropie mai mult,
Unde cântă pe răcoare, Fiecare o priveşte,
Ştii, colea, de dimineaţă. Fiecare îşi zăreşte
Fulguleţul, pana sa,
Şi zbura de bucurie Şi-ncep a ţi-o dezbrăca,
Biata cioară când gândea Scuipă-n gură ş-apoi zboară.
Că cioroii or s-o ţie Poetul rămâne cioară!”
De poet şi păsărea.
Iese-acuma îngâmfată (Ion Heliade-Rădulescu,
Si la lume se arată Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare)

pagina 54
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

1. Ce defecte omeneşti sunt satirizate în fabula dată?

{ i
2. La ce face aluzie autorul prin rima măgar - gar?
3. Care este domeniul căruia autorul îi asociază povestea ciorii-privighetoare?

4. Precizează modurile de expunere din textul citat.

iI
5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele a zbura şi dimineaţă să intre în componenţa unor
figuri de stil, pe care le vei preciza.
6. Transcrie o structură din care reiese atitudinea naratorului faţă de cioară. 4 )
7. Precizează rolul interogaţiei retorice în versul: „Ce-i dăduse naiba-n gând?!”
8. Precizează valoarea stilistică a pronumelui personal în secvenţa: „Şi-ncep a ţi-o dezbrăca”.
9. Explică în şase-zece rânduri morala fabulei citate. 44
10. Scrie un monolog de maximum o pagină cu titlul Pledoarie pentru onestitate, pornind de
la mesajul fabulei citate.
I >
NUVELA
Nuvela este o naraţiune în proză, constituită pe baza unui singur fir narativ şi a unui conflict unic, con­
centrat în jurul personajului principal, cu un subiect concis, o structură riguroasă şi un stil obiectiv,
bazat pe eliminarea detaliilor şi pe surprinderea protagonistului în situaţii-limită.

Nuvela - limitări şi deschideri:

■ Subiectul nuvelei are ca particularitate concentrarea expoziţiunii şi dilatarea punctului culmi­
nant, menit a surprinde personajul în momente şi situaţii tensionate.
o
■ Tehnica de compoziţie se bazează pe eliminarea detaliilor şi a digresiunilor, astfel încât efectul de
veridicitate să se obţină într-un spaţiu relativ restrâns şi cu o mare economie de mijloace stilistice. 4
■ Acţiunea începe uneori foarte aproape de deznodământ, antecedentele din viaţa personajelor
»
fiind succint prezentate în expoziţiune. Sunt relatate mai ales fapte verosimile, puternic legate
de realitatea imediată, într-o naraţiune de mică amploare, care urmăreşte ordinea cronologică
a evenimentelor.
■ Accentul cade pe surprinderea personajului, de obicei cu caracter puternic, în mediul lui de viaţă,
4 4
în întregul sistem de relaţii care-i definesc personalitatea. Acesta este caracterizat complex, din mai
multe perspective şi prin numeroase modalităţi, naratorul vrând să creeze iluzia autenticităţii.
■ Stilul este de regulă sobru şi obiectiv, bazat pe surprinderea faptelor în firescul derulării lor.
Relaţia narator-cititor este mai slab reprezentată decât în povestire, în favoarea unui raport mai
4 4
strâns cu evenimentele, ceea ce duce la o mai mare obiectivitate.
■ Cele mai cunoscute tipuri de nuvelă sunt cele istorice, fantastice şi psihologice.

PUNCTE DE VEDERE
4 I
„Ea (nuvela, n.a.) are asupra romanului de proporţii vaste acest imens avantaj că scurtimea sa
adaugă intensitate efectului. Această lectură, care poate fi terminată dintr-o răsuflare, lasă în spirit
o amintire mai puternică decât o lectură discontinuă, întreruptă adesea de treburi şi de grija intere­ 4 1
selor mondene. Unitatea impresiei, totalitatea efectului este un avantaj imens care poate da acestui
gen de compoziţie o superioritate întru totul particulară...”
(C h a rle s B au d ela ire, Notes nouvelles sur Edgar Poe) 4 4
pagina 55
4 >
 PARTEA I

A P L I C A Ţf I I
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Două zile şi două nopţi Ion Haramu nu s-a clintit din colţul vagonului. Ghemuit pe raniţă, strân­
gând puşca în braţe, stă îngândurat şi posomorât, cu capul în pământ. Numai rareori îşi ridică ochii
în care s-a înfipt o spaimă cruntă de ceva necunoscut şi îngrozitor, şi se uită împrejur nedumerit.
Suflă greu, ca un dobitoc beteag, în creieri îi vuieşte un gând chinuitor şi necontenit bolboroseşte:
— Am să mor în bătălie... Am să mor... Mor.
Buzele-i sunt crâmpoţite şi gâtul uscat, iar pe tâmple i s-au brăzdat pârâiaşe de sudori, pe
care, oricât le şterge, nu seacă.
Dar trenul nesfârşit uruie întruna şi roţile grele scârţâie asurzitor. Locomotivele pufnesc ca
nişte balauri şi scuipă nouri năprasnici de fum, care se vălmăşesc şi se împrăştie în văzduhuri.
Şi în duduitul maşinilor se amestecă jalnic chiotele şi cântecele ostaşilor trudiţi, ca behăitul unei
turm e de oi duse la zalhana. [... |
Apoi cântecele încetează. Oamenii izbucnesc în râsete neroade, urlă, se uită unii la alţii ca şi
când nu s-ar mai fi văzut de mult, pe urmă şi deodată tac toţi, parcă li s-ar fi stins glasul. Din ce­
lelalte vagoane se aud jelaniile tărăgănate, strigătele mulcomite de bocănitul roţilor. Tăcerea se
înţeleneşte şi, în aerul îmbâcsit de năduşeală, se scoboară presimţirile stăpânite şi apasă ca nişte
pietre de moară pe sufletele pornite în gura morţii. In ochii tuturor trem ură o întrebare. Cre­
ierii se frământă căutând un răspuns pe care nu îndrăznesc să-l găsească.
U n căprar spătos şi înalt cât un munte, cu ochii mici, sfredelitori, rămaşi în fundul capului,
cu o mustaţă subţire, bălaie şi cu fălcile ieşite în afară, rupe liniştea:
— Ziceţi, feciori!... De ce-aţi amuţit, mă?... înainte, înainte! [...)
Şi începe deodată, cu glas subţire şi scâncit, o doină.”
(L iv iu R e b re a n u , Hora morţii)

1. Care crezi că este destinaţia oamenilor din vagon?

2. Care este legătura dintre starea personajelor şi doina cântată în finalul fragmentului?
3. In ce tip de nuvelă crezi că se încadrează fragmentul citat? Motivează răspunsul.

4. Precizează tema/temele nuvelei din care este extras fragmentul citat.

5. Transcrie două secvenţe care să ilustreze planul exterior, respectiv planul interior al naraţiunii.
6. Numeşte tipul de narator şi de perspectivă narativă în textul citat.

7. Motivează frecvenţa verbelor la timpul prezent în secvenţa citată.

8. Explică rolul descrierii în textul citat.
9. Prezintă rolul punctelor de suspensie în secvenţa: „Am să mor în bătălie... Am să mor... Mor.”
10. Transcrie o comparaţie prin care se conturează personajul colectiv din fragmentul citat.

11. Stabileşte o legătură între conflictul exterior şi conflictul interior în fragmentul citat.
12. Prezintă semnificaţiile unei metafore din secvenţa: „Tăcerea se înţeleneşte şi, în aerul
îmbâcsit de năduşeală, se scoboară presimţirile stăpânite şi apasă ca nişte pietre de moară
pe sufletele pornite în gura morţii. In ochii tuturor tremură o întrebare.”

pagina 56
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

POEMUL EROIC
Poem ul eroic este o specie a epicii culte în versuri, mai amplă decât balada, care evocă fapte istorice
4 )
sau legendare atribuite unui erou cu trăsături excepţionale, angajat în luptă în numele unor valori umane
şi naţionale superioare.
i I
Poemul eroic - limitări şi deschideri:
■ Apărut în literatura europeană în perioada Evului Mediu, poemul eroic dezvoltă o tematică par­
ticulară, care poate trimite către originea unui popor, luptele sau războaiele acestuia, o anu­
mită perioadă istorică, un obicei al timpului, unele fapte intrate în legendă etc.
4>
■ Acţiunea poemului este în general amplă, bine organizată sub raport compoziţional şi funda­
mentată istoric, mitic sau ritualic.
■ Intriga este complexă şi motivată prin acumularea de fapte ce declanşează acţiunea.
I I
■ Personajele sunt mai numeroase decât în baladă - pot apărea şi personaje colective -, dintre ele
detaşându-se protagonistul, căruia îi sunt atribuite calităţi exemplare: putere, determinare,
onoare, iubire de dreptate şi de adevăr, putere de sacrificiu etc.
■ Pe linia epopeii din Antichitate, în poemul eroic este deseori prezentă o dimensiune miracu­
<)
loasă a faptelor sau a fenomenelor ce le însoţesc, vizând, în genere, raportul dintre om şi natură.
■ Ca şi în baladă - specie cu care se înrudeşte -, elementele epice se îmbină cu cele lirice şi cu cele
dramatice, într-o sinteză ce asigură specificul speciei.

ţ REFLECTEAZĂP-------------------------------------------------
1. „Cu toate că nu se bucură, prin naştere, de nemurirea divină, eroul îşi păstrează până la
moarte puterea supranaturală: este un zeu decăzut sau un om divinizat.”
Qean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, voi. 2)
o
2. „Pasiunea istoriei este un simptom al societăţilor bătrâne: cele tinere îşi ard trecutul, pen­
tru că ştiu că îl pot oricând reinventa. [...] Azi, pentru că în trecut am fost totul, ne iubim pre­
decesorii cu singura religiozitate de care mai suntem capabili, religiozitatea istoriei.”
(Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii)
4>
A P L I C A Ţ* I I
4 !
Citeşte textul u rm ă to r şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
4 1
„Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Şi unde pe sub iarbă câmpiile frumoase
Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase!

«.w • a , • i
m
sta puţin pe gânduri, apoi cu mare glas:
Moldova este pragul întâiului meu pas!
în ţara aceea mică, neîncetat lovită
De duşmani fără număr şi-n veci nebiruită,
In care toţi bărbaţii sunt zmei ce s-au luptat
Cu leahul, cu maghiarul, cu turcul încruntat,
Ascund troiene albe de-a duşmanilor oase,
Un domn viteaz, un Ştefan, adună de mulţi ani
O glorie ce-i demnă de-ai lumii suverani,
4»
&
Vo1 mer§e la Moldova, la Ştefan drept voi merge,
51 luciul de Pe fnante-i cu spada mea voi şterge,
Iar lnmea îngrozită, privind spre răsărit, 4 1
Vedea-va-n loc de soare al meu chip strălucit! [:..]
.......................................................... ...................
{)
pagina 57

In mijlocul pădurii este-o poiană lungă
Şi largă ce foieşte de oameni ca un roi.
La capătu-i din dreapta ea prelungeşte-o strungă
Prin care ostăşimea curge ca un şuvoi.
Deodată
Ştefan ridică steagul, dând semn l-a lui armată.
Ura!... trei pâlcuri dese de cei mai buni arcaşi,
Plecând, pe câmp se-nşiră în grupe de hărţaşi.
Voinicii merg în fugă spre lagăr, îndrăzneţi,
D in arcele lor nalte trăgând mii de săgeţi
Ce vâjâie-n desimea scadroanelor leşeşti
Şi prind răsad de moarte în piepturi omeneşti.
Armata glorioasă e frântă, risipită,
Ca munţii de nisipuri în Africe pustii.
Intr-un vârtej de spaimă din urmă-i fugărită
Prin văi, prin munţi, prin codri, prin râpi şi
pe câmpii.
Iar craiu-n desperare, din dealul Catilinei,
Priveşte printre lacrimi frumoasa lui armată,
PARTEA I i
Ieri floarea vitejiei, azi, vai! prada ruşinei,
Cum fuge ca un nour sub raze-mprăştiată,
Pe-un şes întins şi galben, sub arşiţa de soare,
Cinci sute pluguri ară pământul ţelinos,
Şi domnul Ştefan însuşi, cu fruntea în sudoare,
Asistă pe-un cal negru, sub un stejar frunzos.
O pt mii de Ieşi de oaste, legaţi, cu frâu-n gură,
In loc de boi, la juguri se opintesc trăgând;
Ei trag mereu, şi fierul greu muşcă-n bătătură,
Şi unii gem, şi alţii cad pe genunchi plângând!
D ar biciul îi loveşte şi lancele-i împung...
Iar Ştefan la tovarăşi le zice cu glas tare:
Aşa scrie românul a sale fapte mari,
Cu fieru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are
Pământul său drept carte şi pluguri cărturari.
Aici pe unde astăzi e numai câmp, otavă,
Umbri-se-vor urmaşii sub Roşia Dumbravă!”
(Vasile Alecsandri, Dumbrava Roşie)

1. Explică motivul pentru care craiul Lehiei a decis atacul asupra Moldovei.
2. Extrage din text cuvinte-structuri care conţin informaţii privind spaţiul bătăliei.
3. Ce simbolizează ritualul aratului, de la sfârşitul bătăliei?

4. Precizează rolul utilizării semnului exclamării în prima secvenţă din textul-suport.

5. Selectează din text două imagini artistice dinamice.
6. Precizează tipul de narator identificabil în textul-suport.

7. Identifică în text o antiteză şi o hiperbolă.

8. Selectează din text secvenţele care sugerează eroismul domnitorului Ştefan.
9. Explică mesajul discursului voievodului Ştefan, din finalul fragmentului dat.

10. Scrie o compunere de aproximativ o pagină, în care să prezinţi bătălia evocată în poemul
Dumbrava Roşie, asumându-ţi perspectiva unui m artor ocular.

pagina 58
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

ROMANUL
Romanul este o specie a genului epic în proză, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă, desfăşurată
pe mai multe planuri, şi o intrigă complicată progresiv, la care participă numeroase personaje bine
individualizate.

$ REFLECTEAZĂ!
1. „Romanul ca ansamblu este un fenomen pluristilistic, plurilingual şi plurivoca!?
2. „Stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de lim b i”
(Mihail Bahtin, Discursul în roman)

Romanul - limitări şi deschideri:

■ Fiind cea mai amplă şi mai complexă creaţie epică, romanul preia şi asimilează elemente din mai
multe specii literare.
■ Subiectul în roman se desfăşoară pe mai multe planuri, combinând nuclee narative distincte şi
antrenând un num ăr mare de personaje (de la câteva zeci la câteva sute), care sunt surprinse în
toată complexitatea caracterului lor.
■ Conflictul este variat, luând atât o formă exterioară, cât şi una interioară.
■ Structura romanului este arborescentă, existând mai multe linii ale acţiunii şi mai multe serii
de personaje.
■ Romanul valorifică toate modurile de expunere şi numeroase tehnici compoziţionale (retrospecţia,
introspecţia, rezumatul, pluriperspectivismul, decupajul, jurnalul, focalizarea, basorelieful, colajul,
observaţia, analiza psihologică etc.).
■ Deşi există încă din Antichitate, specia romanului se dezvoltă foarte mult începând din seco­
lul al XlX-lea, prin lărgirea cadrului epic, diversitatea mediilor sociale surprinse, transformările
suferite de personaje şi o arhitectură narativă din ce în ce mai elaborată. Creatorul romanului
modern în literatura universală este considerat scriitorul francez Honore de Balzac.
■ Deoarece la început reprezenta un gen umil, adresat unui public divers şi nepretenţios, roma­
nul nu a beneficiat de arte poetice (texte teoretice cu rol estetic, în care sunt trasate trăsăturile
unei specii literare, ale unui curent sau ale operei unui scriitor) care să-i fixeze nişte canoane de
existenţă, această lipsă de constrângeri având ca efect pe termen lung aşa-numitul proteism al
speciei (tendinţa de a lua forme diferite).
■ Romanul nu are canoane sau reguli fixe, distingându-se prin supleţe, capacitate de adaptare la
toate epocile şi curentele literare, într-o permanentă căutare de noi forme de exprimare.
■ Specia reflectă existenţa în toată complexitatea şi sub toate aspectele sale, de la nivelul social până
la cel individual, de la nivelul relaţiilor interumane până la cel psihologic şi afectiv.
■ Tipologia romanului este deosebit de eterogenă, realizându-se în funcţie de criterii diferite: ro­
mane istorice/contemporane/de anticipaţiei romane rurale/urbane\ rom ane sociale/psibolo-
gice/cavalereşti/de form are/de aventuri/poliţiste/istorice/alegorice/de spionaj etc.; romane
ciclu/fluviu/frescâ\ romane tradiţionale/modeme etc.

e iY ifT S * m f i s m i s T i A s A »

I 1. „Arta romancierului, asemenea celei a navigatorului ori a strategului, realizează fericita îmbi­
nare dintre talentul individului şi regulile meseriei, aşa cum este ea exercitată într-o epocă dată.

pagina 59
 PARTEA I f
Succesele acestor arte sunt datorate tactului, înţelepciunii practice, cunoaşterii - totodată instinc­
tive şi inteligente - a regulilor reuşitei.”
(Toma Pavel, Gândirea romanului)
2. „Dacă lumile narative sunt atât de confortabile, de ce atunci să nu încercăm a citi însăşi lumea
reală ca şi cum ar fi un roman? Sau, altfel spus, dacă lumile ficţiunii narative sunt atât de mici şi de
înşelător confortabile, de ce să nu încercăm să construim lumi narative care să fie complexe, con­
tradictorii şi provocatoare ca lumea reală?”
(Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativd)

A P L I C A Ţ* I I
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Rămăsese culcat şi tristeţea îi stătea deasupra, ca uleiul pc apă.
De când orbise, îşi lăsase plete şi barbă, arăta ca un Christ în vârstă. Vara, purta un caftan
auriu de culoarea spicului. Se-ntâmpla ca Godun să fie întrebat:
— Chiriaşul tău din mansardă e preot?
— Nu, e Omar, prietenul şi părtaşul meu în de toate.
— Dar nu e acel Omar, nu?
Gazda lui ridica din umeri. împlinise cincizeci de ani, iar persanul era doar cu patru zile mai
mic. Ei doi, judecaţi laolaltă, făceau cât jumătăţile aceluiaşi fruct. Când venise, O m ar îi plantase
|| caişi şi o salcie lângă iaz. Acum toţi erau pomi cu coroană şi doar labirintul de iederă se vedea
I ca o inimă sfârtecată de ulii în câmp: îţi spunea despre cum îi minţiseră zilele, nopţile, anii şi cum
m dincolo de speranţă nu fusese nimic. Intraseră pe sub o boltă gătită cu buchete mari de verdeaţă
şi ieşiseră într-un ţinut desfrunzit.
Isabelle şi Merne crescuseră şi plecaseră de sub aripa tatălui. Serafina, femeia în casă, ajunsese
| o bătrână posacă şi temătoare. Credea în continuare că, prin pupilele de foc ale mâţei Eleonor,
o privea din când în când diavolul.
De când i se umbriseră ochii, O m ar presimţea înainte cu câteva ore furtunile, ploaia, zăpada
i şi, câteodată, culcat în lan, auzea cum secara şi rapiţa îşi trimiteau rădăcinile în bezna clocoti-
' toare de sub ţărână.”
(Daniela Zeca, Omar cel orb)

1. Care crezi că este personajul principal al romanului din care este selectat fragmentul? Mo­
tivează răspunsul.
2. Ce se schimbă în înfăţişarea lui O m ar după ce orbeşte?
3. Care sunt modurile de expunere prezente în fragmentul citat?
*
-• •
4. Transcrie o scurtă secvenţă care arată relaţia dintre cele două personaje masculine.
5. Menţionează câte un aspect specific planului exterior, respectiv planului interior al ro-
manului citat.
S 6. Transcrie o secvenţă care indică trecerea timpului.

7. Prezintă două argumente privind apartenenţa fragmentului citat la specia romanului.

pagina 60
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

8. Transcrie o comparaţie prin care este evidenţiată starea de spirit a unui personaj.
9. Realizează, în 10-15 rânduri, caracterizarea unui personaj din fragmentul citat.

10. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ zece rânduri, despre semnificaţia secvenţei: „De când
i se umbriseră ochii, O m ar presimţea înainte cu câteva ore furtunile, ploaia, zăpada şi,
câteodată, culcat în lan, auzea cum secara şi rapiţa îşi trimiteau rădăcinile în bezna clo­
cotitoare de sub ţărână.”
11. Scrie, în aproximativ o pagină, un eseu cu titlul Eu şi timpul, în care să valorifici simbo­
lul labirintului.

SCHIŢA
Schiţa este o specie a genului epic, de dimensiuni reduse şi cu un număr mic de personaje, având o acţiune
limitată în timp şi spaţiu, în care se prezintă un singur episod semnificativ din viaţa acestora, sub forma
unei naraţiuni dramatizate prin dialog.

Schiţa - limitări şi deschideri:

■ Originile schiţei sunt legate de stilul jurnalistic, în literatura română primele texte de acest fel
fiind publicate de I.L.Caragiale la sfârşitul secolului al XlX-lea, în presa timpului, fapt care a con­
dus la concentrarea evenimentului epic pentru respectarea spaţiului tipografic.
■ Trăsăturile originare ale speciei - tematica de actualitate, limbajul prozaic şi colocvial, inspirat
din viaţa de zi cu zi, personajele desprinse din realităţile timpului, oralitatea şi comicul, acţiunea
restrânsă şi veridică, realismul situaţiilor de viaţă prezentate - s-au păstrat până astăzi, deve­
nind particularităţi ce o individualizează în interiorul genului epic.
■ Schiţa ilustrează mai bine decât orice altă specie întrepătrunderea dintre viaţa cotidiană şi lite­
ratură, prezentându-se cititorului ca o prelungire a celei dintâi.
■ Subiectul în schiţă evoluează alert, fiind legat, de regulă, de acţiuni superficiale sau mondene ale
personajelor, care sunt surprinse, aşadar, în mijlocul relaţiilor cu societatea sau cu cercul de
prieteni, fără a trăi procese de conştiinţă sau de cunoaştere importante.
■ Conflictul în schiţă este derizoriu, în sensul că nu antrenează valori umane sau morale superioare.
■ Personajele schiţei sunt puternic stilizate, în sensul că sunt construite pe o trăsătură dominantă
de caracter, ilustrând un tip uman uşor recognoscibil: snobul, parvenitul, coruptul, mincino­
sul, cocheta, omul de lume etc.
■ Faţă de alte specii epice, schiţa este puternic înrudită cu teatrul, datorită organizării sub formă
dialogată, ceea ce creează o puternică impresie de dramatizare a faptului epic, cititorul trăind
iluzia evoluţiei personajelor pe o scenă de teatru.
■ Funcţiile dialogului în schiţă sunt multiple: conturează cadrul social-istoric al desfăşurării
acţiunii, transpune cititorul în atmosfera timpului respectiv, evidenţiază relaţiile dintre perso­
naje şi reprezintă un excelent mijloc de caracterizare a acestora prin limbaj şi prin modul de in­
teracţiune umană.
■ Deşi specia este puţin reprezentată în alte literaturi sau prezintă adaptări şi nuanţări determi­
nate de contextul social-istoric al acestora, se poate vorbi, totuşi, de reprezentanţi ca Anton
Cehov, Mark Twain, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Hector Hugh M unro (cu pseu­
donimul literar Saki).

pagina 61
 PARTEA I

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
„Principala dovadă că autorul Momentelor ţine de o vârstă modernă a literaturii noastre este
(n.a.) întrepătrunderea unor genuri canonice, «înalte», nobile, serioase, cu altele, necanonice, «joase»,
vulgare, umoristice. Mai bine zis, valorificarea în premieră a celor din urmă. Acestea sunt produ­
sul nemijlocit al gazetăriei [...]. Cotidianul jurnalistic trece în literatură pe două căi: o cale este a
tematicii, motivelor, personajelor, în fond a evenimentului «imediat», banal sau senzaţional; a doua
este aceea a «tiparelor de expresie», care nu mai sunt nuvela, povestirea sau schiţa canonică, «veche»,
dar una sau alta dintre modalităţile jurnalistice neomologate înainte de marea proză (reportajul, cro­
nica, petiţia etc.). Stilul este adesea acela publicitar sau administrativ, nici el utilizat în literatură
(depeşa, procesul-verbal, telegrama, petiţia etc.).”
(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române)

i
A P U C A Ţ II
C iteşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru form ulate:
„Mitică... şi mai cum?
— E destul atâta: Mitică - de vreme ce şi dumneata îl cunoşti tot aşa de bine ca şi mine.
Fireşte că trebuie să-l cunoaştem: îl întâlnim atât de des - în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tram­
vai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus - în fine, pretutindeni.
Mitică este bucureşteanul par excellence. Şi fiindcă Bucureştii sunt un mic Paris, şi Mitică,
se-nţelege, este un mic parizian.
El nu e nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un
băiat potrivit în toate; dar ceea ce-1 distinge, ceea ce-1 face să aibă un caracter marcat este spiri­
tul lui original şi inventiv. [...]
Când n-are tutun, îţi cere «o ţigară... suvenir».

Când merge să se-mprumute cu bani:

— Unde ai plecat, Mitică?
— La vânătoare de lei.

— Ai parale, Mitică?
— N u umblu cu metal; mi-e frică de trăsnet.

— Birjar!, slobod? întreabă amicul nostru.

— Da, conaşule!...
— Atunci, du-te-acasă.”
(I.L. Caragiale, Mitica)

1. Tu îl cunoşti pe Mitică? De unde?

2. Care este atitudinea autorului faţă de Mitică?
3. Cui îi este adresată replica: „E destul atâta: Mitică
aşa de bine ca şi mine.”?

pagina 62
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

4. încadrează-1 pe Mitică într-o categorie de personaj.

5. Motivează caracterul de „momente” al dialogurilor de mai sus.
6. Exprimă-ţi opinia despre absenţa elementelor de portret fizic din caracterizarea citată.

7. Explică „poanta” fiecărui dialog.

8. Prezintă două trăsături ale limbajului din fragmentul citat.
9. Comentează titlul fragmentului dat, în relaţie cu mesajul acesteia.

10. Realizează, în maximum zece rânduri, un posibil portret fizic al lui Mitică.
11. Scrie, într-o pagină, începutul unei schiţe (expoziţiunea şi intriga) al cărei personaj prin­
cipal să fie Mitică.

SCRIEREA SF

Scrierea SF face parte din categoria mai largă a literaturii ştiinţifico-fantastice sau de anticipaţie, desem­
nând o lucrare în proză de dimensiuni variabile, în care sunt dezvoltate cu mijloacele specifice epicităţii ipo­
teze şi speculaţii ştiinţifice legate de viitorul omenirii, al tehnologiei, al planetei sau al întregului univers.

REFLECTEAZĂ!
1. Literatura SF este „un creuzet în care pot fuziona ştiinţele, poezia, tehnica, un domeniu de
interferenţă disciplinară care ar putea oferi o imagine globalistă măcar asupra spiritului uman”.
(Cristian Tudor Popescu, Prefaţă la Imperiul oglinzilor strâmbe)
2. „Am ajuns să mă conving tot mai mult că specificul literaturii SF rezidă într-o logicizare
sistematică a imaginaţiei. Pe o ipoteză oricât de năstruşnică a acesteia din urmă, mintea con­
struieşte mereu un eşafodaj strict raţional. Fascinaţia literaturii de anticipaţie vine dintr-o atare
logică strânsă impusă fantasticului.”
(Ovid S. Crohmălniceanu, „Viaţa Românească”, nr. 1/1974)

Textul SF - limitări şi deschideri:

■ Textul SF porneşte de la o vagă premisă ştiinţifică, pe care o dezvoltă fantezist, după o logică
asemănătoare celei reale, lăsând impresia că totul se poate întâmpla într-un viitor mai mult sau
mai puţin îndepărtat.
■ Sunt create lumi alternative sau paralele cu cea existentă, care pot contrazice adevăruri deja ve­
rificate (cadrul acţiunii poate fi fixat nu doar în viitor, ci şi într-un trecut care neagă fapte is­
torice cunoscute sau dovezi arheologice confirmate).
■ Personajele din textul SF sunt de două categorii: umane (savantul, geniul, cercetătorul, experi­
mentatorul, soldatul etc.) şi non-umane (robotul, androidul, cyborgul, mutantul, extrateres­
trul). Există, de asemenea, fiinţele-plante, fiinţele-planete, precum şi eroii colectivi compuşi din
„particule” de orice natură.
■ Schemele epice de regulă dezvoltate în literatura SF sunt reprezentate de călătoria în timp, de
existenţa unei „fante” spaţio-temporale care face posibilă comunicarea între mai multe falii ale

pagina 63
 PARTEA I

universului, existenţa unor sisteme politice sau sociale diferite, iubirea dintre un robot şi un om,
I
viaţa după moarte, apocalipsa etc.
■ Limbajul are ca element specific prezenţa neologismelor şi a term enilor tehnico-ştiinţifici, care
creează un context lingvistic credibil şi convingător.

CITEŞTE* INTERPRETEAZĂ« A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „In tim p ce fantasticul reprezintă o breşă şi o agresiune a iraţionalului în real, SF-ul păstrează
mereu legătura cu realitatea. ”
2. „SF-ul este un real plauzibil, posibil sau virtual, un produs al raţiunii, o progresie silogistică.”
3. „SF-ul exigent şi grav reprezintă o literatură a celor mai importante probleme ale omului, o
literatură vie, cu un pas înaintea literaturii de astăzi.”
(Florin Manolescu, Literatura SF)
4. „Fantasticul este imposibilul făcut să pară probabil. Science-fiction-ul este improbabilul făcut
să pară posibil.”
(Bruce Sterling, Science Fiction, în Encyclopedia Britannica, nr. 1/2008)

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„Intr-una din serile următoare, când Fulviu veni din nou la ea, aşa cum se înţeleseseră, aştep­
tând ca Luiza să se închidă în cameră şi să îi deschidă fereastra, după ce se cuibăriră în pat,
tânărul îi spuse în întuneric:
— Ar trebui să-ţi faci o sosie.
— Pentru ce?
— U n dublu de vis. Să îl trim iţi pe el acolo unde nu poţi merge tu.
— Crezi că e... posibil? întrebă Luiza, neîncrezătoare la început, dar entuziasmându-se trep­
tat. Să trim it adică pe altcineva să exploreze locurile acelea unde mie mi-e teamă să merg? Să văd
prin ochii lui ceea ce pentru mine ar fi periculos? Da, vreau. Dar cum?
— Ţii minte cum ai învăţat să-ţi vezi piciorul în vis?
— Da, dacă îmi privesc piciorul, încep să zbor.
— La fel trebuie să te priveşti pe tine însăţi şi din tine va ieşi un dublu.
— Bine, dar mâna şi piciorul pot fi văzute aplecând ochii, pe când pe tine în întregime nu te
poţi vedea.
— Ba da. Trebuie să te priveşti într-o oglindă.
— O oglindă în vis? Acum trebuie să visez şi o oglindă?
— De visat nu este greu, mai dificil este să-ţi aminteşti să te priveşti în ea.”
(C o rin B raga, Luiza Textoris)

1. Cum intră Fulviu în camera Luizei?

2. Ce se întâmpla dacă Luiza îşi privea piciorul în vis?
3. Cum îşi poate crea Luiza o sosie?
4. Care este rolul băiatului în scena prezentată?

pagina 64
I CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Æ
5. Transcrie două structuri care indică tim pul şi spaţiul desfăşurării scenei prezentate.
6. Precizează modurile de expunere care apar în fragment.
7. Transcrie o secvenţă din care să reiasă reacţia fetei la sugestia băiatului.

8. Enumeră trei motive specifice literaturii fantastice prezente în fragmentul citat.

9. Dă trei posibile răspunsuri la întrebarea: De ce le place oamenilor să viseze?

10. Realizează într-o pagină descrierea unei scene din realitatea viitorului privită cu lupa
adevărului de mâine.
11. Pornind de la motivul dublului, scrie un text SF de una-două pagini în care acţiunea să
se desfăşoare în două lumi paralele.

II. SPECII LIRICE

DOINA

D oina este o specie a liricii populare româneşti, în care sunt exprimate, de obicei pe un fundal muzi­
cal, sentimente profunde de dor, de dragoste, de jale, de înstrăinare, de revolta sau de tristeţe, proiectate
într-un mediu rural şi pastoral.

D oina populară - limitări şi deschideri:

■ Expresie sublimă a lirismului individual, mesajul doinei are o mare putere de generalizare, în
el regăsindu-se omul la modul categorial şi universal, deşi opera îşi are rădăcina în stări sufleteşti
profund subiective.
■ Ca ecou sensibil şi nuanţat al celor mai profunde trăiri omeneşti, doina îşi găseşte rezonanţa
în lumea arhaică a satului rom ânesc, ale cărui valori sunt greu traductibile în realizările
altor specii.
■ Substanţa şi fondul imagistic al doinei populare îşi află realizarea la graniţa dintre literatură şi
muzică, specia fiind revendicată de amândouă artele.

BREVIAR ESTETIC
1. „Doina este cea mai vie expresie a sufletului românesc. Ea cuprinde simţirile sale de durere, de iu­
bire şi de dor. Melodia doinei, pentru cine o înţelege, este chiar plângerea duioasă a patriei noastre după
gloria sa trecută. Este cântecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet ce-am auzit eu pe lume."
(Vasile Alecsandri, Poezii poporale ale românilor)
2. „în folclorul muzical, doina reprezintă un gen muzical cu caracteristici stilistice şi de formă proprii,
o melopee pe care executantul-creator o improvizează într-o nesfârşită variantă pe baza unor formule şi
procedee tradiţionale."
(Emilia Comişel, Folclor m uzical)^

pagina 65
 4
A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Frunză verde de alună, Căci mă trec fără de vreme.
Mă dusei noaptea pe lună, Trei zile sunt înflorită
Să găsesc o floricică Ş-apoi cad de vânt pălită.
Care mult inima-mi strică, De-abia cresc şi mă fac floare,
Şi s-o-ntreb de ce-n grădină Abia mă-ncălzesc la soare,
Pleacă fruntea şi suspină? Şi pe mine cade-ndată
«Eu mă plec, floarea-mi răspunde, Umbră neagră-ntunecată,
Căci o jale mă pătrunde, încât nime nu mă vede,
Arde sufletu-mi şi geme, Floare sunt ori iarbă verde.»”
(Floricica)

1. Ce sentimente sunt exprimate în poezia citată?

2. In care gen literar se încadrează textul citat?
3. Ce poate simboliza floarea?

4. Precizează două teme ale poeziei citate.

5. Transcrie un vers care exprimă intensitatea suferinţei florii.
6. Precizează figura de stil pe baza căreia este compus textul.

7. Transcrie un vers care ilustrează momentul reflecţiei lirice.

8. Numeşte un motiv popular prezent în textul citat.
9. Comentează o imagine vizuală din textul citat.

10. Explică în cinci-şase rânduri metafora prin care este sugerată moartea în textul citat.
11. Prezintă trei argumente privind încadrarea textului citat în specia doinei populare.

PASTELUL
Pastelul este o specie a genului liric descriptiv în care, printr-o succesiune de tablouri unitare, sunt cre­
ionate aspecte semnificative din natură, peisaje reale sau imaginare, poetul exprimându-şi discret sen­
timentele generate de acestea.

Pastelul - limitări şi deschideri:

■ Specia literară conservă calităţile procedeului pictural de la care a împrumutat numele, terme­
nul de „pastel” desemnând, în pictură, un peisaj realizat în creion moale, catifelat, uşor colorat.
■ Pastelul este încadrat în lirismul obiectiv, pentru că poetul nu se exprimă în primul rând pe
sine - ca în lirismul subiectiv -, ci descrie natura ca obiect al contemplaţiei, cel mai adesea la per­
soana a IlI-a, deşi apar frecvent şi mărci ale implicării subiective, precum interjecţii, verbe şi pro­
nume la persoana I, structuri în cazul vocativ, verbe la modul imperativ etc.
■ Pastelul este o poezie a echilibrului dintre formă şi conţinut, a armoniei dintre om şi natură,
dar şi un pretext de visare şi de regăsire de sine, de obicei într-un spaţiu intim şi protector.

pagina 66
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

■ Eul liric prezent în pastel apare de regulă într-o ipostază contemplativă, deseori completată de
una reflexivă sau confesivă, admirarea naturii declanşând reverii, amintiri sau trăiri intense.
■ Tema de fond a pastelului - natura - se află frecvent în consonanţă cu alte teme şi motive precum
trecerea timpului, copilăria, iubirea, creaţia, călătoria, visarea, fereastra, oglinda, lacul, luna etc.
■ Pastelistul veritabil ştie să armonizeze într-o cromatică scripturală fantezistă toate tipurile de
imagine - vizuale, auditive, olfactive, tactile, statice şi dinamice obţinând veritabile sineste­
zii, prin care invită cititorul să perceapă spectacolul naturii prin toate simţurile.
■ Pastelurile exotice „trim it” cititorul în tim puri mitice şi în spaţii îndepărtate, ca exerciţii de
imaginaţie care depăşesc nivelul simplei observări a naturii.

& REFLECTEAZĂ!— ------------------ ---------------------------

^ 1. „Natura e de căutat ca antidot al singurătăţii. A pătrunde în necuprinderea ei înseamnă a
ieşi din izolare, a adera la fiinţa comunitară a universului.”
2. „Peisagistul adevărat ştie mai bine decât oricine că dinaintea naturii nu trebuie să stai ca
un peţitor [...], ci ca Oedip dinaintea Sfinxului: o vezi bine numai dacă adulmeci în ea o taină.
Iar taina poate avea multe chipuri, dar în mod sigur nu pe acela al pitorescului.”
(Andrei Pleşu, Pitoresc şi melancolie)

A P L I C A Ţ* I I

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„încă se vede anotimpul, lanuri blânde
In fastul lor amiaza verii-ntinde;
Verdeaţa străluceşte-n câmp, pe dealuri
Până la vaduri ce-o-nsoţesc cu valuri.
Aşa cuprinde ziua munte, vale,
Cu iureşul şi fulgerele sale,
Şi norii curg domol, în spaţii clare,
Şi anul pare-a zăbovi-n splendoare.”
(Friedrich Hölderlin, Vara)

1. Ce stări/sentimente ale poetului crezi că traduc versurile citate?

2. Care este traiectoria privirii/perspectiva în conturarea peisajului?
3. Precizează tema principală şi o temă secundară din textul citat.

4. Transcrie din text o aliteraţie şi comentează efectul expresiv al acesteia.

5. Rescrie două imagini vizual-cromatice din textul citat.
6. Exemplifică un regionalism şi un neologism din textul dat.

7. Transcrie un vers care reuneşte spaţialitatea şi temporalitatea peisajului descris.

8. Explică în cinci-şase rânduri versul: „Şi anul pare-a zăbovi-n splendoare.”
9. Precizează efectul expresiv al repetării cuvântului „şi” la începutul ultimelor două versuri.

10. Argumentează în aproximativ zece rânduri încadrarea poeziei în lirismul de tip obiectiv.
11. Alege două elemente ale naturii prezente în descriere, însufleţeşte-le prin personificare
şi scrie o compunere de aproximativ o pagină în care să-ţi imaginezi un dialog între aces­
tea pe tema trecerii timpului.

pagina 67
 PARTEA I

IMNUL , ODA
Imnul este o specie a liricii cetăţeneşti înrudită cu oda, în care se preamăresc divinitatea, patria, eroii
şi faptele măreţe din trecut, dar şi o idee sau un eveniment deosebit, în tr-o tonalitate solemnă şi
înălţătoare, de obicei susţinută de o melodie.

$ REFLECTEAZĂ!
„Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci, mai ales, iubirea tre­
cutului, fără de care nu există iubire de ţară.”
(Mihai Eminescu, Publicistică)

Imnul - limitări şi deschideri:

■ La origine, imnul era un poem închinat zeilor sau eroilor legendari, dar şi soarelui, lunii, ste­
lelor, vântului, ploii, focului, pământului etc., atitudinea fiind una de adorare a elementelor
naturii sau de preamărire a divinităţii/a omului superior.
■ In epoca modernă (secolele XVIII-XIX), apare imnul naţional, un cântec solemn şi angajant, ca
expresie a idealurilor unui popor, dar şi a unităţii de gândire, de voinţă şi de acţiune a acestuia.
■ Deoarece specia conţine îndemnuri mobilizatoare, se foloseşte - ca figură de stil specifică - in­
vocaţia retorică. Limbajul este aşadar fie declamativ, în cazul imnului naţional - cu frecvente struc­
turi în vocativ, interjecţii, interogaţii şi verbe la modul imperativ, scopul fiind trezirea conştiinţelor
şi provocarea la acţiune socială -, fie grav, reflexiv şi patetic, în cazul imnului religios.
■ La fel de veche precum imnul este oda, care, spre deosebire de acesta, nu se cântă, rămânând în
spaţiul poetic al exprimării vibrante a unor sentimente înălţătoare faţă de o anumită realitate
(persoană, acţiune, fenomen din natură, obiect etc.).

A P L IC A Ţ II
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Lumină lină lini lumini Şi lumile au pierit în zare
Răsar din codri mari de crini. Au mai rămas din veghea lor
Lumină lină cuib de ceară Luminile luminilor.
Scorburi cu miere milenară
De dincolo de lumi venind Lumină lină lini lumini
Şi niciodată poposind Instrăinându-i pe străini
Un răsărit ce nu se mai termină Lumină lină, nuntă leac
Lină lumină din lumină lină. Tămăduind veac după veac
Cel întristat şi sărăcit
Cine te aşteaptă te iubeşte Cel plâns şi cel nedreptăţit
Iubindu-te nădăjduieşte Şi pelerinul însetat
Că într-o zi lumină lină
T A
Vei răsări la noi deplină. In vatra ta au înnoptat.
Cine primeşte să te creadă Lumină lină leac divin
Trei oameni vor veni să-l vadă. Incununându-1 pe străin
Lumină lină lini lumini Deasupra stinsului pământ
Răsări din codri mari de crini. Lumină lină - Logos sfânt.”
I-atâta noapte şi uitare (Io an A le x a n d ru , Lumină lină)

pagina 68
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

1. Cui îi este închinat imnul de mai sus?

2. Care este motivul central/laitmotivul poeziei?
3. Care este elementul ce apropie poezia citată de muzică?

4. Transcrie din text o aliteraţie.

5. Explică metafora din versurile: „Lumină lină, nuntă leac/Tămăduind veac după veac”.
6. Transcrie un vers care explică, printr-o apoziţie metaforică, titlul poeziei.

7. Transcrie un vers care indică originea transcendentă a luminii.

8. Precizează un simbol vegetal asociat în text luminii.
9. Prezintă trei argumente privind caracterul de imn al poeziei citate.

10. Exprimă-ţi opinia, în cinci-şase rânduri, despre punctuaţia poeziei citate.

11. Scrie o compunere cu titlul Căutând lumina, în care să foloseşti alegoria şi simbolul ca
mijloace de compoziţie artistică.

III. SPECII DRAMATICE

COMEDIA
Com edia este specia genului dramatic, în proză sau în versuri, care prezintă întâmplări, personaje şi
moravuri într-o manieră care trezeşte râsul, având un final vesel şi un sens moralizator.

^ REFLECTEAZĂ! ~ ----------------------------
1. „Comicul era un vaccin: se inocula răul în măsură redusă pentru a feri organismul de boala
propriu-zisă.”
(Livius Ciocârlie, Realism şi devenire poetică)
2. „Un personaj este comic exact în măsura în care se autoignoră. Comicul este inconştient.”
(Henri Bergson, Teoria râsului)
3. „Natura nu este niciodată comică, comic este ceea ce o contrazice.”
(Tudor Vianu, Estetica)
4. „Trebuie convenit că e imposibil de trăit în lume fără a juca din timp în timp comedie.”
(Chamfort, Maxime şi cugetări)

Comedia - limitări şi deschideri:

■ Acţiunea în comedie este dinamică şi imprevizibilă, iar situaţiile sunt hazlii, scopul fiind sati­
rizarea realităţilor sociale şi a slăbiciunilor omeneşti.
■ Conflictul în comedie este derizoriu, neantrenând valori umane superioare.
■ Acţiunea este lipsită de substanţă, dar potenţată comic.

pagina 69
 i
o PARTEA I

■ Personajele sunt adesea schematice, reprezentând măşti convenţionale în spatele cărora se

o
întrevăd tipuri umane precum fanfaronul, mincinosul, lăudărosul, păcălitorul păcălit, snobul,
măscăriciul etc.
■ Se cultivă neprevăzutul, încurcăturile de situaţii şi hazardul, iar limbajul este caracterizat de
oralitate şi accesibilitate.
■ Ca tipologie, există comedie de situaţii, de moravuri, de caracter, de intrigă, de salon.

<> ■ Categoria estetică ce defineşte comedia este comicul, care presupune o atitudine critică faţă de
societate, sursele lui fiind contrastul dintre aparenţă şi esenţă, dintre scop şi mijloace, dintre efort

o
şi rezultatele lui, dintre formă şi fond, dintre realitate şi pretenţie etc.

C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Comedia povesteşte istoria unui om, mai rar a unui grup de oameni, al cărui comportament
conduce la un echilibru. U neori, dezechilibrul este evenimentul unei situaţii care provoacă râsul
[...] Se ştie că râsul este o modalitate de protecţie îm potriva angoasei; şi, într-o manieră foarte ge­

O nerală, comedia este locul tu tu ro r pansamentelor posibile îm potriva angoasei...”

2. „A evalua comicul este extraordinar de dificil, cu atât mai dificil cu cât exemplele în teatru
sunt totdeauna complexe şi mobile, istoric nesigure şi fragile: ceea ce face să râdă o epocă nu este

¡ obligatoriu să facă să râdă o alta.”

(Anne Ubersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului)

O A P L I C A Ţ* I I

Citeşte textul următor şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

o
„COLETTE, IA N A C H E (împreună): Bonjour.
ZO IA (văzându-i, exclamă): Colette cu Ianache!
A N ETA (încet): Iar m-a prins fiu-meu jucând cărţi...

4>
LENA (A netei): D ar ce, soro, nu eşti stăpână să faci ce vrei în casa dumitale?
C O LETTE (vine la Aneta şi o sărută): Bonjur, mamiţă.
ANETA: Bonjur, madame. Ţi-ai mai adus aminte şi de soacră-ta? A dat Dum nezeu să vii şi
pe la mine?

o
CO LETTE: A, mamiţă, sunt aşa de ocupată! A plecat miss de la fete şi trebuie să mă ţin
după ele toată ziua.
ANETA: Foarte bine. Mai vezi-ţi şi de copii. N u toată ziua haimana prin oraş.
LENA: De ce a plecat, drăguţo? Că de-abia aţi adus-o de la Paris?
COLETTE: I-a dat Ianache drumul. Vai, ce a mai plâns, săraca!
4 } IA N A C H E (Lenei): Seceta, ţaţă, seceta... Mai avea pretenţia să-i plătesc şi drum ul înapoi la
Paris. I-am arătat eu drum! Ei, trebuie să ne strângem, să facem economii... Vremuri grele!
C O LETTE (lui Ianache): Se poate, dar eu fără guvernantă nu pot să stau.

4 > A N ETA (batjocoritoare, Colettei): Parcă acasă to t guvernantă ai avut. Creşte-ţi fetele cum ai
crescut şi tu.

4I
COLETTE: Vai, mamiţo... cum vorbeşti!... D ar mademoiselle Mărie ce a fost? Că o ştii şi
dumneata!

4> pagina 70
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

< )
ANETA: Aia guvernantă? O prăpădită de belgiancă care vă spăla, vă călca, vă gătea şi la
bucătărie. (Importantă) Guvernantele mele se puneau de la nouă dimineaţa în corset şi porneau
cu fata în landou la parc. O ţi fi voi boieri, dar...”
(A le x a n d ru K iriţe sc u , Gaiţele)
1. Care este sensul cuvântului care dă titlul operei citate?
2. De ce renunţă Ianache la guvernantă?
3. Care este rolul franţuzismelor în fragmentul citat? \ >
4. Transcrie o replică din care reiese relaţia dintre soacră şi noră.
5. Exprimă-ţi opinia despre diferenţa de atitudine şi de exprimare dintre cei doi soţi.
6. Precizează rolul punctelor de suspensie din replica: „Oţi fi voi boieri, dar...” (>
7. încadrează fiecare personaj într-o tipologie umană.
8. Menţionează două mijloace de realizare a comicului în fragmentul citat.
9. Realizează, în maximum o pagină, caracterizarea Anetei. 0
1i
10. Comentează rolul didascaliilor în construirea mesajului textului, având în vedere recep-
torul-cititor.
11. Scrie un monolog adresat de maximum o pagină, prin care să-ţi convingi colegii să meargă
la teatru.

LITERATURA Şl CELELALTE ARTE -

{\
INTERFERENŢE ÎN SPAŢIUL OPEREI LITERARE i)
LITERATURA SI PICTURA 9

Arta a simultaneităţii, care prezintă realitatea cu ajutorul imaginii artistice transpuse pe o suprafaţă plană
<>
(pânză, lemn, hârtie, sticlă etc.), pictura este prin excelenţă limbajul estetic ce pătrunde în suflet prin
intermediul vizualului, utilizând un cod ce sintetizează mai multe componente artistice şi geometrice:
culoare, compoziţie, volum, punct, linie, perspectivă, proporţie etc.
<
Literatura şi pictura - limitări şi deschideri:
■ Interferenţa dintre literatură şi pictură a fost observată şi teoretizată încă de la începutu­
< >
rile culturii universale. S-a constatat că literatura şi îndeosebi epica dezvoltă modelul tem­
poral de înţelegere şi de reconstrucţie a realităţii (se realizează o succesiune logică şi o
cronologizare a evenim entelor, care sunt percepute de cititor pe aceeaşi axă temporală), în
<)
vreme ce pictura asimilează modelul spaţial (fiind percepută vizual, pictura valorifică la
maximum spaţiul, acesta fiind perim etrul real sau sugerat în care autorul îşi proiectează me­
sajul către privitor). i )

pagina 71
O
 PARTEA I

■ Ca şi în domeniul literaturii - al cărui instrum ent de exprimare este însă cuvântul - există o re­
torică a picturii dată de orientarea imaginii din tablou - graţie compoziţiei artistului fie către
spaţiul interior, fie către cel exterior. Privind tabloul, receptorul este implicit invitat nu doar
să contemple o realitate oarecare, ci şi să reflecteze asupra ei, după cum aceeaşi imagine îl poate
îndemna să cugete asupra fiinţei sau a vieţii sale.
■ Pe lângă utilizarea imaginii artistice ca vehicul pentru transmiterea mesajului către receptor, un
aspect comun celor două arte îl reprezintă valorificarea unor procedee şi tehnici precum alegoria,
antiteza, contrapunctul, juxtapunerea, decupajul etc.
■ Temele, motivele şi simbolurile universale reprezintă de asemenea un fond comun tu tu ro r ar­
telor, fiecare valorificându-le cu mijloacele proprii.

f BREVIAR DE PICTURĂ %
Compoziţia reprezintă concepţia autorului asupra respectivului tablou, fiind elementul central în ori­
care pictură. Ea face ca tabloul să difere de natura sau realitatea care l-a inspirat, deoarece, dacă în
lumea reală obiectele pot fi pur şi simplu juxtapuse, într-un tablou ele există în virtutea unor legi de com­
poziţie şi a unei viziuni ordonatoare.
Culoarea deţine o simbolistică specială în limbajul picturii, constituindu-se într-un cod specific fiecărei
culturi; de exemplu, roşul se impune prin forţă, îndrăzneală, pasiune, vitalitate, bogăţie şi dinamism. în
imediata vecinătate se situează tonurile sau nuanţele de culoare, care nasc jocuri fine de lumini şi
umbre, de asemenea cu un rol semnificativ în construirea unei viziuni artistice.
Genurile picturii ar corespunde speciilor din literatură, fiind reprezentate de portret, peisaj, compoziţie
(personaje în mişcare), scena de gen, scena religioasă, natura statică etc.
Linia este un prim element definitoriu pentru pictură, fiind utilizată încă din picturile rupestre, prin
care se dă contur form elor reprezentate, se redă - în mod paradoxal - mişcarea şi se sugerează masa
şi volumul obiectelor. Linia este mărturia gestului artistului pe pânză, cu toată încărcătura afectivă, sen­
sibilă şi estetică, ceea ce explică pe deplin mărturia lui Leonardo da Vinci cum că „Pictorul se pictează
pe sine însuşi".
Proporţia derivă din compoziţie, fiind o trăsătură referitoare la armonia dintre părţile întregului. Ea
se bazează nu numai pe intuiţie şi talent, ci şi pe principiile geometriei, ale ştiinţei.
Sintaxa limbajului plastic reprezintă combinarea culorilor într-un tablou, ca efect al concepţiei au­
torului asupra rolului acestora şi al intenţiilor sale de reprezentare a realităţii.
Suportul material ales de pictor pentru a-şi proiecta opera influenţează în mod decisiv calitatea şi
valoarea acesteia, dat fiind faptul că lemnul, pânza, piatra, marmura etc. au, fiecare, un timbru, un „su­
fle t" care trebuie găsit de artist şi exprimat cât mai firesc cu putinţă.

V J
C IT E Ş T E , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
1. „Pictura i-a slujit pe zei, poezia le-a dat glas.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)
2. „S-a spus, pe bună dreptate, că a descoperi mişcarea mâinii artistului, gestul demiurgic prin
care acesta scoate din nefiinţa pânzei goale lumea de forme însufleţite a tabloului, echivalează cu a
te ridica, nu prin analiză, ci prin coparticipare, la conştiinţa actului creator.”

pagina 72
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

A P L I C A Ţ* I I
Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Vincent se căţăra pe scaun şi privi pânza din faţa lui. N u semăna cu nimic din ceea ce văzuse
până atunci nici în pictură, nici în viaţă. Pânza înfăţişa insula Grande Jatte. Fiinţe umane arhi­
tecturale, alcătuite dintr-o infinitate gradată de puncte colorate, stăteau ţepene, ca stâlpii unei
catedrale gotice. Iarba, râul, bărcile, copacii, toate erau mase vagi, abstracte, de lumină punctată.
Pânza era pictată în cele mai deschise nuanţe ce se puteau găsi pe paletă, mai deschise chiar decât
îndrăzneau să folosească Manet, Degas sau Gauguin însuşi. Pictura pe care o privea era o eva­
dare în lumea unei armonii aproape abstracte; dacă avea ceva viaţă în ea, era o viaţă care nu se
poate întâlni în natură. Aerul era plin de o luminozitate scânteietoare, dar nicăieri nu se simţea
vreo suflare. Era natura moartă a unei vieţi vibrante, din care mişcarea fusese alungată cu totul.”
(Irving Stone, Bucuria vieţii)
1. Din a cui perspectivă este prezentat tabloul?
2. Ce înfăţişează pânza?
3. Ce particularitate prezintă „viaţa” surprinsă în tabloul prezentat?

4. Transcrie două imagini vizuale din fragmentul citat.

5. Precizează modul de expunere din fragment.
6. Transcrie două sintagme specifice limbajului picturii.

7. Transcrie o structură metaforică prin care este definită pictura.

8. Precizează, pe baza textului citat, două elemente care apropie pictura de literatură.
9. Comentează în şase-zece rânduri secvenţa: „Era natura moartă a unei vieţi vibrante, din
care mişcarea fusese alungată cu totul.”

10. Prezintă în maximum zece rânduri maniera în care pictorul tabloului descris stili­
zează realitatea.
11. Valorificând categoria estetică a fantasticului, scrie o compunere cu titlul Infinitul dintr-o
ramă, în care un personaj din tabloul prezentat să prindă viaţă şi să istorisească povestea
naşterii sale „picturale”.

LITERATURA Şl MUZICA
Dintre toate formele artistice de comunicare nonverbală, m uzica rămâne poate sistemul cel mai com­
plex şi mai rafinat, o sinteză între afect, intelect şi tehnică de interpretare sau de compoziţie care gene­
rează emoţii greu traductibile pentru neiniţiaţi. De la imaginea mitologică a lui Orfeu îmblânzind fiarele cu
cântecul său până la multitudinea de opere ale modernităţii, puterea muzicii asupra omului este o constantă.

REFLECTEAZĂÎ------ ------------- — ----------- ------------

1. „Muzica însăşi, în desăvârşita ei nemărginire, nu are nevoie nici de metaforă, nici de concept.”
2. „Universul simbolic al muzicii nu poate fi redat în întregime prin cuvinte.”
3. „Limbajul, ca organ şi simbol al aparenţelor, nu poate niciodată scoate la suprafaţă străfun­
durile muzicii.”
(Friedrich Nietzsche, Naşterea tragediei)

pagina 73
 PARTEA I

Literatura şi muzica - limitări şi deschideri:

■ Legătura dintre literatură şi muzică depăşeşte simpla inventariere a unor elemente de tehnică
înrudite, precum ritmul, măsura, cezura, refrenul şi tonalitatea, mergând către efectele pe care
actul sau produsul artistic în sine le are asupra receptorului. Astfel, este cert faptul că muzica ge­
nerează reprezentări vizuale (descriptiv-narative) comparabile cu acelea specifice operei literare.
■ Asocierile pe care ascultătorul le realizează de la sine în timpul unei audiţii muzicale sunt de­
terminate de ritm uri şi modulaţii de tipul ascendent/descendent, discret/continuu, central/dis­
persat, dens/rarefiat etc., traductibile în emoţii trăite cu o anumită intensitate.
■ Imitând, modelând şi transfigurând sunetele din natură (păsările, marea, vântul, plânsul, liniştea
etc.), opera muzicală dă o formă concentrată şi coerentă elementelor dispersate ale universului,
oferindu-i ascultătorului - ca şi celelalte forme de artă - posibilitatea regăsirii de sine în inte­
riorul unei lumi asumate ca fiind intimă şi unică.
■ Deşi sunetele - spre deosebire de cuvinte - nu pot întruchipa concepte, ele pot fi vehicule pen­
tru anumite idei şi stări ale emiţătorului, compozitor sau interpret.
■ Prin numeroasele sale genuri (cântecul, doina, fuga, liedul, sonata, simfonia, madrigalul, cantata,
marşul, imnul, bluesul, folkul, rockul etc.), muzica îşi găseşte rezonanţa fie în domeniul afectiv
(al individului), fie în domeniul volitiv (al colectivităţii). Tristeţea, bucuria, nostalgia, speranţa,
exuberanţa, fericirea, neliniştea, melancolia etc. sunt stări omeneşti exprimate şi trăite prin cele
mai diverse forme muzicale, de la bocet (ca formă populară simplă şi arhaică de exprimare me­
lodică) până la simfonie (compoziţie instrumentală dificilă, vastă şi complexă).
■ Limbajul muzicii este un alfabet compus din simboluri strict specializate, ceea ce face dificil ac­
cesul în lumea ei. Termeni precum înălţime, frecvenţă, durată, intensitate, timbru, ritm, tempo, in­
tonaţie, pauză etc. alcătuiesc un corpus de reguli de a căror cunoaştere depinde performarea artistică.
■ Omul obişnuit care ascultă muzică rămâne cu impresia, cu gustul, cu emoţia sau cu imaginea
creată de muzică, dincolo de canoanele tehnice respectate de interpret sau de compozitor.

PUNCTE DE VEDERE «-
„In afara câtorva coordonate generice (vesel-trist, lent-rapid, armonic-dizarmonic, senin-furtunos),
muzica lasă totul pe seama ascultătorului. Ea solicită imaginaţia mai m ult decât oricare artă. Ima­
ginaţia compozitorului mai întâi: în vreme ce un text, odată scris, e deplin încheiat (fie că cineva îl
«interpretează» sau nu), după cum şi un tablou e deplin încheiat odată ce a fost pictat, un text m u­
zical, o partitură, e doar o treaptă către lucrul deplin. O partitură e numai posibilul muzicii, nu m u­
zica însăşi. Pentru a ajunge la public, ea trebuie cântată. Iar ceea ce ajunge la public ca sunet e distinct
de ceea ce se vede pe portativ ca semn. Cititorul unui text literar ţine în mână - ca şi privitorul unei
imagini - nu o partitură, ci execuţia ei nemijlocită. Ascultătorul unei piese muzicale are nevoie de
un mediator. Emoţia muzicală e de negândit în afara unei opere de mediere.”
(A n d rei P leşu , Note, stări, zile)

CITEŞTE. INTERPRETEAZĂ, ARGUMENTEAZĂ!

I
1. „Voi compara ceea ce este dat poetului cu ceea ce este dat muzicianului. Ferice de muzician!”

(Paul Valery, Poezia pura)

2. „Faptul de a asculta muzică face din cel căruia îi place doar să o asculte un muzician, după cum
pagina 74 a privi un tablou face din cel ce îl priveşte un pictor. Muzica, pictura sunt lumi unde
faptul de
pătrunde cel ce posedă cheia lor. Această cheie ar fi «un dar», darul de a înţelege şi de a fi încântat
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

de un anume lucru. [...] Trebuie să posezi un anumit dar pentru a auzi şi pentru a vedea. Darul este
un spaţiu închis - sală de concert, muzeu - cu care te înconjuri pentru a te bucura de o plăcere clan­
destină. Cei ce nu posedă darul rămân afară, cei ce îl posedă ies şi intră după bunul plac. Fireşte,
muzica nu este iubită decât în zilele de sărbătoare; e o divinitate la fel de exigentă ca oricare alta.”
(Maurice Blanchot, Spaţiul literar)

A P L I C A Ţ I I

Citeşte textul de mai jos şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:

„Sara pe deal buciumul sună cu jale, Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Turmele-1 urc, stele le scapără-n cale, Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine. Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară, Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;

Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte:
Stelele nasc umezi pe bolta senină, Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină. Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.

N ourii curg, raze-a lor şiruri despică,
Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
(Mihai Eminescu, Sara pe deal)

1. Ce sentimente/stări omeneşti consideri că transmite poezia citată?

2. Care sunt temele poeziei citate?
3. Care este rolul interjecţiei „Ah!” în construirea lirismului operei citate?

4. Transcrie un vers care exprimă gradarea unui sunet ritmic.

5. Comentează o imagine auditivă care dă o notă familiară descrierii.
6. Exemplifică o aliteraţie din textul citat.

7. Precizează rima, ritmul şi măsura versurilor citate.

8. Transcrie două rime rare din poezia dată.
9. Prezintă în cinci-şase rânduri semnificaţia prezenţei în textul citat a celor patru instru­
m ente/ obiecte muzicale populare: bucimul, fluierul, clopotul, toaca.

10. Exprimă-ţi opinia despre valoarea expresivă a formelor lexicale arhaice şi populare care
apar în textul citat.
11. Comentează în aproximativ zece rânduri a treia strofă a poeziei, având în vedere regimul
şi varietatea imaginilor artistice care o compun.

pagina 75
 PARTEA I

LITERATURA Şl FILMUL
A rtă modernă, sincretică şi complexă, film u l este o sinteză a mai m ultor coduri vizuale şi auditive,
interferând cu pictura prin imagine, cu teatrul prin jocul actorilor, cu muzica prin coloana sonoră şi cu
literatura prin suportul textual valorificat scenaristic, dar transgresându-le prin convertirea lor într-un
limbaj propriu, nuanţat şi deschis la transformările prezentului.

Literatura şi filmul - limitări şi deschideri:

■ Filmul preia de la literatură - care îl precedă cu câteva milenii -povestea redată într-o formă cro­
nologică, precum şi tehnici ca evocarea, anticiparea, retrospectiva, colajul, perspectivismul, sus­
pansul, decupajul etc.
■ Modurile de expunere sunt de asemenea transpuse în film, cu deosebirea că acestea capătă o di­
mensiune auditivă şi vizuală caracteristică filmului.
■ Spaţiul în care cele două arte se întâlnesc până la suprapunere este ecranizarea unor opere lite­
rare, care capătă astfel o nouă haină artistică, deschizându-se către mai mulţi receptori şi am-
plificându-şi în cascadă semnificaţiile.
■ Ca şi literatura, filmul se foloseşte de imagine, cu deosebirea majoră că imaginea de film este di­
namică, bazată pe o permanentă schimbare a unghiului de percepţie a realităţii redate artistic.
■ Actorul - corespondentul personajului epic sau dramatic - reprezintă, de asemenea, un mij­
loc uman încorporat limbajului cinematografic. Dacă în teatru instrumentele sale definito­
rii sunt vocea, gesturile, mişcările scenice şi mimica, toate supradimensionate spre a se obţine
efectul estetic imediat, în film aceste elemente pălesc în faţa nevoii de firesc, de naturaleţe,
de autenticitate a trăirii din faţa camerei, până la identificarea totală, fără ostentaţie, cu per­
sonajul jucat.
■ Ca şi în roman, însă cu alte mijloace şi cu efecte infinit mai spectaculoase pentru „ochi”, în
film se creează planuri de diverse tipuri - depărtat, de ansamblu, general, de detaliu, întreg,
mediu, prim-plan, gros-plan etc. -, pentru ca spectatorul să pătrundă pe multiple căi în lumea
universului creat. Alternarea lor conduce la crearea impresiei de autenticitate a acţiunii din
film, ca şi cum privitorul ar fi, pe rând, prezent sau absent de la o acţiune, departe sau aproape,
intrus sau m artor la faptul artistic.
■ Sunetul în film are două componente - exprimare prin cuvânt a actorului şi element de fundal,
sub forma muzicii. Mihai D inu observă că „relaţia justă dintre imagine şi sunet e de natura
unui duet, în care niciuna dintre partiturile vocilor componente nu este completă şi autonomă,
iar unitatea lucrării se realizează numai prin îmbinarea lor într-o execuţie comună”.
■ Muzica în film nu se bazează pe sugestie sau prozodie - ca în lirică -, ci este direct prezentată
şi adecvat selectată de către regizor. Ea trebuie să fie în natura temei filmului, fără stridenţe sau
tentative de a se pune pe sine în valoare. S-a spus, de aceea, că cea mai bună muzică de film este
aceea care nu se aude, doar însoţind, potenţând, subliniind imaginea şi jocul actorilor.
■ Ceea ce autorul de literatură obţine în zeci de pagini descriptive, filmul redă în câteva clipe, graţie
mijloacelor tehnice multiple de care dispune. Lumina sau „eclerajul” reprezintă un asemenea
instrument, dozarea ei având efecte excepţionale asupra creaţiei: potenţează dramatismul unor
momente, sculptează figurile eroilor, evidenţiază emoţiile, induce suspansul, tensiunea, frica,
bucuria etc.
■ Culoarea în film accentuează evocarea, introduce spectatorul în atmosfera timpului şi a spaţiului
în care se petrece evenimentul ficţional, dă viaţă decorului.

pagina 76
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

C IT E Ş ŢE , IN T E R P R E T E A Z Ă , A R G U M E N T E A Z Ă !
A

„In vremurile pe care le trăim imaginea are fără doar şi poate câştig de cauză în faţa imaginaţiei.
Care va să zică, filmul bate cartea. Dar, adaug imediat, nu dă cu ea la podea. S-a întâmplat de
nenumărate ori ca, mânaţi de-o ecranizare, cinefilii să se transforme în cititori avizi. [...] Putem spune,
prin urmare, că o ecranizare reuşită este, poate, cel mai bun mijloc de marketing literar. Sucind puţin
lucrurile, privind din perspectiva cititorului avid, vi s-a întâmplat să vă placă o carte atât de tare
încât s-o vreţi numaidecât ecranizată, pentru ca apoi şi alţii să se «întoarcă la sursă» şi să aibă parte
de aceeaşi plăcere? Credeţi în acest «tertip»? îngrădeşte imaginea gata construită libertatea imaginaţiei
într-o aşa de mare măsură încât lectura să-şi piardă din «autenticitate»?”
(Mircea Pricăjan, Literatura pe ecran(ul minţii))

A P L I C A Ţ♦ I I
Citeşte textul de mai jos, priveşte imaginea şi răspunde sarcinilor de lucru formulate:
„Anton Lupan merse astfel pe trotuarul aproape pustiu, vreo câteva sute de metri, fără ca sem­
nul de îngrijorare de pe chip să-l fi părăsit, până ce ajunse la biroul domnului Iacomachi, unde
mai fusese o dată acum câteva luni. N u nădăjduia să aibă o veste mai bună decât rândul trecut,
totuşi, de vreme ce era în oraş, inima nu-1 lăsa să plece mai departe, înainte de-a afla dacă, prin
cine ştie ce minune, nu venise o ştire nouă între timp. Uşa biroului scoase din somnul lui du­
minical clopoţelul de alamă atârnat sus de pervaz ca la dughene şi frizerii, şi o dată cu clinche-
: tul care se răspândi până în fund, un băieţaş aflat la o masă schiloadă, în colţul încăperii, lângă soba
de tuci, sări în picioare, cu ochii cârpiţi, privind zăpăcit la noul venit.
— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund.
Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înţelegea graiul românesc, se repezi la o uşă din
I lături şi începu să strige în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreţ şi speriat, ca şi cum
ar fi cerut ajutor:
— KiriaL. Kiria!
A

In liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârţâind sub paşii cumpăniţi ai unui om greoi
| şi nezorit şi, după vreo douăzeci de scârţâituri, însoţite de suspine şi mormăieli, kir Iacomachi
se ivi în uşă, cu papuci de atlas verzui, încovoiaţi la vârf, cu giubeaua de duminică, neagră, bătută
cu fir gălbui şi împodobită pe margini cu blană
de samur, cu tichie albastră în cap, cu un şirag
de mătănii într-o mână, iar în alta cu ciubucul
lung, de abanos, pe care A nton Lupan îl
cunoştea de rândul trecut.
— Să mă ierţi, kir Iacomachi, dacă ţi-am stri­
cat tabietul, începu acesta, uitându-se la ciubuc
'■'K*

şi la mătănii. Cred că mă mai ţii minte; am fost

la dumneata în noiem brie, anul trecut. N u
cumva s-a auzit ceva, între timp, despre Pierre
Vaillant sau despre corabia lui?”
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

pagina 77
 PARTEA I

1. Cine este personajul principal în fragmentul citat?

2. Ce veste aşteaptă acesta?
3. Care este menirea pauzei descriptive din secvenţa narativă citată?

4. Ce obiecte atestă originea personajului kir Iacomachi?

5. Ce trăsături ale celor două personaje din imagine reies din atitudinea lor?
6. Precizează trei detalii prezente în imagine şi care lipsesc din textul citat.

7. Cum este redată în film atmosfera timpului?

8. Prezintă în cinci-şase rânduri rolul comunicării nonverbale în film, pe baza unui exem­
plu din imaginea dată.

9. Exprimă-ţi opinia, în aproximativ 20 de rânduri, despre libertăţile pe care le poate avea

un regizor în ecranizarea unui text literar.
10. Scrie o compunere de aproximativ o pagină în care să prezinţi maniera în care ai ecraniza
o secvenţă din romanul preferat.

CATEGORII ESTETICE
Categoriile estetice sunt noţiuni generale care exprimă trăsături fundamentale ale operelor de artă,
tipuri de impresii sau reacţii afective determinate de acestea.

CATEGORIA DEFINIRE, TRĂSĂTURI RECOMANDĂRI

ESTETICĂ DE LECTURĂ

Grotescul - defineşte contrariul sublimului, fiind o trăsătură a imagini­ Jonathan Swift,

lor înfricoşătoare, monstruoase, a urâtului fizic şi moral extrem; Călătoriile lui Gulliver
- deseori este un mod de reprezentare critică a realităţii, evi­
denţiind aspectele disproporţionate, respingătoare, con­ Mateiu Caragiale,
trastante, ridicole sau deformate ale acesteia; Craii de Curtea- Veche
- poate reflecta spiritul parodic, ironic şi satiric al unui autor în
prezentarea unor aspecte ale societăţii sau ale individului;

Comicul - se manifestă în aria largă a relaţiilor interumane, având la Moliere,

bază neconcordanţa aparenţă/ esenţă, scop/mijloace, parte/în- Burghezul gentilom
treg, valoare/nonvaloare, form ă/fond etc.;
- contrastele care nasc comicul nu sunt grave, astfel încât nu I.L. Caragiale,
provoacă nelinişte, spaimă sau oroare; O noapte furtunoasă
- efectul comicului este râsul, iar scopul general este îndrep­
tarea moravurilor societăţii şi a defectelor omeneşti; Marin Preda,
- ironia este o variantă a comicului, care are la bază simularea Moromeţii
acordului cu un anumit punct de vedere sau cu o anumită rea­
litate, esenţială pentru perceperea acesteia fiind cunoaş­
terea contextului şi a tonului în care este exprimată;

pagina 78
 m r
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

CATEGORIA DEFINIRE, TRĂSĂTURI RECOMANDĂRI

ESTETICĂ DE LECTURĂ
Sublimul - este asociat superiorităţii, demnităţii şi frumuseţii omului Homer, Iliada
şi a actelor acestuia, generând sentimente de admiraţie şi de
înălţare în faţa măreţiei sale; Goethe, Faust
- implică ideea de eroic, solemn, grandios, înălţător, impu­
nător, patetic, uluitor; Mihai Eminescu,
- generează o maximă tensiune emoţională şi o trăire exta­ Luceafărul
tică, totală a celui implicat în actul artistic;
- receptorul se simte transfigurat în vecinătatea tainelor ul­
time ale universului, ale cunoaşterii şi ale trăirii;
Tragicul - se naşte din confruntarea unei personalităţi de excepţie, Sofocle, Antigona
purtătoare a unor valori superioare, cu o forţă mai puternică
reprezentată de propriul destin, de ordinea divină sau de cea Lucian Blaga,
socială, de puterea politică etc.; Meşterul Manole
- eroul tragic este întotdeauna înfrânt şi moare, dar dispariţia
sa are o valoare simbolică, ducând la naşterea unor valori su­
perioare;
- tragicul înseamnă lupta omului cu limita, tensiune care
generează în sufletul participantului la actul artistic senti­
mente de groază şi de compasiune, dar şi de înălţare şi de pu­
rificare, asemenea sublimului;

Urâtul - se defineşte prin opoziţie cu frumosul, presupune repre­ Victor Hugo,

zentarea în artă a dezechilibrului lumii, prin exagerări tinzând Notre Dame de Paris
spre caricatură, diformitate, dezacord între formă şi conţinut;
- la nivelul personajelor, odată cu Victor Hugo, apare dis­ Tudor Arghezi,
crepanţa dintre aparenţa fizică dezagreabilă şi calităţi sufle­ Cimitirul Buna- Vestire
teşti înalte;
- alţi scriitori (realişti şi naturalişti) caută intenţionat aspec­
tele respingătoare ale existenţei, periferia urbană şi morală,
mai ales pentru caracterul lor veridic;
Frumosul - categorie estetică fundamentală, caracterizată prin armo­ Dante Alighieri, Rime
nia dintre conţinut şi formă, prin proporţie şi echilibru, pentru Donna Pietra
care generează sentimente de admiraţie;
- elementele hotărâtoare în realizarea frumosului sunt de­ William Shakespeare,
opotrivă materialul utilizat de artist (sursa de inspiraţie, as­ Sonete
pectele lumii înconjurătoare sau ale universului interior) şi
modul original în care îl prelucrează (transfigurare artistică, Mihai Eminescu,
reprezentare, reflectare); Venere şi Madonă
- Platon îl abordează din perspectiva utilităţii sale, punându-1
în relaţie cu plăcerea care se adresează văzului şi auzului,
Aristotel surprinde latura concretă a frumosului, privit ca
unitate în diversitate, expresie a simetriei, a măsurii şi a or­
dinii, iar Titu Maiorescu îl defineşte ca „idee învăluită şi
încorporată în formă sensibilă”;

pagina 79
 PARTEA I i
CATEGORIA DEFINIRE, TRĂSĂTURI RECOMANDĂRI
ESTETICĂ DE LECTURĂ

Fantasticul - o categorie estetică sau (în cercetările mai recente) un gen E.A. Poe,
> de artă, care surprinde ezitarea cuiva care nu cunoaşte decât
legile naturale pusfaţă în faţă cu un eveniment în aparenţă su­
Prăbuşirea casei Usher

pranatural (Tzvetan Todorov), năvală a inadmisibilului în E.T.A. Hoffman,

sânul inalterabilei legalităţi cotidiene (Roger Caillois); Urciorul de aur
- subcategorii: fabulosul feeric - specific basmelor, în care
supranaturalul face parte din ordinea lucrurilor; miraculo­ Mircea Eliade,
sul - presupune apelul la tehnici narative (echivocul, am- Domnişoara Christina
biguizarea, suspansul), tematică relativ consacrată (călătoria
în timp, sufletul condamnat, fiinţa nefastă, secretul inter­ Gala Galaction,
zis, comoara blestemată etc.) şi personaje specifice (iniţiator Moara lui Călifar
al intrigii insolite: vrăjitor, solomonar, duh etc.; experi­

| mentator: eroul acţiunii insolite); literatura ştiinţifico-fan-

tastică - imagine a unei realităţi superlative, în care ţinta
este absolutizată, supralicitând logica şi raţiunea, savantul îl
înlocuieşte pe magician, iar faptul inedit poate fi explicat;
Mihai Eminescu,
Sărmanul Dionis

Vasile Voiculescu,
Căprioara din vis

Absurdul - categorie estetică al cărei sens este de negare a caracterului Franz Kafka, Castelul
raţional şi coerent al vieţii, proclamând aberantul şi ilogicul;
- îmbracă forme diferite, de la satiră şi umor (François Rabe­ Eugen Ionescu,
lais, Gargantua şi Pantagruel) la nonsens (Lewis Caroll, Scaunele
Aventurile Alicei în Ţara Minunilor) sau iraţional (E.A. Poe,
Cărăbuşul de aur); Urmuz,
- în literatura secolului al XX-lea se fundamentează filoso­ Pâlnia şi Stamate
fic şi devine expresia dramei individului captiv într-o lume
ostilă valorilor umane;
Graţiosul - trimite către un tip de impresie declanşată de contemplare Ion Minulescu,
sau de contactul cu opera de artă, se caracterizează prin Romanţă fără ecou
mişcare armonioasă, supleţe şi delicateţe, prin contururi dia­

!
fane etc.; Mihai Eminescu,
- bine reprezentat în muzică (Mozart, Vivaldi, Debussy) şi Atât de fragedă
în coregrafie (Ceaikovski, Lacul lebedelor■), apare în literatură
prin intermediul unor teme predilecte (natura în aspectele
ei miniaturale, iubirea în manifestări delicate, copilăria ş.a.),
precum şi al unor modalităţi de realizare artistică specifice -
miniaturalul, transparenţa, vagul etc.

pagina 80
 P artea a I l - a
ÎISTK Dl KVAIRARK A
COiiJ fIHUTUlUI IRVAt ARN
CLASA a V-a
TESTE INIŢIALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Ploua. Băiatul asculta, ghemuit sub plapumă, foşnetul ploii pe acoperişul de tablă. Pe fereastră se
frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. [...]
— Bunico! chemă el, ridicându-se în coate.
Nu-i răspunse nimeni şi i se făcu frică. Coborî totuşi din pat şi se apropie de sobă. Bunica dormea [...]
şi băiatul zâmbi. «E aici bunica - îşi spuse - n-are de ce să-mi fie frică.» [...]
Ploaia şi vuietul ei depărtat, străin şi parcă de pierzanie a unor lumi ascunse şi nedesluşite, scurge­
rea aceea de vânt şi de ape urca în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea
că plânge cineva, că se vaită şi în acelaşi timp goana şuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea
să se scuture înfiorat.”
(Fănuş Neagu, în zori, pe ploaie)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Extrage din text două structuri care conţin imagini auditive ale ploii. (5 puncte)
2. Prezintă succint starea sufletească, generată de ploaie, a personajului-copil. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, secvenţa următoare, evidenţiind maniera artistică prin care scrii­
torul surprinde un aspect din natură: „Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care
se mistuiau într-o clipă.” (10 puncte)
B.
4. Numeşte două însuşiri posibile ale bunicii, susţinute de afirmaţia copilului: „E aici bunica...
n-are de ce să-mi fie frică.” (5 puncte)
5. Realizează, în opt-zece rânduri, o descriere a ploii, din perspectiva, la alegere, a unui:
a. copac;
b. nor;
c. greier. (10 puncte)

pagina 81
 PARTEA a ll-a

C.
6. Scrie un adjectiv şi un verb din aceeaşi familie lexicală cu substantivul foşnet. (5 puncte)
7. Alcătuieşte două enunţuri în care să evidenţiezi alte sensuri decât în text ale termenului sefrângeau.
(5 puncte)
8. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, ca parte de vorbire şi de propoziţie. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării ghilimelelor în secvenţa „E aici bunica - îşi spuse - n-are de ce să-mi fie
frică”, din al treilea paragraf al textului-suport. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi o posibilă continuare a
fragmentului dat, cu titlul Cioburi din oglinda viorie a ploii.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ continuarea logică, firească şi în spiritul creativităţii a începutului dat;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca m oduri dominante de expunere;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„Iunie este Cresc ale ierbii Vin curcubeie

Verde poveste. Fire albastre Rouă să beie,
Iureş* sporeşte. Pân’ la-nălţimea Seva vieţii
Iarba mai creşte. Inimii noastre. Şi-a dimineţii. [...]”
(Lucian Blaga, Iarbă)
Ziua a şasea, Asta-i măsura,
Sâmbăta ierbii. Pune natura
Creşte mătasea, Luncilor margini,
N-o calcă cerbii. Lege-n paragini**.

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text două secvenţe care conţin însuşiri ale ierbii, pe care le vei preciza. (5 puncte;
2. Motivează prezenţa repetată a verbului a creşte în textul dat. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia secvenţei: „Cresc ale ierbii/F ire albastre/Pân'
la-nălţimea/Inimii noastre.” (10 puncte)

* iureş - (s.n.) asalt, năvală, goană, mers impetuos;

paragină - (s.f.) stare de părăsire, de neîngrijire a unui teren sau a unei construcţii.

pagina 82
| TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
B.
)
4. Pornind de la modelul „Iunie este/Verde poveste” propus de poet, defineşte expresiv şi inedit di­
mineaţa şi inima. (5 puncte)
5. Scrie patru replici dintr-un dialog imaginar între curcubeu şi luncă. (10 puncte)
C. »
\
6. Propune câte un sinonim pentru următoarele cuvinte extrase din text: poveste , sporeşte, calcă,
margini, vin . (5 puncte)
7. Scrie cinci term eni din familia lexicală a adjectivului verde. (5 puncte)
8. Extrage din text:
a. un subiect exprimat prin substantiv;
b. un atribut exprimat prin numeral;
c. un complement exprimat prin pronume;
d. un predicat nominal;
e. un cuvânt fără funcţie sintactică. (5 puncte)
9. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul i să aibă altă valoare morfologică decât în text. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină despre verdea poveste a ierbii , în care să utili­
zezi patru expresii din textul-suport, pe care le vei sublinia.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ includerea a patru expresii din textul-suport dat;
)
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca m oduri dominante de expunere;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„M-am pom enit într-o seară cu o vizită neaşteptată. Pe masă, printre manuscrise şi condeie, apăru
la etajul unde sălăşluiesc*, într-o insulă de asfalt, un greiere elegant. N-aş putea spune cât a fost el de
surprins de prezenţa mea în mijlocul unui talaz** de hârtii mâzgălite, răzimată-n cot şi silind un alt gre­
)
iere, mic, prins între degete şi înmuiat în cerneală, să facă slove minuscule, identice în inutilitatea lor
cu cântecul lui de clopoţel cât bobul de mazeri. S-a oprit pe masă şi a stat să se reculeagă***. îm i închi­
pui că m-a văzut şi că a rămas confuz de ciudata mea îndeletnicire, el care cunoştea munca spicelor,
rumegatul vitelor, ghitara vântului şi osârdia**** cârtiţei oarbe. )
In faţa lui am avut un sentiment speriat, modificat de un sentiment îngeresc. M-am ridicat respec­
tuos de pe scaun şi, fără să vreau, l-am salutat...”
(Tudor Arghezi, Cri-cri)

\
* a sălăşlui - (vb.) a locui, a se adăposti;
** talaz - (s.n.) val mare ce se formează pe mări şi oceane în timpul furtunii;
*** a (se) reculege - (vb.) a-şi recăpăta echilibrul sufletesc, a se regăsi, a-şi aduna gândurile;
**** osârdie - (s.f.) stăruinţă în executarea unui lucru; ardoare, străduinţă, perseverenţă.

pagina 83
»
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Numeşte profesia autorului textului-suport, apoi extrage din text patru cuvinte/structuri care să
susţină răspunsul tău. (5 puncte)
2. Transcrie două structuri care conţin însuşiri ale greierului. (5 puncte)
3. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia secvenţei: „In faţa lui am avut un sentiment speriat,
modificat de un sentiment îngeresc. M-am ridicat respectuos de pe scaun şi, fără să vreau, l-am
salutat...”, din finalul textului dat. (10 puncte)
B.
4. Pentru greier, a fi scriitor semnifică o ciudată îndeletnicire. Prezintă, în câte un enunţ, această pro­
fesie din punctul de vedere al unui copil, respectiv al unui stilou. (5 puncte)
5. Continuă, în cinci-şapte rânduri, secvenţa: „In faţa lui am avut un sentiment speriat, modificat
de un sentiment îngeresc...”, extrasă din textul-suport, cu propriile gânduri generate de întâlni­
rea neaşteptată cu un greier elegant. (10 puncte)
C.
6. Desparte în silabe următoarele cuvinte: neaşteptată, sălăşluiesc, osârdia, inutilitatea , mâzgă­
lite. (5 puncte)
7. Precizează câte un sinonim pentru următorii termeni: m-am pomenit, minuscule, surprins, ciu­
data >confuz. (5 puncte)
8. Alcătuieşte câte o propoziţie cu două neologisme, extrase din textul-suport. (5 puncte)
9. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, ca parte de vorbire şi de propoziţie. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului dat, redactează o compunere narativă de aproximativ o pagină, cu
titlul O zi pe o insulă de asfalt, ale cărei personaje să fie scriitorul şi greierul.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil;
■ dezvoltarea în mod original şi creativ a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

pagina 84
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a V-a
TESTE DE ANTRENAMENT
( )
TESTULl
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. < )
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Cărţile au ochii stinşi. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare
i \

treaz şi în aşteptare. Sunt, în rafturi, cărţi necitite de mult, dar care nu se plictisesc aşteptând, căci ştiu că
o mână expertă le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărţilor e in­
finit mai mare decât a oamenilor. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secole scurgându-se unele după altele.”
(Nicolae Manolescu, Cărţile au suflet)
<»
B. „Nu numai foile volante pot să zboare - sau, mai degrabă, să zburătăcească aidoma frunzelor
desprinse, toamna, de pe ramuri.
Cu toate că mai grea, chiar cartea zboară; dar nu în sensul că planează precum avionul de hârtie,
ci că putem zbura noi, cititorii, cu ea - căreia-i suntem pasageri. Iar acest zbor e fie unul de agrement,
o escapadă, fie o cursă interplanetară.
o
O r, ca să zbori cu cartea, ea trebuie deschisă. Num ai deschisă, face cartea aripi, ca păsările, ca fra­
gilii fluturi, ..., ca îngerii din cer...”
(Şerban Foarţă, Micul Prinţ) o
SUBIECTUL i - m de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia secvenţei: „Numai deschisă, face cartea aripi, ca
păsările, ca fragilii fluturi, ..., ca îngerii din cer...” din al doilea text-suport. (8 puncte)
(>
2. Transcrie din primul text-suport două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Evidenţiază, într-o compunere de 15-20 de rânduri, profilul cărţii ca obiect cultural, valorificând
<)
sugestiile celor două texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

< I
Redactează o compunere de 25-30 de rânduri, în care să prezinţi lumea spre care pot zbura cărţile
cu suflet.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere: < I
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea relaţiei dintre cerinţă şi conţinut;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere dominante;
■ dezvoltarea originală şi creativă a ideii indicate în sarcina de lucru.
)
Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; re­
gistrul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
o
pagina 85
 PARTEA a ll-a !
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - O p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Construieşte un dialog imaginar (opt-zece replici) între o carte cu suflet şi un cititor posibil al acesteia.

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

1. Identifică vocalele în hiat din cuvintele fiecare şi foile, extrase din cele două texte-suport, apoi
scrie câte un cuvânt în care aceleaşi grupuri de sunete să constituie diftongi. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensurile din textele-suport ale următorilor termeni: ex­
pert, scurgându-se, pasageri, fragili. (4 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în al doilea text-su-
port. (8 puncte)
4. Explică rolul utilizării cratimei în structura într-un târziu, din primul text. (4 puncte)

TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu ro r cerinţelor form ulate in sar­
cinile de lucru:
A .

A. „Inchipuie-ţi nişte puieţi semnalMENTE,

de mentă printre scaieţi angajaMENTEL.
discutând între ei discreţi. Când au fost culese de ceai,
Un ciulin, urechea ciulind, ciulinul, ţinându-se scai,
i-a auzit socotind le strigă preţioaselor mente:
câte «mente» cresc în cuvinte Sunteţi numai medicaMENTE
ca s-asculţi cu luare aminte: bune pentru deranj aMENTE!
eminaMENTE, RealMENTE!”
echipaMENTE, (Grete Tartler, Argumente)

B. „Orice rob are o roabă, Tu zici varză, eu, curechi,

Orice babă are-un bob. Aşa vorbe, aşa-urechi.
Orice cod are o coadă, Trecem singuri sau perechi,
Orice nadă are nod.
Vacile sunt blânde-n veci,
Coşul e ca o cocoaşă, Bacu-i barcă fără beci,
Gogu muşcă din gogoaşă. Treacă-ţi dacă şi tu-mi treci
Gogoşarul, gogoneaua, Cu Petrică nu petreci!
Corcodelul, corcodeaua
Bearca mestecă ciuperca,
Şi buratecul cu burtă, Arcul ne păzeşte arca.”
Ba vor tort, ba vor o turtă.
Scara ruptă cere scule, (Constanţa Buzea,
Eu, cartofi, tu, barabule, Jocuri de cuvinte)

pagina 86
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează figura de stil dominantă din primul text-suport, apoi explică, în două-trei enunţuri,
implicaţiile artistice ale acesteia. (8 puncte)
2. Găseşte două asemănări şi două deosebiri dintre cele două texte-suport, din punctul de vedere al
versificaţiei. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, jocul de cuvinte ca joc al creaţiei literare, valorificând sugestiile
celor două texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Redactează o compunere de 25-30 de rânduri cu titlul Argumente, în care să utilizezi câte două
secvenţe din fiecare text-suport, pe care le vei sublinia.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut;
■ includerea în compoziţie a secvenţelor din cele două texte-suport;
■ utilizarea a cel puţin două moduri de expunere cunoscute;
■ dezvoltarea în mod original şi creativ a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; re-

gistrul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli -
3 p.; 2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; crea­
tivitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
După modelul: „Tu zici varză, eu, curechi”, extras din al doilea text-suport, alcătuieşte enunţuri în
care să utilizezi cinci termeni din limba literară şi variantele regionale sau arhaice ale acestora.

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

1. Transcrie din următoarea listă cuvintele pentru care numărul de litere nu coincide cu numărul
de sunete: ciulin, echipamente, angajamente, ceai, gogoaşă, gogoneaua, perechi, treacă, Pe-
trică. (4 puncte)
2. Scrie o pereche de verbe antonime din familia lexicală a termenului barcă, din al doilea text-su­
port. (4 puncte)
3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în primul text-suport. (8 puncte)
4. Indică felul propoziţiei: „Coşul e ca o cocoaşă.” după toate criteriile studiate, apoi operează
modificările necesare, astfel încât aceasta să devină dezvoltată, negativă, interogativă. (4 puncte)

TESTUL 3
Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

pagina 87
 PARTEA a ll-a V

C iteşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu r o r cerinţelor form ulate în sar­
cinile de lucru:
A

A. „In grădina mea, şirete Castraveţii, cum să spun,

Piersicile-s violete. Au pornit să urce-n prun;
Iar prunele, şi mai şi, Pe-o tulpină de m ărar
S-au făcut portocalii; Se roşeşte-un gogoşar.”
Căţăraţi cu m ult dichis, (Ana Blandiana, Face oricine ce vrea)
Strugurii cresc în cais.

B. „Dacă priveşti la echinox* într-un strop girafa nu mai poate ajunge - vai! -
de rouă şi spui «EIZEOP», nici până-n vârful unui pai,
poţi să schimbi lucrurile mici în lucruri mari balena e-atât de mică
aşa cum cresc nopţile-n calendar. încât pare-o gingirică**,
D ar cele mari se pot face mici? în schimb hamsia***
«Desigur.» încuviinţă una dintre furnici. sparge cutia,
Şoriceii binecrescuţi stau alături de elefanţii roz sparge bucătăria,
cu fundiţe albe-n cozi, sparge-apartamentul,
leii devin atât de m ărunţi sparge blocul...
încât se zbenguie printre bănuţi, şi-o ia din locul!”
pasărea colibri... e cât un armăsar
(de unde atâta nectar?), (Grete Tartler, Cuvântul fermecat)

SUBIECTUL I - 8® de puncte
a. înţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia unuia dintre titlurile celor două texte-suport, la ale­
gere. (8 puncte)
2. Transcrie din al doilea text-suport două figuri de stil, pe care le vei preciza. (8 puncte)

b. Scrierea despre tex tu l literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, raportul dintre realitate şi ficţiune în opera Uterară, valorificând su­
gestiile celor două texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Redactează o compunere de 25-30 de rânduri, în care să prezinţi o posibilă aventură a cunoaşterii
prin cuvânt, utilizând ca introducere următoarea secvenţă extrasă din al doilea text-suport: „Dacă
priveşti la echinox într-un strop/de rouă şi spui «EIZEO P»,/poţi să schimbi lucrurile mici în lucruri
m ari/aşa cum cresc nopţile-n calendar.”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea relaţiei dintre cerinţă şi conţinut;

*echinocţiu - (s.n.) fiecare din cele două momente ale anului (în jurul lui 21 manie şi 23 septembrie), când ziua este egală
cu noaptea;
**gingirică - (s.f.) mic peşte marin, asemănător cu scrumbia de Dunăre;
*** hamsie - (s.f.) mic peşte marin de culoare argintie.

pagina 88
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere dominante;

■ dezvoltarea în mod convingător şi original a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli —2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IM m - 1® pumcte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Construieşte un dialog imaginar (opt-zece replici) între o piersică violetă şi un elefant roz.

SUBIECTUL a l IU -lea - 1 ® da w m e t e
1. Precizează structura urm ătoarelor cuvinte, extrase din cele două texte-suport: piersicile , porto -
călii, furnici, bănuţi. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din al doilea text-suport: să schimbi, încu­
viinţă , binecrescuţi, mărunţi. (4 puncte)
3. Extrage din al doilea text-suport două nume predicative exprimate prin părţi de vorbire diferite,
pe care le vei preciza. (4 puncte)
4. Alcătuieşte enunţuri în care verbul să spun din primul text-suport să apară la timpurile trecute
ale modului indicativ, persoana I, numărul plural. (8 puncte)

TESTUL 4
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ T im p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „îmi umplui, găsii cu cale şi când gata-s s-o deznod şi sub toamnă şi sub stele
filele, cu animale. şoareci, titlurile-mi rod, fac o carte fără ele,

Parcă mă cuprinde frica şi pe fiecare coală care, chiar de e frumoasă

răsfoindu-mi cărticica. se semnează cu cerneală. pare o pustie casă.

D intre rimele perechi N u mai ştiu de-s autor, Fără mare tărăboi
coame cresc şi sar urechi, cartea e a mea? a lor? vin cu toatele-napoi.

şi-ntre stihuri* se înnoadă, Dacă se mai bat şi rag Eu le dojenesc, tăcut.

negru câte-un fleac de coadă, dau din umeri, mă retrag ...Şi o luăm de la-nceput...”
(Gheorghe Tomozei,
Legenda Cărţii)

*stih - (s.n.) vers

pagina 89
 PARTEA a ll-a I
< > B. „De-aş avea timp să vă povestesc pe îndelete Dar, pentru că sunt extraordinar
Tot ce se-ntâmplă la mine-n grădină De ocupată
Cât e ziua de mare, Şi nu-mi mai văd capul de treabă,

{ ) V-aş scrie pe-o frunză de castravete (velină*),

Cu o pană de ciocănitoare,
Vă scriu în grabă,
Pe o frunză de mărar (presată),
O scrisoare foarte mare. Cu un picioruş de furnică,

i) SUBIECTUL I - 80 de puncte
O cărticică foarte mică.”
(Ana Blandiana, De-aş avea timp]

<>
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Prezintă, în două-trei enunţuri, raportul dintre realitate şi ficţiune în creaţia literară, cu exemple
din cele două texte-suport. (8 puncte)
2. Explică semnificaţia versurilor: „Nu mai ştiu de-s autor,/cartea e a mea? a lor?”, extrase din pri­

ii mul text-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, particularităţile operei literare , valorificând sugestiile celor două

j) texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Redactează, în 25-30 de rânduri, o scrisoare adresată autorilor celor două texte-suport, în care să le

{i prezinţi conţinutul unei posibile cărţi scrise de tine, „pe-o frunză de castravete (velină),/Cu o pană
de ciocănitoare”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ dezvoltarea în mod convingător a ideii indicate în sarcina de lucru;

() ■ respectarea convenţiilor specifice acestui tip de text;

■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;
■ abordarea originală a temei indicate în cerinţă.

ii Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare,, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate şi
originalitate - 2 p.
I ) SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

i i
Practica raţională şi funcţională a limbii
Identifică în al doilea text-suport elementele specifice unei situaţii de comunicare.

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

( > 1. Selectează din primul text-suport patru termeni din câmpul lexical al literaturii. (4 puncte)
2. Identifică modul primelor patru verbe din al doilea text-suport. (4 puncte)
3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în primul text-suport. (8 puncte)

j f
4. Explică rolul utilizării parantezelor în al doilea text-suport. (4 puncte)

velină - (adj.) hârtie de calitate superioară, foarte albă, netedă şi lucioasă

( » pagina 90
i
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Un copilaş m ărunt, cu geanta în spate, cu câteva castane într-o mână, cu călimara în cealaltă,
se împiedică din goană şi căzu, scăpând castanele şi călimara pe trotuar.
Cerneala răspândi pe asfaltul prăfuit un buchet de violete umede.
Copilaşul se ridică plângând, zguduit de suspine, cu pumnii pe ochi, aşteptând parcă osânda...
D inu îi ridică şapca, i-o puse pe cap, îi alintă obrajii aprinşi şi trecu mai departe, păstrând în ochi
drăgălaşa mâhnire a copilaşului, ca pe un mărţişor găsit în stradă...”
(Ionel Teodoreanu, Vacanţa cea mare)
B. „O clipă urgia s-a potolit. Vântul a stat. A mai trecut o suflare Şi deodată cerul s-a înseninat, lim­
pede, cu soarele înclinat spre apus. Amândoi ascultau. Au ridicat capetele. Adică au început să le ridice.
Dar muşchii nu se mai supuneau. Capetele au căzut îndărăt. Era prea târziu. Istoviţi de foame, sleiţi
de ger, nu se mai puteau clinti din culcuşul lor de zăpadă. [...] Atunci înaintea ochilor li se ivi o arătare.
O arătare de delir. U n urs alb. U n urs alb apropiindu-se... Egon, vânătorul, închise ochii. Ştia acum
că, fără îndoială, s-a apropiat clipa morţii. [...] Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte, îi atinse obrazul. Ursul
il împingea, mirat de nemişcarea omului. II împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt,
aşteptând. N u înţelegea de ce stau oamenii aceştia încremeniţi, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile,
de ce nu se deşteaptă din somn. [...]
Alergase într-un suflet. Ii primea la el acasă, cu semnele lui de prietenie, cu tumbe vesele, cu salturi
si salutul care le place lor. Şi acum îi găsea neclintiţi. [...] Atunci, abia atunci, cu judecata lui învăţată
de la oameni, Fram înţelese! Şi nu stătu mult la îndoială. M ătură zăpada cu labele, îngrămădi oamenii
ilături, se culcă peste ei să-i încălzească, aşa cum îl învăţase dresorul odată, în tinereţea lui, să joace într-o
pantomimă de la Circul Struţki. [...] Erau acum doi oameni, doi vânători de urşi, sprijinindu-se fără
putere la pieptul unui urs.”
(C e z a r P e tre s c u , Framy ursul polar)

Ş lIiliC T U In I - m c*e puncte

a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează modurile de expunere prezente în cele două texte-suport. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia comparaţiei din finalul primului text-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, statutul naratorului, cu exemple din ambele texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând mesajul fiecăruia din cele două fragmente, alcătuieşte o compunere de 25-30 de rân-
curi, în care să prezinţi o întâmplare imaginară, având ca temă nobleţea prieteniei şi a generozităţii.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut;

pagina 91
 PARTEA a ll-a

( » ■ utilizarea a cel puţin două moduri de expunere cunoscute;

■ dezvoltarea în mod convingător şi original a ideii indicate în sarcina de lucru.

i > Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul
de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate şi
originalitate - 2 p.

< I SU B IECTU L al IM e a - 1 0 p u n c te
Practica raţională şi funcţională a limbii

i> Redactează o scrisoare de 10-15 rânduri, adresată unui prieten real sau imaginar, în care să-i
împărtăşeşti impresiile produse de lectura celor două texte-suport.

SU B IECTU L al lIlMea - 20 de p u n c te

j> 1. Extrage din al doilea text-suport patru cuvinte derivate cu prefix. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte extrase din primul text-suport: mărunt, osânda,
aprinşi, mâhnire. (4 puncte)
3. Transcrie din ultimul paragraf al celui de-al doilea text-suport:
■ un subiect exprimat prin substantiv propriu în cazul nominativ;
■ un atribut exprimat prin pronume personal în cazul genitiv;
■ un predicat verbal exprimat prin verb la modul conjunctiv;
■ un complement exprimat prin adverb de loc. (8 puncte)

<i 4. Explică rolul utilizării virgulei în structurile: „Dinu îi ridică şapca, i-o puse pe cap, îi alintă obrajii aprinşi
şi trecu mai departe”, respectiv „Egon, vânătorul, închise ochii”, din cele două texte-suport. (4 puncte)

TESTUL 6
< > ■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

4 > Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:

<I A. „Baloane mari de spumă albă prin grădini

(Şi zarzărul, şi vişinul, şi perii)
Stau gata să se-nalţe din tulpini
Spre cerul primăverii...
Cu toate că-i o vreme aşa de schimbătoare [...]
Un mic vârtej, copil al Nefiinţei,
De-a curmezişul străzii rătăcit,
Nebun în jurul lui s-a răsucit
Caisul nostru s-a gătit la poartă Să-şi prindă coada galbenă cu dinţii.
i > Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi,
Şi cu zulufi de floare la urechi,
Departe, în azurul dintre nori,
S-arată bifurcat pe cer
Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă. Un şir subţire de cocori,
Pe strada mare, O escadrilă* de pe vremea lui Homer**...”
< I Ies flori înalte la plimbare
In rochii de sezon, uşoare, (George Topârceanu, April)

I » *escadrilă - (s.f.) subunitate a forţelor aeriene militare, formată din câteva patrule;
** Homer - (probabil între sec. X şi V III î.Hr.) cel mai mare poet epic antic grec.

pagina 92
< )
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

B. „Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte, răsărind odată cu zorii, nou. Raiul
începea cu el, sub cer albastru în m urm ur de albine. Dar cum albise de floare şi când? Cu o zi înainte,
abia luat în seamă, nu era decât repetarea aceluiaşi vechi pom de lemn ruginit de muguri la străvechea
fereastră a bunicilor. Acum însă, fostul pom de lemn era lumină în floare, încântare, bătaie de inimă.
Venea din purităţile cerului, din nebuloasa* depărtare a Căii Laptelui, adus ca de legănarea unui scrân­
ciob oprit fâlfâitor de alb la fereastra veche a casei dintre brazi.”
(Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor*)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din primul text-suport o comparaţie şi o personificare. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia structurii: „Raiul începea cu el, sub cer albastru în
m urm ur de albine”, din al doilea text-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, particularităţile descrierii artistice, cu exemple din ambele texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând mesajul fiecăruia din cele două fragmente, alcătuieşte o compunere de 25-30 de rân­
duri, în care să propui un posibil răspuns la întrebarea: yyDar cum albise de floare şi când?\ extrasă
din al doilea text-suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere dominante;
■ dezvoltarea în mod convingător şi original a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p ) ypunctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează o invitaţie la un spectacol ai cărui protagonişti sunt vârtejuly copil al Nefiinţei , şi
zarzărul înflorit.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Extrage din primul text-suport patru termeni din câmpul lexical al pomilor. (4 puncte)
2. Selectează din următoarea listă doar termenii care fac parte din familia lexicală a adjectivului
alb , prezent în primul text-suport: albanez, albuş, albină , alabastru, alburiu, înălbire, albeaţă ,
albastru. (4 puncte)
3. Transcrie din al doilea text-suport:

* nebuloasă - (s.f.) aglomerare de stele formând o lumină difuză pe bolta cerească

pagina 93
 PARTEA a ll-a

■ două atribute exprimate prin substantiv, respectiv adjectiv în cazul acuzativ;

■ două predicate nominale. (8 puncte)
4. Explică rolul utilizării punctelor de suspensie în primul text-suport. (4 puncte)

TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate in sar­
cinile de lucru:

A. „E cald. Grădina-n jurul meu în sălcii, vrăbiile tac.

Se-ntinde leneşă la soare. Doar cucul cel bătrân aruncă,
Frunzişul prăfuit şi greu Ne-ndemânatic şi buimac*,
îşi culcă umbra călătoare Chemarea-i scurtă peste luncă.
Pe-al ierburilor câmp plăpând. Şi din trifoiul adormit,
Râzând cu capul dat pe spate, Cu flori uşoare şi rotunde,
Un mac îşi scutură pe rând Acelaşi dulce ţârâit
Petalele însângerate. De greieri tineri îi răspunde.”
(Otilia Cazimir, Vâri)

B. „Cine poate şti De rubine**,

De unde vine vara Cu pereţi
Şi încotro se duce De porfir*** şi nestemate****
Cântând Şi cu pardoseala purpurie.
Caravana ei verde şi aurie? Tot ce se poate,
Unii zic c-ar veni Dar mie
Din pământ, Mi-a spus o fetiţă cuminte
Că-şi trage povara, Că-şi aduce aminte
Fierbinte şi dulce, Cum vara vine din copilărie,
Din bostănărie, Şi cum,
Că se naşte în pepenii verzi, în miros de lapte, de fân şi de fum,
In miezul lor Alunecă de-aici,
Strălucitor Trasă de fluturi, de buburuze şi de furnici,
Ca un palat înspre bunici.”
Luminat (Ana Blandiana, Cine poate şti)

* buimac - (adj.) ameţit, năucit, zăpăcit;

** rubin - (s.n.) piatră preţioasă de culoare roşie;
*** porfir - (s.n.) rocă eruptivă foarte dură, de culoare roşie-purpurie, întrebuinţată în arhitectură;
'*** nestemată - (s.f.) piatră scumpă, piatră preţioasă.

pagina 94
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SUBIECTUL I - 8Q d* punct«
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Selectează din prim ul text-suport o imagine artistică vizuală şi una auditivă. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia versurilor: „Cum vara vine din copilărie [...]/Trasă
de fluturi, de buburuze şi de furnici,/înspre bunici”, extrase din finalul celui de-al doilea text-su-
port. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, elementele naturii care alcătuiesc tabloul verii în cele două texte-su-
port, precum şi procedeele artistice care susţin transfigurarea artistică a peisajului.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Redactează o compunere de 25-30 de rânduri, în care să prezinţi felul miraculos în care a apărut
vara dintr-un pepene verde, cu miez „strălucitor/C a un palat/L um inat/D e ru b in e,/C u pereţi/D e
porfir şi nestemate/Şi cu pardoseala purpurie”, utilizând patru expresii din prim ul text-suport.
Pentru obţinerea punctajului maxim, vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ includerea în compoziţie a celor patru expresii din prim ul text-suport;
■ utilizarea a cel puţin două m oduri de expunere cunoscute;
■ dezvoltarea în m od original şi creativ a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei —2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncta

Practica raţională şi funcţională a limbii
Formulează câte un răspuns la întrebarea: „Cine poate şti/D e unde vine vara/Şi încotro se duce?”,
din perspectiva unui mac, respectiv a unui greier.

SUBIECTUL al IIMea - 20 da puncta

1. Scrie câte un antonim p e n tru urm ătoarele cuvinte din p rim u l text-suport: plăpân d , tac ,
bătrân , adormit. (4 puncte)
2. Transcrie din al doilea text-suport patru cuvinte derivate cu sufix. (4 puncte)
3. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate în al doilea text-suport. (8 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică a cuvântului -i din structura: „Chemarea-i scurtă peste luncă”,
apoi alcătuieşte o propoziţie în care acelaşi cuvânt să fie o altă parte de vorbire. (4 puncte)

TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

pagina 95
 Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
PARTEA a ll-a I
cinile de lucru:
A. „Bunicul venea spre casă. Copilul îi zărise, de departe, punga de hârtie - pe care bunicul uitase
s-o ascundă din vreme - şi o luase la goană înspre el. Era gata-gata să-i sară în braţe, când se împiedici
♦ de o piatră şi căzu. Bunicul, deschizând braţele să-l prindă, scăpă jos punga din mână. Copilul, cu
obrajii colbăiţi, cu ochii înlăcrimaţi, începu să scâncească: «Papae, mi-o ieşit un cucui...» Când se
aplecă să-l ridice, să-l mângâie, bunicul îl văzu râzând: uliţa îl împăcase, dăruindu-i cireşile risipite din
) punga adusă de bunic. Şi uliţa, şi bunicul erau bunicii unui râs de copil.”
(Io n el T e o d o r e a n u , Uliţa copilăriei
B. „O văz ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui.
cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de pieptene, de la nas în jos. Cum deschidea poarta,
îi săream înainte.
Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea:
— Ghici...
— Alune!
1 -N u .
— Stafide!

I
-N u .
— Năut!*

4
-N u .
— Turtă dulce!
-N u .
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdeauna sânul ei era plin. Ii sărutam mâna. Ea îm;
da părul în sus şi mă săruta pe frunte.
(B arb u Şt. D e la v ra n c e a , Bunica

< \
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Exemplifică o trăsătură comună a bunicilor evocaţi în cele două texte-suport. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia structurii: „Şi uliţa, şi bunicul erau bunicii unui râs
i \ de copil”, din finalul primului text-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

< )
Prezintă, în 15-20 de rânduri, modalităţile de caracterizare a personajului literar, cu exemple din
ambele texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

o Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o compunere de 25-30 de rânduri, în care să
prezinţi imaginea bunicilor ca icoane ale copilăriei.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

\\
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere dominante;

* năut - (s.m.) plantă cu fructul păstaie şi cu boabele asemănătoare cu cele de mazăre; seminţele comestibile ale aces­
tei plante

pagina 96
>
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;

■ dezvoltarea originală şi creativă a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al |M « a - 10 punct«
Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează o scrisoare de 10-12 rânduri adresată unui prieten real sau imaginar, în care să prezinţi
farmecul unei zile petrecute împreună cu bunicii.

SUBIECTUL al m -lea - 20 ct« puncte

1. Extrage din al doilea text-suport două cuvinte derivate cu sufix. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte extrase din prim ul text-suport: zărise, goană ,
să mângâie, împăcase. (4 puncte)
3. Transcrie din prim ul text-suport patru complemente exprimate prin părţi de vorbire diferite, pe
care le vei preciza. (8 puncte)
4. Explică rolul utilizării semnului exclamării în al doilea text-suport. (4 puncte)

TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „De unde au ieşit atâtea caise ca nişte ouă ale lunii, la răsărit, în ceaţă, scoase cu năvodul din apele
acoperite cu cocă de aur? Toată lumea le transportă în care şi coşuri, cu gălbenuşul pe dinafară, şi pâl­
pâirea lor de catifea scoate un miros de tămâie amestecat cu adieri şi amintiri de portocale.
D ar pescarii care au aruncat năvoadele după ele trebuie să fi fost din aceia mici, de-o şchioapă. S-a
mai auzit vorbindu-se despre dânşii într-alte basme, cu poduri de aur şi cu palate de peruzele. Pitici
cu bărbile lungi şi cu scufiile lungi locuiesc pădurile în scorburi şi malurile de ape, cu cârtiţele laolaltă,
sub muşuroaie - şi, noaptea, neavând alta ce face, se joacă în văzul luminii albe cu bufniţele şi cu peştii.
Şi pentru că omului nu-i este dat să fie singur, fiece pitic are baba lui pitică, fetele lui pitice şi flăcăii
Iui pitici.”
(Tudor Arghezi, Un basm de cinci minute)
B. „Dumbrava rămase iar tăcută în fumul ei de lumină, ca într-un vis. Şi duduia Lizuca înţelegea
că în farmecul acela are să se-ntâmple ceva deosebit. Şi aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi. Şi
ceodată clipiră candele verzi de licurici în două şiraguri şi văzu pajiştea de flori deschisă cătră un părete
ce stâncă, între doi mesteceni bătrâni. In lumina verzie, fără zgomot, o uşă de cremene se mişcă şi se
¿adu la o parte, şi din întuneric de peşteră apăru minunată arătare. [...]

pagina 97
 PARTEA a ll-a

— N oi ne-am deprins cu dumbrava aceasta de când ne-a adus aici Statu-Palmă. Avem tainice peşteri
sub deal şi trăim în ele viaţă liniştită. Vara, ieşim adesea, ca acuma, şi petrecem. Şi când începe a căde:
frunza şi a se pustii pădurea, ne închidem în tainiţe şi aşteptăm să treacă iarna. Din când în când ajunge
până la noi glasul vijeliilor, depărtat şi stins ca o plângere. N oi dormităm pe paturi de cetină şi muşchi,
ori stăm treji în capul oaselor şi şoptim poveşti... Şi aşa aşteptăm cu bucurie vremea când pocneşte gheau
pârâului şi sună şuvoaiele ca o muzică a primăverii. Atunci, în cea dintâi noapte cu lună plină, deschidem
peştera şi ieşim să vedem în poieni viorelele, toporaşii şi ciuboţica-cucului.
Bătrânelul se opri şi duduia Lizuca privi în juru-i. Văzu cum toate jivinele şi paserile s-au întors cu
ochii lucind către Dom niţă şi înţelese că toate aşteptau şi de la dânsa o poveste. Şi se bucură nespus.’
(M ih ail S ad o v e a n u , Dumbrava minunazS

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Extrage din al doilea text-suport două comparaţii, apoi explică semnificaţia uneia din ele, la ale­
gere. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, caracterul artistic al descrierii piersicilor din prim ul text-su­
port. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, profilul personajelor fantastice, de basm , cu exemple din ambe.e
texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează, în 25-30 de rânduri, un basm de cinci mi­
nute, al cărui erou să fii chiar tu.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv, potrivit conţinutului;
■ includerea în compoziţie a câte două secvenţe din fiecare text-suport;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ dezvoltarea în mod original şi creativ a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru,

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Descrie, în 10-12 rânduri, minunata arătare din al doilea text-suport, din perspectiva unui ziarist
sau a unui om de ştiinţă.

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

1. Propune câte un sinonim pentru sensurile din text ale termenilor: pâlpâirea, cocă, singur, flăcăi,
din primul text-suport. (4 puncte)
2. Scrie un verb, două adjective şi un substantiv din familia lexicală a termenului gălbenuş, prezent
în primul text-suport. (4 puncte)

pagina 98
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

3. Realizează analiza gramaticală a cuvintelor subliniate în al doilea text-suport. (8 puncte) 4 )

4. Desparte în silabe cuvintele: transportă, locuiesc, laolaltă, năvoadele. (4 puncte)

TESTUL io ( >
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
4 )

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Zmeul zmeilor [...] vine pe lume deja împlătoşat şi cu buzduganul în mână. [...] E recunoscut 4 \
de la distanţă datorită coifului cu cleşti de homar pe care-1 poartă pe cap. Flacăra pe care-o scoate pe
nări are cam 15 metri lungime şi e verde pal, cu turbioane* mai curând estetice decât eficiente. [...]
Zmeul zmeilor e miner din tată-n fiu. Simte sulful, nichelul sau plumbul după miros. Sapă tune­
luri subterane cu ajutorul tirbuşonului**, pe care-1 înfige-n granit, răsuceşte de câteva ori voiniceşte, 4
propteşte genunchiu-n stâncă, trage şi scoate dopul lăsând să curgă, zornăind, mii şi zeci de mii de
>
smaragde*** scânteietoare.
Pasiunea cea mare a tuturor zmeilor zmeilor e colecţionarea florilor de mină. Minunile de cuarţ şi
pirită care ajung la noi, la suprafaţă, sunt doar flori moarte, veştejite. Acolo, sub pământ, ele se des-
:ac şi respiră ca nişte crini transparenţi, şi-şi împrăştie grăunţii de aur ai polenului în curenţii de aer.
O
Zmeii le culeg şi le ţin îngropate în pivniţe pe care nu le mai deschid niciodată. N u le vede nimeni,
iar ei ştiu că sunt acolo, că le aparţin, şi se bucură.”
(M ircea C ă rtă re s c u , Enciclopedia Zmeilor) O
B. „în cerul norilor de ceaţă
Am mâzgălit şi eu un nor,
Pe care 1-a-nghiţit o raţă
Acolo-n ţara din înalt
Dacă te uiţi se vede bine
Un cal cu ochii de smarald
4)
Zburând către Ecuator.

Din ţara norilor mă-ntorc

De dragul vostru, puşlamale,
Călare pe un galben porc
Şi-un cal cu ochii de rubine.

Trăsurile sunt răsturnate,

Pe drum potcoavele sunt roase
Corăbii naufragiate -
41
împodobit cu portocale. [...] Genele voastre somnoroase.”
(C o n s ta n ţa B u zea, Poveste)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Numeşte o trăsătură a zmeilor, aşa cum reiese din secvenţa: „Zmeii le culeg şi le ţin îngropate
I
în pivniţe pe care nu le mai deschid niciodată. N u le vede nimeni, dar ei ştiu că sunt acolo, că le
aparţin, şi se bucură”, din primul text-suport. (8 puncte)
I
turbion - (s.n.) vârtej de apă sau de aer;
1tirbuşon - (s.n.) dispozitiv metalic în formă de spirală, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticle;
smaragd/smarald - (s.n.) piatră preţioasă strălucitoare, de culoare verde, foarte transparentă. >
pagina 99
 PARTEA a ll-a

2. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia titlului celui de-al doilea text-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 15-20 de rânduri, specificul universului basmelor, cu exemple din ambele texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Realizează o compunere narativă de 25-30 de rânduri, în care să prezinţi aventura Zmeului zmeilor
în ţara norilor, valorificând sugestiile celor două texte-suport.
Pentru obţinerea punctajului maxim, vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea;
■ dezvoltarea în mod original şi creativ a ideii indicate în sarcina de lucru.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru.

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-5
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IMaa -1 0 punct«

Practica raţională şi funcţională a limbii
Prezintă elementele situaţiei de comunicare, cu exemple din al doilea text-suport.

SUBIECTUL al IIMea - 20 de puncte

1. Scrie câte un sinonim pentru două neologisme, la alegere, din primul text-suport. (4 puncte)
2. Selectează din următoarea listă cuvintele care conţin diftongi: ceaţă, Ecuator, portocale, uiţi.
potcoavele, naufragiate, corăbii, genele, somnoroase. (4 puncte)
3. Transcrie din al doilea text-suport:
■ un subiect exprimat prin pronume personal în cazul nominativ;
■ un atribut exprimat prin adjectiv în cazul acuzativ;
■ un complement exprimat prin verb la gerunziu;
■ un cuvânt fără funcţie sintactică. (8 puncte)
4. Continuă enunţul: „Din ţara norilor mă-ntorc...” cu o propoziţie secundară, având structura
P-A-C-A. (4 puncte)

pagina 100
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a V-a
TESTE FINALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„Vântul strigă: nu-i răspunde. Pletele să-şi depene

Şi te cheamă: te ascunde. Prin zăbrele ţepene.
Te găseşte? Dă cu frunză. Vânt? A fost numai un pui,
El nu ştie să se-ascunză. Pasăre din ţara lui. [...]
Abia de-a-nvăţat să ştie
Să se toarcă şi subţie, Cheamă-1. Puneţi amândoi
Să se facă lână moale Gura-n flaut şi-n cimpoi.”
Prin porum b şi ramuri goale, (Tudor Arghezi, Pui de vânt)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Formulează două aprecieri asupra textului, care să susţină caracterul literar al acestuia. (5 puncte)
2. Indică figura de stil dominantă prin care este realizată imaginea artistică a puiului de vânt. (5 puncte)
3. Explică raportul realitate-ficţiune în opera literară, utilizând cel puţin două exemple din tex-
tul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „vântul... pasăre din ţara lui”, descrie artistic, în câte un enunţ,
frunza şi ramurile. (5 puncte)
5. Prezintă imaginea puiului de vânt într-un text nonliterar, de cinci-şase rânduri. (10 puncte)
C.
6. Transcrie versul în care ai identificat un diftong şi un hiat, pe care le vei sublinia diferit. (5 puncte)
7. Propune un sinonim şi un antonim pentru cuvântul moale din textul-suport. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două propoziţii în care ultimul verb din text să apară la modul condiţional-optativ,
respectiv supin. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării cratimei în versul: „Gura-n flaut şi-n cimpoi”, extras din textul-suport.
(5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în
care să prezinţi joaca imaginară a copilului cu puiul de vânt.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv,
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri dominante de expunere;
■ includerea personificării şi a comparaţiei ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

pagina 101
 PARTEA a ll-a ?

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti; pe când făcea plopşorul mere şi răchita
micşunele... A fost un împărat şi se numea împăratul Roşu. El era mâhnit că, în zilele lui, nişte zme:
furaseră soarele şi luna de pe cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea în ştire tutulor că oricine se va
găsi să scoaţă soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fie-sa de nevastă şi încă şi jumătate din împărăţia
lui, iară cine va umbla şi nu va izbândi nimic, acela să ştie că i se va tăia capul.”
(Greuceanu, b a sm p o p u la r cules de P e tre Isp irescu

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Explică, în trei-patru rânduri, rolul afirmaţiei: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar po­
vesti, pe când făcea plopşorul mere şi răchita micşunele...” în contextul basmului popular. (5 puncte)
2. Rezumă, în trei rânduri, fragmentul dat. (5 puncte)
3. Numeşte şi exemplifică, pe baza textului-suport dat, două trăsături ale basmului popular. (10 puncte)
B.
4. Propune un alt titlu acestui fragment, apoi motivează-ţi opţiunea. (5 puncte)
5. Realizează, în opt-zece rânduri, portretul eroului care ar putea îndeplini porunca îm păratu­
lui Roşu. (10 puncte)
C.
6. Precizează forma corectă a termenilor: trămise, tutulor, să scoaţă, fie-sa, iară. (5 puncte)
7. Scrie cinci cuvinte din câmpul lexical al termenului basm. (5 puncte)
8. Transcrie pe foaia de concurs varianta de răspuns pe care o consideri corectă:
A. In fraza: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti...” există:
a. un predicat nominal şi două predicate verbale;
b. două predicate nominale şi un predicat verbal;
c. trei predicate verbale.
B. Numele predicativ nu se poate exprima prin următoarele părţi de vorbire:
a. substantive proprii;
b. verbe la modul imperativ;
c. numerale cardinale. (5 puncte)
9. Ilustrează, în enunţuri proprii, două funcţii sintactice diferite ale substantivului zmeu în cazul
genitiv. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care
să prezinţi o călătorie imaginară prin ţara fără soare.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu potrivit;

pagina 102
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

■ îmbinarea naraţiunii cu dialogul şi descrierea:

■ exprimarea părerii tale despre călătoria prezentată;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„în revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici sfărâmituri de oglinzi;
:olo, plăci de oţel; comori de galbeni între trestii. In nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg raze de
iur. U n colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai.
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri ca nişte lujere,
:rupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte de se uită, ispititor, pe
rândul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, şi răcoarea îl încântă. N u simte
rncio altă dorinţă, decât să-şi scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.
Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr, o broască se bucură şi ea de
frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de dina­
poi; cu ochii mari deschişi, cată la cumplitul duşman. In spaima ei, îlvede uriaş, cu capul atingând cerul,
:u pliscul lung, lung, să soarbă dintr-odată balta şi, dimpreună cu balta, pe ea.
Inima i s-a oprit.
A

îşi aştepta sfârşitul.

Cocostârcul o vede şi o înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi i se pare atât de mică, de
neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde din ochi şi nici n-o mai zăreşte,
rndică piciorul, o păşeşte dispreţuitor şi trece, măreţ, mai departe.
Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă frunză;
:.-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea cea dintâi, taie tăcerea dimineţii:
- Ooac!”
(Emil Gârleanu, Mărinimii)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Interpretează, în patru-cinci rânduri, titlul operei, având în vedere gestul personajului princi­
pal. (5 puncte)
2. Transcrie din text o secvenţă din care reiese simpatia naratorului pentru unul din personajele din
textul-suport. (5 puncte)
3. Scriitorul prezintă, în primul paragraf, locul şi timpul acţiunii, folosind ca modalitate de expu­
nere descrierea. Selectează două imagini artistice şi două figuri de stil diferite care întreţin far­
mecul dimineţii pe baltă, precizând felul lor. (10 puncte)
B.
4. Rezumă, în cinci rânduri, conţinutul textului-suport. (5 puncte)
5. Foloseşte ca epitet adjectivul m icăin următoarele situaţii:
a. pe lângă un substantiv;

pagina 103
1
PARTEA a Il-a

{ I b. în cadrul unei comparaţii;

c. în cadrul unei repetiţii;
d. evidenţiindu-se printr-o inversiune. (10 puncte)

{ ) C.
6. Precizează numărul de sunete şi de litere pentru cuvintele: picioarele, ochi. (5 puncte)
7. Scrie un sinonim şi un antonim pentru cuvântul agale, extras din textul-suport. (5 puncte)
8. Ilustrează, în enunţuri proprii, alte valori morfologice decât în text ale termenilor: galbeni,
< ) uriaş. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)

( I SUBIECTUL al li-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care
să descrii prospeţimea unei dimineţi în mijlocul naturii, utilizând ca încheiere secvenţa: „In revărsat
de zori, lumina face minuni.”

< > Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea conţinutului compunerii cu finalul dat;
■ includerea enumeraţiei, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil.

< ! ■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
i )

< )

< >
<
<i
< )

< )

pagina 104
4 I
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a Vl-a i i
TESTE INIŢIALE
1 1
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Numai la o săptămână după Crăciun s-a înstăpânit iarna peste lume, până la marginile zării. S-a
pus cu temei, să nu se mai clintească până vor începe să bată vânturile primăverii. Cojoc gros ca în anul
acesta, spun bătrânii, n-a mai avut dumneaei de ani de zile.
Uliţele satului s-au ridicat, astupând şi pâraie şi şanţuri şi podeţele de la intrarea curţilor: nici nu
mai semănau a uliţe, ci a fâşii late de câmpie acoperite de covorul alb şi gros.
< »
Toate casele din sat par mai mici - ca şi când s-ar fi cufundat - şi au căzut într-un somn adânc sub aco­
perişurile grele de zăpadă, cu straşinile mai aproape de pământ. Cine a văzut satul în toamnă, ori chiar
cu două săptămâni înainte de Crăciun, nu l-ar mai cunoaşte: e un sat străin. Pare o arătare de pe alt ( »
tărâm, străin şi localnicilor, dar mai ales copiilor, care nu se mai satură să privească noua înfăţişare [...].
Odată cu încetarea ninsorii s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se lipească degetele pe clanţa
de fier a uşii. [...] Cerul se înălţase tare deasupra satului, şi din hoarnele ce ieşeau prin acoperişurile albe
se înălţau suluri drepte de fum. N u mişca nimic în văzduh. Vânturile, după ce spulberară câteva zile
zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte, ca nişte întărituri ale iernii, se mistuiră undeva după orizont.
0
Nicio mişcare pe uliţi, câteva zile până a ţinut gerul cel mare. Satul părea pustiu, aruncat şi încre­
menit în groaza asta de o putere peste fire.”
< >
(Ion Agârbiceanu, La săniuş)

S U B IEC TU L I - 5 5 d e p u n c te
A.
1. Selectează din text două structuri care conţin imagini vizuale. (5 puncte)
< >
2. Prezintă atitudinea oamenilor faţă de schimbarea satului. (5 puncte)
3. Explică semnificaţia a două comparaţii din text. (10 puncte)
B.
4. Construieşte două enunţuri prin care să continui descrierea satului încremenit de ger. (5 puncte)
5. Prezintă fenomenele iernii într-un text nonliterar de cinci-şase rânduri, sub forma unui buletin

C.
meteo. (10 puncte)
1 >
6. Găseşte în primul paragraf două cuvinte cu diftongi diferiţi. (5 puncte)
7. Transcrie din text un predicat verbal exprimat prin verb la modul indicativ şi un predicat no­
minal. (5 puncte)
8. Precizează cazul substantivelor subliniate. (5 puncte)
\ i
9. Explică rolul utilizării ultimei virgule din textul dat. (5 puncte)

S U B IEC TU L a l IM e a - 2 5 de p u n c te
( \

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să surprinzi bucuria unui copil într-o
iarnă de poveste, integrând patru secvenţe din textul-suport.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere: < ►
pagina 105
 PARTEA a ll-a i
I ■
■
dezvoltarea inedită/originală a ideii propuse;
integrarea celor patru secvenţe pe care le vei sublinia;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri de expunere;

< t ■ folosirea unui limbaj expresiv şi valorificarea sensurilor figurate.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
<} pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
{ ) Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„Vezi, dragii oaspeţi le-au venit, Iar eu, furat de-un vis, privesc
Şi pomii toţi s-au premenit Zâmbind la ele.
< ) De sărbătoare.
Grădina-i templu plin de zvon, O, spune-mi, dragă rândunea,
Albina-i psalt*, şi orice floare - Ce zbori mereu în preajma mea,

i f Un sfânt amvon**.

Sub streşini cuiburile vechi

Tu ştii mai bine:
O să-mi ajute Dumnezeu
Să-mi pot alcătui, ca tine,
Ascund iar vesele perechi Un cuib al meu?”

< )
De rândunele,
Şi cuiburi nouă se clădesc, (Ştefan Octavian Iosif, Cântec

SUBIECTUL I - 55 de puncte
< \
A.
1. Transcrie din text două perechi substantiv-adjectiv cu rol în descrierea primăverii. (5 puncte)
2. Numeşte sentimentele poetului faţă de anotimpul descris şi exemplifică-le cu secvenţe din
text. (5 puncte)
( ) 3. Comentează, în cinci-şase rânduri, semnificaţia întrebării din finalul poeziei. (10 puncte)
B.
4. Construieşte o personificare şi o comparaţie pornind de la substantivul rândunele şi foloseşte-le
în acelaşi enunţ. (5 puncte)
< ) 5. Imaginează-ţi un dialog de cinci-şase replici între poet şi rândunea, care să continue întrebarea
formulată în ultima strofă. (10 puncte)
C.
< > 6. Selectează din text o pereche de antonime şi propune pentru fiecare cuvânt câte un sinonim
(5 puncte)
7. Găseşte încă cinci termeni din câmpul lexico-semantic al primăverii. (5 puncte)
8. Precizează valoarea gramaticală şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate. (5 puncte)
< )

4psalt - (s.m.) cântăreţ în biserică, dascăl;

44amvon - (s.n.) construcţie ca un balcon într-o biserică, de unde se predică sau se citeşte Evanghelia.

pagina 106
\
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

9. Construieşte două propoziţii în care cuvântul nouă să aibă alte valori morfologice decât în
text. (5 puncte)

Syji;l|iCfyilL 3it I N ea - 25 dfe p u n cte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul Cântecul prim ăverii, în care să descrii
atmosfera de sărbătoare care învăluie întreaga natură primăvara.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ corelarea conţinutului cu titlul propus;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri dominante de expunere;
■ integrarea unei comparaţii, a unei personificări, a unui epitet şi a enumeraţiei;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să vadă
lumea... Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că, văzând multe, ştii destule şi ai de unde da şi la alţii.
Şi ce fericire să călătoreşti dimineaţa, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav
de răcoare, şi când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se
scoală cu noaptea în cap şi porneşte la drum.
In dimineaţa aceasta a luat-o spre răsărit. încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin
mănunchiurile lui de raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se
numai, nu câştiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în
gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. îndrăzneaţă şi destoinică,
se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusinţă, o luă încet pe cusătura
carâmbului, în sus. Călătoarea îşi dete toată silinţa să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi
amintea, cu groază, priveliştea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarăşe din fur­
nicar strivite, dintr-odată, sub talpa grea a omului. «Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai
pentru ca să facă rău îşi învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălţămintelor.»”
(Emil Gârleanu, Călătoare)

S U B I E C T U L I - S S d e p u n c t e

A.
1. Identifică două trăsături ale furnicii care reies din textul dat şi ilustrează-le cu exemple. (5 puncte)
2. Transcrie două cuvinte prin care autorul numeşte simbolic mica vietate. (5 puncte)
3. Evidenţiază, în şase-opt rânduri, semnificaţia secvenţei: „Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos.” (10 puncte)
B.
4. După modelul „pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur”, construieşte alte două comparaţii
sugestive prin care să descrii ploaia şi rouă. (5 puncte)

pagina 107
 PARTEA a ll-a f

5. Imaginează-ţi că furnica s-a urcat pe cizma ta şi redactează un monolog de şase-opt rânduri, în

care să-ţi exprimi gândurile şi stările sufleteşti la vederea micii făpturi. (10 puncte)
C.
6. Explică rolul folosirii ghilimelelor în finalul textului-suport. (5 puncte)
7. Propune sinonime şi antonime pentru expresiile: cu noaptea în cap, îşi dete toată silinţa. (4 puncte)
8. Precizează tim pul verbelor: a ieşit, ştia , priveşti , avu, dăduse. (5 puncte)
9. Selectează din text trei pronum e personale în cazuri diferite şi precizează-le funcţia sintactică. (6
puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului dat, redactează o compunere narativă de aproximativ o pagină, în
care să prezinţi drumul furnicii călătoare care a pornit să vadă lumea.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ crearea altor două personaje;
■ dezvoltarea originală şi creativă a subiectului propus.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

pagina 108
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a Vl-a i »
TESTE DE ANTRENAMENT
! )
TESTUL 1
■ Toate subiectele sunt obligatorii. t >
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Bătrânul pădurar visează parcă,
îndrăgostit de codri ca de-o arcă,
Pe care-n timpi mai vechi ca amintirea
El a durat-o, rânduind în ea
Galop de cerbi, bârlog de urşi şi unduirea
Izvoarelor, să aibă fiarele ce bea.
Sub ochii lui, plini de senin şi zare,
< >
Şi neschimbându-şi apa cătăturii
In taină-a râs cu ele ori a plâns.
Când mierea lunii picura-n frunzişuri,
j >
Ivind peste steiuri albe ascuţişuri,
Cu gâtul încordat prin seară zboară,
îndrăgostiţi un ţap şi-o căprioară
El se afundă-n gânduri pe un trunchi,

>
Sub ochii oglindind o depărtare, Privind duios la puşca pe genunchi. [...]”
Dureri şi bucurii de-ale pădurii

II
(
S-au petrecut, şi-n suflet el le-a strâns, (Nicolae Labiş, Bătrânul pădurar)

B. „Dacă vreţi s-aflaţi Stelele mi-au fost

>
D in ce locuri viu, Noaptea adăpost.
Munţii-i întrebaţi, Şi-ncotro-mi duc zborul
Că ei singuri ştiu. De vreţi să vă spui,
Codru mi-a fost frate întrebaţi izvorul
Prin pustietate. Care-i drumul lui.
Dacă vreţi să ştiţi Calea-mi se sfârşeşte
C in’ m-a mângâiat, Unde el se-opreşte.”
Cerului-i vorbiţi,
Că el m-a veghiat. (Ovid Densusianu, Cântecul pribeagului)
I
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Selectează din textul A două figuri de stil diferite, care evidenţiază trăsături ale bătrânului pădurar.
►
(8 puncte)
2. Prezintă, într-un text de şase-opt rânduri, rolul monologului în textul B. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Alcătuieşte o compunere de 15-20 de rânduri, în care să surprinzi relaţia dintre om şi codru, eviden­
ţiind mesajul textelor-suport.

pagina 109
r

PARTEA a ll-a

i c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să-ţi prezinţi drumul prin viaţă , cu următorul început:
„Dacă vreţi s-aflaţi din ce locuri vin...”
) Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ valorificarea naraţiunii şi integrarea unor scurte secvenţe descriptive;
■ construirea unor figuri de stil şi a unor imagini artistice expresive;
i ■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ alegerea unui titlu adecvat conţinutului compunerii.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

* de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

» SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează un text de şase-opt rânduri, în care să surprinzi gândurile bătrânului pădurar , sugerate
de finalul poeziei lui Nicolae Labiş.
»
SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

\ 1. Transcrie prim ii doi diftongi din fiecare text-suport. (4 puncte)

2. Precizează mijlocul prin care s-au form at cuvintele: îndrăgostit, unduirea , duios, pustietate.
(4 puncte)
3. Selectează din prima strofă a textului A o pereche de sinonime şi o pereche de antonime. (4 puncte)

> 4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul B. (8 puncte)

TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
i ■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
* cinile de lucru:
A. „E un lucru tare misterios cu pasiunile omeneşti, iar în cazul copiilor totul se petrece la fel ca
şi în cazul celor maturi. [...]
i In cazul lui Bastian Balthasar Bux pasiunea erau cărţile.
Cine n-a petrecut o după-amiază întreagă cu urechile încinse şi cu părul zbârlit aplecat deasupra unei
cărţi, citind şi iar citind, şi uitând de lumea din jurul său, şi nebăgând de seamă că-i e foame sau frig -
Cine n-a citit niciodată pe ascuns sub plapumă, la lumina unei lanterne de buzunar, fiindcă tata sau
> mama sau vreo altă persoană grijulie a stins lumina pe motivul bine intenţionat că acum trebuie să dormi,
căci mâine te scoli devreme -
Cine n-a vărsat niciodată lacrimi amare, fie pe faţă, fie în ascuns, fiindcă o poveste m inunată se
> sfârşea şi urma despărţirea de personajele alături de care luaseşi parte la atâtea aventuri, fiinţe iubite

pagina 110
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

şi admirate ce îţi stârniseră îngrijorări şi speranţe, şi fără a căror prezenţă viaţa părea dintr-odată goală
şi lipsită de sens -
Cine nu cunoaşte nimic din toate acestea din proprie experienţă nu va putea înţelege ceea ce făcu
Bastian acum.
Se uita ţintă la titlul cărţii, şi îl lua ba cu frig, ba cu cald. Da, asta era, la asta visase de atâtea ori şi
asta îşi dorise de când fusese cuprins de pasiunea sa: O poveste care să nu se sfârşească niciodată! Car­
tea tu tu ro r cărţilor!”
(Michael Ende, Povestea fără sfârşit)
B. „Literele,-n carte, sumbre, Literele se răscoală:
par o droaie de furnici; p se face b! Lui o
ele care sunt doar umbre i se umple,-ncet, pe coală,
imobile, prind să umble Inima de roată goală,
ca puzderia de furnici. Până nu mai este o [...]

Cartea, noaptea se preschimbă C ititor din orice parte,

într-un mare furnicar; află că eu nu fur, nici
literele,-n ea, se plimbă m int, spunând că orice carte,
fără teamă de vreo limbă până-n zori, e-o furnicarte...
de pavian sau furnicar. H ai la groapa cu furnici!”
(Şerban Foarţă, Fumicartea,
în voi. Micul Prinţ)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Evidenţiază două diferenţe de formă şi/sau conţinut între textele-suport. (8 puncte)
2. Explică într-un text de şase-opt rânduri valoarea expresivă a repetiţiei de la începutul paragrafe­
lor din textul A. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Alcătuieşte o compunere de 15-20 de rânduri, în care, valorificând sugestiile celor două texte-su-
port, să evidenţiezi originalitatea viziunii celor doi scriitori asupra cărţii.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Intră în jocul poveştii fără sfârşit şi scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să-ţi imaginezi o
continuare a textului A.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ valorificarea naraţiunii, a descrierii şi a dialogului;
■ construirea a două personaje în spiritul textului;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

.ie comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
si originalitate - 2 p.

pagina 111
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Exprimă-ţi opinia, într-un text de opt-zece rânduri, despre mesajul transmis prin versul „Hai jl
groapa cu furnici!”

SUBIECTUL al III lea « 20 de puncte

1. Extrage din fiecare text-suport câte două cuvinte în care numărul de litere nu corespunde c-
numărul de sunete. (4 puncte)
2. Selectează din primul text patru termeni din câmpul lexico-semantic al cărţii. (4 puncte)
3. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti omonimele cuvintelor imobile şi zori din textul-su-
port B. (4 puncte)
4. Precizează cazul substantivelor subliniate din textul B. (4 puncte)
5. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul A. (4 puncte)

TESTUL 3
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „In regatul Cărţilor de Joc din sertarul măsuţei, Valetul de Cupă ducea o viaţă demnă de orice
cavaler de rangul său. îşi slujea cu loialitate Regina, deşi gurile rele, adică şeptarii şi optarii, şuşoteau
pe la colţuri că uneori îi trimitea lungi ocheade unei alte dame, cea de Treflă. Dar ce ştiau ei? [...]
Adevărul era că de ceva vreme sufletul său era plin de un dor nedefinit. Tânjea după ceva, însă nu
ştia după ce anume. Fapte de vitejie nemaivăzute? O misiune imposibilă? O iubire cum nu s-a mai po­
menit pe lume? Timpul trecea, turnirurile şi luptele erau mai puţine decât înainte, căci bunicii iş:
aminteau arareori să joace cărţi [...], petrecerile de la curte nu mai aveau niciun haz, iar cavalerul se simţea
bătrân. Chipul i se decolorase, armura i se jerpelise, îşi simţea tot trupul boţit şi uzat (numai daci
sunteţi o carte de joc puteţi înţelege senzaţia!). Şi nimic nu e mai rău decât să îmbătrâneşti atunci câne
inima ta este încă tânără!
«Poate ar trebui să plec în lume, departe de Regat!», îşi zicea cavalerul foindu-se, căci nu reuşea să
adoarmă. «Aici totul e atât de plicticos şi de previzibil! [...] Poate că locul meu nu-i aici şi ar trebui să-m;
încerc norocul în altă parte...», se tot gândea Valetul.”
(Adina Popescu, Doar un zbor al valetului de cupă
B. „A fost odată ca niciodată un peşte visător, dar oarecare, cenuşiu, chiar cam urâţel, din cauza
ochilor bulbucaţi. Printre atâţia peşti emo, scene, punk, hippie, cool, el nu avea nicio calitate. Era... peştele
fără calităţi. In plus, spre deosebire de alţii, care umblau în clanuri mari, în bancuri şi găşti peşteşti, e*
era un biet orfan. Se pierduse de familia lui când nici nu făcuse bine ochi, nu-şi mai amintea nimic [...].
Orice copil de peşte, ca orice copil de nepeşte, are nişte modele în viaţă. El nu şi le găsise totuşi prin­
tre ai lui, ci în cu totul altă parte, la păsările cerului. [...]
Atât de mult şi-a dorit peştele cenuşiu să fie pasăre, încât şi-a înălţat dorinţele spre Mama Natură. Când
nu mai spera nimic, a simţit cum înotătoarele pectorale cresc şi, cu ele, o dorinţă uriaşă de a se urca spre
prăpastia cerului, în sus. Intr-o bună zi, îşi luă inima-n dinţi, tot avântul şi... ţâşni, tăie straturile de apă

pagina 112
i
t TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

până la suprafaţă, înaintă destul de mult pe cărarea lichidă, şerpuindu-şi coada cea puternică. Apoi urmă...
desprinderea. Se trezi acolo în aer, deasupra apei, întinse bine înotătoarele care se arătară a fi aripi, aripi
adevărate, albastru-transparente, ca de sticlă, şi pluti frumos în aerul sclipitor, în lumea păsărilor, a flu­
turilor şi-a libelulelor cu care el, solzosul, iată că se înrudea, într-un fel. Plutea ţinându-şi respiraţia. Şi
nu mai era nici doar peşte şi nici pasăre. Ce era el? Pasăre printre peşti şi peşte printre păsări.”
(Simona Popescu, Peştele-pasăre)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică o trăsătură com ună a protagoniştilor din cele două texte şi comentează-i semni­
ficaţia. (8 puncte)
2. Explică, într-un text de şase-opt rânduri, valoarea expresivă a interogaţiilor retorice din tex­
tul A. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Alcătuieşte o compunere de 15-20 de rânduri, în care să analizezi particularităţile naraţiunii, va­
lorificând cele două texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Imaginează-ţi că eşti o carte de joc şi poţi înţelege senzaţiile Valetului de Cupă care dorea să-şi încerce
norocul în altă parte. Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să surprinzi zborul acestui per­
sonaj în încercarea de a-şi împlini dorul nedefinit care îi stăpânea sufletul.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ valorificarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii;
■ integrarea în compunere a câte două expresii din fiecare text-suport, pe care le vei sublinia;
■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
si originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează un text de opt-zece rânduri, în care să explici semnificaţia enunţului: „Orice copil de peşte,
ca orice copil de nepeşte, are nişte modele în viaţă.”

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

1. Transcrie din al doilea text două cuvinte compuse şi două cuvinte derivate. (4 puncte)
2. Găseşte antonime pentru cuvintele: loialitate , nedefinit, arareori, plicticos . (4 puncte)
3. Alege un cuvânt dintr-un text-suport şi alcătuieşte patru enunţuri în care să aibă sensuri dife­
rite. (4 puncte)
4. Precizează modul şi timpul verbelor din enunţul: „Când nu mai spera nimic, a simţit cum înotătoa­
rele pectorale cresc şi, cu ele, o dorinţă uriaşă de a se urca spre prăpastia cerului, în sus.” (8 puncte)

pagina 113
 PARTEA a ll-a

TESTULn
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Ger târziu de primăvară, Şi pe geamuri mi-a lăsat
Ger uitat de iarna sură Fir de ferigă presat,
Prin zăvoiul zgribulit, Flori de zahăr, stele reci
Cu omătul netopit. Şi căsuţe de culbeci.
Pe sub tufe de răsură,
A adus cu el aseară Şi-n lumina dimineţii,
Vânt din munte, Geamurile mele par
Ploi mărunte, File dintr-un vechi ierbar,
Grindină cât un grăunte Unde-ar fi presat băieţii
Şi trei fragi, aşa-ntr-o doară. Ierburi nalte şi-nfoiate,
Albe flori înfrigurate,
A trecut pe ulicioară Adormite-n fund de lacuri
Şi s-a dus D in răscrucea altor veacuri.”
Pe deal în sus, (O tilia C a z im ir, Primăvară în glumă

B. „Un aer călduţ, parfumat Şi-acuma bătrânul pământ

Sub cerul de-un pal ivoriu, îşi lasă cojocul de ger.
In vale pârâul umflat
aleargă sălbatec şi viu. E vestea ce-o m urm ură seara
zefirul. Pădurea o ştie;
A

In zori m-a trezit sărutarea Soseşte de-acum Primăvara,

trimisă pe-o rază de soare; să bucure lumea pustie. [...]
Lumina-neca depărtarea -
tot răul murise-n uitare. Tu soare, trim ite lumina
în raze bogate spre noi
Veni pe aripa de vânt si fă să răsară-n grădină
O veste frumoasă din cer. frunzişul, pe arborii goi.”
(M agda Isa n o s, Primăvara
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Evidenţiază atitudinea şi sentimentele eului poetic faţă de primăvară, raportându-te la ambele
texte-suport. (8 puncte)
2. Extrage din fiecare poezie câte două tipuri de imagini artistice diferite şi explică rolul lor. (8 puncte

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile descrierii lite­
rare , valorificând cele două texte-suport.

pagina 114
t TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere descriptivă de 25-30 de rânduri, în care să surprinzi atmosfera prim ăverii şi sen-
tímentele trăite în acest anotimp.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ valorificarea descrierii şi a naraţiunii la persoana I;
■ integrarea în compunere a expresiilor subliniate din fiecare text-suport;
■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-le a - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Explică într-un text de opt-zece rânduri semnificaţia titlului Prim ăvară în glumă.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Precizează numărul de litere şi sunete din cuvintele: ulicioară, geamuri, cerul, ger. (4 puncte)
2. Transcrie din prim a strofă a textului B două cuvinte derivate şi două formate prin conver­
siune. (4 puncte)
3. Găseşte sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: sură, zăvoiul, murmură, goi. (4 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din versul: „Tu soare, trim ite lu­
m ina”. (8 puncte)

TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Uite, ploaia coase De la voi se vede
Cerul de pământ Iarba ca o ploaie
Cu fir de mătase Care curge verde
Răsucit de vânt. Peste cer şi-l moaie,

Uite, iarba ţese Iar ploaia o fi

Pământul de nori. Pe-a norilor cale
M-am gândit adese­ O iarbă mai gri
o r i, adeseori: Sub tălpile tale.”
(Ana Blandiana, Joc)

pagina 115
ţ f

4 t B. „In lacul cel verde şi lin

Răsfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Pe jos e un verde covor,
Ţesut cu mii tinere flori.
Văd apa ce trem ură lin
PARTEA a ll-a

<4 Cu soarele nori sfâşiind.

Dumbrava cea verde pe mal
S-oglindă în umedul val,
Cum vântul o-ncruntă-n suspin,
Simt zefiri cu-aripi de fiori
Muiate în miros de flori,
O stâncă stârpită de ger Văd lebede, barcă de vânt,
Inalţ-a ei frunte spre cer. [...] Prin unde din aripi dând,
{ 4
Natura, de jur împrejur, Văd fluturi albaştri, uşori,
Roind şi bând miere din flori.”

44
Pe sus e o boltă de-azur,
(Mihai Eminescu, Frumoasă-i. (
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie câte două versuri din fiecare poezie în care apar mărci ale eului liric. (8 puncte)
2. Explică relaţia între cele două planuri ale descrierii, pe care le vei evidenţia cu exemple din am­
4 4 bele texte-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile operei lirice.

O valorificând cele două texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să-ţi imaginezi, ca într-un joc, contopirea elemen­

4 > telor naturii şi descrie lumea văzută de sus şi de jos.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri descriptive;
■ crearea unor figuri de stil şi a unor imagini artistice expresive;

4 ) ■ integrarea în compunere a câte două expresii din fiecare text-suport;

■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv.

44 Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru,

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate

44 şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii

4> Alcătuieşte un text de şase-opt rânduri, în care să evidenţiezi o asemănare şi o deosebire între cele
două poezii.

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

44 1. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele voi şi verde să aibă alte valori morfologice decât în
primul text. (4 puncte)
2. Scrie patru termeni din familia lexicală a primului verb din textul A. (4 puncte)
3. Identifică un câmp lexico-semantic în textul B şi selectează trei termeni corespunzători. (4 puncte!

44 4. Precizează valoarea şi funcţia sintactică a verbului a fi din versurile: „Iar ploaia o fi”, „Pe jos e
un verde covor”. (4 puncte)

44 pagina 116
 TESTE DE E V A L U A R E A C O N Ţ IN U T U L U I Î N V Ă Ţ Ă R II

5. Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul flori din versul „Muiate în m iros de flori” să înde­
plinească funcţia de atribut în alte două cazuri. (4 puncte) >
\ >
TESTUL 6
■ Toate subiectele sunt obligatorii. < >
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor form ulate în sar- < )
inile de lucru:
A. „A ntoine şi Jacques, copiii unuia dintre croitorii oraşului, aveau piele măslinie, ochi vioi şi
lâini dibace. N u se pricepeau doar să fure, ci şi să meşterească to t felul de lucruri. C ând li se spunea,
?parau prin casă. Când erau lăsaţi în voia lor îşi puneau mâinile la treabă şi confecţionau tot ce le trăsnea
< >
rin cap. Insă obiectul care le umfla piepturile de m ândrie era o pelerină cum nu mai văzuse nimeni.
) pelerină, când neagră, când albă, când m ulticoloră. O pelerină care-şi schim ba nu doar nuanţele, ci
. modelul. O pelerină care părea făcută când din apă, când din vânt, când din foc, când din tatuaje
use unul lângă altul. D ar abia după ce pelerina fusese gata, fraţii îşi dăduseră seama că din faldurile
( i
i putea ţâşni vrajba care să-i preschimbe din prieteni în duşmani. Căci A ntoine şi Jacques nu se învoiau
0 poarte pe rând. Pelerina trebuia să fie a unuia şi doar a lui. D ar cum să hotărăşti cine câştiga şi cine
ierdea, când am ândoi lucraseră cu egală sârguinţă la croirea veşmântului?
< )
— N e-ntrecem la fugă, propusese Jacques. Cine-ajunge prim ul la poarta de sud ia pelerina.
— N u-i corect, se îm potrivise A ntoine. M-am tăiat la picior alaltăieri. Mai bine facem un concurs
e ghicitori.
— Nici asta nu-i corect. T u căşti gura mereu la trupele de actori ambulanţi şi le-nveţi ghicitorile pe de rost.
— A tunci tragem la sorţi. [...]
i >
Până la urm ă, pelerina o câştigase Jacques, căruia îi scăpase un chiot de fericire sub săgeţile negre
in ochii lui A ntoine.”
(Radu Paraschivescu, Armandillo)
B. „Radu deschise cutia argintie fără em oţie. Deja îi păru rău că dăduse banii pe pelerină. A r fi
<»
utut să-şi cumpere două îngheţate ori un Spiderman mic. Pelerina era din hârtie aproape transparentă
. nici măcar nu era verde, ci de un alb cenuşiu. De guler atârna o glugă m ototolită.
O puse pe um ăr şi se strădui să în tin d ă gluga, care în cele din u rm ă îi acoperi fruntea. E ra pe- < )
ibilă, ca u n halat im provizat în punctele de aju to r sanitar de pe străzi. Făcu paşi până la oglinda
e la in trare. încercă să aprindă lum ina, dar îşi aduse am inte că nu era bec. In sem iîntunericul ho-
îlui, chiar devenise invizibil. Pelerina părea o păpădie p lu tito are. Se întoarse în sufragerie, apoi
iuă spre cealaltă uşă. < >
Micul birou era plin de fum, iar tanti Viki [...] nici nu ridică ochii înspre el.
D in doi paşi, fu atât de aproape încât îi putea examina fruntea lucioasă. [...]
Pelerina plutea ca un puf, iar de sub poalele ei ieşeau picioarele încălţate cu sandale de pânză. C hiar
1 tatuajul, lucrat într-un roşu strălucitor, se vedea prin tre teancurile de reviste, stivuite lângă fotoliu.
< >
Tanti Viki nu-1 vedea!”
(Doina Ruşti, O zi cu tanti Viki)
(
SUBIECTUL I - 80 de p un cte
a. înţelegerea textu lui (16 puncte)

o
1. Form ulează într-un enunţ ideea com ună a celor două texte. (8 puncte)
2. Explică rolul descrierii în cadrul naraţiunii, folosind exemple din ambele texte-suport. (8 puncte)

pagina 117
 b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
PARTEA a ll-a
«I
Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile operei epici
valorificând cele două texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere narativă de 25-30 de rânduri, în care să continui textul A, povestind întâm plării
din perspectiva lui Jacques, câştigătorul pelerinei.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri narative;
■ construirea naraţiunii la persoana I şi integrarea dialogului în naraţiune;
■ crearea portretului unui personaj;
■ viziunea originală, creativă asupra înlănţuirii întâmplărilor.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registre

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-5
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

S U B IE C T U L a l I M * * - 1 0 p u n c t e
Practica raţională şi funcţională a limbii
Alcătuieşte un dialog de cinci-şase replici, în continuarea textului B, între personajele Radu şi Viki

SUBIECTUL a l lil- le a - 2 0 d e p u n c t e
1. Explică folosirea virgulei în primul enunţ din textul A. (4 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul săgeţile să aibă alte sensuri decât cel din secvenţa
„săgeţile negre din ochii lui Antoine”. (4 puncte)
3. Precizează valorile morfologice ale cuvântului un din structurile: „un Spiderman mic”, „un ai:
cenuşiu”. (4 puncte)
4. Pornind de la substantivul ochi, creează un cuvânt derivat şi unul compus, apoi foloseşte-le iz
enunţuri cu funcţii sintactice diferite. (4 puncte)
5. Transcrie din textul B două verbe copulative diferite şi precizează timpul acestora. (4 puncte

TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Au vuit prelung ca vântul păsările migratoare Toamnă, iată-ne alături, noi cu visul, pe aleea
Peste casa părintească unde ieri m-am regăsit Nucilor ce ancorează pentru iarnă-n al tău port.
Singur cu lumina, care galbenă venea din soare,
In odaia de-altădată să-mi ureze bun sosit. Precum seara, pe câmpie când fâşii se prinde ceaţa.
Tot auzi sunând vecernii şi nu ştii de unde vin.
Toamnă, iată-ne-mpreună, gospodină ce porţi cheia Sub frunzarele rărite amintirea cheamă viaţa,
Ruginită, ca o frunză, a trecutului meu mort. Dar trecutul îi răspunde ca un clopot în declin.

pagina 118
T TESTE DE EVALUARE A C O N Ţ IN U T U L U I ÎNVĂŢĂRII

Zile albe, zile negre... ce străine, ce departe, Toamnă, lasă-mă să mângâi părul tău de frunze
Buclele în care dorul meu de cer l-am îngropat... moarte,
Părul tău de aur roşu şi de soare întrupat.”
(Ion Pillat, Toamna)
B. „Toamna, fată deocheată - Şi de-atunci, în fiecare an,
Biata fată!... Toamna, fată bună, vine să mă vadă -
Deocheată, dar frumoasă Vine ca o oră fixă pe cadran
Şi cochetă, Şi solemnă ca o stea cu coadă...
Mi-a intrat odată-n casă, Şi, cum ştie că eu nu fac decât bine,
Indiscretă, Toamna stă trei luni întregi la mine,
Să mă-ntrebe ce mai fac... Cum ar sta la ea acasă...
Ce problemă viitoare Până ce-ntr-o bună zi mă lasă
Mă mai doare... Şi se duce de s-ascunde...
[...] Şi de-atunci - Unde?... [...]”
N u vreau să spun de când -
Am rămas cu toamna-n trup şi-n gând!... (Ion Minulescu, Isprava Toamnei)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea tex tu lu i (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text câte un epitet, o comparaţie, o personificare şi o inversiune. (8 puncte)
2. Intr-un text de şase-opt rânduri, explică relaţia dintre titlul şi conţinutul uneia din poeziile pro­
puse. (8 puncte)

b. Scrierea despre tex tu l literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să comentezi percepţia subiectivă a celor doi
yriitori asupra toamnei - gospodină sau fată deocheată -, valorificând ambele texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Intr-o compunere de 25-30 de rânduri, imaginează-ţi un posibil răspuns la întrebarea poetului Ion
Minulescu „Unde se duce de se-ascunde toamna?”, integrând următoarele expresii: lumina, care gal-
renă venea din soare, sub frunzarele rărite amintirea cheamă viaţa , am rămas cu toamna-n trup şi-n
:ând , toamna stă trei luni întregi.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii;
■ integrarea în compunere a expresiilor date;
■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv, corespunzător conţinutului.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b, şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

:e comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
: originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll~lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Alcătuieşte un text şase-opt rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre versificaţia celor două poezii.

pagina 119
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL al HM ea - 20 de puncte
1. Alege câte două cuvinte din fiecare poezie şi formează de la acestea câte un diminutiv. (4 puncte
2. Incercuieşte varianta pe care o consideri corectă.
Cuvintele ruginită, altădată, indiscretă sunt, în ordine, formate prin:
a. derivare, derivare, conversiune;
b. conversiune, compunere, derivare;
c. conversiune, compunere, conversiune. (4 puncte)
3. Numeşte grupurile vocalice din cuvintele: deocheată, biata, viitoare. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din versul „Nucilor ce
ancorează pentru iarnă-n al tău port” şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare. (4 puncte
5. Transcrie din fiecare text câte o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată. (4 puncte)

TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „In copilărie am cunoscut o salamandră adevărată. M-am trezit într-o bună zi, pe covor, în mr-
locul casei, cu Elfandra. Plouase mult şi ea se ivise prin cine ştie ce crăpătură, sau printr-o ţeavă spartă:
era neagră, cu pete galbene - şi se uita ţintă la mine. Părea un soi de broască... reiată, care se ţinea de
covorul cam ros cu cele patru degete de la labele din spate. Mi s-a părut atunci că râde de mine cu nişte
minusculi dinţişori. Da, deşi era broască, avea dinţişori.
Ştiam că fiecare salamandră îşi caută fata pe care s-o înveţe cusutul sau băiatul pe care să-l înveţe
un meşteşug: se spune că dacă o laşi să-ţi treacă peste mână, ai degete harnice. Aşa că m-am apropia:
fără frică şi am pus palma desfăcută jos, îndemnând-o să treacă.
— Păi, dacă nu te pricepi la nimic, nu trec.
N u prea mă pricepeam. [...] Totuşi, acum, dacă aveam o salamandră adevărată pe covor, nu era sâ
pierd ocazia.
— Bine, te primesc la învăţătură, însă trebuie să vii la o şezătoare a salamandrelor.
S-a întors şi a pornit-o spre uşă, apoi repede pe zidul de piatră prin iarba plină de margarete.”
(Grete Tartler, Broasca reiată pe catifea râioasă sau Blogul salamandrelor
B. „Prima zi
Era o dimineaţă obişnuită. M-am trezit, m-am spălat pe dinţi, pe faţă etc. Mi-am luat rucsacul şi.
fără tragere de inimă, am pornit spre şcoală. Păsările cântau, cerul era albastru..., ce mai, urma o z:
minunată. Am călcat pe o treaptă, am călcat şi pe a doua, dar, când să calc pe a treia..., ei bine, câne
să calc pe a treia, un vârtej ivit din senin m-a izbit de pământ. Luat prin surprindere, n-am apucat nic:
măcar să strig. [...] M-am frecat la ochi, dar fără folos. [...]
In loc de rucsac, ţineam în mână o bâtă. U n animal ciudat, poate un rinocer, se bălăcea lângă mal.
Trebuia să mă ascund cât mai repede, dacă nu voiam să fiu atacat. Am luat-o aşadar pe lângă ferigi,
nădăjduind să ajung la pădure. O sămânţă cât mingea fu cât pe ce să-mi cadă în cap. S-a înfipt la câţiva
centrimetri de mine, în ţărâna prea moale. Sunete ascuţite, de păsări de pradă, se-auzeau foarte aproape.
N oroc că m-adăposteau plantele astea gigantice. [...]
Mai aveam de parcurs o bucată bună de drum, dar ştiam că la lizieră voi fi mai protejat. Respiram
greu, umezeala îmi provoca oboseală. De jur împrejur, apărură un fel de băltoace gălbui, din mijlocul

pagina 120
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

cărora şerpuiau nişte tulpini groase, de aceeaşi culoare. Ca să le ocolesc, păşeam în zig-zag. La vreo patru
metri de sol, fiecare forma un fel de coroană. Mai sus nu se vedea.
Pesemne rătăceam printr-o junglă, dar cine ştie ce junglă!?”
(Ioana NicoXdie, Jurnalul lui Explorator)

S U B IE C T U L I - 8 0 d e p u n c te
a. în ţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text propus câte o structură care se referă la tim pul şi la spaţiul acţiunii.
(8 puncte)
2. Precizează ce momente ale subiectului se regăsesc în textele-suport şi motivează-ţi opţiunea. (8 puncte)

b. Scrierea despre tex tu l literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi relaţia personaj-narator, valo­
rificând cele două texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Alege una din cele două situaţii prezentate în textele propuse şi scrie o com punere narativă de
25-30 de rânduri, în care să povesteşti o întâmplare imaginară petrecută fie la şezătoarea salaman­
drelor, fie în junglă.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri narative;
■ utilizarea naraţiunii la persoana a IlI-a, integrarea dialogului şi a descrierii în naraţiune;
■ construirea portretului a două personaje;
■ alegerea unui titlu sugestiv, corespunzător conţinutului;
■ viziunea originală, creativă asupra înlănţuirii întâmplărilor.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

.ie comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
si originalitate - 2 p.

S U B IE C T U L a l IM a a - 1© p u n c ta
Practica raţională şi funcţională a lim bii
Exprimă-ţi opinia, într-un text de şase-opt rânduri, despre relaţia între forma şi titlul textului B.

S U B IEC TU L a l IIM e a - 2© d a p u n c t a
1. Explică folosirea unui semn de ortografie din textul A şi a unui semn de punctuaţie din tex­
tul B. (4 puncte)
2. Selectează câte două cuvinte derivate cu sufix din fiecare text propus. (4 puncte)
3. Găseşte sinonime pentru sensul contextual al cuvintelor subliniate în ambele texte. (4 puncte)
4. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din structurile:
era neagră, de aceeaşi culoare, vreo patru metri, trebuie să v ii. (8 puncte)

TESTUL 9
■ T oate subiectele su n t obligatorii.
■ T im p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ T otal: 120 de puncte.

pagina 121
 PARTEA a ll-a

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Decembre, ca un paradis în care să nu fi descins
De marmur şi scântei, Lumina siderală.
Hlamida şi-a deschis.
Şi, dintre lei, E feerie de argint
U n vaiet lin de clopoţei Cristalizat în ţurţuri lungi
Suspina-abia, ca-n vis. Şi pe cât ochii ţi-i alungi,
Deasupra nopţilor s-a-ntins E marmur alb, neprihănit.
Legenda ideală, Pustiu şi nesfârşit.
Şi nu e suflet neatins, In umbra lămpilor cernite
Oricât de stins, Se varsă vis în cupe noi. [...]”
De diafana ei petală, (Tudor Arghezi, Drum în iama
B. „Cad din cer mărgăritare Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Pe oraşul adormit... Streşinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Plopii, umbre solitare Peste pomi şi peste case.
In văzduhul neclintit, Scoate-o lume ca din basme
Visători ca amorezii In lumini de felinare -
Stau de veghe la fereastră, Umple noaptea de fantasme
Şi pe marmura zăpezii Neclintite şi bizare.”
Culcă umbra lor albastră. (George Topârceanu, Noapte de iama
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică obiectul descrierii şi utilizează pentru exemplificare secvenţe din ambele texte. (8 puncte
2. Transcrie câte o imagine vizuală şi una auditivă din fiecare text şi explică valoarea lor expresivă.
(8 puncte)
b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile pastelului, va­
lorificând ambele texte-suport.
c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)
Intr-o compunere de 25-30 de rânduri, povesteşte o întâmplare din experienţa personală, petrecută
iarna, pe care o poţi considera o amintire de neuitat.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii;
■ integrarea în compunere a patru expresii din textele-suport, pe care le vei sublinia;
■ viziunea originală asupra temei abordate;
■ găsirea unui titlu sugestiv, corespunzător conţinutului.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli —2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagina - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

pagina 122
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Alcătuieşte un monolog de şase-opt rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele şi trăirile determi­
nate de atmosfera iernii, descrisă în cele două poezii.

SUSIiCfUlL al) Iţt-lea - 20 c|e puncte

1. Transcrie câte un neologism din fiecare poezie şi propune câte un sinonim pentru acestea. (4 puncte)
2. Incercuieşte varianta pe care o consideri corectă.
Există un hiat în toate cuvintele din seria:
a. amorezii, ideală, neatins;
b. vaiet, feerie, diafană;
c. ideală, feerie, diafană. (4 puncte)
3. Selectează câte un substantiv în cazul acuzativ din textele propuse şi precizează funcţia lor sin­
tactică. (4 puncte)
4. Precizează conjugarea prim elor două verbe din fiecare text-suport. (4 puncte)
5. Transcrie din fiecare text câte o propoziţie dezvoltată şi transformă-le apoi în propoziţii simple.
(4 puncte)

TESTUL io
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „In dimineaţa urm ătoare m-am trezit devreme şi l-am găsit pe ofiţer în salon, îm brăcat şi
pieptănat, ca şi cum n-ar fi dormit sau de parcă ar fi dormit în uniformă, pentru că nu se putea şti nicio­
dată în ce alt război erai chemat. [...]
Ţinea în poală una dintre cărţile mele de poveşti, pe care o găsise în bibliotecă. Văzând că nu se mişca, am
dat să plec, dar atunci a început să vorbească în franceză: «Ce-ţi place mai mult, fraţii Grimm sau Andersen?»
M-am speriat, nimeni nu mă mai întrebase aşa ceva până atunci şi nu fusesem niciodată nevoită să
mă gândesc care ar fi cel mai bun răspuns, ca să nu par şi eu o laşă. «Ei?» «îmi place mai mult Andersen,
oentru că e mai puţin crud.» «Cum adică?» «La Fraţii Grimm, copiii mor, sunt puşi la fiert sau sunt
oârăsiţi de părinţi.» «Şi crezi că este mai puţin crud când o fetiţă moare îngheţată, fiindcă nu are destule
chibrituri ca să se încălzească?» Tăceam. «Ce îţi place mai mult, Fetiţa cu chibrituri sau Mică sirentâ»
..] «Nu pot să spun. La amândouă plâng.» «La fel ar fi spus şi fiica mea. [...] Fetiţa cu chibrituri,
fiindcă n-are pe nimeni care s-o iubească şi Mica sirenă, fiindcă o iubesc mulţi.»”
(Cătălin Dorian Florescu, Zairă)
B. „Am visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. Teancurile erau ca straturile geologice, unele
mai drepte, altele cam piezişe. Urcam destul de încet, cu grijă, aşa cum înaintezi pe un traseu alpin,
:ând simţi fiecare pas, cu sentimentul permanent al primejdiei: era rocă friabilă, se putea desprinde uşor,
:rebuia să te foloseşti de ea cu toată gingăşia, s-o încerci, să separi cartea solidă, care poate să te ţină,
ie cea fără stabilitate. Apoi am ajuns sus, pe un platou întins, ca al Bucegilor, unde totul era bine
isezat, teancurile sigure, netede, aşa că am început să dansez. *
Dar dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd sub formă de trepte. Se pot urca
m orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate zăbovi pe oricare. Drumul e liber.

pagina 123
 PARTEA a ll-a

Treapta întâi: cărţi de poveşti. Prin ele lumea are de la început multe şi tainice dimensiuni. Poveştile
lui Hauff mi-au ţinut loc de 1001 de nopţi, era o carte nesfârşită. Fraţii Grimm (tot o carte cât c
cărămidă) şi poveştile lui Petre Ispirescu, destul de multe şi acestea, le stăteau alături. [...]
Treapta a doua: cărţi de aventuri cu sau fără copii. Prin cele cu personaje-copii înveţi să-ţi trăieş:.
vârsta conştient, să te bucuri de ea, s-o valorifici la maximum [...].”
(Io an a P â rv u le sc u , Zece pietre dintr-un munu

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează modurile de expunere şi transcrie din fiecare text propus câte o secvenţă prin care sâ
le exemplifici. (8 puncte)
2. Identifică personajele din textul A şi precizează câte o trăsătură pentru fiecare. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să surprinzi atitudinea personajului-narator
faţă de cărţi, valorificând cele două texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Imaginează-ţi că ai propriul munte cu trepte din cărţi. Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în
care să prezinţi cărţile-trepte şi drumul tău în urcarea muntelui.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii;
■ utilizarea unui limbaj expresiv, cu valenţe artistice;
■ alegerea unui titlu sugestiv, corespunzător conţinutului;
■ viziunea originală, creativă asupra temei.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru,

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli —2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al It-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Exprimă-ţi opinia, într-un text de opt-zece rânduri, despre semnificaţia enunţului: „Se pot urca în
orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate zăbovi pe oricare.”

SUBIECTUL al lll-lea - 20 de puncte

1. Explică folosirea ghilimelelor în textul A. (4 puncte)
2. Selectează câte un cuvânt care îşi poate schimba valoarea gramaticală, din fiecare text propus, şi
ilustrează valorile în enunţuri. (4 puncte)
3. Găseşte antonime pentru cuvintele: următoare, laşă, permanent, friabilă. (4 puncte)
4. Precizează tipul subiectului şi al predicatului din propoziţiile: „Am visat odată, în adolescenţă,
un munte de cărţi.” şi „îmi place mai mult Andersen.” (8 puncte)

pagina 124
 X f

l TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a Vl-a < I

TESTE FINALE
i »
TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Primele lecturi adevărate - adică ale unor istorii lungi, cu personaje şi învăţăminte - [ ...] au fost
{ I
pentru mine două ediţii pentru copii a două poveşti superbe - în orice caz, eu le consider cele mai fru­
moase care s-au scris vreodată. Le-am tot citit, le-am purtat după mine între casa bunicilor şi casa
părintească, [...] le luam la culcare aşa cum alteori îmi luam păpuşile, ca o poartă spre linişte şi spre
mine însămi. Mă amuz uneori, acum, să descopăr ce urme adânci au lăsat în mine, în felul meu de a
<}
fi, poveştile cele două. [...] Lizuca din Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu, şi Eliza din Poves-
tea celor unsprezece lebede, de Hans Christian Andersen, sunt primele mele prietene imaginare, măştile
cele mai durabile pe care Ioana-cititoarea ce sunt le poartă, când iese în lume.”
(Io a n a B o t, Pofta vine citind)
<î
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Explică, în cinci-şase rânduri, rolul afirmaţiei: „le luam la culcare aşa cum alteori îmi luam
păpuşile, ca o poartă spre linişte şi spre mine însămi”. (5 puncte)
0
2. Formulează ideile principale ale fragmentului dat. (5 puncte)
3. Evidenţiază sensul titlului în relaţie cu mesajul textului. (10 puncte)
B. 1 \

4. Prezintă elementele situaţiei de comunicare specifice textului-suport. (5 puncte)

5. Form ulează cinci întrebări pe care le-ai putea adresa autoarei, porn in d de la fragm entul dat.

C.
(10 puncte)
0
6. Indică numărul de litere şi sunete din cuvintele: eu, cele, adânci, imaginare, iese. (5 puncte)
7. Transcrie din fragmentul dat două cuvinte din aceeaşi familie lexicală. (5 puncte)
8. Num eşte modul verbelor din enunţul: „Mă amuz uneori, acum, să descopăr ce urme adânci au
lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două.” (4 puncte)
< i
9. Precizează valoarea verbului a fi din ultim ul enunţ şi alcătuieşte două propoziţii în care să aibă
alte două valori, precizându-le. (6 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în
care să prezinţi cartea care te-a marcat cel m ai mult în copilărie.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei respecta următoarele repere:
■ oferă informaţii despre carte (titlu, autor, aspectul cărţii, ilustraţiile sau orice alt amănunt de
care îţi aminteşti);
■ relatează pe scurt subiectul;
■ exprimă-ţi opinia despre cartea aleasă, evidenţiază motivele pentru care te-a impresionat şi pre­
1 i
zintă modul în care te raportezi astăzi la această carte;
■ formulează o idee referitoare la ce înseamnă pentru tine lectura.
( )

pagina 125

( >
 PARTEA a ll-a {

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voc
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ii
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare
„E noapte... doarme totul, In jurul lumii-acuma
Zefirul însă-i domn; Dansează-un negru nor, [...]
Căci vrând s-atingă roza, Iar florile-alintate
Invins-a-n drum pe somn. Mireasma şi-o răsfrâng.
Glumind, el balansează E-atâta vrajă dulce
Copacii-n visul lor; In adormitul crâng!”
(Iulia Hasdeu, Insercn?
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Explică semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic. (5 puncte)
2. Indică imaginile artistice predominante prin care este conturată atmosfera nocturnă. (5 puncte
3. Argumentează că textul-suport include o descriere de tip tablou. (10 puncte)
B.
4. Completează descrierea tabloului nopţii cu două enunţuri create de tine. (5 puncte)
5. Prezintă sub forma unui text nonliterar starea vremii în timpul nopţii. (10 puncte)
C.
6. Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi din primele două versuri. (5 puncte)
7. Ilustrează în două enunţuri omonimia unui cuvânt din text. (5 puncte)
8. Precizează valorile verbului a fi din textul-suport. (5 puncte)
9. Explică rolul utilizării cratimei în versul: „Invins-a-n drum pe som n”, extras din textul-supon
(5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o com punere narativă de aproximativ :
pagină, în care să prezinţi o întâmplare petrecută în cadrul nocturn descris.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv,
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri dominante de expunere;
■ includerea epitetului, a personificării şi a comparaţiei ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului Ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Dacă tata se bărbierea duminică dimineaţa, mergeam la film sau la meci. Tata iubea pantalonii de
stofă, cu dungă (pe care şi-i comanda la croitor), cămăşile în culori pastelate (cu nasturele de la gât des­
cheiat) şi scurtele de velur sau de piele întoarsă. Băteam bulevardul Republicii în sus şi-n jos [...].

pagina 126
 4
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

U m blam mult, ca două furnici năuce, prin ditamai furnicarul, până mă stârneau un afiş, un titlu,
un nume de actor. Atunci, tata mă lăsa să-l aştept într-un loc mai ferit, se pierdea în mulţime, cred că
<
;ufla flăcări pe nări ori se dădea peste cap, nu ştiu ce făcea, dar făcea sigur ceva ieşit din comun, fiindcă
se întorcea întotdeauna cu braţul ridicat, cât să înţeleg de la depărtare că a reuşit şi să văd biletele flu-
:urându-i între degete. Se întâmpla însă uneori ca ora de începere a filmului să nu se împace cu ora pe I
care o arăta ceasul lui rusesc, aşa că intram unde se nimerea şi ne rugam să avem noroc. Când întu­
nericul sălii ne învăluia, când lumea de-afară nu mai exista şi în locul ei se întrupa cealaltă, cu culo­
rile, cu muzica, cu replicile, cu împrejurările şi cu personajele ei (şi, fiţi siguri, regula de căpătâi se I
respecta şi acolo, lucrurile se împărţeau în bune şi rele), când aparatul de proiecţie torcea ca Fifi, pi­
sica noastră, şi când aerul stătut şi acru începea să îngheţe (din cauza vreunui bandit sângeros, a unui
neamţ crud, a unui cardinal avid de putere, a unei femei elegante şi prefăcute, a unei avalanşe, a unei
căpetenii sioux sau a u nor explozii devastatoare), ei bine, chiar în clipele alea, simţeam că aftershave-ul
iui tata mirosea a scorţişoară şi că mâna lui e tare caldă.”
I
(Filip Florian, Matei Florian, Băiuţeiî)
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A. <
1. M enţionează şi exemplifică două caracteristici ale portretului existente în textul dat. (5 puncte)
2. Transcrie din text o secvenţă prin care personajul-narator se adresează în mod direct cititorului.
(5 puncte)
3. Explică diferenţa între cele două lumi la care se face referire în fragmentul dat, pornind de la
I
afirmaţia: „când lumea de-afară nu mai exista şi în locul ei se întrupa cealaltă, cu culorile, cu mu­
zica, cu replicile, cu împrejurările şi cu personajele ei”. (10 puncte)
B.
4. Rezumă, în cinci rânduri, conţinutul textului-suport. (5 puncte)
I
5. Construieşte un m onolog în care să evidenţiezi trăirile tale şi atmosfera dintr-o sală de cinema.
(10 puncte)
C.
6. Transcrie două adjective derivate cu sufix din fragmentul dat. (5 puncte)
I
7. Scrie un sinonim şi un antonim pentru cuvântul comun, extras din textul-suport. (5 puncte)
8. Num eşte funcţia sintactică a verbului la gerunziu şi alcătuieşte două propoziţii în care un verb
la infinitiv şi unul la supin să îndeplinească aceeaşi funcţie. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)
I
SUBIECTUL ni ll-le a - 25 de puncte*
Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în
care să prezinţi aventura dim ineţii de dum inică din perspectiva tatălui.
I
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea între conţinutul com punerii şi cel al fragmentului dat;
<
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
I
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
<
pagina 127
(
 PARTEA a ll-a

CLASA a Vll -a
TESTE INIŢIALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Am visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. Teancurile erau ca straturile geologice, unele ma:
departe, altele cam piezişe. Urcam destul de încet, cu grijă, aşa cum înaintezi pe un traseu alpin, câne
simţi fiecare pas, cu sentimentul permanent al primejdiei: era rocă friabilă4, se putea desprinde uşor, tre­
buia să te foloseşti de ea cu toată gingăşia, s-o încerci, să separi cartea solidă, care poate să te ţină, de cea
fără stabilitate. Apoi am ajuns sus, pe un platou ca al Bucegilor, unde totul era bine aşezat, teancurile
sigure, netede, aşa că am început să dansez.
Dar dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd sub formă de trepte. Se pot
urca în orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate zăbovi44 pe oricare. Dru­
mul e liber.”
(Ioana Pârvulescu, Zece pietre dintr-un munte

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Numeşte două trăsături ale naratorului, identificate în textul-suport. (5 puncte)
2. Explică semnificaţiile din context ale secvenţei: „totul era bine aşezat, teancurile sigure, netede
aşa că am început să dansez”. (5 puncte)
3. Prezintă, în trei-patru enunţuri, importanţa lecturii în viaţa unui adolescent, aşa cum reiese din
textul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul oferit în textul-suport, descrie o carte asociată, metaforic, cu (la alegere):
a. o scoică;
b. o vioară;
c. o bijuterie. (5 puncte)
5. Propune, în câte trei enunţuri, un conţinutul posibil pentru cartea solidă , respectiv cartea
treaptă. (10 puncte)
C.
6. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următorii termeni, extraşi din textul-suport: încet
înaintezi, alpin, primejdie , rocă. (5 puncte)
7. Numeşte mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: odată
desprinde, gingăşia, visat, oricare. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două enunţuri în care verbele erau şi am ajuns să aibă alte valori morfologice decâ:
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
9. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text. (5 puncte*

*friabil - (adj.) care se sfărâmiţează sau se sparge uşor;

** a zăbovi - (vb.) a rămâne, a întârzia.

pagina 128
 F
TESTE DE EVALUARE A

SUBIECTUL al IM e a - 25
C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II

de puncte
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să utilizezi, ca introducere, următoarea
<»
secvenţă extrasă din textul-suport: „...Dacă din tot muntele visat trebuie să aleg doar zece pietre, le văd
sub formă de trepte. Se pot urca în orice ritm, se poate reveni oricând pe una deja parcursă, se poate

<>
zăbovi pe oricare. Drumul e liber.”
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ continuarea logică, firească şi în spiritul creativităţii a începutului dat;

<)
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca moduri dominante de expunere;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte. <)
TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare: 0
„Cel mai obraznic din stejari
Certa modestul trandafir:
— Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari!
Şi rădăcina-mi nu e-n stare
Trei oameni s-o coprindă;
Ar trebui să mă admiri!
— Aşa e, dar tu faci doar ghindă,
( )
Cu vârful meu eu sparg azurul
Şi sunt prieten cu vulturul,
Şi eu fac trandafiri!”
(Cincinat Pavelescu, Trandafirul şi stejarul) <>
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Selectează din text două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia ultimelor două versuri ale textului-suport. (5 puncte)
1*
3. Prezintă, în 20-25 de rânduri, raportul realitate-ficţiune în opera literară, cu exemple şi argu­

B.
mente din textul-suport. (10 puncte)
<>
{i
4. Alcătuieşte enunţuri în care să utilizezi cu sens conotativ următoarele cuvinte extrase din tex­
tul-suport: v â rf \ rădăcină. (5 puncte)
5. Compune un dialog imaginar, de patru-şase replici, între trandafir şi vultur, despre însuşirile
prietenului acestuia, stejarul. (10 puncte)
C.
6. Propune câte un sinonim contextual pentru termenii: obraznic, modestul, îndrăzneală, sparg,
prieten. (5 puncte)
7. Transcrie din text un cuvânt derivat şi unul obţinut prin schimbarea valorii gramaticale. (5 puncte)
8. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre pronumele personale subliniate în tex­
tul dat. (5 puncte)
o
pagina 129

o
 PARTEA a ll-a V
9. Selectează din textul-suport un vers în care apar două verbe la moduri diferite, pe care le vei pre­
ciza. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să realizezi descrierea artistică a unui
trandafir înflorit.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ îmbinarea descrierii cu naraţiunea, ca moduri de expunere;
■ utilizarea a trei imagini artistice diferite;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului in
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„D in cu prinsul n o ru lu i înalt, R âde, parcă şi-a ieşit d in m in ţi,

Ploaia-şi sparge p ru n d u l pe asfalt. A rătându-şi curgătorii dinţi.

R epezindu-şi degetele lin, Sângerează gleznele ei m ici

Leapădă verigile-n bazin. C ân d tro sn eşte fulgerul d in bici.

Tescuindu-şi* strugurii din pungi, Peste case c iu ru in d grăunţi,

Joacă cu picioarele ei lungi. G alopează paşii ei m ăru n ţi.

D espletindu-şi părul ei hoinar, R ăsucind odgoane** de clăbuci,

Bate din călcâi pe tro tu a r. Bate darabana*** p rin uluci.

P rin copaci, cu sp rin te n it im bold, D e pe străşini unse cu am u rg ,

C hiuie şi scutură din şold. Sclipitoare genele ei cu rg .”
(George Lesnea, Dan;

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Precizează ritmul şi tipul de rimă ale versurilor. (5 puncte)
2. Prezintă succint două semnificaţii ale titlului textului-suport. (5 puncte)

* a tescui - (vb.) a presa struguri, fructe, pentru a stoarce mustul;

"odgon - (s.n.) funie groasă;
*** darabană - (s.f.) tobă mică.

pagina 130
I
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

3. Evidenţiază, în trei-patru enunţuri, rolul figurilor de stil în conturarea imaginii artistice din ul­
tima strofă a poeziei. (10 puncte)
B.
4. Selectează din textul-suport cinci termeni cu sens conotativ, apoi ilustrează, în enunţuri proprii,
sensurile denotative ale acestora. (5 puncte)
5. Redactează o pagină de jurnal (10-15 rânduri), în care să consemnezi impresiile pe care ţi le-a pro­
dus o ploaie de vară căzută asupra oraşului într-o după-amiază toridă. (10 puncte)
C.
6. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu­
vinte extrase din textul-suport: cuprinsul, despletind, curgători, de pe, unse. (5 puncte)
7. Scrie câte un antonim pentru următoarele cuvinte: înalt, lin, lungi, râde, mărunţi. (5 puncte)
8. Alcătuieşte două propoziţii în care să incluzi un complement circumstanţial de timp, respectiv
de mod, exprimate prin verbul a galopa la modul gerunziu. (5 puncte)
9. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în text. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în
care să-ţi imaginezi punctul culminant şi deznodământul unui basm, ale cărui personaje sunt ploaia
şi fulgerul.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul ca moduri de expunere;
■ includerea personificării şi a antitezei ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

pagina 131
4> CLASA a Vll -a
PARTEA a ll-a

i } TESTE DE ANTRENAMENT

<} ■ Toate subiectele sunt obligatorii.

TESTUL 1

■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.

4> ■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:

<) A. „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Eşti ca vioara, singura ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Şi paginile tale, adevăr,

4> Mâinilor mele, care te-au deschis.

B. „Pe voi aş vrea să vă cânt acum,

S-au tipărit cu litera cea sfântă. [...]”
(Tudor Arghezi, Ex libns

Una pe dulap se-ngână cu un tablou,

4> Cum staţi la rând, volum lângă volum,

Cărţi albe, cărţi netede,
Gătite ca nişte fete de şcoală.
Vreo şapte mi s-au urcat pe birou. [...]

Am o carte albă, cu file grele de noapte,

4>
Literele, ca nişte boabe coapte -
Iată, cum stau unele aplecate, Şi e plină de ceară, de sânge şi şopţi,
Parcă li-i somn şi sunt supărate, Din o mie şi una de nopţi mari. [...]"
(Nicolae Crevedia, Cântecul cărţilor

4) SUBIECTUL I » 80 de puncte

a) înţelegerea textului (16 puncte)

4> 1. Motivează prezenţa persoanelor gramaticale I şi a Il-a în cele două texte-suport. (6 puncte)
2. Extrage din fiecare text-suport câte o comparaţie, apoi prezintă, în opt-zece rânduri, semni­
ficaţiile artistice ale acestora. (10 puncte)

41 b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Evidenţiază, în 20-25 de rânduri, semnificaţiile motivului poetic al cărţii, cu exemple şi argumente
din cele două texte-suport.

4> c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu

4>
următoarea introducere, extrasă din al doilea text-suport: „Am o carte albă, cu file grele de noapte...”*

* Ex libris - (loc. lat.) menţiune făcută pe cărţile dintr-o bibliotecă, pentru a se indica posesorul ei

4I pagina 132
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea conţinutului compunerii cu titlul dat;
■ utilizarea consecventă a persoanei gramaticale I;
■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al lil-I&a - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Construieşte un posibil dialog de 10-12 replici, între un scriitor şi un cititor, despre farmecul şi im­
portanţa lecturii.
\
SUBIECTUL aii lll-le a - 20 de puncte
1. Transcrie din primul text două cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale. (4 puncte)
2. Ilustrează, în enunţuri, alte patru valori morfologice ale cuvântului ce, din prim ul text-suport.
(4 puncte)
3. Explică rolul utilizării virgulei în următoarea secvenţă, extrasă din al doilea text-suport: „Cărţi
albe, cărţi netede,/G ătite...” (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul pentru fiecare dintre cuvintele su­
bliniate în prim ul text-suport. (8 puncte)

TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:

A. „Nu cuvintele purtate ca arginţii Cât aş vrea să uit de to t abecedarul.

V ânturaţi din mână-n mână pe tejghele
A r putea să mi te cheme-n ochii minţii,
Râu muntean, cu limpezimi de acuarele.
C um să dau eu slove negre şi tocite,
Jocul fraged: numai apă, numai soare,
Şi frunzişul: spumă verde pe răchite,
Şi lumina: aur sprinten sub picioare;
...............................................................
D in tăceri să pot urzi păienjenişuri,
Să prind stele licărind pe-ntreg hotarul
Apelor încremenite-n luminişuri.
Şi, în zori, în vorba-mi nouă să pătrunză:
Ceru-n aripi care cântă arăturii,
Glasul apei, tactul morii, vântu-n frunză,
Cucul, ritmic, ca şi inima pădurii.”
(Ion Pillat, Acuarelă)

pagina 133
 PARTEA a ll-a

B. „Ţara mea părăsită de fructe, Ca să bandajeze

Părăsită de frunze. Locul frunzei, gol.
Părăsită de strugurii
Emigraţi prevăzători în vin, Noaptea stele coapte-ţi
Ţara mea trădată de păsările Fermentează cerul,
Rostogolite în grabă Vântul curge ziua
Pe cerul mirat şi încă senin, Tare şi-amărui,
Orele-ţi măsoară
Veşnic împăcată, Nucile căzând
Mirosind a ierburi Şi te luminează
Care-şi dau sfârşitu-n soarele domol, Cuviincios gutui.”
Credincioşi păianjeni
Ţes pânzeturi albe (Ana Blandiana, Pastel)

SUBIECTUL I * 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din primul text o metaforă, apoi prezintă, în două-trei enunţuri, semnificaţiile artis­
tice ale acesteia. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia titlului celui de-al doilea text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 20-25 de rânduri, rolul imaginilor artistice în conturarea atmosferei poetice, cu exem­
ple din ambele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul Acuarelă, în care să valorifici mesajele trans­
mise de cele două texte. Vei insera în compunerea ta următoarele secvenţe: „Jocul fraged: numai apă,
numai soare”; „frunzişul: spumă verde pe răchite”; „...hotarul/A pelor încremenite-n lum inişuri”;
„păsările/Rostogolite în grabă/Pe cerul mirat şi încă senin”; „stele coapte”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul de idei şi sentimente al compunerii;
■ utilizarea a cel puţin două moduri de expunere;
■ introducerea, în compunere, a tuturor structurilor indicate;
■ utilizarea, în compunere, a patru procedee artistice diferite;
■ viziunea originală asupra temei propuse.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
2-3 greşeli —2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Scrie câte o metaforă originală pentru cuvintele: cuvânt, ţară.

pagina 134
 1 i

i>
I TESTE DE EVALUARE A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

{>
1. Transcrie, din al doilea fragment, patru cuvinte utilizate cu sens conotativ. (4 puncte)
2. Alcătuieşte două propoziţii în care să incluzi un sinonim, respectiv un om onim ale cuvântului
cer din al doilea text-suport. (4 puncte)

ii
3. Ilustrează în enunţuri proprii alte valori morfologice decât în al doilea text-suport pentru termenii
care şi noaptea. (4 puncte)
4. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele din urm ătorul vers, extras din prim ul text-suport:
„Din tăceri să pot urzi păienjenişuri”. (8 puncte)

■ Toate subiectele sunt obligatorii.

TESTUL 3 i »
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
i )
cinile de lucru:
A. „Carmen, aşa o chema şi nu mică mi-a fost surpriza când, mai târziu, am aflat că numele ei, care
mi se părea pe atunci mai degrabă potrivit pentru un băiat, însemna poezie. Avea vreo 12-13 ani şi era cam
cu 3 ani mai mare decât mine. Era cea mai mare dintre noi şi nu participa la jocurile noastre. Când mă lăsa
i)
maică-mea la ei, ca să nu stau singură în casă (deşi îmi plăcea foarte mult să stau singură), mă ignora com­
plet şi mi se părea foarte nepoliticoasă. Citea toată ziua fără să se plictisească şi eu, alături, mă uitam pe
furiş la ea, mă făceam că citesc Poveşti nemuritoare. [...] Târziu, uitându-se cu dispreţ spre mine, mi-a şuie­ ii
<>
rat: «Nu te mai zgrămili, fetiţă!», că m-am şi speriat, mai ales că nici n-am înţeles pe loc ce-mi spune. Avea
o figură băieţoasă [...]. Era slăbănoagă rău şi culoarea pielii era de un galben prăfuit. Copiii îi spuneau
«bufniţa» şi se fereau de ea, pentru că nu ştiu cine spusese că prezenţa ei ar aduce nenoroc. Mâinile însă,
mâinile cu care întorcea paginile erau albe ca hârtia, cu degetele lungi şi foarte frumoase, de domnişoară.”
(Simona Popescu, Exuviî)
B. „Se sculă din pat. Se duse la geam. Noaptea era în ogradă, în grădină, pe mâinile lui întinse. Fe-
îinarul ardea, hulubii dormeau, florile se scuturau sau înfloreau. Toate erau ca întotdeauna...
D ar Olguţa trecuse prin odaia lui... Ii vedea mânile mici - când îşi aducea aminte îi venea să zâm­
bească - vii, autoritare, mai ales degetul arătător. Niciodată nu văzuse mâni mai expresive. Mâni
înguste, degete lungi, sprintene, cu unghiile tăiate scurt, nefăcute. Mâni brune, uscate, cu încheietura
braţului subţire, ca o brăţară de copil. [...]
{»
Mânile Olguţei... Văzându-le, privindu-le trăind, înţelese că mânile nu-s făcute numai pentru sco­
puri utilitare, ci că-s frumoase în sine. Şi doar nu făceau gesturi poetice! N u. Erau neastâmpărate, com­
bative fără lene, fără de somn, familiare, spontane. Le privise la masă cum mânuiau cuţitul, furculiţa,
întovărăşind vorbele, glumele, ripostele.
ii
Alături de mânile Olguţei, mânile celorlalţi erau greoaie, toropite, fără de supleţă.
Ochii Olguţei...
Pletele Olguţei...
i »
<)
Zâmbetul Olguţei...
Sufletul se umplea treptat.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

pagina 135
{>
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL II - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Explică semnificaţia secvenţei: „Ochii Olguţei... Pletele Olguţei... Zâmbetul Olguţei... Sufletul
se umplea treptat.”, din finalul celui de-al doilea text-suport. (6 puncte)
2. Identifică un m otiv literar prezent în ambele texte-suport, apoi prezintă, în două-trei enunţuri,
rolul acestuia în conturarea semnificaţiilor artistice. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, relaţia detaliu fizic - trăsături morale în organizarea unui portret
literar, cu exemple din ambele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care
să realizezi portretul unei prietene din copilărie, reale sau imaginare, utilizând ca introducere următoa­
rea secvenţă: „Citea toată ziua fără să se plictisească şi eu, alături, mă uitam pe furiş la ea, mă făceam
că citesc Poveşti nemuritoare”, extrasă din prim ul text-suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ respectarea structurii specifice unei compuneri;
■ corelarea conţinutului com punerii cu introducerea dată;
■ utilizarea a trei m oduri de expunere;
■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.:
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL all IMea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Precizează care din cele două personaje feminine te-a impresionat, motivându-ţi opţiunea în două-trei
enunţuri.

StDBUEOUH al llMtea - 20 de puncte

1. Transcrie patru neologisme din al doilea text-suport. (4 puncte)
2. Num eşte procedeul prin care s-a form at fiecare dintre următoarele cuvinte, extrase din al doilea
text-suport: întinse, întotdeauna , arătător , nefăcut. (4 puncte)
3. Extrage din prim ul text-suport patru verbe aflate la m oduri predicative diferite, pe care le vei pre­
ciza. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate din prim ul
text-suport. (8 puncte)

TESTUL 4
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

pagina 136
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Şi-mi era drag tare mai ales adâncul codrului aceluia, miezul lui cu piscuri pietroase. Acolo, de­
parte, în bolţile bătrâne, se cernea um bră ca de amurg şi rar câte-o floare de lum ină se întindea vie,
strălucită, pe covorul moale de o culoare gălbuie, dulce-stinsă. Paseri nu zburau, nici n-ajungeau până
acolo; le spăria întinsa singurătate. Părăul Cerbului sărea pe pietre sure de stânci şi împrăştia lacrimi
scumpe pe muşchiul gros, verde-închis al malurilor; trem ura cu zvon moale, neîntrerupt; şi în zvo­
nul lui, în singurătate, pe oglinzile mişcătoare a undei, câteodată, dintr-un tufiş, ca dintr-o hrubă de
întuneric, răsărea, neclintită, ca tăiată din lespede, o căprioară cenuşie...”
(Mihail Sadoveanu, Codrul)

B. „Apusul roş se năruie în clăi In fundul văilor adânci

De purpură clocotitoare. Pădurea a căzut din nou, pe brânci.
Pârâul curge ca un şnur de vânt,
Pe-aici pădurea s-a urcat din văi Şi, prins cu ciob de stâncă de pământ,
In văi, îşi încovoaie limpedele trup
O dinioară, către soare. Printre păduri în care bătrânii brazi se rup
De vânt,
Bătrânii brazi se văd şi-acum Şi toacă toată noaptea din crengi, sau spun alene
Ca nişte cerşetori rămaşi în drum, Poveşti de foşnet prin poiene. [...]
Pe dealuri sus,
Către apus, Acum, pârâului, la căpătâi,
De când convoiul lor smerit, I-aprinde seara steaua ei dintâi;
U rcând mereu, Şi-ncet mătasa vine să-i dezmierde
Pe veşnicie a înm ărm urit Vântul verde. [...]
In drum ul greu
Spre soarele care-a murit. Şi seara dintr-odată-i mai pustie.
Stingher, Şi-auzi cum ţiuie-n adâncul serii
Cu fruntea pe cer! Urechea tăcerii.”
(Alexandru Philippide, Pădure)

S U B IE C T U L 1 - &0J dte p u n c te
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică două trăsături ale textului literar, prezente în cele două fragmente. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia următoarei secvenţe, extrase din al doilea text-suport:
„...bătrânii brazi se rup/D e vânt,/Şi toacă toată noaptea din crengi, sau spun alene/Poveşti de
foşnet prin poiene.” (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, într-un text de 25-30 de rânduri, particularităţile unei descrieri artistice, cu exemple din
cele două texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul Vântul verde, în care să valorifici me­
sajele transmise de cele două texte.

pagina 137
 PARTEA a ll-a

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

■ respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
■ îmbinarea descrierii cu naraţiunea, ca moduri de expunere;
■ utilizarea urm ătoarelor structuri extrase din textele-suport: „floare de lumină”, „oglinzile miş­
cătoare”, „şnur de vânt”, „poveşti de foşnet”, „urechea tăcerii”;
■ valorificarea mesajelor transmise de cele două texte-suport;
■ viziunea originală asupra temei propuse.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a lim bii
Redactează un text nonliterar de 10-12 rânduri, care ar putea fi utilizat ca motivaţie într-o campanie
ecologică de salvare a pădurilor.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu­
vinte din prim ul text-suport: adâncul, dulce-stinsă, singurătate, câteodată. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte, extrase din al doilea text-suport: odinioară,
stingher, convoi, smerit. (4 puncte)
3. Alcătuieşte propoziţii în care forma substantivală: (floare) de lum ină să îndeplinească alte două
funcţii sintactice decât în text. (4 puncte)
4. Extrage din al doilea text-suport:
■ un adjectiv la gradul de comparaţie comparativ de superioritate;
■ un verb la modul gerunziu;
■ un complement circumstanţial de m od exprimat prin substantiv;
■ un complement circumstanţial de cauză. (8 puncte)

TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Stea care subt carul cel mare abia licăreşti
nedumerită-ntre şapte lumini, a cui stea eşti?
Eşti steaua lui Verde-mpărat - duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scuteşti? Ce ceas împlinit?
Aperi un mare m orm ânt, sau vreo apă vinde­
cătoare?
Păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?
Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
veghezi mistuită subt vinete boite?
De eşti a mea, păzindu-mi anul şi vatra,
n-aruncă nimenea după tine cu piatra?”
(Lucian Blaga, întrebări către o stea)

pagina 138
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

B. „La steaua care-a răsărit Icoana stelei ce-a m urit

A

E-o cale-atât de lungă, încet pe cer se suie:

Că mii de ani i-au trebuit Era pe când nu s-a zărit,
Luminii să ne-ajungă. Azi o vedem, şi nu e.

Poate de m ult s-a stins în drum T ot astfel când al nostru dor

In depărtări albastre, Pieri în noapte-adâncă,
Iar raza ei abia acum Lumina stinsului amor
Luci vederii noastre, N e urmăreşte încă.”
(Mihai Eminescu, La steaua)

SUBIECTUL | . 80 c)ş puncte

a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text câte două structuri care conţin mărci ale eului liric. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, rolul interogaţiilor în conturarea semnificaţiilor artistice ale pri­
mului text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, relaţia eu creator-stea> cu exemple şi argumente din ambele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o compunere de cel puţin o pagină, în care
să oferi un posibil răspuns la întrebarea: „Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte/veghezi mistuită subt
vinete boite?”, extrasă din prim ul text-suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea conţinutului compunerii cu cerinţa dată;
■ utilizarea a trei m oduri de expunere;
■ folosirea urm ătoarelor figuri de stil: epitet, comparaţie, metaforă, enumeraţie;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare,, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IM e a - 1Q puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Formulează două întrebări către o stea, din perspectiva unui adolescent, apoi formulează succint
posibile răspunsuri.

S U P IiC fU t al Hhlea = M cj§ PMficte

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au form at următoarele cu­
vinte din prim ul text: Verde-mpărat, vindecătoare, num ai, m istuită. (4 puncte)

pagina 139
 PARTEA a ll-a

2. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte, extrase din al doilea text-r.
port: icoana, pieri, încet, adâncă. (4 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în al doile.
text-suport. (4 puncte)
4. Alcătuieşte patru propoziţii în care să ilustrezi alte valori morfologice ale cuvintelor şi şi a deci:
în primul, respectiv al doilea text-suport. (8 puncte)

TESTUL 6
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar
cinile de lucru:
A. „Dar vremea trecea cu amăgeli, şi eu creşteam pe nesimţite, şi to t alte gânduri îmi zburau priz
cap, şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet, şi, în loc de înţelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat-
şi dorul meu era acum nemărginit; căci sprinţar şi înşelător este gândul omului, pe ale cărui aripi te
poartă dorul necontenit şi nu te lasă în pace, până ce intri în mormânt! Insă vai de omul care se
pe gânduri! Uite cum te trage pe furiş apa la adânc, şi din veselia cea mai mare cazi deodată în ur:-
cioasa întristare! H ai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovaţi
Şi, drept vorbind, acesta-i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsuri^
vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frăm ântă alte gânduri pline de îngrijire. Copilu.
încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie
bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu to t dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ia auzu.
şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului... As,
eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar
să zică cine ce-a zice.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie
B. „De aceea, rom anul copilăriei trebuie să aibă realităţi precise, enigmatice totuşi, prin ceva lăun­
tric, invizibil lectorului, cum sunt şcolarii în vârsta ingrată* când poartă o dragoste adorabilă subt ur..-
forma de liceu, care-i sluţeşte mai tare. Să fie o senzaţie de dragoste, de îndrăgostire, în atmosfera
romanului, fără ca micii eroi să iubească.
Eroii să se joace mereu. Să fie într-o continuă recreaţie. Să nu-i amestece în nicio dramă a părinţilor
sau a altor persoane mari. N icio tragedie m atură să nu le impuie gesturi de liliputani** actori. Să-:
vadă lectorul mereu jucându-se - profesionişti ai capriciului*** - într-o vacanţă ca toate vacanţele
copilăriei, norm ală prin tot. D in când în când numai, viaţa, care se adună în jurul lor, să fie vizi­
bilă prin ceva: o melancolie, o durere. A tunci acea simplă prezenţă a vieţii să arate sfâşietoarea vre­
melnicie a copilăriei - care să capete prin aceasta o um bră de m oarte - şi exactele ei dimensiuni de
sătuleţ la poalele unui vulcan.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni

*ingrat - (adj.) dificil, delicat; care nu corespunde eforturilor făcute;

** liliputan - (adj.) de dimensiuni foarte mici, minuscul;
*** capriciu - (s.n.) dorinţă trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpăţânare; dispoziţie de moment neaşteptat!

pagina 140
I TESTE DE EVALU AR E A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II

SUBIECTUL I - 80 de puncte
A

a) înţelegerea textului (16 puncte)

1. Precizează tipul de narator pentru fiecare text-suport. (6 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, implicaţiile artistice ale utilizării frecvente a verbelor la modul
conjunctiv în al doilea text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, trăsăturile universului copilăriei, reflectate în ambele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o pagină din romanul copilăriei, în care să
mcluzi următoarele secvenţe, extrase din textele-suport: „sprinţar şi înşelător este gândul om ului”,
.vârsta cea fericită”, „profesionişti ai capriciului”, „sfâşietoarea vremelnicie a copilăriei”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ corelarea conţinutului compunerii cu titlul dat;
■ introducerea, în compunere, a tu tu ro r structurilor indicate;
■ utilizarea persoanei narative I;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis-

vrui de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IM e a - 10 puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Pornind de la structura: „Aşa eram eu la vârsta cea fericită...” extrasă din prim ul text-suport, rea­
lizează în trei-patru enunţuri un portret al şcolarului la vârsta ingrată, m enţionat în al doilea text.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Extrage din fiecare text-suport câte doi term eni care fac parte din câmpul lexical al sentimente­
lor. (4 puncte)
2. Scrie câte un sinonim pentru patru neologisme, la alegere, din al doilea text. (4 puncte)
3. Transcrie predicatele din secvenţa: „Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi
copiii, de când îi lumea asta şi păm ântul...”, extrasă din prim ul text-suport, precizând felul lor.
(4 puncte)
4. Selectează din al doilea text-suport patru complemente, exprimate prin părţi de vorbire diferite,
pe care le vei preciza. (8 puncte)

TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

pagina 141
4»
PARTEA a ll-a

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:

4> A. „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,

Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Urlete de ciocârlii.

Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

4I Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.

Fulgeră-mi pe frunte mie.
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.

\) Astă-noapte zarea-n iarbă

încerca să se sfâşie.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Inserează-mă pe mine,

4 ) Lasă, toamnă-n aer păsări,

Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Mă-nserez oricum.”

(Ana Blandiana, Lasă-mi, toamnă.

4 } B. „Piere zvon subt zarişte*, Mi-au secat pleoapele

talanga în rarişte**. şi-n inimă apele.

Vine toamna oilor Doar când urc poienele

4 > prin pânzele ploilor.

Glas dau ceţii, patimii

cu frunza lor paltinii.
mi se-ncarcă genele

subt amiaza fierului

de picurii cerului.

4 } Jalea rătăcirilor,
Mohorul**4 mâhnirilor,
Plâng spre zarea dorului
cu lacrima norului.”

4 > ale cui sunt, ale cui?

Parc-ar fi a nimănui.
(Vasile Voiculescu
Cântecul călătorului în toamnă

4 I SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Extrage din primul text-suport structuri care să conţină următoarele figuri de stil: epitet, perso­
nificare, metaforă. (6 puncte)

4 > 2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţiile secvenţei: „Plâng spre zarea dorului/cu lacrima
norului.”, din finalul celui de-al doilea text-suport. (10 puncte)

4 > b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, sugestiile poetice ale toam nei, cu exemple din ambele texte-suport.

4 )
* zarişte - (s.f.) zare, orizont, luminiş în pădure;
** rarişte - (s.f.) porţiune de pădure cu copaci rari;
*** mohor - (s.n.) plantă erbacee, cu frunze ascuţite şi cu flori galbene-ruginii, dispuse în spice cilindrice.

4 ►pagina 142
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile textelor citate, redactează o compunere de cel puţin o pagină, cu titlul: Cân­
tecul călătorului în toam nă, în care să incluzi câte o imagine artistică vizuală şi una auditivă extrase
din fiecare text-suport, pe care le vei sublinia.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ corelarea conţinutului compunerii cu titlul dat;
■ introducerea, în compunere, a imaginilor artistice indicate în cerinţă;
■ îmbinarea descrierii cu naraţiunea;
■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.;
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IM e a - 10 puncte
Practica raţională şi funcţională a limbii
Realizează un dialog imaginar, de şase-opt replici, între toam nă şi o ciocârlie, pornind de la secvenţa:
„Lasă-mi, toam nă...”, din prim ul text-suport.

SUBIECTUL al tlM e a - 20 d e puncte

1. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor: mei, m a i, lin şi mie, din prim ul text-su­
port. (4 puncte)
2. Transcrie din al doilea text-suport patru term eni utilizaţi cu sens conotativ. (4 puncte)
3. Extrage din al doilea text-suport un vers care conţine doi triftongi. (4 puncte)
4. Alcătuieşte propoziţii în care termenii: toamna, ale cui, şi, de, din al doilea text-suport, să aibă
alte valori morfologice decât în text, pe care le vei preciza. (8 puncte)

TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Floare grea, scaiete mov, Fluturii, rele perechi,
La cine să mă mai rog? In lumină se încaier,
Frunzele dospesc în plop,
Crinii veştejesc în stog. N u a dragoste. Şi-s rob
Clipei ce ne face zob.
Melcii cară ziduri vechi Floare grea, scaiete mov,
De case topite-n aer, La cine să mă mai rog?”
(Emil Brumaru, Scaiete mov)

pagina 143
 PARTEA a ll-a

B. „Dă-mi chipul tău, granit senin, Vreau, iarbă,-nţelepciunea ta

dă-mi duhul tău, senină iarbă, de-a nu-ţi aduce-n veci aminte,
în ne’mpăcatul meu destin vreau harul tău de-a înfrunta
niciun tum ult să nu mai fiarbă! [... ] făr-a privi nimic ’nainte.

G ranit, dă-mi neclintirea din Să cresc în tim p şi infinit

dumnezeiasca-ţi îm pietrire, din duhul tău, senină iarbă,
pentru-o lum ină fără chin din duhul tău, senin granit,
şi-o moarte fără răstignire! în fericirea voastră oarbă.”
(Radu Gyr, Dă-mi chipul tău

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează măsura versurilor, ritm ul şi tipul de rimă pentru fiecare din cele două texte-suport.
(6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţia titlului prim ului text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, caracterul original al relaţiei eu liric-realitate, cu exemple şi argu­
mente din ambele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile poeziilor citate, redactează o com punere de cel puţin o pagină, cu titlul
Dd-mi chipul tău , în care să incluzi urm ătoarele structuri extrase din textele-suport: „fluturii... in
lumină se încaier”, „rob clipei”, „granit senin”, „senină iarbă”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere urm ătoarele repere:
■ corelarea conţinutului com punerii cu titlul dat;
■ includerea celor patru secvenţe din textele-suport;
■ utilizarea a trei m oduri de expunere;
■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; regis­

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p..
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creati­
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-le a - 10 puncte

Practica raţională şi funcţională a limbii
Redactează un text de 10-12 rânduri, în care să explici în ce constă, din punctul tău de vedere.
înţelepciunea ierbii .

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Scrie două verbe antonim e din familia lexicală a substantivului frunzele, prezent în primul
text-suport. (4 puncte)

pagina 144
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

2. Propune câte un sinonim pentru următoarele cuvinte, prezente în al doilea text: duh, destin, senin,
har. (4 puncte)
3. Explică rolul utilizării virgulei în secvenţa: „Granit, dă-mi neclintirea din/dumnezeiasca-ţi împie­
trire”, extrasă din al doilea text-suport. (4 puncte)
4. Transcrie din primele două strofe ale prim ului text-suport patru părţi de vorbire diferite în cazul
acuzativ, pe care le vei preciza. (8 puncte)

TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Intr-o zi, D ănuţ, O lguţa şi M onica se jucau de-a culorile: născocire de-a Olguţei.
— Ce culoare ai vrea să fii tu?... Spune repede, că altfel spui m inciuni şi mă supăr!
Luat din scurt, pe neaşteptate, de glasul şi ochii Olguţei, D ănuţ se zăpăcise. Ce avea el cu culorile!
— Albastru, Olguţa, se hotărâse el, scos din încurcătură de culoarea cerului.
— Şi de ce-ai vrea să fii albastru?
— Fiindcă-i frumos.
— Daaa?
— Sigur! se înverşunase Dănuţ.
— Foarte frumos!
— Foarte frum os.”
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

B. „Ne-am apucat să facem desene cu cretă colorată. Fetele îl desenau pe Egor în forme cât mai cari­
caturale: ba lovindu-se cu capul de cornul lunii zâmbitoare, ba apucând, cu o mână nesfârşită, verde ca
nerea sau stacojie, o stea cu multe colţuri. Eu însă am desenat cu cretă roz scoica pe care mi-o dăduse Egor.
Ne-am plictisit repede de desenat şi deodată ne-am hotărât (nu mai ştiu cine a fost cu propunerea)
să ne jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare dintre noi trebuia să fie regină tim p de o zi. Pen-
:ru că eram şapte, jocul avea să dureze şapte zile. In fiecare zi, regina respectivă avea să primească o
culoare, un obiect, o floare şi un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc
rrumos, la care celelalte aveau să participe ca supuse.”
(Mircea Cărtărescu, Reni)

SUBIECTUL I - 80 de puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. N um eşte două trăsături ale operei epice, prezente în ambele texte-suport. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, rolul dialogului în prim ul text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, sem nificaţiile artistice ale m o tivu lu i jocului, prezent în ambele
texte-suport.

pagina 145
4>
PARTEA a ll-a

c) Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Valorificând sugestiile fragmentelor citate, redactează o compunere de cel puţin o pagină, în cart

(I
să prezinţi jocul de-a culorile al R eginei, respectând regulile formulate în finalul celui de-al doilea
text-suport: „In fiecare zi, regina respectivă avea să primească o culoare, un obiect, o floare şi un lo:
de joacă. C u ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc frum os...”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

4 > ■ propunerea unui titlu sugestiv;

■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;

4 I ■ viziune originală asupra temei abordate.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; reg::

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p

4 I 2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; crea:
vitate şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al IM e a - 10 p u n c t*

I > Practica raţională şi funcţională a lim bii

Formulează, în trei-patru enunţuri, un răspuns la întrebarea: „Ce culoare ai vrea să fii tu?...”, extraji
din prim ul text-suport, motivându-ţi alegerea.

o SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Transcrie din prim ul text-suport două cuvinte obţinute prin derivare cu sufix. (4 puncte)
2. Extrage din cele două texte-suport termenii aparţinând câmpului semantic al culorilor. (4 puncte

4 I 3. Transcrie predicatele din secvenţa: „Ce culoare ai vrea să fii tu?...”, extrasă din prim ul text-su-
port, precizând felul lor. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în al doilea text-s--
port. (8 puncte)

4 ) TESTUL io

4 I ■ Toate subiectele sunt obligatorii.

■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

4 f Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Nu-mi plăceau oglinzile. Ele au simţit asta şi m-au pedepsit. O fiinţă uriaşă mă privea, dorm

4 1 tând şi ridicând alene câte o pleoapă. O fiinţă lacomă, care se slujea de oglinzi sau de orice altceva pute.
să oglindească pentru a-mi lua sufletul înapoi. De la bunica Arşaluis am aflat toate astea. [...] Bunicu.
Garabet era, în schimb, fascinat de scurta istorie a oglinzilor. «Nicio urmă», spunea, mângâind suprafau

4 \
lucioasă. N icio tresărire, niciun ecou. Privită în oglindă, istoria e egală cu zero.
Atunci bunicul mi-a propus să biruim oglinzile. Am pornit împreună lupta împotriva lor. «Cea ma:
teribilă armă îm potriva oglinzilor e memoria, a hotărât bunicul. Să dăm, aşadar, oglinzilor memorie

4 1 pagina 146
f TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

Adversarul nostru de temut s-a dovedit a fi oglinda cea mare. N u am fi putut-o birui decât prin şire­
tenie. [...] Cum să faci, însă, să ispiteşti memoria să se apropie, fără să observe şiretlicul? Fotograful şi apa­
ratul lui trebuiau să surprindă imaginea, fără ca ei înşişi să fie înăuntru. Oglinda s-a dovedit din cale-afară
de hrăpăreaţă*. Arunca, pur şi simplu, un năvod de lumină spre noi, prinzându-ne de fiecare dată. [...]
Luptam nu îm potriva oglinzii, ci îm potriva lum inii.”
(V a ru ja n V o s g a n ia n , Cartea şoaptelor)

B. „Luiza ieşi ca o fantomă din baie şi porni cu mâinile întinse în faţă printre mobilele din lemn
masiv din sufragerie.
— Deschide ochii când mergi, aruncă Regine.
— Cum? Să deschid ochii când dorm? Să mă văd pe mine însămi adormită?
Luiza se opri în faţa oglinzii mari, cu ramă în stil veneţian, şi întredeschise pleoapele. Pe suprafaţa
lucioasă se ivi un chip palid, cu cearcăne vineţii sub ochi, cu bucle de păr fluturând în dezordine în jurul
capului. Pupilele verzi se înfipseră în pupilele verzi şi Luiza se privi fix, ca printr-o pâclă. îşi relaxă
muşchii obrajilor, bărbia îi coborî moale în jos, iar gura i se deschise uşor, trasă în sus de nasul cârn.
— încetează cu prostiile, nu te mai uita în oglindă.
— N u mă prostesc, e autohipnoză, anunţă Luiza, îndreptându-se înapoi spre camera ei. Vreau să
mai dorm puţin. [...]
In fiecare dimineaţă, Luiza se trezea înainte de ora şapte, odată cu părinţii ei, apoi se culca la loc.
Uneori îşi relua visele din locul unde le întrerupsese şi le ducea molcom până la capăt.”
( C o r in B rag a, Luiza Textoris)

SUBIECTUL I - 80 d e puncte
a) înţelegerea textului (16 puncte)
1. N um eşte o trăsătură comună a personajelor din cele două texte-suport. (6 puncte)
2. Explică, în trei-patru enunţuri, semnificaţiile secvenţei: „Oglinda s-a dovedit din cale-afară de
hrăpăreaţă. Arunca, pur şi simplu, un năvod de lumină spre noi, prinzându-ne de fiecare dată.”,
extrase din prim ul text-suport. (10 puncte)

b) Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Prezintă, în 25-30 de rânduri, particularităţile unei opere epice, cu exemple şi argumente din am-
rele texte-suport.

c) Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Redactează o compunere de cel puţin o pagină, în care să propui o continuare a prim ului text-su-
cort, utilizând următoarele structuri extrase din al doilea fragment dat: „întredeschise pleoapele”,
.chip palid”, „bucle de păr fluturând în dezordine”, „pupilele verzi”.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ includerea în compunere a structurilor menţionate în cerinţă;
■ valorificarea sugestiilor fragmentelor citate;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ viziunea originală asupra temei abordate.

* hrăpăreaţă - (adj.) lacom ă, rapace

pagina 147
 PARTEA a ll-a

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; reg:s

trul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.
2-3 greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; crea::
vitate şi originalitate - 2 p.
t
SU B IECTU L a l I N « « - 1 0 p u n cte
Practica raţională şi funcţională a limbii
► Scrie opt-zece replici dintr-un dialog imaginar între personajele principale ale celor două fragmente,
despre imaginea pe care acestea o caută în oglindă.

SU B IECTU L a l ( IM ta - 20 d e p u n c te
» 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu­
vinte, extrase din primul text-suport: altceva, lucioasă, şiretenie, nostru. (4 puncte)

> 2. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din al doilea text-suport: fantoma
pâclă, molcom, capăt. (4 puncte)
3. Ilustrează în enunţuri proprii patru funcţii sintactice diferite ale verbului dorm, prezent în al doi­
lea text-suport, la modul infinitiv. (4 puncte)

> 4. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în primul text-su­
port. (8 puncte)

>
»

>
>

}
pagina 148
I
TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a V I l - a
TESTE FINALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„Ziua de ieri s-a ţinut după mine, crezând,
Ca un câine flămând,
Că e legată cu ceva, cu vre o curea,
C u vre o frânghie, de viaţa mea -
Şi la o răspântie cu statui
S-a întors, văzând că nu-i.
S-a pierdut neputincioasă şi pribeagă
D upă ce vremea întreagă
M-a urm at, pas cu pas, până azi
La amiazi.
Cine şi-a pierdut o zi cât o viaţă
S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceaţă.”
(Tudor Arghezi, O zi)

SUBIECTUL I - 55 de p uncte
A.
1. Transcrie din text două structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)
2. N um eşte două trăsături ale operei lirice, prezente în textul-suport. (5 puncte)
3. Prezintă, în cinci-şapte enunţuri, relaţia dintre mesajul poeziei şi mijloacele de realizare artistică.
(10 puncte)
B.
4. Transcrie din text cinci term eni care aparţin câmpului semantic al tim pului. (5 puncte)
5. Descrie, în opt-zece rânduri, o răspântie cu statui, utilizând cinci term eni din vocabularul funda­
mental al limbii române şi cinci din masa vocabularului, pe care îi vei sublinia diferit. (10 puncte)
C.
6. Transcrie din text un cuvânt derivat şi unul obţinut prin schimbarea valorii gramaticale, preci­
zând partea de vorbire din care provine. (5 puncte)
7. Ilustrează în propoziţii om onim ele a doi term eni din text, la alegere. (5 puncte)
8. Extrage din prim a strofă a textului-suport un pronum e şi un adjectiv pronom inal nehotărât,
precizând cazul şi funcţia sintactică ale acestora. (5 puncte)
9. Textul ignoră unele norm e de scriere corectă. Identifică o astfel de situaţie şi justifică prezenţa
ei în textul poetic. (5 puncte)

SUBIECTUL al IM e a - 25 de p uncte
Redactează o com punere de aproxim ativ o pagină, cu titlul Cine şi-a p ierd u t o z i cât o viaţă.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ valorificarea creativă a mesajului textului-suport;
■ îm binarea naraţiunii cu descrierea, ca m oduri dom inante de expunere;
■ includerea urm ătoarelor figuri de stil: repetiţie, epitet, metaforă.

pagina 149
 PARTEA a ll-a !

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint
Cu două guri întunecate, ca două porţi de labirint,
Prin care gândurile mele s-or afunda neştiutoare
Şi-adesea n-or găsi ieşire din bezna umedă, la soare.
Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis,
Scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis,
Va încerca, zadarnic poate, s-adune înşirată-n salbe
Recolta de mărgăritare a viitoarelor nopţi albe.
In călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini
Ce vor cădea cândva, inerte, pe câmpul alb al unei pagini,
închipuiri neplăsmuite şi gânduri negândite încă
Pe care stropul de cerneală le-nchide-n noaptea lui adâncă,
Cuvinte şterse peste-o clipă, fantome de idei defuncte,
O ploaie miniaturală de-accente, virgule şi puncte -
Şi-acele negre arabescuri pe care-o vagă fantezie
Sau numai mâna mea distrată le zugrăveşte pe hârtie. [...]”
(George Topârceanu, Călimara

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text un epitet cromatic şi o metaforă. (5 puncte)
2. Explică, succint, semnificaţiile primei comparaţii din textul-suport. (5 puncte)
3. Prezintă, în cinci-şapte enunţuri, relaţia emoţie-creaţie artistică, oferind exemple şi argumente
din textul-suport. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „cuvinte... fantome de idei defuncte/O ploaie miniaturală de-ac-
cente, virgule şi puncte”, defineşte versul şi eul liric. (5 puncte)
5. Selectează din text o imagine artistică a creaţiei poetice, motivându-ţi, în două-trei enunţuri, ale­
gerea făcută. (10 puncte)
C.
6. Transcrie din text un sinonim şi un antonim ale adjectivului negre. (5 puncte)
7. Precizează funcţia sintactică a pronum elui relativ din secvenţa: „Şi-acele negre arabescuri pe
care-o vagă fantezie/Sau numai mâna mea distrată le zugrăveşte pe hârtie”, apoi ilustrează în
enunţuri alte patru funcţii sintactice ale aceluiaşi pronume, în cazul acuzativ. (5 puncte)
8. Extrage din text primele cinci atribute, precizând părţile de vorbire prin care sunt exprimate şi
cazul acestora. (5 puncte)
9. Transcrie din text două structuri care ilustrează situaţii diferite de utilizare a virgulei. (5 puncte '

pagina 150
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul
Călimara de argint.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ includerea în compunere a următoarelor secvenţe extrase din textul-suport: „recolta de mărgări­
tare a viitoarelor nopţi albe”; „câmpul alb al unei pagini”; „închipuiri neplăsmuite şi gânduri negân­
dite încă”; „negre arabescuri”;
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii ca m oduri de expunere;
■ valorificarea creativă a mesajului textului-suport.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Dacă ar fi să poarte un nume, oricare, vara aia ar merita să se cheme vara zgomotelor ciudate. Şi
mă gândesc la multe, deşi n-am avut parte de nechezatul unei pisici, de copaci vorbitori, de saluturile
marţienilor ori de erupţia unui vulcan. N u ştiu dacă muzica ar trebui pomenită aici, printre ciudăţenii,
dar, în cazul meu, înclin să cred că da, fiindcă eram o ruşine, un afon, şi continuam să fiu uimit de
minunăţiile care pot ieşi din difuzoarele unui pick-up. Cu discurile lui Emil, to t descopeream Ame­
rica de unul singur, mi se părea că văd ţărm ul după luni şi luni petrecute pe mare, îmi simţeam uneori
inima cum bate agitat, gata-gata să-mi spargă pieptul. Atunci, din iunie până în septembrie, am traversat
oceanul de trei ori: mai întâi cu Janis Joplin şi Piece o f my Heart, apoi cu Requiem-ul lui Mozart, tânărul
acela cu perucă, al cărui chip era tipărit pe ambalajul unor bomboane de ciocolată, şi, în fine, cu N ini
Rosso şi trom peta lui în Uomo Solo. Combinaţia semăna cu o salată a sunetelor, e clar, dar, fără busolă
şi hărţi, nimeream şi eu pe unde mă purtau curenţii, ba în Patagonia, ba prin Caraibe, ba pe coasta Vir-
giniei de N ord. Altfel, cum nu eram un navigator înnăscut, ci doar un băiat care abia terminase clasa
a şasea, îmi vedeam de treburile mele şi lăsam viaţa să meargă înainte, pas cu pas.”
(Filip Florian, Toate bufniţele)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Enumeră două trăsături ale textului, care susţin caracterul epic al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţiile din context ale secvenţei: „Combinaţia semăna cu o
salată a sunetelor, e clar, dar, fără busolă şi hărţi, nimeream şi eu pe unde mă purtau curenţii, ba
în Patagonia, ba prin Caraibe, ba pe coasta Virginiei de N o rd .” (5 puncte)
3. Realizează, într-un text de 20-25 de rânduri, caracterizarea personajului din fragm entul dat.
(10 puncte)
B.
4. Extrage din text cinci term eni cu sens figurat, apoi alcătuieşte câte un enunţ în care să ilustrezi
sensurile de bază ale acestora. (5 puncte)

pagina 151
 PARTEA a ll-a I
0 5. Num eşte o carte, o piesă muzicală sau un film care te-a ajutat să descoperi Am erica de unul sin­
gur, asemenea personajului din textul-suport, apoi motivează, în opt-zece rânduri, alegerea făcută.

<I C.
(10 puncte)

6. Alcătuieşte propoziţii cu: omonimele cuvintelor vara şi mare\ paronim ul cuvântului erupţie; si­

1 )
nonimele neologice ale cuvintelor p o m enită şi in im ă . (5 puncte)
7. Precizează cele două valori morfologice din textul-suport ale cuvântului lui. (5 puncte)
8. Indică modul şi tim pul verbelor subliniate în textul-suport. (5 puncte)
9. Transcrie din text două predicate nominale, cu numele predicativ exprimat prin părţi de vorbire

i } diferite, pe care le vei preciza. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-le a - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului-suport dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul

{)O v a ră ciudată, în care să utilizezi ca introducere urm ătoarea secvenţă extrasă din textul-suport:
„Dacă ar fi să poarte un nume, oricare, vara aia ar m erita să se cheme vara zgom otelor ciudate. Şi mă
gândesc la multe, deşi n-am avut parte de nechezatul unei pisici, de copaci vorbitori, de saluturile
m arţienilor ori de erupţia unui vulcan.”

< Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:

■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ continuarea logică, firească şi în spiritul creativităţii a începutului dat;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul, ca moduri de expunere;

I> ■ includerea metaforei, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­

<i
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

ji
<»

ii
4►pagina 152
l TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a V II l- a
TESTE INIŢIALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:

„Acesta-i un cântec pe care de mult Şi fluieră-n tactul aceluiaşi cânt

Am vrut să vi-1 cânt dumneavostră. Şi plânge cu lacrimi de ploaie.
Natura-1 repeta cu aspru tumult*. In casă tac toate. U n singur covor
Acesta-i un cântec pe care-1 ascult Atacă, pe nas, uvertura**.
Cu nasul lipit de fereastră. Şi cărţile toate-1 urmează în cor,
Ca vechiul ceasornic cu muzică, port începe să cânte întregul decor,
Cântare latentă în mine. Ceasornicul bate măsura.
Se pune-n mişcare un tainic resort Şi-acuma-i un cântec adânc, ne-ntrerupt:
Şi-mi cântă rom anţa trecutului m ort Dulapul cu-o aripă frântă,
A

In freamăte lungi de suspine. Şi patul, şi soba, şi scaunul rupt,

Cu crengile ude şi fără veşmânt Şi vechile cadre cu flori dedesubt
Salcâmii la poartă se-ndoaie. Se uită la mine şi cântă.”
Pe stradă se plimbă iernaticul vânt (George Topârceanu, Cântec)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Selectează două secvenţe care conţin mărci ale eului liric. (5 puncte)
2. Identifică două motive poetice în textul-suport.(5 puncte)
3. Explică sensurile cuvântului cântec în contextul poeziei. (10 puncte)
B.
4. Propune alte două titluri sugestive pentru mesajul poeziei şi motivează-ţi alegerea. (5 puncte)
5. Exprimă-ţi opinia, în opt-zece rînduri, despre semnificaţia versurilor: „Ca vechiul ceasornic cu
muzică, port/C ântare latentă în m ine.” (10 puncte)
C.
6. Numeşte mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: dum ­
neavoastră, lip it, cântare, trecutului, iernaticul. (5 puncte)
7. Transcrie cinci termeni din câmpul lexico-semantic al cuvântului cântec. (5 puncte)
8. Ilustrează în enunţuri valoarea auxiliară a verbului a fi, la diateza activă şi la diateza pasivă. (5 puncte)
9. Precizează valoarea şi funcţia sintactică a cuvântului toate în text. (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-le a - 25 de puncte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul Un cântec adânc, ne-ntrerupt, în care
să evidenţiezi propria percepţie asupra lumii înconjurătoare.

* tumult - (s.n.) zgomot mare, larmă, zarvă, vacarm;

** uvertură - (s.f.) compoziţie muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă sau ca lucrare independentă.

pagina 153
 PARTEA a ll-a

Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:

■ realizarea compunerii în acord cu titlul propus;
■ evidenţierea sensurilor simbolice ale cântecului lumii;
■ utilizarea naraţiunii şi a descrierii ca m oduri dominante de expunere;
■ includerea personificării, a comparaţiei şi a epitetului ca figuri de stil;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Uncheşul Ştefan tăcu o bucată de vreme, dus pe gânduri.
Era o dimineaţă de început de septemvrie, cu cerul fără nouri, cu valea Moldovei înecată de lumină,
cu ceaţă uşoară pe păduri şi pe m unţi. Pluteau pajuri în înălţimile cele îngheţate. Săgetau rândunici în
lungul drum ului, apoi se adunau şi se ţeseau în stoluri, gătindu-se de cale lungă, peste Mare. N u adia
vântul şi strălucirea soarelui avea în ea ceva de aur, nespus de dulce şi de prietinos. Ilarion, de pe capră,
începu să îngâne şi să mormăiască ceva: lucru de neînchipuit! Uncheşul întoarse spre el, pe sub sprân­
ceană, un ochi maliţios, apoi îm i cuprinse mâna dreaptă. Eu stăm în stânga lui.
— N u-i urâtă asemenea dimineaţă, Bogdănuţ, zise el, nu-i urâtă mai ales pentru cineva care se
pregăteşte să iasă în lume.
— Intr-adevăr, valea asta arată ca o m inune a lui Dumnezeu, uncheşule; însă vorba pe care o spui
mă întristează şi n-are noimă.
— Ai dreptate, Bogdănuţ; pentru un mânz ca tine, douăzeci de ani şi douăzeci de bani sunt lucruri
fără sfârşit. Am fost şi eu nem uritor. Pe urm ă am înţeles că trebuie să pun un term en. Am învăţat asta
fără supărare, ceea ce va fi bine să faci şi tu când ţi-a sosi vremea.”
(Mihail Sadoveanu, Nunta domniţei Ruxanda)

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Identifică în textul dat două caracteristici ale dialogului. (5 puncte)
2. Explică, în cinci-şase rânduri, semnificaţia vorbelor uncheşului: „Am fost şi eu nemuritor. Pe urmă
am înţeles că trebuie să pun un term en.” (5 puncte)
3. Prezintă, în 15-20 de rânduri, rolul descrierii într-o operă epică, utilizând exemple şi argumente
din textul-suport. (10 puncte)
B.
4. Evidenţiază semnificaţia dim ineţii în raport cu mesajul textului. (5 puncte)
5. C ontinuă dialogul dintre cele două personaje, construind câte două replici pentru fiecare, pe
tema discuţiei începute. (10 puncte)
C.
6. Propune câte un sinonim contextual pentru termenii: bucată, înecată, săgetau, maliţios, noimă.
(5 puncte)
7. Transcrie din text trei cuvinte derivate cu prefix şi două formate prin compunere. (5 puncte)

pagina 154
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

8. Găseşte în text două locuţiuni diferite şi precizează felul lor. (5 puncte)

9. Precizează conjugarea şi tim pul prim elor două verbe din text. (5 puncte)

lU iliC T U L al II-I m - l i de puncte

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi maturizarea lui Bogdânuţ,
după ce a ieşit în lume.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul;
■ construirea unui portret al personajului;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în cerinţă.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
„Când fâlfâişi năframa în albul steag al mânii,
Se oglindea amurgul în apele fântânii;
Alături, săgetată în inimă de frică,
In clipa despărţirii gemu o turturică,
O rodie necoaptă căzu, de vierme roasă,
Crăpând, înăbuşită de iarba somnoroasă.
Şi, trist, pe poarta serii spre umbrele pieirii
Ieşea, pălit şi rece, luceafărul iubirii,
Trecând ca peste-o rană pe-un vânăt cer ca fierea.
Plecat peste fântână vedeam în fund durerea
Cum tulbura adâncul venind să se adape
Şi prefăcea în sânge cleştarul scump de ape,
Cum se stingea amurgul şi veştedul luceafăr,
Şi cum porneai departe şi singură tu, cea făr’
De milă, luând cu tine în albul steag al mâinii,
Ca-n zări să mi le fluturi, năframele luminii,
Lăsându-mă, din golul fântânii cu balaur,
Să mă privească noaptea cu ochii ei de aur,
Pe când, cerând şi dându-şi cu-n bun rămas iertarea,
Se-mbrăţişau în um bră iubirea cu uitarea.”
(Vasile Voiculescu, Despărţire)

SUilICTUL, I * S i de puncte
A.
1. Identifică tema poeziei şi selectează două versuri reprezentative pentru aceasta. (5 puncte)
2. Prezintă trăirile şi stările sufleteşti ale eului liric. (5 puncte)

pagina 155
 PARTEA a ll-a

3. Evidenţiază, în trei-patru enunţuri, rolul figurilor de stil şi al imaginilor artistice în conturare:

atmosferei şi a cadrului natural. (10 puncte)
B.
4. Identifică în text două metafore care corespund semnificaţiei titlului. (5 puncte)
5. Redactează un scurt monolog, din perspectiva iubitei, în care să-i surprinzi gândurile şi trăirile
în mom entul despărţirii. (10 puncte)
C.
6. Numeşte grupurile vocalice din versurile: „Şi, trist, pe poarta serii spre umbrele pieirii/Ieşea, păli:
şi rece, luceafărul iubirii.” (5 puncte)
7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele a două cuvinte selectate de tine din text. (5 puncte)
8. Alege din text un verb la gerunziu şi ilustrează-i în propoziţii două funcţii sintactice diferite, U
modurile infinitiv şi supin. (5 puncte)
9. Precizează funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate din versul: „Să mă privească noapte:
cu ochii ei de aur.” (5 puncte)

SUBIECTUL al ll-lea - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului dat, redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să va­
lorifici povestirea în ram ă şi să-ţi imaginezi m otivele despărţirii celor doi îndrăgostiţi.
Vei primi punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi dialogul ca moduri de expunere;
■ valorificarea povestirii în ramă;
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în sarcina de lucru.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

pagina 156
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a VII l-a

TESTE DE ANTRENAMENT

TESTUL 1
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar-
cinile de lucru:
A. „Nici bine, nici rău, Şi mare şi timp,
Numai alge şi peşti, Şi versuri înscrise
Numai scoici fericite Pe plaje aride,
Ferecate în sine, Când tot universul
Şi ca o dovadă E-o clepsidra întoarsă
Că nimic nu se pierde, Prin care se scurg
Triumfale nisipuri înspre cer Atlantide.”
Curgând din ruine.
Şi bine şi rău, (Ana Blandiana, Ceas de nisip)
B. „La marele Ceas din Cer Şi încă nu,
Mă uit, N u te-am iubit îndeajuns.
Mişcându-se ca undele. O , tu,
La marele Ceas Graţios, rourat trandafir
La care nicicând n-am ajuns. Ajuns în al lumii pustiu!
Cineva, Bucuria mea,
Din cuibul fiecărui minut, Inel cu ochi albăstriu!
Zburătăceşte secundele Am văzut, am întâlnit
Nevăzut, nepătruns. Lumina dragostei. [...]”
Par să dispar, fiind
De întregul timp străpuns - (Grigore Vieru, Aureola)

SUBIECTUL I - 80 cte puncte

a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie şi numeşte câte o figură de stil din fiecare poezie, esenţială pentru exprimarea mesa­
jului. (8 puncte)
2. Prezintă, în opt-zece rânduri, versificaţia textelor-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Intr-o compunere de 20-25 de rânduri, comentează comparativ mesajul şi semnificaţiile celor două
texte propuse.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere reflexivă, de 25-30 de rânduri, în care
să surprinzi percepţia omului asupra timpului.

pagina 157
 PARTEA a ll-a

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ punerea în valoare a potenţialului expresiv al sensului figurat al cuvântului, prin folosirea adec­
vată a cel puţin patru figuri de stil studiate;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru,

de comunicare, stilul ţi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

S U B IE C T U L aii (¡-(e a - 1 0 p u n c te
Exprimă, în 10-15 rânduri, un punct de vedere faţă de ideea formulată de Nicolae Iorga, referitoare
la timp: „Timpul schimbă florile câmpului, dar nu poate schimba strălucirea aurului din adâncuri.”

S U B IE C T U L a l (((-(ea - 2 0 d e p u n c te
1. Identifică un câmp semantic com un celor două poezii şi transcrie trei term eni corespunzători.
(4 puncte)
2. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în fiecare text. (8 puncte
3. Indică valoarea morfologică a verbului ap ă rea din secvenţa „Par să dispar” şi alcătuieşte o frază
în care să aibă altă valoare. (4 puncte)
4. Transcrie ultim a propoziţie subordonată din textul A şi precizează valoarea elementului regent
şi a elementului de relaţie. (4 puncte)

TESTUL 2
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Om ul despre care scriu aici avea un nume oarecare, uitat de toata lumea, căci foarte curând i
s-a spus Ruletistul. Spunând «Ruletistul», nu puteai vorbi decât despre el, deşi ruletişti erau destui. Mi-1
amintesc fără greutate, o figură posomorâtă, o faţă triunghiulară pe un gât lung, gălbui şi slab, o piele
uscată şi părul aproape stacojiu. O chi de maimuţă amărâtă, asimetrici, mi se pare că inegali ca mărime.
Făcea cumva o impresie de îngălare, de necurăţenie. Aşa arăta şi în ţoalele lui de la fermă, şi în smo-
kingurile lui de mai târziu. Doamne, ce tentat sunt să fac aici şi puţină hagiografie*, să-i arunc o lumină
transfinită pe obraz şi să-i pun o văpaie în ochi! D ar să strâng din fălci şi să-mi înghit ticurile astea mize­
rabile. Ruletistul avea faţa întunecată, de ţăran ceva mai înstărit, cu dinţii jumătate fier, jumătate cărbune.

4hagiografie - (s.f.) 1. ramură a teologiei care se ocupă cu vieţile sfinţilor; 2. scriere despre lucrurile sfinte; 3. biografie
excesiv de înfrumuseţată.

pagina 158
f TESTE DE EVALU AR E A C O N Ţ IN U T U L U I ÎN V Ă Ţ Ă R II

De când îl ştiu şi până a m urit (de revolver, dar nu de glonţ), a arătat la fel. Şi totuşi el a fost singurul
«
om căruia i-a fost dat să întrezărească infinitul Dumnezeu matematic şi să se ia la trântă cu el. [...] Când
Ruletistul apăru în sală, [...] ni se opri respiraţia. N u puteam crede că poate fi adevărat ceea ce urma
să se producă. Pentru că Ruletistul anunţase cu câteva săptămâni înainte că la următoarea ruletă va
încărca revolverul cu toate cele şase gloanţe! Intre progresia de la un cartuş la cinci, oricât de nevero­ <
similă ar fi fost şi aceea, şi nebunia de acum era prăpastia de la o singură şansă la niciuna. [...] Tremurând,
convulsionat la faţă, cu o spaimă în ochi cum poate doar la cei aflaţi în agonie poţi vedea, el duse pis­
tolul la tâmplă. Lumea se ridică din scaune.”
(Mircea Cărtărescu, Ruletistul)
B. „II văzu de departe, înaintând agale pe plajă. Avea un mers ciudat. U neori călca atent, aproape
cu teamă, oprindu-se, privind stăruitor nisipul din jurul lui, parcă ar fi căutat ceva, apoi schimba brusc
direcţia, se îndrepta spre mare păşind pripit pe nisipul ud, sau, dimpotrivă, apuca spre dâmb, acolo unde
nisipul se amesteca cu lut şi printre pietre creşteau mărăcini cu palide flori albastre. Când se apropie,
<
Emanuel descoperi cu mirare că era un bărbat destul de bătrân. Purta pe umeri o haină de vară deco­
lorată, aproape albă, avea pantaloni de o culoare neprecisă, pantofi de tenis şi o pălărie de pânză, cu
marginile întoarse, semănând de departe cu un beret de marinar. La vreo zece paşi de Emanuel se opri
din nou şi aruncă o privire spre perechea care tocmai se ridicase şi urca spre dâmb, cu halatele de baie
pe umeri. Apoi, cu mare atenţie, ca şi cum i-ar fi fost teamă c-ar putea călca pe ceva foarte preţios, începu
<
să dea târcoale locului unde se distingeau încă urmele trupurilor. Se plecă, ridică o piatră, o privi cu
atenţie şi zâmbi trist, clătinând din cap. Cercetă din nou urmele trupurilor pe nisip şi se posomori.
Rămase o clipă nehotărât, jucându-se cu piatra, săltând-o în aer, până ce se întoarse brusc spre mare
şi o zvârli cât putu mai departe, peste valuri. [...]
— N u prea înţeleg, spuse Emanuel, zâm bind încurcat.
— Da, recunosc, pare curios, e un dar ciudat. C um să vă spun? Sunt oameni care citesc în stele, sau
in drojdie de cafea, sau în boabe de porum b. N oi, Beldimanii, citim în pietre... [...] Mi-s deajuns câ­
<
teva pietre. C hiar pe locul unde se aşază, sau pe alături. U neori pietrele cu tâlc se găsesc destul de de­
parte de locul ales de cineva să se aşeze. [...] Pentru că, după câte m-am lăm urit eu, niciodată omul nu
se aşază la întâmplare. Fiecare se aşază după cum îi e scris. N-ai văzut?”
(Mircea Eliade, Ghicitor în pietre)

SUBIECTUL ţ = 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează tipul de narator şi valorifică pentru exemplificare secvenţe din ambele texte propuse.
(8 puncte)
2. Evidenţiază două caracteristici ale portretului literar, regăsite în textele-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să analizezi relaţia dintre personaje în cele două
texte propuse.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere narativă, de 25-30 de rânduri, în
tare să-ţi imaginezi că destinul ruletistului este ghicit în pietre de personajul lui Mircea Eliade.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;

pagina 159
 PARTEA a ll-a

■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;

■ împletirea naraţiunii cu descrierea şi cu dialogul;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea com punerii în num ărul de rânduri indicat.
Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul
de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-le a - 10 p uncte

Redactează o ştire de opt-zece rânduri despre jocul de ruletă şi decizia ruletistului de a încărca re­
volverul cu toate cele şase gloanţe.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Găseşte câte un sinonim şi un antonim pentru cuvintele: p rip it şi stăruitor. (4 puncte)
2. Explică rolul virgulei în enunţul: „Doamne, ce tentat sunt să fac aici şi puţină hagiografie, să-i
arunc o lum ină transfinită pe obraz şi să-i pun o văpaie în ochi!” (4 puncte)
3. Găseşte prim ul diftong din textul A şi foloseşte acelaşi grup de sunete în alt cuvânt, cu valoare
de hiat. (4 puncte)
4. Selectează din textul B o locuţiune verbală şi o locuţiune conjuncţională şi foloseşte-le într-o
frază. (4 puncte)
5. Transcrie propoziţiile subordonate din secvenţa dată şi precizează felul lor: „Şi totuşi el a fost
singurul om căruia i-a fost dat să întrezărească infinitul D um nezeu m atem atic.” (4 puncte)

TESTUL 3
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Unde şi când m-am ivit în lum ină nu ştiu,
din um bră mă ispitesc singur să cred
că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îm i sunt
ochii plini,
de um blat um blu ca fiecare:
când vinovat pe coperişele iadului,
când fără păcat pe m untele cu crini,
închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii,
norodul spălat de ape subt pietre.
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
în mine cum se to t revarsă
poveştile sângelui uitat de mult.
Binecuvânt pânea şi luna.
Ziua trăiesc îm prăştiat cu furtuna.
C u cuvinte stinse în gură
am cântat şi mai cânt marea trecere,
som nul lumii, îngerii de ceară.
De pe-un um ăr pe altul
tăcând îm i trec steaua ca o povară.”
(Lucian Blaga, Biografie)

pagina 160
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

B. „Am zărit lumina pe pământ E cald, e frumos,Şi atâta lumină încât

Şi m-am născut şi eu Creşte iarba.
Să văd ce mai faceţi Iar fata aceea, iată,
Sănătoşi? Voinici? Se uită la mine cu sufletul...
Cum o mai duceţi cu fericirea? N u, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
Mulţumesc, nu-mi răspundeţi. O cafea neagră voi servi, totuşi
N u am timp de răspunsuri, Din mâna ţa.
Abia dacă am timp să pun întrebări îmi place că tu ştii s-o faci
D ar îmi place aici. Amară.”
(Marin Sorescu, Am zărit lumina)
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie câte un vers din fiecare text care evidenţiază ipostaza confesivă a eului liric. (8 puncte)
2. Comentează, în opt-zece rânduri, metafora luminii în cele două poezii. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi semnificaţiile celor două texte
propuse, evidenţiind încercarea definirii sinelui în relaţia eu-lume.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere reflexivă, de 25-30 de rânduri, în care
să surprinzi dorinţa de cunoaştere a fiinţei umane, integrând versurile: „N u am tim p de răspun­
suri, /A bia dacă am tim p să pun întrebări.”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ integrarea firească, logică a secvenţei date;
■ folosirea adecvată a cel puţin patru figuri de stil studiate;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-lea - 10 puncte

Exprimă-ţi opinia, în 10-15 rânduri, despre mesajul versurilor: „Câteodată spun vorbe cari nu mă
cuprind,/câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.”

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Explică rolul semnelor de punctuaţie din versurile: „Iar fata aceea, iată,/Se uită la mine cu su­
fletul...” (4 puncte)
2. Selectează din textul A două cuvinte cu sens figurat şi alcătuieşte câte un enunţ în care să aibă
sens propriu. (4 puncte)

pagina 161
 i
(> PARTEA a ll-a

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în fiecare text.

(8 puncte)

II 4. Realizează contragerea propoziţiei subordonate din fraza dată şi precizează rezultatul obţinut:
„Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.” (4 puncte)

TESTUL 4

<> ■ Toate subiectele sunt obligatorii.

■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

{f Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „îngere palid, îţi e mister De-ţi place cerul, a lui lumină,

<> Cum că a lumei valuri şi şoapte

Este durere şi neagră noapte
Pe lângă cer?

N u ştii tu, înger, oare să zbori,

De ce nu mori?

O, dar pământul încă te ţine

In nişte lanţuri ţesute-n rai.
De mult zburai tu în lumi senine

H Să laşi pământul, trista ruină? De nu iubeai.”

(M ih ai E m in e sc u , îngere palid..)
B. „In timpul lucrului, întorc deodată capul, ca din întâmplare, spre dreapta şi văd pe fereastră apu­
sul. O lumină roz decupează pe zidul casei învecinate coroana barocă a unui copac. In zare, aceeaşi

Olumină roză colorează lacul şi norii, dincolo de care soarele, roză, coboară vertiginos. Până să devin
conştient de spectacol, totul reintră în indistinct. A durat o clipă, o singură clipă, şi nimic nu explică
graţioasa coincidenţă dintre clipa aceasta fără corp şi privirea mea, smulsă brusc din vârful peniţei, pen­

<>
tru a căuta, nu în faţă, cum ar fi fost mai de înţeles, ci spre dreapta, spre locul fulguraţiei. Eram concen­
trat şi dintr-odată am devenit atent, dincolo de sfera concentrării mele. Răspunsesem parcă unui apel, discret
şi totodată imperativ. Aşa îmi închipui unul din modurile de operare ale îngerului: un plonjon acut în
mijlocul conştiinţei tale, având ca efect un spor de atenţie [...]. îngerul te extrage, în asemenea situaţii,

<►
din exerciţiul gimnastic al gândirii, pentru a te cufunda în real, pentru a te obliga să iei notă de fastul,
adesea inobservabil, al unui moment privilegiat. îngerul scoate secunda din anonimat, exaltă clipa cea
repede, te mântuie de previzibila ta discursivitate. E marele maestru al instantaneului [...]. O ri de câte
ori devii, brusc, atent la ceva din afara ta, din afara interesului tău, eşti sub puterea blândă a îngerului.”

<i SUBIECTUL I - 80 de puncte

a. înţelegerea textului (16 puncte)
(A n d re i P le şu , îngerul şi clipa)

<f 1. Transcrie câte două figuri de stil diferite din fiecare text. (8 puncte)
2. Explică semnificaţia unui titlu, la alegere, prin raportare la conţinutul textului. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

II Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi asemănările şi deosebirile între cele două
texte propuse, din punctul de vedere al mesajului şi al mijloacelor de expresivitate folosite.

{i c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere narativă, de 25-30 de rânduri, în
care să-ţi imaginezi unul din modurile de operare ale îngerului în relaţie cu fiinţa umană.

{>
pagina 162
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ împletirea naraţiunii cu descrierea;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-le a - 10 puncte

Realizează un dialog imaginar de şase-opt replici, în care interlocutorul tău să fie un înger.

SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Transcrie câte un cuvânt format prin conversiune din fiecare text. (4 puncte)
2. Propune sinonime pentru cuvintele: ruine, senine, indistinct, exaltă. (4 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului de în textul suport A. (4 puncte)
4. Selectează din textul B două predicate nominale în alcătuirea cărora intră verbe copulative di­
ferite. (4 puncte)
5. Alcătuieşte o frază în care să existe două propoziţii subiective aflate în raport de coordonare
disjunctivă. (4 puncte)

TESTUL 5
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Tim p de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie urm ătoarele texte şi răspunde corect tu tu ro r cerinţelor form ulate în sar­
cinile de lucru:

A. „De va veni la tine vântul Sărutul otrăvit al brumii

Purtând povestea mea amară Om oară toamna trandafirii.
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Mustrarea lui să nu te doară! Şi cine s-ar opri să plângă
O frunză veştedă-n cărare,
Nu-i vina ta... aşa e scrisă Când codrii freamătă alături
Nemilostiva lege-a firii Şi râd în răsărit de soare?”
(Octavian Goga, Cântec)

B. „Ea era frumoasă, dulce, încântătoare, Şi pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul
Ca o floare vie, căzută din soare; Până lângă dânsa să-şi înalţe zborul,

Lumea-namorată şi de doruri plină Gingaş, cu iubire, un poet ferice

O slăvea în taină ca pe o regină, Prin a lui cântare îndrăznea a-i zice:

pagina 163
1
I
i)
PARTEA a ll-a

Când privesc la tine, scumpa mea iubită, Când privesc la tine, draga mea frumoasl
Ca o liră dulce inima-mi trezită Raiul îmi deschide poarta-i radioasă,

{) Cântă şi serbează bunurile vieţii,

Farmecul iubirii şi al tinereţii.
Şi zăresc printr-însa plaiul nemuririi,
Unde ne aşteaptă îngerul iubirii.”
(Vasile Alecsandri, Vis de pot:

() SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)

{>
1. Numeşte şi exemplifică m odul de expunere din fiecare text. (8 puncte)
2. Motivează prin două argumente caracterul liric al textelor-suport. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

i) Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să surprinzi destinul poetului în raport cu iubirea re-
flectat în cele două texte propuse, evidenţiind rolul mijloacelor artistice în transmiterea emoţiei estetice.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

<I Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere descriptivă, de 25-30 de rânduri, în

care să conturezi portretul unui adolescent îndrăgostit.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;

<> ■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;

■ crearea unor figuri de stil şi a unor imagini artistice expresive;
■ viziunea originală asupra temei propuse;

{> ■ încadrarea compunerii în num ărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru.

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3

t} greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al ll-le a - 10 puncte

Exprimă-ţi opinia, în 10-15 rânduri, despre destinul om ului, având ca punct de plecare mesajul
I > versurilor: „aşa e scrisă/Nemilostiva lege-a firii”.

II SUBIECTUL al lll-le a - 20 de puncte

1. Selectează o pereche de antonim e din textul A şi o pereche de sinonime din textul B. (4 puncte)
2. Explică rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul „Prin a lui cântare îndrăznea a-i

<I zice:”. (4 puncte)

3. Transcrie din textul A un verb la diateza pasivă şi unul la diateza reflexivă. (4 puncte)
4. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din structurile mustrarea lui şi cine s-ar opri,

)
apoi alcătuieşte un singur enunţ în care ambele să aibă valori diferite. (4 puncte)
5. Precizează felul ultimei subordonate din textul B şi alcătuieşte o frază în care această propoziţie
< să fie predicativă. (4 puncte)

i »
pagina 164
I TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

■ Toate subiectele sunt obligatorii.

TESTUL 6 {\
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
<>
cinile de lucru:
A. „Eram, ca de obicei, în sala de meditaţie, într-o după-amiază urâtă de octombrie, când pedago-
gul-şef, nesuferitul de Kolontay, cu mersul lui de pisică oloagă, intră urmat de o elevă nouă, un fel de
momâie speriată îmbrăcată într-un pardesiu de pe vremea bunicii. îmi amintesc bine asta - eu sunt o
<)
fiinţă cu «memoria hainelor», dacă se poate spune aşa ceva era un pardesiu cenuşiu (de culoarea
unui şoarece plouat, am zis imediat atunci), lălâu şi destul de uzat, cu mâneci mult prea lungi şi mult
prea largi, ca o rasă de călugăriţă.
(>
o
Fetele, care moţăiau cu obrajii proptiţi în palme şi coatele înfipte în tăblia de rumeguş presat a me­
selor - mă revolta tâmpenia asta cu «meditaţia» care trebuia să înceapă exact la 4 [...], când nouă ne
trebuia aproape o oră să ne desprindem cu totul din aburul prea scurtului somn de după-amiază pen­
tru care toate aveam - îmi dau seama acum - o înclinaţie deosebită - , colegele mele îşi reveniră brusc,

<)
se treziră de-a binelea, reuşind să-şi intre în roluri neaşteptat de repede. S-au repezit să răsfoiască preo­
cupate prin cărţi, unele îşi ascuţeau creioanele, scriau prin caiete, altele - şi mai experte, dar şi cu mai
mult um or - rămăseseră deja cu ochii pironiţi pe pereţi, mişcând grăbite din buze. învăţau poezia la
română sau cuvintele la germană şi engleză, cine putea şti. Sau priveau desenele din caietele de geo­

• >
metrie, căutau prin tabelele de logaritmi - o febrilitate foşnitoare, aproape firească, obişnuita farsă a
seriozităţii şi a studiului pe brânci, de prea multe ori jucată în aceeaşi şi aceeaşi împrejurare, pentru a
mai putea păcăli pe cineva, mai ales pe vulpoiul de Kolontay. [...]”
(Gheorghe Crăciun, Pupa russa)
B. „în iarna aceea hotărârea tatălui meu de a nu mă mai lăsa să mă duc la şcoală a devenit, practic,
un fapt, deşi din gură nu mă oprise; nu aveam cu ce mă încălţa. M-am dus doar când am putut merge
desculţ; şi atunci am trăit acele ore de spaimă despre care am pomenit, al cărei motiv, dacă s-ar fi dez­
văluit, s-ar fi petrecut o catastrofă. Conştiinţa măsura proporţiile dezastrului care ar fi urmat, iar instinctele
{\
tremurau: nu se ştie ce-aş fi ajuns în viaţă dacă jocul întâmplării, al cărei erou eram, s-ar fi destrămat
şi eu aş fi apărut în ochii învăţătorului aşa cum eram şi nu cum, prin nu ştiu ce mister, credea el că sunt.
Adică dintre cei mai buni... <i
i)
Se apropia sfârşitul anului şi dascălul examina toată clasa, să vadă pe care trece, pe cine premiază
şi pe cine lasă repetent. Scotea câte cinci sau şase la tablă şi îi asculta. [...] Era atât de furios încât uneori
îi bătea la palmă pe toţi cei care erau scoşi odată, deşi unii dintre ei protestau indignaţi că ar fi răspuns
bine la întrebările puse. Aşteptam tremurând să-mi vie rândul. N u ştiam nimic şi ascultam înfiorat plân-
setele care umpleau clasa. [...]
Prima zi a trecut fără să fiu scos şi eu la examen. A doua zi, văzând cum stau lucrurile, în loc să fug
îndărăt şi să nu mă mai uit, am venit totuşi la şcoală, deşi ştiam ce ar putea să mi se întâmple. N u m-a
scos nici în acea zi şi nici în cele următoare. Şi pentru ca această întâmplare să fie dusă până la capăt,
\>
în nefirescul ei, la sfârşitul anului m-am pomenit printre premianţi.
Faptul uimi pe ai mei şi tata nu mai zise nimic, când, în toamnă, îi spusei că vreau să urmez şi pe-a
patra. Dar to t nu-mi luă cărţi. [...] Dar eu nu vreau să povestesc aici «amintiri»; ci doar lucruri pe care
le contemplu şi azi cu un sentiment de nelinişte că s-ar fi putut totuşi să nu aibă loc, şi atunci nici lu­
>
mina care le însoţeşte azi în amintire să nu fi existat.”
(Marin Preda, Viaţa ca o pradd)
o
pagina 165
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL I! - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie din fiecare text câte o secvenţă care surprinde reacţia elevilor. (8 puncte)
2. Analizează comparativ tim pul şi spaţiul întâmplărilor relatate în cele două texte epice. (8 puncte

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să evidenţiezi relaţia personaje-narator, utilizare
pentru exemplificare secvenţe din ambele texte-suport.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere narativă, de 25-30 de rânduri, cu
titlul In lum ina am intirilor, în care să evoci o experienţă din viaţa şcolară care şi-a pus amprenta asu­
pra caracterului tău.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ împletirea naraţiunii la persoana I cu descrierea;
■ crearea portretului a două personaje;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea compunerii în num ărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru*

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-5
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL al tl-lea - 10 puncte

Pornind de la secvenţa „Eu sunt o fiinţă cu «memoria hainelor», dacă se poate spune aşa ceva...",
construieşte două enunţuri asemănătoare prin care să te defineşti.

SUBIECTUL al ill-iea - 20 de puncte

1. Selectează cuvintele formate prin conversiune din enunţul: „Şi pentru ca această întâmplare să fie
dusă până la capăt, în nefirescul ei, la sfârşitul anului m-am pomenit printre premianţi." (4 puncte)
2. Găseşte în fiecare text câte un neologism şi pro p u n e sinonim e p en tru cuvintele selectate.
(4 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate. (8 puncte)
4. Transcrie din fiecare text câte o propoziţie subiectivă şi precizează natura elementului regent.
(4 puncte)

TESTUL 7
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

pagina 166
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:

A. „Mi-a răsărit în suflet dorul

Ca o plăpândă floare-albastră,
Şi-ntr-un amurg de seară dulce
A înflorit iubirea noastră, -
Dar tu te-ai îngrijit, iubito,
Mai mult de floare, ca de glastră...
în taina nopţilor tăcute,
Când clipele se pierd mai greu,
Eu am hrănit cu lacrimi floarea
Ce-ntinerind creştea mereu,
D ar azi chemând uitarea sfântă
Smulg floarea sufletului meu.”

B. „Noaptea-ncet, ticnit se lasă - In suavele parfume

Poezie, sau destin - Poezie, sau destin -
Lunca urcă, somnoroasă, - O ri pe unde-ai fi în lume, -
Vino, vin! Vino, vin!

Este linişte, răcoare, îngerii deasupra noastră

Codrul e de farmec plin - Vor cânta un imn divin -
Pe sub teii încă-n floare, - Ah, ce clară noapte-albastră, -
Poezie, sau destin. Poezie, sau destin.”
(George Bacovia, Noapte de vară)

SU B IEC TU L 1 - 80 d e p u n c te
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Transcrie două figuri de stil diferite din textele-suport şi explică semnificaţia lor. (8 puncte)
2. Explică relaţia dintre titlul şi conţinutul uneia din poezii, la alegere. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să surprinzi relaţia dintre cadrul nocturn şi trăirile
eului liric reflectată în cele două texte propuse, evidenţiind mijloacele expresivităţii poetice.

c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere narativă, de 25-30 de rânduri, în
care să relatezi o experienţă a cunoaşterii de sine, integrând secvenţele subliniate din textele-suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ alegerea unui titlu sugestiv, în corelaţie cu mesajul compunerii;
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ integrarea adecvată a secvenţelor subliniate;
■ abordarea originală a temei propuse;
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

pagina 167
 PARTEA a ll-a

SUBIECTUL a l IN e a - 10 puncte
Construieşte un monolog de opt-zece rânduri, pornind de la secvenţa: „Mi-a răsărit în suflet dorul’

SUBIECTUL al IIM e a - 20 de puncte

1. Transcrie din textele-suport două cuvinte derivate şi două formate prin conversiune. (4 puncte
2. Găseşte antonimele cuvintelor: uitarea, a răsărit, d iv in , clară. (4 puncte)
3. Selectează din textul A două adverbe diferite şi precizează felul lor. (4 puncte)
4. Precizează cazul adjectivelor din structurile: „Şi-ntr-un amurg de seară dulce”, „In taina nopţilor
tăcute”, „Codrul e de farmec plin”, „Vor cânta un imn divin”. (4 puncte)
5. Alcătuieşte o frază în care acelaşi verb să fie regent pentru o subiectivă şi o predicativă. (4 puncte

TESTUL 8
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Sânziana-şi şterse două lacrimi cu degetele, sperând să le facă neobservate. «Când am să-nvăt
să vorbesc despre tine, Mamă, fără să plâng?», îşi drese glasul, oftă şi i se adresă lui Alexandru pe-un
ton de constatare:
— Pentru un părinte nimic nu este mai im portant decât să fie iubit de copilul lui. Dacă nu ştii să-l
faci să te iubească - e o cauză pierdută. Eu n-aş vrea de la fetele mele decât să mă iubească aşa cum am
iubit-o eu pe Mama.
«Ce copil n-ar fi iubit o asemenea mamă? U n om de-o cinste ireproşabilă, de-o tenacitate şi o răbdare
cum eu cel puţin n-am mai văzut: dreaptă, înţeleaptă, blândă şi frumoasă, şi-nvăţată. O ţărancă învăţată,
învăţată cum numai ţăranul cu mintea lui proaspătă şi avidă poate-ajunge. Eram gelos că Sânziana o
iubea mai presus de orice. Iar eu aş fi vrut... eram um ilit de ştiinţa ei şi, ca un prost, mă ofensau ob­
servaţiile pe care mi le făcea, în loc să fi deschis ochii şi să fi ciulit urechile să-nvăţ de la ea. Şi Sânziana,
crescută de-asemenea mamă, ştia mai m ult decât mine... şi asta mă irita. Mă irita că-n sinea lor mă ju­
decau... şi că nu m ă socoteau la-nălţimea lor. Aş fi vrut ca soacră-mea să mă admire, şi mă admira. Dar
eu aş fi vrut - fără nicio rezervă. Aş fi vrut să mă găsească perfect.»”
(Ileana Vulpescu, Arta conversaţiei,
B. „Trebuie să spun însă că încă dinaintea întâm plării de la cim itir eu şi tata ne suportam destul de
greu unul pe altul. Succesele, poate mai degrabă sociale decât artistice, obţinute în cariera de pictor îi
alintaseră două însuşiri naturale, vanitatea şi plăcerea de a domina, încât nu mai accepta nici măcar din
partea unui copil să fie contrazis, contrariat, iar eu îi semănăm într-un fel: nu mă interesa decât ceea
ce avea legătură cu mine. [...] Făcea eforturi vizibile să mă impresioneze, să stimuleze în mine mân­
dria de a avea drept tată un pictor reputat. Fericit de câte ori era linguşit, adulat, înclinat să nu observe
că m ulţi roiau în jurul lui din interes, nu concepea că tocmai fiul lui îşi putea perm ite să facă excepţie
de la datoria semenilor de a-1 admira. Când a observam că nu mă lăsam strivit de reputaţia lui - în rea­
litate îl iubeam, dar pentru nimic în lume nu i-aş fi mărturisit-o ba mi-am permis chiar să nu-i pri­
vesc, din frondă, tablourile şi să-i declar că meseria lui nu mă atrăgea, m-a repezit: «Eşti un mucos, încă
n-ai dreptul să ai păreri.» D upă asta m-a copleşit adesea cu reproşuri ameninţătoare: că nu eram bun

pagina 168
l TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII
de nimic, că-1 făceam de râs, că va fi vai şi-amar de mine. Avea mania discursurilor şi ţinea să-şi exer­
seze şi pe pielea mea darurile sale oratorice. [...]
<I
Rezultatul a fost că ne îndepărtam unul de altul şi că amestecam în relaţiile dintre noi din ce în ce
mai multe resentimente care m-au împins, ori m-au ajutat, să vreau să fac totul pe dos.”
(Octavian Paler, Un om norocos) (\
SUBIECTUL I - 4* punct#
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Numeşte şi exemplifică două modalităţi de caracterizare a personajului, din fiecare text. (8 puncte)
2. Explică, în două-trei enunţuri, rolul alternanţei m odurilor şi tim purilor verbale în textele su­
p o rt. (8 puncte)

(>
b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să analizezi împletirea modurilor de expunere şi
rolul lor în structura textului epic, utilizând pentru exemplificare secvenţe din ambele texte-suport.

<)
c. Scrierea imaginativă (25 de puncte)
Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere descriptivă, de 25-30 de rânduri, în
care să conturezi profilul moral şi psihologic a l unui părinte ideal.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ împletirea naraţiunii cu descrierea;
■ utilizarea unui limbaj expresiv, cu valenţe artistice;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
0
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - Op.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p. <>
Având ca reper secvenţa „Pentru un părinte nimic nu este mai im portant decât să fie iubit de co­
pilul lui. Dacă nu ştii să-l faci să te iubească - e o cauză p ierdută”, construieşte două enunţuri
11
asemănătoare prin care să formulezi punctul de vedere al unui copil şi aşteptările sale de la un părinte.

SUBIECTUL al IIMaa * 1® rt# punct*

1 >
1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia unui cuvânt din oricare text-suport. (4 puncte)
2. Explică rolul liniei de pauză în secvenţa: „Dar eu aş fi vrut - fără nicio rezervă.” (4 puncte)
3. N um eşte cazul şi funcţia sintactică a pronum elor reflexive din secvenţele: „îşi drese glasul”, „eu
şi tata ne suportam destul de greu”. (4 puncte)
<i
4. Precizează tipurile de raporturi sintactice şi mijloacele de realizare ale acestora din fraza: „Aş fi
vrut ca soacră-mea să mă admire, şi mă admira.” (8 puncte) i>
pagina 169
o
 PARTEA a ll-a

TESTUL 9
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Cincizeci de ani, de când încerci, mereu, Foile tale scrise, de hârtie,
Condeiul, gândurile şi cerneala, Se rup şi zboară, ca dintr-o livadă
N-au mai ajuns să-ţi curme, fătul meu, Frunzele smulse-n vijelie,
Frica de tine şi-ndoiala. Fără ca piersicul să şi le vadă.

Te temi şi-acum de ce te-ai mai temut, La fiece cuvânt, o şovăire

De pagina curată şi de rândul, Te face să tresari şi-ai aştepta.
Şi de cuvântul de la început. Parcă trăieşti în somn şi-n amintire
Te sperie şi litera şi gândul. Şi nu ştii cine-a scris cu mâna ta.”
(Tudor Arghezi, Frunze pierdui
B. „Umblu prin mine Când şi numai trecerea drumului
Ca printr-un oraş străin E aventura,
In care nu cunosc pe nimeni. Nicio amintire din alte vieţi
Seara mi-e teamă pe străzi întrebării
Şi-n după-amieze ploioase «De ce-am fost adusă aici?»”
Mi-e frig şi urât.
Nicio dorinţă de-a călători, (Ana Blandiana, Călătorie
SUBIECTUL I - 80 de puncte
a. înţelegerea textului (16 puncte)
1. Motivează folosirea persoanei a Il-a în textul A. (8 puncte)
2. Evidenţiază prin două argumente caracterul modern al versificaţiei în textul B. (8 puncte)

b. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să evidenţiezi universul interior a l creatorului
confruntat cu teama şi îndoiala, aşa cum este conturat în cele două texte propuse.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Valorifică sugestiile textelor-suport şi alcătuieşte o compunere reflexivă, de 25-30 de rânduri, cu
titlul Umblu prin mine, în care să conturezi un autoportret.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ redactarea conţinutului, în corelaţie cu titlul propus;
■ valorificarea mesajului transmis de cele două texte-suport;
■ utilizarea unui limbaj specific descrierii de tip portret;
■ abordarea originală a temei propuse;
■ încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registrul

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

pagina 170
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SIMIKCTUL al ¡1-1ea - 10 puncte

Construieşte un dialog al sinelui cu sine, de opt-zece replici, pornind de la întrebarea: „De ce am
fost adus(ă) aici?”

S U iliC T U t ol H H e o - 20 ele puncte

1. Scrie patru termeni din familia lexicală a substantivului frică. (4 puncte)
2. Selectează din textele-suport două substantive şi două verbe din câmpul lexico-semantic al sen­
timentelor. (4 puncte)
3. Alege câte un cuvânt din fiecare text care îşi poate schimba valoarea gramaticală şi ilustrează va­
lorile în enunţuri proprii. (4 puncte)
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul B. (4 puncte)

TESTUL io
■ Toate subiectele sunt obligatorii.
■ Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
■ Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sar­
cinile de lucru:
A. „Ea rămase-ntr-o confuzie. Privea la Ieronim. Ce frumos era... Inima tremura-n ea... [...]
D ar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Faţa ei era de-o albeaţă chilimbarie, întunecată numai
de-o viorie umbră, transpariţiunea acelui fin sistem venos ce concentrează idealele artei în boltită
frunte şi-n acei ochi de-un albastru întuneric care sclipesc în umbra genelor lungi şi devin prin asta mai
dulci, mai întunecoşi, mai demonici. Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce, cu buza de desupt
puţin mai plină, părea că cere sărutări, nasul fin şi bărbia rotundă şi dulce ca la femeile lui Giacomo
Palma*. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie [...].
Ea-şi culcă capul într-o mână şi privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată** dorinţă.
Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept, i-ar fi şi plăcut.
Ce întunecoase bucurii simţea inima ei în acea privire,... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit?... Ah! cine o
spune, cine-o poate spune, şi care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de
simţiri care se grămădesc nu în amor însuşi, ci în setea de amor. Ea visează-n fereastră... să viseze
numai... n-ar fi un păcat analiza simţirilor ei?...”
(Mihai Eminescu, Cezara)
B. „întreaga industrie de profil să lucreze timp de zece ani, câte trei schimburi pe zi şi tot n-ar pro­
duce atâta cerneală câtă trebuie să curgă pentru a blestema nerecunoştinţa femeii!
Vă spune asta un om care ştie ce spune!
Care a scris sute de acte la viaţa lui şi care ştie valoarea cernelii!
V-o spune asta un om păţit!
U n om pentru care, cu puţin timp în urmă - un minut? o oră? o zi? oricum n-are importanţă - lumea
s-a sfârşit. [...] Doamne, cât am mai iubit-o! [...]
Ei nu i-am spus niciodată nimic. Marile iubiri - mistuitoare, năvalnice, destinale - nu se divulgă
niciodată. Ele se simt reciproc, se împărtăşesc încă dinaintea naşterii. Cele două jumătăţi - chiar dacă
una e pitită sub calota polară, iar cealaltă e rătăcită pe Apollo 15 - se atrag în mod irezistibil. Aşa tre­
buia să se întâmple şi cu noi! Aşteptam acest moment, cu inima tăbăcindu-mi pieptul. [...]

* Giacomo Palma - Jacopo Negretti Palma Vecchio (1480-1528), pictor italian;

44resignată - (adj.) resemnată.

pagina 171
 PARTEA a ll-a »

In fine, ea, iubita mea predestinată, a rămas în sat, aşa că am rămas şi eu. Am rămas să întocmesc
actele tatălui meu, în tim p ce el rezolva to t felul de treburi. [...] Astfel eu o puteam iubi aproape ne­
tulburat de vreo prezenţă. O urm ăream pe fereastra înaltă, lăsându-mă furat de fiecare gest al ei.
Câteodată mă trezeam cu mâinile încleştate de câte un registru, cufundat în întuneric. Ştiam că e
a mea pentru totdeauna, că mi-e sortită, aşa că privirea mea o urmărea protectoare şi plină de îngăduinţă.
Aşteptam doar ca şi ea să-şi dea seama de acest fapt, ceea ce nu putea să întârzie prea m ult.”
(Dan Lungu, Cinci, cinci şi jumătate)

SUBIECTUL I - » 0 d e p u n c t e
a. înţelegerea te x tu lu i (16 puncte)
1. Comentează valoarea expresivă a imaginilor artistice în textul A. (8 puncte)
2. Explică rolul verbelor la persoana a Il-a din textul B. (8 puncte)
b. Scrierea despre te x tu l lite ra r (25 de puncte)
Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să surprinzi gândurile şi stările sufleteşti contra­
dictorii ale personajelor, utilizând pentru exemplificare secvenţe din ambele texte-suport.

c. Scrierea im aginativă (25 de puncte)

Alcătuieşte o compunere narativă de 25-30 de rânduri, în care să-ţi imaginezi o continuare a expe­
rienţei personajului-narator din textul B, astfel încât să se justifice atitudinea sa, exprimată la începu­
tul fragmentului.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
■ continuarea relatării în spiritul textului-suport;
■ corelarea compunerii create cu începutul textului dat;
■ utilizarea unui limbaj expresiv, cu valenţe artistice;
■ viziunea originală asupra temei propuse;
■ încadrarea compunerii în num ărul de rânduri indicat.

Redactare pentru răspunsurile de la punctele b. şi c. - 14 puncte: unitatea compoziţiei - 2 p.; registru,

de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 p.; coerenţa textului - 2 p.; ortografie - 3 p. (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3
greşeli - 2 p.; 4 greşeli - 1 p.; peste 4 greşeli - 0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină - 2 p.; creativitate
şi originalitate - 2 p.

SUBIECTUL a l I M a a • 1® p u n c t a
Redactează, în opt-zece rânduri, o descriere de tip portret a tânărului călugăr pe care îl admira Ce-
zara, personajul feminin din textul eminescian.

SUBIECTUL a l IIM a a - 20 dte p u n c te

1. Transcrie din fiecare text-suport câte un cuvânt care conţine un hiat şi propune cuvinte în care
acelaşi grup vocalic să fie diftong. (4 puncte)
2. Precizează valoarea morfologică a verbului a rămâne în ambele texte. (4 puncte)
3. Selectează din textul A două structuri care constituie mijloace expresive pentru gradul superla­
tiv absolut. (4 puncte)
4. Numeşte felul şi funcţia sintactică a pronum elor subliniate în textul B. (4 puncte)
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din enunţul dat şi precizează rezultatul obţinut:
„n-ar fi un păcat analiza sim ţirilor ei?” (4 puncte)

pagina 172
 TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

CLASA a V IIl-a
TESTE FINALE

TESTUL 1
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare: \
„S-a întunecat şi plouă. Cu mâni moi şi parfumate
Dus pe gânduri, în tăcere, Dulce ochii mi-i întuneci.
Migălesc o formă nouă
Pentru vechea mea durere. A ţinut o clipă doară

Tu tiptil vii pe la spate,

Nici te simt, de lin ce-aluneci,
Şi în veci n-o să mai vie...
Unde eşti, sfântă comoară
De noroc şi poezie?”
(Alexandru Vlahuţă, Vis de-o clipa)
{i
SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text două structuri care constituie mărci ale monologului adresat. (5 puncte)
<\
2. Evidenţiază două caracteristici ale descrierii de tip portret, prezente în textul dat. (5 puncte)
3. Prezintă, în 10-15 rânduri, relaţia dintre semnificaţia titlului şi mesajul poeziei. (10 puncte)
B.
i>
{i
4. Transcrie din poezie două versuri care ilustrează ipostaza eului creator. (5 puncte)
5. Realizează, în opt-zece rânduri, un portret al poetului îndrăgostit, inspirându-te din textul pro­
pus. (10 puncte)
C.
6. Transcrie din text două cuvinte a căror formă nu corespunde norm elor limbii literare şi propune
forma corectă pentru fiecare. (5 puncte)
7. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor din versul: „Dulce ochii mi-i întuneci”. (5 puncte)
8. Precizează valoarea morfologică a cuvântului unde din text şi alcătuieşte un enunţ în care să
aibă altă valoare, precizând-o. (5 puncte)
9. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din versul dat, apoi precizează două modificări şi re­
zultatul obţinut: „A ţinut o clipă doară”. (5 puncte)
<»
SUBIECTUL al IM e a - 25 de puncte
Redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu titlul Vis de-o clipă, în care să utilizezi ca in­
troducere prim ul vers din textul-suport.
{i
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ respectarea începutului indicat;
<i
{i
■ valorificarea creativă a mesajului textului-suport;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea şi cu monologul;
■ folosirea a patru figuri de stil diferite, pe care le vei sublinia.

pagina 173
i)
 PARTEA a ll-a

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voc>
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului ir
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

TESTUL 2
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare
„Prin geamurile peticite se strecoară leneşe cele din urm ă trem urări ale amurgului. Lumina nxz.
nie pătrunde în casă din ce în ce mai cernită, umplând odăiţa cu um bre deşirate. In vatră flăcările
roşcate pâlpâie dom ol, se preling ca nişte limbi de şarpe în jurul ceaunaşului funinginit, în care apa de
mămăligă hohoteşte înăbuşit. Adieri răcoroase rătăcesc pe sub pereţii coşcovi, se furişează înlăuntr.
şi-nvălmăşesc, câte-o clipă, jocul blajin al focului...
Pe prichiciul cuptorului, moş Costan şade pipernicit şi tăcut cu privirile pribege, cu gânduri.:
cine ştie unde. In faţa lui, Ileana, o fetişcană ca un bobocel înrourat, răsuceşte repede-repede, firul
subţirel de in.
— Spune. Tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care în liniştea înserării răsună întoc­
mai ca un fâşâit uşor de aripi.
Barba bătută de brumă a moşneagului trem ură o clipă. Se uită galeş, pe sub gene, la Ileana, pe care
lumina trandafirie a flăcărilor o învăluie într-o haină scumpă din poveşti, apoi cu glas lin, cu ochii închis:
parc-ar citi în carte vremile trecute, începe:
«Uite... era fetişcană, ia aşa ca tine. O guriţă cât o cireaşă coaptă şi doi ochi albaştri cum e cerul câr.r
e mai limpede. Şi cum râdea, cum râdea! Iţi fura inima.
A trecut potop de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parcă numai ieri aş fi văzut-o. Mă­
ştii? Poate îmi furase şi mie inima.
Eram pe-atunci ostaş tânăr şi slujeam în Italia, într-un orăşel ca o grădiniţă de flori... C-atunci as:
era lumea.»”
(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii

SUBIECTUL I - 55 de puncte
A.
1. Transcrie din text doi indici de timp, corespunzători planurilor naraţiunii. (5 puncte)
2. Explică, succint, rolul imaginilor artistice în prim ul paragraf al textului. (5 puncte)
3. Prezintă, în 10-15 rânduri, relaţia personaj-narator în textul propus, prin referire la tehnica na­
rativă folosită. (10 puncte)
B.
4. După modelul propus de autor: „se strecoară leneşe cele din urm ă trem urări ale amurgului"",
construieşte alte două enunţuri prin care să descrii farmecul înserării. (5 puncte)
5. Evidenţiază modalităţile de caracterizare ale personajelor prezente în textul dat. (10 puncte)
C.
6. Explică rolul ghilimelelor în cadrul textului dat. (4 puncte)
7. Propune antonime potrivite în context pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
8. Precizează felul subiectului şi al predicatului din enunţurile: „Eram pe-atunci ostaş tânăr [...]”,
„C-atunci aşa era lumea.” (6 puncte)
9. Transcrie din text o propoziţie subordonată intercalată în regentă şi precizează felul ei. (5 puncte)

pagina 174
 i)
i TESTE DE EVALUARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII

SUBIECTUL a| ll-le a - l i de puncte

Valorificând sugestiile textului dat şi ale titlului acestuia, redactează o compunere de aproximativ
o pagină, în care să continui povestea lui moş Costan.
Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a poveştii în spiritul textului şi al titlului acestuia;
I>
{)
■ includerea în compunere a cel puţin două personaje;
■ utilizarea naraţiunii la persoana I şi a descrierii ca m oduri de expunere;
■ folosirea unui limbaj expresiv, adaptat situaţiei imaginate.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca­
bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
{i
TESTUL 3
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde apoi cerinţelor formulate în continuare:
<i
„Mă rog luminii să coboare
U m blând peste pădure ca o boare. -
Brazilor adorm iţi mă plec să le sărut
Cărărilor mă rog să mă caute poate
Când noaptea va fi dusă jumătate,
Şi-ntr-un-târziu mă rog Craiului N ou
i )
Bărbile lungi - frunzişului căzut Să-mi sape cavoul în tim p, în ecou,
Paşii mei rari îi povestesc în şoapte Când raza lui halucinantă, rece,
Spaimele cerbilor de miazănoapte. Pierdută prin văzduh mă va petrece.

Mă rog peregrinului, tristului vânt,
Să uite dacă sunt sau nu mai sunt,
Să poarte printre lacuri mai departe
Viaţa de pasăre a frunzelor m oarte -
Mă rog pădurarilor să lase
Deschise uşile colibelor joase,
ii
Pe urm ă n-am să mă mai rog nimănui -
Va creşte pe arbori muşchiul verzui,
Şi frunzele-au să plece şi-au să vie
C u nesfârşita lor m onotonie.”

SUBIECTUL | - §§ de puncte
(A.E. Baconsky, Rugă tăcută)
{i
A.
1. Ilustrează cu secvenţe din text cui se adresează ruga tăcută a eului liric. (5 puncte)
2. Transcrie din text o metaforă şi explică-i semnificaţia în patru-cinci rânduri. (5 puncte)
3. Argumentează, în 10-15 rânduri, caracterul de confesiune lirică al textului dat. (10 puncte)
B.
4. Propune alte două titluri sugestive pentru poezia lui A.E. Baconsky. (5 puncte)
5. Explică, în două-trei enunţuri, semnificaţia versurilor: „Şi frunzele-au să plece şi-au să vie/C u nes­
i>
C.
fârşita lor m onotonie.” (10 puncte)

6. Selectează din text două neologisme şi propune sinonime neologice pentru fiecare. (5 puncte)
II
o
7. Identifică două structuri în care cuvântul m ă are două valori diferite şi precizează-le. (5 puncte)
8. Indică valoarea cuvântului poate din versul: „Cărărilor mă rog să mă caute poate” şi alcătuieşte
o frază în care să fie term en regent, precizând valoarea lui şi felul subordonatei. (5 puncte)

pagina 175
o
f

PARTEA a ll-a f

9. Transcrie din text două propoziţii aflate în raport de coordonare disjunctivă şi precizează felul
lor. (5 puncte)

| SUBIECTUL al ll-le a - 25 de puncte

Valorificând sugestiile textului dat, redactează o com punere reflexivă, de aproxim ativ o pagină, cu
titlul R ugă tăcută, în care să utilizezi patru secvenţe din text, pe care le vei sublinia.
{ Vei prim i punctajul maxim dacă vei avea în vedere:
■ dezvoltarea inedită/originală a ideii indicate în titlul propus;
■ integrarea adecvată a patru secvenţe din text;
i ■ îm binarea naraţiunii cu descrierea şi m onologul, ca m oduri de expunere;
1 ■ includerea metaforei, a comparaţiei, a personificării şi a epitetului ca figuri de stil.

Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (registrul de comunicare, stilul şi voca-
i bularul adecvate conţinutului - 2 p., ortografia - 3 p., punctuaţia - 3 p., aşezarea corectă a textului în
I pagină, lizibilitatea - 2 p.) şi 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

)
\
>
)
►
>
►
I
pagina 176
 Partea a lll-a
A ■H Ş —r m mm I
| , | 1 1, m m I ffmMkk ST
ft A I I ww i 1i ▼ M V■
CE 1 «
CLASA a V-a
TEST DE INIŢIERE I I

Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

„E o umilă şi neştiută uliţă de margine de târg. N u răsfaţă ochiul cu mlădieri de râu gătite-n salturi
de verdeaţă şi nici nu ispiteşte pasul cu caldarâm sonor. E firavă şi goală: numai pământ şi pietre. [...]
A strâns pios tăcerea aruncată de celelalte uliţi şi s-a dat la o parte de ele. [...]
Era într-un început de aprilie, într-o dimineaţă din acelea care împrejmuiesc pământul, ca un nimb*
vioriu. [...] U liţa se îmbrăcase cu soare. Copilul şedea în braţele ei. Ii râdeau ochii, îi râdeau buzele;
îi zburda inima în piept, ca un buratec** pe iarbă. Uliţa îl învăţase să privească primăvara. Ştia acum
)
că primăvara e o Duminică a pământului şi că florile pom ilor sunt drăgălaşe ca surâsul unui copilaş
din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd.”
(Io n e l T e o d o r e a n u , Uliţa copilăriei)
<\
I >
i}
<»
D orothea Sharp, Intrarea în sat

nimb - (s.n.) cerc luminos, zonă luminoasă, strălucitoare;

buratec - (s.m.) brotăcel; broscuţă de culoare verde.

pagina 177
 PARTEA a lll-a

SUBIECTUL I (40 de puncte):

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, cu începutul: „Uliţa se îmbrăcase cu soare. Co­
pilul şedea în braţele ei...”, în care să valorifici sugestiile imaginii şi ale textului dat.
Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:
■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca moduri de expunere;
■ integrarea a patru expresii din text, pe care le vei sublinia;
■ propunerea unui titlu sugestiv.

SUBIECTUL al ll-lea (20 de puncte):

1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţia urm ătoarei secvenţe, extrase din textul-suport:
„...primăvara e o Duminică a păm ântului”. (5 puncte)
2. Enumeră două trăsături ale uliţei care se regăsesc atât în textul-suport, cât şi în imagine. (5 puncte)
3. Prezintă, într-un text de cinci-şapte rânduri, un detaliu care ţi-a atras atenţia în imaginea dată,
utilizând procedeele artistice învăţate. (10 puncte)

SUBIECTUL al IIM e a (40 de puncte):

1. Scrie patru term eni din familia cuvântului verdeaţă, prezent în text. (10 puncte)
2. Scrie câte un cuvânt derivat cu sufix diminutival, pornind de la fiecare dintre urm ătorii termeni
din text: piatră, uliţă, floare, inimă. (10 puncte)
3. Găseşte câte un sinonim potrivit sensurilor din text ale cuvintelor: răsfaţă, mlădieri, tăcere, surâs.
(10 puncte)
4. Realizează analiza gramaticală (ca parte de vorbire şi de propoziţie) a celor patru cuvinte subli­
niate în text, pe baza criteriilor studiate. (10 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto­
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.

CLASA a V-a
TESTE DE ANTRENAMENT

TESTUL 1
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„De unde au ieşit atâtea caise ca nişte ouă ale lunii, la răsărit, în ceaţă, scoase cu năvodul din apele
acoperite cu cocă de aur? Toată lumea le transportă în care şi coşuri, cu gălbenuşul pe dinafară, şi pâl­
pâirea lor de catifea scoate un miros de tămâie amestecat cu adieri şi amintiri de portocale.

pagina 178
i LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

Dar pescarii care au aruncat năvoadele după ele trebuie să fi fost din aceia mici, de-o şchioapă. S-a
mai auzit vorbindu-se despre dânşii într-alte basme, cu poduri de aur şi cu palate de peruzele. Pitici
4I
cu bărbile lungi şi cu scufiile lungi, locuiesc pădurile în scorburi şi malurile de ape, cu cârtiţele laolaltă,
sub muşuroaie, - şi, noaptea, neavând alta ce face, se joacă în văzul luminii albe cu bufniţele şi cu
peştii. Şi pentru că omului nu-i este dat să fie singur, fiece pitic are baba lui pitică, fetele lui pitice şi 4)
4)
flăcăii lui pitici.”
( T u d o r A rg h e z i, Un basm de cinci minute)

1. Prezintă raportul realitate-ficţiune în opera literară, cu exemple din textul dat. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice portretului literar. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex­
tului. (5 puncte)
4. Propune o posibilă interpretare a titlului, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
4)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi particularităţile textului
literar, cu exemple şi argumente din fragmentul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)
4>
B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):
„Ca multe alte fructe pe care le savurezi cu plăcere astăzi, piersicile provin din China, însă numele
lor au la rădăcină cuvântul persica, pentru că s-a crezut o vreme că aveau originea în Persia - Iranul de
<)
4>
astăzi. Conţin apă în proporţie de 88% şi au numai 43 de calorii la suta de grame de fruct. Fac parte
din familia prunului, de aceea prezintă multe din calităţile acestor fructe. Sunt fructe dulci, conţin
cam 8% zahăr, însă au şi multe vitamine [...], fier şi potasiu. Dar principala lor calitate este savoarea,
gustul proaspăt şi dulce, care te vindecă de orice stare proastă în zilele caniculare. Persoanele care nu
suportă puful şi senzaţia de dinţi strepeziţi, care poate apărea când mănâncă piersici, au o alternativă:
nectarinele, despre care mulţi afirmă ca sunt o combinaţie reuşită între prunele dulci şi piersici. Aşadar,
nectarinele sunt o rudă apropiată a piersicii şi se crede că lipsa pufului de pe membrană se datorează
unei gene recesive.”
4\
(Totul despre piersică, în w w w .re v ista p la fa r.ro )

1 Precizează numărul de litere şi de sunete pentru cuvintele: plăcere China originea dulci stre­
. , , , ,
4I
peziţi. (5 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele vreme şi dulci să aibă alte sensuri decât în text. (5 puncte)
3. Propune sinonime potrivite cu sensul din context al termenilor: calităţile, savoarea, stare, cani­
culare, nu suportă. (5 puncte)
41
4. Transcrie din ultimul enunţ:
a. un substantiv în cazul genitiv;
b. un cuvânt fără funcţie sintactică;
4»
c. un articol nehotărât;
d. un adjectiv în cazul nominativ;
e. un predicat nominal. (5 puncte)
5. Explică rolul utilizării virgulei în structura: „au şi multe vitamine, fier şi potasiu” din textul
4>
citat. (5 puncte)
6. Precizează două elemente ale situaţiei de comunicare, identificabile în textul dat. (5 puncte) 0
pagina 179
<>
 PARTEA a lll-a

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare

Pierre Auguste Renoir, Natura moartă cu piersici

1. Prezintă, în 10-15 rânduri, dominantele cromatice ale imaginii date, utilizând două procedee ar­
tistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi un posibil răspuns k
întrebarea: „De unde au ieşit atâtea caise ca nişte ouă ale lunii, la răsărit, în ceaţă, scoase cx
năvodul din apele acoperite cu cocă de aur?”, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului lite­
rar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca m oduri de expunere;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte
Timp de lucru: 3 ore.

TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Nu ştiu cum s-a întâm plat că pădurea asta fără pereche a fost zămislită mişcătoare. Poate că din
pricina m ultor copii câţi erau în satele care încingeau codrul de jur împrejur, copacii au luat ceva din

pagina 180
l LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

zburdălnicia lor şi au rămas nebunatici şi copilăroşi. Câteodată ne suiam câte zece, cinsprezece, într-un
pom şi el o lua la drum cu noi, ca un car cu boi, ne plimba prin toată pădurea şi se întorcea cu noi în
cârcă în locul unde ne suisem. Apoi, îşi înmuia crengile, lăsându-le cu noi în jos, noi ne ploconeam la
el, el da din vârf a m ulţumim dumitale.
Pomii erau şi nişte tâlhari: intrau în livezile oamenilor şi prădau merii pârguiţi şi perele coapte. Când
ai să vezi vreun brad cu poame în el să ştii că ai de-a face cu un hoţ. Copacul se scutura niţel când se
adunau copiii şi toate poamele furate le erau dăruite lor.”
(Tudor Arghezi, Pădurea copiilor)

1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar-artistic al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice descrierii. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex­
tului. (5 puncte)
4. Propune o posibilă interpretare a titlului, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi raportul realitate-ficţiune
în opera literară, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Pădurile acoperă aproximativ 31% din suprafaţa Pământului, fiind o parte integrantă a dezvoltării
durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru mijloacele de
subzistenţă, iar 300 de milioane de oameni trăiesc în aceste ecosisteme. U nul dintre cele mai im por­
tante «depozite» de diversitate biologică de pe uscat, pădurile găzduiesc mai mult de două treimi din
speciile terestre cunoscute, precum şi cele mai multe specii ameninţate de pe planetă. D in suprafaţa
totală a pădurilor, Europa şi America de Sud deţin aproximativ 25%, în tim p ce numai 5% se găsesc
în Oceania. [...] Aerul pe care-1 respirăm, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele
de care avem nevoie pentru a supravieţui, diversitatea vieţii pe Pământ, clima care ne influenţează
prezentul şi viitorul, reducerea frecvenţei şi a amplorii inundaţiilor - toate acestea, şi nu numai, de­
pind în mare măsură de păduri.”
(Pădurea - plămânul verde al Pământului, în www.infomediu.eu)
1. Precizează numărul de litere şi de sunete pentru cuvintele: mijloacele, biologică, speciile, Oceania,
acestea. (5 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul uscat să aibă alte sensuri decât în text. (5 puncte)
3. Propune sinonime potrivite cu sensul din context al termenilor: suprafaţa, diversitate, reduce-
rea, durabile, influenţează. (5 puncte)
4. Transcrie din ultim ul enunţ:
a. un substantiv în cazul genitiv;
b. un pronum e personal în cazul acuzativ;
c. un substantiv articulat hotărât;
d. un adjectiv în cazul acuzativ;
e. un verb la modul indicativ. (5 puncte)
5. Explică rolul utilizării cratimei în structura cared, din textul citat. (5 puncte)
6. Precizează două elemente ale situaţiei de comunicare, identificabile în textul dat. (5 puncte)

pagina 181
 PARTEA a lll-a

SUBIECTUL AL Ik-LEA (2 0 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

W illiam Turner, Traversând izvorul

1. Prezintă un detaliu crom atic sau de compoziţie care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând
cel p uţin două procedee artistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o com punere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi alte întâm plări pe­
trecute în Pădurea copilăriei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiec­
tul I.A.
P entru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:
■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îm binarea naraţiunii cu descrierea ca m oduri de expunere;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 182
 LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

TESTUL 3
S U B IE C T U L I ( 7 0 D E P U N C T E )

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Ne-am apucat să facem desene cu cretă colorată. Fetele îl desenau pe Egor în forme cât mai cari­
caturale: ba lovindu-se cu capul de cornul lunii zâmbitoare, ba apucând, cu o mână nesfârşită, verde
ca fierea sau stacojie, o stea cu multe colţuri. Eu însă am desenat cu cretă roz scoica pe care mi-o
dăduse Egor.
Ne-am plictisit repede de desenat şi deodată ne-am hotărât (nu mai ştiu cine a fost cu propunerea)
să ne jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare dintre noi trebuia să fie regină tim p de o zi. Pen­
tru că eram şapte, jocul avea să dureze şapte zile. In fiecare zi, regina respectivă avea să primească o
culoare, un obiect, o floare şi un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc
frumos, la care celelalte aveau să participe ca supuse.”
(Mircea Cărtărescu, Reni)

1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar-artistic al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două structuri/secvenţe specifice descrierii. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primul paragraf al tex­
tului. (5 puncte)
4. Precizează persoana narativă din text. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi raportul realitate-ficţiune
în opera literară, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Culorile afectează percepţia asupra spaţiului (culorile deschise par să extindă spaţiul, în tim p ce cu­
lorile închise îl restrâng), asupra greutăţii şi mărimii (culorile închise par mai grele decât cele deschise,
cu toate că, în cazul modei, culorile închise fac persoana să pară mai slabă, în tim p ce culorile deschise
o fac mai mare) şi asupra temperaturii (culorile calde - roşu, portocaliu şi galben - cresc temperatura
unei persoane, iar cele reci o scad). Culoarea albastră are un efect direct asupra sistemului nervos au­
tonom , inspirând calm, relaxare, control mental, claritate, creativitate, speranţă, protecţie, încredere...
Culoarea galbenă stimulează creierul, făcându-i pe oameni ageri, cu mintea limpede şi hotărâţi. [...]
Culoarea verde, care ne aminteşte de natură, este o culoare relaxantă, care ne ajută să ne concentrăm.”
{Efecte psihologice şi fizice ale culorilor, în www.artacunoasterii.ro)

1. Precizează numărul de litere şi de sunete pentru cuvintele: deschise, extindă, cele, portocaliu, re­
laxantă. (5 puncte)
2. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul calde să aibă alte sensuri decât în text. (5 puncte)
3. Extrage din text două perechi de antonime. (5 puncte)
4. Transcrie din ultim ul enunţ:
a. un substantiv în cazul acuzativ;
b. un pronum e personal în cazul dativ;

pagina 183
 PARTEA a lll-a

c. un substantiv articulat nehotărât;

d. un adjectiv în cazul nominativ;
e. un verb la modul conjunctiv. (5 puncte)
5. Explică rolul utilizării cratimei în structura făcându-i, din textul citat. (5 puncte)
6. Precizează două elemente ale situaţiei de comunicare, identificabile în textul dat. (5 puncte)

SU B IEC TU L A L ll-L E A (20 DE PU N CTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Ştefan Luchian, Anemone

1. Prezintă un detaliu cromatic sau de compoziţie care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând
cel puţin două procedee artistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o com punere de cel puţin 25 de rânduri, în care să-ţi imaginezi jocul reginei cu o
culoare, un obiect şi o floare, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Su­
biectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca moduri de expunere;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 184
 LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

CLASA a Vl-a
TEST DE INIŢIERE

SUBIECTUL I (40 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos şi realizează o compunere de aproximativ o pagină, cu ele­
mente specifice naraţiunii şi descrierii, în care să surprinzi frumuseţea sălbatică a naturii. In realizarea
compunerii vei avea în vedere:
■ stabilirea unui titlu sugestiv;
■ utilizarea urm ătoarelor neologisme: acvatic, opalin, fantastic, solitudine;
■ valorificarea creativă a detaliilor din tablou;
■ respectarea norm elor de redactare a unei compuneri.

A lb e rt Bierstadt, Sierra Nevodo Morning

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţiile/mesajul fragmentului citat din poezia Cântec de Ioan
Alexandru: (10 puncte)
„La marginea drum ului trăieşte izvorul D in prund*
îndrăgostit de stele. Suspinând după ele.”
N oaptea îl poţi auzi (Ioan Alexandru, Cântec)

2. Redactează un posibil dialog (şase-opt replici) între cerb şi izvorul îndrăgostit de stele. (10 puncte)

SUBIECTUL AL Ill-LEA (40 DE PUNCTE)

1. Scrie câte un sinonim şi câte un antonim pentru cuvintele: trăieşte, suspinând. (10 puncte)
2. Precizează cazurile prim elor patru substantive din text. (10 puncte)

’ prund - (s.n.) mal, ţărm

pagina 185
 PARTEA a lll-a

3. Transcrie din texţ verbele care îndeplinesc următoarele funcţii sintactice: predicat, atribut, com­
plement direct, complement circumstanţial de timp, precizându-le apoi modul. (10 puncte)
4. Precizează felul primei propoziţii din text, apoi operează modificările necesare, astfel încât aceasta
să devină simplă, negativă şi interogativă. (10 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto­
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.

CLASA a V l-a
TESTE DE ANTRENAMENT

TESTULl
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„îmi place să privesc afară. Ca nişte zburătoare albe
— Când au căzut aceste frunze? Plutind de vârfuri se agaţă. [...]
Şi arborii se scuturară,
Şi-n vizuini adânci, ascunse, Şi liniştea cu-aripi uşoare,
Prin mii de pori respiră-n toamnă.
Stau vulpi roşcate. Stoluri, salbe, D oar plopii mistuiţi în zare
Peste pădure nori de ceaţă, Spre depărtare mă îndeam nă.”
(A.E. Baconsky, Desen)
1. Transcrie două imagini artistice diferite din strofa a doua, apoi explică rolul lor în conturarea
atmosferei poetice. (5 puncte)
2. Selectează din text două cuvinte/structuri care sugerează sentimentele/emoţiile poetului. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia secvenţei: „Doar plopii m istuiţi în zare/Spre depărtare
mă îndeam nă.” (5 puncte)
4. Interpretează titlul poeziei, prin raportare la conţinutul acesteia. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, cu exemple şi argumente
din textul dat, rolul procedeelor artistice în conturarea tabloului descriptiv.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Toamna este unul din cele patru anotimpuri ale climei temperate. Este anotimpul care face legătura
între vară şi iarnă.
In emisfera nordică toam na începe în jurul lunilor august/septembrie, pe când în emisfera sudică
începutul toamnei este considerat în jurul lunii martie. In această perioadă frunzele foioaselor încep

pagina 186
i LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

să cadă. Acestea se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roşiatică sau brună, după care cad. De aceea,
în America de N ord toamna este num ită şi fall, în traducere cădere. Este anotimpul în care zilele devin
din ce în ce mai scurte şi mai răcoroase, nopţile devin din ce în ce mai lungi şi mai friguroase, iar în
unele ţări precipitaţiile tind să crească treptat. [...] Toamna poate avea atât de multe înţelesuri dife­
rite. E anotimpul recoltei şi al abundenţei, tim pul în care ne facem proviziile pentru iarna care va
veni. E un m om ent de sărbătoare şi reuniune, un eveniment unic de imagini, sunete şi mirosuri.
Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria pentru fructele păm ântu­
lui amestecată cu melancolia pentru vremea m ohorâtă.”
(Anotimpul toamna, în w w w .in te r f e r e n te .r o )

1. Transcrie şi numeşte grupurile vocalice studiate din structura: „In această perioadă frunzele fo­
ioaselor încep să cadă.” (5 puncte)
2. Selectează din prim ul alineat al textului două cuvinte care pot avea omonime şi utilizează-le în
enunţuri proprii. (5 puncte)
3. Explică rolul utilizării semnului de punctuaţie [...] în text. (5 puncte)
4. Transcrie din text:
a. un verb cu funcţia sintactică de complement direct;
b. un adjectiv pronom inal demonstrativ;
c. un atribut substantival genitival;
d. un nume predicativ multiplu;
e. o propoziţie simplă. (5 puncte)
5. Precizează două trăsături ale textului care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
6. Identifică în text em iţătorul şi canalul de transmitere, ca elemente ale situaţiei de comunicare.
(5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Nicolae Grigorescu, Toamna la Posada

pagina 187
 PARTEA a lll-a f

1. Prezintă, în 10-15 rânduri, elementele de cromatică şi de compoziţie din imaginea dată, care su­
gerează atmosfera autumnală. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi stările sufleteşti asociate
toamnei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ utilizarea a patru expresii din poezia dată, pe care le vei sublinia;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)
Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urm ă iarăşi vin la loc,

Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile m inuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par m antii grele
Zbârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
In parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.”
(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Selectează din poezie o personificare şi un epitet şi explică efectul artistic al imaginii create prin
utilizarea lor. (5 puncte)
3. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia secvenţei: „împrăştie în aer danţul acesta ritm ic de
fantome,/Ce-aşteaptă de un an de zile m inuta asta de noroc.” (5 puncte)
4. Interpretează titlul poeziei, prin raportare la conţinutul acesteia. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, cu exemple şi argumente
din textul dat, rolul procedeelor artistice în conturarea tabloului descriptiv.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

pagina 188
l LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Prim ăvara este unul din cele patru anotim puri ale zonei tem perate, m arcând tranziţia de la
iarnă spre vară. D in punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai
multe ori, legată de echivalenţa dintre durata temporală a zilei şi a nopţii, timp al anului num it echi­
nox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21
martie al fiecărui an, în tim p ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este în jurul datei de 23 septembrie.
Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul «opus» mar­
chează cealaltă emisferă. [...]
In realitate, datorită condiţiilor specifice geografice şi climatice ale diferitelor locuri care aparţin
zonelor tem perate, există foarte m ulte criterii care trebuie considerate pentru a marca anotim pul
primăvară. Aceste diferenţieri specifice au marcat profund viaţa oamenilor din diferite zone ale pla­
netei din punct de vedere agricultural, existenţial, filozofic şi cultural. întotdeauna, primăvara şi echi­
valentul său conceptual, filozofic şi ideatic au însemnat dezgheţul, topirea, trezirea la viaţă, reînnoirea
şi renaşterea naturii, vieţii şi a societăţii.”
(Anotimpulprimăvara, î n w w w .w ik ip e d ia .o rg )

1. Stabileşte num ărul de litere şi numărul de sunete în cazul urm ătoarelor cuvinte: cele, tranziţia,
echinox, marchează, acelaşi. (5 puncte)
2. Propune câte un sinonim pentru sensurile din context ale cuvintelor: echivalenţă, simultan, cri­
terii, diferenţieri, renaşterea. (5 puncte)
3. Explică rolul utilizării semnului de punctuaţie [...] în text. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Precizează două trăsături ale textului care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
6. Identifică în text emiţătorul şi canalul de transmitere, ca elemente ale situaţiei de comunicare. (5 puncte)

S U B IE C T U L A L II-L E A ( 1 0 U i PU N CTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Janos Thorm a, Copaci în primavarâ

pagina 189
 PARTEA a lll-a !

> 1. Prezintă, în 10-15 rânduri, dominantele cromatice ale imaginii date, utilizând două procedee ar­
tistice învăţate. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi metamorfoza naturii în
anotimpul renaşterii, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.
»
Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

) ■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;

■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ utilizarea a patru expresii din poezia dată, pe care le vei sublinia;

) ■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

> SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

TESTUL 3

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

\ A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Pe câmpul dintre pomi, iarba e lăsată să răsară şi creşte în voie şi neştire. N u trebuie turburată tihna
pământului, care doarme şi visează buruienile frumoase cum îi trec lui prin somn. Cazmaua şi plugul
n-au ce căuta în livada păzită de dâre de um bră şi de dâre de soare, în care joacă horbota frunzelor
legănate de o adiere. [...] In fiecare an alte flori se ivesc să umple câmpul. Venite nu se ştie cum, ele n-au

) mai fost pe la noi niciodată. [...] Zeci de plante, cu floarea uşoară ca macul fragil, dărâmată de cum se
atinge de minuscula ei batistă stacojie bondarul sau lăcusta, ridicate pe un fir de mustaţă ori pitite
într-un cuib de troscot, sunt galbene şi roşii, dar în zeci de feluri galbene şi roşii, către violet, către jar,

>
către ceară, către palid şi aprins şi roz. Albul e întotdeauna alb, albastrul e numai albastru, verdele e
în toate şi peste tot verde, ca în frunza cântecelor plugăreşti.”
(Tudor Arghezi, Pe o palmă de ţărâna)

> 1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul literar al textului. (5 puncte)
2. Selectează din text două cuvinte/structuri care fixează spaţiul descrierii. (5 puncte)
3. Transcrie din text trei figuri de stil, la alegere, apoi explică semnificaţia artistică a uneia dintre

> ele, la alegere. (5 puncte)

4. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia secvenţei: „verdele e în toate şi peste to t verde, ca în
frunza cântecelor plugăreşti”. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, cu exemple şi argumente
din textul dat, rolul imaginilor artistice în conturarea tabloului descriptiv.
» (20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

*
B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):
„In pajiştile naturale predomină plantele erbacee perene. In prezent, pajiştile naturale sunt to t mai
puţine, datorită intervenţiei omului. Multe dintre ele sunt păşunate natural de oi, capre etc. In solul

» pagina 190
 LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

unei pajişti se găsesc bacterii, ciuperci, alge, precum şi milioane de râme [...], creând astfel condiţii fa­ { f
vorabile pentru numeroase specii de plante. După talie, plantele formează stratul ierburilor scunde şi
stratul ierburilor înalte. [...] Plantele erbacee au în general rădăcini adânci, limbul frunzelor redus şi
deseori acoperit cu ceară sau perişori protectori. Datorită desţelenirii terenurilor ocupate cu pajişti şi
transformării lor în terenuri agricole, suprafeţele cu pajişti tipice de stepă s-au redus.”
{ )
(Ecosistemul unei pajişti, în Eco-ecologie.wikispaces.com)

1. Selectează din text cinci neologisme. (5 puncte) {

2. Alcătuieşte propoziţii cu om onim ul şi un sinonim ale cuvântului solul. (5 puncte)
3. Extrage din text două structuri care conţin situaţii diferite de folosire a virgulei ca semn de punc­
tuaţie. (5 puncte)
4. Transcrie din text:
- un verb la mod nepersonal;
|}
- un pronum e personal în cazul genitiv;
- un complement indirect;
- un subiect multiplu;
||
(\
- un cuvânt fără funcţie sintactică. (5 puncte)
5. Precizează două trăsături ale textului, care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)
6. Identifică, în text, emiţătorul şi codul, ca elemente ale situaţiei de comunicare. (5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru form ulate în continuare:

| )
| 1

| )

| )

1 I

Pierre Auguste Renoir, Prin iarba înaltă

pagina 191
I
 PARTEA a lll-a f

1 . Prezintă, în cel puţin zece rânduri, conţinutul tabloului, urm ărind relaţia prim-plan-funck.
(5 puncte)
2. Redactează o compunere descriptivă de cel puţin 25 de rânduri, în care să surprinzi bucuria întu.-
nirii omului cu natura, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ utilizarea expresiilor: „tihna pământului, care doarme şi visează buruienile frumoase”; „livacu
păzită de dâre de umbră şi de dâre de soare”; „galbene şi roşii, dar în zeci de feluri galbene şi roşii’
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

CLASA a VIl-a
TEST DE INIŢIERE 9

Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

„Nopţi dinaintea m arilor plecări... Pânze albe, nesfârşite, înălţate pe corabia unică a copilăriei... Te
văd înfiorat, la ţărm ul unui ocean de nelinişti şi depărtări; oricine ai fi, tu pentru mine porţi drapelul
pur al copilăriei. [...]
Zile multe în care te-ai dăruit tuturor mişcărilor, în care te-ai împrietenit cu toate gândurile, în care
ai fi vrut să închizi ochii şi să-i spui tim pului mare: du-te, du-te mai repede! [...]
D ar înaintea marilor plecări vin alţi oaspeţi, mai îndepărtaţi, mai singuratici. Te iau de mână şi te
duc în spaţii necunoscute, pe care poate le-ai cutreierat odată, dar le-ai uitat ca pe o răsuflare. Sau
poate n-ai fost niciodată în acele lumi, poate le-ai găsit odată în cărţi, sau într-o hartă îndepărtată şi încâl­
cită a fanteziei, sau tot într-un vis.”
( C o n s ta n tin C h ir iţă , Cireşarii)

S U B IEC TU L I ( m m PU N CTE)

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi aventura corăbiei copilăriei
către tărâmul magic al viselor împlinite, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului dat.
Vei avea în vedere:
■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca moduri de expunere;
■ integrarea a patru expresii din text, pe care le vei sublinia;
■ propunerea unui titlu sugestiv.

pagina 192
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţia structurii: „Nopţi dinaintea m arilor plecări... Pânze
albe, nesfârşite, înălţate pe corabia unică a copilăriei”. (10 puncte)
2. Descrie un detaliu care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând ca procedee artistice epitetul
cromatic şi metafora. (10 puncte)

SUBIECTUL AL lll-LEA (40 DE PUNCTE)

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cu­
vinte: înălţate, nelinişti, oricine, copilăriei. (10 puncte)
2 . Scrie câte un sinonim potrivit sensurilor din text ale cuvintelor: unic, nelinişti, drapel, singura­
tici. (10 puncte)
3. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire), cazul şi funcţia sintactică pentru fiecare din­
tre termenii subliniaţi în textul-suport dat. (10 puncte)
{»
4. Explică rolul utilizării punctelor de suspensie în prim ul alineat al textului dat. (10 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
i >
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, orto­
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.
{)
{)
pagina 193
< )
 PARTEA a lll-a

CLASA a V l l - a
TESTE DE ANTRENAMENT

TESTUL 1
SUBIECTUL I (7 0 D i PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„De drum uri lungi şi aspre, obosit,
La capătul păm ântului, în soare,
Pe ţărm ul mării cald am poposit,
Ca, toam na, nişte păsări călătoare.
înalte valuri - fiare mari de plug -
Spumoase brazde peste ţărm răstoarnă.
Ca nişte lanuri grele care fug
D in zare marea-ntreagă se întoarnă.
Vreau singur să pornesc în larg, şi parcă
Să-mi desfăşor to t sufletul în vânt,
D ar simt cum plit că trupul meu e-o barcă
C u ancori grele prinsă de păm ânt.”
(Demostene Botez, Destin)

1 . Transcrie din text două secvenţe/structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din textul dat. (5 puncte)
3. Prezintă rolul utilizării liniilor de pauză în strofa a doua a poeziei. (5 puncte)
4. Propune, în trei-cinci rânduri, o interpretare a titlului poeziei, având în vedere mesajul acesteia.
(5 puncte)
5. Redactează o com punere de cel p u ţin 25 de rânduri, în care să p rezinţi m odul original în
care D em ostene Botez asociază neliniştile sufletului uman cu zbuciumul m ării, valorificând
exemple şi argum ente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Originile corăbiilor şi bărcilor nu au fost stabilite cu precizie de către istorici. Aceştia au căzut,
totuşi, de acord în privinţa faptului că omul a folosit pentru prim a dată un dispozitiv plutitor înain­
tea anului 6000 î.H r., pentru a putea traversa mici curgeri de apă. La început el a călărit un buştean.
Rămâne totuşi o taină dacă a făcut această ispravă împins de dorinţa de a scăpa de inundaţii, de vreo
altă primejdie sau pentru a se deplasa în regiuni mai bogate în peşte şi în plante comestibile.
Primele bărci ale om ului par a fi fost nişte canoe rudim entare, obţinute prin scobirea buştenilor.
De fapt, acest gen de canoe este folosit şi în prezent de multe triburi primitive.
Astfel începe navigaţia, dar în curând se simte nevoia unui suport mai stabil decât trunchiul de
copac: aceasta va fi pluta. Marea îl înfricoşa pe om prin dimensiuni, prin necunoscut şi mai ales prin
dezlănţuirea haotică de forţe din tim pul furtunilor, astfel că primele plute au fost utilizate pe lacuri sau
râuri interioare.”
(Istoria corăbiilor, în www.istoriiregasite.wordpress.com)

pagina 194
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

1. Transcrie două cuvinte în care grupul de sunete ia să formeze un diftong, respectiv un hiat.
(5 puncte)
2. Precizează procedeul de formare a cuvintelor: dezlănţuirea, astfel, acest (acest gen), totuşi, necunoscut.
(5 puncte)
3. Selectează din text câte un verb la diateza pasivă, respectiv reflexivă. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale textului nonliterar. (5 puncte)
6 . Propune două tipuri/categorii posibile de receptori pentru textul dat. (5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (10 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Ivan Aivazovski, Pescari pe malul mării

1. Prezintă, în 10-15 rânduri, distribuirea elementelor de compoziţie în tabloul dat, urm ărind relaţia
dintre ansamblu şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre fascinaţia mării ca spaţiu al aventurii
în necunoscut, valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ utilizarea a patru expresii din textul literar suport;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 195
 PARTEA a lll-a I
TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

> A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Copilo, pune-ţi manile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
te aşezi pe un podm ol de lut.

> Aici orice gând e mai încet,

şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,

1 Aici se vindecă setea de mântuire

şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
ca un joc de iezi pe m orm inte înalte.”
(Lucian Blaga, Sufletul satului)

1 . Transcrie din text două secvenţe/structuri care constituie mărci ale subiectivităţii. (5 puncte)

) 2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din ultima strofă. (5 puncte)
3. Prezintă rolul utilizării virgulei în prim ul vers al fiecărei strofe a poeziei. (5 puncte)
4. Propune, în cinci-opt rânduri, o interpretare a titlului poeziei, având în vedere mesajul acesteia.
(5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi modul original în care
Lucian Blaga asociază spaţiul mitic al satului cu o lume-poveste ţesuta sub semnul tainei, valorifi­
când exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„In structura lui, un sat românesc cuprindea vatra satului, suprafaţa atribuită construcţiilor din

1)
sat, şi hotarul sau moşia satului, care desemnează zona de activitate economică a acestuia. Vatra satu­
lui este formată din gospodării, construcţii comunitare, biserici de pildă, fântâni, cimitire, iar moşia
satului cuprindea terenurile valorificate prin ocupaţii, adică ţarini şi ogoare, fâneţele, păşunile, pădu­
rile. Punctul culminant al ritualului de întemeiere era baterea parului, practică prin care aşezarea se

{f
orienta în micro şi macrocosmos, pornind de la un punct de iradiere. Apoi urm a fixarea mărimii şi
formei vetrei satului prin trasarea brazdelor de plug rituale, înconjurarea terenului cu diferite ani­
male, plantarea arborilor. Ţăranii noştri sunt cei mai abili arhitecţi, la ei tradiţia locuinţei individuale

1|
este ancestrală, iar tehnica lor de construcţie a parcurs toate etapele de experienţă, din materiale, dese­
ori nu prea durabile şi uşoare. Ţăranul nostru are un simţ aparte al spaţiului şi îşi aranjează casa după
trebuinţele sale materiale şi spirituale. M odul de viaţă arhaic nu trebuie idealizat, astăzi este greu să te
mai lipseşti de confortul pe care ţi -1 aduce modernismul, vrem însă să vedem case frumos proporţio-

<1
nate, cochete, integrate în peisaj, care aduc ceva din memoria strămoşilor.”
(Dan Popescu, Satul românesc tradiţional, în „Răsunetul”)

1> 1. Explică rolul utilizării unui semn de ortografie şi de punctuaţie din ultima frază. (5 puncte)
2. Precizează procedeul de formare a cuvintelor: romanesc, macrocosmos, noştri, frumos, strămoşilor.
(5 puncte)

1I pagina 196
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

3. N um eşte valorile verbului a f i din text, apoi exemplifică pentru acesta alte valori morfologice. 1
(5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte) i
5. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale textului nonliterar. (5 puncte)
6. Transpune, în opt-zece rânduri, fragmentul subliniat într-o descriere artistică. (5 puncte)

I
SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
ţ

Nicolae Grigorescu, Fete lucrând la poarta

1. Prezintă, în 10-15 rânduri, distribuirea elementelor de compoziţie în tabloul dat, urm ărind relaţia
dintre ansamblu şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre sat ca spaţiu privilegiat de pecetluire a A
miracolului, ca şansă de eternă reîntoarcere pentru fiinţa umană, valorificând şi sugestiile textului f
literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere: M

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii; *
■ utilizarea a patru expresii din textul literar suport;
■ propunerea unui titlu sugestiv; i
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 197
i
4>
PARTEA a IIl-a

TESTUL 3

4) SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru răspunde cerinţelor formulate în continuare:

4) A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Ochi, strălucitoare stele, Dacă sunt amăgitoare

4I O chi frumoşi ce-mpodobiţi

Cerul visurilor mele,
De ştiţi şi voi să minţiţi,
Lacrimile ce vărsaţi
Şi văpăile-arzătoare
Şi iubirea ce-arătaţi,

<> Voi, icoana-nsufleţită

A ascunselor simţiri,
Unde-i vecinie zugrăvită
Taina omeneştii firi.
Atunci, amăgiri-s toate...
Ziua-i noapte, noaptea-i zi.
Atunci... însă nu se poate!
Ochi!... Voi nu puteţi minţi!”

<>
(Alexandru Vlahuţă, Ochii strălucitori)

1. Numeşte şi exemplifică două trăsături care susţin caracterul liric al textului. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, semnificaţia unei metafore din primul catren al poeziei. (5 puncte)

o 3. Prezintă rolul stilistic al utilizării punctelor de suspensie în ultima strofă. (5 puncte)

4. Transcrie două structuri care constituie mărci ale subiectivităţii în textul dat. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi modul original în care

4>
Alexandru Vlahuţă surprinde relaţia dintre privire şi trăire, cu exemple şi argumente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

4I „Perla naturală este un obiect rotund din sidef, cu duritatea de 3,5-4, care este o combinaţie dintre
carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină luciul perlei şi o substanţă organică pro­
teică num ită conchin, respectiv conchiolină.
Perlele se formează în natură [...] şi iau naştere în corpul unor moluşte-scoici, nautili, melci. Aces­

4> tea au un corp moale, acoperit de un pliu al pielii num it manta, care secretă cochilia protectoare.
Atunci când între cochilie şi manta intră un grăunte de nisip sau un parazit, mantaua este iritată şi se­
cretă sidef, depunând în jurul acelui corp straturi concentrice de material. Presupunerea că în condiţii

4Í naturale un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei începe să fie respinsă tot mai mult
de oamenii de ştiinţă. Jochen Schliiter, şeful m uzeului mineralogic din H am burg, presupune că
răspunzătoare de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite ale scoicii, care suferă de boala parazi­
tară, scoica încercând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef.”
(Pietre semipreţioase - Perla (mărgăritar), www.pietresemipretioase.info)
4 ) 1 . Transcrie două cuvinte în care grupul de sunete ie să formeze un diftong, respectiv un hiat. (5 puncte)

4>
2. Ilustrează în enunţuri proprii câte un sens figurat pentru cuvintele perlă şi manta. (5 puncte)
3. Selectează două structuri în care verbul a fi are valori morfologice diferite, pe care le vei preciza.
(5 puncte)

4> pagina 198

LITERATURA SI
i CELELALTE ARTE. TESTE
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Explică frecvenţa term enilor ştiinţifici în text. (5 puncte)
6. Identifică două elemente ale situaţiei de comunicare, evidenţiind particularităţile acestora în tex­
tul nonliterar. (5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Johannes Vermeer, Fata cu cercel de perlă

1. Prezintă în zece rânduri rolul cromaticii în organizarea tabloului, urmărind relaţia dintre ansamblu
şi detalii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre expresivitatea portretului (detalii, cu­
loare, armonie, privire, fundal), valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ utilizarea a patru expresii din textul literar suport;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea normelor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 199
 PARTEA a lll-a

CLASA a V I I l-a
TEST DE INIŢIERE t

Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

„In fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Îşi trâm biţă mânia, iar miile-i de creste
Şi-ascult ce straniu cântă tum ultuoasa mare. Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,

Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele, Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare
Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele, [...] Ce poate să surprindă din larga ei cântare.”

D ar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,

Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare, (Dimitrie Anghel, Cum cântă marea)

S U B IE C T U L I ( 4 0 D E P U N C T E )

Ivan Aivazovski, Corabie în furtună

Redactează o compunere de aproximativ o pagină, în care să-ţi imaginezi povestea fascinantă a unei
corăbii pornite către tărâmul uitat de timp al vechilor zei, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului dat.
Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

pagina 20 0
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;

■ îmbinarea naraţiunii cu descrierea ca m oduri de expunere;
■ utilizarea a patru figuri de stil diferite;
■ propunerea unui titlu sugestiv.

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

1. Explică, în cinci-şapte rânduri, semnificaţia strofei: „Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cân­
tare,/A cum , parcă se joacă zvârlind mărgăritare”. (5 puncte)
2. Prezintă un detaliu care ţi-a atras atenţia în imaginea dată, utilizând urm ătorii termeni: gen pic­
tural, cromatică, linie, proporţie. (5 puncte)
3. Exprimă-ţi opţiunea pentru unul dintre registrele artistice (poetic şi plastic) de reprezentare a mării,
apoi motivează, în trei-cinci enunţuri, alegerea făcută. (10 puncte)

SUBIECTUL AL lll-LEA (40 DE PUNCTE)

1. Scrie câte un sinonim potrivit sensurilor din text ale cuvintelor: straniu, să mă deprind, taină, grele.
(10 puncte)
2. Precizează valorile morfologice din textul-suport ale cuvântului ce. (10 puncte)
3. Ilustrează în enunţuri proprii patru funcţii sintactice diferite ale verbului ascult, la modul infi­
nitiv. (10 puncte)
4. Realizează contragerea prim elor două propoziţii subordonate din text. (10 puncte)

Notă: toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii
lucrări (organizarea textului, respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă, o rto­
grafie, punctuaţie, lizibilitate) şi 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte.

CLASA a V II l- a
TESTE DE ANTRENAMENT

TESTUL 1
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Umblăm pe câmp fără popas H otare, veac, tărâm s-au şters,

sub zodii prin târziul ceas. Mai suntem noi şi-un univers.

pagina 201
 PARTEA a lll-a

Pierdem în noapte, rând pe rând, şi poala-ţi potriveşti, s-o prinzi.

tot ce sub noi era pământ. Lucirea numai i-o cuprinzi.
Şi mergem iar în gând, la pas.
U n cer deasupra ne-a rămas. Şi cumpănim ce e, ce-a fost.
N oroc înalt, pornit cu rost,
Vreo stea când cade din tării, ne-ntâmpină de sus prin vânt,
fără să vrei, spre ea te ţii să nu ne-ajungă-n văi nicicând.”
(Lucian Blaga, Umblăm pe câmp fără popas

1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, implicaţiile artistice ale enumeraţiei din prim a strofă a poeziei. (5
puncte)
3. Precizează două particularităţi prozodice ale textului dat. (5 puncte)
4. Interpretează, în trei-cinci rânduri, semnificaţia versurilor: „Noroc înalt, pornit cu rost,/ne-ntâm­
pină de sus prin vânt”, în contextul poeziei. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi originalitatea şi dimensiunea
reflexivă a viziunii poetului Lucian Blaga asupra relaţiei dintre om şi univers, cu exemple şi argu­
mente din textul dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Un nor este o masă vizibilă de picături de lichid condensat (apă pe planeta Pământ) sau de cris­
tale de gheaţă condensate care se găseşte în atmosferă deasupra suprafeţei Pământului sau deasupra
unei alte planete ce posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, ne-
fologia. Pe planeta Pământ, substanţa care se condensează este apa, care formează picături foarte mic:
de apă sau de cristale de gheaţă (de obicei de 0,01 mm în diametru), care, fiind înconjurate de un număr
imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori, având culori variind de la albul pur
(când proporţia de cristale de gheaţă este mare) până la nuanţe foarte închise de gri (pentru norii ce
conţin picături de apă în proporţie majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb şi negru,
trecând prin nenumărate nuanţe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la
fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuşi, cu cât norul este mai gros şi mai dens, cu
atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbţiei luminii produse în interiorul norului.”
(Nor, în ro.wikipedia.org

1 . Transcrie, din urm ătoarea serie, cuvintele p entru care num ărul de litere nu corespunde cu
num ărul de sunete: vizibilă, gheaţă, există, meteorologiei, lichid, specială, proporţie, acestora, obi­
cei, închise, mici. (5 puncte)
2. Propune câte un antonim pentru sensurile din context ale cuvintelor: imens, asemănătoare, ma­
joritară, nenumărate, dens. (5 puncte)
3. Alcătuieşte două fraze în care pronumele relativ ce să introducă alte tipuri de subordonate decâ:
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
5. Explică frecvenţa neologismelor în text, având în vedere scopul acestuia. (5 puncte)
6. Identifică em iţătorul şi mesajul şi precizează particularităţile acestora în textul dat. (5 puncte

pagina 202
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

SUBIECTUL AL ll-LE A (2 0 DE PUNCTE) I f

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:
I f

\
Claude Monet, Femeia cu umbrela
||
1. Prezintă, în 10-15 rânduri, două modalităţi specifice picturii de surprindere a prezenţei umane
în imaginea dată. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre căutarea semnelor destinului în tainele
naturii, valorificând şi sugestiile textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere: { )

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, în spiritul creativităţii şi al originalităţii;
■ utilizarea a patru expresii din textul literar suport; f A
■ propunerea unui titlu sugestiv; { |
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore. \)
pagina 203
 PARTEA a lll-a

TESTUL 2
SUBIECTUL I (70 DE PUNCTE)

Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Numai o clipă, spuse aerul cu tu şi cu A.

păsării care zbura. Lasă-mă numai o clipă
N um ai o clipă, lasă-mă numai o clipă întârzie numai o clipă
să nu fiu cu dumneata. i-am spus celei care venea.
N um ai o clipă, numai o clipă D ar ea nicio clipă
spuse inima sângelui care venea. n-avu vedere
N um ai o clipă, numai o clipă nici pentru mine
lasă-mă singură cu dumneata. nici pentru putere
N um ai o clipă, numai o clipă căci se grăbea
i-am spus m orţii care rânjea se foarte grăbea...”
cu roşii buze, cu albă dantură, (Nichita Stănescu, Numai o clipii)

1. Prezintă două trăsături ale textului, care susţin caracterul liric al acestuia. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, rolul repetiţiei din textul citat. (5 puncte)
3. Precizează două particularităţi prozodice ale textului dat. (5 puncte)
4. Interpretează, în trei-cinci rânduri, semnificaţia versurilor: „Lasă-mă numai o clipă/întârzie
numai o clipă/i-am spus celei care venea./D ar ea nicio clipă/n-avu vedere/nici pentru mine/nici
pentru putere/căci se grăbea/se foarte grăbea...” (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi, pe baza textului citat, origi­
nalitatea şi dimensiunea reflexivă a viziunii poetului Nichita Stănescu asupra relaţiei dintre om şi timp.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„Pasărea Phoenix este o pasăre mitică, deoarece posedă proprietatea de autoincendiere periodică şi
regenerarea din propria cenuşă. Este considerată a fi o pasăre oraculară. Are o longevitate extraordi­
nară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăieşte de la 500 la 13.000 de ani. Este singura
din specia ei, deşi nu se poate reproduce. A tunci când lunga sa viaţă este pe term inate şi ea 151
simte sfârşitul, aceasta îşi face un cuib din plante aromatice şi tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde,
arzând odată cu cuibul, iar din cenuşa sa se formează o altă pasăre. N oua pasăre o îngroapă pe cea pre­
cedentă, punându-i rămăşiţele într-un înveliş de smirnă şi tămâie în formă de ou şi ducându-le la sanc­
tuarul din Heliopolis.”
{Pasărea Phoenix, In ro.wikipedia.org)
1 . Transcrie din următoarea frază trei cuvinte cu diftong şi două cuvinte cu hiat, subliniind grupurile
de sunete: „Pasărea Phoenix este o pasăre mitică, deoarece posedă proprietatea de autoincen­
diere periodică şi regenerarea din propria cenuşă.” (5 puncte)
2. Scrie trei enunţuri prin care să demonstrezi polisemia verbului se întinde, respectiv două enunţuri
pentru omonimia adjectivului nouă. (5 puncte)

pagina 20 4
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

3. Alcătuieşte două fraze în care adverbul relativ când să introducă alte tipuri de subordonate decât
în text, pe care le vei preciza. (5 puncte)
4. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate din text. (5 puncte)
5. Incercuieşte varianta corectă:
Structura „Pasărea Phoenix este o pasăre mitică” are la bază:
a. un anacolut;
b. o tautologie;
c. un pleonasm. (5 puncte)
6. Precizează, pe baza fragmentului citat, cinci elemente ale situaţiei de comunicare. (5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Claude Monet, Impresie, răsărit de soare

1. Explică, în 10-15 rânduri, titlul tabloului de mai sus, evidenţiind două modalităţi de creare a
imaginii specifice picturii. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri despre semnele timpului în formele spaţiului,
valorificând deopotrivă sugestiile tabloului şi ale textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă;
■ valorificarea creativă a celor două opere-suport;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 205
 PARTEA a lll-a

TESTUL 3
SUBIECTUL i (70 D I PUNCTE)
Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a răspunde cerinţelor formulate în continuare:

A. Lectura textului literar (40 de puncte):

„Un zeu de cântă, cum se-ntâmplă câteodat’,
n-atinge doar cu degetele-o liră.
El îşi destramă-n vânt fiinţa toată. Rând
pe rând, sub crug" albastru se resfiră.
Nemaiavând figură, şi nici um bră - chip,
o adiere numai şi pierind
aproape ca mireasma floarei, vrajă-vânt,
el trece peste coardele de-argint.
Unde un cântec este, e şi pierdere,
zeiască, dulce pierdere de sine.
D ar cel ce-ascultă, dobândeşte viu contur,
în armoniile treptat depline
un templu, un m enhir***, sau crin devine.”
(Lucian Blaga, Unde un cântec este)

1. Precizează două motive literare care susţin substratul mitic al poeziei. (5 puncte)
2. Explică, în trei-cinci rânduri, conceptul de creaţie artistică, valorificând sugestiile textului dat. (5 puncte)
3. Interpretează semnificaţiile ultim elor trei versuri din poezia citată. (5 puncte)
4. Enumeră două particularităţi ale organizării prozodice a textului. (5 puncte)
5. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi rolul metaforei în confi­
gurarea mesajului artistic al textului dat.
(20 de puncte, din care 15 p. pentru conţinut şi 5 p. pentru redactare)

B. Lectura textului nonliterar (30 de puncte):

„In mitologia tracă, muzicianul şi poetul Orfeu, asociat tenebrelor şi luminii, este obiectul unui cult
major, rezervat doar celor iniţiaţi. In mitologia tracă, figura lui Orfeu reflectă două aspecte antago­
nice. De-o parte, tenebrele «guvernate» de Dionysos, de cealaltă parte, revelaţia, «regizată» de Apollo-He-
lios. In această concepţie, «zeul moare pentru a renaşte», marcând ciclurile celeste, terestre şi umane
ale m orţii şi ale renaşterii. Riturile orfice, rezervate iniţiaţilor, aveau drept scop continuarea anuală a
ciclului anotimpurilor. Prin intermediul lui Orfeu (un mediator între oameni şi divinităţi) riturile se
adresează în final lui Dionysos. O rfeu e, în cultul iniţiaţilor, considerat stăpânul Cunoaşterii şi al
Imortalităţii. Pentru a-şi asigura viaţa veşnică, tracii reproduceau un ritual de dezmembrare în timpul
funeraliilor, o practică atestată de descoperirea mai m ultor schelete şi ofrande fragmentate aflate într-un
mare num ăr de m orm inte. In Grecia, orfismul se va transforma în doctrină filosofică, în tim p ce în
Tracia şi în alte societăţi din sud-estul Europei se va menţine în tradiţia folclorică până în perioada
apariţiei creştinismului, după ce Tracia devine provincie rom ană.”
(Dorin Maran, Religia solară a lui Orfeii)

1. Extrage din text două cuvinte formate prin conversiune. (5 puncte)

2. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate. (5 puncte)
3. Scrie câte un sinonim contextual pentru termenii: tenebre, revelaţia, antagonice, celeste, mediator.
(5 puncte)

* crug - (s.n.) orbita unui astru, ciclu solar sau lunar, bolta cerească;
**menhir - (s.n.) monument megalitic funerar sau de cult, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită.

pagina 206
LITERATURA Şl CELELALTE ARTE. TESTE

4. Explică rolul utilizării cratimei în structurile: de-o parte şi a-şi asigura. (5 puncte)
5. Precizează felul ultimei subordonate din text, apoi realizează contragerea acesteia în partea de
propoziţie echivalentă. (5 puncte)
6. Prezintă două trăsături ale textului dat, care susţin caracterul nonliterar al acestuia. (5 puncte)

SUBIECTUL AL ll-LEA (20 DE PUNCTE)

Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate în continuare:

Jean-Baptiste-Camille C o ro t, Orfeu conducând-o pe Euridice

1. Prezintă două modalităţi specifice picturii de evidenţiere a cuplului mitic în tablou. (5 puncte)
2. Redactează o compunere de cel puţin 25 de rânduri, despre metamorfozele făpturii sub vraja cân­
tecului, valorificând sugestiile imaginii şi ale textului literar de la Subiectul I.A.

Pentru obţinerea punctajului acordat, vei avea în vedere:

■ adecvarea conţinutului la cerinţă, prin valorificarea creativă a relaţiei cunoştere-trăire-expresie;
■ îmbinarea monologului cu descrierea;
■ propunerea unui titlu sugestiv;
■ respectarea norm elor de redactare şi de exprimare scrisă. (15 puncte)
Notă: toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Timp de lucru: 3 ore.

pagina 207
F

)
P artea a IV-a
|

8 |H ñ•
P I I â l l 'â

) CLASA a V-a
TESTE INIŢIALE

)
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. foşnitor, afoşni; 7. de exemplu: In adâncul pădurii, frângeam surcele, săfacem unfoc straşnic. Bunica
îngrijorată, îşifrângea mâinile. fulgere - substantiv comun, subiect; frică - substantiv comun, subiect; ei -
pronume personal, atribut pronominal; străin - adjectiv, atribut adjectival; urca - verb predicativ, predica:

)
verbal; 9. delimitează de context vorbirea directă/replica personajului, substituind linia de dialog.
Testul 2: 6. de exemplu: poveste - basm, istorisire; sporeşte - creşte, măreşte; calcă - păşeşte, striveşte; margini -
hotare, limite; vin - se apropie. 7. verzui, verzuliu, verdeaţă, a înverzi, înverzire. 8. de exemplu: natura, a şase.:
o (n-o calcă), este... poveste, şi (şi-a dimineţii); 9. i - în text, verb; I-am împrumutat o carte de aventuri. - pro­

I nume personal, formă neaccentuată.

Testul 3: 6. ne-aş-tep-ta-tă; să-lăş-lu-iesc; o-sâr-di-a; in-u-ti-li-ta-tea/i-nu-ti-li-ta-tea; mâz-gă-li-te; 7. de exemplu: m-a'
pomenit - m-am trezit; minuscule - foarte mici, infime; surprins - mirat, uimit; ciudată - stranie, bizară; con­
fuz - derutat, nelămurit; 8. de exemplu: Toţi au remarcat inutilitatea gestului său.; A răspuns elegant solicităm

) noastre. 9. asfalt - substantiv comun, atribut substantival prepoziţional; elegant - adjectiv, atribut adjectiva.:
spune - verb, complement; lor - pronume personal, atribut pronominal; am salutat - verb, predicat verbal.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-tea
Testul 1: 1. ie, oi; de exemplu: iepure, doină; 2 . expert - specialist, scurgându-se - trecând, pasageri - călători, fra­
gili - delicaţi, firavi; 3. să zburătăcească - verb predicativ, predicat verbal; toamna - adverb de timp, complemen:
i circumstanţial de timp; de hârtie - substantiv comun, atribut substantival prepoziţional; cu ea - pronume per­
| sonal, complement; 4. ca semn ortografic, cratima marchează, în plan fonetic, elidarea unei vocale (u), evita­
rea hiatului şi rostirea împreună a două cuvinte, iar morfologic delimitează două părţi de vorbire diferite etc.
Testul 2: 1. ciulin, echipamente, ceai, perechi; 2. a îmbarca - a debarca; 3. între ei - acuzativ, complement (pro­
nume personal); un ciulin - nominativ, subiect (substantiv); preţioaselor - dativ, atribut adjectival (adjectiv
I
medicamente - nominativ, nume predicativ (substantiv); 4. Coşul e ca o cocoaşă. - propoziţie enunţiativă,
simplă, afirmativă, principală; (de exemplu) Coşul vaporului nu e ca o cocoaşă neagră?- propoziţie dezvoltată,
negativă, interogativă.
I Testul 3: 1. piersicile - rădăcină + desinenţa de plural i- + articolul hotărât -le; portocalii - rădăcină + sufix -iu +
desinenţa de plural -i; furnici - rădăcină + desinenţa de plural -i; bănuţi - rădăcină + sufix diminutival -uţ -

pagina 20 8
 ?

l RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE

desinenţa de plural -i; 2 . să schimbi - să modifici, să transformi; încuviinţă - aprobă; binecrescuţi - educaţi,
civilizaţi, manieraţi; mărunţi - mici, neînsemnaţi; 3. de exemplu: (e) cât un armăsar - substantiv; (e)-atât de

{
mică - adjectiv; 4. am spus (indicativ, perfect compus), spuneam (indicativ, imperfect), spuserăm (indicativ,
perfect simplu), spuseserăm (indicativ, mai-mult-ca-perfect).
Testul 4: 1 . de exemplu: filele, cărticica, stihuri., titlurile; 2 . aş avea - conditional-optativ; să povestesc - conjunc­
tiv; se-ntâmplă, e - indicativ; 3. titlurile - acuzativ, complement direct (substantiv comun); a lor - genitiv, nume
predicativ (pronume personal); pustie - nominativ, atribut adjectival (adjectiv); le - acuzativ, complement di­
rect (pronume personal, formă neaccentuată); 4. parantezele izolează de context construcţii incidente,
conţinând explicaţii suplimentare ale locutorului.
Testul 5: 1 . de exemplu: (s-a) înseninat, nemişcarea, încremeniţi, (să) încălzească etc.; 2 . mărunt - mic, firav; osânda -
{
pedeapsa, condamnarea; aprinşi - roşii, îmbujoraţi; mâhnirei - tristeţe, supărare; 3. Fram; de exemplu, (jude­
cata) lui; de exemplu, să încălzească; acasă; 4. coordonare prin juxtapunere în interiorul unei enumeraţii, res­
pectiv delimitare de context a unui atribut apoziţional.
Testul 6: 1. de exemplu, zarzărul, vişinii, perii, caisul, 2. albuş, alburiu, înălbire, albeaţă. 3. de exemplu, de albine,
{
albastru; nu era decât repetarea, era lumină..., încântare, bătaie; 4. punctele de suspensie marchează o pauză
în discurs cu caracter afectiv, trădând stările locutorului, lăsând loc emoţiei, reverie etc.
Testul 7: 1 . plăpând - viguros, tac - ciripesc, cântă, bătrân - tânăr, adormit - trezit, deşteptat; 2 . de exemplu:
bostănărie, strălucitor,purpurie, copilărie. 3. e i- atribut pronominal genitival exprimat prin pronume personal,
persoana a IlI-a, numărul singular, cazul genitiv; ar veni - predicat verbal exprimat prin verb predicativ, modul
condiţional-optativ, timpul prezent, persoana a EH-a, numărul singular, forma afirmativă; ca unpalat - complement
circumstanţial de mod, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen neutru, numărul singular, cazul acuza­

»
tiv, articulat cu articolul nehotărât un, precedat de prepoziţia simplă ca; cuminte - atribut adjectival exprimat
prin adjectiv propriu-zis, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul
fetiţă) A. -i - în text, pronume personal în cazul dativ, formă neaccentuată; Unde-ifarmecul zilelor de vară? (verb).
Testul 8: 1 . uscăţivă, căprui; 2. de exemplu: zărise - văzuse, remarcase, observase; goană - fugă; să mângâie - să

i
aline; împăcase - liniştise, potolise, calmase; 3. spre casă - substantiv comun; înspre el - pronume personal;
jos - adverb de loc; deschizând - verb la modul gerunziu; 4. marchează finalul unor enunţuri exclamative,
exprimă bucuria, entuziasmul personajului.
Testul 9: 1. de exemplu: pâlpâirea - licărirea; coca - aluat, înveliş; singur - solitar; flăcăi - fecior, băiat, tânăr; 2.
de exemplu: verb - a îngălbeni, adjective - gălbui, îngălbenit, substantiv - gălbior. 3. clipiră - predicat ver­
bal, exprimat prin verb predicativ, simplu, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a IlI-a, numărul
plural, forma afirmativă; minunată - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, simplu, genul fe­
minin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul arătare); vara - complement cir­
cumstanţial de timp, exprimat prin adverb de timp, simplu; de la dânsa - complement exprimat prin pronume
personal, persoana a IlI-a, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia compusă de la; 4.
trans-por-tă/tran-spor-tă, lo-cu-iesc, la-o-lal-tă, nă-voa-de-le.
Testul 10: 1. de exemplu: estetice - frumoase; pasiune - plăcere; 2. uiţi, potcoavele, corăbii, somnoroase; 3. eu (Am
i
mâzgălit şi eu un nor), galben (Călare pe un galben porc), zburând (l-a-nghiţit o raţă/Zburând către Ecuator),
de etc. 4. de exemplu: ...să aduc sclipitoare picături de diamant.

TESTE FINALE
i
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: Să se toarcă şi subţie; 7. de exemplu: sinonim: catifelată; antonim: aspră. 8. de exemplu:
Aş pune flori de gheaţăpeste surâsul iernii. Am terminat depus cărţile în ordine. 9. marchează elidarea vocalei î,
având drept consecinţă evitarea hiatului şi reducerea numărui de silabe în enunţ, delimitează părţi de vor­
bire diferite, contribuie la păstrarea măsurii (şi a ritmului) versului etc.
\
pagina 209
{
 PARTEA a IV-a »

Testul 2: 6. trămise - trimise, tutulor - tuturor; s c o ^ - scoată, fie-sa - fiica sa/fiică-sa, - ¿¿r. 7. de exem­
plu: Ziine, balauri, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, zmeu; 8. A (c), B (b).; 9. de exemplu: Gestul zmeului este
unul condamnabil. - atribut substantival genitival; Buzduganul este al unui zmeu fioros. - nume predicativ.
Testul 3: 6. picioarele - 10 litere, 9 sunete; ochi - 4 litere, 2 sunete; 7. de exemplu: alene, mcei - sinonime; repede,
gnifc'i - antonime; 8. galbeni - în text, substantiv; Admirăm nuferii galbeni pe luciulfoşnitor al apei. - adjec­
tiv; uriaş - în text, adjectiv; Cândva, peşterile erau locuite de pitici şi de uriaşi. - substantiv. 9. plutitoare - acu­
zativ, atribut adjectival; apei - genitiv, atribut substantival genitival; cumplitul - acuzativ, atribut adjectival;
mărinimos - nominativ, nume predicativ; i - dativ, complement indirect.

CLASA a Vl-a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: numai, temei; 7. de exemplu: vor începe - predicat verbal, e un sat - predicat nominal.
8. săptămâni - acuzativ, localnicilor - dativ, ninsorii - genitiv, degetele - nominativ, cerul - nominativ; 9. Vir­
gula separă elementele unei enumeraţii.
Testul 2: 6. de exemplu: antonime: vechi - nouă, sinonime: vechi - uzate, nouă - recentă; 7. sărbătoare; zvon, albina,
vesele, rândunele etc. 8. vezi - verb predicativ, predicat verbal; templu - substantiv comun, nume predicativ;
vesele - adjectiv, atribut adjectival; zâmbind - verb predicativ, complement circumstanţial de mod; -mi - pro­
nume personal, complement indirect; 9. nouă - în text, adjectivam zărit nouă cuiburi de rândunele. - nume­
ral cardinal; Nouă ni s-au oferit premiile. - pronume personal.
Testul 3: 6. Ghilimele separă vorbirea directă, monologul furnicii.; 7. de exemplu: cu noaptea în cap - devreme
(sinonim); târziu (antonim); îşi dete toată silinţa - se strădui (sinonim), renunţă (antonim) 8. de exemplu: a
ieşit - perfect compus, ştia - imperfect, priveşti - prezent, avu - perfect simplu, dăduse - mai-mult-ca-perfect.
9. de exemplu: o - caz acuzativ, complement direct, -ţi - caz dativ, complement indirect, lui - genitiv, atri­
but pronominal genitival.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-le a
Testul 1: 1. textul A - visează, de-o; textul B - viu, ei; 2. îndrăgostit - conversiune, unduirea - conversiune, duios -
conversiune, pustietate - derivare; 3. De exemplu: sinonime - zare - depărtare; antonime - dureri - bucurii, a
râs -a plâns; 4. să ştiţi - verb predicativ, predicat verbal; cerului - substantiv comun, complement indirect; noap­
tea - adverb de timp, complement circumstanţial de timp; adăpost - substantiv comun, nume predicativ.
Testul 2: 1. de exemplu: textul A - experienţă, niciodată; textul B - furnici, preschimbă; 2. câmpul lexico-se-
mantic al cărţii - citind, personaje, poveste, titlu; 3. de exemplu: Pe strada noastră s-au construit două imobile
noi.; Oşteanul zori calul spre lăsarea serii. 4. o droaie - nominativ, furnici - acuzativ, inima - nominativ, ci­
titor - vocativ; 5. de lumea - complement indirect; foame - subiect; sub plapumă - complement circumstan­
ţial de loc; unei lanterne - atribut substantival genitival.
Testul 3: 1. de exemplu: cuvinte compuse - orice, niciodată; cuvinte derivate - visător, înrudea; 2. de exemplu:
loialitate - trădare, nerecunoştinţă, nedefinit - clar, precis, arareori - deseori, plicticos - interesant, atractiv;
3. de exemplu: Plantele răsădite au crescut în câteva zile.; I-a crescut inima de bucurie la aflarea veştii.; Cifra
de afaceri a firmei creşte de la o lună la alta.; Fiind ascultător, copilul a crescut în ochii părinţilor. 4. nu spera -
mod indicativ, timp imperfect, a simţit - mod indicativ, timp perfect compus, cresc - mod indicativ, timp
prezent, a se urca - mod infinitiv, timp prezent.

pagina 21 0
 7
l RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE
Testul 4: 1 . ulicioară - 9 litere, 8 sunete; geamuri - 7 litere, 6 sunete; cerul - 5 litere, 5 sunete; ger - 3 litere, 3 su­
nete; 2. de exemplu: derivare - călduţ, parfumat, conversiune - sălbatec, viu; 3. de exemplu: sură - întunecată,

{
zăvoiul - crâng, pădurice, murmură - şopteşte, goi - desfrunziţi. 4. tu - pronume personal, fără funcţie sin­
tactică; soare - substantiv comun, fără funcţie sintactică; trimite - verb predicativ, predicat verbal, lumina -
substantiv comun, fără funcţie sintactică.
Testul 5: 1. de exemplu: Peste două zile voi pleca la munte. - verb auxiliar; Culoarea mea preferată este verdele. -
substantiv; 2. de exemplu: coase - a descoase, descusut, necusut, coasere etc; 3. de exemplu: câmp lexico-se-
mantic al culorilor - verde, albi, argint, albaştri. 4. of i - verb copulativ, predicat nominal, e - verb predica­
tiv, predicat verbal; 5. Petalele florilor au culori pastelate. - atribut substantival genitival, cazul genitiv;
Albăstrelele, florile mele preferate, sunt delicate. - atribut substantival apoziţional, cazul nominativ.
Testul 6: 1. de exemplu: Virgula, semn de punctuaţie, separă, în primul caz, o apoziţie dezvoltată de termenul
regent, iar în al doilea caz, separă elementele unei enumeraţii, marcând un raport de coordonare prin juxta­
punere la nivelul propoziţiei.; 2. de exemplu: Săgeţile indienilor erau lucrate cu măiestrie; In drumul spre
cabană am urmărit săgeţile de pe indicatoare. 3. un Spiderman mic - numeral cardinal, un alb cenuşiu - arti­
col nehotărât; 4. De exemplu: cuvânt derivat - ochişor, Pasărea avea un ochişor rănit, (complement direct);
cuvânt compus - ochiul-boului, Planta ochiul-boului este rară. (atribut substantival) 5. păru - perfect simplu,
era - imperfect, devenise - mai-mult-ca-perfect.
Testul 7: 1. de exemplu: textul A - vântul - vântişorul; casa - căsuţa,*textul B - fată - fetiţă; stea - steluţă; 2. (b).
3. deocheată - hiat, biata - diftong, viitoare - hiat şi diftong; 4. al tău - adjectiv pronominal posesiv, atribut
i
adjectival; Toate stilourile sunt interesante, însă al tău este cu adevărat deosebit. - pronume posesiv. 5. De
exemplu: textul A - propoziţie simplă - nu ştii, propoziţie dezvoltată - Subfrunzarele rărite amintirea cheamă
viaţa.\ textul B - propoziţie simplă - se duce, propoziţie dezvoltată - Am rămas cu toamna-n trup şi-n gând!.
Testul 8: 1. de exemplu: textul A - In structura m-am trezit, cratima, semn de ortografie, marchează pronunţarea
împreună a două părţi de vorbire diferite, legând forma neaccentuată a pronumelui reflexiv de verbul auxi­
liar.; textul B - In secvenţa Era o dimineaţă obişnuită. Punctul, semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unei
propoziţii enunţiative.; 2. de exemplu: textul A - copilărie, crăpătură, textul B - umezeala, oboseală. 3. de exem­
plu: ţintă - fix, nu te pricepi - nu ştii, nu cunoşti, surprindere - uimire, ciudat - bizar, straniu; 4. neagră - ad­
jectiv propriu-zis, nume predicativ, aceeaşi - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival, patru -
numeral cardinal, atribut adjectival, să vii - verb predicativ, predicat verbal.
Testul 9: 1. de exemplu: textul A - diafana - gingaşă, străvezie, trasparentă; siderală - solară, astrală; textul B -
i
{
solitare - singuratice; bizare - ciudate; 2. (c). 3. ca-n vis - complement circumstanţial de mod, din cer - com­
plement circumstanţial de loc; 4. textul A - a deschis - conjugarea a IlI-a, suspina - conjugarea I; textul B -
cad - conjugarea a Il-a, stau - conjugarea I. 5. de exemplu: textul A - propoziţie dezvoltată - Un vaiet lin de
clopoţei suspina-abia, ca-n vis, propoziţie simplă - Un vaiet suspina', textul B - propoziţie dezvoltată - Cad din
cer mărgăritare pe oraşul adormit, propoziţie simplă - Cad mărgăritare.
Testul 10: 1. Ghilimele, semn de punctuaţie, marchează absenţa unor părţi din text; 2. de exemplu: textul A -
crud: mărul crud are gust acru. (adjectiv), I-a răspuns crud, rănind-o şi mai mult. (adverb); textul B - întins -
Pe şesul întins vântul adia printre flori, (adjectiv), Admira întinsul câmpiei de la umbra unui salcâm, (subs­
tantiv). 3. următoare - anterioară, laşă - curajoasă, permanent - temporar, friabilă - dură, rezistentă; 4. Am
visat odată, în adolescenţă, un munte de cărţi. - subiect neexprimat inclus, predicat verbal am visat', îmi place
mai mult Andersen. - subiect simplu Andersen, predicat verbal place. (
TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6.eu - două litere, trei sunete, cele - patru litere, patru sunete, adânci - şase litere, cinci sunete, im­
aginare - nouă litere, nouă sunete, bunicilor - nouă litere, nouă sunete. 7. de exemplu: am citit, cititoarea',
8. mă amuz - indicativ, să descopăr - conjunctiv, au lăsat - indicativ, a fi - infinitiv; 9. de exemplu: a fi este

pagina 211
 PARTEA a IV-a

verb copulativ în ultimul enunţ; alte valori sunt: verb predicativ - Cărţile sunt pe raftul bibliotecii, respec­
I
tiv, verb auxiliar - Aş fi recitit cu mare drag acea carte.
Testul 2 : 6. de exemplu: noapte, însă-i; 7. de exemplu: A avut un somn profund şi odihnitor. Este interzis pescui­
tul de somn în Dunăre. 8. de exemplu: Zefirul însă-i domn - verb copulativ; E-atâta vrajă dulce - verb predica­
tiv. 9. Prima cratimă leagă verbul auxiliar de verbul de conjugat, evidenţiind forma inversă de perfect compus.
A doua cratimă marchează elidarea vocalei î şi pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite, având
drept consecinţă evitarea hiatului şi reducerea numărui de silabe în enunţ, iar la nivel prozodic contribuie
la păstrarea măsurii şi a ritmului versurilor etc.
Testul 3: 6. de exemplu: pastelate, sângeros, devastatoare; 7. de exemplu: banal, obişnuit - sinonime; unic, origi­
nal, particular - antonime; fluturând - atribut verbal; la infinitiv - Şi-a exprimat intenţia de a participa la
proiect, la supin - Are o pasiune veche pentru pescuit. 9. de actor - acuzativ, atribut substantival prepoziţional;
ei - genitiv, atribut pronominal genitival; noastră - nominativ, atribut adjectival; elegante - genitiv, atribut
adjectival; caldă - nominativ, nume predicativ.

CLASA a V l l - a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: încet - agale, lin, domol; înaintezi - avansezi; alpin - montan; primejdie - pericol; rocă -
piatră; 7. odată - compunere prin contopire; desprinde - derivare cu prefix; gingăşia - derivare cu sufix; visat -
schimbarea valorii gramaticale (conversiune); compunere prin contopire; 8. erau - în text, verb copulativ;
Toţi prietenii mei erau în parc. - verb predicativ; am ajuns - în text, verb predicativ; Cu dăruire şi efort, am
ajuns un olimpic redutabil. - verb copulativ; 9. pas - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct;
al primejdiei - cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut substantival genitival; de ea - cazul acuzativ, funcţia
sintactică de complement indirect; zece - cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; liber - cazul
nominativ, funcţia sintactică de nume predicativ.
Testul 2 : 6. de exemplu: obraznic - insolent; modest - decent; îndrăzneală - curaj; sparg - străpung; prieten - amic;
7. de exemplu: îndrăzneală, meu; 8. cu mine - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; -mi -
cazul dativ, funcţia sintactică de atribut pronominal; -o - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement
direct; mă - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct; eu - cazul nominativ, funcţia sintactică
de subiect; 9. Ar trebui să mă admiri: ar trebui - modul condiţional-optativ; să admiri - modul conjunctiv.
Testul 3:6. cuprinsul - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); despletind - derivare cu prefix; curgători -
derivare cu sufix; de pe - compunere prin alăturare; unse - schimbarea valorii gramaticale (conversiune);
7. de exemplu: înalt - jos, scund; lin - iute, repede; lungi - scurte; râde - plânge; mărunţi - mari; 8. de exem­
plu: Admiram caii superbi, galopând pe pajişte. - complement circumstanţial de timp; Căluţul se îndrepta ga­
lopând spre stăpânul şi prietenul său. - complement circumstanţial de mod; 9. -şi - pronume reflexiv, cazul dativ
(posesiv), formă neaccentuată, funcţia de atribut pronominal; curgătorii - adjectiv propriu-zis, cazul acuza­
tiv, funcţia de atribut adjectival; gleznele - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;
ei - pronume personal, cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut pronominal; cu amurg - substantiv comun,
cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL a l IIM e a
Testul 1 : 1. de exemplu: înflorită, mele; 2. ce - în text: pronume relativ: Ce s-a întâmplat în excursie? - pronume
interogativ; Cefilme preferi? - adjectiv pronominal interogativ; Am remarcat ce gusturi rafinate ai în materie

pagina 212
1 1
I RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE

de muzică şifilm. - adjectiv pronominal relativ; Cefrumos e asfinţitul', vara! - adverb. 3. marcă a coordonării
prin juxtapunere, în interiorul unei enumeraţii; A. frumoasă - adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, funcţia sin­
tactică de atribut adjectival; cui - pronume relativ, cazul dativ, funcţia sintactică de subiect; ca ofloare - sub­
stantiv comun, cazul acuzativ, funcţia sintactică de nume predicativ; tale - adjectiv pronominal posesiv,
cazul nominativ, funcţia sintactică de atribut adjectival.
Testul 2:1. de exemplu: emigraţi., trădată, mirat,fermentează. 2. Păsări albe străbat văzduhul. Nu-ţi cer nimic în schimb
pentru ajutorul oferit. 3. care - în text: pronume relativ; Am aflat pe care coleg te poţi baza mereu. - adjectiv pro­
nominal relativ; noaptea - în text: adverb de timp; Noaptea trecută a fost plină de stele. - substantiv comun;
4. din tăceri - complement indirect, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural,
cazul acuzativ, precedat de prepoziţia simplă din; să pot - predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, con­
jugarea a Il-a, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numărul singular; urzi - comple­
ment direct, exprimat prin verb predicativ, conjugarea a IV-a, diateza activă, modul infinitiv; păienjenişuri -
complement direct, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ.
Testul 3: 1. de exemplu: autoritare, expresive, utilitare, spontane. 2 . întinse - conversiune; întotdeauna - compunere
prin contopire; arătător - derivare cu sufix; nefăcut - derivare cu prefix; 3. de exemplu: indicativ: am aflat;
conjunctiv: să stau; condiţional-optativ: ar aduce; imperativ: nu te zgrămili!; 4. ei - pronume personal, cazul
genitiv, funcţia sintactică de atribut pronominal genitival; poezie - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia
sintactică de nume predicativ; -mi - pronume personal, cazul dativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică
de complement indirect; cu care - pronume relativ, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia simplă cu, funcţia
sintactică de complement indirect.
Testul 4: 1. adâncul - schimbarea valorii gramaticale; dulce-stinsă - compunere prin alăturare; singurătate - de­
rivare cu sufix; câteodată - compunere prin contopire; 2 . de exemplu: odinioară - pe vremuri, cândva, odată;
stingher - singur, străin, izolat; convoi - coloană, rând, şir; smerit - umil, supus, respectuos; 3. (floare) de
lumină - în text, atribut substantival prepoziţional; Privirea lui era de lumină şi de speranţă. - nume predi­
cativ; Mă tem de lumină. - complement indirect. 4. mai pustie, urcând, (se văd) ca nişte cerşetori, (se rup) de vânt.
Testul 5: 1. Verde-mpărat - compunere prin alăturare; vindecătoare - derivare cu sufix; numai - compunere prin
contopire; mistuită - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); 2 . de exemplu: icoana - imaginea; pieri -
dispăru; încet - lin, domol; adâncă - profundă. 3. care - pronume relativ, cazul nominativ, funcţia sintactică de
subiect; noastre - adjectiv pronominal posesiv, cazul dativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; o - pronume
personal, cazul acuzativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică de complement direct; amor - substantiv comun,
cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut substantival genitival; 4. şi - în text, conjuncţie coordonatoare copulativă;
Şi-a amintit cu drag de noi. - pronume reflexiv; Vreau şi eu la olimpiadă! - adverb; a - în text, verb auxiliar; în
sufrageria bunicii, miroase a gutui. - prepoziţie; Sunt o prietenă adevărată a cărţii. - articol posesiv-genitival.
Testul 6: 1 . de exemplu: dorul, întristare, respectiv melancolie, durere; 2. de exemplu: invizibil - nevăzut, enig­
matic - misterios, lector - cititor, recreaţie - pauză; 3. aşa eram - predicat nominal; aşa... aufost - predicat no­
minal; cred - predicat verbal; îi - predicat verbal; 4. de exemplu: realităţi - complement direct, exprimat prin
substantiv; mereu - complement circumstanţial de timp, exprimat prin adverb de timp; jucându-se - com­
plement circumstanţial de timp, exprimat prin verb la modul gerunziu; în jurul lor - complement circum­
stanţial de loc, exprimat prin pronume personal.
Testul 7: 1. de exemplu: Papagalii sunt hrăniţi cu mei.; Mi-e dor de parfumul nopţilor de mai.; Am pescuit, cu tata,
un lin.; Am o mie de lucruri frumoase să vă povestesc.; 2. de exemplu: piere, pânzele, amiaza, lacrima; 3. Mi-au
secat pleoapele; 4. toamna - în text, substantiv comun; Toamna se numără bobocii. - adverb de timp; ale cui -
în text, pronume interogativ; Am aflat ale cui erau versurile despre toamnă. - pronume relativ; şi - în text,
conjuncţie coordonatoare copulativă; Şi-a propus să obţină un rezultat excelent la olimpiadă. - pronume re­
flexiv, formă neaccentuată; de - în text, prepoziţie simplă; De vrei, putem merge împreună la bibliotecă. - con­
juncţie subordonatoare.

pagina 213
 PARTEA a IV-a I
Testul 8: 1 . a înfrunzi - a desfrunzi; 2 . de exemplu: duh - spirit; destin - soartă; senin - liniştit, fericit; har - dar, însuşire,
vocaţie; 3. delimitează de context un substantiv în cazul vocativ, marcând intonaţia specifică; 4. de exemplu: La
cine - pronume interogativ; mă - pronume reflexiv; în plop - substantiv comun; vechi - adjectiv propriu-zis.
Testul 9: 1 . de exemplu: născocire, încurcătură; 2 . albastru, verde, stacojiu, roz; 3. culoare... săfii - predicat no­
minal; ai vrea - predicat verbal. 4. pe care - pronume relativ, complement direct; de desenat - verb la modul
supin, complement indirect; şapte - numeral cardinal cu valoare adjectivală, atribut adjectival; fiecare - ad­
jectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
Testul 10: 1. altceva - compunere prin contopire; lucioasă - derivare cu sufix; şiretenie - derivare cu sufix; nos­
tru - schimbarea valorii gramaticale; 2 . de exemplu: fantomă - nălucă; pâclă - ceaţă; molcom - încet, uşor,
lin; capăt - sfârşit, final; 3. de exemplu: A dormi mai mult în vacanţă este un obicei pe placul tuturor. - subiect;
Nu pot renunţa la obiceiul de a dormi puţin la prânz. - atribut verbal; Din cauza oboselii, a început a dormi în
timpul cursurilor. - complement direct; înainte de a dormi, verific dacă am făcut tot ce mi-am propus în ziua
respectivă. - complement circumstanţial de timp. 4. oglinzile - substantiv comun, cazul nominativ, funcţia
sintactică de subiect; lucioasă - adjectiv propriu-zis, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; mi -
pronume personal, cazul dativ, formă neaccentuată, funcţia sintactică de complement indirect; împotriva
luminii - substantiv comun, cazul genitiv, funcţia sintactică de complement indirect.

TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1 : 6. de exemplu: (se) înnoptează; (viaţa) mea - adjectiv provenit din pronume posesiv; 7. de exemplu: Din
motive economice, în România au fost închise multe mine. Pasul Mestecăniş oferă călătorilor privelişti de neui­
tat. 8. cu ceva - pronume nehotărât, cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; vreo - adjec­
tiv pronominal nehotărât, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut adjectival; 9. de exemplu, adjectivul
pronominal vreo este scris în două cuvinte, din raţiuni prozodice.
Testul 2: 6. întunecate, respectiv albe\ 7. pe care - complement direct; de exemplu: îmi plac prietenii cu care te afişezi
prin oraş. - complement indirect; Dintre colegi, nu-l ştiu pe acela de care aifost ajutat la matematică. - complement
de agent; Au văzut toţi lângă care dintre prieteni te-ai aşezat. - complement circumstanţial de loc; Nu am reţinut
prea bine după care intru laproba orală. - complement circumstanţial de timp etc.; frumoasă - adjectiv propriu-zis,
cazul vocativ; de argint - substantiv comun, cazul acuzativ; cu... guri - substantiv comun, cazul acuzativ; două -
numeral cardinal cu valoare adjectivală, cazul acuzativ; întunecate - adjectiv provenit din verb la participiu, cazul
acuzativ; 9. de exemplu: ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint - delimitează de context o structură (ad-
jectiv-substantiv) în cazul vocativ; ploaie miniaturală de-accente, virgule şi puncte - coordonare prin juxtapunere.
Testul 3: 6. de exemplu: Vara mea lucrează în administraţie.', A nu avea timp pentru lectură este o mare problemă.',
Această irupţie nu se tratează cu antibiotice.', Această carte menţionată în bibliografie estefoarte importantă pen­
tru pregătirea olimpiadei.', Nimic nu este mai primejdios decât o operaţie pe cord. 7. articol hotărât (proclitic): dis­
curile lui Emil, Requiem-ul lui Mozart; pronume personal în cazul genitiv: Nini Rosso şi trompeta lui. 8. ar f i -
modul condiţional-optativ, timpul prezent; să se cheme - modul conjunctiv, timpul prezent; am traversat - modul
indicativ, timpul perfect compus; nu eram - modul indicativ, timpul imperfect; terminase - modul indicativ,
timpul mai-mult-ca-perfect; 9. de exemplu: eram o ruşine, un afon (substantive); e clar (adverb).

CLASA a V II l- a
TESTE INIŢIALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. dumneavoastră - compunere prin contopire, lipit - conversiune, cântare - conversiune, trecutului -
conversiune, iernaticul - derivare; 7. muzică, romanţa, tactul, uvertura, cor, 8. Mi-aşfi doritfoarte mult să văd

pagina 2 1 4
 RĂSPUNSURI Şl SUGESTII DE REZOLVARE
piesa de teatru, (diateza activă), Romanţa este interpretatei de o soprană celebră, (diateza pasivă); 9. (lac) toate -
pronume nehotărât, subiect; cărţile toate - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
Testul 2: 6. de exemplu: bucată - perioadă; înecată - scăldată; săgetau - zburau; maliţios - răutăcios; noimă - sens;
7. de exemplu: strălucirea, îngheţate, neînchipuit (derivate); pe sub, cineva (compuse); 8. în lungul - locuţiune
prepoziţională,/¿n? sfârşit - locuţiune adjectivală; 9. tăcu - conjugarea a doua, timpul perfect simplu; era -
conjugarea a patra, timpul imperfect.
Testul 3: 6. diftongi - poarta, serii, pieirii, iubirii; hiat - pieirii; 7. de exemplu: Mai are de parcurs o milă până
la destinaţie; Albul era stăpânul negrilor.; 8. de exemplu: verb la gerunziu - trecând; A obţinut permisiunea de
a trece graniţa, (modul infinitiv, atribut verbal); Mai are de trecut în registru câteva date. (modul supin, com­
plement direct); 9. mă - cazul acuzativ, funcţia de complement direct; noaptea - cazul nominativ, funcţia de
subiect; cu ochii - cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect; ei - cazul genitiv, funcţia sintactică
de atribut pronominal; de aur - cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL al lll-le a
Testul 1: 1. de exemplu: câmpul semantic al timpului - clepsidră, ceas, minute, secunde; 2. curgând - atribut verbal,
verb la gerunziu, tot - atribut adjectival, adjectiv pronominal nehotărât, nicicând - adverb de timp, complement
circumstanţial de timp, timp - substantiv comun, complement de agent; 3. Par să dispar - verb copulativ, Pare
că timpul se scurge lent. (verb predicativ); 4. Prin care se scurg înspre cer Atlantide. - propoziţie atributivă, ele­
ment regent - substantivul o clepsidră, element de relaţie - pronumele relativ cu prepoziţie prin care.
Testul 2 : 1 . de exemplu: pripit - grăbit (sinonim), lent, calm, agale (antonim), stăruitor - insistent (sinonim), su­
perficial (antonim); 2. Prima virgulă separă un substantiv în cazul vocativ, iar a doua separă două propoziţii
subordonate, marcând un raport de coordonare prin juxtapunere.; 3. scriu - diftongul iu, cuvinte cu hiatul
i-u: piuit, ţiuit etc; 4. de exemplu: locuţiune verbală - să dea târcoale, locuţiune conjuncţională - ca şi cum,
până ce, pentru că, după cum; fraza - Ursul nu înceta să dea târcoale stupului, pentru că simţea mirosul mie­
rii. 5. căruia i-afost dat - atributivă, să întrezărească infinitul Dumnezeu matematic - subiectivă.
Testul 3: 1. Iar fata aceea, iată,/Se uită la mine cu sufletul... - Virgula separă o interjecţie de restul enunţului.;
Punctele de suspensie marchează întreruperea discursului liric şi creează o pauză meditativă; 2. de exemplu:
stinse, se revarsă; sens propriu - Flăcările focului de tabără au fost stinse., Primăvara apele râului se revarsă.
3. un - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival, tăcând - verb predicativ, complement circum­
stanţial de mod, îmi - pronume personal, complement indirect, ta - adjectiv pronominal posesiv, atribut ad­
jectival. 4. de exemplu: să mă iubeşti - a mă iubi (complement indirect).
Testul 4: 1. de exemplu: textul A - ţesute, textul B - aceeaşi, apusul', 2. de exemplu: ruine - epave, rămăşiţe; se­
nine - luminoase, indistinct - neclar, ambiguu; exaltă - elogiază, slăveşte; 3. d e- prepoziţie (de mult) şi con­
juncţie (de nu iubeai)', 4. să devin conştient, eram concentrat; 5. de exemplu: Nu se ştie dacă mai rămâne la noi
sau dacă pleacă imediat după petrecere.
Testul 5: 1. de exemplu: antonime - să plângă - râd', sinonime - privesc-zăresc; 2. Cratima, semn de ortografie,
marchează elidarea vocalei î şi pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite rostite în tempo rapid,
iar la nivel prozodic contribuie la conservarea ritmului şi a măsurii versurilor.; Două puncte, semn de punc­
tuaţie, anticipează vorbirea directă, adresarea eului liric către fiinţa iubită.; 3. de exemplu: diateza pasivă - e
scrisă, diateza reflexivă - s-ar opri; 4. lui - pronume personal, cine - pronume interogativ; Am aflat cine a răspân­
dit vestea despre plecarea lui Mircea. {cine - pronume relativ, lui - articol hotărât); 5. unde ne aşteaptă înge­
rul iubirii - atributivă, predicativă - întrebarea este unde ne aşteaptă îngerul iubirii.
Testul 6: 1. această, nefirescul, sfârşitul, premianţi', 2. de exemplu: textul A - febrilitate-lncordare, înfrigurare; tex­
tul B - contemplu-analizez; 3. preocupate - adjectiv provenit din participiu, complement circumstantial de mod;

pagina 215
 PARTEA a IV-a f

păcăli - verb predicativ, complement direct; al cărei - pronume relativ, atribut pronominal genitival; cum -
adverb relativ, nume predicativ; 4. de exemplu: textul A - să înceapă exact la 4, termen regent - verbul im­
personal trebuia; textul B - ce-aşfi ajuns în viaţă, termen regent - verbul reflexiv impersonal nu se ştie.
Testul 7: 1 . de exemplu: derivare - somnoroasă, a înflorit; conversiune - tăcute, meu; 2 . de exemplu: uitarea -
amintirea, a răsărit - a dispărut, divin - uman, clară - difuză. 3. de exemplu: când - adverb relativ, azi - ad­
verb de timp; 4. dulce - acuzativ, tăcute - genitiv, plin - nominativ, divin - acuzativ. 5. de exemplu: Să
reuşeşti în viaţă înseamnă să fii foarte hotărât.
Testul 8: 1. de exemplu: Pescarul a refăcut legătura dintre funii.; Intre mamă şi copil se creează o legătură pro­
fundă.; 2. Linia de pauză marchează absenţa predicatului din propoziţie. 3. de exemplu: textul A - îşi (drese
glasul), caz dativ, atribut pronominal; textul B - ne (suportam) - caz acuzativ, complement direct; 4. raport
de subordonare, realizat prin conjuncţia subordonatoare compusă ca...să; raport de coordonare, realizat prin
conjuncţia copulativă şi.
Testul 9 : 1 . de exemplu: fricos, neînfricat, înfricoşat, a înfricoşa, înfricoşător etc; 2 . substantive - frica, îndoiala, teama;
verbe - sperie, să tresari; 3. de exemplu: textul A - Orice început este greu. (substantiv), Romanul început ieri
m-a captivat, (adjectiv); textul B - Străinul călătorea prin lume. (substantiv), Parcă avea un glas străin, (adjectiv);
4. nicio - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival; a călători - verb predicativ, atribut verbal; vieţi - sub­
stantiv comun, atribut substantival prepoziţional; am fost adusă - verb predicativ, predicat verbal.
Testul 10: 1. de exemplu: textul A - confuzie, hiat Le; piere, diftong ie; textul B - dinaintea, hiat ad, haina,
diftong ai; 2. de exemplu: textul A - rămase-ntr-o confuzie (verb copulativ); textul B - a rămas în sat (verb
predicativ); 3. de exemplu - ce frumoasă, atât de nobilă; 4. a mea - pronume posesiv, nume predicativ;
mi- - pronume personal, complement indirect; 5. n-ar fi un păcat analiza simţirilor ei? - să se analizeze
simţirile ei, propoziţie subiectivă.

TESTE FINALE
SUBIECTUL I.C.
Testul 1: 6. de exemplu: mâni - mâini, doară - doar; 7. dulce - complement circumstanţial de mod, ochii - com­
plement direct, mi- - complement indirect, -i - complement direct, întuneci - predicat verbal; 8. unde - ad­
verb interogativ; Nu mi-a spus unde pleacă. - adverb relativ; 9. de exemplu: A ţinut cât durează o clipă doară. -
Apare un element de relaţie cu rol subordonator, adverbul relativ cât, un nou predicat şi, implicit, o nouă
propoziţie, subordonată circumstanţială de timp.
Testul 2: 6. Ghilimele separă vorbirea directă, povestirea lui moş Costan de povestirea-cadru.; 7. de exemplu: se stre­
coară - năvălesc, domol - agitat, moale - puternic, înserării - răsăritului, limpede - înnorat; 8. Eram pe-atunci ostaş
tânăr - subiect neexprimat inclus, predicat nominal - eram ostaş; C-atunci aşa era lumea - subiect simplu - lumea,
predicat nominal - aşa era; 9. de exemplu: parc-ar citi în carte vremile trecute - circumstanţială de mod.
Testul 3: 6. de exemplu: halucinantă - impresionantă, grandioasă; monotonie - uniformitate; 7. mă va petrece -
pronume personal; n-am să mă mai rog - pronume reflexiv; 8. poate - adverb de mod; Poate că vom afla vi­
novatul. - subiectivă, poate - adverb predicativ; 9. de exemplu: dacă sunt sau nu mai sunt - completive directe.

pagina 21 6
 J k\
n t» » p s u tu r ii
■ mmmm u tutui
m im s t ia a m -a -
*A I C titiA lTE ARTE
CLASA a V-a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-le a
Test de iniţiere: 1. de exemplu: verde, verzui, înverzi, înverzire; 2 . piatră - pietricică, - ulicioar&,floare -
floricică, inimă - inimioară; 3. de exemplu: răsfaţă - încântă, delectează; mlădieri - unduiri; tăcere - linişte;
surâs - zâmbet; 4. umilă - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, simplu, variabil cu patru forme
flexionare, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ (prin acord cu substantivul uliţă); tăcerea -
complement direct exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ,
articulat cu articolul hotărât -a; şedea - predicat verbal exprimat prin verb predicativ, simplu, modul indi­
cativ, timpul imperfect, persoana a IlI-a, numărul singular; ei - atribut pronominal exprimat prin pronume
personal, persoana a IlI-a, numărul singular, cazul genitiv.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL I.B.
Testul 1: 1 . plăcere - 7 litere, 7 sunete; China - 5 litere, 4 sunete; originea - 8 litere, 8 sunete; dulci - 5 litere, 4
sunete; strepeziţi - 10 litere, 10 sunete; 2. de exemplu: Vorbele lui dulci bau mângâiat sufletul., Ştirile despre
vreme s-au difuzat mai devreme.; 3. de exemplu: calităţile - însuşirile, savoarea - gustul, suculenţa; stare -
senzaţie, caniculare - toride, nu suportă - nu acceptă; 4. un substantiv în cazul genitiv - pufului, un cuvânt
fără funcţie sintactică - că, un articol nehotărât - o, un adjectiv în cazul nominativ - apropiată, un predicat
nominal - sunt o rudă; 5. Virgula separă elementele unei enumeraţii.; 6. de exemplu: receptorul - cititorii
revistei Plafar, canalul - site-ul www.revistaplafar.ro.
Testul 2: 1. mijloacele - 10 litere, 10 sunete; biologică - 9 litere, 9 sunete; speciile - 8 litere, 8 sunete; Oceania - 7
litere, 6 sunete; acestea - 7 litere, 7 sunete; 2. de exemplu: Pământul uscat ofileşte plantele. îşi simţea sufletul
uscat din cauza singurătăţii.; 3. de exemplu: suprafaţa - întinderea, diversitate - varietate; reducerea - diminuarea,
durabile - trainice, viabile; influenţează - modifică; 4. un substantiv în cazul genitiv - oamenilor, un pronume
personal în cazul acuzativ - ne, un substantiv articulat hotărât - hrana, un adjectiv în cazul acuzativ - mare,
un verb la modul indicativ - respirăm; 5. Cratima înlocuieşte vocala î şi leagă două părţi de vorbire diferite
care se pronunţă împreună.; 6. de exemplu: emiţătorul - autorul articolului Pădurea - plămânul verde al
Pământului, canalul - site-ul www.infomediu.eu.
Testul 3: 1. deschise - 8 litere, 7 sunete; extindă - 7 litere, 8 sunete; cele - 4 litere, 4 sunete; portocaliu - 10 litere,
10 sunete; relaxantă - 9 litere, 10 sunete; 2. de exemplu: Abia aştept zilele calde ale primăverii., Privirile sale
calde îl învăluiau cu dragoste.; 3. deschise - închise, calde - reci; 4. un substantiv în cazul acuzativ - natură, un
pronume personal în cazul dativ - ne, un substantiv articulat nehotărât - o culoare, un adjectiv în cazul no-

pagina 217
 PARTEA a IV-a I
minativ - verde, un verb la modul conjunctiv - să ne concentrăm; 5. Cratima leagă două părţi de vorbire di­
ferite care se pronunţă împreună, verbul la gerunziu şi pronumele cu formă neaccentuată.; de exemplu:
emiţătorul - autorul articolului Efecte psihologice şi fizice ale culorilor, codul - limba română.

CLASA a Vl-a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-lea
Test de iniţiere: 1. de exemplu: trăieşte - vieţuieşte, moare; suspinând - oftând, râzând; 2. la marginea - cazul
acuzativ; drumului - cazul genitiv; izvorul - nominativ; de stele - acuzativ; 3. predicat verbal: trăieşte, poţi
(modul indicativ); atribut: îndrăgostit (modul participiu); complement direct: auzi (modul infinitiv); com­
plement circumstanţial de timp: suspinând (modul gerunziu); 4. La marginea drumului trăieşte izvo-
rul/Indrăgostit de stele. - propoziţie enunţiativă, dezvoltată, afirmativă, principală; Nu trăieşte izvorul? -
propoziţie simplă, negativă, interogativă.

TESTE DE ANTRENAMENT
SUBIECTUL I.B.
Testul 1: 1. perioadă - diftong oa,foioaselor - triftong ioa; 2. de exemplu: care - Spre înserat pe drum trec multe
care încărcate cufân., Am aflat care este responsabilul grupei.; vară - Zilele de vară sunt toride., Am vorbit cu o
vară a mamei.\ 3. Ghilimelele [...] marchează absenţa unei părţi din text.; 4. Un verb cu funcţia sintactică
de complement - avea, un adjectiv pronominal demonstrativ - această, un atribut substantival genitival - re­
coltei, un nume predicativ multiplu - e un moment [...], un eveniment, o propoziţie simplă - este anotimpul,
5. Textul dat are caracter nonliterar, întrucât se referă la aspecte din realitate - caracteristicile anotimpului
toamna, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic. In plus, acest
articol îşi propune să informeze cititorii cu privire la manifestările toamnei în diverse zone geografice, la sem­
nificaţiile şi la stările asociate acestui anotimp.; 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul articolului Anotim­
pul toamna, iar canalul este site-ul www.interferente.ro.
Testul 2 : 1 . cele - 4 litere, 4 sunete; tranziţia - 9 litere, 9 sunete; echinox - 7 litere, 8 sunete; marchează - 9 litere,
7 sunete; acelaşi - 7 litere, 7 sunete; 2. de exemplu: echivalenţă - egalitate, simultan - concomitent, criterii -
reguli, diferenţieri - deosebiri, renaşterea - reînvierea; 3. Ghilimelele [...] marchează absenţa unei părţi din
articolul citat.; 4. Patru - numeral cardinal, atribut adjectival; primăverii - substantiv comun, atribut sub­
stantival genitival; acelaşi - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival; au marcat - verb predica­
tiv, predicat verbal; întotdeauna - adverb de timp, complement circumstanţial de timp; 5. Textul-suport
face parte dintr-un articol publicat pe site-ul Wikipedia şi are caracter nonliterar, întrucât se referă la aspecte
din realitate - caracteristicile anotimpului primăvara, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiec­
tivităţii şi ale spiritului practic. In plus, acest text are ca scop informarea cititorilor cu privire la datarea
primăverii în cele două emisfere ale globului şi face referire la diferite criterii prin care se marchează acest
anotimp, limbajul folosit fiind specializat, lipsit de expresivitate.; 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul ar­
ticolului Anotimpul primăvara, iar canalul este site-ul www.wikipedia.org.
Testul 3 : 1 . erbacee, perene, favorabile, limbul,protectori-, 2 . Solul i-a adus veşti noi de pe câmpul de luptă, (omonim);
A trimis un mesager la curtea împăratului, (sinonim); 3. de exemplu: In prezent, pajiştile naturale sunt tot mai puţine;
suntpăşunate natural de oi, capre; 4. un verb la mod nepersonal - creând-, un pronume personal în cazul geni­
tiv - lor; un complement indirect - cu ceară-, un subiect multiplu - bacterii, ciuperci, alge, precum şi milioane; un
cuvânt fără funcţie sintactică - şi; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul, se referă la as­
pecte din realitate - ecosistemul din pajiştile naturale, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii
şi ale spiritului practic. In plus, acest articol îşi propune să informeze cititorii cu privire la tipurile de plante din
aceste zone şi la caracteristicile lor, prin intermediul unui limbaj specializat, predominând neologismele.; 6. De
exemplu: Emiţătorul este autorul articolului Ecosistemul unei pajişti, iar codul este limba română.

pagina 218
I RĂSPUN SUR I Şl SUGESTII DE REZOLVARE

CLASA a V ll -a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al IIM e a
Test de iniţiere: 1. înălţate - schimbarea valorii gramaticale (conversiune); nelinişti - derivare cu prefix; oricine -
compunere prin contopire; copilăriei - derivare cu sufix; 2 . de exemplu: unic - incomparabil, inegalabil; ne­
linişte - tulburare, agitaţie; drapel - stindard, steag; singuratic - solitar; 3. în care - pronume relativ, simplu, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia în, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp; tuturor - adjectiv
pronominal nehotărât, cazul dativ (prin acord cu substantivul mişcărilor), funcţia sintactică de atribut adjectival;
marilor - adjectiv propriu-zis, cazul genitiv (prin acord cu substantivul plecări), funcţia sintactică de atribut ad­
jectival; te - pronume personal, cazul acuzativ (formă neaccentuată), funcţia sintactică de complement direct;
acele - adjectiv pronominal demonstrativ, cazul acuzativ (prin acord cu substantivul lumi), funcţia sintactică de
atribut adjectival; 4. Marchează o pauză în discurs cu caracter afectiv, care trădează emoţiile şi stările locutorului.

TESTE DE ANTRENAMENT
S U iliC T U L L I ,
Testul 1:1. nevoia - diftong, aceştia - hiat; 2 . dezlănţuirea - derivare parasintetică, astfel - compunere prin con­
topire, acest - conversiune, totuşi - compunere prin contopire, necunoscut - derivare cu prefix; 3. diateza
pasivă - nu au fost stabilite, diateza reflexivă - se simte; 4. istorici - substantiv comun, complement de agent;
traversa - verb predicativ, complement direct; această - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjecti­
val; rudimentare - adjectiv propriu-zis, atribut adjectival; trunchiul - substantiv comun, complement circumstanţial
de mod; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul se referă la aspecte din realitate - isto­
ria corăbiilor, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic, oferind
răspunsuri la unele întrebări punctuale despre originile şi evoluţia corăbiilor şi a bărcilor. Scopul textului este
informativ, iar limbajul este specializat şi valorifică sensurile proprii ale cuvintelor: dispozitiv plutitor, canoe
rudimentare etc.; 6. de exemplu: Receptorii textului dat pot fi, pe de o parte, cititorii fascinaţi de istoriile regăsite
şi interesaţi de subiectul articolului, iar pe de altă parte, persoanele care profesează în domeniul navigaţiei şi
au nevoie de cunoştinţe de specialitate.
Testul 2:1. de exemplu: Virgula, semn de punctuaţie, separă elementele unei enumeraţii şi marchează un raport de
coordonare prin juxtapunere, în secvenţa: casefrumos proporţionate, cochete, integrate în peisaj. Cratima, semn de
ortografie, în structura ţi-l, leagă două pronume personale cu formă neaccentuată care se pronunţă împreună;
2 . românesc - derivare cu sufix, macrocosmos - compunere prin contopire, noştri - conversiune, frumos - con­
versiune, strămoşilor - derivare cu prefix; 3. afi este verb copulativ în text; Casa bunicilor este în livadă. - verb
predicativ; Aşezările strămoşeşti sunt descrise detaliat de către specialişti. - verb auxiliar la diateza pasivă; 4. care -
pronume relativ, subiect; a acestuia - pronume demonstrativ, atribut pronominal genitival; nostru - adjectiv
pronominal posesiv, atribut adjectival; îşi - pronume reflexiv, atribut pronominal; greu - adverb de mod, nume
predicativ; 5. Textul dat are caracter nonliterar şi, aşa cum anunţă titlul, se referă la aspecte din realitate - satul
românesc tradiţional şi structura sa, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului
practic, oferind răspunsuri la unele întrebări punctuale despre întemeierea unui sat tradiţional, organizarea lo­
cuinţelor şi a gospodăriilor, tehnica de construcţie a caselor. Scopul textului este informativ, iar limbajul este spe­
cializat şi valorifică sensurile proprii ale cuvintelor: suprafaţa atribuită construcţiilor, zona de activitate economică
etc.; 6. de exemplu: Satele de munte ascund frumuseţi nebănuite şi încântă călătorul obosit oferindu-i loc de
odihnă şi prilejul de a-şi întoarce gândurile spre vremurile de odinioară. Casele cochete stau pitite printre copaci
sau se ivesc de după stânci abrupte şi îl privesc întrebătoare prin ferestrele mici, de la care zâmbesc flori în glastră.
Par să fi existat acolo dintotdeauna, contopindu-se cu peisajul şi fiind mărturia vie a măiestriei vechilor meşteri,
dar şi a anilor care au lăsat urme adânci pe acoperişurile triste sau pe pereţii îmbătrâniţi.
Testul 3: 1. obiect - diftong, combinaţie - hiat; 2. de exemplu: Staţiunea Mamaia este considerată perla litoralului
românesc., Pădurile constituie o manta protectoare pentru planetă', 3. verb copulativ - este un obiect, verb au­
xiliar la diateza pasivă - este iritată', 4. care - pronume relativ, subiect; depunând - verb predicativ, comple-

pagina 21 9
 PARTEA a IV-a
ment circumstanţial de mod; acelui - adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival; de oamenii - sub­
i
stantiv comun, complement de agent; răspunzătoare - adjectiv propriu-zis, nume predicativ; 5. Termenii
ştiinţifici sunt frecvenţi în fragmentul dat, deoarece aparţine unui text nonliterar, care are scopul de a informa
receptorii şi care foloseşte un limbaj specializat, lipsit de expresivitate. 6. de exemplu: Emiţătorul, autorul
articolului Pietre semipreţioase - Perla (mărgăritar), este un specialist sau o persoană care s-a documentat des­
pre tema tratată, iar codul este limba română, în varianta literară.

CLASA a V I I l - a
TEST DE INIŢIERE
SUBIECTUL al lll-le a
Test de iniţiere: 1. de exemplu: straniu - ciudat, bizar; să mă deprind - să mă obişnuiesc, să mă familiarizez;
taină - secret, mister; grele - grave; 2. adverb de mod: ce (straniu)', pronume relativ: ce (poate)', 3. de exemplu:
subiect: A asculta sfatul părinţilor este un gestfiresc.', atribut verbal: Refuzul de a-şi asculta glasul inimii l-a cos­
tat scump.', nume predicativ: Efortul cel mare a fost de a-i asculta pe toţi cu atenţie şi cu răbdare.; complement
direct: Pot asculta mereu această muzică! etc.; 4. Ce straniu cântă tumultuoasa mare - cântecul straniu al mării;
să mă deprind cu ele - pentru a mă deprinde cu ele.

TESTE DE ANTRENAMENT
S U B IE C T U L I.B .
Testul 1:1. gheaţă, există, lichid, închise, mici; 2. imens - redus, asemănătoare - distincte, majoritară - minoritară,
nenumărate - puţine, dens - rarefiat; 3. Se ştie ce va face el în cadrul echipei. - subiectivă; Fiecarepersoană devine
ce îşi doreşte cu adevărat. - predicativă; 4. care - pronume relativ, subiect; suprafeţei - sunstantiv comun, complement
circumstanţial de loc; alte - adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival; nefologia - substantiv comun, atri­
but substantival apoziţional; variind - verb predicativ, atribut verbal; 5. Neologismele sunt frecvente în fragmentul
dat, deoarece aparţine unui text nonliterar, care are scopul de a informa receptorii şi care foloseşte un limbaj spe­
cializat, lipsit de expresivitate, subordonat domeniului tematic abordat. 6. de exemplu: Emiţătorul, autorul ar­
ticolului Nor, este un specialist sau o persoană care s-a documentat despre tema tratată, iar mesajul este concis,
clar formulat, include informaţii şi date exacte despre culorile norilor şi formarea acestora.
Testul 2: 1 . cuvinte cu diftong -pasărea, deoarece, regenerarea, cuvinte cu hiat - proprietatea, autoincendiere', 2 .
polisemie - Copilul se întinde pe iarba fragedă., Aluatul bine crescut se întinde uşor., Norii ameninţători se
întind pe tot cerul.', omonimie - în cuib se află nouă ouă., Şi-afăcut o prietenă nouă.', 3. îmi amintesc vag ziua
când ne-am întâlnit. - atributivă, Am aflat când vom pleca în excursie. - completivă directă; 4. cenuşă - sub­
stantiv comun, atribut substantival prepoziţional; ce - pronume relativ, subiect; unii - pronume nehotărât,
subiect; îşi - pronume reflexiv, atribut pronominal; din Heliopolis - substantiv propriu, atribut substantival
prepoziţional; 5. (b); 6. de exemplu: Emiţătorul este autorul articolului despre pasărea Phoenix, receptorii sunt
cititorii site-ului Wikipedia, interesaţi de mitologie, mesajul este concis, clar formulat, include informaţii şi
date exacte despre pasărea Phoenix, codul este limba română, iar canalul este site-ul ro.wikipedia.org.
Testul 3: 1. de exemplu - rezervat, cealaltă', 2. Orfeu - substantiv propriu, atribut substantival apoziţional; celor
iniţiaţi - substantiv comun, complement indirect; marcând - verb predicativ, complement circumstanţial de
scop; -şi - pronume reflexiv, complement indirect; se va transforma - verb predicativ, predicat verbal; 3. tene­
bre - întuneric, revelaţia - dezvăluirea, antagonice - contrastante, opuse; celeste - divine, cereşti; mediator - in­
termediar; 4. In structura a-şi asigura, cratima, semn de ortografie, marchează elidarea unei vocale şi în ambele
secvenţe marchează pronunţarea împreună a două părţi de vorbire diferite rostite în tempo rapid, contribuind
la evitarea hiatului.; 5. după ce Tracia devine provincie romană - circumstanţială de timp; contragere - după
transformarea Traciei în provincie romană', 6. de exemplu: Textul dat aparţine unei lucrări ştiinţifice, al cărei
autor este Dorin Maran şi are caracter nonliterar, deoarece se referă la aspecte din mitologie, prezentate fără
intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic, oferind răspunsuri la unele întrebări
punctuale despre muzicianul şi poetul Orfeu. Scopul textului este informativ, iar limbajul este specializat şi
valorifică sensurile proprii ale cuvintelor.

pagina 2 2 0
 Conceptul de auxiliare diferenţiate destinate învăţării lim bii şi literaturii române, realizat
de Editura Paralela 45, are ca punct culminant culegerile de excelenţă - o realizare
editorială unică atât ca amploare, cât şi ca noutate metodică şi didactică.
Aceste culegeri sunt ghiduri fundamentale pentru toate competiţiile de limba şi
literatura română, pentru formarea unei culturi literare şi artistice şi, de ce nu, pentru o
viitoare carieră literară, jurnalistică şi în ştiinţele comunicării.

Limba şi literatura română pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă este

o lucrare structurată în patru părţi, cuprinzând temele cele mai însemnate, conform
programelor şcolare actuale, care pot fi tratate de elevii talentaţi, de la clasa a V-a la
clasa a Vlll-a. Din punct de vedere didactic şi metodic, această lucrare oferă un tip de
pregătire modernă, care se bazează pe învăţarea prin suporturi teoretice şi prin teste
de evaluare/autoevaluare. Concepţia care stă la baza ei este izvorâtă din dorinţa de a
oferi fiecărui utilizator (elev, profesor-antrenor sau părinte-susţinător), direct sau
indirect, posibilitatea de a parcurge toţi paşii necesari atingerii performanţei.

Uus
visualţvision

Intraţi pe WWW.QviS.TO şi puteţi completa electronic

PORTOFOLIUL ELEVULUI.

Xiedu
Intraţi pe WWW.QedU.ro şi puteţi completa electronic
PORTOFOLIUL PROFESORULUI.

ISBN 978-973-47-1866-5

EDITURA Preţ cu TVA: 32 LEI 9 789734 718665 >