Proiect didactic

Propunător: instit. Pintilei Constantina – Lăcrămioara

Unitatea de învăţământ: Şcoala cu Clasele I-VIII Unţeni, jud. Botoşani
Clasa a II-a
Data: 6 mai 2011
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Copilăria
Subiectul lecţiei: Textul narativ (Cel mai bun prieten, după Victor Sivetidis)
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 2 × 50'
Scopul lecţiei: ● dezvoltarea capacităţii de a citi corect, fluent şi expresiv un text cunoscut;
● dezvoltarea capacităţii de a desprinde informaţii esenţiale dintr-un text citit;
● dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris;
● dezvoltarea operaţiilor gândirii, a imaginaţiei creatoare.
Obiective operaţionale: O1 – să citească fluent, corect şi expresiv textul;
O2 – să formuleze, oral şi în scris, enunţuri proprii corecte, logice (pe baza textului citit, folosind cuvinte date);
O3 – să explice utilizarea semnelor de punctuaţie învăţate din textul citit;
O4 – să povestească textul, cu sprijin;
O5 – să-şi exprime propria părere în legătură cu întâmplări, personaje din text;
O6 – să desprindă informaţii esenţiale din textul citit;
O7 – să indice sinonime / antonime pentru cuvintele date;
O8 – să scrie corect, lizibil şi îngrijit cuvinte, enunţuri.
Strategia didactică: inductivă, semidirijată
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, pălăriile gânditoare, explozia stelară, cvintetul, harta povestirii, turul
galeriei, cadranele, ciorchinele
Forme de organizare: frontal, individual (diferenţiat), în perechi, în echipă
Mijloace de învăţământ: manualul, caiete, fişe de lucru, jetoane cu fragmente din texte învăţate, jetoane cu cele şase pălării, jetoane cu
emoticoane, lipici, cretă colorată
Instrumente de evaluare: probe orale, probe scrise, observarea sistematică, aprecieri verbale, corectarea reciprocă
Bibliografie:
 Vasile Molan, Maria Bizdună – Didactica limbii şi literaturii române ( Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru
Învăţământ Primar şi Preşcolar – MEC, Proiect pentru învăţământul rural ), 2006
 Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare, Clasa a II-a, Editura Carminis, Piteşti, 2004

Desfăşurarea lecţiei
operaţionale
Momentele Conţinuturile învăţării Acţiuni şi operaţii de Resurse Evaluare
Obiective

lecţiei învăţare procedurale

1.Moment Asigurarea climatului necesar desfăşurării Elevii îşi aşază materialele pe
organizatoric lecţiei bănci.
Ghiceşte personajul!
2.Captarea şi O1 Pun la dispoziţia elevilor jetoane cu Elevii numiţi extrag câte un Jocul didactic Aprecieri
orientarea O6 fragmente din texte citite (Cel mai bun prieten, jeton, citesc fragmentul şi recunosc Conversaţia verbale
atenţiei după V.Sivetidis şi Banul muncit, după Al.Mitru). personajul despre care este vorba.
(anexa1) Activitate frontală
Cer copiilor să precizeze ce au în comun Răspund. (În ambele texte, copiii
cele două texte. descoperă valoarea muncii.)
Astăzi vom continua studierea textului Cel
3.Anunţarea mai bun prieten, după Victor Sivetidis. Elevii ascultă, se mobilizează, Conversaţia
subiectului şi a Pe parcursul lecţiei trebuie să citiţi corect şi pun întrebări.
obiectivelor expresiv textul, să formulaţi oral şi în scris Scriu în caiete titlul textului şi Activitate frontală
operaţionale enunţuri corecte pe baza textului sau folosind autorul.
cuvinte date, să explicaţi utilizarea semnelor de
punctuaţie învăţate întâlnite în text………
Verificarea, cantitativ şi calitativ, a temei Câţiva elevi citesc tema, iar Conversaţia Aprecieri
4.Reactualizarea efectuate acasă. ceilalţi aduc eventuale completări. Activitate frontală verbale
structurilor Citirea primului fragment Elevul numit citeşte.
învăţate -Ce aflăm din acest fragment? Ce făcea Răspund la întrebări.
anterior băiatul cu jucăriile?
O1 -Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru a se plictisi – a se sătura Conversaţia Probă orală
O2 a se plictisi, a arunca. a arunca – a azvârli Explicaţia Aprecieri
O3 -Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru multe, a multe – puţine, a arunca – a lua Exerciţiul verbale
O7 arunca, a se plictisi. a se plictisi – a se distra
-Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi Formulează enunţuri. Activitate frontală
cuvintele a se plictisi, jucării.
Citirea celui de-al doilea fragment Elevul numit citeşte.
-Ce doreşte băiatul? Răspund.
-Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru spuse – zise , vreau – doresc,
spuse, vreau, fiu. fiu – fecior
-Găsiţi un cuvânt cu sens opus pentru nouă. nouă – veche
-Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul nouă să Formulează enunţuri.
aibă înţelesuri diferite.
Cer elevilor să explice utilizarea unor semne Argumentează.
de punctuaţie din acest fragment.
Citirea celui de-al treilea fragment Elevul numit citeşte.
-Ce i-a cumpărat tatăl? Ce a făcut copilul cu Răspund la întrebări.
plastilina? De ce nu se mai plictisea?
-Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru a a face – a realiza, a găsi–a descoperi,
face, a găsi, prieten, muncă. prieten – amic, muncă – activitate,
ocupaţie, îndeletnicire
-Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru a face, a face – a strica, muncă – odihnă,
muncă, a întreba. a întreba – a răspunde
-Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi Formulează enunţuri.
cuvintele a modela, muncă.
Cer explicarea utilizării unor semne de Argumentează.
punctuaţie din fragmentul citit.
Propun citirea textului selectiv (enunţurile Elevii numiţi citesc.
din care aflăm: ce a modelat băiatul, ce făcea cu
jucăriile; al şaselea alineat; un enunţ care are la
sfârşit semnul întrebării/exclamării etc.), pe
roluri.
 O4 Lectura Cel mai bun prieten este una plină Elevii vor „purta”, pe rând, cele Pălăriile
5.Dirijarea O5 de învăţăminte, iar pentru a-i descifra tainele, şase pălării. În faţa colegilor, vor gânditoare Probă orală
învăţării O6 propun copiilor „jocul” Pălăriile gânditoare. soluţiona, argumenta, îşi vor Conversaţia Aprecieri
(anexa 2) exprima propria părere în legătură Explicaţia verbale
cu fapte şi personaje, în funcţie de
sarcina formulată pentru fiecare Activitate frontală
pălărie.
Activitate diferenţiată
O5 Alcătuirea unui cvintet despre băiat, Exemplu: Probă
personajul principal al întâmplării (12 elevi) 1.băiatul Cvintetul scrisă
2.mic, curios Activitate în
3.se plictiseşte,aruncă, modelează perechi
4.Băiatul descoperă importanţa
muncii.
5.copil
O8 Transcrierea unor proverbe despre muncă
(5 elevi) Probă
Munca ne scapă de trei mari rele: de urât, de Elevii transcriu în caiete Exerciţiul scrisă
fapte rele şi de nevoie. proverbele. Activitate
Munca e brăţară de aur. independentă
Omul muncitor e ca un pom roditor.

Verificarea activităţii independente Elevii prezintă cvintetele alcătuite. Conversaţia Aprecieri

Activitate frontală verbale

O2 Propun copiilor să formuleze întrebări pe Elevii formulează întrebări şi Explozia stelară Probă orală
marginea textului Cel mai bun prieten, pornind răspunsuri. Activitate frontală Aprecieri
de la cuvintele Cine?, Ce?, De ce?, Cum?, Unde? verbale
scrise în colţurile unei steluţe desenate pe tablă.
 O2 Pentru a sintetiza informaţiile desprinse din În echipe de câte 3, elevii Harta povestirii Probă
6.Obţinerea O6 text, propun copiilor să completeze fişa cu harta completează harta povestirii. Pentru Exerciţiul scrisă
performanţei povestirii (anexa 3). completarea rubricii „Evenimente”, Observarea
vor lipi, în ordinea corespunzătoare, Activitate în echipă sistematică
benzi de hârtie pe care sunt scrise
ideile principale.
Expun lucrările la tablă şi cer echipelor să Observă lucrările colegilor, Turul galeriei Corectarea
7.Realizarea examineze produsele colegilor, să-şi exprime discută, fac comentarii, apreciază cu Conversaţia reciprocă
feedback-ului părerea despre ceea ce au realizat. ajutorul unor emoticoane (anexa 4) Aprecieri
Fac aprecieri privind modul în care elevii au pe care le vor lipi. Activitate frontală verbale
colaborat în cadrul grupului. Corectează eventualele erori.
O2 Împart fişele de evaluare (sarcini diferenţiate). Lucrează independent. Cadranele Probă
8.Evaluarea O6 (anexa 5) Exerciţiul scrisă
formativă O7 Activitate
O8 individual
-independentă
O2 -Ce am învăţat astăzi la limba română? Ce am Elevii răspund. Conversaţia Aprecieri
9.Întărirea O5 aflat despre muncă? Ciorchinele verbale
retenţiei şi Scriu cuvântul munca pe tablă şi cer copiilor Argumentează, formulează Explicaţia
realizarea să argumenteze de ce este ea importantă în enunţuri.
transferului viaţa oamenilor. Scriu ideile lor pe tablă, Activitate frontală
realizând un ciorchine.
Tema pentru acasă
Scrie un mesaj pentru băiat, de 5-6 propoziţii, Notează tema.
în care să-i explici de ce munca este prietenul lui
cel mai bun. (10 elevi)
Alcătuieşte câte o propoziţie cu ajutorul
cuvintelor: muncă, a modela, jocuri. (7 elevi)

10.Încheierea Fac aprecieri generale asupra Elevii spun ce le-a plăcut şi ce vor Conversaţia Aprecieri
activităţii comportamentului elevilor la lecţie, evidenţiez să mai înveţe. Activitate frontală verbale
elevii care au fost activi, fac unele recomandări.
Anexa 1

„S-a prefăcut că munceşte, dar prea îi era lene s-o facă

într-adevăr … aşa că i-a cerut mamei un galben.”
(Iliuţă, „Banul muncit”)

„ Tăticule, vreau o jucărie nouă !”

(băiatul, „Cel mai bun prieten”)

„Timp de două luni, a tăiat lemne uscate pe la casele

oamenilor din sat, şi aşa, cu sudoare, a câştigat un galben.”
(Iliuţă, „Banul muncit”)

„ Cine? Plastilina? Nu se poate. Dacă nu o modelezi, stă

cuminte în cutie.”
(băiatul, „Cel mai bun prieten”)

„ Acum ştiu că spui adevărul! Vezi cum îţi pare rău? Aşa e
banul muncit! Îl preţuieşti cu adevărat!”
(Petcu, „Banul muncit”)

„ Pentru că ţi-ai găsit cel mai bun prieten.”

(tatăl, „Cel mai bun prieten”)

Anexa 2

Palariile gânditoare
Pălăria albă (informează) Prezintă pe scurt întâmplarea.

Pălăria roşie (spune ce simte) Ce îţi place sau ce nu îţi place

la personaje ?
Ce te-a impresionat din această
întâmplare?

Pălăria neagră (identifică greşelile) Au făcut greşeli personajele?

Argumentează!

Pălăria galbenă (aduce beneficii) De ce crezi că se plictisea copilul?

Care sunt aspectele bune din
această întâmplare?

Pălăria verde (generează idei noi) Ce s-ar fi întâmplat dacă tatăl nu ar

fi cumpărat plastilina?
Dar dacă băiatului nu i-ar fi plăcut
să modeleze?

Pălăria albastră (extrage concluzii) Care sunt însuşirile băiatului?

Ce învăţăm din acest text?
Ce proverbe se potrivesc textului?
Anexa 3 HARTA POVESTIRII
Locul desfăşurării întâmplării Timpul desfăşurării întâmplării Personajele

Morala TITLUL
Ce învăţăm din această Evenimentele
întâmplare?

AUTORUL

Concluzia
De ce nu se mai plictisea băiatul?
Anexa 4

Îmi place ! Se putea şi mai bine !

Nu v-aţi exprimat corect! Aveţi greşeli de scriere!

Anexa 5
(12 elevi)

Încercuieşte varianta corectă. Înlocuieşte cuvintele subliniate

Munca a devenit cel mai bun prieten
al băiatului pentru că:
a) nu-l lăsa să se mai plictisească;
b) îi stârnea curiozitatea;
c) câştiga bani;
d) îl îndemna să încerce alte lucruri
noi.
cu altele cu sens asemănător.
Copilul se plictiseşte de jucăriile lui.
El şi-a găsit cel mai bun prieten.
________________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________

Alcătuieşte două enunţuri despre Desenează obiectele modelate de

jucăriile sau jocurile tale preferate. băiat.
________________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
 (5 elevi)

Scrie ce vezi în imagini. Transformă cuvintele, ca în model:

jucărie jucării

cutie _____________

_______________ _____________ copil _____________

avion _____________

__________________

Desparte în silabe cuvintele: Desenează obiectele modelate de

băiat.

jucării ___________________

băiat ___________________

munca ___________________