PROIECT DIDACTIC

GRUPA: Mică
EDUCATOARE: Rusoaie Georgeta
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Povestirea educatoarei
TEMA ACTIVITĂŢII: “Căsuţa din oală”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 O1 – să asculte cu atenţie povestea educatoarei;
 O2 – să formuleze răspunsuri cu privire la personajele din poveste;
 O3 – să reproducă un fragment din text;
 O4 – să formuleze răspunsuri folosind cuvântul “oală”.
 Momentele Metode de Material
Conţinutul activităţii
activităţii învăţământ didactic

I Organizarea Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a activităţii se vor lua

activităţii următoarele măsuri:
 aerisirea sălii de grupă
 aranjarea scăunelelor în formă de semicerc
 aşezarea materialului ilustrativ la îndemâna educatoarei explicaţia
 aşezarea personajelor – jucărie în apropierea oalei de pământ conversaţia
(în ordinea în care apar)
 intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă
 controlul ţinutei şi a poziţiei copiilor pe scăunele

II Desfăşurarea În scopul creării unei atmosfere prielnice începerii activităţii, se va

activităţii prezenta copiilor sub formă de surpriză o oală. conversaţia oală
Se vor auzi bătăi în uşă şi la activitate îşi va face apariţia un şoarece
Introducerea în (de jucărie). Se va trezi astfel interesul copiilor pentru activitate. şoricel –
activitate Educatoarea va motiva alegerea temei. jucărie

Anunţarea activităţii Educatoarea va preciza numele poveştii: “Căsuţa din oală”.

Se vor preciza sarcinile copiilor: să asculte cu atenţie povestea
pentru a o putea povesti părinţilor.

Expunerea textului Conţinutul povestirii va fi prezentat de către educatoare clar, expunerea broască –
povestirii coerent, corect şi expresiv, cu un ton şi o mimică adecvată. jucărie
Planul de idei al povestirii: iepure –
1. Şoricelul găseşte oala în mijlocul câmpului şi se instalează în ea. jucărie
2. Şoricelul o primeşte şi pe broscuţă în casă. vulpe – jucărie
3. Pe rând în casă se instalează: iepurele, vulpea şi lupul. demonstraţia lup – jucărie
2
 4. Oala se sparge sub greutatea lui Moş Martin, care nu a ştiut că urs – jucărie
este o căsuţă.
5. Moş Martin se sperie de spargerea oalei de pământ.
6. Cei cinci prieteni care locuiau în oală se sperie şi ei şi fug în
pădure.

Pe parcursul povestirii educatoarea va folosi o serie de mijloace prin

care va nuanţa expunerea în funcţie de stările afective pe care textul
literar le implică şi anume: tonul cald potrivit cu importanţa faptelor,
modularea vocii pentru a imita personajele, marcarea pauzelor
determinate de punctuaţie, mimică şi gesturi adecvate situaţiilor
prezentate. Prin toate aceste mijloace educatoarea va încerca să
imprime povestirii caracterul plastic - intuitiv. De asemenea
educatoarea va sublinia repetiţia: “Casă – căsuţă, cine locuieşte aici?”
pentru a putea fi reţinută de copii în vederea redării ei în partea finală.

Fixarea conţinutului Se va face prin prezentarea imaginilor cu aspecte din poveste.

 Pe cine recunoaşteţi în acest tablou? conversaţia planşe
 Cine a ajuns primul la căsuţă?
 Cine a ajuns al doilea? Dar al treilea, al patrulea …
 Ce face ursul din imagine?

Pentru a ajuta copiii în enumerarea personajelor în ordinea corectă

educatoarea va face referire la personajele jucărie (care vor fi aranjate
în ordinea intrării în căsuţă).

III Încheierea Aprecierea modului cum s-au comportat copiii şi cum au răspuns. Se
activităţii va da copiilor posibilitatea să privească în voie planşele şi să comenteze conversaţia jucării
textul în mod independent. Copiii sunt lăsaţi să se joace cu jucăriile
care reprezintă personajele din poveste.
3
 Pentru a da tuturor copiilor câte o jucărie educatoarea va avea puse
deoparte încă două serii de personaje – jucării.
Copiii vor fi încurajaţi să se joace în pauză cu personajele primite.