Mulţimi şi funcţii

Unitatea de învăţare nr. 1

Mulţimi

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 2

1.1 Mulţimi 2
1.2 Mulţimi echivalente. Mulţimi numărabile 5
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 7
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 8

1
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
Mulţimi şi funcţii

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

• Înţelegerea operaţiilor cu mulţimi
• Definirea mulţimilor numărabile şi a celor nenumărabile
• Determinarea numărabilităţii unor mulţimi de numere

1.1 Mulţimi
Noţiunea de mulţime este o noţiune primară (fundamentală, nu se defineşte) şi
reprezintă o colecţie de obiecte (numite elementele mulţimii) bine definită.

Notaţii:
i) Vom nota cu litere mari mulţimile (A, B etc) şi cu litere mici elementele lor (a, b etc)
ii) Dacă A este o mulţime şi x un element al său, vom scrie “ x ∈ A ” şi vom citi “ x aparţine lui
A “. Dacă x nu se găseşte în A, atunci vom scrie “ x ∉ A ” şi vom citi “x nu aparţine lui A”;
iii) Se notează cu Φ mulţimea vidă (mulţimea care nu are niciun element).

Moduri de definire a unei mulţimi

a) Enumerând individual toate elementele sale ;
b) Specificând o proprietate pe care o au elementele sale.

Definiţia 1.1 ( relaţia de incluziune): Se spune că mulţimea A este inclusă în

mulţimea B, şi se notează A ⊂ B , dacă orice element al lui A este şi element al lui B
( ∀x ∈ A ⇒ x ∈ B ).

Definiţia 1.2 (mulţimi egale): Se spune că mulţimea A este egală cu mulţimea B, şi

se scrie A = B, dacă A ⊂ B şi B ⊂ A .

Observaţii:
i) Dacă A nu este inclusă în B se scrie A ⊄ B , adică ∃x ∈ A astfel încât x ∉ B .
ii) Dacă A este inclusă în B se mai spune că B conţine pe A sau că A este o submulţime
(parte) a lui B.
iii) Dacă A este o mulţime, atunci mulţimea care are drept elemente toate submulţimile lui A
se numeşte mulţimea părţilor lui A şi se notează prin P( A) .

2
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
 Mulţimi şi funcţii

Operaţii cu mulţimi

Definiţia 1.3 (Reuniunea mulţimilor): Se numeşte reuniune a două mulţimi A şi B, şi

se notează A  B , mulţimea tuturor elementelor care aparţin cel puţin uneia din mulţimile A şi
B. Deci, A  B = {x / x ∈ A sau x ∈ B} .

Definiţia 1.4 (Intersecţia mulţimilor): Se numeşte intersecţie a două mulţimi A şi B,

şi se notează A  B , mulţimea elementelor care aparţin şi lui A şi lui B. Deci,
A  B = {x / x ∈ A si x ∈ B}.
Mulţimile A şi B le numim disjuncte dacă A  B = Φ .

Definiţia 1.5 (Complementara unei mulţimi): Fie E o mulţime şi A o submulţime a

sa. Submulţimea lui E formată din acele elemente ce nu aparţin lui A se numeşte
complementara lui A în raport cu E, şi se notează prin C E A Deci CE A = {x ∈ E / x ∉ A}.

Definiţia 1.6 (Diferenţa a două mulţimi): Fie A şi B două mulţimi. Mulţimea formată
din elementele lui A care nu sunt elemente ale lui B se numeşte diferenţa dintre mulţimea A
şi mulţimea B (în această ordine) şi se notează A – B. Deci, A − B = {x / x ∈ A si x ∉ B}.

Definiţia 1.7 (Produs cartezian): Fie A şi B două mulţimi. Mulţimea ale cărei
elemente sunt toate perechile ordonate (a, b), în care a ∈ A, b ∈ B se numeşte produsul
cartezian al mulţimilor A şi B (în această ordine) şi se notează A× B . Deci
A × B = {(a, b ) / a ∈ A, b ∈ B}.

Proprietăţi importante ale operaţiilor cu mulţimi

a) Comutativitatea reuniunii şi a intersecţiei : A  B = B  A, A  B = B  A .

Operaţiile diferenţă şi produs cartezian nu sunt comutative.
b) Asociativitatea reuniunii şi a intersecţiei:
A  (B  C ) = ( A  B )  C , A  (B  C ) = ( A  B )  C
c) Idempotenţa reuniunii şi a intersecţiei : A  A = A, A  A = A.
d) Oricare ar fi mulţimea A, avem A  Φ = A, AΦ = Φ.
e) Distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie şi a intersecţiei faţă de reuniune:
A  (B  C ) = ( A  B )  ( A  C ), A  (B  C ) = ( A  B )  ( A  C ) .
f) Distributivitatea produsului cartezian faţă de reuniune, intersecţie şi diferenţă:
A × (B  C ) = ( A × B )  ( A × C ), A × (B  C ) = ( A × B )  ( A × C )
A × (B − C ) = ( A × B ) − ( A × C )
g) Formulele lui de Morgan : CE ( A  B ) = CE A  CE B , CE ( A  B ) = CE A  CE B , unde A şi B
sunt submulţimi oarecare ale lui E.

3
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
Mulţimi şi funcţii

Aplicaţii:

1) Să se demonstreze relaţiile lui De Morgan:

 n  n  n  n
a) C   A k  =  C Ak ; b) C   Ak  =  C Ak ,
 k =1  k =1  k =1  k =1
unde Ak , k = 1, n , sunt submultimi ale unei multimi E.
Rezolvare:
 n  n
Fie x ∈ C   Ak  ⇒ x ∉  Ak ⇒ x ∉ A1 şi x ∉ A2 şi…. şi x ∉ An
 k =1  k =1
n
⇒ x ∈ C A1 şi x ∈ C A2 şi x ∈ C An ⇒ x ∈  C Ak . Am demonstrat astfel că
k =1

n
 n n
C   A k  ⊂  C Ak . Fie acum y ∈  C Ak ⇒ y ∈ C A1 şi y ∈ C A2 şi … şi y ∈ C An ⇒ y ∉ A1 şi
 k =1  k =1 k =1
n
 n   n  n
x ∉ A2 şi…. şi x ∉ An ⇒ x ∉  Ak ⇒ x ∈ C   Ak  . Rezultă că C   A k  ⊃  C Ak . Prima
k =1  k =1   k =1  k =1
relaţie a lui De Morgan rezultă din cele două incluziuni.
b) Notăm Ak = C Bk , k = 1, n , de unde găsim imediat că Bk = C Ak . Conform primei relaţii a lui
 n  n
De Morgan putem scrie că C   B k  =  C B k . Luând complementara în ambii membri
 k =1  k =1
n
 n 
deducem că  B k = C   C B k  . Tinând cont de relaţiile Ak = C Bk , k = 1, n , şi Bk = C Ak
k =1  k =1 
obţinem a doua relaţie a lui De Morgan.

2) Fie E o mulţime nevidă, P(E ) mulţimea părţilor sale şi A, B ∈ P( E ) nevide. Să se arate că:
a) Dacă A ⊆ B , atunci P( A) ⊆ P( B) .
b) P( A  B) = P( A)  P( B) . c) P( A)  P( B) ⊆ P( A  B) .
d) P( A \ B) ⊆ P( A) \ P( B ) .
Rezolvare:
a) Fie X ∈ P ( A) , cum A ⊆ B , rezultă X ⊆ B şi deci X ∈ P(B) .
b) Se demonstrează prin dublă incluziune. Se aplică a) pentru A  B ⊆ A , A  B ⊆ B . Se
obţine P( A  B) ⊆ P( A), P ( A  B ) ⊆ P ( B ) . Urmează că P( A  B) ⊆ P( A)  P( B) . Cealaltă
incluziune se demonstrează luând X ∈ P( A)  P( B) . X ⊆ A şi X ⊆ B . Rezultă X ⊆ A  B şi
deci X ∈ P( A  B) . Dacă A  B = Φ , atunci P( A  B) = P( A)  P( B) = Φ .
c) Se aplică a) pentru A ⊆ A  B, B ⊆ A  B . Se obţine P ( A) ⊆ P ( A  B ), P ( B ) ⊆ P ( A  B ).
Rezultă că P( A)  P( B) ⊆ P( A  B) .
d) X ⊆ A \ B dacă X \ ( A \ B ) = Φ . Se demonstrează în prealabil egalitatea:

4
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
 Mulţimi şi funcţii

i) X \ ( A \ B ) = ( X \ A)  ( X  B ) . Avem x ∈ X \ ( A \ B) dacă x ∈ X şi x ∉ A \ B dacă x ∈ X şi

( x ∈ A sau x ∈ B ), dacă ( x ∈ X şi x ∉ A ) sau ( x ∈ X şi x ∈ B ) dacă x ∈ ( X \ A)  ( X  B ) . Fie
X ∈ P( A \ B ) , adică X ⊆ A \ B . Conform i) şi observaţiei care o precede, avem
X \ ( A \ B ) = Φ , X \ A = Φ, X  B = Φ; X ⊆ A, X ⊄ B . Rezultă X ∈ P( A) \ P( B) şi
incluziunea este demonstrată.

Test de autoevaluare 1.1

1. Să se arate că ( A − B ) ∪ ( B − A) = ( A ∪ B) − ( A ∩ B ) , pentru orice
mulţimi A şi B.
2. Fie A şi B două mulţimi. Mulţimea ( A − B ) ∪ (B − A) se numeşte
diferenţa simetrică a lui A şi B şi se notează A∆B . Să se arate că:
A∆Φ = Φ∆A = A

1.2 Mulţimi echivalente. Mulţimi numărabile

Definiţia 1.8 (noţiunea de echipotenţă): Două mulţimi A şi B au aceeaşi putere (sunt

cardinal echivalente sau echipotente) dacă există o bijecţie de la A la B.

Notaţie: Dacă A şi B sunt echipotente, vom nota A ~ B .

Definiţia 1.9 (mulţimi finite şi mulţimi infinite): O mulţime este finită şi are n elemente
dacă este echivalentă cu mulţimea {1, 2, 3,...n}. O mulţime care nu este finită se numeşte
infinită.
Observaţii: iv) Dacă A este o mulţime finită cu n elemente, spunem că mulţimea A are
cardinalul n şi scriem cardA = n .
v) Două mulţimi finite sunt echivalente dacă au acelaşi număr de elemente.

Definiţia 1.10 (mulţimi numărabile): O mulţime care are aceeaşi putere cu N se numeşte
mulţime numărabilă. O mulţime infinită care nu este numărabilă se numeşte nenumărabilă.
Observaţii: vi) Elementele unei mulţimi numărabile pot fi aranjate sub forma unui şir,
a1 , a 2 , ..., a n ,...
vii) O mulţime numărabilă este infinită.

Definiţia 1.11 (mulţimi cel mult numărabile): O mulţime este cel mult numărabilă dacă este
fie finită, fie numărabilă.

5
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
Mulţimi şi funcţii

Observaţii: viii) Orice submulţime a unei mulţimi numărabile este o mulţime cel mult
numărabilă.
ix) Reuniunea unei familii finite de mulţimi numărabile sau finite este o mulţime cel mult
numărabilă.
x) Reuniunea unei familii numărabile de mulţimi cel mult numărabile este o mulţime
numărabilă.
xi) Dacă A şi B sunt mulţimi numărabile, atunci A×B este o mulţime numărabilă.
xii) N, Z, Q sunt mulţimi numărabile, iar R şi R \ Q sunt mulţimi nenumărabile.

Aplicaţii:

1) a) Să se arate că mulţimile A = {1,2,3,4,5} şi B = {2,4,8,16,32} sunt echipotente;

b) Să se arate că intervalul (0, 1) este o mulţime echipotentă cu intervalul (1, ∞) ;
Rezolvare:
a) O corespondenţă biunivocă între elementele mulţimilor A şi B este realizată de perechile
(1, 2), (2, 4), (3, 8), (4, 16) şi (5, 32) sau de transformarea x ∈ A → y = 2 x ∈ B .
1
b) Transformarea y = realizează o corespondenţă biunivocă între punctele din intervalul
x
(0, 1) şi cele din intervalul (1, ∞) .

2) Orice submulţime A ⊂ N este finită sau numărabilă.

Rezolvare:
Dacă A nu este finită, atunci se poate considera următoarea funcţie
f : N → A, unde f (0) = min A, f (1) = min( A \ f (0)), f (2) = min( A \ { f (0), f (1)}) , despre care se
arată că este bijectivă.

3) Mulţimea Z a numerelor întregi, este numărabilă

Rezolvare:
Se arată că următoarea funcţie este bijectivă:
 1
 n, n par
f : N → Z , f ( n) =  2
1
− (n + 1), n impar
 2

Test de autoevaluare 1.2

1. Mulţimea numerelor raţionale este numărabilă?
2. Mulţimea numerelor iraţionale este numărabilă?

6
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
 Mulţimi şi funcţii

De reţinut!

• Operaţiile cu mulţimi
• Noţiunile de mulţimi echipotente, numărabile, nenumărabile.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

1. Se consideră mulţimile:
 x10 + 3   x10 + 2 
A = x ∈ Z / 2
∈ Z  , B =  x ∈ Z / 2
∈ Z.
 2x   3x 
Să se arate că A = B.
2. Să se arate că mulţimea numerelor reale este nenumărabilă.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare

Test de autoevaluare 1.1

1. Fie x ∈ ( A − B ) ∪ ( B − A) . Deci, x ∈ A − B sau x ∈ B − A , de unde
( x ∈ A şi x ∉ B ) sau ( x ∉ A şi x ∈ B ). Dacă ( x ∈ A şi x ∉ B ), atunci
x ∈ A ∪ B şi x ∉ A ∩ B şi, deci, x ∈ ( A ∪ B ) − ( A ∩ B ) . Analog pentru
( x ∉ A şi x ∈ B ). Rezultă că ( A − B ) ∪ ( B − A) ⊂ ( A ∪ B ) − ( A ∩ B ) (*).
Invers, fie y ∈ ( A ∪ B ) − ( A ∩ B ) . Găsim că y ∈ A ∪ B şi y ∉ A ∩ B ,
adică ( y ∈ A sau y ∈ B ) şi y ∉ A ∩ B . Dacă y ∈ A şi y ∉ A ∩ B , rezultă
că y ∈ A şi y ∉ B , adică y ∈ A − B . Dacă y ∈ B şi y ∉ A ∩ B , rezultă că
y ∈ B şi y ∉ A , adică y∈B− A. În concluzie, y ∈ A − B sau y ∈ B − A ,

7
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii
Mulţimi şi funcţii

adică y ∈ ( A − B) ∪ ( B − A) . Am obţinut astfel că

( A − B ) ∪ ( B − A) ⊃ ( A ∪ B) − ( A ∩ B) (**).
Din (*) şi (**) rezultă că ( A − B ) ∪ ( B − A) = ( A ∪ B) − ( A ∩ B ) .
2. A∆Φ = ( A − Φ ) ∪ (Φ − A) = A ∪ Φ = A
Φ∆A = (Φ − A) ∪ ( A − Φ ) = Φ ∪ A = A

Test de autoevaluare 1.2

1. Da. Justificaţi !
2. Nu. Justificaţi !

Recapitulare

• Două mulţimi A şi B au aceeaşi putere (sunt cardinal echivalente sau

echipotente) dacă există o bijecţie de la A la B.
• O mulţime care are aceeaşi putere cu N se numeşte mulţime
numărabilă.
• O mulţime infinită care nu este numărabilă se numeşte nenumărabilă.

Bibliografie
1. Constantinescu E, Deleanu D, Analiză matematică I. Note de
seminar, Editura Crizon, Constanţa, 2007
2. Chiriţă S., Probleme de matematici superioare, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1994.
3. Roşculeţ N.M., Culegere de probleme de analiză matematică, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988.
4. Roşculeţ N.M., Analiză matematică, vol I, II, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1996.

8
Analiză matematică I – Curs şi aplicaţii