Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs MGC Partea 2 PDF
Curs MGC Partea 2 PDF
a連
,智 7∬ 計 :51翼 騨
戴 :d亀 翼お薔 :躙 :F:ξ し 良 t記 i】
"aⅢ 籠 a「 。口誡ede n"酬 e rea恭 ● bu∝ a
薯 ::ξ ∬ :r灘 :i:Zう "節
「
respecttTl:ぽ :::∬ 1:rt:嘱 蹴.鷲 :露 i蹴 颯i:d乱 :T」 亀 遮t謄 筆
de bJas゛ de ttange輸 詭duandぃ se dupaヤ aed面 に
酬雨 し
:[晋 “
De,i rnodし i de actiOnare Oi reaHZbrite constructive au evoluat cont ntlu
面a auめ mas ttca゛ ca b pTrdO
:∫:8嵐 ett「 踏 ∴ :繁 'la ace螢
訓
men星 響
n:鼠 試
tfaC:Ll:° 7∫ :rtttrttnbて dr F濯 皇
Ⅵ laceO血呻 ■m uo de lyegtt de bu■ Юねcca 50-90 tavese pe
:電 :u諫 =「
Dupi cei de― aldo ea rう zboi mondlal,se poate vo「 bl de rea izarea unol
astfui de ma,Intln ser e
ln an● i1945 apare rra,na"SЪ へNDARD"a fabttci Ma‖ ssa din EIveta
経選
蘇i鸞電
]聾」 i淵[1]羅 │
鯖 量現
conso● h fa,a ma,in1 120:
rTぉ
de bu』 Υ も争111=轟 二」 :1鵠 ∫ 1[7iふ 翼 露 ぽ 踊 品記 ぜ
ambele frme perectioneaZa continuu‐ din ,unct Ce vedere functona
,47
agregatele de burare, soiutia ccnstructlva ini!ialA fiind insA in principiu
mentinut6 [14j.
Agregatele de burare cu solulii construciive principiai diferile au
elaborat firmeie Robel, Tamper gi .iackson, dar resoanclrea acestora a fost
mai resrransa [47, 48].
in prezent, se produc agregate de burare cars echipeaze magini de
burat sau magini combinate ie cale. prevezute gi cu sisierne de niveiare -
ripare, in cateva teri, printre care gi Romania.
Agregatele de burare actioneaze cu sapele pe porliunea de baiast
aflate intre iraverse, ceea ce impune oDrirea maginii la fiecare travers,. Lucrui
este agaciar ci.iie gi, din cauza productivltetii mari impuse utilajelor 'de cale.
acestea Iucrand in perioadele de inchidere de linie, solicitdriie meca.ice suii
deosebit de mari, agregatele Ce burare lucrani in regim greu $i foarte greu.
Agregateie de burare poi fi consicjerate drepi agregate ,,cheie" la
mecanizarea lucrarilor !a calea ferate.
in prezent, se disting, dupa mociul Ce efectuare a migcarii de strangere
a sapelor, doud tipuir de agregate de burare: cu acliunea sincrond g; c,J
actiune asincrona.
Dupe modul de generare a vrbra(iilor, se ciistir:g agregate echipate cu
r.bore cu excentric
Ar agreeale:.- sa6e Inenra;;
118
7 3 個
119
in iigura 4.2., este reprezeniai5 schema .lnernaiice a unei uniietr de
burare de ia rnagina FAUR - 30C i441.
P‐ 4`わ ar
o70,14 …
`
`
ヽ ヽ
,・ a:
:ポ
``0160わ
P‐61o〔
0
14
´´
誂 糧 in
Ettng電
desfacere
Vibr晨 ia ciocanel● r
124
^
oちo¨●︶ 贄ら
い
GC一
2おい0﹂0く
ゴユ
澤‘
口
125
轟 〔
tE
選
●
嗜 ョ ‘〓
¨〓 〓 r り 0 ハ
聘犠ξ ゴ 〓中
tJ リ
:ili3
0﹂“0^
、一鑢
晏
Agregatele de bLrrare pentru doua traverse realizeaza prcciuctiviteti cu
putin sub dublul celor simpie, deci peste i 000 m cale pa ori.
Pentru lucrul in zona aparateior de cale, s-au elaborat agregate de
burare cu sape rabatabiie'in plan vedical, frgura 4.9. t16 171
126
AИ a,1ら ie co!η blnate de cale, care au olspus「 lgid agregatul de burare,
farさ posib‖ itatea bascular"in pian transversal, sunt prevこ zute in schlnb cu
sistenn de deplasare a,ntre9 ■la9iniin curbう
A9regatele de buraЮ cu aclune aSincronう au bst dezvolate si
promovate Fln il"bunう tう ol suCCesive,de nrnna Piasser&Theurer din Austna
Agregaiul este formai o'in doLe carcase 1, pe care sunt dlspuse cate
un v,b'aici 2 $i sunt echipate la pariea inferioara cu corpurile vibratcara 3 9i
3'. prinse elastic prin elementeie 4 Si 4'.
Ferla statica de apSsare se realizeaza cu cilindrii hidrauiici 5, izolarea
vibiatiiior realizandu-se cu amodizoarele 6. Cele doua carcase podcorpuri
vibratcare sunt agezate simeiric. ccnform figL,ri,, realizandu-se deplasarea
granuleior atat pe verticaie. cat 9i pe orizontala.
Sisiemui a fost realizat de firma Robel din Germania si inslaiai lre
magina combinate de cale SuDermat.
,28
ouprafata de iucru a unui corp vibtttor este de cca 390 cm2, cu
posibi‖ tatea burani pe tOata lung mea traversei(250 mm)Un agregat de
burare, pentru un fr de cale, reattzeazう o aclune COmbinata staticう 01
dinamicう de cca 100 kヽ
La aceasta sarcina,se rea12eaZな O presiune↑n plan verlicai de 4,2-8
daN/cm=,iin plan o120ntalde 3 2-5 daN′ cmE
Distanta↑ ntre corp● 口le vlbratoare este de 550-750 mim,cu posib“ itatea
de reg al,permⅢ and ucru pe cう cu difente dttante↑ ntre traverse
Pioduci v tatea variazユ int"9 600 ■ヽ/h O1 1000 :η /h, pentru t"pi al
ciclulul de l■ ●rり de 14 s,I.respectiv 7s duoこ starea cう i:
129
ln cele ce urmeazd, se prezinta metodica de caicul pentru cazui c5ii
afanate gi corecturile experimentale necesare pentru .eiatiiie de caicul in
cazul ceii tasa:e.
Schematizarea cje calcul pentru staoiiirea rezistentelor la bu''ai'e se
poate face ca In figura 4.12.
ヽ
一一
〓一
﹂
、
′
^︹
Fig.4.12. Schena de calcul penlru r'ezistenteie la burare
=募 Ⅳ
β d (41)
unde:
Q - sarcina totale revenind uneijumetali de traversd [N]:
A - aria utiie a unei jumatali de traversa lrn'?].
Conform ipotezei lui Zimmermann /9 '10/, se poate considera ca
sarcina transmisA de ,-naterialul rulant P se transmite patului cdri prin
intermediul a cincl trave!'se.
Notand cu Qc incircarea ce revine traversei centrale, traversele
alaturate vor fi incarcate fiecare cu 0,57 Qo, lar iraversele de la extrernitdti cr..l
0,13 Q0. Adunand sarcinile de pe flecare traversa. rezuha:
2.4Q0 = P gi :especti, Qo = o,a2P (42)
Valoarea sarcinii F esle data de relatia:
P=kdxPr (43)
u nde:
k..- ccefrcienl ldinaric:
F, - sarcina pe ,-oati.
J raversa centicla iiansmite patului, pe lange sarcina Qo, prcven:na cie
Ia materialul riiiaar gr greutatea ciii afe.ente G..
_ 1._.
G. = - {C, *i,:'g. ) lNl (4^l
u noe.
Gl -greutatea iravei'ser IN]'
r - distanla 'iniie ti'averse inrl;
g, greutatea u4itara a sinei iN/ml.
-
Rez,rr€ p\entr,J s3-cina lotaia ie,atia.
Q=Qa+G.
Presrunea sub talpa trave.ser nu se distribuie unifornr.
intr-c schenratizare de caicui se consicieri ce portiunea
este incercaia
慶
Fig. 4.13. Schema de calcu! a cresiunii sub traversd
13{
I
0.12k4 > P" - .1O, :r .8. ,) 1ru/m,J
.
(48:
′ =
2ub
ConsiderdnC valorile uzuale aie parametrilor:
Pr = 105 kN r : C,5 n
亀
m=圭 (49)
132
―
声 ′Ⅳ哺
ρた =島 ″ (4`0)
ぃ°
/4a′
へ′ ′ ∼
爾
ヽ 、
ヽ
州=L・
︱ 一∠竹T一
ヽ
i
′
′ヽ
Wヽ
〓
︲︲
I!
_′ /
上
I::
′ ′
ρο々 =′ ′flア「′+1)iヽ :“
2:
(411)
snda:
p - densrtatea materiaiului din prisrn5 '1n,'r''r'
g -
ai:celeralia gravttationale in"/s'/l;
h,+h - adancinlea de buraie lnrj.
133
Se observd ce valori mai mari se obtin pentru aciancirni micii astfel
pentru h= 170 mm, se obtine ptt, =3,84x 105 [Nlm'] respectiv
R″ =′ ヵ ×И IN: (412)
“
unde:
A,, - aria normalS pe directia Ce deplasare a tiipii ciocanului de burat,
cu inluenta ariei cozl ciocanulul
134
Spre exempilr, pentru vaior! aie parametrilor l= 0,16 [m]. n" = 0,06 [m],
irn = e,2 x 1C5 [Nirn':], se obline vaicarea rezisteniei
R. = 8920 IN j.
Fo(a de frecare care apare i1 lmF.ul rnigcarii ciocanului de bu!'at este
de sens opus miscarii daie cie frecarea materiaiului pe suprafala laieraii a
lalpii Fi a cozii cjocanuiui ie burat. L4ai apar fi'ec5ri intre materialul deplasat
de ciccan !i restul materialului din patul de baiasi.
FoⅢ a de frecare se determina cu relalal
「√=ノ た×Al X μο
「 ι :N〕 (4141
..i^de
″
′ ×
=為 対ρ回 (416)
u nde:
h" ='ineltirnea de calcul a talpii, h" = 2hr [m]:
i- letirnea i6ipii lrnl:
t' - densitaiea naie:ralului -kg/|i:]
Acceleratia maser rn. se determine in functie de schema conskuctiva
″―岩 R国 (417)
135
u nde:
a s - unghiul de strangere al ciocanului lradl,
-
ts timpul in care se efeclueaza cursa de stiangere [s];
L- timpul cle demarare al strdngerii lsl'
td =o,Sts'
R - distania de la articuiatia relativ fixe a braluiui po!'tciocan la centrul
talpii [rn].
︱︱︱︱︱ ノ〓■︻り
″片ン
´
´
Fig.,t.17 )eisrm;naiea acceiet'aliei sapelsr
respectiv:
Rl =Ir +,F/ lNl (4.1 9. )
'136
Fi9 4 13 Fc,ta pe Sapさ la burare
a"ぶ 乱量
[lfttrrttξ Lttλ 籠齢1膜 :籠 ぶ
竜塁ぽ
議r:
aCIonare caLululな e rerstentな a elemente o「 se va face pentru RFa、 ,da,
de rel,tial
per、 で
すuvぅ lcare● re21S'Onlel iし burare Rb:
F3=ク ͡ =1″ ‐ ■
=昴 ′ノ ::` : (421)
unce:
p, - presiune? ia aCiincirnea h [N,,inrj:
A" - aria nc:mala pe dii,eclia de depiasare a sapei imrl;
pel,, - coeficien'trjl de frecare ciel - baiasii
A, - aria laterala a saper.
Pentiu presiunea p. se poate considera ia primd aproximatie vaicarea
4 ... 6 :'13s iNin::l gi nentru .ceficieniui de irecare uob va\oarea.3,E 0,7.
-
Aiia nc.i.nali;i. este data.le rel?1ia:
A =(1.1 -.1 5)x;:.h, i*rl (422)
Lr nde:
l- lungimee saDe; [Nm,
h, - inaitiriea sa,-rei [f\in-,.
Aria laterai; A se Cei€rmina cL :elatia
I=(?,2- 3) (l - h.r b. [n.l (423)
unce bs !'eprezinte grosimea sapei ir-nj.
'3ア
Pentru diferite conditii de rcalizar" a.aii, se poate calcula presiunea p"
cu relaliile (4.8.) (4.10.) 9, (4.i 1 )
ln literatura se indic6 9i o relatie emparica penku calcularea 'ralori!
recomandate a rezistentei la burare, relalie aplicabile numai Ia aglegate de
burare de constructie clasicar
Rb=kxh,s,4fur14! Ir.it (4 24 ,\
k=5x'i06[N/m3]
unde:
h - adencjmea cenirulu; teipil sapelor [ml, nasurata de ia suprafata
ba!astului:
S" - aria normali a t;lpii sapei lrn'?];
L - distanta meCie intre centrele sapelor [n1]:
20 .l
ー ﹁
!
ぃ 、
^,4C
Totodetd. este de observat taptul cd uneie dintre sarcinile dinamice
dare ce rularea garniturilor de cale feratd au lrecvente ce se apropre de
irecvenlele prcDrii v, ale partrculelor din patui de balast. ceea ce duce ia
sca.ierea rezlstentei acesteia qi la tasdri ale c;ii.
Consrderand diferitele ampatamente A, lml aie garniturilor de caie
ferata 9r vitezele vi [km/h] aie acestora, rezuitd perioada fo(elor excitatoare de
forma:
I=者 四 (429)
′Lη
″
ス
タリ
,`″ z′
141
4 2 4 Teoria burarii spatial●
電寒
,
︱
り
¨
一
﹄● ● ●
一
つ一一″ ●● J
:if:豪
β Z,″
′ )
﹁︲
1● 曰 い コ ヽ
﹂
Le alη bele sisteme, tra ectoria secvent alう a centrului sapel este de
ge● し, cele, reprezentate tn ic」 ura 4 23, respectiv coborare, stttngere
desfacere paⅢ lala ,i ridicare Avand ↑ n vedere secェ iunea Constantう a tう lp:
ciocanじ 1口 i de borat. distribuila preslunH create sub traversな , ↑ n i.lngtll
acestela`este cor・ stantう
`44
Calcului tehiclogrc ai agregatelc)i de burare aonsti in deterrninarea
pai'ameti'ilDr p.in;i3aii, po;nind de la productivliatea im0use utilaiuii"rj 9i
slaiJitirea necesaruri:ll de pulere pentru a.:tionaIe.
F夏型xl響 ×
■ぃ但
二 」
(430)
f
J nde;
z - numerui Ce traverse Pe km de caie;
T" - curata ciclului de bUrei'e ia c traveisa [s]l
kr - coeficient de folosire a timpului.
与 r2 ● セ
Fig. 4.29. Studiul regimului tranzitoriu
イ47
Turat‖ e se stablizea2ら pe pOⅢ iunea t2 - t3, mOtOrul ,■ vio3and
rnomentul rezistent hЛ J Dupl trecerea timpului t3. meCanisrnul este franat cu
un moment a carul mar me este llr tati de aderenla rOliOr, re2ultand tlmpu:
de franare te― t4
i 一ら
′
いヽ
Ⅳ
¨
〓
‘
0さ
(434)
unde:
N,q - puterea irecesarA peniru aciiona,ee rl'teceiisir-i!lrt in j.l.
Nvs - puterea necesard pentru lnvingerea fresei-iiar
':n aaiicrriali! la
functionarea mecanisrnului in sarclna, pentru mi$carea vibratorie,
N," - puterea necesari pentru vibi'area sapelor in balast,
z - numerul de brate portciocan cu sape identice:
Ⅳ
∫=z(Nヵ +Nゲ +Ⅳ Jら )士 (435)
u nde:
Nra - puterea necesara pentru invingerea frecirilor in articulaiii la
functionarea in sarcin!, pentr,J rriqcarea de stringere a sapelor;
Nii- puterea consu'natd in axul filetat
N"b - puterea pentru st16ngerea sapelor in balast;
7j - ranciamen!ul transmisiei la axul filetat.
Puterea ccisumati nentru ?nvingerea fcdelor de inertie la strangere
are.yalori negirjabrle. in comparatie cu ceieialte cornponente ale puterii
FLlterea pc,'rir..l acttonarea mecanismulut Ce vibrare in cazul N," este
datこ del′ 64′
4
i「
)=_Σ 卜 , (436〉
urde:
Ni - puterea consumata in lagd!-eie arborelui excentric,
N, - pulerea ccnsumatd'it !?g6reie connune biel5 - ax exce|rric,
N3 - pL:terea consumaaa in lagdreie com,Jne biel6 - brat portciccan;
N. - puteiea consun'rata ir lagdiui bralllui portc:ocan
Puterea in r esle CaiS de:
'c^
.iJ..-(>,,, t o -,i -i -6, ,7:, .d1 rr 1tw (437)
)
unie:
l\ )
,'='nt
-
;<.,r:;- [N. (4 3SI
th
rotand,J ea cul
n1tr - rnasa br6iei, iir kg;
L 「
Fig 4 30 Schema de cal● ui pentru cteterminarea puter‖ la vlbrare
149
Fota F, este cata de:
)-.r' . ^ rt.. :. ,-
-'- j
, I --
tNt (4.3s.)
rs
unde
J, - momenteie C. Inenie masice ale masei reCuse a breiei la arti4uiatja
acesteia ia braiul portciocan Jl, a boltului respectivgi articuialii .l: Y:
a bratulur pcr-tcrlcafl .i. - toaie fata de a(iclriaila brai!iui
poEolocan
Jl=″ らx■ ス
イトgm句 (440,
`お
u nde:
l, - distanla de !a cenirr.,l de mase ai blejei ix :agErul arborelui exsentric
in ir,ri
i'3 - Jistanta cP ra artieuialia ccr]i!jrd c:ela - podciocar ia adiculatia,ie
p. 1r,., i:,?16t. in iml
.ii=n.* r.- i(-c1 'l {.4.4't.)
/3=ν
`:riチ
×キ41卜
g―
│・
g哺 (442)
unce:
ir4" -:rrasa :raiL, i,,, ponclcca- au sapa,
i" - distania .ie la centrui cie rnasa C ,a anicuiatia .u biela;
l{" - distanta de la centrul de masa C la adiculatia bra.tului pcficiccar;
so - ampiitudinea oscilaiiilor unghiulare ale bralului portciocaq. ?n
radiani.
Aceaste forti detine pondefea1n suma fonelo: din paranteze in relatia
(4.:7. )
Fo(a F3 este oate de ineiie maseior neechiiibrate de pe axul de
vibrare:
2i、
亀 =7ri X`× の 1 (443)
cu ri noiendu-se l,lass acestcra. h ikgl.
G, - greuta'tea afereiti lagiruiui arbrrelur exceniric pentru c sair;. [Nl
ll, - cceficientlii de frecaie in iagdrul de crdin I (pentru iul.nenit 3 ,
=
1: penlru iagire
1Cr cie alunecare = 0,005 - C,1);
.i - djametrul de .trstogoiire ai tagdrrlu! de ordix i, in lml;
r! - turatia arboreiui excentric !n
kavminl
Puteiea N, esie cat5 del
, rjr ^ -, i , ", -
._ :-- ,) .
,. - I -(,1 .,-- 1 I. _ , 7
i -I.) -
ixl(r-
[kv,l (445,
uode:
G3 greJiatea efelenid 3dr.julatiei biei6 brat pC(ciocan Cin::.ei:1=tea
- -
ojei€i, 3 ailiculaiiei $i a bratiriui portciocan, [N]:
,^", - ar.oljtudinea osciiatrilor ilnghi.tlaie ate flielei,
iiadianrl.
│=uterca N`este dalゑ d← :
与
ヽ〓
t P
L1':"'-'
■ 4
α
彎弓
α
= d, - lt :..r, ) - |
4
- r.,,r rr r.
to* - 2,..
-1 ",.r.,
=!
)?\
.
Ikv'!
unCe Rb - rezisteria ta burare la nivelul sa5ei. INi].
P,tterea pentru vibra|ea sapelcr in balast Nvr se ya oetermiila
impreuna cu pute!.ea pertru strangerea sapelor in bajast N"i.
.
Puterea pentru invingerea frecifilor i': artic!latii ta sti,angerea sapei
este data de relatia:
151
R6x0 tr
N
.{, 1t4da +Q, -,-. ),r:/:] 11wl (4.48.)
2,i× 10'x/5
unde:
t" - timpul de strangere a sapeior. [s];
d - unghiui curse ai braiulur po:tciccar: la strangere, iradj,
Puterea consumatd in axul filetat N", este dati de relatia:
Rb Y. rc )< r x na{
ryiP +d-rs? $w (4.49.)
104x′ ヾ
unde:
r -:aza medie a fiietuiui, [nrj;
n", - turetia axului filetat, lroUminj;
,d unghrul sFi'e: Igradel:
t, - unghiul de frecare, igradel.
Pulerea .']ecesard pentru strangerea sapelor in balasi N, gi viorarea
acesiofe li baiasi N*; agacar. pentru vibrocomprlmarea Daiasruiui, se cDirne
consiieranC variaiia fortei ia nivellrl sapei, (figura 4 3'1.).
ir: figr.]i6, s-a considerat pentru simDlifica.ea caicirieloi, srreir:.i
variatiei lcriei de ,urafe pe peiicada .je ccntaci a sipei cu balastLrj, t .
r{I
I
i,r'-i:'
i
t
Fig. 4.31. Variatia foriei la burare pe perioada unui ciclu
D ma\
p="0 *1qi (4.51.)
tci2
V =Vs + Aocosat (4.s2.)
cu V. na!6i:.{-se niteza de slrengere a sapelor gi cu A amplitudinea oscilatiei
arestora
inlccuinc in relatia (4 5C i q: efectirand iniegrala oe timpui de contaci t.
Se Obi,'C expresia lucru:ui rnetanic L℃ :
=三 薄 c・ F× Rが
な xИ N可 (453)
・ =│二
unde E este o func、 le de raportul υT,Flnd reprezentatう ↑
丁ゝ︱
n figura 4 32
たア
嗚■│ ■51 01
│ │ │
_1__1_t_」 _1_
F,9 4 32 Vanala mぅ nm E
c=学
Ⅳ′ ×Z (454)
・
[xRF枢
Primul te!-men reprezintd puterea pentru strangerea, iar cei de-al doilea
peniiu vibrarea in baiast.
Pirierea pentru si|e-rgerea sapelor in L,aiast va fi cetd oe relatia
453
RIU* x I'"
.r',, = -_-5
''}.- 1n J
[kwl (4 55.)
O valoare -l
acoperitoare pentru puterea necesare vibrerii sapeior in
balast pcate fi calculate cu :elatia:
Ⅳ νら =
Rf,ax
" Ax a
卜Щ (456)
3140
calculati penlru UT = 0.4.
Daca din studiui vibrocompactSrii baiastului se cunoa9te rapodui tJT, se
poate calcula mai precis aceastd componente, foicsind graficul din figura d 26
in cazul folosirii de volanti Dentru acurnularea de energie $i ci'elterea
graoului de uniforrnitate a migcerii, compcnenta puterii pentru vibrarea sapelcf
in balast N,o poate fi reduse ia valoarea:
Ⅳ与
ゎ=Nソ らX′ ′
/『 (457)
respectiv:
RraX x И × ω
ヽ
F:。 卜‖ (458)
7850
pentru raDOrtul tc/T considerat.
Ca!culul volantului se efectueaza consideranC ca acesta acuf0uleazd o
energie E,, datd de relatia:
lir1i-)
f,. -- J,.lran-,.., - ,n-,,r,J- J. <d <u-,... (459)
a
unde d - gradul Ce neuniforniitate ai rnigcArii:
t * '"max -'mln
(460)
@neti
ExR[a\ x,<
Jν x ×
δωλ
θど= ′_
t^
x1(I-1-)
T"
(462)
154
600N(b
」v= km21 (463)
δ
oλ ご
′
〔
ヽ=デ森1午 卜
‖ (464)
undel
Ga― greutatea a9regatut● ide bu:arei
,7=‐ randaloentul actionう rl
‐・
弓 せ・″争Xtt N〕
=('.・ *′
(465)
つ
Ⅳ
″=需
詳缶石I嘲 (466)
unde:
t,-lmpu de ld carels〕 :
η
r‐ randamenttll actionう ri
争 =争 ×
ω″ ル
グ ィ
ち×セ
L
=ゴ (467)
:゛ ″ `″ ″
rezultゑ :
ら=J″ X争 証学生
■ .Σ J″ *it',,, ,. .'-
dtr
(4 6s.)
Gl ., L,,
.2 ..
,tr,litr ,\
_
lo- ,
'--J,nx ' x I
,)
, lD Y:ltr .I
)'=J'n/ . '^ vu (472)
r
,.,=-d,,s',t
l-', t'
Cu;':c:afia.
6=!*i-i' (473)
reauiia
{,,=,xi"
-'' ' .lt-"
+ iNl (414)
.a (1,'
166
ヽ41=
」
「
島 ×レ
し
W (476)
たt7x10'x,み
“
tlnde ka este un coefciel、 t funct e de modul de varlat e a Vite2ei utilalulul ↑
n
綺
psa dateior privi!、 d caracter sticile ac,lonar‖ ,pOate n itlat cu valoaⅢ ea 2
Pute「ea pentru depiasare N。 l cu viteza de transp● ■obi§ nuit de 80
km/h,se determini dupう metodologla lndicatう la subcapitolul 1 2 6
Puterea pentru actionう 百 atlx are Na,x pompe, aparatura, sisteme do
mう surう eto se adoptう dupう oonstrucin existente
Stab rea b‖ antului de putett al ma,in‖ de burat se Face considerand
miscarile care se cumuleazう , 輸spectivi vibrare cu translat e utila, Vibra「 e
coborare― ridicare agregat,vlbrare― strangere sape
La cumularea ni,cう rilor de vibratie a Sapelor cu transiatia
ma01■ ‐figura 4 33, se verfica daca necesarul de putere pentru accelerare
dal oe rela、 la(479)poate fi as,9urat Pe figtira s_a nOtat cu NI― pじ tetta
instalata N象 ― puterea la roatう , N,ァ ー puterea pieldutう ↑n transmisie, N,一
pttterea pentru vibrare, N ― puterea datortう rulな rl, N。 一 puterea datorliさ
pantDl,Ne― puterea datorta curbe10r
V 崚
1
ma§ in‖ or de curう tat prsma de balast prn ciurcle, find dispus ca mecanisrr
aux‖ lar pe d鯰 lte■ pu百 de uJI可 e
gale:`3 ajぃ ぃ 9 sub ciuperca§ ine114 Dupう prゅ dereaゅ lnel r dicarea acesteia se
face folosind atat c indri hidratJicl 10,cat,i c lndrul cu arnortizo「 7 Acest mod
de prindere poate i folosit slla calea cuす 。 ante.Hgidkatea elementelor permⅢ and
trecerea rolelor peste acestea
oi 15, f19urati pe desen, alutら
C‖ inctri hidrau‖ la efectuarea operatiei de
ripare a cう 1,i centrarea ma§ in ↑ n curbe
158
1 ・
0
9 1 ”1
・
3
偶
Fig. 5.'i Mecanism oe i'trveiare iJNRi - 85
a7 e 12r13 2
0 37 65 3 4 11 1
一
﹁一
ヽ一゛一
ヾ﹁
Or
﹂
げ
R
¨
ヽマー,
︲︲
,
ヽ
ヽ
161
Rabatarea rolelo「 pent「 u nive are l se face cu autorul c‖ ndruiu h dぉ u‖ o2
ridicarea efectuandu‐ se cu ci‖ ndrul hidraunc 3 Riparea se realizeazう folosind r。 !ele
de npaЮ 4,ac,onareaね candu_se cu c‖ indru1 5,lntregui ansamb:up● 機nd oscia↑ n
plan transversal, pentru a da posibi‖ tatea inscrierl in curbe, pozl!│‖ e a, b, c
Chidarea verticalら se face in g‖ sle∽ 6 Pe 19urう , se mal observi crindrul
amOnizOr 7 de po2110nare a cartlcioarelol
in igura 5 5 sunt Figurate fazele de lucru ale agregatului
,Coborare pt tucru
2- stange.e gsleti
3. Nivalsrg iipar€
父 _ ス
A.A
i6l
Firma Plasser & Theurer a dezvoltat diferite variante constructive de
mecanisme unificate de nivelare gi ripare. in figura 5.7. se prezintA o solutie
pentru zona macazelor. in cioue variante: a gi a'.
摯。,ヽ 摯b (o
rせ oト
∞ ゆ C O 中
ra,
/・
/
︲︲ で
n
嚢 、
ヽ
-g)
\ s
..-r'-C\
せ 0 ゛
Operat a deぃ lve are seね ce pnn ldicarea sinei pe portiun e lう sete
NOtan`。 口F fola apiCat各 la rolele― cle,ti pentru ridicarea alnbelor§ ine,
se poate adorta o sChematza「 e de calcul pentru deterininarea fottei P neCesare
pentru lilvelare,ca in figtlra 5 8 /64′
h, obtinandu-se:
::r,iit -i;
i a)
- 158)
iq
gi respectiv:
Felul qs.1 qし
Obserν ati
,
n
e
ヽ
4
6
0
4840 2500 limiteie gabaritului
つこ
6
5
^
0
Lemn
2800 ldem
2000 2750
Normale 3170 =0
繭耐
4
9
1840 2500 1『 星
R一 a
6
5
13800
^︾ ´
4 6
ldem
0
::;: 1 2750 or三 9700
漂備聾
0い
1
`
/降 凛]
a,na 49■ b,i腱 49搬
M4//
t
ヽ
1 ___
___‐ ■
==´
169
Fig. 5.1 i . Scheria de calcui pentru i-ipare
Fig. 5.12. Schema cje calcui pentru deterininarea rezisteiilei specifice la ripare
o -s^=7i.7tr,
!/
t.5a4t
Tabelul nr. 5, 2.
,797
60 3055
569
17i)
in flgura 5 -13.. esie ieprezentate rezrstenla laieralS a traverselor fard
sarcinS. gina frnd cie tip 6C ia!'iraversei: de beton.
en*S.ltsM6
t6!9rsalo. i&cir.ri, {,a.ll
. ,t
t11,
ー
173
91516 1715 8
ヽヽヽ
γ ∞2 ∞
7
174
pattea de ies,re a unui element dittrenla1 19,in slne cunoscut,prima intrare a
acestuia f‖ nd conecta,こ la traductorul electric H, pent「 u stab‖ irea poz ltel
geometlce a cal.pe cand cea de a doua ntrare a elementulul diferenla 19
este conectat6. pr n inierTediり l unul circut de legう turう inversう 20, ia t.n
trad● ctor de pFeSiじ ne rea:う」,ce deteFrina presiunea reala↑ n condit‖ le date
Acest traductor de presiune realな 」poate fi format, spre exemρ l● , dint「 un
poten,ometru rotatv reglab‖ . ↑n funcle de presiune Traductorul eledHc H
este alcё tuit. de asemenea, dintr‐ un potentiometrc rotativ lxat pe un
mecanism rulant de mう suratt K,pe axu1 24 al potenlometru:ui rotatv i nd
prevう zut proeminent un brat bifurcat 22,ce cuprinde dintr― o parte cablu1 7 al
sistemului de refer nta pentru nivelare
D:,pOz tiVul de conlandら G pentru varierea frecventei vibrat‖
de burat`O este forrnat clint■ o supapう de regiare a debituluii spre 'Or sculelo`
exemplo o
supapa de ocO‖ re、 dlspusう pe o conducti de aimentare 23 a motorulり │
l;翼 ま
乳LttWal鋼 職漱。
1霧 :翼 :l」 1:轟 :t∫ 空哩lF31:
este aicう :u t tl1ltr― un pctent ometru rOtatv care,ln functie de pozi!la Supapel
こe 綸9 are transギ ,ke elementu ul dreЮ ■,a ● anumに な manme electroう
中ist:rata Cantiatea de agent de lt!cru velictllat se poate determina insう 。 │
Cり alし ヽ
。rul unコ i regulator de ttiraile, nereprezentat, cu care pot fi in2eStrate
pcmpa nidraulca 27 ce debiteazう agentul de lucru sau respectiv rr:otortll
elecャ ic de acilonare al acestelal de aseinenea nereprezentat regulatortt de
turaiie lind reglab de pozllie 10 「 ce
。 lroment pe caゃ o are traducto「 ul
electric l
175
intr_。 altう variar、 tう construct vう , rola de palpare 34 poate fi amplasatb
pe cadrul,aslului l ↑ n poⅢ itlnea situatう deasupra zonel dintre cele douう ,ine
13.astfellncat rola de palpare 34 palpeaza gradui de compactare a batastulu:
1l din compartimentele dlntre traversele 1 2 si cele douこ 争:ne 13
in ane vaHante constructve,pct l previzute,i ma mune rOle de
palpare 34,care deternnlna gradul de compactare existent atat↑ ntre cele doua
,ine 13, cat §l cel existent in e対 eriorul acestora ヽ /alorile misutttor‖ or
determinate de aceste role cte palpare 34, respectiv trad uctoarele electrice
aferente lor,pot i transmise ac/ol tunui element diferelぅ lial cOmurl, asrel incat
dispozitivul de comandう oste act orヽ at corespunzator unei valori med
De asemenea, valcnle masurit。 綺Ior deterrn nate cu aiり tOrul
traductoarelor electrice H ,1 : pot fi transmise, de exelTPIは , uror dispo2itiVe
colη une de co mandう F. respectv G, pentru reglarea ne a pttsi● n de burat.
le a frec7ventei vibratIIor sculelor de burat 1 0
15 e
︱一
D ”ル ”
l fI諭 {I[亀
4
,
こ
4
一
一
47
177
presiunii de burare, respectiv a frecvenlel vibra.tiilor sculelor de burat 10 in
anumite situatii speciaie. In consecinla, in aprecierea sterii €ii ferate, mecanicul
maginii nu trebuie sa se limiteze la aproximatii, ci. in baza indica.tiilor
dispozdivelor indicatoare gi de inregistrare 45 si 46, respectiv 47, poate concanda
ma$ina, iixand prin intermediul unei manete 48 reglajele necesare.
V崚 d中
:=ヽ ―‐ ― ム 螂 `一
・ ●爛 喘減
“
S● Hい 性
輛 剣 憫
=二 “
l{ldri rrI
taun l,g
o.d{.di.i
イア8
ProfliLrl ceii in pian vertical, curbele 4 9; 5, a fost obtinut cu ajutorut unei
role palpatoare, agaCar sistern Ca m5sura cu contact direct gj transmiterea
mecanicd sau eie.lr"icA a mesuretotilor la aparatul inregistrator.
pentru con]ancarea mecanismului de ridicare, existent in compunerea
maginrlor de burat - nivelat gi ripat, n'tesurarea va trebui efecruata pe acelea$l
principii. Planu! mediu fata de care se executa m;surdtorile este stabillt de
nigte role $i fata de acest pian abaterile roiei palpatoare sunt Tnregistrate.
figura 6.4. Decaiece roieie de sprijin Lir!"'15resc deniveleriio, un plan mediu de
.eferinta mai api.opiat de realitate se poate realiza prin crelterea nurylaruirji
puncteior de spfl.lin, figura 5.5.
O mo.ialtate de cregtere in continuare a preciziei masuretorilor o dA
foiosirea unui cdrucior auxiiiai', situat in faia utilajului la o distant5 dala, pe
carucicr firnd instaiat fie un aparat de vizat, realizand o linie optici ca bazi de
rel'erinie, fie un emitator de raze rnfrarogii sau lasei', receptorui fiind ai'nplasai
pe utilaj. reaiizandu-se pe acsastd caie baza de r'eferinte.
・﹁
一
・
,
/Qi_【L
Ftg. 6.4. Principiri pi.ofilografului
=
一
Fig 6 7 Schema de calcul a corectielde nivel
180
Aseda「 pr ncipiul de funci onare al acestul sistem numit ,cu baza
relativう alungita'' peit「 u stab‖ irea liniei de reFeriniう ,f。 lose,te
un punct Fidlv
V,ca§ lou,、 el arfi so idar cu cな ruoiorり l anterio「 AB
Pontru nivelarea transversa:う ,lntre nrcl dreapta§ i stanOa se foloseste
att reaHzeaza baza de refe百 ntう pln folosrea campu u
●n penOu n dra口 │● ●
oravitat onal
“ /′
cale Surata
ヽ
11 4 14
in fata ma§ ini se afia gⅢ nda 5,care rea lzeazう legatura intre,al,atorul
anterior 3,ltraversa rotitoaie 6 La patea suFerioara a tlelo「 cu palpaior2 se
alう traversa supeloarぅ 7,pe caic sprり nd bala71sieru1 8 Acesta colη andこ ρ l「
18`
_´
■● ■こ│「 ナー ‐`
・‐
才
︱ 薔﹁ゴ
‐ ´
_― ´
…
五 缶
″
ウ%
〓︲︲
An_-1多
`83
誅 :
01● ●s ol● 6。
●
一一 事 一 l o
_翌 望翌
°
■__4n
xv: │
'u・ :eJЭ
■編 凛‘いoo
C
Fig 6.13 a. Mecanism de control activ A
A
ΔA2 1`
ヽ当 す
,A2
[ig 6 13 b. Schema bazei iL]ngi de nivela!'e
il
Corespunzator pentru baza scund 111- =-: , AB= * ii in zona
2' 5.15
_l
cje burare A-1': -- '
i o-5
へ〓
Traducto{ inductiYi Cilindru h,drauli● de desfacere
`
"6***"*"-i''--. \、ar°
Ю°
r papaoare
A
1■ eg a高 品z扁 。
こe[ at
i a`餞 ductorlo「
│(。 apt。 ,1。 r)
i Bloc hldradlic de cornaxdi
a nivelui!,t
靡 下 ■ 「 再Fl
軍 鼻 pentru訴 11are suPHl‐ enta:q
亜
亜 憂鮒
1
こ 車 ホ
cnindri hldraulicl de
:・ ]ぶ :i
l,ri I {Reglarea la zero a pa(ll
l-- -'--::-----'1 BIoc electonic (modul) hidrauii?e de nivelare
l-_ I --' lde afisarc a nlveluir.i se iace mecanic, prli
I exlstent in pct. B servonlvelare, sau qu
distribuitoa.ele
-,--: =-- -- : --.-
IL propoIiarale)
Sistemul de to4e
ridicarea $inelor la nivel
-. -- -- : ::nH i""o',Xl,i,.
- 28-curso「
‐29-poten,orretrui
‐ 30-dispozitiv pentru vizare cu laseri
― ‖―sector de cale parcursal
I - pozitia sistemului cand An=0 pentru indreptatarea profilului ln
punctul n;
ii - acelagi iucru. cAnd A/r > 0:
lll - pozilia cdii ferete lndreptate cu ridicare;
lV - pozitia c;ii ferate indreptate fera ndicare;
V - pozitia ceri ferate inainte de indreptare;
\lr - inditirnea Ce ridicare a c6,i :era:e:
fo - ne.egularitate singuiarA de tipul co.caii;
A, B C - punctele de misurare ale sistemului de nivelarei
n-1 ... n .. + m-'l - punctele de impertire a caii ferate;
Df. - vaioarea curenta a ridicarii ,le indrepta!'e.
´
わ′一r
A.
1,"
ヽ マ
オ
一︶
ヽ
´
〓
ヽ
ヤ
-16
C.
lp
b)
I'
力
=等 ,
(61)
ln care:
r - segeaia de incovoiere a fliului de qine in punctul fixat al ccrzii:
a, ll - segmenteie ccrzli de rnAsurai9 (l - a r b- lungimea corzi ):
R - raza curbei circulare.
'in care:
adicう se va ttete21
Neregularitatea He nu este iniう turatう lotat Se poate scrie relatial
・メ‐
ぶ丁 仏 :・
(63)
de unde:
in care:
a - distanta de la receptor la boghiul de rnasu!'a intermediar (cu panoui
de intrerupere)l
b distanta de la boghiul intermediar la boghiui din fata;
-
Ho- ineltimea neregularitetii initiaie (in punctul ,,n");
LH ob - 2) - inaltimea neregula:-it6lii initiale in punctul ,,n - 2";
m - coeflcientul geometric Ce netezire - parametru de bazi care
caracterizeaza functionarea sistemului de inCreptare.
Coeficientul ,m" este egal cu raportui intre neregularitatea singulara
iniliala Ho Si prima neregularitate revizuite ,\fi g(n - 2) ,la lungimea Li < a.
F19 6 48 Grancuisage,lo「
2
5 `多 ″
、//
n― ,
・ t10 、n+,
\
ヽ_ら /3
4/2 ι
/2
\
\
/
ι \
/
Fig 6 19 Schema indreptarH cう ‖ferate dupう calcul
Disoozitivui destinat peniru descoperirea gi micsorarea (netezirea)
neregularii5iilor cAii ferate se numegte sistem de netezlre.
Sistemui de netezire este aicdtrrit ciin mecanismul de indreptare, una
sau rnai nru;te corzi mobile, care servesc pentru masurarea conlinua a
s5getilor ceii ln puncieie situate inire eapetele flxe ale coziior (intr-Lrnul din
puncte esie amplasai mecanismul de indreptat), orecLrm 9i din dispozitivui de
comande a rnecanisrnului de lndreptare
Sen:naiui instalatiei cie comand6 este elaborat in functie de
dir'iensiunile sar Ce rapoartele segeiilor ca!i (sau ale unghiurilol), m6surate in
rapcit clj aceste ccerde.
Raportlrl ?r,tre segeiile ceii, reaiizate de sistem in procesul de
incireptare. fera a irne cont oe cerectia speciald, care modifica acest raport in
iunctie Ce dateie cie proieci sau de parametrii reali ai curbelor indreptate, se
-u"]eg:e fcrrnq:a oi 3azA a indreDrerri
Necesitatea os a introduce co!'eciia in formula de bazd a irrcireptdrii
este co'rditionaia de faptul cd, la parcurgerea sectoarelor curbilinll are caii
ferate. sistemele de tetezire produc o deplasare unilateraia in rapod cLr o linie
medie a cai! ferate ne'indreptate.
DuDe acest indiciu. slsternele de netezire se impart ia tlei grupe (vezi
tabelul nr 6.'1.).
i Cu kel =い に │ ク■わ
=― ― ―
i puncie ″■
α
i loi:rau! l
¨
一
1 lI
一
′
“
patru α■わ=」
t4
肋
>
puncte de b
・l13‐
■
■
α
inenie “
″ 4=
ズわ‐`
tgrupu1 11)
Din grupa lfac parte sistemeie cu trei puncte, care, realizand forrnula
de bazb a indreptarii, nu executa deplasarea unilaterale a ceii numai ia
parcurgerea Dotiunilor drepie ale cdii (in aliniamente).
Din grupa ll fac parte sistemele cu palru puncte, care au croduc
deplasarea uniiaterali a portiunilor drepte 9i a curbelor circulare.
Din grupa lli fac paie sistemeie cu cinci puncte, care nu prodtlc
deplasarea portiunilor drepte ale curbelor circulare 9i aie curbelor de trecei'e
de tipui unei spiralei
497
lnsuqirile sistemelor de netezire sunt urrndtcarele:
nu limiteaza productivitaiea maginii;
calculeie pentru indrepiare sunt reduse !a rninimilrni
indreptarea se face printr-o trecere.
r.l.i: II (. - .) r:(..1!L::-(-:-, i
= (64)
u tt+b
deunde: ,:(.r)= i (r'
' .r'3(, t 5)x ;: o)*Q,
in care: p=aiit O=b/i l= a*b
Expresia (6.4.) reprezinta ecuatia de baze a indrepterii. Drn ipoteza
ci punctul 3 al sisterriuiLri. pafcurgand drumul .,a". va
,.plasticitallrl" caii, rez'.rlta
ocupa acea Dozilie in care, in mcmentui Ce faia, se gase$te punctul 2', adic;
-,3
(r) = y2 (.r).
Y2\.P )
r,\rl=-16.5) r;^l,h
'. t -\ ytlPt
i_Q;p,
Astfel, sistemul de netezire cu trei puncte reprezinta o instalatie de
reglare automala, a carei functie de transfer este exprimata prin relalia (6.5.)
gi. prin urmare, analiza fiinc1tanarii acestui sistem poate fr facuti prin una din
metodeie teoriei oe reglai'e automata.
inlocuind in expresia (5 5. operaiorui p cu l4, li folosind formula lui
Euier n-lr,; = cc,. r", - i sin ra ), vorn obtine explesia caracteristicii de amplitudine
(
=#讐 =・ イ
「同=7撃出 (66)
lr 堕
′ =■ 2+、 i ,=F'V― ,,ヽ '
2 、
ィ
2_、 2
).=P cos`ω わ
)M‐ 1-2COS(ω α
);
io = Ztr lT, .
/="″ =争 =守 {67)
lr+,た、
rげ ′=ars′ ,・ (│,′
1=“ だな
二 =α と
σな 11/.夕 V (69)
i′
イ99
Raportul acestei ampltudini,
771/m心 =2α ‐1,
reprezinta cOencientul a‐ lnonic de nelezire si‐ la た l ca ,l ooencientul
geometric de netezire
〃]‐ IP=α ■1,
program
POZiiia acestei ‖n" pe g「 afcui saget10r naturale se determinう vizuai
sau pr i metoda calculului valori medl
卜 pentru slstemul cu trel puncte se poate
ap cala "etoCa expt,sa
s,stemele de analz.・
o● 4s'cu 5 puncte de tip netezitor(ve2itabelu1 6,)
Caracterist cle lor de ampitudine― frecventa stlnt prezentate↑ n figura
621
Asfe dacう a!mptttudlnea nere9し lartё 、
ilor ralTase A(ll)la frecven,a10r
re aJvう /=π pentru sistemu cu trei puncte(a=5m,b=20m)este ega i cu
O,111(curba 4): aceaSta ,nseamnう ci sistemul de lndreptat cu trel punae
reduce neregolartう lle Cu perioada TH= 10 m de nouう ori,sistemul cu patru
puncte reduce neregularitatle de 31 or,iar sistemul cu clnci puncte de 49 ori
6 41 Metode
sens de inaintare
a〕
b)
202
7i9.6 22. Schema riparii .iupa procedeul de comparatie a sagelilor
Dacd irunctele 2 gi 3 sunt amplasale pe por_iiunea tipale a cdii, Gza
constantA R a curbei va fi asiguratd prin rnentinerea constanta a sagelii ,,f'
mdsurate in iiunctui 2 fa'15 de dreaota 1 - 3, pril] depiasarea punctului 1.
Segeata ,,f'este functie cie raza cuibei, astfel:
'
/=奎
2沢
上 (610)
La siste.Trul de mdsurare a 2 s5geti, punctele de masurare a segeiilor f,
$i f3 (vezi figura 5.22.b.i, trebuie se fie amDlasate la aceeagi distanta,,a' fata
Ce capeieie corzii '\caataa a - 2 trebuie sA fie egald cu coarda 3 - 4).
綺 =宇 ,
(611)
ceea ce deterrinう ca punctu1 6 sう se afle pe dreapta l-4
Procedeul cu doua coarde este bazat pe faptul oう , ,n curba de oHce
razゑ , sう gellle de curburう ・ dOt.ゑ cor2i Ce au lungimea ,,a' se alう
,.■
:ntotdeauna Fntrun raporl constant(ngura 6 23)
:l
,,-sn''-;_,n:
- Q^ t1t
(612)
- iar,ortui coardelor a1 . a,. = 1 .2
- raDortui sdgeiilcr fr . fc= 1 : 4
ど1 ``
い
c1 =Q2
203
L=Ytxfa.
Deci sistemul presupune doua corzi, una lunge (1 - 4) gi una scurti (1 -
3), masurandu-se segetle fc in punclui 3 (segeata cozii lungi) 9i fr in punctul 2
(sdgeata cozii mici).
Controland raporturile date cu ajutorul dispozitivelor mecanice gi
transformand variatiile ciimensjunilor liniare ale segetiior cie i'iexiune in mdrimi
electrice, se poate asigura o execulare automatizata a lucrarilor Dentru
riparea caii.
Procedeul Ce comparatg-a_gC@-[lg]q este bazat pe reiatii geo!'netrice
cunoscute intre segmentele a douS coarde ce se intersecteaza (figura
6.24.a.).
a)
b)
204
Ъ
循霧::爾 霊l麓 bdemde"‖
attξ b pettШ ca punade1 2 3.
4sう s』
『
{岳
l Tξ よ:篤 虜謂 (器『 ッ鷲
a)
P 「
'ln
acest cirz, urghiul / este egal cu jumitaiea unghiului la centr.
-
strans de coarda i,,.ri.
205
Pentru situaiia de lucru in curbele de racordare care au curbura
variabiid, ia sistemele care lucreazd dupd principiul de nivelare a
neregulariteiilor sunt necesare dispozitive suplimentare. care introduc corectii
in functie de calea garcursa.
a)
b)
207
6.4.2. Exemple de comande automata a riparii
Firma austriacd Plasser & Theurer fabrice magini de ripat calea tip AL -
201 (202, 203, 204 gi 205) 9i, in afara de aceasta, folosegte instalatiite de
ripare pe ma$ini universale. Pe acestea se folosegte procedeul de misurare
gi control al sagetiior de flexiune de Ia una sau doua coarde [28].
Cele doud console in prelungire existente permit sd se mareasce
lungimea coardei mari pana la 24 metri, cu coarda mica pane ia 12 m.
Mdsurarea se face cu ajutorul unor cerucioare Ce mesurare speciale.
Scherna legdrai cArucioarelor poate fi in doua variante:
- prima variante: gase carucioare (magina AL 202) sunt tegate cu ajutorul
unor baie; cieplasarea cerucioarelor este fixata cu alutorui
potentiomeirelor;
- a doua varianta (figura 6.28.a.): cinci cdrucioare (magina AL 203),
cerucioareie 1, 3 gi 5 fixeaze pozitia coardei mari, iar edructoarete 2 9i
4 pozitia coardei rnici, in raport cu curba.
Dispcziiivui ce mesoare curbura curber la depiasarea maginii este
montat pe un cerucior speciai, aie cerui rcle Ce rulare se Ceplaseaze pe ?roe.
jucand rolul de elemente de u:ma.;.e.igura 6 28.b.).
Pe cerucior este montat ui Crstozitiy Ce aclionare 5, ce rotegte doi
arbori 3 9i 4 cu filet cu pas mare $i pas fln (raportui oasului spiretot
corespunde c! diferenla varialiei sagelilor masurate de ia coardi) Pe
ma$i,-ra. coardeie sunt orezentate intinse de corz; metaljce, ce sJnt amprasate
in contactele furciioi gli-<lerelo.6 si 7 deolasate de arborii 3 9i 4.
Dace rapcrtul dlntre sagetiie de iiexiune ale cozilor mare gi mice
corespdnde cefui stabilit (I:ie examplu 1 : 4). atunci pe tabloul de comandi
becurile 2 aie tabloului cu lurylini nu se aprind.
DacA este necesa16 o deplasare la dreapta sau la stanga. aruncr se
aprinde becul rogu sau verde, ia!" n'tlrimea deplasiril este vizibiiS pe
indicatorul 1. Ma$ina este utilata cu oispozitlve ce ripeaze In mod automat
calea la deplasarea maginii.
Cperatorut urmeregte numai pe tabiout de comande functionarea
corecii a maginii.
Dispozitiveie artomate de pe maginiie firnrel Robel, de tip ,,Universal"
24 (9i 21), sunt bazate pe acela$i p.incipiu ca gi dispoz;iivele de pe maginile
Plasser & Theurei- [48].
Magina Universal este dotate cu dispozitiv Ce mesuraie electronic, cai.e
ii permite, la o deplasare cu viteza 33 kmlh, se inregistreze starea efeciivA a
caji. cu ajutorul dispozitivelor cje inregistrare automata.
Merimea abaterilor de flexiune se ?nregjstreaza ia scara 1 : 1, scara
iongitudinala 1 : 1000.
La trecerea de lucru, dupe inregistrarile efectuate, magina rernediazd
in mod automat abaterile la sagelile de flexiune, efectuancj ti'ei - cinci
deplasiri ln puncte intr-un rninut cu precizie pana ia x1 mm. Coarda de
mesurare este amplasata cu capetele ei pe dcua ceruoioare; in raport cu
aceastう ooardar Se deplaseaza ,axa' de mttsurare. ce da inf。「malia despre
starea clH ln plan
La funclonarea pe poⅢ iuni man de aliniament,se foloseste o cOardら
↑ntinsう ou lungi‐ e de l10 m in raport cu care se deplasea2う indlcatorul de
ripare, ct` transmiterea datetor de la cale ia dispozitivul de comanda al
telecarne“ :
ハajoritatea
ヽ lna,inHor CaFe eXeCuta riparea oな :l lucreazう 0し pう
procedeul de nl′ elare a neregulartう !lor(abaterlor)dln cale
Lucrand cu misurarea ca‖ ↑
n baza relativら , aceste rria,ln1 lucreazう
autonlat,dar nu sunt capab‖ e sl aducう calea↑ n pozitia teorelcな , co「 ectancI
total abaterile sesizate
ln urma lo「 , calea ramane cu abateri mlc,orate fata de cele in i ale
(niVelate)
Rapcnul d● tre mゑ ‖ ea defectu ul in"ial ,l malmea dOfectulul
remanent poartさ nume e de rapott
“ de micsorare(reducere)a defectelor saし
cOencieni de nivetare
Redう m↑ n continuare modul de dete「 minare a acestui raport
209
sens de inalnlare
2,0
sens lnaintare
C
\l Bl
0 B
C, B( [\^,
D
c ヽi dA
2
a
A
--
AA = ti!tr - defeclul i:i dreptui palpaiorului;
-:__*
BB, -.iE I - ceolasarea paipa:cr'rlur B fat6 de pozitia ieoret;ce a .a
4a iT|.'rare a Cefectulur Oe "oare -1,.t,
'
dB.-1
K,,, = - coef.:ient oe rf.uentd ai p!lpatorului:
dA
A -
- !'apo:1ului de reducere al ciefectelor de directie;
jnversul
Blβ 0 ど■
=士 イ
・ │
3B -, =-L ,r11. -
'2n' a 1'
Se observa cd LDC1C2 - A8682 .
ギ7=器 ⇒
覇=午 弱=生 に 1×
ぐ
一石 I
(615)
ln care:
両=券 `い ;可 =岩 Ⅲけ
“ め
⇒
瓦フ
万 際 ―
=午 ・ ±十
』 4α 4α =
ι》 +θ )li_キ
=堡
1
・ (1秦 ―轟
房 :可 ゼlr/TI・ ←=み Xみ α
士 .+め
│
≒ )―
ぶ3「 =豪 う十
「 ― ・ うXb・ ε
15:i「 ゴFI・ (α lJI― 五lT)=
=(I:「
妻 T」 I・ 十
←ら】
│‐
BBl=― ι
l+`(liT― (6 16)
:I)
撻D3032∼ △Eし 1l И ⇒
Din faptu cう ′
3032
⇒
う十ε
薦万
=7
=「
⇒石=写γ軍石 =守宇← ・み Xみ +ο ―
l鼻 士 ::
4=И И
乙 iT― 」
l=― +b・ `Ia+b(三
(α
I)
Raportul de mう surare a clefedelor va f:
242
︲一
/1 、
一
鍋一
場
1`
ι
一
ι
■
C
一
1 一“
2Rリ
“^
〓
=κ
“ ―(α +み +`)(α
・ら
,IIII― 去 )
・・ 一
b(ι +`) a-"bl1a+b+c\
〓
″
,,,= (617)
(a+b\a+b*c) =李
― R,are in 3 punde
a=15000
b=3000
―
7・
l=fttil t i1221二 型
ら ヽ000
=型
3000
=6
a=8250
b=5485
c=4515
″
a+b\a-h+r:
= = 鴫 7
PLASSER&THEURER
a= c rl=lo,600m
b=β ・ 5,185m l―
c=“ B=5,315m
″=量 =li二 望 型 =611
絆
6.4 3 Riparea prin teledetectie pe bazi de laser(sistem scheuch2er)
lntioducere
pana la 1/4■ 1/5 din valoarea lor ln ilalう , aoeasta reducere avand loc numal
atunci cand defectele de pozitie rう nian in cadrul numitelor baze de mう surう
Componenta sistemolul
244
Aoeasta poate vara de la minimum 50,■ etr la raza de 150 rr,la 170
m ia O ra2う de 1500 m ln alniarrent,distanta maXimう este de 300 m;
― masin,propriu― zisう ,cu sistem de masura↑ n baza relativ恩
oさ ruciorulul, cle la un punct dln lungul liniel la altul § l existう posib‖ itatea ca
pC二 ia receptoruluitl rapっ n cu axa cう sゑ fie transmisな la ordiⅢ ato「
iヽ
2`5
- pe baza programului implementat, stabileqte ln timp real marimea
riperilor care trebuie efectuate asupra liniei reale, in fiecare dir:
punctele in care staticneazd rnagina qi cSruciorul apropiat.
JinAnd cont de caracterlsticile curbeior 9i pozitia maqinii in raport cu
aceste curbe. stabileste n]arimea corectiilor de ripare care se cer
introor.rse in zoria cJrcelcr progresive.
Acesie rezultate se stocl"eaze.
- comanda, atunci cand tija mecanismului de ccntrol activ punct 4 ajunge
in sectiunea pentr,J care s-a determinat pozitia, F1erirnea ripeni care
trebuie avute in vedere de baza relative, pentru realizarea, ?n final, a
pozitiei icieaie a ceril
- comancia afigarea pe i.rn ecran a datelor cafe catacletizeaze geofi]etria
ideald a ceii 9i geometria realizata a aoesteia (poate efeciua
exteriorizarea rezultatelor Si pe imcrirnanld):
- pe baza prograrnului irrolemenrat. a datelor releveu furnizate de cSire
caruciorul depedat de masina gi a dateicr privind cirumul parcurs, poate
stabili noi eiemen'te de album ale cdli (prin metode de retrasare
adoptate). care se stocheaze pe discheie.
Reperul fix conste dintr-un boll de bronz cu o gaurd longiiudinaie,
rectifioaG foarte precis pe o anumrta lungime.
Boliu! se incastreaze ve ical intrun guler de belon turnat. ia o lneltime
convenabiie. in jurul starDuiri de sustrnere a liniei de contact sau chiar in
soclul sialpuiui.
in gaura reperuhri se monteaz6 un re{lector catodicptru (c(rli de cub),
fate de care se rnAsoarA distanla de la axa cair cu fototeiemetrul gi teodolitul.
217
DISTAN10METRU
EMITATOR (telemetru)
LASER
q′ B
lユ │』縫 i誦 語
―
躙1:│:魔 ∬:讃 」e幌 肥l]『 ξ
↑:∫ :::よ e囁 澪
pe ma§
de control(palpatoriloっ lni este reoata ln igura 6 35 1281
Cabina
Fig 6 35 ヽ
Лasina de ripattip ROBE1 24‐ 21
cand este ut zat mecanismoi CI(la senS de lucru inapol), se fiヽ eazう
‐
ooarda in Ci se9meni● l ut‖ al corz,・ ind A4 Cl
ln ambe e slua,i de lucrし , mecanism● (pa patOruり B pa“ icipa la
mう s urare, pe el f nd montat tradudorul inductiv, care sesizeazi s5geata
corzh Falう de pOZヽ la ZerO・
Metode de lucru
249
.de ucru
in Hnie dreapta, sageata corz nnう surati in dreptul osiei de mな su「 a"
(punCtul B de mう suめ )este Zer。 (19ura 6 36)
in curba apare o sageata a cOrz輌 falう de pozitia ei de zero, sう geatな
sesizata de traductorulinductlv montat pe oste de mう sura B(figura 6 36 b)
La fel se↑ ntampう § la ses zarea unul defect pe d,eclie(abatere),atat
in a niament,cat,1↑ n curbう (lgura 6 36 c)
Osc la,le osiel de masurare(1)― Vezi 19ura 6 37 -falё de coarda de
masurare(2)se transfOrrni cu autorul unei pttrghi↑ nm,cう 百de rotale a
bobinel traductoruiul(3) Bobina rOtat va a traductorulul reahzeazう pr n
inductie o tensiune propo嗜 ionall ●u mttrimea osclatiei x, tenslune care se
transmtte ampl籠 catoru ui de masur羞 (4)
Tごゝ
ln linie dreaptう
― ―一― ―
――一z、 ぃ ――‐
│ │ │
→ │― ―
――― ―
―――
名 ――一│
1
― 1 ,
`
``
卜ヽ、
b) ´´ `
´´
ン =´
La un defect de aliniere
C)
1 - vagon plalformi;
2 - alregat bu!'are cu actiune asincrona, cu amDlitLidine constanta pentru
!ucrul simultan la doue lraverse:
3 - sistem de cobo!'are a agregatului de burare, cu comandd proDortionala;
4 - cabind izotatd fonic, cu posibilitate de acces ia platforrnd;
5 - caiculatcr de bord GVA;
6 - agregat de ridicare 9i ripare in patru puncie;
7 - boghiu:
I - rcti de mesura de mare diameti'u.
1 - motor hiciraulic;
2 - cilindru pneumatic iimitator;
3 - cilindru hidraulic strangere;
4 - brat po!'tciocan;
5 - ghidaj;
6 - ciocan de burat.
223
DUOMATIC 08-32 U are agregatul de burare prevdzut cu 32 ciocane
de burat, pentru lucrul simulian !a 2 traverse (figura 7.3.).
Fig. 7.4. Lucrul in zona cu obstacole Fig. 7.5. Lucrul in linie curenta
Acest tip de magind are un agregat de ridicat 9i ripat, care poate fixa
gina, chiar ?n poiiunile de cale cele mai laie ale macazului.
ln afara cailigelor obignuite de ridicare. agregatul este prevAzut gi cu
clegti - role (figura 7.6 ).
'i
Fig 7 5. Mecanism de iiCicare
,-alAcld-r^li
3 _ oiljndru hiCrartiic:
4 - cadru
O altd i'iagi:te de burat, ripat Qi nivelat atat in linie curenre, cat gi in
zona aparatelor ie acle 9i a incrucis5tilor, este UNIMAT 08-275/35 (figura
7.7., tabelui 7.1, col. 8).
76
Fig. 7.7. Ma$ine de bur6t, ripat gi nivelai UNIMAT 08-275/35
1 - vagon platforma:
2 - iasrui
3 - agregat de burarei
4 - brat lelescopic:
5 - mecanism de ripare niveiarei
6 - c5rucior ridicare gind a treia:
7 - boghiu.
Magina este consrruite pe un gasiu special, mortat pe 2 boghiuri
frecare cu cate 2 osii.
UNIMAT 08-275/35 este prevazute cu 3 cabine: o cabind penirr
comande gi urmarirea agregatelor !n lucru, o cabinA la partea antei'ioara a
maginii pentru comanda deplaserii in trafic, o cabina in partea din spate. Cele
3 c;bin; sunt legate printr-Lln culoar astfel incat' pentru trecerea de la un
punct de tucru la altul. nu este necesara coborerea operatorilor in cale
Agregatu! de burare este realizat de aceeaqi maniere ca la UNIMAT 08-
275 (vezifigura 7.4.gi7 5.). Cele2 agregate de bulare, cu un iotal de'l0ciccane
de burat, sunt suspendate la $asiul ma9inii prin cadru pivotant (flgura 7.8.)
1-cadrul
2-barう transversalう │
3-cuzinet alunecarei
4-cO10anう ghidarei
5-「 olう ghidaret
6-c‖ indru de deplasare lateralう 1
226
Flg 7 g. Dl.jpcziliv de ridicare srncroni,.:ata a $inei a treia
227
Principala tr6seture constructivd a acestei maqini o constituie agregatui
de burare, ce poate fi scindat in doud semiagregate, care pot lucra
independent, fiind prev5zute fiecare cu 2 brale portciocan (figura 7.11.).
8-calculator Gミヽ │
Iz \r
Fig 7 16 Masinさ de cale cu Functi口 ni rr ultiple tip DUOAЛ ATIC 09-90
232
Aciancimea maxime cie burat, masurate de la nivelul ginei pana la baza
ciocanului de burat, este 450 mm, aceasla putand fi continuu selectati 9i
ajustata din cabina de lucru.
Desciriderea ciocaneior de burat la introducerea in balast este pentru o
singure traversa 5E0 mm. pentru traverse cjuble 880 mm, in pozitle inchise
34C rlm.
Agregatul de burare pentru o singura traversa este compus dinl
- 4 brate portciocan. montate direcl pe arborele cu excentric prin
intermediul unor rulmenti cu role cilindrice,
- 4 ciiin.crl hidrau|ci de stiangere a ciocanelor de burat dupa principiul
asircron, aniculati la partea superioara a bratelor podciocan;
- B sape de burare, flxale in bratele portciocan pe con, cu o suprafalA ce
lucru de ,85 cm':
- 2 arbor! excentrici moniali in carcasa agregatult/i;
- un motor hidraui;c ce ac'lroneaza arborele cu excentric;
- 4 cilincjr' pneumatici, ce permit deschiderea sapelor in zona traveiselcr
dub!e
- un cadru pivotant. suspendat fata de maiine prin intermediui unui
amortizor agregatul de burare se poate migca vertical, spruinit pe
acest cadru:
- un set ie crlindri'hid raulici pentru pozitionarea agregatelor Ce lucru;
- un supon, rr-ispendat pe,Jirectis longitudinale. sprijinit pe gasiul ma9irii,
- un dispozitiv de mdsurare continud a adancirnii de lucru;
- ua dipoziiiv automat de.entrare a unitaliior de burare pe linie. etat in
curbe. ;el si in aiiniarnent.
AgreEaiul de ridicare - ripar-- este de tip L - ciegte cu roli (flgura 7. i 5.).
233
varianta B 40 u (abelul 7.3, col. 10, tigura 7.19.)
Sunt magini de burat cu comanda auio,'nate, cu randament superior ce
pot lucra atat'in linie curente, cat qi in zona macazurilor sau a iniersecliilor oe
linii.
Fi9
234
Optional rnaqina poate fi prevdzuta 9i cu alie echipamente
suplimentare curir ar fi echipamentul de compactare la capetul traverselor,
montandu-se cu aproxirnativ 1200 mm in spatele agregatelor de buraie.
VaEnte-E-4!_.UE (tabelul 3, col. 11) este de aceeagi conceptie ca 9i B
4C li
ni;l6nd '!cra atat in linie curentd, cai gi 'in zona apararelor de caie. filnd
3rev5zlt cu agregate de burare tip C in numer.ie 4, cu un totai de '!6 ciocane
︱
︲
︱∫
躙
235
Fig.7 24. Agregat de bura;-e tiP D
(solulie ccnstructive)
237
7.4. Magini de burat, ripat 9i nivelat realizate in RomAnia
incd din anul 1974, a intrat in productie de serie magina de burat, rioat
9i nivelat linii de cale ferati,,TlP BNRi' - 85. licenid Matrsa.
Ca particularitate, agregatele de burare sunt montate in consoia it fata
osiei anterioare, iucrand dupe princlpiui sincron.
in anii urmS:ori, s-a trecut la realizarea unor magini de ripat 9i nivelat
de conceptie prcprie realizate integral in lard seria FAUii 300 (frgura 7 26 )
Luigrmea Ea?ei ie mesure
pare
19325
lu^6e
Baza dr iiYe! 6cu.ta
60C0 l
239
Pe baza masiniior FAUR, s-au dezvoltat maginile din seria FAUR 30C
LCM pentru linie curenta, aparate de cale qi incrucigari de linii, in acest caz
mecanasmele de ridicare sunt prevazute cu clelti - roie 9i carlige de ridicare,
comandate in functie cie zona in care 6e lucreaza.
Accesu! intre cabine se face prin inter:'nedjui unui culoar, de unde se
poate interveni gi la grupul energetic. Maginile din noua generatie vor avea un
vagon integrat rnaginii de baze, ce va servi transpcrtul Ce material de la un
gantier la altul.
10 1216
1216 13■ 2t19
13■ 2t 19
Fig 7 27 ふ
Лa,inう de burat cont n口 u (vedere laterala)
i - vagcn piatic!'md; 13 - c;lindri,
14 - bolt;
3 - cilindri hiciraulici ridicaae - ccborare; 15 - Lrreche pnnderei
4 - grindS vrbratoare, i6- lame de irrrrat:
17 - eiernente prlndere;
7 8- an'lortizcr cauciuc, '18
- mecanism de ridicare ari role cleite.
'19, 20
9, 10 - sistem pri-lderei - iame compactarei
21 - cllindru hidrauiic.
12 - biaie onenlare;
241
vagonului platfo!'ma 1, magina lucrand continuu. pf,n combinarea efectului
vibratiilor cu inaintarea vagonului platforma,
Ma$ina prezinte o serie de avntale, cum ar fi: asigure introducerea
pietrei sparte sub traverse, compactarea acesteia gi coreclarea geomeiriei
prismei de balast. Are pioductivjtate sporita, pfln elirninarea executarii burarit
p
din iraversa in traversd
.〓 卜 ¨
ξ﹂
●0 0■
一
]響︺
主Σ 一
:ISI I塁
:│1墨 1量
い0
一
●”
蘭基¨
18員 屋
嘔れ践計〓﹂
31目 18
勇‘一
型糧勇≒語﹂
ヽ 8 一 0■ 8
s:IE 雷│:く IP
8置
二│こ くIB
0ヽ0●●妬o2 ■ 一■ ´
嘔 it 〓 ●0 一
0﹁1 0■ ヽ
“T一■●o●∝oこ¨
“市 ﹂ヽ^
, ,
も 一
t ュ F ●こ
一
覇●8 こ
● r い o●
b ●壺
erの
Tabei7 2
SERIA 09 1 2
Tiput constructiv de maOina 09_16 CSM 09-32 CSM
m
m
-Lunglrnea
peste ta!-nooane 27240 27240
■
﹁
inlltimea 3660 3660
m
m
3 Latinrea 3050 3050
m
m
4 Drametr..li ro! lor 710 710
m
m
5 ATpaiamentui 13500 13500
¨
m
6 DElanla Clntre ,vct bcghiu 9i axa spale 7500 7500
m
m
7 Disr€nte 0,nk9 axeie rolilor boghiu ui 4800 1800
8 Gfe!rtatea 58 59
Sarcina pe csia agregatuiul Ce burare 10
10 Sar-cina oe osre i3 boghiul soate 85 85
`i
M師m
11 Sarcina ce axa spate 5 5
12 Pliera moicr 246 291
13 Viteza 80■ 90 SO ■ 90
,4 Ecartame.t 1435
`435
Tabe!7.3
4 2 3 4
puLCOnstructiv de ma,in蚤
A`OB A10C 820L 320C
1 Ecadamert mm 1000‐ 1676 1000-1676 1000-1676 1000‐ lC76
Creutate 7 28 28
Amcalanent m● 3300 3300 8000 8000
4 Lu ng ur e mm 5450 5450 14840 ,4840
LEtir,re mm 2770 2770
^
∝麺
6 iniltime mn, 3850 3850
りiC 0iC せiC
8 niamei!'r,l .cli いm 500 840 8● 0
9 Raza fi 6lr'.ra a clrbei Ce m 100 10う
Itc:,.1
Raza r'. md a curoe a 0こ OO
「
11 Drstanta intre exe e osre mm
帥 い い 出畑 mm
“ “ 3
12 Putere /.otor 159 15S
216 2,6
13 Viteza
5 ・
a. a-'tc.oropuisatS 80 60
b.
´
.8 4 2
22 Fr'ecven!a 46 45
23 N,rmirul ciocane!cr Ce burat 2X8 2× 4
24 Deplasarea long:i.idrnali a
agiegatelor de oLrat
25 Deplasarea iaterali a 1725
a ocaneioi de hriat de la
csecel
26 Dep asarea iongiirjdinali a 000
dispozitlvrrl!r Ce ridicare
243
Tabe1 7 3(continuare)
66789 10
日30 D B 30 L 8 30 C B 33 U B 40 L B 40じ
4
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
3o 8T 8T
::: ::; 1'; ::♀ ::' ::♀
佗 4
80 38
︲““
400 400 ‰ 8090■
2× 400 2● 125 2 × 425 2X 125
2X 100 2X 100
100 1CO 400 425 '25 '25
150 150 150 420 15C 150
,
45 45 45 45 45 45
222
244
Necesitaiea de a se realiza reparatii gi reabilitari de mare anvergure a
unor sectoare de irnii destinate in special vitezelor ridicate sau traficului g!'eu,
a jmpus realizarea unol ir:agiiri cle cale de o mare complexitale.
Firma Plasser,1 rheirer a iansat astfei de utilaje destinate si exeeute
pe langa operaliile de baze * - lucrari care atac5 an
bui'ai, nrvelat 9i ripal
totalitate prisma de balast pana ia terenul de baza, reaiizand in final drenarea
totale azcner cAii asigurarea platfor,'nei contra inghetului, fclcsirea
malerialelor geosintetice gi a geogrilelcr cu scopul final de cregtere a
caDacitetii pc,,tante a cdri. ccnform sarcinilor pe osie 9i vitezelor de circulatie
in v:itor I9?l
Una Cin aceste magini - AHM BCo R - este destinata sd execute
refactra paniaia a subsiratulur ceii, urmate de inlocuirea totala sau painz a
ceicrlalis slenecie aie sLrpiastructurii cali (figuia 7.30).
Principaieie caracierist;ci 1ehnice ale acestui utila multifunciional sunt:
F97 30 Uu ajし ●
nutFunc10nal AHM 800 R
Utilajul executa, pe langa refaciia substratului caii !i a prismei de piave
spartS. inlroducerea materialelor geotextile gi geogrile. PrinciDale!e operaiii ce
se execute in cadrul procesului tehnologic sunt:
- intindeiea qi ajustarea cabiului de ghidarei
- executarea unei incinte intre traverse, penlru introducerea lantului cr-r
cupe ai maiiniii
- taierea ginelor, montarea lamei de ghioare 9i a lantului de excavare cu
cupe:
- iixarea pe rnagina a rolelor cu rnate!^,al geotexiil gi geogriii
- montarea ciispoziiiveior de profilare gi a compactorului cu pldci in
contact cu catl:ul de ghidare din otei:
- atagarea la uiiiajul complex a vagoanelor soecializate peniru
transportul gi descarcarea mateiiaiului din caie se rcalizeaze substratui
caii - ai-irestec 5C','. piatre spartd $i 5C% pietrig - pe mEsura avansar:i
I'J ci'; rii:
- pl:nefea in functiune a prirnului iani Ce excavare a pieirei sparte. iar
dupS i0 rn. montarea ceiui de al doilea iant, care execute s5peturai
- compactarea gi verificarea DCrtantei cAii;
- in timpui avansarir u0laji.ri,Jr ccnrlex, rola cu materiaiul geotextil se
deruieazA. iai', ciacd se consicjere ecesar. peste geotextii se intinde
pr;n derulare materiaiL! Seoofl il
- introdr.rcr;rea in cale, peste r.-alerialele gecsintetice. a a!'nestecului ce
constiiuie ;ubsri'etui cdii, in acelaql mF!, dtspozitjve specjaie aie
utilajuiui e,(ecuta umezirea materiai.rliii Cin substra:ui celll
- introduaeiea in cale a pietrei spar1g recuperate gi reoiclatei
- Drofilarea pietrei sparte descercate in cale.
Daca nu se inlccuiesc Ainele gi traversele cu altele noi, lucrarea este
continueta cr un lant de magini care execute burajul 9i ripajul lixiei cu un'tren
mecairizai
Dace se prevede rafaciia intregului material al suprasiructurii caii,
iucrarea este continuat6 cu r.iiilaje care executa inlocuirea $ine:cr $i a
traverseici ciupi care se executd lntregul proces tehnologic ai iucrar:ior de
refactre totaiS.
Utilajui muitifunctional RPM 20C7, rcalizal de firrna Piasser & Theurer
din Austria, reprezint5 una din cele mai compiexe ma$ini de cale din iume. Cu
acest utilaj. de Cirnensiuni impresionante, se pot executa toate lucrarile
specifice de refactie partiala sau totalS a prismei de balast, a subskatului caii.
precum gi Iucrariie Ce baza de nivelment 9i aliniere a ceii (iigura 7.31)
246
l Unitatea di,Fatう
3. Vagon cu ciururi
247
- mirimea !"arnpei in tirnpui lucrului max 1 50700ぐ a40:
greutate remorcatう )
DtSTRTBU|TOARE gt PROFILATOARE
PENTRU PRISMA DE BALAST
SECT:UNEA A‐ A
249
Fio. 8.1. Vaoon Dentru transportlll 9i dlstribulrea oalastului in cale
in'figura 8.2leste reprezenlat sistenul de distribu-tie a balastuhii in cale'
三二_二ずJ堕
1 2710 1 2700
通 :
=竺
250
in flgr;ra 8.4. este redata constructia vagonuiuti specializat pe 4 osii cu
autodescercare. realizat ca gi precedentul ia lntreprinderea de vagoane
ARAD. inc6rcarea vagonuliii se face printr-o gura de incercare, care se poate
obtura cu a eapace rabatab;le, care oct fi gi etan$ate, ceea ce large$te
dorneniul de folosire si ;a aite produse, cum ar fi cerealele. Descarcarea
vagonuiui se face prln 3 guri de descercare, ar:giasate centra{, la panea
inferioara a cutiei avanC fiecare 800 x 77o rItri|2 deschidere. Obturarea
gurilor oe de-qcarcare si; face printr-o clapeta culrsante, actionata de un
mecanism cu rcari CintatE gi gremalieia.
25'
Caracteristici tehnice Tip Fals 4 osii cu
autodescarcare
t ."r" * a-a,r",* ,-n,rx
- 9ol 't20 120
- incarcat 100 100
Raza minimi de inscriere in curbe (m):
- pe linii normaie 150 150
- pe linii de garare 75 60
Tip boghiu Y25 LS Y25 LS
Tip frane CP
KE―
Aparat ciocnire Mav 99, cu arcuri Oonaje - Jarel
conf UIC 525 - 1
1210
252