Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Logica BAC Teorie PDF
Logica BAC Teorie PDF
Def: Termenul este cuvantul sau grupul de cuvinte care exprima o notiune sau intelesul si face
referire la un obiect sau o clasa de obiecte.
Elementele termenului:
a. Componenta lingvistica: cuvantul
b. Componenta cognitiva: notiunea
c. Componenta ontologica: obiectul
Definirea
1. Def: Definirea este operatia logica cu termeni prin care se redau caracteristicile unui
obiect sau notiune, prin care acestia se deosebesc de alte obiecte sau notiuni.
2. Structura definirii:
d. Regula claritatii si preciziei: definitorul nu trebuie sa cntina metafore sau termeni vagi.
Ex: Omul este cea mai mare minune a lumii
Clasificarea
1. Def: Clasificarea este operatia logica cu termeni prin care ordonam si grupam
obiectele prin clase din ce in ce mai generale, in baza unui criteriu.
2. Structura:
b. Regula opozitiei: pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele obtinute trebuie sa existe
un raport de opozitie( contradictie sau contrarietate)
Ex: Clasificarea gainii in zburatoare si nezburatoare este incorecta, deoarece intre clase
exista un raport de incrucisare, iar regula opozitie ne spune ca...(enuntare regula).
c. Regula criteriului unic: pe aceeasi treapta a clasificarii trebuie sa fie doar un criteriu.
Ex: clasificarea elementelor in fete, baieti si premianti este incorecta deoarece foloseste
doua criterii: sexul si performanta
e. Regula omogenitatii: intre obiectele unei clase asemanarile trebuie sa fie mai importante
si mai numeroase decat deosebirile.
Ex: clasificarea licuriciului in clasa obiectelor luminoase este incorecta, deoarece
asemanrile nu sunt foarte importante.
Propozitiile categorice
1. Def: Propozitia categorica reprezinta forma logice ce exprima un raport intre doi
termeni, raport care nu depined de nimic altceva.
a. Subiectul logic
b. Predicatul logic
c. Copula (a fi)
d. Cuantorul :
- Universal: toti/oricare/fiecare; niciunul/niciuna/nu exista
- Particular: unii/unele/majoritatea, multi, putini, o parte, relativ multi,
relativ putini, destui, exista
- Individuali( pentru ca se refera la o clasa cu un singur obiect se
considera ca se refera la toata extensiunea si prin urmare sunt cuantori
universali): numele propriu, substantiv articulat, pronume
demonstrativ si personal( toti/ toate)
Ex: Mihai Eminescu este un poet roman.
Toti indivizii cu numele Mihai Eminescu sunt poeti romani.
a. Raport de contradictie
- Intre propozitii opuse calitativ si cantitativ
Def: Doua propozitii se afla in raport de contradictie daca nu pot fi adevarate sau false impreuna.
b. Raportul de contrarietate:
- Intre universale opuse calitativ
SeP – SaP
Def: Doua propozitii universale aflate in raport de contrarietate nu pot fi adevarate impreuna, dar
pot fi false.
c. Raport de subcontrarietate
- Intre particulare opuse calitativ
SiP → SoP
Def: Doua propozitii particulare aflate in raport de subcontrarietate nu pot fi false impreuna, dar
pot fi adevarate.
d. Raport de subalternare
- Intre SaP- SiP; SeP-SoP
1. Def: Conversiunea este operatia logica prin care pornind de la propozitie data obtinem o
noua propozitie prin schimbarea predicatului cu subiectul.
SP >c> PS
- (nu se schimba calitatea)
- Se respecta legea distributiei termenului
o Un termen nu poate sa fie distribuit in concluzie daca nu a fost
distribuit in premise
o A distribui un termen inseamna a-l considera in intreaga lui
extensiune
o Subiectul este distribuit in universale
o Predicatul este distribuit in negative
SaP(+-) >c>PaS(+ -) →PiS(- - )
SeP(++)>c> PeS(++)
SiP(- -) >c> PiS(- -)
SoP(- +)> c> PoS(- +) Particulara negativa nu se converteste, deoarece incalca legea distributiei
termenilor: S este nedistribuit in premise si distribuit in concluzie.
2. Def: Obversiunea este operatia logica prin care dintr-o propozitie data obtinem o noua
propozitie prin negarea predicatului si a propozitiei
S P >o> S P-
Silogismul
1. Def: Silogismul este inferenta mediala cu doua premise si trei termeni, fiecare apare de
doua ori.
Ex: Toti oamenii sunt muritori oameni=M MaP
Socrate este om. Muritori=P SaM
Socrate este muritor. Socrate=S SaP
2. Structura:
a. Subiectul logic se mai numeste si termenul minor, iar premisa care il contine,
premisa minora.
b. Predicatul logic, numit si termen major ce apare in premisa majora.
c. Termenul mediu ce face legatura intre subiect si predicat si apare in ambele premise.
Subiectul si predicatul apar in concluzie si se mai numesc termeni extremi.
3. Figuri si moduri silogistice:
MP PM MP PM
SM SM MS MS
SP SP SP SP
4. Legile generale ale silogismului:
a. Intr-un silogism avem 3 termeni, fiecare aparand de cate doua ori
b. Termenul mediu este distribuit intr-o premisa
c. Un termen nu poate fi distribuit in concluzie daca nu a fost distribuit in premise
d. Din doua premise afirmative obtinem o concluzie afirmatifa
e. Dintr-o premisa afirmativa si una negativa obtinem o concluzie negativa
f. Cel putin o premisa trebuie sa fie afirmativa, nu putem sa avem doua negative
g. Dintr-o premisa universala si una particulara obtinem o concluzie particulara
h. O premisa trebuie sa fie universala, nu putem sa avem doua premise particulare.
Diagramele Venn
1. Premisele se reprezinta pe diagrame, iar daca din reprezentare rezulta concluzia atunci
silogismul este valid.
2. - Universalele se reprezinta hasurand partea vida
-Particularele se prezerinta printr-un „X”
Argumentarea
1. Def: Argumentarea este procesul logic de demonstrare a unei idei cu ajutorul unor
probe obiective sau procesul prin care incercam sa convingem pe cineva sa accepte o idee
sau sa fie deacord cu noi intr-o privinta.
2. Structura argumentarii:
Inductia
1. Def: Inductia este rationamentul sau inferenta nedeductiva prin care extindem o
proprietate descoperita la unele obiecte asupra intregii clase, gandirea avansand de la
particular la general.
2. Clasificare
In functie de numarul de cazuri examinate, inductia poate fi completa sau incompleta.
a. Inductia completa se caracterizeaza prin:
- Exista un numar finit sau mic de cazuri
- Sunt examinate toate cazurile
- Proprietatea este prezenta la toate cazurile examinate
- Probabilitatea ca o concluzie sa fie adevarata este foarte mare
b. Inductia incompleta se caracterizeaza prin:
- Exista un numar foarte mare sau infinit de cazuri
- Sunt examinate doar unele cazuri/obiecte
- Priprietatea este prezenta doar la unele obiecte examinate
- Concluzia este generalizatoare si amplificatoare in raport cu premisele,
fiind probabila
Dupa gradul de esentialitate, inductia poate fi: stiintifica sau prin simpla enumerare:
Inductia prin simpla enumerare consta prin trecerea in revista a cazurilor care nu contratic teza
Rationamentele
1. Def: Rationamentul este procesul pin care din propozitii date numite premise obtinem noi
propozitii numite concluzii.
2. Structura:
a. Premise
b. Concluzie
3. Clasificarea:
Rationamentele inductive:
a. Dupa numarul de cazuri examinate pot fi: inductii complete(examineaza toate
cazurile) si inductii incomplete(examineaza o parte din cazuri).
Rationamentele deductive:
1. Def: Demonstratia este procesul logic prin care o propozitie este conchisa numai
din propozitii adevarate.
2. Structura:
a. Teza – propozitia pe care trebuie sa o demonstram
b. Fundamentul demonstratie sau argumentul – propozitia din care este derivata teza
c. Procesul de demonstrare – un rationament sau un lant de rationamente.
3. Regulile corectitudinii
A. Referitoare la teza:
a. Teza trebuie sa fie o propozitie probabila si nu una infirmata
b. Teza trebuie sa fie clar si precis formulata, sa nu contina termeni vagi sau metafore
c. Teza trebuie sa ramana aceeasi pe tot parcursul demonstratiei, sa nu fie schimbata cu
alte teze sau formulari identice.
B. Referitoare la argumente:
a. Argumentele trebuie sa fie propozitii adevarate
b. Demonstratia argumentelor trebuie sa fie independenta de demonstratia tezei
C. Referitoare la proces:
a. Procesul de demonstrare trebuie sa fie corect, adica sa respecte regulile logice.
Sofismele
Sofismele materiale
1. Def: Sofismele materiale sunt erori logice care d.p.d.v. formal respecta regulile logice,
dar contin erori de continut legate de sensul si semnificatia premiselor.
2. Tipuri:
A. Sofisme de limbaj:
a. Echivocatia sau impatrirea termenilor.
Ex: Siretul este este matase.
Vulpoiul este siret.
Vulpoiul este de matase.
d. Diviziunea: apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premise si
distributiv in concluzie.
Ex: Elevii liceului au luat note mari la bacalaureat, deci si elevul Popescu a luat note
mari la baclaureat.
C. Sofismele circularitatii:
a. Argumentul circular
- Apare cand se sustine ca o propozitie este adevarata pentru ca este
adevarata.
Ex: Parintii spun adevarul pentru ca ei niciodata nu mint.
b. Intrebarea complexa
- Apare cand formulam o intrebare ce presupune raspunsul la alta
intrebare care nu a fost pusa.
Ex: Cum a fost la petrecere?
D. Sofismele supozitiei neintemeiate – apare atunci cand premisele sunt false.
a. Falsa dilema
- Apare atunci cand se considera ca exista doar o solutie si defapt sunt
mai multe
Ex: Ori esti cu noi ori esti impotriva noastra. Nu esti cu noi, deci esti
impotriva noastra.
a. Generalizarea pripita
- Apare atuci cand, desi premisele sunt adevarate, cazurile sunt
insuficiente.
Ex: Poetul Eminescu este un melancolic, deci toti poetii sunt
melancolici.
b. Cauza falsa
- Apare atunci cand cauza este confundata cu efectul, conditia sau
succesiunea.
Ex: Andrei nu a invatat la logica pentru ca a luat nota 4.
Ex: Maria a fost bolnava de gripa asa ca si fratele ei se va imbolnavi.
Ex: Fulgerul determina tunetul pentru ca este sesizat mai intai.