Concluzii

Efortul Reformei de a converti spaţiul românesc este integrabil unei acţiuni mai largi ce
cuprindea toată zona est europeană, toaiă lumea ortodoxă. în vecinătatea imediată a spaţiului
românesc exista o lume complexă, unde. pe fondul unui vid de putere, care receptează influenţe
ale unor conflicte internaţionale de anvergură, apare o mare libertate religioasă. Polonia şi
Transilvania sunt spaţii care permit comparaţii relevante cu situaţia din Moldova. Ele ridică
probleme similare ale întâlnirii Reformei cu Ortodoxia, deşi conjunctura politică în ambele
situaţii este diferită. Populaţia ortodoxă este subordonată autorităţii civile. în special românii din
Transilvania, şi lipsită de structuri consolidate ale bisericii proprii care să o protejeze. Moldova
se constituie într-un caz unic. în care comunităţi protestante trăiesc într-un stat ortodox. Situaţia
creează probleme ale alterităţii mai speciale, pentru că animozitatea faţă de aceste comunităţi
combină elemente economice, etnice, religioase şi chiar culturale. Se pune întrebarea pentru
diverse momente: în ce măsură le este garantată existenţa şi statutul? în ţările Europei orientale
Reforma se confrunta cu aspecte sociale şi constituţionale diferite faţă de modelul statului
absolut care se afirmase în Occident. In cele mai multe cazuri, libertatea politică este dublată de
libertatea religioasă. în Moldova exista o structură instituţională specifică. Asaltul Reformei
este. în consecinţă. într-un alt raport cu puterea constituită decât într-un spaţiu catolic. O nouă
concluzie se impune în legătură cu longevitatea fenomenului protestant din Moldova. O parte a
cercetărilor anterioare sugerau, deja. că prezenţa protestantă în acest spaţiu este anterioară
momentului Despot. Progresul în rândul populaţiei alogene este spontan. Propaganda. în cazul
comunităţile catolice, se face în mare măsură din Transilvania. Este de presupus un proces de
diversificare confesională după modelul transilvănean. Progresul Reformei în rândul
comunităţilor catolice, la nivelul tehnicilor prozelitismului şi a modului de convertire, respectiv
în ceea ce priveşte nuanţele credinţelor introduse, a fost prea puţin studiat, din cauza sărăciei
surselor Informaţia studiată sugerează că a existat toleranţă faţă de populaţia alogenă atâta timp
cât prozelitismul nu a depăşit sfera comunităţilor 197 catolice. Domnia nu a intervenit, probabil
şi pentru că a existat stimulentul relaţiilor bune cu oraşele. Această situaţie, a unor vieţi paralele,
nu s-a menţinut însă pentru mult timp. Informaţiile provenite din zonele de contact între
catolicism şi ortodoxie au stimuJat elaborarea unui proiect de câştigare a lumii ortodoxe de către
Reformă. Sursele sugerează elaborarea unor planuri ambiţioase pentru ortodoxie. Procesul a
evoluat dinspre iniţiativele locale şi proiectele regionale înspre un plan de unificare global. Este
cert că începutul consta din acţiuni de convertire, eforturi regionale cunoscute în centrele
reformate Contactele cu ortodoxia din Moldova, anterioare celebrelor tratate cu Patriarhul
Constantinopolitan Ieremia al IJ-lea, confirmă această ipoteză. Probabil că tentativa de a
converti ortodocşii este cea care declanşează o reacţie a autorităţii. Astfel, propaganda în rândul
românilor determină o nouă atitudine a domniei, care va marca începutul unei noi evoluţii. Se
stabileşte un model pentru întreg secolul XVI. Un program de protejare a ortodoxiei care
cuprinde aspecte patrimoniale şi instituţionale, chiar doctrinale, dar şi o atitudine ostilă faţă de
prezenţa altor denominaţii, care poate să evolueze spre violenţă persecutorie. Domnia poate
reacţiona din perspectiva uniformităţii religioase a unui spaţiu, mai ales dacă exista presiunea
prozelitismului altor confesiuni. In naşterea unei "reacţii"' ortodoxe, prima manifestare coerentă
este solidaritatea ortodoxă, ideea unei politici comune, acţiuni coordonate de pe poziţii ortodoxe
şi definirea unui punct de vedere explicit în privinţa ereziilor. Un pilon al acestei politici îl
constituie colaborarea cu biserica, care devine o forţă în stat. Clerul devine un factor de decizie
în administraţie şi politică. Se conturează ca semnificative relaţiile cu Rusia, care va sprijini
ideea politicii religioase naţionale. Rusia va înlocui Grecia ca păstrătoare a tradiţiei răsăritene.
Concluzia la care am ajuns, analizând evenimentele din interiorul ortodoxiei, este că exista o
reformă a acesteia, care are drept scop protejarea religiei ortodoxe. Manifestările cele mai
vizibile oscilează dinspre ostilitate faţă de alte denominaţii, de exemplu armenii şi catolicii, care
apare deja în epoca lui Petru Rareş. înspre violenţa propriu-zisă. Este probabil că în epoca lui
Petru Rareş ostilitatea este mai mare faţă de catolici, şi o libertate mai mare este acordată
protestanţilor, ceea ce explică reputaţia toleranţei pe care a câştigat-o Petru Rareş

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….

1. Istoria României,vol.II,Editura Academiei Populare Române,pag.755-756,1034-1038,1043-

1044,1046-1047.
2. Istoria României,vol.III,Editura Academiei Populare Române,pag. 148-153,294.
3. Ioan Aurel Pop,Ioan Bolovan,Istoria Transilvaniei,Eikon,Cluj-Napoca 2013
4. F.A.Lampe.Istoria eclesiae reformatae in Hungaria et Transilvania
5. Fragmente privitoare la istoria bisericii române,Budapesta.1905
6. Keith Randell,Luther și Reforma în Germania 1517-1555,colecția Acces la Istorie
7. Keith Randell,Jean Calvin și Reforma tîrzie,Editura All,colecția Acces la istorie
8.Menna Prestwich,Calvinismul pe plan internațioal(1541-1715),OUP 1985
9. F.Wendell Calvin:Originile și evoluția doctrinei sale religioase.Collins 1950
10. I.H.J.Parker Jean Calvin,Dent 1975
11. E.G.Rupp.B. Drewerry. Martin Luther.Edvard Arnold 1970.
12. R.W.Scribner,Reforma Germană,Macmillan 1986
13. A.G.Dickens,Martin Luther și Reforma,E.U.P. 1967
14. G.R. Potter,Huidrych Zwingli,Edvard Arnold 1978
15. G.R.Elton,Europa Reformată,1517-1559,Fontana 1963
16. Ioan Aurel Pop,la frontiera dintre ortodoxie,catoliscism și protenstantism:biserica românilor
din Transilvania și Patriarhia ecumenică(sec XIV-XVI),articol în frontierele spațiului românesc
în context european,ed. Cartdidact,Chișină 2008
17. Alexandru Grama,Instituțiile calvinești în biserica românească din Ardeal,Blaj 1895
18. Szegedi Edit,Reforma în Transilvania,Constituirea identităților confesionale.Politica
confesională.
19.Sipos Gabor,Calvinismul la Românii din Țara Hațegului la începutul secolului al XVIII-lea
20. Andrian Andrei Rusu,Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea,Cluj-Napoca
21. Ioan Aurel Pop,Observații privitoare la structura etnică și confesională a Ungariei și
Transilvaniei medievale(sec IX-XIV)
22. Structura etnică și confesională a Transilvaniei,Editura PACO,București 2000
23. Nicolae Iorga,Istoria Bisericii Românești și a veții religioase a românilor,vol II,Văleni de
munte,tipografia Neamul Românesc,1909
24. E.Fromm.Frica de libertate
25. E.Erikson.Tînărul Luther
26. Martin Luther,Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum(Cele 95 de teze)
27. Sucin Coriolan,Dicționar istoric al localităților din Transilvania,București,Editura
Academiei,vol I,1967
28. Mateș Ștefan,Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX,Cercetări de
demografie istorică,București,Editura Științifică 1971
29. Istoria Europei,Jean Corpentier,Francois Lebrun,Humanitas,București,p 198-
203,doc.Predica lui Martin Luther din 1512
30. Ioan Lupaș(1980-1967) Scrieri Alese,vol I,Editura Academiei Române.
31. N.Bocșan,I.Lumperdan,Ioan Aurel Pop,Etnie și confesiune în Transilvania(sec XIII- XIX)
Oradea 1994
32. G. Barițiu,Biserica românească în luptă cu reformațiunea în Transilvania.1875
33. G. Barițiu, Din istoria ecleziastică generală în Transilvania,1870,nr8.
34. G. Barițiu,Din istoria reformațiunii în Ungaria și Transilvania cu respect la românii în
Transilvania,1870,nr.7
35.I.Lupaș.Influența Reformațiunii asupra bisericii românești din Ardeal în secolul XVI,în
Transilvania 1917,nr. 1-6.
36.Z. Pâclișanu,Date despre preoții româno-calvini,în Cultura creștină 1911
37. C. Teodor,coridoare istoriografice,o incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc în
Trasilvania anilor 1950-1920
38. Ioan Lupaș,Istoria bisericească a românilor ardeleni,,Cluj 1995
39. Leopold von Ranke,Germania în timpul Reformei.
40.Centuriile din Magdeburg(1520-1575)
41. Jules Paquier,Protestantismul german,Luther-Kant-Nietzsche(1915)
42. Jules Paquier,Luther și Germania(1918)
43.Gindely Antal.Acta et documenta historiam Gabrielis Bethlen Transilvaniae princeps
ilustrantia,Budapesta 1989
44.Ludovic Demeny,Paul Cernavodeanu,Relații politice ale Angliei cu Moldova,Țara
Românească și Transilvania în sec.XVI-XVIII-lea.Editura Academiei Republicii Socialiste
România,București 1974
45.Acta Historica,Revista Academiei de Științe a Ungariei,Budapesta 1958,nr 1-2
46. Andrei Oțetea,Renașterea și Reforma
47. Orban L.Biserica Evanghelică Lutherană din România de-a lungul secolelor,în scurta istorie
a Bisericilor și Comunităților religioase din Transilvania,ed.Presa Universitară Clujană,Cluj
2008
48. Filimon.P.Protestantismul și românii din Ardeal,Combaterea unei teorii uniate,Arad 1938
49. Buta Sanda Maria,Situația bisericii române din Trasnsilvania la sfîrșitul secolului al XVII-
lea,Brașov 2001
50. Alexandru Niculescu,Avatarurile Protestantismului
Românesc.Reforma.Reformele.Dacomania,seria nouă IX-X 2004-2005,Cluj Napoca,pag 45-59