PROIECT DIDACTIC

Profesor: GÎDEA(MĂRĂŞESCU) ELENA

DATA: 22. 03. 2006
CLASA: a VII-a
Disciplina: limba română
SUBIECTUL LECTIEI: Proverbele. Zicătorile. Strigăturile
TIPUL LECŢIEI: de însuşire (învăţare) de noi cunoştinţe

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Cognitive:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
a. să definească proverbele, zicătorile şi strigăturile,
b. să ştie cărui gen literar aparţine fiecare,
c. să cunoască trăsăturile specifice proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor,
d. să surprindă asemănările şi deosebirile dintre aceste creaţii populare,
e. să le ştie funcţiile,
f. să desprindă mesajul transmis.
2. AFECTIVE:
a. să se implice emoţional în atmosfera prefigurată de autorul popular,
b. să-şi cultive interesul şi respectul faţă de creaţiile literaturii populare,
c. să-şi dorească a învăţa şi folosi cât mai multe proverbe, zicători şi
strigături.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat,
metode şi mijloace precum: lectura expresivă, conversaţia euristică, învăţarea prin
descoperire, explicarea şi demonstrarea materialului intuitiv, lucrul cu manualul.
2. Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală,
alternativ cu activitatea independentă individuală.
3. Resurse: proverbe, zicători, strigături, capacităţile de învăţare ale
elevilor, cunoştinţele lor anterioare.
4. Mijloace de învăţământ: Limba română, manual pentru clasa a
VII-a, Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Sâmihăian Florentina,Editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2002, tabla, testul formativ cu proba: Se dau proverbele: „Ce
se duce se şi întoarce.” (proverb american), „Cine sapă groapa altuia cade singur în
ea.” (proverb românesc). Discutaţi asemănările / deosebirile pe care le identificaţi
între cele două proverbe. Relataţi situaţii potrivite pentru a exemplifica proverbele
date. Pot fi din viaţa reală, din cărţi, din filme sau inventate de voi.

1
 5. Material bibliografic: „Cartea înţelepciunii populare. Proverbe”,
Editura Minerva, Bucureşti, 1974

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Organizarea clasei: (1min.) absenţe, disciplină, pregătirea pentru
lecţie, elevii îşi pregătesc caietele şi manualele.
I. Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior (10
min.) – atât pentru refixarea lor cât şi ca punct de pornire pentru noile cunoştinţe.
1. Controlul caietelor de teme (cu observaţii şi aprecieri, după caz).
2. Se dialoghează cu elevii pe tema literaturii populare, a literaturii culte, a
legăturii dintre acestea încercând să se pună în circuit observaţii ale lor despre
asemănările / deosebirile existente.
II. Captarea atenţiei elevilor pentru secvenţa
didactică următoare (3 min.):
Se realizează printr-o conversaţie pregătitoare:
1. Li se spune elevilor că printre creaţiile populare, la loc de frunte se află
anumite creaţii care comunică informaţii pline de înţelepciune, atitudini satirice
pentru corectarea unor defecte (lenea, prostia, îngâmfarea etc.), într-o formă concisă.
Acestea au fost culese de folclorişti şi publicate.
III. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor
operaţionale (1 min. ):
- Vom studia astăzi câteva dintre acestea grupate sub titlul „Proverbele.
Zicătorile. Strigăturile”. Va trebui ca la sfârşitul orei să fiţi capabili să concretizaţi
aceste obiective: a, b, c, d, etc.
IV. Prezentarea sarcinilor de învăţare (10 min.):
Se scriu pe tablă câteva exemple, urmând ca elevii să le analizeze conform
unei scheme.
V. Conducerea învăţării şi dobândirea de noi
cunoştinţe (20 min.):
1. Elevii sunt atenţionaţi că proverbele şi zicătorile nu aparţin nici genului
epic, nici genului liric, ci genului aforistic. Sunt solicitaţi să realizeze asemănările /
deosebirile între proverbe şi zicători conform schemei date.
Proverb Zicătoare

Conţinut - porneşte de la o experienţă de viată, - porneşte de la o situaţie, o

- se referă la un adevăr de mare
generalitate,
- emite o constatare şi o concluzie
„Boala din fire n-are lecuire.”
- transmite sfaturi şi îndemnuri:
împrejurare din viaţă,
- se referă la un adevăr
concret,
- caracterizează printr-o
simplă constatare o situaţie, o

2
 „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.”
Structură - propoziţie sau frază cu structură
completă,
- conţine expoziţiune („Cine se scoală
de dimineaţă”) şi o concluzie
(„departe ajunge”).
. - sensul propriu:
Expresivitate „Ce ţie nu-ţi place / Altuia nu face.”,
- sensul figurat (metaforic):
„La pomul lăudat să nu te duci cu
sacul.”,
- uneori versificate (au ritm, rimă).
împrejurare:
„A strica orzul pe gâşte.”
- formulă incompletă:
expresie, sintagmă, parte de
propoziţie, expresie verbală,
- grupate în jurul unui proverb
sau al unui substantiv,
- completată cu situaţia
(contextul) la care se referă:
„A se culca pe o ureche.”
(Cineva n-a valorificat o
anumită împrejurare.)
- Numai sensul figurat:
„A intrat ca Ieremia cu
oiştea în gard.”
(Nu e vorba despre un
anume Ieremia, ci despre
oricine care, din cauza
nepriceperii, a avut un eşec. )

2. Elevii sunt atenţionaţi că strigăturile aparţin genului liric, apoi îşi

notează strigăturile:
„Tot cu ochii la oglindă, / Şi gunoiul pana-n grindă,
Pe sub masă, pe sub pat, / De trei luni n-ai maturat.”

„Unde şede urâtul / Se-nnegreşte pământul,

Unde şede dragostea / Se-nverzeşte pajiştea.”

Se scriu: trăsăturile strigăturilor:

1) au dimensiuni reduse,
2) aparţin genului liric, alături de doină, cântecul propriu-zis, cântecul de
leagăn,
3) reprezintă expresia poetică a unei reacţii umane faţă de un fapt de viaţă
şi apar la horă, la nuntă şi la alte împrejurări din viaţa satului.
4) comunică:
- îndemnuri la joc,
- mesaje de dragoste,
- reflecţii morale,
-atitudini satirice (critică lenea, prostia, îngâmfarea etc.).

5) funcţii:

3
 - transmit mesaje variate,
- sincronizează mişcările dansatorilor, fiind scandate pe ritmul dansului,
- creează comuniunea sufletească a participanţilor la joc.
6) au valoare literară:
- utilizează mijloace de expresivitate variate,
- conţin procedee artistice specifice liricii populare,
- prozodia este populară
(ritm trohaic, rimă împerecheată, măsura de 7-8 silabe).
VI. Asigurarea feedback-ului:
Se realizează pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat,
prin aprecieri verbale (E bine! Corect! Da! etc.). În limita timpului le cer elevilor să
spună şi să comenteze proverbe, zicători, strigături cunoscute de ei.

VII. Evaluarea formativă (5 min.):

Ca activitate individuală, elevii vor realiza în clasă rezolvarea testului:
Se dau proverbele:
„Ce se duce se şi întoarce.” (proverb american)
„Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.” (proverb românesc)
Identificaţi asemănările / deosebirile între cele două proverbe. Relataţi
situaţii potrivite pentru a exemplifica proverbele date. Pot fi din viaţa reală, din cărţi,
din filme sau inventate de voi.
VIII. Asigurarea retenţiei şi a transferului (6 min.):
Se cere elevilor să rezume, oral, apariţia, rostul, rolul proverbelor,
zicătorilor, strigăturilor.
Se dă ca activitate independentă acasă realizarea unei compuneri libere, în
care să apară proverbe, zicători, strigături.