Ion Heliade Radulescu a fost inzestrat cu o mare curiozitate intelectuala si o

enorma capacitate de asimilare, spirit multilateral, fiind preocupat de indrumarea

miscarii culturale din Tara Romaneasca, din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Balada mitologica Zburatorul a aparut in �Curierul romanesc� (1844), gazeta condusa
de el si este considerata capodopera creatiei lirice a lui Ion Heliade Radulescu.
Titlul baladei ilustreaza mitul folcloric al zburatorului, exprimand artistic
starea de criza erotica a tinerelor fete la varsta adolescentei, care simt
sentimentul de dragoste pentru prima oara si de aceea nu-l recunosc, el
manifestandu-se ca o boala.
Poezia se incadreaza in tematica iubirii, si anume prefigurarea fiorilor
dragostei in sufletul adolescentin. Este construita, de asemenea, pe motivul mitic
romanesc al Zburatorului, de inspiratie folclorica.
Incipitul este reprezentat de motivul poetic al suferintei din dragoste, realizat
prin adresarea directa a fetei: �Vezi, mama, ce ma doare!�.
Poezia este structurata in trei secvente poetice, fiecare dintre ele
constituindu-se intr-o idee lirica: instalarea sentimentului erotic, tabloul rustic
al inserarii construit ca un pastel si ilustrarea mitului zburatorului
Secventa intai este realizata sub forma unui monolog liric al fetei, care ii
descrie mamei - prin adresare directa - senzatiile si trairile pe care le simte
intens si care ii sunt total necunoscute. Fiorul emotional trait pentru prima oara
sugereaza puritatea sentimentului de dragoste. Relatarea starilor sufletesti pe
care fata le percepe cu ingrijorare este construita gradat, prin interogatii si
vocative: �- Vezi, mama, ce ma doare!�, �Ca uite, ma vezi, mama?�, �Oar� ce sa fie
asta?�
Secventa a doua incepe cu o strofa de legatura intre monologul liric al fetei
si tabloul descriptiv care constituie un pastel. In aceasta strofa narativa, eul
liric devine personaj, manifestand sentimentul de compasiune-pentru fata, care nu
mai este un simbol, ci capata identitate si nume: Florica. Vocea epica intrerupe
fluxul narativ al baladei prin pastelul care compune un cadru terestru al naturii
rurale in momentul inserarii: �Era in murgul serei si soarele sfintise�. Tabloul
campenesc ilustreaza inclinatia poetului pentru sublim si spectaculos. Cirezile de
vite care vin de la pascut sunt personificate, vacile isi cheama viteii ca sa-i
hraneasca - �in gemete de muma viteii lor striga� - iar taurii �murmura�.
Pe acest fundal de magie, in a treia secventa poetica isi face aparitia
Zburatorul, �eveniment� vazut
prin ochii a doua �surate�. Poetul reproduce in mod direct impresiile celor doua
martore involuntare, intr-un limbaj popular familiar. Spiritul care bantuie noaptea
somnul fetelor apare, initial, ca o aparitie infricosatoare (�balaur de lumina cu
coada-nflacarata�), pentru ca apoi sa capete infatisare umana (�ca brad, un
flacaiandru si tras ca prin inel). De la teama, suratele trec la ironie,
deposedandu-l pe Zburator de atributele initiale, de vreme ce fac haz pe seama unui
defect fizic (are �un nas ca vai de el�). concluzia este ca fata trebuie sa fuga de
iubit, pentru ca sentimentul se insinueaza treptat ( din vis devine �lipitura� si
apoi �zmeu�), copleseste si nimic nu te mai scapa de el (�S ce-i mai faci pe urma?
Ca nici descantatura / Nici rugi nu te mai scapa. � Fereasca Dumnezeu!�)
Ca figuri de stil, sunt de remarcat inversiunile - �a puturilor cumpeni�, �a
satului cireada�, personificarile - �gemete de muma viteii lor striga�, epitetele -
�vesmantul cel negru�, �nemiscare plina�, precum si cuvintele si expresiile
populare cu iz arhaic - �obida� (mahnire), �junica� (vitelusa), �obor� (tarc pentru
vite), �zgheab� (jgheab), �argea� (razboi de tesut), �aievea� (in realitate), �s-
astampara ast zgomot�, �campeanul osteneste�, �in bratele somniei�.
George Calinescu explica semnificatia �zburatorului� ca pe o criza erotica
adolescentina, ca pe un fior ce ia nastere in sufletul tinerelor fete,
adolescentelor, din nevoia acestora de a se indragosti pur si simplu, nu neaparat
de un flacau anume: �Fata in criza de pubertate e doborata de o boala necunoscuta,
explicabila mitologic si curabila magic�. �Mitul zburatorului� mai este numit si
�mitul puberal�, deoarece fiorul dragostei apare brusc si este cu totul necunoscut
fetelor aflate la varsta pubertatii
Meritul lui Ion Heliade Radulescu este, asadar, acela de a fi valorificat
tezaurul nostru popular si de a fi
creat o balada valoroasa,in care inspiratia epica se asociaza cu cea lirica, ramasa
punct de referinta in evolutia
speciei la noi.