Sunteți pe pagina 1din 20

Ayurveda

I. Ce este Ayurveda?

Ayurveda este o stiinta antica traditionala ce are ca preocupare sanatatea


persoanei umane. Principiile acestui sistem antic de medicina sunt necesare pentru
a intelege mai bine cum trebuie sa ducem o viata sanatoasa naturala. Prin
cunostintele ce le ofera asupra sanatatii sistemul ayurvedic de viata descopera
omului importanta si beneficiile asumarii responsabilitatii pentru propria bunastare
fizica si psihica.
Ayurveda este o stiinta holista a vietii. Viata, conform ei, este o combinatie
o simturilor, mintii, trupului si sufletului. Nu se limiteaza la trup si la simptomele
fizice ci ofera o cunostinta comprehensiva asupra sanatatii sociale, mentale si
spirituale. In aceasta epoca cand dezvoltarea tehnologica a schimbat modul nostru
de viata, mediul inconjurator si medicina, cuvinte precum suflet si spiritualitate par
depasiti, si produc o gandire negativa si reticenta in privinta acestui sistem. De fapt
Ayurveda vine sa demonstreze ca tocmai acest mod materialist de a gandi si trai
provoaca suferinta in om.
Daca materia este tot ce ne trebuie atunci de ce chiar si cei bogati sufera de
anxietate, neliniste, tensiune mentala si alte afectiuni cu radacina psihica? Datorita
faptului ca persoana umana mai are o componenta ce nu este hranita
corespunzator: sufletul.
Literalmente Ayurveda inseamna " stiinta vietii si a longevitatii " si este
considerat sistemul traditional de medicina al Indiei. Este o stiinta in sensul ca este
un sistem complet. Este o stiinta calitativa holistica a sanatatii si longevitatii, o
filosofie si un sistem curativ ce priveste persoana umana in intregul ei: trup si
suflet.
Ayurveda are radacini adanci in trecut, in vremea cand filosofia si medicina
nu erau separate. Prin urmare ideile filosofice au influentat puternic modul
ayurvedic de gandire.

II. Ce este unic in Ayurveda?


Sunt cateva aspecte in Ayurveda cu adevarat unice: ea ne ofera puncte de
referinta in luarea deciziilor de tratament specifice fiecarui caz. Teoria ayurvedica

1
este foarte utila in analiza constitutiei individuale a pacientului si intelegerea
variatiilor din manifestarea bolii.
Tiparul ayurvedic poate fi folosit la conturarea si structurarea modelelor
curative specifice fiecarui pacient.
Ayurveda da anumite recomandari specifice fiecarui individ asupra modului
de viata, dietei, exercitiilor fizice si yoga, terapiei cu plante medicinale si chiar
practici spirituale menite sa restaureze si sa mentina echilibrul fizic si mental.
Trupul si sufletul coexista intr-o stransa legatura.
Aceasta viziune conform careia fiecare din noi este un individ unic permite
sistemului ayurvedic sa ofere nu doar sfaturi curative specifice fiecarui caz in parte
ci si explicatia faptului de ce o persoana raspunde diferit fata de alta la acelasi
tratament.

III. Originea sistemului ayurvedic.


Istoricii nu au putut indica cu precizie timpul cand a luat nastere acest
sistem. Majoritatea sunt de acord ca textele clasice ayurvedice au fost scrise in
India in urma cu 3500 - 5000 de ani, desi unii sugereaza o epoca si mai indepartata.
Exista si o legenda in legatura cu originea acestui sistem medical traditional
indian. In legenda se spune ca acest sistem este de origine divina. El a fost predat
de Creatorul universului, Brahma, lui Prajapati Daksha, zeul animalelor, care l-a
predat la randul lui celor doi gemeni divini numiti Ashwinikumars. Ei sunt
vindecatorii divini. Ei au invatat-o la randul lor pe divinitatea Indra. Toate aceste
personaje sunt divinitati din epoca vedica timpurie. Cand umanitatea a inceput sa
sufere din pricina bolilor unii intelepti precum Bharadvaja au invatat de la Indra
stiinta medicinei. Treptat, cantitatea uriasa de informatii acumulata a fost divizata
sistematic in mai multe ramuri.

IV. Fiziologia Ayurveda


In viziunea Ayurveda, intreaga materie se compune din cinci elemente de
baza: panchamahabhutas care manifesta proprietatile pamantului ( prithvi ), apa (
jala), focul ( tejas), vantul ( vaju) si spatiul ( akasha). Aceste elemente nu exista
izolate ci in combinatii in care unul sau mai multe sunt domina. Corpul uman este
compus din derivate ale acestor cinci elemente de baza, derivate ce exista in forma
doshas, a tesuturilor ( dhatus ) si a materiilor eliminate ( malas ).
Doshas : principiul caracteristic fundamental Ayurveda este numit " tridosha
" sau Cele Trei Stari (Dispozitii). Doshas sunt factorii fiziologici ai corpului si
trebuie priviti ca niste entitati subtile atotpatrunzatoare ce pot fi categorisite astfel :

2
Vata, Pitta si Kapha. Vata reguleaza miscarea si este reprezentata de sistemul
nervos. Pitta este principiul biotransformarii si este cauza tuturor proceselor
metabolice ce se desfasoara in organism, in corpul uman.Kapha este principiul
coeziunii si actioneaza prin fluidele din corp.
Impreuna, cele trei Doshas determina constitutia fiziologica a unui individ.
Dhatus (tesuturile) sunt clasificate in sapte categorii : plasma, celulele
sanguine, tesutul muscular, tesutul adipos, tesutul osos, maduva osoasa si tesutul
reproductiv.
Malas : cele trei materii principale eliminate de corpul uman sunt urina,
materiile fecale si transpiratia.
In ce priveste procesele metabolice din corp exista trei grupe principale de
factori biologici manifestand probabil functiile unor enzime (agnis).
• Jatharagni este responsabil pentru digestie si absorbtia substantelor
nutritive. In timpul acestui proces digestia cunoaste trei etape: mai intai
digestia substantelor nutritive dulci (madhura) si sarate (lavana), apoi a
celor acre (amla) si in cele din urma a celor iuti (tikta), amare (katu) si
astringente (kasaya). Rezultatele acestor trei stagii ale digestiei sunt,
respectiv, dulce, acru si iute.
• Panchabhutagnis, continand cinci tipuri de factori biologici, este
responsabil pentru procesarea si transformarea celor cinci elemente
de baza intr-o compozitie utila organismului.
• Dhatvagnis, cel de-al treilea grup cuprinde sapte tipuri
corespunzatoare asimilarii celor sapte tesuturi. Asimilarea se desfasoara
succesiv. Mai intai, din substantele nutritive absorbite, este produsa
plasma (rasa); din plasma se formeaza sangele (rakta), apoi tesutul
muscular (mamsa), tesutul adipos (meda), tesutul osos (asthi), maduva
osoasa (majjan), si celulele reproductive (shukra).

V. Patologia Ayurveda (Samprapti).


Samprapti reprezinta patologia sau procesul de imbolnavire. In conditii
normale, doshas, dhatus si malas corespund unor anumite standarde in ce priveste
cantitatea, calitatea si functionarea. Totusi, datorita mai multor factori endogeni si
erogeni doshas isi pot pierde echilibrul si astfel apare imbolnavirea. Orice boala se
datoreaza dezechilibrului celor trei doshas, dar mai pot fi si alti factori: tulburari
ale factorilor biologici (agnis), formarea si acumularea de substante nutritive
nedigerate (ama), obstructia canalelor corpului (shrotorodha), si o tulburare a
asimilarii in tesuturi.
Ayurveda ne indeamna sa privim fiecare individ ca fiind o structura
(alcatuire) unica a celor trei doshas si, prin urmare, tratamentul trebuie sa vizeze
3
tiparul patologic unic al fiecarei persoane in parte. Cand una din cele trei doshas (
Vatta, Pitta sau Kapha) isi pierde valoarea constanta si sufera un dezechilibru,
Ayurveda sugereaza un ghid nutritional si un mod de viata specific pentru a asista
individul in reducerea sau cresterea coeficientului acelei doshas debalansata. Cand
in organism se afla toxine din abundenta este recomandat un proces de curatare
numit Pancha Karma pentru a elimina toxinele nedorite. Exemple:

• Obezitatea - se datoreaza in special absentei activitatii fizice. Alte


cauze ar mai putea fi dormitul in timpul zilei, consumului de alimente
cu un coeficient crescut de Kapha, care determina in cele din urma
acumularea de grasimi. Acestea blocheaza canalele nutritive. Acest
blocaj cauzeaza o crestere a foamei deoarece corpul nu mai este hranit.
• Reumatism - mancarea unor alimente incompatibile, lipsa exercitiilor
fizice, executarea unor exercitii fizice dupa ingerarea unor alimente
bogate in grasimi, folosirea incorecta a purgativilor, cauzeaza o
digestie improprie a alimentelor. Partea digerata a mancarii numita
Ama se asociaza cu Vata si se misca prin organism. Umple locurile
Kapha si blocheaza canalele transportoare ale corpului. Acest blocaj al
canalelor determina slabirea inimii si se instaleaza astfel boala.
Urmeaza pierderea puterii, sentimentul de ponderabilitate (greutate),
intepenirea sau rigiditatea corpului si a articulatiilor mici si mari.
• Indigestia sau dispepsia - excesul de apa, consumarea unor cantitati
mici/mari de mancare la ore neobisnuite, supresia functiilor naturale ale
corpului, pierderea somnului in timpul noptii si dormitul in timpul
zilei, provoaca aciditate gastrica (Jatharagni) responsabila pentru slaba
digestie si absorbtie a substantelor nutritive.
• Probleme ale pielii - se datoreaza adesea unor dezechilibre in Pitta
dosha si rakta dhatu . Se datoreaza expunerii excesive la soare,
consumarii unor mancaruri iuti , fierbinti si alcaline.

VI. Farmacologia

Materia (obiectul) medicinei ayurvedice constand din cele cinci elemente


de baza a fost clasificata potrivit derivatilor acestor elemente. Avem astfel : gustul
(rasa), potenta sau puterea (virya), gustul produsului digestiei (vipaka),
proprietatile (guna), proprietatile specifice (prabhava) si actiunea (karman).
Gustul are sase compartimente : dulce (madhura), acru (amla), sarat
(lavana), iute (tikta), amar (katu), si astringent (kasaya). Fiecare gust contine doua
din cele cinci elemente. Starea (conditia) substantelor alimentare dupa digestie este

4
exprimata tot in termenii gustului (vipaka) dar nu poate fi decat dulce, acra sau
iute.
Proprietatile (guna) sunt grupate in 10 perechi complementare : greu (greoi)
si usor, rece si fierbinte, gras si uscat, lent si iute, stabil si labil, fin (moale) si
dur (aspru, tare), curat si murdar, neted (lin, fin) si brut, ascutit si masiv,
vascos si lichid.
Potenta (virya) unui medicament este definita ca fiind capacitatea lui de a-si
exprima proprietatea. Uneori, potenta este clasificata asemenea proprietatii, dar din
motive practice, de obicei, este exprimata in termeni de fiebinte (ushna) si rece
(shita).
Proprietatea specifica (prabhava) distinge doua medicamente care au acelasi
gust, acelasi gust dupa digestie si aceeasi potenta, folosindu-se probabil de analiza
compozitiei medicamentelor si de locul unde actioneaza in organism.
Actiunea (karman) unui medicament asupra corpului este redata in termenii
celor trei doshas. Un medicament poate mari (creste) sau diminua (micsora) vata
dosha, pitta dosha si kapha dosha.
Medicamentele utilizate in Ayurveda sunt obtinute in urma mai multor
procese din materii brute vegetale si minerale. In general alcaloizii obtinuti din
plante sunt ingredientii activi. Evident, in afara de unele modificari chimice, sunt
medicamente naturiste.

VII. Tridosha – Cele Trei Dispozitii (stari).

Tridosha este principiul fundamental si caracteristic Ayurveda. Intreaga


materie este privita ca fiind alcatuita din cinci elemente de baza
(panchamahabhutas) care manifesta proprietatile pamantului (prithvi) , apei (jala),
focului (tejas), vantului (vayu) si spatiului (akasha).
Sub aspect structural corpul nostru este alcatuit din cinci elemente dar sub
aspect functional este condus de cele trei stari biologice: eterul si aerul constituie
VATA; focul si apa, PITTA; apa si pamantul, KAPHA. Ele guverneaza schimbarile
psiho-biologice din organism dar si pe cele fizio-patologice. Vata-pitta-kapha sunt
prezente in fiecare celula, tesut si organ.
Doshas trebuie vazute ca niste entitati discrete atotpatrunzatoare. Vata
reguleaza miscarea si este reprezentata de sistemul nervos. Pitta este principiul
biotransformarii si este cauza tuturor proceselor metabolice din organism. Kapha
este principiul coeziunii si functioneaza prin fluidele corpului. In fiecare persoana
aceste trei doshas sufera schimbari, transformari, permutatii si combinatii unice,
diferite de la ins la ins, determinand astfel constitutia fiziologica (Prakriti) a unui
individ. Vata, pitta si kapha sunt prezente in mod distinct in fiecare individ si se

5
exprima diferit in fiecare fiinta umana potrivit predominarii (preponderentei)
diferitelor lor calitati (gunas).
VII. 1. VATA – Aerul sau sistemul nervos : este uscata, usoara, rece,
mobila, activa, curata, astringenta si dispersata (raspandita, imprastiata). Sezonul
vata este toamna si zilnic dupa-amiaza si zorii zilei ii sunt inchinate ei.

VII. 1. 1. Tipurile vata si functiile lor.


Vatadosha se divide la randul ei in cinci tipuri conform locului ei si
diferitelor functii pe care le poarta :
• Prana Vata : guverneaza simturile, creativitatea, ratiunea,
entuziasmul.
• Udana Vata : guverneaza calitatea vocii, memoria, miscarile gandirii.
• Samana Vata : guverneaza miscarea mancarii prin tractul digestiv.
• Apana Vata : guverneaza eliminarea reziduurilor (urina, materii
fecale, transpiratie), functia sexuala, ciclul menstrual.
• Vyana Vata : guverneaza fluxul sanguin, ritmul inimii, perspiratia,
simtul tactil.

VII. 1. 2. Sfaturi pentru a echilibra (balansa) Vatadosha :


• Abhyanga (masaj ayurvedic cu ulei de sesam)
• Executarea unor exercitii pentru a ne pastra caldura pe timp de frig si
vant
• Consumarea unor alimente calde, gatite (evitarea celor crude)
• Sa ne culcam devreme pentru a avea parte de suficienta odihna si
somn
• Consumarea de alimente calde, uleioase, grele cu gust dulce, sarat si
acru
• Evitarea alimentelor usoare (fara zahar), uscate, reci, iuti, amare si
astringente
• Evitarea mancarii crude, a sucurilor ,a postului
• Evitarea energizantelor si a altor stimuli, a fumatului si a alcoolului
• Sa ne abtinem de la o activitate aerobica excesiva.

VII. 1. 3. Medicatia pentru Vata.


Medicamentele si plantele medicinale cu proprietati calmante, emoliente,
diaforetice (care provoaca transpiratie abundenta calduta), nervine (care calmeaza
sau intaresc nervii), antispasmodice, cele care provoaca caldura in organism si
cele carminative (care ne ajuta sa eliminam gazele, aerul, din stomac si intestine)
sunt cele mai potrivite pentru a trata dezechilibrele Vata (aerul). Sunt recomandate

6
si uleiurile din plante medicinale atat pentru uz intern cat si extern. Uleiul de
castor, datorita viscozitatii sale dense (groase), este considerat cel mai puternic ulei
pentru tratamentul bolilor cu un indice vata foarte marit. Ierburile si substantele
amare si astringente precum scoarta de cascara si scoarta arborelui de ceara maresc
coeficientul Aer (vata) in timp ce substantele dulci si calmante precum ulmul
alb(ulmus rubra), radacina de nalba mare (Althaea officinalis) si tataneasa
(Symphitum officinale) il amelioreaza. Terapia primara Panchkarma pentru
afectiunile vata il reprezinta uzul de uleiuri medicinale aplicate extern de obicei.

VII. 2. Pitta – Focul : este fierbinte, iute, usoara, lichida, acra, uleioasa si
dispersanta. Are un miros puternic aidoma mirosului de carne, si are un gust acru
sau amar.

VII. 2. 1. Tipurile pitta si functiile lor.


• Alochaka Pitta : controleaza functia ochilor.
• Bhrajaka Pitta : este responsabila pentru stralucirea sanatoasa a pielii.
• Sadhaka Pitta : controleaza dorinta, instinctul (impulsul), decizia,
spiritualitatea.
• Pachaka Pitta : responsabila pentru digestie, asimilare, metabolism,
pentru nutrienti sanatosi si tesuturi sanatoase.
• Ranjaka Pitta : se ingrijeste sa avem un sange sanatos, fara toxine.

VII. 2. 2. Sfaturi pentru a echilibra Pitta dosha.


• Mediu racoros. Evitarea temperaturilor foarte ridicate si a
mancarurilor fierbinti
• Este de preferat sa consumam alimente reci, grele, uscate, dulci,
amare si astringente
• Sa facem activitati regulat dar moderat
• Sa respectam orele de masa, mai ales cea de pranz
• Sa evitam susanul si mustarul, pestele, zerul, carnea de oaie, fructele
acide, alcoolul, mancarurile uleioase, grase sau cu multa carne
• Sa consumam cat mai putine alimente iuti, acre, sarate, calde, uleioase
• Sa nu muncim prea mult, pana la extenuare.

VII. 2. 3. Medicatia pentru Pitta


Pentru a trata dezechilibrele Focului sunt recomandate medicamente si
plante medicinale cu proprietati racoritoare, purificatoare (curata de toxine si alte
impuritati), laxative, antipiretice, cele care curata sangele de toxine si cele
colagogice (ajuta la golirea bilei). Plantele laxative precum scoarta de cascara,

7
rubarba (Rheus officinale) si siminichia (Cassia angusti folia) sunt folosite pentru
a elimina excesul de Foc. Daca nu suntem constipati putem folosi plante
terapeutice sau colagogice precum trifoiul rosu, sarsaparilla (Smilax officinalis),
radacina de mahonia (Mahonia aquifolium), radacina de acris sau
dracila(Berberis vulgaris) si cea de papadie (Taraxacum officinale). Principala
terapie Panchkarma pentru excesul de Foc este sangerarea. De obicei pacientii
care nu sunt predispusi la anemie sunt sfatuiti sa faca regulat donatii de sange la o
banca locala de sange.

VII. 3. Kapha – Apa : este grea, lenta, rece, uleioasa, lichida, densa,
deasa, cu proprietati vaporoase, specifice norilor. Este dulce si sarata.

VII. 3. 1. Tipurile Kapha si functiile lor.


• Tarpaka Kapha : responsabila pentru umezeala nasului, a gurii, a
ochilor si a creierului.
• Bhodaka Kapha : guverneaza simtul gustului, esential pentru o buna
digestie
• Kledaka Kapha : controleaza umezeala stomacului si mucoasa
intestinala.
• Avalambaka Kapha : protejeaza inima, muschii si plamanii.
• Sleshaka Kapha : unge articulatiile pentru o mobilitate sporita,
pastreaza pielea moale, supla si catifelata.

VII. 3. 2. Sfaturi pentru a echilibra Kapha.


• Sa facem regulat exercitii fizice ; sa incepem cu Sooryanamaskara ca
sa ne incalzim putin si sa continuam cu ceva energic.
• Sa preferam temperaturile calde, sa stam calzi si uscati pe vreme
ploioasa si rece.
• Sa consumam legume, vegetale si fructe proaspete.
• Sa consumam mai mult alimente iuti, amare, astringente, usoare,
uscate si calde.
• Sa evitam mancarurile grele, uleioase, reci, dulci, acre si sarate.
• Sa nu mancam mult la o masa.
• Somnul determina cresterea coeficientului Kapha, deci sa evitam
somnul excesiv.
• Sa nu servim desert inghetat.

8
VII. 3. 3. Medicatia pentru Kapha.
Pentru a trata dezechilibrele Kapha sunt folosite medicamente si plante
diuretice, diaforetice, stimulatoare, expectorante, carminative si niste laxative
usoare.

VIII. Conceptul “Ama” in Ayurveda


Ama este un concept specific Ayurveda pentru care chimia moderna nu are
un termen corespunzator. Ama este un factor important in cauzalitatea bolii si in
modificarile procesului de imbolnavire.
Isi are originea in particulele toxice impropriu digerate care colmateaza
(obtureaza) canalele organismului. Unele canale sunt de ordin fizic si includ
intestinele, sistemul limfatic, arterele si venele, vasele capilare si tractul
genitourinar. Alte canale nu sunt de ordin fizic si se numesc nadis si prin ele curge
energia noastra. Toxicitatea Ama se acumuleaza oriunde este o slabiciune in corp si
determina imbolnavirea.

VIII. 1.Cauzele producerii Ama.

VIII. 1. 1. Agnimandya – putere (energie) scazuta de digestie.


Activitatea digestiva normala este esentiala pentru o digestie completa si
corespunzatoare a mancarii. Insa datorita unei energii scazute a digestiei mancarea
nu mai este digerata corespunzator si se formeaza produse toxice. Prin urmare
absorbtia ei devine lenta si este retinuta in intestin o perioada mai lunga de timp.
Din cauza acestei retentii ea fermenteaza sau chiar intra in stare de putrefactie.
Acest produs toxic ramane neabsorbit in intestin datorita digestiei incomplete si
este cauza- radacina a tuturor bolilor.

VIII. 1. 2. Dhatu – agnimandya. Energia scazuta a tesutului.


Energia tesutului joaca un rol important in procesul de formare a tesuturilor
din substantele nutritive (a acelui dhatu). Astfel, cand energia histologica a unui
tesut este diminuata , in ficat sau intr-un anume canal, formarea sau utilizarea
acelui tesut devine incompleta si se produce ama. Tesuturile ce contin ama se
numesc tesuturi Sama. Acest tip de patologie este vazut in diferite boli. In diabet,
tesuturile musculare si adipoase devin tesuturi Sama datorita faptului ca energia lor
histologica este mult scazuta. Deci functionarea normala a acestor tesuturi este
impiedicata. Si in obezitate este produs un tip Sama de tesut adipos din cauza
“focului “ (energiei) histologic scazut din acesta. In ambele afectiuni s-a observat

9
totusi un lucru ciudat : energiei histologice scazute nu i se asociaza si scaderea
energiei digestive ci aceasta devine mai intense. In toate celelalte cazuri de energie
histologica scazuta scade si puterea digestiva.

VIII. 1. 3. Mala Sanchaya – acumularea de reziduuri.


Agni este energia responsabila pentru transformarea alimentelor in tesuturi.
In prima faza ea produce substanta nutritiva care este apoi transformata in tesuturi
in a doua faza a digestiei numita secundara sau digestia tesutului. In aceasta faza
energia (“focul”) histologica se concentreaza asupra substantelor alimentare
nutritive si sunt produse diferite tesuturi. Aceasta constituie activitatea anabolica a
energiei histologice.
Tesuturile produse in acest proces sunt utilizate la eliberarea energiei
necesare pentru fiecare activitate a corpului. In timpul acestui proces substantele
histologice asimilate sunt digerate din nou si dezintegrate si utilizate in eliberarea
de caldura si energie de catre energia histologica (metabolica). Acesta este
procesul catabolic. In timpul acestei activitati de dezintegrare a tesuturilor se
formeaza niste materii reziduale imediate. Sunt numite reziduuri fine sau kleda.
Pana la o anumita limita existenta acestora este esentiala pentru organism iar
excesul este eliminat (excretat). Cand excretia devine inadecvata datorita
productiei excesive sau a excretiei defectuoase reziduurile se acumuleaza in corp
dand nastere substantelor toxice – Ama.

VIII. 1. 4. Dosha sammurcchana – Interactia sau amalgamarea


(amestecarea) acelor dosha care-s viciate sau alterate.
Fiecare dosha prezinta anumite calitati antagonice (opuse)proprietatilor
celorlalte dosha – ex. : calitatile Vata uscat si usor sunt opuse calitatilor Kapha
uleios si greu. In mod similar calitatea Pitta fierbinte este in antagonism cu
calitatea rece Kapha si Vata. De aceea, atunci cand doua sau trei dosha sunt grav
alterate si se combina, se produc interactiuni intre ele. In aceste conditii, calitatile
opuse, in loc sa se anuleze reciproc, interactioneaza si se produce o substanta
toxica.

VIII. 1. 5. Krimi visha – toxinele bacteriene.


Cand o infectie este produsa de organisme (agenti) patogene acestea
elibereaza o substanta toxica.

VIII. 2. Proprietatile Ama.


• Ama o aflam tot timpul in forma substantelor incomplet digerate.

10
Asadar nu este omogena; este foarte urat mirositoare, lucru ce nu

poate fi experiat decat atunci cand se combina cu excretii precum
transpiratia, urina, excrementele(materiile fecale, scaunul), sau atunci
cand materii precum sputa (mucus, flegma, saliva expectorata), voma,
etc. , sunt eliminate din organism.
• Este foarte neplacuta si lipicioasa.
• Produce letargie in corp.
VIII. 3. Simptomele Ama.
• Srotorodha – Obstructia – poate avea loc in orice canal, larg (mare),
ingust (mic) sau minuscul atunci cand se observa stagnarea sau
tulburarea circulatiei (transportului) si metabolismul poate avea loc
chiar la nivel celular. Obstructiile cele mai des intilnite sunt cele la
nivelul ficatului (afectand trecerea bilei), la nivelul tractului urinar, al
trompelor uterine, al vaselor de sange, al tractului respirator, etc.
• Slabiciunea sau puterea redusa de activitate in orice regiune sau organ
al corpului se datoreaza dificultatii produse de ama in contractarea si
relaxarea musculaturii acelei parti din corp chiar daca structura organica
a muschiului este normala.
• Obstructia circulatiei (miscarii) Vata – Ama, pe de o parte, tulbura
activitatea musculara a acelei parti din organism sau organ , iar pe de
alta parte produce tulburari in transmiterea impulsurilor nervoase, si, in
cele din urma, activitatea acelei parti sau organ se reduce sau se opreste.
Pacientul simte ca-i lipseste claritatea mintala, ca nu mai are energie si
se simte obosit si apatic.
• Ingreuiere si Letargie.
• Limba este invelita mai ales cand se trezeste dimineata.
• Tulburari metabolice. Acestea se produc datorita diferitelor boli
precum obezitatea, diabetul, etc.

VIII. 4. Semnele Ama.


Te simti ingreuiat, ametit, cu mintea incetosata, ai dureri si junghiuri, esti
balonat, ai gaze, apar pete pe piele, ai febra, te simti lipsit de vlaga, lipicios, mirosi
urat ( respiratia, transpiratia, urina, scaunul, flegma), iesi cu scaunul tare, diaree,
constipatie, ai o cantitate mare de mucus in materiile fecale, urina tulbure, lipsa de
apetit sau gust, indigestie, un gust dulce – lipicios in gura, flegma abundenta.
Pulsatii; limba adanca (profunda), greoaie, lunecoasa; piele unsuroasa.
Semnele moderne Ama : nivel ridicat de trigliceride, ateroscleroza, un
inceput tarziu de diabet, nivel ridicat de zahar in sange, unele forme de depresie,
reumatism, prezenta bacteriei Helicobacter pylori, leucocitoza sau leucopenia

11
(cresterea sau deficienta de celule albe in sange), excesul de anticorpi, candidoza
(micoza aparuta din cauza ciupercii Candida albicans ) intestinala sau genitala
(uterina), concentratia scazuta de uree in sange, guta (exces de uree in sange),
concentratia mare de trombocite in sange, nivele ridicate de IgE (imunoglobulina
E) datorate reactiilor alergice, excesul de eritrocite (celule rosii) in sange, pietre in
vezica biliara ca un indiciu al excesului de fiere, pietre la rinichi ca semn al
neasimilarii calciului si oxalatilor, concentratie mare de enzime in ficat (ALT –
alanin aminotransferaza, AST – aspartat aminotransferaza), presiune intraoculara
(glaucom), infectie bacteriala, temperatura, tumori.

VIII. 5. Efectele Ama.


Cand aceste toxine (Ama) intra in contact cu dosha (cele trei dosha), cu
tesuturile sau cu reziduurile (excretiile), se formeaza sama dosha, tesuturi sama si
excretii sama. In textele ayurvedice simptomele stadiului sama (cu toxine) si
stadiului nirama (fara toxine) al tesuturilor, al dosha, al reziduurilor, sunt descrise
pentru toate bolile.
Ayurveda atribuie cauza oricarei boli unui dezechilibru in una sau in toate
cele trei dosha si pentru traterea cu succes a unei afectiuni de orice tip doctorul
trebuie sa determine cu precizie daca dezechilibrul dosha este de tip Sam(cu
toxine) sau Niram(fara toxine).

VIII. 6. Tratarea afectiunilor Ama.

VIII. 6. 1. Plante medicinale.


• Anti-vata : ghimbir proaspat, samanta de in, nucsoara (myristica
fragrans, nux), usturoi, asafoetida (ferula assa-foetida, planta din
familia apiaceae ce creste mai ales in Iran si Afganistan), chimion,
piper negru, secarea adica chimen dulce, ulei de ricina. Sunt folosite
mai ales formule naturiste. Este renumita Formula Asafoetida. Aceasta
cuprinde urmatoarele ingrediente : chimion, chimen indian
(trachyspermum ammi), chimen negru (nigella sativa, specie erbacee
din familia Ranunculaceae), piper longum (specie de piper indonezian
din familia Piperaceae), piper negru (piper nigrum), ghimbir,
asafoetida, schinduf sau molotru (trigonella foenum-graecum). Se
foloseste pentru a inlatura gazele, balonarea (flatulenta), spasmele
intestinale, malabsorbtia, candidoza, constipatia.
Mai redam si alte formule medicinale naturiste specifice Ayurveda:
Formula Amla (Emblica officinalis) & Menta sau Izma (Mentha
piperita) : amla (Indian gooseberry sau Emblica
officinalisor Phyllanthus emblica), guduchi (Tinospora
12
cordifolia), sparanghel (shatavari, Asparagus
racemosus ), chimion, coriandru, lemn dulce
(Glycyrrhiza glabra), menta sau izma, ghimbir, fenicul
sau molura (Foeniculum vulgare ) – pentru aciditate si
diaree.
Formula Trikatu : piper longum, ghimbir, piper negru – pentru friguri,
alergii, circulatie slaba.
Formula Triphala : amla, terminalia chebula, terminalia belerica –
pentru constipare, tulburari digestive, detoxifiere.
• Anti – pitta: kalmegh (Andrographis paniculata), aloe vera,
chimion, fenicul, coriandru, guduchi, neem (Azadirachta
indica). Se recomanda formula Amalaki care contine
ierburi racoritoare ce elimina toxinele din organism.
• Anti – kapha : ghimbir, chimion, piper negru, inula racemosa
(pushkaramoola), Boerhaavia diffusa (punarnava), tulsi
(Ocimum tenuiflorum), obligeana (Acorus calamus -
vacha), Commiphora wightii (Balsamodendron mukul,
guggul). Este recomandata formula Trikatu, renumita
pentru proprietatile ei arzatoare care digera la propriu
toxinele.

VIII. 6. 2. Terapii specifice : transpirare, dieta alimentara, apa fierbinte,


terapie prin expunerea moderata la vant si soare, exercitii energice, terapia
Panchakarma.

VIII. 6. 3. Dieta anti – ama : arome puternice iuti, amare, astringente.


• Fructe : fara fructe dulci, ci doar merisoare acre, lamaie, lime (specie
de lamai), grapefruit.
• Legume : varza de Bruxelles fiarta, legume fierte, dar si cruditatile
sunt bune pentru pitta ; cat mai multe verdeturi; microalge in special
chlorella. Sunt interzise radacinoasele, legumele dulci si ciupercile.
• Cereale : fara paine sau produse de patiserie (facute din aluat); cat mai
putin grau si ovaz. Se recomanda reteta Kicharee (reteta Indiana pentru
dieta); orz,quinoa, mei, secara, orez.
• Fasole : mung (Phaseolus aureus, specie de fasole din
India).
• Sunt bune semintele de dovleac.
• Lactatele sunt interzise. Doar laptele de capra este
putin astringent si nu produce kapha decat foarte putin.

13
• Carnuri : nu ai voie crustaceu, peste, grasimi, carne de
vita, de porc si nici oua.
• Sunt interzise uleiurile. Se admite doar putin ulei de in
sau de mustar.
• Nu sunt permisi indulcitorii. Zaharul produce ama.
Mierea este buna.
• Bauturi : sunt admise cele de ghimbir, de scortisoara,
nucsoara, chimen dulce sau fenicul, cafeaua cu radacina
de papadie.

IX. Conceptul “Agni” in Ayurveda.

Facand parte din categoria panchamahabhoota, agni (focul)


nu poate exista fara o baza, fara un suport. In corpul uman el
exista in pitta dosha. Agni raspunde de urmatoarele functii :
• Digestie – indigestie (Pakti – Apakti)
• Vedere – lipsa vederii, orbire (Darshanam –
Adarshanam)
• Gradul de caldura din corp (Matra –
Amatratvamushmanala)
• Culoarea normala sau anormala a fetei (Prakrit – Vikarit
varnam)
• Vitejie - frica (Shaurya – Bhaya)
• Manie – calm (Krodham – Harsham)
• Confuzie –claritate a mintii (Moha – Prasadan).
Pentru procesele metabolice din corp sunt trei grupe
principale de factori biologici cu functii enzimatice (agnis) :
Jatharagni sau Koshthagni, Panchabhutagnis, Dhatvagnis.

IX. 1. Jatharagni sau Koshthagni.


Este prezent in pachak pitta si este responsabil pentru
digestie si absorbtia substantelor nutritive in timpul acestui
proces.
Procesul de digestie (ahar pachan) cuprinde trei etape
numite la un loc awastha paka care poate fi divizat in : Amavstha
(Madhuravastha) Paka – in stomac, Pachymanavastha
(Amlavstha) Paka – in duoden (grahani), Pakavstha (Katuavstha)

14
Paka – in intestinul subtire si in cel gros. Pe masura ce plasma
(rasa) se schimba in diferitele faze ale digestiei aceste faze sunt
numite avsthapaka. Cand se termina digestia, alimentele digerate au
plasma (rasa) lor originala care este in conformitate cu plasma (rasa)
alimentelor ingerate. Aceasta etapa este numita Nistha paka sau
popular Vipaka. Madhur rasa & Lavan rasa au Madhura Vipaka,
amla rasa are amla vipaka si Katu, Tikta & Kashaya rasa au Katu
vipaka.

IX. 2. Panchabhutagnis.
In ayurveda se crede ca totul este alcatuit din cinci elemente
si la fel si corpul omului. Aceste cinci elemente constituie
panchmahabhoota si sunt raspunzatoare pentru alcatuirea
fiecarei fiinte vii din lume. Agni transforma Asharir Mahabhoota
(mahabhoot extern) in Sharir Mahabhoota. Spre exemplu, atunci
cand bem apa, Jala Mahabhoota (apa) este dominant iar mai
tarziu apa este transformata de Jala Mahabhoota agni in Sharir
Jala. Continand cinci tipuri de factori biologici este responsabil
pentru procesarea celor cinci elemente de baza intr-o compozitie
utila corpului.
IX. 3. Dhatvagnis.
Cel de-al treilea grup contine sapte tipuri pentru asimilarea
celor sapte tesuturi. Aceasta asimilare se desfasoara succesiv.
Din substanta nutritiva absorbita este produsa mai intai plasma
(rasa); din plasma se formeaza sangele (rakta), apoi tesutul
muscular (mamsa), tesutul adipos (meda), tesutul osos (asthi),
maduva osoasa (majjan) si celulele reproductive (shukra). Pe
langa faptul ca indeplineste toate functiile metabolice agni
efectueaza si digestia (ahar pachan) si in absenta lui ahar
actioneaza asupra ama pachan adica metabolizeaza asa cum
trebuie metabolitii improprii. Cand ahar si ama lipsesc agni preia
functiile dhatu adica rasa (plasma), rakta (sangele), etc. Digestia
lui dhatu (tesutului) este o afectiune fatala in care tesuturile sunt
distruse pentru a obtine energie. Reducerea sau deficienta
cuantumului dhatu (de tesuturi) din organism duce la o boala
15
numita Kshaya roga. In ayurveda se crede ca intreaga patologie
se intampla datorita imbolnavirii lui Agni (Kaya). Deci vindecarea
lui Kaya adica Agni este numita tratament sau “ kaya chikitsa” in
ayurveda.
Agnis (enzimele)mai sunt clasificate in patru categorii
potrivit modului diferit in care se manifesta in fiinta umana:
• Tikshnagni – ascutit
• Mandagni – slab
• Vishamagni – neregulat
• Samagni – regulat sau echilibrat.

X. Conceptul de imunitate
(Vyadhikshamatva) in Ayurveda.

Cand factorii etiologici (care influenteaza aparitia bolilor) vin


in contact cu organismul incearca sa produca boli. In acelasi timp
corpul incearca sa se opuna bolii. Aceasta putere (energie) a
corpului, care previne dezvoltarea (amplificarea) bolilor sau se
lupta cu o boala deja evoluata, se numeste Vyadhikshamatva
(imunitate). In general s-a observat ca anumite persoane nu iau o
anumita boala chiar daca vin in contact cu factorii etiologici in
cauza, in timp ce altele se imbolnavesc. Explicatia este simpla :
atunci cand rezistenta organismului este destul de mare distruge
cauzele bolii. In Manusmriti este folosita o frumoasa comparatie
pentru a ilustra acest fapt : cand semeni o samanta intr-un sol

16
sterp (nefertil) este distrusa si nu mai da rod. Imunitatea depinde
de mentinerea echilibrului celor trei dosha si de sanatatea
tesuturilor si canalelor. In mod asemanator rezistenta
organismului este legata de imunitate si depinde, de asemenea,
de sanatatea tesuturilor.
Factorii care stimuleaza sanatatea tesuturilor sunt :
• Nasterea intr-o tara in care oamenii au o rezistenta
naturala (la boli) crescuta.
• Nasterea intr-un timp in care oamenii castiga rezistenta
in mod natural.
• Clima moderata (temperata) si placuta.
• Calitati excelente ale spermei si ovulului
• Mancare sanatoasa
• Fizic excelent
• Minte in stare excelenta
• Dispozitia propice a neamului si a speciei
• Exercitii fizice si mentale
Aceasta forta sau stare de perfectiune a sanatatii poate fi
obtinuta din trei surse : constitutionala, temporala si dobandita.
Forta constitutionala este aceea dobandita din momentul formarii
fetusului inainte. Depinde de starea de sanatate a spermei si a
ovulului precum si de perfectiunea timpului si a locului. Forta
temporala este cea castigata in urma conditiei temporale
excelente cum ar fi tineretea si perioada fertila. Forta dobandita
este cea atinsa printr-o combinatie corespunzatoare de exercitii,
dieta si alte regimuri.

X. 1. Avyadhisaha sharirani – persoanele incapabile sa


reziste bolilor.
• 1. Persoanele obeze
• 2. Persoanele slabite (epuizate)
• 3. Cele cu o fiziologie improprie a musculaturii
• 4. Cele cu deficiente sanguine
• 5. Cele cu deficiente osoase
• 6. Cele slabite si firave
• 7. Cele care consuma mancare nesanatoasa, nespalata
• 8. Cele cu o minte slaba.
Persoanele excesiv de obeze sau de slabite sunt cele mai
predispuse la boli. Energia organismului depinde in mare masura
17
de starea de sanatate a tesuturilor si in special a musculaturii, a
sangelui si a oaselor. Prin urmare persoanele in care aceste trei
tesuturi au functii fiziologice improprii sunt in mod normal foarte
slabite si expuse la boli. Cele cu o alimentatie nesanatoasa sunt
de asemenea foarte slabite deoarece tesuturile lor nu sunt hranite
corespunzator. Trebuie subliniat ca forta corpului depinde si de
sanatatea mentala. Prin urmare indivizii cu o minte slaba au o
imunitate scazuta. S-ar putea deduce ca factorul comun al
acestor opt tipuri de persoane cu o imunitate scazuta si un risc
ridicat de imbolnavire, care nu pot lupta cu boala, este constitutia
lor firava, slaba, fragila.

X. 2. Vyadhikshama sharirani – persoanele cu o imunitate


crescuta care au o mare rezistenta la boli.
Pe de alta parte, indivizii cu o constitutie fizica opusa celor
opt tipuri mentionate mai sus sunt capabili sa faca fata bolilor.
Daca o persoana are o forta fizica si mentala la un nivel mai inalt
atunci bineinteles ca si imunitatea sa este foarte buna si astfel de
persoane pot face fata usor bolilor.
Indivizii care nu sunt nici prea corpolenti dar nici emaciati,
care au musculature, sangele si tesuturile osoase sanatoase si
bune, care sunt bine hraniti cu mancare sanatoasa si suficienta si
au minte puternica manifesta capacitate sporita de a face fata
bolilor. Persoanele care poseda corp si musculatura proportionate,
care se remarca prin compactitatea trupului si organe de simt
sanatoase nu sunt doborate de atacurile violente ale bolilor. Pot
indura foamea, setea si caldura soarelui, frigul si efortul fizic
prelungit. Pot digera si asimila corespunzator alimentele. Printre
factorii responsabili de imunitate cea mai mare importanta a fost
acordata conditiei sanatoase a celor trei tesuturi – sange, muschi
si oase. In opinia cercetatorilor motivele pentru aceasta sunt :
• Aici avem de a face cu o relatie tipica intre aceste trei
tesuturi si tridosha, adica intre sange si Pitta, intre
muschi si Kapha, intre oase si Vata. Conditia sanatoasa a
acestor trei tesuturi implica automat mentinerea
echilibrului celor trei dosha care este, de asemenea,
necesar pentru o rezistenta sporita in fata agentilor
patogeni.

18
• Celulele albe din sange sunt forta care lupta impotriva
oricarei infectii si previne patrunderea substantelor
straine in corp. Plasma din sange contine gamma
globuline care sunt niste anticorpi. Si tesutul muscular
produce aceste gamma globuline.
• Maduva osoasa rosie din oase este organul sistemului
reticulo-endotelial responsabil pentru producerea
celulelor albe si rosii din sange.

X. 3. Ashtau Nindita. (cele opt indezirabile)


Iata opt tipuri de constitutii nedorite : prea inalt, prea scund,
cu prea mult par, fara par (chel), prea alb, prea negru, prea
corpolent si prea emaciat. Aceste constitutii sunt considerate
indezirabile deoarece nu au suficienta putere de rezistenta
impotriva bolilor. Proportiile cantitative si calitative ale tesuturilor
nu sunt adecvate (potrivite). Masuratoarea cu degetul (anguli
parimana) a corpului si compactitatea tesuturilor este de
asemenea anormala.
In opinia cercetatorilor aceste opt tipuri de constitutii
indezirabile sunt legate in principal de un fel de disfunctie
hormonala a corpului. Disfunctia tiroidei, a gonadelor, a cortexului
glandelor suprarenale si a hipofizei (glanda pituitara) provoaca
obezitate. Hiperactivitatea tiroidei provoaca deteriorarea
muschilor si o amplifica. Constitutia excesiv de inalta este
asociata cu tulburari in partea anterioara a glandei pituitare care
provoaca gigantism. In aceste conditii o persoana devine anormal
de sanatoasa. Devine de asemenea impotenta si nu se poate
lupta cu boala. Constitutia pitica este asociata tot cu tulburari in
glanda epifiza. In afectiuni precum sindromul Frolich sau
sindromul Cushing apar astfel de constitutii pitice. Constitutiile
cu prea mult par sau fara par sunt asociate cu disfunctia epifizei,
a cortexului glandelor suprarenale si a gonadelor. Nici medicina
moderna avansata nu poate vindeca aceste opt afectiuni ci poate
doar sa le tina sub control.

XI. Yoga si Ayurveda.

19
Rolul mintii in imunitate a fost subliniat atat in Yoga cat si in
Ayurveda. In tratamentul de intinerire pentru cresterea imunitatii
acest lucru a fost relevat si explicat foarte clar de foarte multe
texte Ayurvedice. In mod asemanator textele Yoga reveleaza
numeroase metode pentru a creste puterea mintii in acest scop al
intaririi imunitatii. Omul ar trebui sa adopte toate procedurile
pentru a mari calitatea Sattvica a mintii – dieta sattvica si
comportament sattvic. Ayurveda a explicat dieta (regimul) etica
tot in acest scop. Nivelul ridicat al sattva este legat de o toleranta
buna la durere, o atitudine sanatoasa constienta si o imunitate
crescuta.

20

S-ar putea să vă placă și