T1. Introducere. Importanta Tehnologiei in Arhitectura PDF

Tehnologii noi în arhitectură
Curs I
I. Posibilitatea de a interveni în timpul cursului cu informaţii semnificative,
răspunsuri la întrebări etc. 0,25 p per intervenţie, maxim 2p în total.
T. Prezentarea în faţa colegilor a unui material Powerpoint propriu relevant la

unul dintre cursuri + realizarea unui referat de cca. 8 pagini în care este
detaliată informaţia, inclusiv câteva studii de caz, maxim 2p. Prezentarea
durează 10 min şi 5 minute vor fi alocate pentru întrebări.
E. Realizarea unui experiment practic pentru crearea unor materiale sau

tehnologii “inteligente”, maxim 2p. Exponatul va fi prezentat în cadrul
cursului pentru a putea fi văzut/atins de toţi. Vom încerca să asigurăm ajutor
pentru realizarea acestor materiale în diverse moduri.
Pentru T şi E, punctajul va fi atribuit prin aprecierea colectivului întregului an în

funcţie de originalitate, capacitatea de prezentare fluentă etc.
Dye Sensitized Solar Cells (DSC) –
O alternativă mai ieftină şi ecologică a
panourilor fotovoltaice tradiţionale dar cu o
durată de viaţă mai scurtă (6 ani)
Beta Ray, arh. Andre Broessel,
Are capacitatea de a concentra
razele solare astfel încât măreşte
capacitatea panoului PV de 4 ori.
La diametrul de 1m, poate
produce până la 1,1 kW/zi
Beta Ray, arh. Andre Broessel, Are capacitatea de a concentra razele solare astfel
încât măreşte capacitatea panoului PV de 4 ori. Poate funcţiona chiar la lumina Lunii...
Phototropia, 2012
Phototropia, 2012. 19 studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat în
patru echipe cu materiale “inteligente” făcute de ei – polimeri electroactivi, foiţe
electro-luminescente, bioplastic şi panouri solare sensibilizate cu pigmenţi
naturali. Totul a durat 4 săptămâni.
Resinance, 2013. Studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat cu
obiecte în formă de tetraedru, goale, vopsite cu vopsele termocromice. Prin
senzori de atingere, circuitele erau comandate de controlere Arduino atfel încât
să ventileze sau să încălzească interioarele corpurilor, schimbându-le culoarea
Reef, 2009. Rob Ley – Urbana and J Stein – Radical Craft. O instalaţie cinetică
care se bazează pe rolul emergent al tehnologiei materialelor în regândirea
spaţiilor publice. Expus la Storefront for Art and Architecture, New York
Reef, 2009. Rob Ley – Urbana and J Stein – Radical Craft. O instalaţie cinetică
care se bazează pe rolul emergent al tehnologiei materialelor în regândirea
spaţiilor publice. Expus la Storefront for Art and Architecture, New York
Pavilionul V60 Pure Tension, Volvo 2013. Synthesis by Design + Architecture. Are
rolul de a încărca bateria maşinii electrice. Poate fi uşor asamblat şi dezasamblat
şi încape în port-bagaj. Funcţionează cu 252 de panouri fotovoltaice prinse pe o
membrană elastică. Produce 450 W în condiţii optime.
Pavilionul V60 Pure Tension, Volvo 2013. Synthesis by Design + Architecture. Are
rolul de a încărca bateria maşinii electrice. Poate fi uşor asamblat şi dezasamblat
şi încape în port-bagaj. Funcţionează cu 252 de panouri fotovoltaice prinse pe o
membrană elastică. Produce 450 W în condiţii optime.
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane
Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente
Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme
Tehnologii speciale - megastructuri
Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS
Materiale vechi, tehnologii noi
Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale

transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Tehnologii noi în arhitectură
Curs I
Copacul tehnologic – DSBA, concurs de idei pentru Taiwan Tower, 2012

De ce tehnologii noi în arhitectură?
Basilica di Santo Stefano al Monte Celio, cca. 470 d. Hr.
Basilica di Santo Stefano al Monte Celio, cca. 470 d. Hr.
Santa Maria del Fiore, Brunelleschi, 1436. Deschidere 44 m.
după noile standarde în calculul structural de la noi, goticul
ar fi imposibil...
două poduri în Arad, construite la distanţă de 1 secol
fără cunoştinţe tehnologice nu se poate crea nimic interesant
contemporane


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane
Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri

solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.
Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 15% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri

solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.
Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 25% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul

transferului energetic (înspre – negativ, sau dinspre – pozitiv). Calculul include şi
poziţia în oraş a clădirii, dacă este rezolvat accesul cu mijloace de transport sau
pietonal sau singura modalitate de acces este cea auto. Consumul energetic
pentru producerea materialelor de construcţie este şi el luat în calcul. În fine
contează pentru un impact realmente pozitiv dacă noua clădire înlocuieşte una
anterioară cu probleme de sustenabilitate sau pur şi simplu ocupă un teren
anterior natural.
Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare

Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare

contemporane


Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente
Arhitectura vernaculară este expresia unor căutări de secole sau chiar milenii.
Ca atare este adaptată de-a lungul generaţiilor la contextul său, fie construit, de
mediu natural, cultural, istoric etc. Într-un cuvânt este sustenabilă.
Recent s-au descoperit tehnologii dintre cele mai interesante în arhitectura

vernaculară:
- acoperişul ranversat pentru colectarea apelor pluviale

- acoperiş înierbat şi termoizolare cu turbă şi pământ natural
- faţade şi acoperişuri care asigură ventilarea naturală
- turnul de vânt, care ventilează natural şi menţine constantă
temperatura la interior în ciuda temperaturii exterioare ridicate
- construirea pe piloţi pentru a evita contactul direct cu solul
- folosirea materialelor biodegradabile, naturale care au o amprentă
ecologică redusă (lemn, pământ – ars sau nears, piatră etc)
- folosirea materialelor locale
Casă cu acoperiş ranversat, Casamance, Senegal

Tongkonan, cultura Toraja Casă pe piloţi, Stærnes Stabbur, Norvegia

Arhitectura lui Glen
Ventilare naturala Murcutt,
şi flexibilitate, panouri
Casa Marika de faţadă
Alderton (intcare
şi ext)se
şi deschid, inspirate
Centrul de Informare
Bowali,
de Parcul Naţional
arhitectura locală,Kakandu,
Australia arh.şi
Glen Murcutt
Noua Zeelandă
Principiul turnului de vânt, folosit încă de către vechii mesopotamieni

Zero Carbon BRE House, Watford, Anglia – aplicaţie a turnului de vânt

Case cu acoperiş înierbat, Keldur, Islanda

contemporane


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.
Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999

"This extraordinary investment in state-of-
the-art construction technology stretches
the limits of the ambitious urban
imagination in an exercise that is largely
due to the power of excessive wealth."
Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m

Shanghai Tower, Gensler, 632 m



Petronas Towers, Cesar Pelli, 452 m

Sears (Willis) Tower, Fazlur Rahman Khan, 442 (507) m

Cei mai înalţi 20 de zgârie-nori din lume în 2015

contemporane


Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală, 270 m platforma

6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro

6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro, 3 ani
Podul Agigea, 200 m deschidere, 360 m lungime totală, cost 50 milioane de

Euro, 5 ani

6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro, 3 ani
Podul Agigea, 200 m deschidere, 360 m lungime totală, cost 50 milioane de

Euro, 5 ani - de vreo 70 de ori mai mic ca volum – de 10 ori mai scump la mc
Podul Akashi Kaikyō, Satoshi Kashima, 1990 m deschidere

Korean Superlink – Geoga Bridge – 8 km lungime

contemporane
Materiale speciale: materiale "inteligente"(smart), nano-materiale, bio-materiale


Tehnologii speciale - megastructuri.
Aeroportul internaţional Kansai ocupă o insulă artificială

Aeroportul internaţional Hong Kong ocupă o insulă artificială

Aeroportul internaţional Shanghai Pudong – al cincelea ca flux de pasageri

Eden Project Cornwall, N. Grimshaw, 2001

Eden Project Cornwall, N. Grimshaw, înainte, în 1997

Beijing National Stadium, 2008, Herzog & De Meuron

Beijing National Aquatics Center, 2007, PTW Architects & Arup

contemporane


contemporane


Materiale vechi, tehnologii noi.
Tall Wood, Michael Green, proiect pentru un zgârie-nor din lemn, Vancouver
Michael Charters, proiect de zgârie-nor din lemn pentru concursul eVolo, 2013
C.F. Møller, turn din lemn cu panouri solare, proiect câștigător la concursul
HBC, Stockholm
Sticlă structurală, Gerom SA, Buzău

ecosmart – 80% cenușă vulcanică în
loc de ciment
faswell – 85% rumeguș în loc de

ciment
featherpanel – similipiatră, 75% spumă

structurală
beton translucid – 92,5% beton, 7,5%

polimeri
4 de tipuri de beton aditivat, doar câteva dintre zecile de mixturi noi

contemporane
Materiale speciale: materiale “inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
- cu schimbarea proprietăților – a formei – materiale cu expansiune termică (TEM)
– termobiemtale (TB)
– aliaje cu memoria formei (SMA)
– polimeri electroactivi (EAP)
– materiale termocromice și termotropice (TC și TT)
– materiale electrocromice și electrotropice (EC și ET)
– materiale fotoadezive
- cu schimb de energie – materiale fotoluminescente – fluorescență
– fosforescență
– materiale electroluminescente – diode emiț. de lumină (LED)
– mat. electroluminescente (EL)
– diode organice emițătoare
de lumină (OLED)
– generatoare de electricitate – celule solare cu pigmenți (DSC)
– generatoare termoelectrice
– polimeri și ceramice
piezoelectrice (PEP și PEC)
– materiale care-și schimbă
starea - gaz-lichid-solid (PCM)
- cu schimb de materie – care absorb apă – materiale absorbante minerale (MAb, MAd)
– polimeri absorbanți, superabsorbanți
(AP, SAP)
Nanomateriale – materiale inteligente pot fi folosite pentru o serie de aplicații, printre
care soft-robotics, o ramură nouă a roboticii care nu e bazată pe
mișcare tip motor și transmisie mecanică ci pe inspirația din natură
(mușchi, tendoane etc)
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile (se pot observa doar cu ajutorul microscopului electronic)
invisibile
4 ipostaze
structurale
naturale ale
carbonului
frunza de
lotus și efectul
de autocurățire
Aerogelul – cel mai ușor

solid, are capacități de termo
și fonoizolare excepționale
contemporane


De la Opera din Sidney (1959-1973) și primele tentative ale celor de la SOM și

Michael Hopkins până la formele lui Gehry și parametrismul declarat al lui Patrick
Shumacher, calculatorul și-a făcut treptat loc în designul de arhitectură.
Formele pe care calculatorul le-a făcut posibile au îmbogățit fără îndoială

capacitatea de expresie a arhitecților. Calculatorul a permis de asemenea testarea
prin simulare a multor probleme tehnice de efort structural, rezistență la vânt,
seisme, studii de însorire și chiar calcul termotehnic. Problema nu mai este ce
poate face calculatorul ci cum putem noi controla și folosi deplin acest proces.
Simularea ricoșeului unei particule – Port Authority Bus
Terminal, New York, arh. Greg Lynn
Picătura – Pavilionul BMW de la Expo IAA 1999,

Frankfurt, arh. Bernard Franken & ABB Architekten
Arhitectura fractalilor, Arhitekton, Malevich, 1976

Arhitectura fractalilor, Arhitekton, Malevich, 1976
Fish Sculpture, Barcelona, Frank Gehry, 1999. Pentru realizarea formei s-a folosit platforma
CATIA pentru proiectarea fuselajelor de avion
De la Opera din Sidney (1959-1973) și primele tentative ale celor de la SOM și

Michael Hopkins până la formele lui Gehry și parametrismul declarat al lui Patrick
Shumacher, calculatorul și-a făcut treptat loc în designul de arhitectură.
Formele pe care calculatorul le-a făcut posibile au îmbogățit fără îndoială

capacitatea de expresie a arhitecților. Calculatorul a permis de asemenea testarea
prin simulare a multor probleme tehnice de efort structural, rezistență la vânt,
seisme, studii de însorire și chiar calcul termotehnic. Problema nu mai este ce
poate face calculatorul ci cum putem noi controla și folosi deplin acest proces.
Deși aplicațiile CAD în arhitectură nu mai pot fi contestate de nimeni, folosind

parametrismul în urbanism cu exclusivitate poate fi o direcție simplistă, superficială,
care nu ia în calcul complexitatea extraordinară a orașelor actuale.
Pavlos Fereos et al, Urban Reef, Design Research Lab (DRL), AA, Londra, 2009
Zaha Hadid, masterplan pentru un cartier nou în Istanbul, 2010 – urbanism parametric
Există în final doar patru posibile atitudini faţă de calculator pe care le au firmele
mari de arhitectură la ora actuală:
- respingere totală – tot mai puţine firme pot să stea competitive fără a accepta în
vreun fel sau altul această tehnologie de reprezentare
- preluarea ca unealtăde desen şi atât – Gehry a introdus calculatorul în firmă doar
pentru a reuşi să dialogheze cu constructorii. Desenele sale erau şi sunt
şi acum redactate manual cu ajutorul geometriei descriptive
- folosirea lui pentru a simplifica întregul demers – SOM a fost dintre primele firme
care au investit în platforme CAD dar nu pentru că aveau o arhitectură
prea complexă, precum Gehry, ci pentru că au sesizat că le va fi şi mai
uşor să calculeze şi redacteze întreaga documentaţie cu calculatorul
- idolatrizarea lui şi aşteptarea ca formele să decurgă din însuşi workflow-ul cu
calculatorul – Zaha Hadid studio şi în special Patrik Schumacher
consideră că parametrismul poate rezolva toate problemele arhitecturii
contemporane, atingând aceeaşi amploare ca mişcarea modernistă de la
începutul secolului trecut. Rămâne însă de văzut dacă nu îi conferă prea
multă importanţă calculatorului în detrimentul celui care crează.
Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:
- copierea formei naturale

- copierea proceselor naurale
- copierea sistemelor naturale
Quadracci Pavilion,
Milwaukee Art Museum,
2001, Santiago Calatrava

Eastgate Centre, Harare, Zimbabwe, 1996, arh. Mick Pearce


Sahara Forest Project, prototip realizat în Qatar în 2012, arh. Michael Pawlyn
contemporane


Istoric vorbind, inginerii au fost cei care au deschis drumul către o nouă tehnologie
constructivă şi chiar estetică prin descoperirile şi prin creativitatea lor. Le Corbusier,
în manifestul modernist care preamărea puritatea maşinii, nu face decât să le
recunoască inginerilor meritul de a nu fi orbiţi de trecut şi de a avea suficientă
deschidere de orizont pentru a propune ceva nou.
Într-adevăr, deşi Crystal Palace a fost indubitabil un moment de cotitură în

arhitectura vremii, puţini contemporani l-au văzut mai mult decât o simplă
curiozitate.
Crystal Palace, Great Exhibition of 1851, Joseph Paxton – inaugurat de regina Victoria
Iron Bridge, Severn, 1779, primul pod amplu din fontă care imita îmbinările din lemn
Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură




Jean Nouvel – inovaţie în sistemul mecanic de reglare a luminii naturale la Institut du

Monde Arabe, Paris
Jean Nouvel – dublă faţadă la Tore Agbar, Barcelona

Steven Holl – dublă faţadă placată cu tablă de cupru la Sarphaatisraat Offices, Amsterdam
tabla de titan la Disney Concert Hall, Los Angeles, Frank Gehry



Faţada acoperită cu peliculă de nano-materiale care permit autocurăţirea, Bis. Jubileului,

Roma, Richard Meier
contemporane


Este imposibil de prevăzut viitorul tehnologiei pe termen mediu și lung, după cum
este imposibil de prevăzut cum vor arăta orașele noastre peste 20-30 de ani.
Ce se poate prevede cu adevărat este faptul că orașele vor continua să crească,

în special în țările în curs de dezvoltare.
Beijing la ora actuală

Este imposibil de prevăzut viitorul tehnologiei pe termen mediu și lung, după cum
este imposibil de prevăzut cum vor arăta orașele noastre peste 20-30 de ani.
Ce se poate prevede cu adevărat este faptul că orașele vor continua să crească,

în special în țările în curs de dezvoltare.
Cea de-a treia revoluție industrială a început deja după unii și este marcată de
liberalizarea producției. Astăzi oricine poate să-și creeze cu mijloace infime o
imprimantă 3D sau un CNC, să găsească proiecte online și să înceapă
producerea pe cont propriu a casei sale. În lumea a treia se toarnă mai mult
beton în dezvoltări neautorizate decât în toate proiectele autorizate ale întregii
lumi.
Totodată, prin prisma imperativității situației precare a mediului, începem să ne

uităm tot mai mult la ecosistemele naturale pentru a găsi soluții de a trăi
sustenabil, deși eforturile acestea nu au anvergura pe care o au în continuare
construcțiile energofage tradiționale.

T1. Introducere. Importanta Tehnologiei in Arhitectura PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1. Introducere. Importanta Tehnologiei in Arhitectura PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii noi în arhitectură

T. Prezentarea în faţa colegilor a unui material Powerpoint propriu relevant la

E. Realizarea unui experiment practic pentru crearea unor materiale sau

Pentru T şi E, punctajul va fi atribuit prin aprecierea colectivului întregului an în

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Copacul tehnologic – DSBA, concurs de idei pentru Taiwan Tower, 2012

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri

Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul

Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare

Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Recent s-au descoperit tehnologii dintre cele mai interesante în arhitectura

- acoperişul ranversat pentru colectarea apelor pluviale

Casă cu acoperiş ranversat, Casamance, Senegal

Tongkonan, cultura Toraja Casă pe piloţi, Stærnes Stabbur, Norvegia

Principiul turnului de vânt, folosit încă de către vechii mesopotamieni

Zero Carbon BRE House, Watford, Anglia – aplicaţie a turnului de vânt

Case cu acoperiş înierbat, Keldur, Islanda

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999

Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m

Shanghai Tower, Gensler, 632 m

Shanghai Tower, Gensler, 632 m