PROIECT DIDACTIC

Unitatea școlară: Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău

Data: 3.04.2019
Cadrul didactic: Prof. dr. David Aura-Manuela
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: Biologie
Unitatea de învățare: Grupe de organisme
Clasa: a V-a C
Tema: Bacterii
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe – variantă bazată pe dezbatere euristică

„Diferenţa fundamentală care separă organismele procariote (bacterii şi cianobacterii) de

toate celelalte vieţuitoare, respectiv structura materialului nuclear, reprezintă cea mai mare
discontinuitate evolutivă prezentă azi în lumea vie. Nu se cunosc intermediari între procariote şi
eucariote, respectiv organisme care să prezinte o structură celulară de tranziţie.
Microorganismele recunoscute astăzi ca fiind bacterii, includ specii foarte diverse, diferenţiate
după o serie de caractere importante cum sunt: forma, dimensiunea, capacitatea de mişcare, prezenţa
şi poziţia cililor şi modalitatea de multiplicare.” (C. MĂZĂREANU, 1999)

Scopul lecției: Dezvoltarea competențelor de a investiga lumea vie prin dezbatere euristică și
analizarea unor studii de caz privind încadrarea sistematică, structura, funcțiile și importanța
bacteriilor pentru ecosferă.

Competențe specifice:
CS1 - Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru identificarea
caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene;
CS2 - Realizarea unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date;
CS3 - Organizarea informațiilor științifice după un plan dat;
CS4 - Utilizarea adecvată a terminologiei specific biologiei în comunicarea orală și scrisă;
CS5 - Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană.

Competențe derivate:
Cognitive:
CDC1: Identificarea bacteriilor ca organisme unicelulare microscopice aparținând regnului Monera
(procariote) din fișele de lucru cu studii de caz, filmuleț educativ și prezentarea PowerPoint;
CDC2: Descoperirea și analizarea tipurilor de bacterii, structura acestora de tip procariot, comparativ
cu o celulă eucariotă;
CDC3: Explicarea modului de hrănire a bacteriilor, definind noțiunile de autotrof/heterotrof,
saprofit/parazit, tipul de respirație: aerob/anaerob.
CDC4: Evidențierea adaptabilității bacteriilor la mediu prin rapiditatea și modalitatea acestora de
înmulțire (diviziune, spori de rezistență), dar și popularea tuturor mediilor de viață.
CDC5: Demonstrarea importanței bacteriilor pentru mediul de viață și, în particular, pentru om.
Psihomotorii:
CDP1: Utilizarea fișelor de lucru, formându-și abilități practice de muncă intelectuală (desen);
CDP2: Notarea schemei lecției și a concluziilor la finalul fișelor de lucru;
Atitudinale:
CDA1: Cooperarea în vederea spiritului de echipă și a randamentului activității;
CDA2: Manifestarea disciplinei și autocontrolului în lucru și în gestionarea emoțiilor;
CDA3: Formarea de competențe sociale și de lucru în echipă.
Demersul didactic:
a. Resurse procedurale
Metoda: „Știu, vreau să știu, am învățat”
Alte procedee: conversația euristică, problematizarea, descoperirea dirijată, studiul de caz.
b. Resurse materiale – mijloace multimedia: laptop, videoproiector, prezentare PowerPoint,
filmuleț educativ, planșe, fișe de lucru, manual.
c. Forma de organizare a activității – frontal, pe grupe de 5 – 6 elevi, individual

Metode de evaluare: formativă, scris și oral, prin rezolvarea fișelor de lucru și explicarea lor.

Locul desfășurării: sala de clasă (a V-a C)

Bibliografie:
1. Programa școlară la biologie pentru clasa a V-a (OM nr. 3393/28.02.2017).
2. BADEA, T., colab.: Biologie, manual, Ed. Aramis, București, 2017, p 80-82.
3. CIOBANU, M.: Didactica Științelor biologice, Ed. Did. Și Ped., București, 2008, p 380.
4. LAZĂR, V. Și NICOLAE, M.: Lecția – formă de bază a organizării procesului de predare-
Învățare – evaluare la disciplina Biologie, Ed. Arves, Craiova, 2007, p 248.
5. LAZĂR, V. și CĂPRĂRIN, D.: Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Ed. Arves,
Craiova, 2008, p 384.
6. POPESCU, A. și colab.: Biologie, manual, Ed. DPH, București, 2017, p 86-88.
7. https://www.youtube.com/watch?v=37JD3fyd9mw
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Etapele lecției Competențele Conținutul științific Metode și Material Forme de Evaluare

și durata derivate (activitatea profesorului și elevilor) procedee didactic organizare a
didactice activității
Organizarea CDA1 Este pregătit materialul didactic și se - Laptop, Frontal -
grupului de asigură condițiile optime pentru videoproiector,
elevi (2 min) desfășurarea lecției. planșe, fișe de
Elevii se pregătesc pentru activitatea lucru, film și
instructiv-educativă, deschid caietele și ppt
manualele.
Captarea CDC1 Elevii vor urmări la videoproiector un Descoperirea Laptop, Frontal
atenției (5 filmuleț educativ realizat de platforma dirijată videoproiector,
min) educațională Win School cu date filmuleț
generale privind structura, funcțiile și educativ
importanța bacteriilor. „Bacteriile”
(Win School)
Enunțarea CDA1 Se va anunța titlul lecției și se enunță Conversația Planșe Frontal
competențelor CDA2 competențele urmărite prin predarea – euristică
propuse (1 CDC1 învățarea noului conținut.
min) CDP2
Dirijarea CDP1 Folosind informațiile din filmuleț elevii Conversația Planșe Frontal 1.Ce rol pot
învățării (35 CDP2 vor prezenta câteva date/cunoștințe din euristică Fișe de lucru Pe grupe de câte 5- îndeplini bacteriile
min) CDA1 propria experiență privind existența Descoperirea cu imagini 6 elevi din punct de
CDA2 bacteriilor și rolul acestora („Știu”), iar dirijată Surse vedere a
CDA3 profesorul va dirija informațiile acestora Studiul de caz educaționale importanței
CDC1 către subiectul urmărit și obținerea Problematizarea internet acestora pentru
CDC2 competențelor cognitive legate de „Știu/vreau să Manual om?
CDC3 încadrarea sistematică, formă, știu/am învățat” Schema lecției 2.Dați exemple de
CDC4 dimensiuni, structură, hrănire, înmulțire, (un exemplar bacterii patogene
CDC5 reprezentanți și importanță („Vreau să va fi imprimat și folositoare
știu”) cu caractere pentru om.
Profesorul va distribui 4 fișe, câte una la mai mari și se 3.Enumerați
fiecare grupă formată din 5-6 elevi în câteva reguli
care aceștia vor avea o imagine cu un tip va da elevul cu igienico-sanitare
de bacterie, denumirea și descrierea unei CES) prin care putem
funcții/rol al acesteia. Pe baza imaginilor Prezentare preveni apariția
și folosind și sursele de informații PowerPoint unor bacterioze.
(manual, platforme educaționale, site- Laptop 4. Ce sunt
uri) aceștia vor trebui să selecteze Videoproiector procariotele?
răspunsurile corecte din itemii propuși și Precizați care este
să concluzioneze cu rolul bacteriei în structura unei
lumea vie și, în special, în viața omului, bacterii.
câteva măsuri igienico-sanitare (vezi 5. Ce forme pot
anexele 2 – 5). avea bacteriile?
Se discută răspunsurile date de elevi pe Dați exemple la
grupe și pe baza acestora și urmărind și fiecare tip în parte.
prezentarea PowerPoint realizată de 6. Cum se hrănesc
profesor se va trece la completarea bacteriile? Definiți
schemei lecției la rubrica „Am învățat”. termenii
autotrof/heterotrof,
saprofit/parazit.
7. Cum se
înmulțesc
bacteriile în
condiții
favorabile? Dar în
condiții
nefavorabile?
8. Cum respiră
bacteriile în
funcție de
prezența/absența
oxigenului?
8. Enumerați
câteva roluri are
bacteriilor în afara
 celor găsite în
fișele de lucru.
9⃰. Desenați o
bacterie: structura
acesteia, forme
diferite de bacterii.
(pentru elevul cu
CES).
Fixarea CDC1 Se repetă noțiunile învățate: procariot/ Conversația Planșe Frontal 1.Structura unei
cunoștințelor CDC2 eucariot, autotrof/heterotrof, saprofit/ euristică Prezentare bacterii
(3 min) CDC3 parazit, aerob/anaerob, încadrarea PowerPoint comparativ cu o
CDC4 sistematică: regnul Monera, alături de Schema lecției celulă eucariotă.
CDC5 cianobacterii (alge albastre verzi), 2. Reprezentanți ai
înmulțirea, importanța. Elevii vor cianobacteriilor
desena structura bacteriei pe caiet. (Cleiul Pământului
– Nostoc
commune,
Feed-back (4 CDC5 Fiecare elev primește o fișă prin care se Conversația Fișe de feed- Individual Aprecieri asupra
min) apreciază activitatea desfășurată, ceea euristică back activității didactice
ce ar dori să aprofundeze și o concluzie și a participării/
legată de importanța cunoașterii vieții răspunsurilor
bacteriilor (anexa 6) elevilor.
 ANEXA 1

BACTERII
Schema lecției

Știu Vreau să știu Am învățat

Bacterii sunt Încadrarea sistematică a bacteriilor. 1. Bacteriile și cianobacteriile (alge albastre-verzi) sunt organisme
microorganisme. Mediul de viață procariote încadrate în Regnul Monera (au nucleoid, comparativ cu
Unele bacterii produc Alcătuirea bacteriilor, forma, celula eucariotă care are nucleu propriu-zis).
boli numite bacterioze dimensiunile acestora Algele albastre-verzi (cianobacterii) – Cleiul pământului, Oscillatoria;
Alte bacterii sunt Hrănirea bacteriilor se hrănesc autotrof având clorofilă și preferă mediul umed.
descompunători în Respirația 2. Mediul de viață: aer, apă, sol
cadrul unui ecosistem, Înmulțirea 3. Dimensiuni: 1-10 micrometri (10-6m)
fiind ultima categorie Importanța acestora pentru mediul de 4. Forma: simplă – coci, bacili, spirili, vibrioni;
trofică alături de viață și om. Compusă – streptococi, stafilococi
producători și 5. Alcătuire: membrană cu perete celular, citoplasmă, nucleoid, alte
consumatori. organite (ribozomi), organite de mișcare (cili sau flageli).
Există și bacterii 6. Hrănirea : heterotrofă (iau substanțe organice preparate de alte
bune, care trăiesc în organisme), saprofită (din organisme moarte – fiind și
simbioză cu alte descompunători) și parazită (din organisme vii pe care le
organisme. îmbolnăvesc) sau prin simbioză (asociere reciproc avantajoasă
pentru ambele organisme): există și cazuri de bacterii
chemosistetizante (oxidează unele substanțe anorganice din mediu:
bacterii sulfuroase, metanogene)
7. Respirația : aerobe (au nevoie de oxigen) și anaerobe (în lipsa
oxigenului)
8. Înmulțirea : prin diviziune
9. Importanța : folositoare – bacterii saprofite (descompunătoare), de
fermentație (acresc laptele, murăturile), simbionte (fixatoare de
azot sau din intestinul gros al omului);
dăunătoare – alterează hrana și cele care produc boli.
 ANEXA 2

FIȘA DE LUCRU NR. 1

Studiu de caz: Un tânăr este internat la secția de Medicină Internă a unui spital. Acuză dureri ca
o arsură în partea superioară a stomacului din cauza cărora se trezește frecvent noapte, dureri care
scad în intensitate atunci când mănâncă. Are frecvent stări de vomă și greață și a scăzut în greutate.
A precizat că, în timpul liceului a mâncat dezordonat, dimineața consuma cafea și, de obicei, nu
mânca, prefera mâncărurile foarte condimentate. În urma consultației i s-a pus diagnosticul de ulcer
provocat de o bacterie: Helycobacter pylori (vezi imaginea).

Pe baza informațiilor prezentate:

I. Alegeți răspunsul corect.
1. Ulcerul este o boală produsă de:
a) un virus;
b) o bacterie;
c) o ciupercă.
2. Ce simptome prezintă o persoană cu ulcer:
a) stări de vomă și greață;
b) scade în greutate;
c) dureri de cap.
3. Ce formă credeți că are Helycobacter pylori?
a) sferică;
b) lanț de mărgele;
c) spirală.
II. Enumerați cel puțin trei reguli de prevenire a îmbolnăvirii cu această bacterie.
 ANEXA 3

FIȘA DE LUCRU NR. 2

Studiu de caz: La un laborator care aparține de o fabrică de lactate, se obțin, pe medii de cultură
și printr-o tehnologie cunoscută, bacterii de fermentație din grupul Streptococcus (S. lactis, vezi
imaginea). Aceste bacterii lactice sunt implicate în obținerea alimentelor fermentate din materii
prime agricole cum sunt: laptele, carnea, produsele vegetale. În industria laptelui se obțin din acesta,
sub acțiunea bacteriilor, iaurt, sana, chefir, smântănă și brânzeturi.

Pe baza informațiilor prezentate:

I. Alegeți răspunsul corect.
1. Bacteriile:
a) produc întotdeauna boli;
b) pot fi de fermentație;
c) alterează alimentele.
2. Bacteriile de fermentație:
a) din grupul Streptococcus acționează asupra laptelui pasteurizat;
b) ajută la obținerea iaurtului, sanei, chefirului;
c) sunt folosite și pentru obșinerea brănzeturilor.
3. Streptococcus lactis are formă de:
a) bastonaș;
b) rotundă;
c) lanț de mărgele.
II. Enumerați alte trei produse alimentare obținute prin acțiunea bacteriilor de fermentație.
 ANEXA 4

FIȘA DE LUCRU NR. 3

Studiu de caz: La serviciul de urgență se prezintă un bârbat de 35 de ani care prezintă

următoarele simptome: tuse persistentă, stare febrilă (temperatura depășește 380C), junghiuri
puternice în piept cu senzație de lipsă de aer, transpirații nocturne abundente. După radiografie și
alte analize i se pune diagnosticul de Tuberculoză pulmonară, boală de a cărei apariție este
responsabilă o bacterie, cunoscută și sub numele de Bacilul Koch (vezi imaginea). Din discuțiile cu
pacientul, acesta a relatat că este fumător de peste 10 ani, consumă mai mult de un pachet de țigări/zi,
nu a fost vaccinat antituberculoză, în cercul său de prieteni au mai fost depistați înca două persoane
cu tuberculoză. Se recomandă internarea și tratamentul pentru mai multe luni de zile.

Pe baza informațiilor prezentate:

I. Alegeți răspunsul corect.
1. Care este factorul favorizant pentru apariția tuberculozei:
a) alimentația fast-food;
b) fumatul;
c) o viață sedentară.
2. Bacilul Koch:
a) produce o boală contagioasă;
b) se poate lua pe cale respiratorie;
c) se transmite de la părinți la copiii nou-născuți (ereditară)
3. Bacilul Koch:
a) are formă sferică;
b) este ca un bastonaș;
c) seamănă cu o virgulă.
II. Enumerați trei metode de prevenire a îmbolnăvirii cu această bacterie.
 ANEXA 5

FIȘA DE LUCRU NR. 4

Studiu de caz: În urma unei unei infecții urinare o tânără s-a hotărât să se adreseze medicului
de familie pentru tratament. Acesta i-a prescris un antibiotic și i-a recomandat să asocieze
tratamentul cu un probiotic, chiar și după finalizarea acestuia. Probioticul conține bacterii vii care
oferă numeroase beneficii organismului, refăcând flora intestinală, distrusă de antibiotic. Printre
probioticele care se regăsesc în mod natural în intestin apare și genul Bifidobacterium (vezi
imaginea). Acestă bacterie are un rol important în secreția vitaminelor din grupul B care protejează
mucoasa intestinului și se găsește în alimente cum ar fi: produse lactate, varză acră, murături.

Pe baza informațiilor prezentate:

I. Alegeți răspunsul corect.
1. Antibioticul tratează:
a) orice agent patogen care cauzează o îmbolnăvire;
b) virozele;
c) bacteriozele.
2. Bifidobacterium:
a) se găsește în intestinul gros;
b) produce o bacterioză;
c) sintetizează vitamine din grupul B.
3. Probioticul:
a) conține bacterii bune;
b) se găsește în mod natural în intestinul omului;
c) alimente bogate în probiotic: produsele lactate și carnea.
II. Enumerați trei roluri importante ale probioticelor.
 ANEXA 6

FIȘĂ DE EVALUARE (FEED-BACK)

1. Ai învățat astăzi despre bacterii. Noțiunile predate ți s-au părut interesante?

ΟΟΟΟΟ
2. Știai de existența bacteriilor înainte de lecția de astăzi?

ΟΟΟΟΟ
3. Cât de bine ai înteles lecția privind viața bacteriilor?

ΟΟΟΟΟ
4. Sunt noțiuni/cunoștințe pe care dorești să le aprofundezi, să știi mai multe? De
exemplu?

5. Care rol/importanță a bacteriilor consideri că este bine să il/o cunoști?