Infografica

INFOGRAFICĂ – Iniţiere în AutoCAD
CUPRINS
CUPRINS...............................................................................................................................1
INTRODUCERE..................................................................................................................3
Cap.1 Elemente de bază ale AutoCAD – ului.....................................................................4
1.1 Deschiderea sesiunii de lucru.....................................................................................4
1.2 Prezentarea ecranului de desenare..............................................................................6
1.3 Introducerea comenzilor.............................................................................................8
1.4 Sisteme de coordonate................................................................................................9
1.5 Introducerea datelor..................................................................................................10
1.6 Închiderea sesiunii de lucru......................................................................................13
Cap.2 Comenzi de iniţializare şi ajutoare grafice............................................................15
2.1. Comanda GRID........................................................................................................15
2.2. Comanda ORTHO....................................................................................................15
2.3. Comanda OSNAP.....................................................................................................16
2.4. Comanda LIMITS....................................................................................................17
2.5. Comanda PAN..........................................................................................................18
2.6. Comanda REDRAW................................................................................................18
2.7. Comanda SNAP........................................................................................................19
2.8. Comanda UCS..........................................................................................................19
2.9. Comanda VIEW.......................................................................................................21
2.10. Comanda VIEWERS................................................................................................21
2.11. Comanda ZOOM......................................................................................................22
2.12. Comanda UNITS......................................................................................................24
Cap.3 Comenzi de desenare...............................................................................................25
3.1. Comanda LINE..........................................................................................................25
3.2. Comanda CIRCLE.....................................................................................................27
3.3. Comanda XLINE (construction line).........................................................................29
3.4. Comanda MLINE (multiline).....................................................................................30
3.5. Comanda PLINE (polyline).......................................................................................31
3.6. Comanda ARC...........................................................................................................33
3.7. Comanda ELLIPSE ARC...........................................................................................36
3.8. Comanda ELLIPSE....................................................................................................36
3.9. Comanda DONUT.....................................................................................................38
*Diametrul median este de 31 mm....................................................................................38
3.10. Comanda RECTANGLE..........................................................................................39
3.11. Comanda POLYGON..............................................................................................40
3.12. Comanda TRACE....................................................................................................41
3.13. Comanda SPLINE....................................................................................................42
3.14. Comanda SKETCH..................................................................................................43
1
3.15. Comanda POINT......................................................................................................44

Cap.4 Selectarea obiectelor................................................................................................45
Cap.5 Comenzi de editare a obiectelor.............................................................................50
5.1. Comanda ERASE.......................................................................................................50
5.2. Comanda COPY OBJECT.........................................................................................51
5.3. Comanda MIRROR....................................................................................................51
5.4. Comanda OFFSET.....................................................................................................52
5.5. Comanda ARRAY.....................................................................................................53
5.6. Comanda MOVE........................................................................................................56
5.7. Comanda ROTATE....................................................................................................57
5.8. Comanda SCALE.......................................................................................................57
5.9. Comanda TRIM.........................................................................................................58
5.10. Comanda EXTEND.................................................................................................59
5.11. Comanda BREAK....................................................................................................60
5.12. Comanda CHAMFER..............................................................................................61
5.13. Comanda FILLET....................................................................................................62
5.14. Comanda EXPLODE...............................................................................................63
5.15. Comanda LENGTHEN............................................................................................64
5.16. Comanda PEDIT......................................................................................................65
5.17. Comanda SPLINEDIT.............................................................................................67
5.18. Comanda DIVIDE....................................................................................................68
5.19. Comanda MEASURE..............................................................................................69
5.20. Comanda CHANGE.................................................................................................70
5.21. Comanda CHPROP..................................................................................................71
5.22. Comanda COLOR....................................................................................................72
5.23. Comanda LINETYPE..............................................................................................73
5.24. Comanda DIST.........................................................................................................74
5.25. Comanda AREA.......................................................................................................75
5.26. Comanda HATCH (BHATCH)................................................................................76
Cap.6 Înscrierea textelor....................................................................................................80
Cap.7 Cotarea desenelor....................................................................................................85
Cap.8 Lucrul cu straturi..................................................................................................109
Cap.9 Aplicaţii...................................................................................................................114
Anexă cu lista de comenzi AutoCAD..............................................................................150
Bibliografie.........................................................................................................................156
2
INTRODUCERE
Munca de proiectare a unui inginer nu mai poate fi concepută în afara

calculatorului, indiferent de specializare reprezentările virtuale devenind
limbajul curent de exprimare. Începând din faza conceptuală până la etapa de
manufacturare, desenul în plan, dar mai ales modelarea solidelor sunt necesare
în toate etapele de elaborare şi promovare a unui produs.
Această lucrare propune cititorului iniţierea în mediul de programare
asistată AutoCAD 2002 prin intermediul unor teme a căror rezolvare este
prezentată pas cu pas, integrând treptat comenzile specifice, pentru temele finale
fiind oferite numai sugestii generale de rezolvare.
Datorită faptului că temele prezintă gradat majoritatea aspectelor
legate de utilitarul AutoCAD 2002, acest curs poate fi de folos oricui doreşte
să abordeze proiectarea asistată, atât de către începători cât şi de iniţiaţi,
pentru care sunt prezentate informaţii legate de setări, variabile de sistem şi
mod de lucru, pe tematici.
Este de reţinut că, în general, utilizarea calculatorului în proiectare
este o alegere care oferă aproape întotdeauna mai multe soluţii. De aceea,
cititorii sunt invitaţi să găsească şi alte căi de rezolvare a temelor. Algoritmii
prezentaţi sunt orientativi. Ei sunt doar structuri de bază care ajută la
desăvârşirea temei.
3
Cap.1 Elemente de bază ale AutoCAD – ului
Grafica pe calculator este un termen general care conţine orice

disciplină sau activitate care foloseşte calculatoarele pentru a genera,
prelucra şi reprezenta imagini. Ea este tehnologia esenţială a sistemelor
CAD1/CAM2/CAE3.
Programul AutoCAD este un produs al firmei AutoDesk şi este una
dintre cele mai cunoscute şi răspândite aplicaţii CAD pentru calculatoare
personale.
Acest capitol are ca scop familiarizarea utilizatorului cu sistemul
AutoCAD, oferindu-i o privire de ansamblu asupra tehnicilor de utilizare şi
a performanţelor acestui sistem.
În acest sens sunt prezentate elementele de bază ale sistemului
AutoCAD:
- deschiderea sesiunii de lucru;
- prezentarea ecranului de desenare;
- introducerea comenzilor;
- sisteme de coordonate;
- introducerea datelor;
- închiderea sesiunii de lucru.
1.1 Deschiderea sesiunii de lucru
Deschiderea sesiunii de lucru a sistemului AutoCAD este identică cu

cea a oricărei aplicaţii care rulează sub sistemul de operare Windows.
Aceasta constă din aplicarea unui dublu click pe butonul din stânga mouse-
ului, pe iconul AutoCAD – figura1.1.
În urma acestei comenzi, pe ecranul calculatorului va apare imaginea
din figura1.2.
1
CAD – Computer Aided Design (proiectarea asistată de calculator)
2
CAM – Computer Aided Manufacturing (fabricare asistată de calculator)
3
CAE – Computer Aided Engineering (inginerie asistată de calculator)
4
Icon AutoCAD
Fig.1.1 Iconul sistemului AutoCAD
Desen nou
Desen
existent
Fig.1.2 Fereastra deschiderii sesiunii de lucru
5
În cazul în care se doreşte deschiderea unei noi sesiunii de desenare ,

din fereastra deschiderii sesiunii de lucru se alege opţiunea Create
drawings, cu adoptarea sistemului de măsurare a dimensiunilor („English”
– dacă se lucrează cu mărimi ale căror valori sunt în ”inch” sau în ”feet” sau
Metric – dacă se lucrează cu mărimi ale căror valori sunt în ”m”).
Dacă se doreşte continuarea unui desen anterior, din fereastra de
deschidere a sesiunii de lucru se alege opţiunea Open drawings – figura
1.2, cu specificarea fişierului în care se află desenul dorit.
1.2 Prezentarea ecranului de desenare
Meniuri
Meniuri
Zona de desenare
Cursor grafic
Sistemul de
coordonate
Linia de
Bara de
comandă
stare
Fig.1.3 Ecranul de desenare
Elementele ecranului de desenare din figura 1.3 sunt:

- meniurile – organizează funcţiile şi comenzile sistemului AutoCAD
funcţie de acţiunile acestora;
- bara de instrumente – pentru o apelare rapidă a comenzilor sistemului
AutoCAD;
6
- zona de desenare – zona reprezentării grafice;
- cursorul grafic – indică poziţia curentă;
- sistemul de coordonate – oferă informaţii despre planul curent de
desenare, prin indicarea sistemului de coordonate curent şi a direcţiilor
axelor de coordonate ale acestui sistem;
- bara de stare – oferă informaţii despre nivelul de interacţiune pus la
dispoziţie de sistemul AutoCAD utilizatorului;
- linia de comandă – prezintă ”dialogul” dintre sistemul AutoCAD şi
utilizator.
Bara cu instrumente standard
Pictograma Nume Utilizare
New Creează noi desene
Open Deschide desene existente
Save Salvează desene activate
Print Tipăreşte desenul curent

Print preview Previzualizarea desenului curent
Spelling Verifică ortografia cuvintelor selectate sau a întregului desen.
Înlătură elemente selectate de pe un desen şi le plasează în
Cut
memoria temporala (Clipboard) Windows
Copie elementele selectate de pe un desen şi le plasează în
Copy
memoria temporara (Clipboard) Windows
Paste Plasează conţinutul memoriei temporale în desenul curent
Match Preia proprietăţile primului obiect selectat şi le impune
Properties obiectelor selectate anterior
Undo, Redo Reface secventa comenzilor din memoria tampon
Launch
Încarcă internet-Explorer-ul cu web-site-ul AutoCAD-ului
Browser
Osnap Legarea de obiecte
UCS Configurarea sistemul de coordonate
Distance Determină distanta între două puncte selectate
Redesenează ecranul pentru al curaţi de obiecte temporale
Redraw View
sau alte obiecte inutile
Aerial View Accesează fereastra Aerial View
Named View Oferă acces la comenzile viewport
Pan Mută desenul fără a schimba scara de afişare
Zoom Măreşte sau micşorează scara de vizualizare
7
Zoom Window Măreşte o parte din desen printr-o fereastra dreptunghiulară

Zoom Previous Reintoarce desenul la vederea precedentă
Help Accesează sistemul de asistenţă on line
1.3 Introducerea comenzilor
Sistemul AutoCAD (AutoCAD 2000) permite utilizatorului

introducerea comenzilor pentru desenare, prin metodele următoare:
- selectarea comenzii din Meniu – figura 1.4;
- selectarea comenzii din Bara cu instrumente – figura 1.5;
- de la tastatură.
De exemplu, dacă avem de desenat o linie, putem proceda astfel;
a). Selectarea comenzii din Meniu
Din Meniu se selectează opţiunea Draw printr-un click stânga al
mouse-ului, după care se selectează comanda Line din această opţiune.
Fig.1.4 Selectarea comenzii ”LINE” din ”Meniu”
b). Selectarea comenzii din Bara cu instrumente

Pentru fiecare comandă AutoCAD pe bara cu instrumente există câte
un simbol.
În cazul considerat simbolul este cel din figura 1.5, iar pentru a trasa
o linie se selectează simbolul din figură printr-un click stânga al mouse-ului.
8
Fig.1.5 Selectarea comenzii LINE din Bara cu instrumente
c).Introducerea comenzii de la tastatură

În acest caz utilizatorul trebuie să scrie denumirea comenzii cu
ajutorul tastaturii. Această comandă va apărea în ”Linia de comandă” în
dreptul promptului ”command” – figura 1.6. După introducerea comenzii,
pentru validarea acesteia, utilizatorul trebuie să apese tasta Enter.
Fig.1.6 Selectarea comenzii LINE prin introducerea acesteia de la tastatură
Aşa cum s-a procedat în cazul exemplului considerat se poate

proceda în cazul tuturor comenzilor AutoCAD.
1.4 Sisteme de coordonate
Pentru realizarea unui desen în AutoCAD, aveţi nevoie de o metodă

sistematică de specificare a punctelor. Aceste puncte pot defini începutul ,
mijlocul şi sfârşitul liniilor, centrelor cercurilor şi ale arcelor de cerc, axele
de coordonate ale unei elipse şi altele.
Când, pentru realizarea unei comenzi, AutoCAD-ul vă cere să
precizaţi un punct, aveţi următoarele posibilităţi de introducere a acestui
punct:
- să-l indicaţi pe ecran cu ajutorul mouse-ului;
- să-i specificaţi coordonatele în linia de comandă.
ATENŢIE: în cazul desenării în 2D nu este necesară indicarea
coordonatei ”z”.
9
Pentru introducerea punctelor, AutoCAD utilizează un sistem de

coordonate carteziene (rectangulare): OXYZ. Poziţia unui punct se
stabileşte prin specificarea distanţei dintre acest punct şi originea sistemului
de coordonate pe direcţia axelor acestui sistem.
În cazul desenării în 2D, AutoCAD utilizează sistemul de
coordonate al lumii: WCS ( World Coordinate System).
Atunci când avem de desenat o piesă mai complexă, AutoCAD
permite utilizarea unui sistem de coordonate care să permită desenarea unor
entităţi, relativ la altele. Acest sistem de coordonate este: UCS ( User
Coordinate System), şi el este definit de utilizator prin specificarea originii
şi prin orientarea dorită a axelor acestui sistem.
De exemplu, pentru desenarea piesei din figura 1.7.a, care are
punctul A(50,50), vom utiliza un sistem de coordonate UCS, având originea
în punctul A şi direcţia axelor ca în figura 1.7.b.
a. b.
Fig.1.7
1.5 Introducerea datelor
După cum se ştie, în cazul realizării unui desen se utilizează

elemente geometrice (grafice) simple, ca de exemplu: linie, cerc, arc de
cerc, elipsă, poligon etc. Pentru a putea desena aceste elemente geometrice
simple, în AutoCAD, pe lângă comanda care descrie acest element este
necesară şi introducerea unor puncte care definesc acel element.
10
De exemplu,în cazul desenării unei linii este necesară introducerea
coordonatelor punctului de început al liniei şi cele ale punctului de sfârşit al
liniei respective.
Pentru acest lucru, în AutoCAD, există patru modalităţi de
inroducere a punctelor sau a coordonatelor, şi anume:
- utilizarea coordonatelor absolute;
- utilizarea coordonatelor relative;
- introducerea directă a distanţei;
- afişarea coordonatelor.
1.5.1. Introducerea datelor
Pentru desenarea unei element geometric simplu se pot utiliza două

tipuri de coordonate:
- coordonate carteziene;
- coordonate polare.
Coordonatele carteziene absolute sunt raportate întotdeauna la
origine (0, 0, 0). Aceste coordonate se introduc de la tastatură, scriind
valorile cotelor pentru cele trei axe ale sistemului de coordonate: X, Y, Z,
separate prin virgulă. În cazul în care punctul se află în planul XOY, se
introduc doar valorile cotelor pentru axele X şi Y.
Valorile introduse pot fi pozitive şi/sau negative. În cazul valorilor
pozitive nu este necesară introducerea semnului ”+”,în schimb pentru
valorile negative este necesară introducerea semnului ”-” înaintea valorii
respective.
Exemplu: (1,2) , (1,-9) , (-5,-10).
Coordonatele polare absolute determină poziţia unui punct raportată
la originea sistemului de coordonate XOY, dar specificarea acestei poziţii se
face printr-o distanţă şi un unghi.
Distanţa care trebuie introdusă este aceea de la originea sistemului
de coordonate la punctul respectiv, iar unghiul care determină poziţia este
unghiul dintre axa OX şi linia imaginară ce uneşte punctul respectiv cu
originea sistemului de coordonate.
Unghiurile pozitive sunt măsurate în sens trigonometric (în sens
invers acelor de ceasornic) pornind de la poziţia valorii de zero grade, care
este, în mod prestabilit, direcţia pozitivă a axei OX.
11
Cele două elemente ale coordonatelor polare absolute se introduc de

la tastatură, fiind separate de o paranteză stânga ”<” fără spaţii (spaţiul în
AutoCAD este considerat sfârşitul comenzii).
Exemplu: (20<15) , (50<-45)
1.5.2. Utilizarea coordonatelor relative
Coordonatele relative, faţă de cele absolute, nu mai sunt raportate

faţă de originea sistemului de coordonate, ci faţă de ultimul punct desenat.
Această metodă este mult mai directă şi poate fi aplicată atât în cazul
coordonatelor carteziene cât şi în cazul coordonatelor polare.
Coordonatele relative sunt diferenţiate de cele absolute prin simbolul
”@” care precede valorile.
Exemplu: (@5,10) – pentru coordonate carteziene relative sau
(@30<45) – pentru coordonate polare relative.
1.5.3. Introducerea directă a distanţelor
Sistemul AutoCAD permite specificarea coordonatelor relative şi

prin introducerea directă a distanţelor. Pentru utilizarea acestei metode este
necesară activarea modului Ortho (direcţii ortogonale). Se specifică un
punct prin mutarea mouse-ului pentru a specifica direcţia şi se introduce
distanţa la care va fi desenat următorul punct.
1.5.4. Afişarea coordonatelor
Coordonatele pot fi vizualizate în fereastra de afişare a

coordonatelor, care este plasată la capătul din stânga al barei de stare.
Fig.1. 8 Fereastra de afişare a coordonatelor
1.6 Închiderea sesiunii de lucru
12
După terminarea unui desen, acesta trebuie salvat în memoria
calculatorului, după care se poate trece la un alt desen sau se închide
sesiunea de lucru.
Salvarea unui desen se poate face astfel:
- în cazul unui desen nou, care nu a mai fost salvat în memoria
calculatorului, se poate face atât cu comanda SAVE cât şi cu comanda
SAVE AS, din meniul FILE.
Fig.1.9 Fereastra de dialog a comenzii SAVE AS
După introducerea comenzii, pe ecranul calculatorului apare o

fereastră de dialog, figura 1.9, care conţine o coloană cu directoare, iar în
partea de jos sunt două linii: una pentru introducerea numelui fişierului
curent şi alta pentru tipul de fişier.
Pentru salvarea fişierului desen într-un director stabilit anterior, se
caută acest director în coloana din stânga şi se face dublu click pe el cu
ajutorul mouse-ului, astfel în căsuţa din partea de sus a ferestrei de dialog, în
dreptul notaţiei SAVE IN să apară acest director. Astfel, acest director
13
devine director curent şi în el se va face salvarea fişierului dorit, al cărui

nume va fi înscris în dreptul notaţiei File name, după care se apasă butonul
SAVE din fereastra de dialog.
- în cazul unui desen deja existent în memoria calculatorului, pentru

salvarea lui se introduce comanda SAVE, în urma căreia fişierul va fi
salvat. În acest caz pe ecranul calculatorului nu mai apare nici o
fereastră de dialog.
14
Cap.2 Comenzi de iniţializare şi ajutoare grafice
2.1. Comanda GRID
Comanda GRID creează o reţea rectangulară de puncte pe ecran,

uniform poziţionate. Aceste puncte sunt un mijloc de ajutor pentru desenare,
pe care îl putem utiliza în acelaşi fel în care utilizăm liniile de pe o hârtie
milimetrică. AutoCAD nu poate afişa grila dacă punctele sunt prea apropiate
unele de altele; va fi afişat mesajul “Grid too dense to display” . Se
specifică grila introducând comanda:
Command: GRID
Specify grid spacing (x) or [ON/OFF/Snap/Aspect]<implicit>:se
selectează o opţiune
Unde:
- grid spacing (x) – permite specificarea densităţii punctelor, egală
pe cele două axe;
- Aspect – permite specificarea densităţii punctelor diferită pe cele
două axe;
- ON/OFF – activează/dezactivează un mod grid definit. Această
operaţie se poate face şi prin apăsarea tastei F7;
- Snap – distanţele punctelor vor fi egale cu pasul de incrementare al
modului snap.
Deşi nu este necesar, mulţi utilizatori experimentaţi ai AutoCAD-
ului specifică spaţierea grilei egală cu rezoluţia SNAP sau un multiplu al
acesteia.
2.2. Comanda ORTHO
Comanda ORTHO asigură forţarea deplasării cursorului după

direcţii ortogonale, relativ la reţeaua modului snap. Când este activ, modul
ORTHO face posibilă trasarea liniilor perpendiculare pe direcţiile
orizontală şi verticală ale grilei snap. Comanda ORTHO are numai
opţiunea activare sau dezactivare:
15
Command: ORTHO
ON/OFF<implicit>:modul ortho se activează (ON), respectiv
dezactivează (OFF);
De asemenea, se poate activa/dezactiva modul ORTHO tastând F8.
2.3. Comanda OSNAP
Folosind comanda OSNAP putem alege una sau mai multe setări
pentru object snap, înainte de utilizarea unei comenzi de desenare sau de
editare. Modurile object permit poziţionarea cursorului într-o anumită parte
a unei entităţi sau într-un punct care este într-o relaţie spaţială specifică cu
entitatea. Dialogul decurge astfel:
Command: OSNAP
Apare fereastra de dialog Drafting Settings în care este selectată
opţiunea Object Snap.
Fig. 2.1 Fereastra de dialog Drafting Setting, cu opţiunea Object Snap
Din această căsuţă de dialog se pot selecta una din opţiunile:

- nearest;
16
- endpoint;
- midpoint;
- center;
- node;
- quadrant;
- intersection;
- perpendicular;
- tangent;
- intersecţie aparentă;
- none.
Din fereastra de dialog se selectează opţiunile dorite cu care se va
lucra pe tot parcursul desenului curent.
2.4. Comanda LIMITS
Folosirea comenzii LIMITS permite indicarea limitelor desenului

curent, atât pentru spaţiul model cât şi pentru spaţiul hârtie, şi controlul
verificării acestora. Limitele desenului sunt exprimate ca o pereche de
puncte în sistemul de coordonate WCS, o limită stânga jos şi o alta dreapta
sus. Nu există limită în direcţia axei Z.
Această comandă se poate introduce fie de la tastatură, astfel:

Command: LIMITS
fie din bara de meniuri din comanda FORMAT alegând subcomanda

DRAWING LIMITS.
După introducerea comenzii LIMITS pe ecran va apare:
Command: limits
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF]<0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner<420.0000,297.0000>:………
Specify lower left corner: specificaţi coordonatele colţului din stânga

jos sau aceste coordonate sunt implicite, adică cele specificate de calculator
<0.0000,0.0000> după care apăsaţi tasta Enter.
17
Specify upper right corner: specificaţi coordonatele colţului din

dreapta sus , dacă aceste coordonate nu coincid cu cele implicite afişate de
către calculator, adică<420.0000,297.0000>, şi apăsaţi tasta Enter.
2.5. Comanda PAN
Această comandă permite deplasarea ferestrei de vizualizare a

desenului într-o nouă poziţie, fără a modifica factorul de mărire. Astfel
putem să vedem detalii care erau în afara ecranului înaintea comenzii PAN.
Comanda are formatul:
Command: PAN
Şi pe ecran va apare o palmă cu ajutorul căreia se deplasează zona de

vizualizare. Pentru ieşirea din această operaţie se apasă tasta Enter sau Esc.
2.6. Comanda REDRAW
Comanda REDRAW redesenează entităţile vizibile din viewport-ul

curent. Este apelată de utilizator ori de câte ori este necesară “curăţarea”
ecranului şi reactualizarea imaginii afişate pe ecran, de exemplu pentru
îndepărtarea semnelor de marcaj ale punctelor. În acest scop se tastează
REDRAW la prompt-ul AutoCAD-ului:
Command: REDRAW
sau este preluată din meniul ecran.

După executarea unor comenzi AutoCAD, redesenarea imaginii pe
ecran se realizează în mod automat.
2.7. Comanda SNAP
18
Această comandă permite deplasarea controlată a cursorului în zona
grafică. Localizarea punctelor în zona grafică este facilitată de o reţea
rectangulară imaginară de puncte (care nu este afişată) şi de mecanismul de
snap (localizare). La deplasarea cursorului, acesta este localizat în cel mai
apropiat nod al reţelei. Formatul comenzii este:
Command:SNAP
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/rotate/Style/Type]
<implicit>: se selectează o opţiune
Unde:
- Snap spacing – stabileşte pasul de incrementare pentru modul de
lucru snap;
- ON/OFF – permite activarea/dezactivarea modului de lucru
snap. Această operaţie se poate realiza şi prin apăsarea tastei F9.
Când modul snap este activ, cuvântul snap apare în bara de
stare.
- Aspect – stabileşte pasul de deplasare a cursorului la o valoare
diferită pe direcţiile X şi Y.
- Rotate – permite rotaţia grilei SNAP cu un unghi dat în jurul
unui punct de bază.
- Style – permite alegerea unuia dintre cele două stiluri ale grilei:
standard şi izometric (care ajută la desenarea izometrică).
- Type – permite alegerea uneia dintre cele două moduri:polar sau
grid.
2.8. Comanda UCS
Comanda UCS este una dintre cele mai importante comenzi

AutoCAD care permite definirea, salvarea, restaurarea şi ştergerea
sistemelor de coordonate utilizator (User Coordinate System). Formatul
comenzii este:
Command: UCS
Current ucs name: World
Enter an option[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/
Del/Apply/?/World] <world>: se selectează o opţiune;
19
De exemplu, dacă se selectează opţiunea New pe ecran va apare

următoarea cerinţă:
Specify origin of new UCS or [Zaxis/3point/Object/Face/View/X/Y/Z]
<0,0,0>:se specifică originea noului UCS sau una din celelalte opţiuni.
Unde:
- Zaxis – defineşte un nou UCS cu o origine diferită şi o nouă axă
Z;
- 3point – defineşte un nou UCS solicitând trei puncte: originea,
axa X pozitivă şi axa Y pozitivă; punctele nu trebuie să fie pe
aceeaşi linie.
- Object – defineşte un nou UCS prin alinierea lui la un obiect
existent pe care îl selectăm; originea noului UCS şi direcţia axei
X sunt fixate în funcţie de tipul obiectului selectat, conform
tabelului 7.1. din [1].
- Face – la fel ca şi Object, dar pentru solide;
- View – defineşte un nou UCS a cărui axă Z este paralelă cu
direcţia curentă de vizualizare; originea noului UCS coincide cu
originea vechiului UCS; opţiunea este utilă pentru scrierea
textelor după direcţii oblice;
- X/Y/Z – rotesc UCS-ul curent în jurul axelor respective; se cere
unghiul de rotaţie;
- Prev – restaurează ultimul UCS;
- Restore – restaurează un UCS salvat anterior; se solicită numele
UCS-ului care se doreşte a fi restaurat;
- Save – salvează UCS-ul curent sub un nume precizat de
utilizator;
- Del – şterge unul sau mai multe UCS-uri din lista UCS-urilor
salvate;
- ? – listează UCS-urile salvate, specificând pentru fiecare
coordonatele originii şi axele X, Y, Z, relativ la UCS-ul curent;
- World – determină setarea sistemului de coordonate al lumii
WCS(World Coordinate System).
2.9. Comanda VIEW
20
Comanda VIEW permite crearea, salvarea şi restaurarea unor vederi

ale desenului. O vedere este o zonă a desenului căreia I s-a atribuit un nume.
Utilizarea comenzii VIEW reduce numărul de apelări repetate ale
comenzilor ZOOM şi PAN şi duce la mărirea vitezei de lucru. Formatul
comenzii este:
Command: VIEW
Pe ecran apare o fereastră de dialog.
2.10. Comanda VIEWERS
Acestă comandă controlează regenerarea rapidă în AutoCAD şi

rezoluţia atât a cercurilor cât şi a arcelor. Formatul comenzii este:
Command: viewres
Do you want fast zoom?<y>(Doriţioperaţii de zoom rapide?)
Enter circle zoom percent(1-20000)<implicit>:se precizează o
valoare.
Dacă se răspunde cu Y la primul prompt, AutoCAD validează
regenerarea rapidă a imaginilor afişate pe ecran.
21
“Circle zoom percent” ne oferă controlul asupra preciziei cu care

sunt desenate cercurile şi arcele pe ecranul grafic. Cercurile şi arcele sunt
desenate folosind mai mulţi vectori de lungime mică. Cu cât se specifică
mai mulţi vectori cu atât cercurile şi arcele se obţin cu mai multă acurateţe.
Reversul constă în creşterea timpului necesar pentru regenerare. Valoarea
implicită este 100 şi determină programul să-şi utilizeze algoritmul intern
pentru calculul numărului optim de vectori pentru fiecare cerc sau arc, astfel
încât acesta să fie desenat cu acurateţe, în funcţie de factorul de scară stabilit
pentru operaţia de zoom. Pentru regenerări mai rapide se poate stabili acest
parametru la o valoare mai mică de 100, iar pentru reprezentări ale curbelor
care conţin arce cu acurateţe mai bună se poate preciza un parametru mai
mare de 100.
2.11. Comanda ZOOM
Comanda ZOOM permite modificarea scării de vizualizare a

desenului pentru a uşura, în acest fel, editarea lui. Această comandă
cuprinde mai multe opţiuni, fiecare cerând o modalitate diferită de
specificare a amplificării şi porţiunii din desen ce trebuie afişată. Formatul
comenzii este următorul:
Command: ZOOM
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXp), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window]<real time>: se
selectează o opţiune;
Unde:
- All – reface desenul asfel încât pe ecran să apară toate
componentele acestuia.
- Center – se cere centrul zonei ce va fi mărită/micşorată prin
Center point. Se va indica un punct printr-una din
metodele cunoscute. Se cere apoi : Modification or
Height unde se va preciza : fie factorul de
micşorare/mărire (urmat de X), ca de exemplu 2X,
care măreşte de două ori desenul, fie câte unităţi să fie
prezentate pe înălţimea (Height) ecranului.
22
- Dynamic – prin această opţiune, pe ecran apare totul: atât spaţiul
afişat cât şi întregul desen. Peste ele este pus un
dreptunghi trasat cu linie întreruptă care coincide cu
zona afişată. Prima comandă , dată prin tastele cu
săgeţi , duce la deplasarea acestui dreptunghi.
Apăsând tasta Enter el este fixat în poziţia aleasă.
Folosind din nou tastele cu săgeţi , dreptunghiul poate
fi mărit/micşorat. Cu Enter este fixat la mărimea
aleasă. Cu ajutorul tastelor cu săgeţi dreptunghiul
poate fi deplasat din nou. Pentru a încheia comanda se
va apăsa de două ori tasta Enter. Pe ecran va apare
zona cuprinsă în dreptunghi. Deplasând/mărind
dreptunghiul de încadrare prea mult, în stânga jos
poate să apară un semn care aduce cu o clepsidră; ea
arată că, dacă se alege acea variantă de ZOOM, va fi
necesară regenerarea desenului, deci consum de timp.
Dacă nu apare clepsidra, viteza de execuţie a
zooming-ului va fi mare.
- Extents – ecranul va cuprinde desenul întreg, indiferent de zona
alocată; deci se va realiza coincidenţa spaţiului afişat
cu cel efectiv.
- Previous – prin această opţiune se va prezenta ecranul anterior
stabilit cu ZOOM sau PAN. Repetarea acestei opţiuni
prezintă ecrane anterioare, în ordinea inversă.
- Window – se cer punctele diagonal opuse (First corner:, Second
corner ale dreptunghiului care va mărgini ecranul.
Altfel spus, se cere dimensionarea spaţiului afişat.
- Scale(nX/nXP) – introducând o valoare numerică urmată de X,
aceasta este considerată scara. De exemplu, prin 5X se
va cere mărimea de 5 ori a imaginii (scara 5:1).
Opţiunea XP este utilizată la scanarea desenului în
spaţiul hârtie la pregătirea desenului pentru plotare.
Aceasta acţionează asupra unui viewport
modificându-l relativ la spaţiul hârtie. De exemplu,
dacă se răspunde cu 0.5xp la prompt-ul comenzii:
23
Command: ZOOM
All/…/<nX/nXP>:0.5xp
vederea din viewport-ul respectiv va fi redesenată în spaţiul hârtie cu un

factor de scalare de 1:2. Când se plotează desnul din spaţiul hârtie în mărime
naturală, vederea plană rezultată va fi plotată la scara 1:2.
2.12. Comanda UNITS
Comanda UNITS se referă la stabilirea sistemului de măsurare

(Arhitectural, Decimal, Engineering, Fractional, Scientific) utilizat şi a
unităţii de măsură (Inches, Feet, Miles, Milimeters, Meters etc.).
Sistemul de măsurare
Precizia
Unitatea de măsură
Fig. 2.1 Fereastra de dialog pentru comanda UNITS
24
Cap.3 Comenzi de desenare
Cu toate că AutoCAD este alcătuit dintr-un pachet de programe

deosebit de complexe, entităţile fundamentale cu care el operează sunt
create de câteva comenzi. Majoritatea acestor comenzi cer utilizatorului o
serie de date care sunt necesare execuţiei comenzii: coordonate de puncte,
valori de unghiuri, distanţe, valori de parametrii. Modurile de introducere a
acestor date sunt descrise în cap.1 [1].
Acest capitol îşi propune prezentarea comenzilor AutoCAD folosite
pentru desenarea în două dimensiuni a acestor entităţi.
Calea cea mai rapidă este de a selecta pictograma comenzii, din
meniul grafic DRAW – figura 3.1. Opţiunile comenzii se introduc direct în
linia de comandă. Meniul derulant DRAW conţine comenzile de desenare,
opţiunile fiind grupate pe submeniuri.
Fig.3.1 Meniul grafic DRAW
3.1. Comanda LINE
Cu ajutorul acestei comenzi desenăm entitatea de bază din

AutoCAD, segmentul de dreaptă. Pentru furnizarea punctelor de capăt ale
segmentului se poate utiliza oricare dintre metodele disponibile pentru
introducerea punctelor. Specificarea puctelor se poate face utilizând
coordonate 2D sau 3D, ori o combinaţie a lor. Dacă se introduce un punct în
2D, AutoCAD utilizează elevaţia curentă pentru componentă Z a punctului.
- pictograma comenzii LINE
Un exemplu de utilizare a comenzii LINE este prezentat în continuare:
Comand: LINE
25
First point: 50,75(primul punct al segmentului de dreaptă)

To point: 175,158(al doilea punct al segmentului de dreaptă)
To point: 245,112(al treilea punct al segmentului de dreaptă)
To point: enter
Fig.3.2 Exemplu de utilizare a comenzii LINE
Se observă din exemplul dat că cererea “To point” se repetă. Dacă se

doreşte trasarea unor segmente de dreaptă înlănţuite, la prompt-ul “To
point” se răspunde în continuare cu coordonatele altor puncte. Anularea
ultimului segment de dreaptă desenat se face introducând u la prompt-ul
“To point” . Dacă am desenat cel puţin două segmente de dreaptă, tastând c
(close) la prompt-ul “To point” , se va închide secvenţa de segmente de
dreaptă prin unirea cu o linie a sfârşitului ultimului segment definit cu
punctul specificat la începutul comenzii LINE. Dacă se răspunde cu
“Space” sau “Enter” procesul de trasare al segmentului este încheiat.
Dacă la cererea “From point” se răspunde cu “Space” sau “Enter”,
atunci punctul de început al segmentului de dreaptă se consideră în punctul
final al celei mai recente entităţi de tip Arc sau Line trasate. În cazul în care
cea mai recentă entitate este un arc, sfârşitul acestuia defineşte punctul de
plecare şi direcţia noului segment, astfel încât. AutoCAD cere numai
lungimea acestuia (Length of line: ), segmentul de dreaptă fiind tangent la
arc şi în continuarea acestuia; după aceea comanda LINE continuă în mod
obişnuit cu cererea “To point:”.
26
Dacă se tastează ENTER ca răspuns la promptul Specify first point
aceasta face ca punctul de start al noului segment să fie identic cu punctul
final al ultimului segment sau arc desenat.
3.2. Comanda CIRCLE
Această comandă este folosită pentru trasarea unui cerc utilizând una
din următoarele 5 metode, în funcţie de elementele care se specifică:
1. centrul şi raza cercului;
2. centrul şi diametrul cercului;
3. două puncte diametral opuse;
4. trei puncte;
5. două puncte în care cercul să fie tangent la diferite entităţi şi raza
cercului.
- pictograma comenzii CIRCLE
Formatul comenzii este următorul:
Command: CIRCLE
3P/2P/TTR/<Center point>: se selectează o opţiune; dacă se
introduc coordonatele unui punct acestea sunt atribuite, implicit, centrului
cercului.
Răspunsurile pentru cele 5 modalităţi de desenare a cercurilor în

AutoCAD sunt:
~ Centru – Rază (figura 3.3.a)
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: 78,132 (coordonatele centrului cercului)
diameter/ <radius>: 35 (raza cercului)
~ Centru – Diametru
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: se indică coordonatele centrului cercului
Diameter/<radius>: d
Diameter: 55
27
a. b. c.
Fig. 3.3 Cercuri desenate cu comanda CIRCLE
~ 2P (două puncte)
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: 2P
First point on diameter: se dau coordonatele primului punct
Second point on diameter: se dau coordonatele ceui de-al doilea
punct
~ 3P (trei puncte) (figura 3.3.b)

command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: 3P
first point: coordonatele primului punct
second point: coordonatele celui de-al doilea punct
third point: coordonatele celui de-al treilea punct
~ TTR ( Tangentă-Tangentă-Rază) (figura 3.3.c)

command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: TTR
Enter Tangent spec: se selectează prima entitate de tangenţă
Enter second Tangent spec: se selectează a doua entitate de tangenţă
Radius: 30
28
3.3. Comanda XLINE (construction line)
Această comandă este folosită pentru construirea unei drepte.

- pictograma comenzii XLINE
Comand: XLINE
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
- Point – trasează o dreaptă prin două puncte;
- Hor – trasează o orizontală printr-un punct dat;
- Ver – trasează o verticală printr-un punct dat;
- Ang – trasează o dreaptă la un unghi dat;
- Bisect – trasează bisectoarea unui unghi;
- Offset – trasează o dreaptă paralelă la un obiect;
Trough point
Angle start
Bisect
Angle vertex
Angle end
29
distance
Offset
Object
3.4. Comanda MLINE (multiline)
Această comandă desenează o succesiune de linii multiple paralele.

- pictograma comenzii MLine
Command: Mline
Current settings: Justification =Top, Scale = 1, Style = Standard
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]:
- Justification – determină poziţia punctelor de capăt ale
segmentelor multiliniei, în cadrul grosimii acesteia (Top,
Zero, Bottom);
- Scale – scalează grosimea multiliniei, faţă de grosimea
implicită din fişierul de stiluri;
- STyle – stabileşte stilul multiliniei.
30
3.5. Comanda PLINE (polyline)
Această comandă desenează o polilinie, compusă din segmente de

dreaptă şi arce de cerc.
- pictograma comenzii PLine
Command: Pline
Specify start point:
Current line-width is 0.00
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Start point: punctul de start;

Next point: punctul următor;
Width: grosimea poliniei;
Halfwidth: jumătatea lăţimii poliniei;
Length: lungimea următorului segment al poliniei, care va fi trasat
în continuarea ultimului segment desenat;
Next
point
Next
point
Start point Close
Arc: deschide o sesiune de trasare a arcelor, cu opţiunile:

- Angle – unghiul la centru al arcului CEnter – centrul
arcului;
- Direction – direcţia tangentei în punctul de start al
arcului;
- Line – deschide o sesiune de trasare a segmentelor de
dreaptă;
31
- Radius – raza arcului;

- Second point: al doilea punct al arcului, la trasarea
arcului prin puncte;
- End point punctul final.
Direction
End CEnter
point
End
point
Second
point
Start
point
Ending
width
Starting
width
Fill off Fill on
32
3.6. Comanda ARC
Această comandă desenează un arc de cerc. Se pot trasa arce de cerc

în mai multe moduri:
- arc de cerc ce trece prin trei puncte (A, B, C);
- arc de cerc cu centrul în punctul O, punctul de start în punctul M şi
punctul de sfârşit în punctul N;
- arc de cerc cu centrul în punctul O, punctul de start în punctul P şi
unghiul alfa;
- arc de cerc cu centrul în punctul O, punctul de start în punctul Q şi
lungimea arcului L;
- arc de cerc cu punctul de start în D şi punctul de sfârşit în E având
direcţia cunoscută;
- arc de cerc cu punctul de start în F şi punctul de sfârşit în G având
unghiul cunoscut;
- arc de cerc cu punctul de start în V şi punctul de sfârşit în S având raza
cunoscută;
- pictograma comenzii ARC
Command: ARC
Specify start point or [Center]: A
Specify second point or [Center/End]: B
Specify end point of arc: C
End
point
Start
point
Second
point
Command: ARC
Specify start point or [Center]: c
Specify center point of arc: O
Specify start point of arc: M
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: N
33
Center
End
Start point
point
Command: ARC
Specify start point or [Center]: c
Specify start point of arc: P
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: alfa (450)
Center
Angle
Start
point
Command: ARC
Specify start point or [Center]:c
Specify start point of arc: M
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: L
Specify length of chord: lungime coardă
Center
Start
point
34
Command: ARC
Specify start point or [Center]: D
Specify second point or [Center/End]: e
Specify end point of arc: E
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: d
Specify tangent direction for the start point of arc: ……
Direction
Start
point
End
point
Command: ARC
Specify start point or [Center]: V
Specify second point or [Center/End]: e
Specify end point of arc: S
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: r
Specify radius of arc: raza arcului
35
Start
point End
point
3.7. Comanda ELLIPSE ARC
Această comandă desenează arce de elipsă.
- pictograma comenzii ELLIPSE ARC
Command: ELLIPSE
Specify axis end point of ellipse or [Arc/Center]: _a
Specify other end point of axis: B
Specify distance to other axis or [Rotation]: distanţa
Specify start angle or [Parameter]: P
Specify end angle or [Parameter/Included angle]: M
36
Start
Distance angle
Axis Axis
endpoint 2 endpoint 1
End
angle
3.8. Comanda ELLIPSE
Această comandă desenează elipse.

- pictograma comenzii ELLIPSE
Command: ELLIPSE
Specify axis end point of ellipse or [Arc/Center]: A
Specify other end point of axis: B
Specify distance to other axis or [Rotation]: distanţa (20)
Distance
20
Axis Axis
endpoint A endpoint B
Command: ELLIPSE
Specify axis end point of ellipse or [Arc/Center]: c
Specify center of ellipse: centrul elipsei
Specify other end point of axis: D
Specify distance to other axis or [Rotation]: distanţa (20)
37
Distance
20
Center
Axis
endpoint D
Command: ELLIPSE
Specify axis end point of ellipse or [Arc/Center]: E
Specify other end point of axis: F
Specify distance to other axis or [Rotation]: r
Specify rotation around major axis: unghiul de rotaţie faţă de poziţia
cercului a cărui proiecţie este elipsa (45)
Axis Axis
endpoint E endpoint F
3.9. Comanda DONUT
Această comandă desenează cercuri cu grosime. Grosimea cercului

este desenată „goală” sau „plină” dacă variabila de sistem FILL este ON
sau OFF.
- pictograma comenzii DONUT
38
Command: DONUT
Specify inside diameter of donut <0.5>: specificaţi diametrul interior al
cercului, (valoarea implicită este 0,5)
Specify outside diameter of donut <1.0>: specificaţi diametrul exterior al
cercului, (valoarea implicită este 15)
Specify center of donut or <Exit>: C
Specify center of donut or <Exit>: enter/escape/backspace
Exemplu:
Command: donut
Specify inside diameter of donut <0.50>: 30
Specify outside diameter of donut <1.00>: 32 Center (P)
Specify center of donut or <exit>: P
Specify center of donut or <exit>: enter
*Diametrul median este de 31 mm
3.10. Comanda RECTANGLE
Această comandă desenează un dreptunghi.
- pictograma comenzii RECTANGLE
Command: RECTANGLE
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]:
specificaţi primul colţ (stânga jos) sau una din opţiuni
Specify other corner point or [Dimensions]: specificaţi celălalt colţ (dreapta
sus) sau dimensiunile
Opţiuni:
- Chamfer – desenează un dreptunghi cu colţurile teşite la o
anumită valoare a teşiturii;
- Elevation – elevaţia dreptunghiului;
- Fillet – desenează un dreptunghi cu colţurile rotunjite cu o
anumită rază;
- Width – desenează un dreptunghi cu o anumită grosime a laturilor
(grosimea liniilor cu care se trasează acel dreptunghi);
39
- Dimensions – dimensiunile dreptunghiului:

a. Length – lungimea dreptunghiului;
b. Width – înălţimea dreptunghiului.
Exemplu:
Command: RECTANG Other
Specify first corner point or corner B
First
corner A
[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: w
Specify line width for rectangles <0.00>: 0.3
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: A
Specify other corner point or [Dimensions]: B
3.11. Comanda POLYGON
Această comandă desenează poligoane regulate.
- pictograma comenzii RECTANGLE
Command: POLYGON
Enter number of side <4>: introduceţi numărul de laturi ale poligonului
(numărul de laturi implicit este 4)
Specify center of polygon or [Edge]: specificaţi centrul poligonului sau
[latura]
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:
introduceţi opţiunea [Înscris în cerc/Circumscris cercului] <implicit este
Înscris>
Specify radius of circle: specificaţi raza cercului
40
Inscris in cerc Circumscris cercului
Center Center
3.12. Comanda TRACE
Această comandă trasează segmente de dreaptă, cu grosime

Grosimea segmentelor este „goală” sau „plină”, dacă variabila de sistem
FILL este ON, respectiv OFF.
Command: TRACE
Specify trace width <0.5>: specificaţi grosimea segmentelor <implicit 0,5>
Specify start point: specificaţi punctul de start
Specify next point: specificaţi următorul punct
Specify next point: enter sau C (close) – dacă se construieşte un contur
închis
Exemplu:
Command: trace
Specify trace width <1.00>: 0.4
41
Specify start point: A

Specify next point: B
Specify next point: C
Specify next point: enter
Next
Start point B
point A
Next
point C
3.13. Comanda SPLINE
Această comandă desenează o curbă spline, cuadrică sau cubică.
- pictograma comenzii SPLINE
Command: SPLINE
Specify first point or [Obiect]: specificaţi primul punct sau [Obiectul]
Specify next point or [Close/Fit tolerance]: specificaţi următorul punct
Specify next point or [Close/Fit tolerance]: specificaţi următorul punct
Specify next point: enter
Specify start tangent: enter
Specify end tangent: enter
Opţiuni:
- Close – închide cuba spline;
42
- Fit tolerance – stabileşte toleranta de trecere a curbei prin punctele
impuse.
Next
point
First
point
3.14. Comanda SKETCH
Această comandă desenează linii de ruptută, formate din segmente.
Command: SKETCH
Record increment <0.1>: mărimea segmentelor care compun linia
Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect .
Opţiuni:
- Pen down – indică faptul că se trasează „peniţa este pe
hârtie”;
- Pen up – indică faptul că nu se trasează „peniţa este
ridicată”;
- Quit – încheie comanda fără a păstra liniile temporare;
- Record – permanentizează liniile temporare, fără a ieşi
din comandă;
- eXit – salvează liniile temporare;
43
- Erase – şterge liniile temporare din punctul indicat, până

la sfârşitul liniei trasate;
- Connect – conectează capătul liniei temporare indicat,
până la sfârşitul ultimei linii trasate.
Mărimea segmentelor de dreaptă: 10
3.15. Comanda POINT
Această comandă desenează un punct. Modul cum va fi marcat

punctul pe ecran este controlat de variabila de sistem PDMODE.
Pdmode Afişare pe ecran
44
Cap.4 Selectarea obiectelor
Comenzile de editare solicită, în general, selectarea obiectelor, lucru

care se poate realiza în mai multe moduri fig. 4.1:
 cu ajutorul unui pătrăţel selector, care este afişat automat, atunci
când se cere selecţia, permiţând selectarea obiectelor individual;
mărimea selectorului se poate regla, prin comanda Pickbox sau
din fereastra Selection a comenzii Options din meniul Tools;
 cu ajutorul unei ferestre (Window), prin tastarea literei W, care
determină selectarea tuturor entităţilor aflate integral în
interiorul ferestrei; definirea ferestrei se face prin indicarea a
45
două colţuri opuse – first corner, opposite corner (fereastra este

indicată printr-un dreptunghi trasat cu linii continue);
 cu ajutorul unei ferestre închise (Crossing), prin tastarea literei
C, ceea ce determină selectarea, atât a obiectelor ce se află în
totalitate în interiorul ferestrei, cât şi a obiectelor pe care le
intersectează; definirea ferestrei se face prin indicarea a două
colţuri opuse (fereastra este indicată printr-un dreptunghi trasat
cu linii întrerupte);
 prin opţiunea BOX – tastând literele BOX – care combină
opţiunile Crossing şi Window, definind o fereastră prin două
puncte indicate, fără să se specifice tipul selecţiei – în cazul în
care cel de-al doilea punct este la dreapta primului, se foloseşte
selecţia de tip Window, invers, se foloseşte selecţia de tip
Crossing;
 prin opţiunea WPolygon – tastând literele WP – care selectează
toate entităţile aflate în totalitate în interiorul unui contur
poligonal convex, definit de vârfuri;
 prin opţiunea CPolygon – tastând literele CP – care selectează
toate entităţile aflate integral sau parţial în interiorul unui contur
poligonal convex, definit de vârfuri;
 prin opţiunea Fence – tastând litera F – similară cu CPolygon,
conturul de selecţie fiind o inie frântă, deschisă;
 prin opţiunea Last – tastând litera L – indicând astfel ultimul
obiect desenat;
 prin opţiunea Previous – tastând litera P – care determină
reluarea unei mulţimi de selecţie; o mulţime de selecţie include
mai multe obiecte şi poate fi creată prin comenzile Select sau
Group;
 prin opţiunea Remove – tastând litera R – care permite
excluderea unor obiecte selectate, din cadrul unei mulţimi de
selecţie;
 prin opţiunea Add – tastând litera A – care reia, după Remove,
adăugarea de obiecte selectate unei mulţimi de selecţie;
 prin opţiunea Undo – tastând litera U – care determină
renunţarea la ultimul obiect selectat;
46
 prin opţiunea Multiple – tastând litera M – care determină
programul AutoCAD să scaneze baza de date o singură dată,
pentru alegerea tutror obiectelor dintr-o mulţime de selecţie;
 prin opţiunea Single – tastând litera S – care permite selectarea
unui singur obiect;
 prin opţiunea AUto – tastând literele AU – care permite metoda
implicită pentru selectarea obiectelor individuale (indicarea prin
pătrăţel selector); dacă se selectează o poziţie pe care nu există
nimic desenat, se trece automat la opţiunea Box;
 prin opţiunea All – tastând literele ALL – care determină
selectarea tuturor obiectelor desenate;
 prin opţiunea Group – tastând litera G – care determină
selectarea tuturor obiectelor dintr-un grup creat prin comanda
Group.
Modul de selectare Afişare
Selectare individuală
Selectare Window
47
Selectare Crossing
Selectare WPolygon
Selectare CPolygon
Selectare Fence
Fig.4.1 Moduri de selectare a obiectelor
Atunci când sunt selectate, obiectele sunt evidenţiate prin afişarea lor
cu linie întreruptă.
O altă posibilitate de selectare a obiectelor, în vederea editării
acestora, este cu ajutorul unor puncte de prindere numite grip –uri. Aceste
grip –uri sunt selectori care apar, în poziţii specifice, pe entităţile desenate,
o dată cu selectarea acestora direct la promptul „Command:” (nici o
comandă nu este activă) – fig. 4.2.
Grip –urile apar ca nişte pătrăţele transparente, de culoare albastră,
devenind roşii şi opace atunci când sunt selectate prin editare, respectiv
verzi, atunci când mouse-ul se află deasupra lor, fără a le selecta. Selectarea
48
unui grip se ace prin punctare cu mouse-ul. Se pot selecta mai multe grip –
uri ţinând apăsată tasta <Shift>.
Fig.4.2 Selectarea cu ajutorul grip-urilor
Grip-urile permit modificarea obiectelor prin unul din cele cinci

moduri specifice: deformare, mutare, rotire, scalare şi oglindire. Trecerea
între cele cinci moduri de editare a grip-urilor se face prin acţionarea
tastelor <Enter> sau <Space>.
Cele cinci moduri de editare cu ajutorul grip-urilor acţionează astfel:
 modul Stretch – permite deformarea obiectului selectat, prin
tragerea de un grip al acestuia;
 modul Move – permite deplasarea obiectului selectat cu un
vector care porneşte din grip-ul selectat;
 modul Rotate – permite rotirea obiectului selectat în jurul grip-
ului selectat;
 modul Scale – permite mărirea / micşorarea obiectului selectat
în raport cu grip-ul selectat;
 modul Mirror – permite obţinerea simetricului obiectului
selectat faţă de o dreaptă care trece prin grip-ul selectat.
O mulţime de selecţie ( o mulţime de obiecte care pot fi editate
împreună sau separat, în funcţie de alegerea utilizatorului) poate fi
construită înainte de a se defini comanda care să i se aplice – metoda
49
„substantiv/verb”, sau după aceasta, la promptul Select objects: - metoda

„verb/substantiv”.
Ordinea de selectare, mărimea pătrăţelului selector Pickbox,
mărimea şi culoarea grip-urilor şi alte proprietăţi privind selecţia pot fi
modificate prin intermediul unei casete de dialog la care se poate ajunge din
meniul Tools, comanda Options, fereastra Selection.
Fig.4.3 Fereastra Selection
Cap.5 Comenzi de editare a obiectelor
Comenzile de editare a obiectelor se referă la acele comenzi de

modificare a obiectelor bidimensionale desenate în AutoCAD pot fi activate
din meniul grafic Modify – fig.5.1. – din meniul derulant cu acelaşi nume,
din meniurile rapide care se deschid prin apăsarea butonului din dreapta al
mouse-ului ş.a.m.d.
50
Aceste comenzi acţionează asupra unui obiect sau asupra unei
mulţimi de obiecte, selectate după metodele prezentate în capitolul
precedent.
O parte dintre comenzile de editare sunt accesibile din meniul
Modify, împreună cu alte comenzi de desenare din AutoCAD.
Fig.5.1 Meniul grafic Modify
5.1. Comanda ERASE
Cu această comandă se pot şterge obiectele desenate după selectare.
- pictograma comenzii ERASE
Command: ERASE
Select objects: selectarea obiectului (entităţii) de şters
Select objects: enter (pentru validarea comenzii)
5.2. Comanda COPY OBJECT
Cu această comandă se pot realiza copii ale obiectelor deja desenate.

- pictograma comenzii COPY OBJECT
Command: COPY OBJECT

Select objects: selectaţi obiectul de copiat
Select objects: enter ( pentru a încheia selecţia)
Specify base point of displacement, or [Multiple]: specificaţi punctul de
bază pentru sursă sau [Multiplu]
51
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>

specificaţi punctul pentru copie
Opţiunea Multiple se referă la „câte copii se doreşte să se facă pentru
obiectul respectiv”.
Exemplu:
Inainte Dupa
Punctul Punctul
de baza secund
5.3. Comanda MIRROR
Cu această comandă se pot desena simetricele obiectelor selectate, în

raport cu o dreaptă.
- pictograma comenzii MIRROR
Command: MIRROR
Select objects: selectaţi obiectele de oglindit;
Select objects: enter (pentru a încheia selecţia);
Specify first point of mirror line: specificaţi primul punct de pe linia de
oglindire;
Specify second point of mirror line: specificaţi al doilea punct de pe linia de
oglindire;
Delete source objects? [YES/NO] <N>: ştergeţi obiectul sursă? [Da/Nu]
<N>
Exemplu:
52
Inainte Dupa
5.4. Comanda OFFSET
Cu această comandă se poate desena un obiect de acelaşi tip cu cel

selectat, prin punctul, sau la distanţa indicate.
- pictograma comenzii OFFSET
Distance
Desenarea unui obiect la o distanţă impusă
Command: OFFSET
Specify offset distance or [Through] <1.00>: specificaţi
distanţa sau [punctul] <1.00> : valoarea distanţei
Select object to offset or [exit]: selectaţi obiectul sau
[ieşiţi]
Specify point on side to offset: specificaţi partea de care
se va desena noul obiect
Select object to offset or [exit]: enter (pentru ieşirea din comandă)
Desenarea unui obiect printr-un punct dat

Command: OFFSET
Specify offset distance or [Through] <1.00>: Punctul
specificaţi distanţa sau [punctul] <1.00>: t dat
53
Select object to offset or [exit]: selectaţi obiectul sau [ieşiţi]

Specify through point: specificaţi punctul în care se va desena noul obiect
Select object to offset or [exit]: enter (pentru ieşirea din comandă)
5.5. Comanda ARRAY
Cu această comandă se pot crea copii multiple ale unui obiect, într-o
reţea rectangulară sau polară.
- pictograma comenzii ARRAY
Command: ARRAY  se deschide o casetă de dialog ca cea prezentată în

figura 5.5.a, pentru multiplicare rectangulară, sau figura 5.5.b, pentru
multiplicare polară.
54
Fig.5.5.a Caseta de dialog a comenzii RECTANGULAR ARRAY
Fig.5.5.b Caseta de dialog a comenzii POLAR ARRAY
55
Copii multiple rectangulare (figura 5.6)
Rows – număr de linii;

Columns – număr de coloane;
Row offset – distanţa dintre linii;
Column offset – distanţa dintre coloane;
Angle of array – direcţia de multiplicare.
Exemplu: Să se realizeze 6 copii multiple (3 coloane şi 2 linii) ale obiectului

dat, la distanţa de 20 mm, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
20

20
Fig.5.6 Copii rectangulare (Rectangular Array)
Copii multiple polare (figura 5.7)

Center point (X, Y) – centrul polar de multiplicare;
Total numbers of items – numărul total de copii;
Angle to fill – unghiul de umplere (unghiul pe care vor fi dispuse copiile)
Exemplu: Să se realizeze 4 copii multiple dispuse pe un cerc cu diametrul de

25 mm, având centrul în punctul C.
56
 C
Fig.5.7 Copii polare (Polar Array)
5.6. Comanda MOVE
Cu această comandă se mută obiectele selectate, prin translaţie, după

un vector definit prin două puncte sau faţă de un punct prin coordonate
relative.
- pictograma comenzii MOVE
Command: MOVE
Select objects: selectaţi obiectele;
Specify base point or displacement: specificaţi punctul de deplasare;
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:
specificaţi punctul unde doriţi să mutaţi obiectul selectat.
Punctul Punctul
de deplasare nou
57
5.7. Comanda ROTATE
Cu această comandă se rotesc obiectele selectate, în plan, în jurul

unui punct.
- pictograma comenzii ROTATE
Command: ROTATE
Select objects: selectaţi obiectele de rotit;
Specify base point: specificaţi punctul faţă de care rotiţi obiectele selectate;
Specify rotation angle or [Reference]: specificaţi unghiul de rotire sau
[unghiul de referinţă] – valoare unghi.
Inainte Dupa
Valoarea unghiului de rotire poate fi pozitiv sau negativ, în funcţie

de sensul de rotire. Astfel, dacă se doreşte rotirea obiectelor selectate în
sensul acelor de ceasornic, valoarea unghiului trebuie să fie negativă, iar
dacă rotirea se face în sens trigonometric valoarea acelui unghi este pozitivă.
5.8. Comanda SCALE
Cu această comandă se scalează obiectele selectate, în raport cu un

punct. Prin scalare se înţelege mărirea sau micşorarea unui obiect sau a mai
multor obiecte cu o scară dorită.
- pictograma comenzii SCALE
58
Command: SCALE
Specify base point: specificaţi punctul faţă de care scalaţi obiectele
selectate;
Specify scale factor or [Reference]: scpecificaţi factorul de scară sau
[Referinţa]
Reference – permite scalarea faţă de o dimensiune de referinţă.
5.9. Comanda TRIM
Cu această comandă se retează porţiuni ale obiectelor desenate,

dincolo de o muchie tăietoare (frontieră).
- pictograma comenzii TRIM
Command: TRIM
Select cutting edges …
Select objects to trim or shift - select to extend or [Project/Edge/Undo]:
selectaţi obiectele de tăiat sau [Project/Edge/Undo]
Select objects to trim or shift - select to extend or [Project/Edge/Undo]:
enter (pentru a încheia comanda)
Opţiuni:
Project – specifică modul de acţiune a comenzii, atunci când obiectul
selectat intersectează frontiera;
Edge – specifică modul de acţiune a comenzii, atunci când obiectul selectat
nu intersectează frontiera;
Undo – anulează ultima acţiune de retezare.
Opţiuni pentru Project:
None – în spaţiul tridimensional;
UCS – în planul orizontal al UCS – ului curent;
View – în vederea curentă.
59
Opţiuni pentru Edge:

Extend – retează obiectele până la intersecţia fictivă cu prelungirea
frontierei;
No extend – nu retează obiectele.
Inainte Dupa
5.10. Comanda EXTEND
Cu această comandă se extind porţiuni ale obiectelor desenate până

la o frontieră aleasă.
- pictograma comenzii EXTEND
Command: EXTEND
Select boundary edges …
Select object to extendor shift – select to trim or [Project/Edge/Undo]:
selectaţi obiectele de prelungit sau [Project/Edge/Undo]
Select object to extendor shift – select to trim or [Project/Edge/Undo]: enter
(pentru a încheia comanda)
Opţiuni:
Project – specifică modul de proiecţie prin care se extind obiectele;
Edge – controlează modul de extindere a obiectului, când acesta nu
intersectează frontiera;
Undo – anulează ultima acţiune de extindere.
60
Opţiuni pentru Project:
None – extinde obiectele care intersectează frontiera în spaţiul
tridimensional;
UCS – extinde obiectele care intersectează frontiera în planul orizontal al
UCS – ului curent;
View – extinde obiectele care intersectează frontiera în vederea curentă.
Opţiuni pentru Edge:
Extend – extinde obiectele până la intersecţia fictivă cu prelungirea
frontierei;
No extend – nu extinde obiectele.
Inainte Dupa
5.11. Comanda BREAK
Cu această comandă se elimină o porţiune din obiectul selectat sau îl

separă în două părţi.
- pictograma comenzii BREAK
Command: BREAK
Select object: selectaţi obiectul din care doriţi să eliminaţi o porţiune;
Specify second break point or [First point]: specificaţi al doilea punct de
eliminare sau [specificaţi primul punct] – al doilea punct
61
Command: BREAK
Select object: selectaţi obiectul din care doriţi să eliminaţi o porţiune;
Specify second break point or [First point]: specificaţi al doilea punct de
eliminare sau [specificaţi primul punct] – f
Specify first break point: specificaţi primul punct de eliminare;
Specify second break point: specificaţi al doilea punct de eliminare.
5.12. Comanda CHAMFER
Cu această comandă se realizează teşirea unui contur sau a unui colţ.
- pictograma comenzii CHAMFER
Command: CHAMFER
(Trim mode) Current chamfer Dist1 = 2.50 Dist2 = 2.50 – distanţele curente
sunt Dist1 = 2,5 mm şi Dist2 = 2,5 mm
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Methoe]: selectaţi prima
linie sau [Polilinia/Distanţa/Unghiul/Tăiere/Metoda];
Select second line: selectaţi a doua linie;
Opţiuni:
Polyline – teşeşte toate colţurile unei polilinii;
Distance – se definesc distanţele de teşire (Dist1, Dist2);
Angle – stabileşte unghiul de teşire;
Trim – controlează modul de afişare a teşiturii: Trim – elimină segmentele
dintre intersecţia liniilor teşite şi punctele de unde începe teşitura;
No trim – nu elimină acele segmente (deci, liniile teşite vor fi
păstrate intact şi v-a apărea şi teşitura)
Method – controlează metoda de definire a teşiturii; prin două distanţe sau
printr-o distanţă şi un unghi.
62
Inainte Dupa
2
2
2
2
5.13. Comanda FILLET
Cu această comandă se realizează rotunjirea (racordarea) unui contur

sau a unui colţ.
- pictograma comenzii FILLET
Command: FILLET
Current settings: Mode = Trim, Radius = 2.50
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: selectaţi primul obiect sau
[Polilinia/Raza/Tăiere];
Select second object: selectaţi al doilea obiect.
Opţiuni:
Polyline – rotunjeşte toate colţurile unei polilinii;
Radius – se defineşte raza de racordare (rotunjire);
Trim – controlează modul de afişare al racordării: Trim – elimină
segmentele dintre intersecţia liniilor racordate şi punctele de unde
începe racordarea; No trim – nu elimină acele segmente (deci, liniile
racordate vor fi păstrate intact şi v-a apărea şi racordarea).
63
Dupa
Inainte Fara taiere Cu taiere
R2 R2
5.14. Comanda EXPLODE
Cu această comandă se explodează entităţile compuse – blocuri,

polilinii, cote, reţele 3d, solide, regiuni – în obiectele componente.
- pictograma comenzii EXPLODE
Command: EXPLODE
Select objects: selectaţi obiectele pe care vreţi să le explodaţi;
Select objects: enter (pentru a încheia selecţia de obiecta şi pentru a se
realiza comanda propriu-zisă).
64
5.15. Comanda LENGTHEN
Cu această comandă se modifică lungimea unui obiect sau unghiul

unui arc.
- pictograma comenzii LENGTHEN
Command: LENGTHEN
Select an obiect or [DElta/Percent/Total/DYnamic]:
a) DElta :
Enter delta length or [Angle] <0.00>: introduceţi valoarea cu care se
lungeşte obiectul sau valoarea
unghiului cu care se modifică
arcul;
Select an obiect to change or [Undo]: selectaţi obiectul de modificat sau
anulaţi ultima modificare făcută;
Select an obiect to change or [Undo]: enter (pentru încheierea comenzii.
b) Percent :
Enter percentage length <100.00>: introduceţi procentajul cu care se
modifică lungimea obiectului;
c) Total :
Specify total length or [Angle]: specificaţi lungimea totală sau [Unghiul];
d) DYnamic :
Specify new end point: specificaţi noul punct de sfârşit;
65
5.16. Comanda PEDIT
Cu această comandă se pot edita polilinii 2D, 3D sau reţele 3dmesh.
- pictograma comenzii PEDIT
Command PEDIT
Select polyline or [Multiple]: selectaţi polilinia sau [Multiplu];
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Undo] : introduceţi o opţiune:
Close – închide o polinie;
Join – uneşte segmente de dreaptă şi arce de cerc alăturate, într-o polilinie;
Width – uniformizează grosimea unei polilinii;
66
Fit – desenează o curbă formată din arce de cerc; curba trece prin toate
vârfurile (punctele de capăt ale segmentelor componente ale
poliliniei;
Spline – desenează o curbă spline care trece prin capetele poliniei;
Decurve – anulează efectul opţiunilor Fit sau Spline;

Ltype gen – controlează modul de desenare a poliliniilor compuse din linii
întrerupte, astfel:
ON – „potriveşte” segmentele de linie întrerupte între
punctele de capăt ale poliliniei;
OFF - „potriveşte” segmentele de linie întrerupte între
vârfuri.
Undo – anulează ultima operaţiei efectuată asupra poliliniei.

Edit vertex - editare punctelor de control (vertex) ale poliliniei;
67
Editarea punctelor de control (vertex) ale polinliniei se face prin

opţiunile:
- Next – trece la vârful (vertex) următor;
- Previous – trece la vârful (vertex) precedent;
- Break – permite ruperea poliliniei în două părţi;
- Insert – inserează un nou vârf (vertex);
- Move – mută un vârf (vertex);
- Regen – regenerează polilinia (se foloseşte, de obicei, după
schimbarea grosimii);
- Straighten – înlocuieşte porţiunea din polilinie dintre două
puncte, printr-un segment de dreaptă;
- Tangent – direcţia tangentei în punctul curent, care va fi folosită
la curbarea cu opţiunile Fit sau Spline;
- Width – modifică grosimea pentru segmentul următor al
poliliniei;
- eXit – determină ieşirea din sesiunea de editare vârfuri;
- Go – declanşează executarea unei opţiuni de editare a vârfurilor.
5.17. Comanda SPLINEDIT
Cu această comandă se poate edita un obiect Spline.
- pictograma comenzii SPLINEDIT
Command SPLINEDIT
Select spline: selectaţi obiectul spline
Enter an option [Fit data/Close/Move vertex/Refine/rEverse/Undo]:
1) Fit data – modifică structura punctelor de control (vertex);
a. Add – adaugă vârfuri;
b. Close – închide o curbă deschisă sau realizează
continuitatea curbei la capete;
c. Open – reface starea dinaintea aplicării opţiunii Close;
d. Delete – şterge vârfuri;
e. Move – mută vârfuri;
f. Purge – curăţă baza de date;
68
g. Tangents – modifică tangentele de la capetele curbei;
h. toLerance – modifică abaterea de trecere a curbei prin
vârf;
i. eXit – determină părăsirea opţiunii;
2) Close- închide curba;
3) Move vertex – mută vârfuri;
4) Refine – reglează vârfurile;
a. Add control point – măreşte numărul vârfurilor;
b. Elevate order – măreşte gradul curbei spline;
c. Weight – modifică densitatea vârfurilor;
d. eXit – determină părăsirea opţiunii;
5) rEverse – inversează direcţia curbei;
6) Undo – anulează ultima modificare.
5.18. Comanda DIVIDE
Cu această comandă se împarte un obiect selectat într-un număr ales

de părţi egale, prin plasarea unor marcatori în punctele de diviziune.
Command : DIVIDE
Select object to divide: selectaţi obiectul de divizat;
Enter the number of segments or [Block]: introduceţi numărul de segmente
pe care doriţi să le obţineţi sau [Blocul] - b (block);
Enter name of block insert: introduceţi numele blocului folosit ca marcator
pentru divizare;
Align block with object? [Yes/No] <Y>: aliniaţi blocul cu obiectul de
divizat [Da/Nu] <Da>;
Enter the number of segments or [Block]: introduceţi numărul de segmente
pe care doriţi să le obţineţi – număr de la 2 la 32767.
69
5.19. Comanda MEASURE
Această comandă are un efect similar cu comanda DIVIDE, în locul

numărului de segmente de divizare, alegându-se lungimea acestora.
Command : MEASURE
Select object to measure: selectaţi obiectul de „măsurat”;
Specify lenght of segment or [Block]: specificaţi lungimea segmentului sau
[Blocul] – blocul (b);
Align block with object? [Yes/No] <Y>: aliniaţi blocul cu obiectul de
divizat [Da/Nu] <Da>;
Specify lenght of segment: specificaţi lungimea segmentului (valoarea
segmentelor).
Exemplu:
Command: Measure
Select object to measure: se selectează cercul
Specify lenght of segment or [Block]: b
Align block with object? [Yes/No] <Y>: enter
Specify lenght of segment: 2.5
70
5.20. Comanda CHANGE
Această comandă are ca efect modificarea unor caracteristici ale

obiectelor selectate.
Command : CHANGE
Select objects: selectaţi obiectul;
Specify change point or [Properties]: specificaţi punctul faţă de carese
schimbă proprietăţile obiectului sau [Proprietăţile];
Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/
/Thickness]: introduceţi proprietăţile de schimbat
[Culoare/Elevaţie/Strat/ /Tipul de linie/Scara liniei/Grosimea liniei/
Grosimea].
Change point: - modifică forma şi poziţia obiectului, în raport cu un

punct ales M, astfel:
- pentru un segment, se mută capătul cel mai apropiat de M, în M;
- pentru un cerc, se modifică raza, astfel ca M să se situeze pe
cerc;
- pentru un bloc, se mută punctul de inserţie în M;
- pentru un atribut, se schimbă textul şi stilul;
- pentru un text, se schimbă stilul şi punctul de inserţie.
71
Properties – modifică proprietăţile obiectului:

- Color – modifică culoarea;
- Elevation – modifică elevaţie;
- LAyer – modifică stratul;
- LType – modifică tipul de linie;
- ltScale – schimbă factorul de scară pentru linii;
- LWeight – modifică grosimea liniei;
- Thickness – modifică grosimea.
5.21. Comanda CHPROP
Această comandă are ca efect schimbarea unor proprietăţi ale

obiectelor selectate.
Command : CHPROP
Select objects: selectaţi obiectul;
Select objects: enter (pentru încheierea selecţiei);
/Thickness]: introduceţi proprietăţile de schimbat
[Culoare/Elevaţie/Strat/ /Tipul de linie/Scara liniei/Grosimea liniei/
Grosimea].
Properties – modifică proprietăţile obiectului:

- Color – modifică culoarea;
- Elevation – modifică elevaţie;
- LAyer – modifică stratul;
- LType – modifică tipul de linie;
- ltScale – schimbă factorul de scară pentru linii;
- LWeight – modifică grosimea liniei;
- Thickness – modifică grosimea.
Exemplu:
Command: chprop
Select objects: Specify opposite corner: 5 found
Select objects: enter
Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness]: lt
72
Enter new linetype name <ByLayer>: phantom2
Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness]: enter
Inainte Dupa
5.22. Comanda COLOR
Această comandă stabileşte culoarea pentru obiectele ce urmează a fi

desenate.
73
În dreptul „Color” se poate introduce: număr, nume, Byblock,

Bylayer.
5.23. Comanda LINETYPE
Această comandă defineşte tipurile de linie pentru obiectele ce

urmează a fi desenate.
În cazul în care se doreşte un tip de linie care nu există în această

casetă, se apelează la „butonul” Load, deschizându-se caseta de dialog
următoare, şi se încarcă tipul de linie dorit. În această casetă de dialog se
află toate tipurile de linie din baza programului. După alegerea tipului de
linie se apasă butonul „OK”.
74
5.24. Comanda DIST
Această comandă permite aflarea distanţei dintre două puncte.

- pictograma comenzii DIST
Command : DIST
Specify first point:
Specify second point:
Distance = ….., Angle in XY plane = …., Angle from XY plane = …..,
Delta X = ……, Delta Y = ……., Delta Z = ……
75
5.25. Comanda AREA
Această comandă permite aflarea ariei şi a perimetrului unui obiect.
- pictograma comenzii AREA
Command : AREA
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: specificaţi primul colţ
sau [Obiectul/Adaugă/Scade];
Specify next corner point or ENTER for total: specificaţi colţul următor sau
tastaţi ENTER pentru total.
Area = ……., Perimeter = ……
Exemplu: Să se afle aria şi perimetrul pentagonului:
B E
C D
Command: area
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: A
Specify next corner point or press ENTER for total: B
Specify next corner point or press ENTER for total: C
Specify next corner point or press ENTER for total: D
Specify next corner point or press ENTER for total: E
Specify next corner point or press ENTER for total: A
Specify next corner point or press ENTER for total: enter
Area = 2139.88, Perimeter = 176.34
76
5.26. Comanda HATCH (BHATCH)
Pentru haşurarea suprafeţelor secţionate se pot folosi comenzile

Bhatch sau Hatch, care plasează un model de haşură într-o suprafaţă
mărginită de un contur închis. Modificarea parametrilor unei haşuri deja
existente se obţine cu ajutorul comenzii Hatchedit.
Modelul de haşură poate fi ales dintr-un set de modele sau poate fi
creat de către utilizator. Câteva dintre modelele de haşură existente implicit
sunt prezentate în figura 5.26.1.a şi b.
Fig.5.26.1.a
Fig.5.26.1.b
77
Fig.5.26.2
Comanda BHATCH, permite stabilirea parametrilor de haşurare, prin

intermediul unei ferestre de dialog Boundary Hatch – figura 5.26.2.
Secţiunea Pattern permite stabilirea tipului de haşură, unul din cele
prezentate anterior sau unul definit de utilizator.
Secţiunea Swatch permite vizualizarea tipului de haşură selectat.
Secţiunea Angle permite stabilirea unghiului de înclinare a haşurii
(valoarea 0 – zero, coincide cu o înclinaţie a haşurii de 450).
Secţiunea Scale permite stabilirea distanţei dintre liniile de haşură.
Secţiunea Pick Points permite selectarea zonei de haşurare prin
indicarea unui punct din interiorul acesteia.
Secţiunea Select objects permite selectarea frontierelor zonei de
haşurat.
Secţiunea Composition permite realizarea sau nu a legăturii dintre
frontierele zonei de haşurat şi haşura, adică dacă se modifică poziţia unui
vârf al frontierei haşura să se modifice sau nu după noua poziţie a vârfului
respectiv.
78
Secţiunea Advance a ferestrei Boundary Hatch permite

configurarea altor parametrii ai haşurii (figura 5.26.3).
Fig.5.26.3
Modul de abordare a „insulelor” întâlnite poate fi: Normal, Outer şi

Ignore, şi este stabilit cu ajutorul opţiunilor secţiunii Island detection style.
Astfel, dacă la definirea conturului de haşurat, sunt selectate cele trei
contururi sau este indicat un punct în interiorul zonei extreme, se obţine:
- stilul normal – se haşurează orice suprafaţă închisă, dinspre
exterior spre centru; dacă este întâlnită o zonă cu text, aceasta este
încadrată de haşură;
79
- stilul outer – se haşurează doar prima suprafaţă închisă întâlnită,

dinspre exterior spre centru;
- stilul ignore – se haşurează toată suprafaţa din interiorul
conturului extrem (ignoră frontierele interioare).
Secţiunea Object type permite păstrarea în desen a frontierelor
suprafeţelor haşurate – aceste frontiere pot fi reţinute ca polilinii sau regiuni.
Secţiunea Boundary set defineşte mulţimi de selecţie în cadrul
cărora sunt analizate frontierele zonei de haşurat. În mod implicit, la
indicarea zonei de haşurat prin selectarea unui punct interior, programul
examinează toate obiectele din vederea curentă, pentru a detecta frontierele.
Pentru a se restrânge căutarea, se pot folosi mulţimi de selecţie prestabilite,
caz în care frontierele sunt căutate doar printre elementele mulţimii de
selecţie. Un nou set de selecţie poate fi creat prin butonul New.
Secţiunea Island Detection Method permite activarea sau ignorarea
„insulelor”. Opţiunea Flood determină recunoaşterea insulelor. Opţiunea
Ray Casting determină considerarea unei linii fictive între punctul specificat
şi cel mai apropiat obiect, după care este parcursă frontiera întâlnită, în
sensul acelor de ceasornic, fără a accepta insulele ca obiecte de frontieră.
80
Cap.6 Înscrierea textelor
Pentru a plasa un text în cadrul unui desen trebuie stabilite

caracteristicile acestuia: fontul, înălţimea şi înclinarea caracterelor,
orientarea etc. Aceste caracteristici sunt controlate prin comanda Style.
Stilul implicit al AutoCAD este numit Standard. Prin comanda Style se pot
crea stiluri de text cu caracteristicile dorite, care pot fi salvate cu nume alese
de utilizator.
Fig.6.1Fereastra de dialog a comenzii Style
Din fereastra de dialog a comenzii Style –figura 6.1, pot fi stabilite

următoarele caracteristici ale stilului de scriere:
Style name – numele stilului;
81
Font name – numele fontului (forma literelor); se pot folosi fonturi True
Type (fişiere cu extensia „.ttp”) sau fonturi compilate
AutoCAD (fişiere cu extensia „.shx”); de asemenea, pot fi
folosite fonturi PostScript (extensia „.pbf”), dar acestea vor fi
compilate în prealabil prin comanda Compile, pentru a le
transforma în fonturi „.shx”.
Height – înălţimea scrierii; dacă se fixează valoarea zero, înălţimea
caracterelor va fi stabilită la inserarea textului;
Width factor – factorul de lăţime, prin care se controlează proporţionalitatea
caracterelor, raportul dintre lăţimea caracterelor şi înălţimea
acestora are, implicit, valoarea 1; o valoare supraunitară sau
subunitară va determina folosirea unor caractere lăţite,
respectiv îngustate;
Oblique angle - unghiul de înclinare a scrierii; valoarea zero a unghiului de
înclinare caracterizează scrierea dreaptă; un unghi pozitiv
sau negativ determină înclinarea caracterelor spre dreapta,
respectiv spre stânga;
Upside down – scrierea în oglindă, faţă de orizontală;
Backwards – scriere de la dreapta la stânga;
Vertical – scriere pe verticală.
Pentru definirea unui stil nou de text, se selectează butonul New al
ferestrei de dialog Style, şi după stabilirea numelui şi caracteristicilor sale,
se acţionează butonul Apply, iar pentru vizualizarea noului stil se apasă
butonul Preview.
Scrierea unui text se face prin comenzile Text sau Mtext.
1. Comanda Text
Această comandă afişează promptul:
Current text style: „stilul curent” Text height: „valoarea curentă”
(Stilul textului curent Înălţimea textului)
Specify start point of text or [Justify/Style]: specificaţi punctul de
început al textului sau [Justify/Stil];
Specify height <valoare curentă>: specificaţi înălţimea textului;
Specify rotation angle of text <0>: specificaţi unghiul de rotire al
textului;
Enter text: introduceţi textul dorit; se tastează enter pentru
validarea textului;
82
Enter text: enter (pentru închiderea comenzii).
Opţiunile comenzii:
a. Style – permite alegerea altui stil de scriere decât cel curent;
b. Justify – oferă următoarele subopţiunii:
- Align – determină alinierea textului între două puncte
alese de utilizator;
- Fit – potriveşte textul între două puncte, păstrând
înălţimea literelor, dar modificând factorul de înălţime,
spre deosebire de Align, care schimbă şi înălţimea,
pentru a păstra proporţiile;
- Center – centrează textul pe orizontală, faţă de un punct
ales, care va fi centrul liniei de bază a textului;
- Middle – centrează textul, atât pe orizontală, cât şi pe
verticală, prin indicarea unui punct, care va fi centrul
dreptunghiului în care se va încadra textul;
- Right – aliniază textul la dreapta, faţă de un punct;
- TL, TC, TR, ML, MC, MR, BL, BC, BR (top left, top
center, top right, middle left, middle center, middle right,
bottom left, bottom center, bottom right) – permit
alegerea marginilor textului: Top – superioară, Bottom –
inferioară, Left – stânga, Right – dreapta, precum si a
punctelor de mijloc (Middle) şi de centru (Center).
2. Comanda Mtext
Această comandă permite plasarea în desen a unui întreg paragraf de
text, într-un spaţiu definit de utilizator, întreg textul paragrafului fiind
considerat ca o entitate. Textul dorit se poate introduce direct de la tastatură,
se poate importa dintr-un editor de text sau se poate copia folosind memoria
Clipboard, prin procedee de tip Cut/Paste.
Command: Mtext
Current text style: „stilul curent” Text height: „valoarea curentă”
(Stilul textului curent Înălţimea textului)
Specify first corner: specificaţi primul colţ;
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line
spacing/Rotation/Style/Width]: specificaţi colţul opus sau [opţiuni];
83
Opţiunile comenzii Mtext sunt:

1. Height – înălţimea textului;
2. Justify – ca şi la comanda Text;
3. Line spacing – spaţiul dintre linii:
- At least – oarecare;
- Exactly – exact;
4. Rotation – unghiul de rotaţie al textului;
5. Style – ca şi la comanda Text;
6. Width – grosimea textului.
Colţul de start
Colţul opus
Scrierea textului se realizează prin intermediul unei ferestre
Multiline text editor, care conţine:
- o linie de comenzi pentru formatarea textului;
- o zonă pentru tastarea propriu-zisă a textului.
Cu ajutorul acestei ferestre de dialog se pot introduce, pe lângă

simbolurile uzuale (grade, plus/minus, φ) şi altele prin apăsarea butonului
Symbol, dar şi prin importarea unor texte deja editate în alte fişiere
(importul se face din fişiere cu extensia „.txt” şi „.rtf”).
84
Combinaţia de taste Simbolul
%%d Simbolul pentru grade (0)
%%p Simbolul pentru plus/minus (±)

%%c Simbolul pentru diametru (φ)
Modificarea unui text se poate face prin comenzile Ddedit şi

Properties.
Comanda Ddedit – permite înlocuirea caracterelor textului şi a unor
proprietăţi ale acestuia.
Command: Ddedit
Select an annotation object or [Undo]: selectaţi obiectul (textul) de
modificat sau [Anulare]; ca rezultat al selecţiei apare caseta de dialog
Multiline text editor.
Select an annotation object or [Undo]: enter (pentru închiderea
comenzii)
Comanda Properties permite înlocuirea şi altor proprietăţi (aliniere,
stil, strat etc.) faţă de comanda Ddedit.
85
Cap.7 Cotarea desenelor
Prin cotare se înţelege operaţia de înscriere a dimensiunilor formelor

geometrice simple din care este alcătuită piesa, precum şi a celor care
definesc poziţia reciprocă a acestora sau a pieselor componente ale unui
ansamblu.
Elementele cotării sunt prezentate în figura 7.1:
- liniile de cotă (lc);
- extremităţile liniei de cotă (elc);
- liniile de indicaţie (li);
- liniile ajutătoare (la);
- textul cotei (tc).
86
40
20 A
la 3 li
lc
3
5
15
20
Ø5
R5
elc
Fig.7.1 Elementele cotării
Programul AutoCAD lucrează cu trei categorii de cote, controlate
prin variabila de sistem Dimassoc:
- Dimassoc = 0 – cote „explodate”, sunt alcătuite din entităţi
individuale: textul cotei, linia de cotă, liniile
ajutătoare, săgeata etc.;
- Dimassoc = 1 – cote „nonasociative”, grupează elementele
componente ale cotei într-o singură entitate;
modificarea obiectului nu conduce şi la
modificarea automată a cotei;
- Dimassoc = 2 – cote „asociative”, există o legătură dinamică între
obiectul cotat şi cotă; modificarea obiectului
conduce automat la modificarea
corespunzătoare a cotei.
Pentru a cota un desen realizat în AutoCAD, se pot folosi comenzile:
- DIM – deschide o sesiune de cotare, din care se iese doar prin
acţionarea tastei <ESC>;
87
- DIM1 – permite trasarea unei singure cote, după care se revine la

promptul Command;
- Qdim – permite cotarea rapidă a unor obiecte, prin selectarea lor
împreună.
Pentru a controla aspectul cotelor, AutoCAD foloseşte stiluri de
cotare, care cuprind informaţii referitoare la elementele cotării. Definirea
şi/sau modificarea unui stil de cotare se poate realiza prin comanda
Dimstyle, care afişează fereastra Dimension Style Manager, figura 7.2.
Aceasta cuprinde
o casetă de vizualizare a
stilului curent de cotare
şi un set de butoane
pentru: crearea unui nou
stil de cotare, pentru
modificarea unui stil de
cotare deja existent,
pentru compararea unui
stil de cotare etc.
Fig.7.2 Fereastra
Dimension Style Manager
Pentru crearea unui stil
nou de cotare se acţionează butonul New din fereastra Dimension Style
Manager, buton care permite deschiderea unei alte ferestre de dialog,
Create New Dimension Style, figura 7.3.
Fig.7.3 Fereastra Create New

Dimension Style
88
În cadrul acestei ferestre se stabilesc: numele noului stil de cotare
(New Style Name); numele unui stil de cotare existent de la care se porneşte
(Start With): căror dimensiuni să se aplice noul stil (Use for). Prin
acţionarea butonului Continue se deschide o nouă fereastră New
Dimension Style: nume stil, figura 7.4, prin care se trece la crearea efectivă
a noului stil de cotare.
Fig.7.4 Fereastra New

Dimension Style: nume
stil, pentru crearea
efectivă a unui nou stil de
cotare
Secţiunile ferestrei New Dimension Style: nume stil, sunt:

1. Lines and arrows – permite definirea parametrilor ce ţin de forma
cotei: liniile de cotă, liniile ajutătoare, săgeţile (extremităţile),
marcajele centrelor cercurilor şi a arcelor – figura 7.5;
Fig.7.5 Fereastra
New Dimension
89
Style: nume stil, pentru stabilirea liniilor de cotă şi a extrimităţilor acestora, Lines and
Arrow
2. Text – permite definirea parametrilor legaţi de textul cotei: stilul

de scriere, culoarea şi înălţimea, poziţia faţă de linia de cotă –
figura 7.4;
3. Fit – controlează opţiunile de plasare a textului cotei, în cazul
când acesta nu încape între liniile ajutătoare: scoaterea în exterior
a textului, a săgeţilor, suprimarea săgeţilor etc. – figura 7.6;
4. Primary Units – stabileşte unităţile de măsură în care vor fi
exprimate cotele: tipul, precizia de afişare, afişarea cifrei zero de
la extremităţile textului cotei, introducerea unor prefixe sau sufixe
– figura 7.7;
Fig.7.6 Fereastra
New Dimension
Style: nume stil,
pentru secţiunea
Fit
90
Fig.7.7 Fereastra
New Dimension
Style: nume stil,
pentru secţiunea
Primay Units
5. Alternate Units – permite folosirea unui al doilea sistem de unităţi

de măsură pentru cote – figura 7.8;
91
Fig.7.8 Fereastra New Dimension Style: nume stil, pentru secţiunea Alternate Units
6. Tolerances – controlează modul de afişare a toleranţelor

dimensionale – figura 7.9.
Fig.7.9 Fereastra New

Dimension Style: nume
stil, pentru secţiunea
Tolerances
În timpul
sesiunii de cotare nu se pot folosi comenzile de desenare sau editare uzuale,
ci doar comenzile prezentate în tabelul 7.1 (caracterele pentru care tastarea
este obligatorie au fost marcate prin aldine).
Tabelul 7.1. Comenzile acceptate în timpul sesiunii de cotare
Comenzi utilitare
Exit Determină părăsirea sesiunii de cotare, revenind la promptul
Command:
REDraw Redesenează fereastra de afişare curentă
STAtus Listează parametrii curenţi ai tuturor variabilelor de cotar
STYle Stabileşte stilul textului cotei
Undo sau U Determină anularea ultimei operaţii de cotare
Comenzi pentru controlul stilului

OVeride Modifică parametrii variabilelor de cotare pentru cotele
selectate
92
REStore Stabileşte un stil de cotare definit anterior şi salvat cu Save;
pentru a vedea diferenţele dintre stilul de cotare curent şi un
alt stil, numele acestuia din urmă va fi tastat, precedat de
caracterul „~”
Save Salvează un stil de cotare sub un anumit nume
VAriables Listează valorile variabilelor de cotare, pentru un stil
specificat
Comenzi de editare a cotelor

HOMetext Readuce textul deplasat al unei cote la poziţia iniţială
Newtext Modifică textul cotelor
OBlique Stabileşte un unghi de înclinare pentru liniile ajutătoare
TEdit Permite schimbarea poziţiei şi a unghiului textului cotei
TRotate Modifică orientarea textului cotei
UPdate Acţionează asupra cotelor deja desenate, modificându-le la
parametrii curenţi
Comenzi pentru desenare a cotelor

ALigned Aliniază cota cu
originile liniilor
ajutătoare
ANgular Permite cotarea

unghiurilor
93
Baseline Permite cotarea faţă de 14

aceeaşi bază de cotare 5
CEnter Permite marcarea

centrului unui cerc sau
arc de cerc
10 20 15
COntinue Permite cotarea în serie
Diameter Permite cotarea

diametrelor
HORizontal Permite trasarea cotelor 15

orizontale
Leader Permite construirea TEXT

liniilor de indicaţie
94
ORdinate Permite cotarea în 27.77
coordonate
13.88
64.59
77.48
12.89
0
RAdius Permite cotarea razelor
R5
ROtated Linia de cotă desenată

înclinat faţă de direcţia
de măsurare 15
Vertical Permite trasarea liniilor
de cotă verticale
10
Pentru a controla aspectul cotelor (stilul de cotare), AutoCAD

foloseşte un set de variabile de cotare – în tabelul 7.2 sunt prezentate o parte
dintre acestea.
Tabelul 7.2 Variabile de cotare

Variabila de cotare Efectul acesteia
Dimassoc Controlează generarea cotelor asociative
Dimasz Stabileşte mărimea săgeţii de cotă
Dimblk Permite inserarea unui bloc în locul săgeţilor de
cotă
Dimcen Controlează mărimea marcajului pentru centrul
cercurilor sau arcelor de cerc
Dimexe Stabileşte cu cât depăşeşte linia ajutătoare linia
de cotă
95
Dimgap Stabileşte distanţa dintre linia de cotă şi textul

cotei
Dimrnd Rotunjeşte valorile cotelor inserate
Dimscale Scalează toate elementele cotei
Dimstyle Numele stilului curent de cotare
Dimtad Stabileşte plasarea textului deasupra liniei de
cotă
Dimtih Controlează orientarea textului cotei, atunci
Dimtoh când este scris între liniile ajutătoare, respectiv
în afară
Dimtol Controlează afişarea toleranţelor, după stabilirea
anterioară a lui Dimtm şi Dimtp
Dimtm Stabileşte valoarea abaterii inferioare a cotei
Dimtp Stabileşte valoarea abaterii superioare a cotei
Dimtsz Stabileşte mărimea extremităţilor de tip linie
oblică, pentru liniile de cotă
Dimtxt Stabileşte înălţimea textului cotei
Există posibilitatea introducerii în desen a toleranţelor geometrice

(de formă şi de poziţie) – figura 7.10 – prin comanda Tolerance. Din
fereastra de dialog se stabilesc elementele privind definirea abaterilor de la
forma sau profilul şi poziţia reciprocă a suprafeţelor.
Fig.7.10 Fereastra Geometric tolerance
96
O modalitate eficientă de cotare este utilizarea pictogramelor, care
sunt prezentate în tabelul 7.3.
Tabelul 7.3 Comenzile meniului Dimension
Pictograma Comanda Efectul comenzii

Linear Dimension Cotare liniară
Aligned Aliniază cota
Dimension
Ordinate Cotare în coordonate
Dimension
Radius Dimension Cotează raze
Diameter Cotează diametre

Dimension
Angular Cotează unghiuri
Dimension
Quick Dimension Cotează rapid obiecte
(Qdim)
Baseline Cotează faţă de o
Dimension singură bază
Continue Cotează în serie
Dimension
Quick Leader Cotează prin linie de
indicaţie
Tolerance Introducerea de
toleranţe geometrice
Center Mark Marchează centrul unui
cerc sau arc de cerc
Dimension Edit Editează cote
Dimension Text Editează textul cotei
Edit
Dimension Update Actualizează cote
97
Dimension Style Stabileşte stilul de

Control cotare
Dimension Style Creează şi modifică
stilul de cotare
Pentru modificarea textului cotei se poate face şi prin comanda

Ddedit.
De asemenea, editarea cotelor se poate realiza prin comanda
Dimedit. Aceasta permite schimbarea textului cotei, rotirea acestuia,
readucerea în poziţia iniţială sau înclinarea liniilor ajutătoare ale cotei. La
promptul comenzii, pentru a roti sau modifica textul cotei se defeşte mai
întâi modificarea dorită şi apoi se selectează dimensiunile asupra cărora
operează modificarea.
Aplicaţie
98
AutoCAD-ul furnizează o gamă largă de posibilităţi de cotare a

desenelor. În acest exerciţiu vor fi folosite facilităţi de cotare pentru piesa
turnată din desenul prototip PIESĂ.
Comenzi noi
dim
linear horizontal, vertical şi aligned
diameter
99
continue şi baseline
angular
leader
radius
Procedura de desenare
1. Începeţi un nou desen numit DIM1 bazat pe prototipul PIESĂ. Pe

ecran vor fi observate trei proiecţii ale unei piese turnate ce a fost încărcată.
Asiguraţi-vă că modurile grid şi snap au fost activate.
2. Din meniul derulant Tools alegeţi
Toolbars/Dimensioning
.
3. Măriţi zona proiecţiei frontale a piesei turnate ca în figura 1, folosind
comanda Zoom Window din toolbar-ul Standard. Lăsaţi suficient
spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele.
Figura 1
4. Din toolbar-ul Dimensioning alegeţi Dimension Style . În cutia
de dialog apăsaţi butonul Annotation. Obţineţi cutia de dialog Annotation
în care apăsaţi butonul Units. În cutia de dialog Primary Units alegeţi din
opţiunile Precision valoarea 0 pentru a nu avea zecimale. Inchideţi cutiile
de dialog apăsând pe OK.
100
5. Alegeţi Running Object Snap din toolbar-ul Standard. Bifaţi

modurile de selectare intersection şi midpoint. Aceste opţiuni de indicare
precisă a punctelor vă vor ajuta să cotaţi precis şi rapid. Din lista de moduri
de prindere va fi selectat punctul cel mai apropiat de centrul cursorului.
Dimensionare liniară
6. Din toolbar-ul Dimensioning selectaţi Linear. În editorul de

desenare, vor trebui indicate două puncte ce determină dimensiunea
orizontală ce va fi cotată. În afară de aceste puncte, trebuie specificat şi un
punct prin care trece linia de cotă corespunzătoare. Punctaţi colţul din
stânga jos al piesei turnate ca prim punct al dimensiunii de cotare şi colţul
din dreapta jos reprezentând a doua extremitate a originii liniei. AutoCAD-
ul cere locul în care va fi plasată linia de cotă. Specificaţi un punct la
aproximativ 30 mm sub limita inferioară a piesei turnate.
7. Din toolbar-ul Dimensioning selectaţi Linear. Selectaţi prima
extremitate a liniei în colţul din dreapta jos al piesei turnate şi a doua în
centrul celor două cercuri (atenţie, la selectarea centrului trebuie indicat
cercul al cărui centru interesează). Plasaţi dimensiunea liniei de cotă la
aproximativ 30 mm în partea dreaptă a ultimei linii din această proiecţie.
Dimensiunea verticală va fi creată ca în figura 2.
Figura 2
8. Selectaţi Aligned Dimension a toolbar-ului Dimensioning. Aceasta
vă permite să adăugaţi dimensiuni (cote) liniare înclinate. Se dimensionează
101
acum cavitatea din partea stângă a piesei turnate, ca în figura 3. Setaţi

locaţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de marginea proiecţiei.
Figura 3
Dimensionarea cercurilor
Pentru a completa dimensionarea acestei proiecţii trebuie adăugate

cotele celor două cercuri.
9. Din toolbar-ului Dimensioning selectaţi Diameter Dimension .
Figura 4
În linia de comandă va apare cererea de selectare a arcului sau cercului

ce urmează a fi cotat. Selectaţi cercul exterior al piesei într-o poziţie
corespunzătoare orei 1 pe cadranul unui ceasornic. Prin deplasarea mouse-
ului puteţi modifica poziţia cotei diametrului.
102
Figura 5
Figura 6
Se poate observa acum că o imagine a cotei de diametru apare pe ecran,

după care puteţi regla locaţia textului în mod dinamic, ca în figura 4.
10. Cotaţi cercul mai mic în acelaşi mod, selectându-l într-un punct
corespunzător poziţiei orei 11 a unui ceasornic.
103
Figura 7
11. Folosind comanda zoom all vizualizaţi întregul desen după care cu
zoom window măriţi proiecţia laterală a piesei turnate aşa cum este arătat în
figura 6. Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga
cotele.
Folosirea opţiunii Continue
12. Folosind opţiunea Linear Dimension trasaţi cota de 80 mm din

colţul din stânga jos al piesei turnate până la baza nervurii, aşa cum este
arătat în figura 7.
13. Reveniţi în toolbar-ul Dimensioning şi selectaţi Continue
Dimension . În linia de comandă va apare cererea de selectare a celei
de-a doua extremităţi a liniei de cotă. Nu este nevoie să specificaţi prima
extremitate a cotei deoarece aceasta este atribuită implicit de AutoCAD
ultimului punct al cotei trasate anterior. Selectaţi colţul din dreapta jos al
piesei turnate.
14. Revenind la proiecţia cotată iniţial, selectaţi Continue Dimension
şi tastaţi <Return> la prompterul următor după care veţi selecta cota
liniară de 40 mm. Alegeţi a doua extremitate a cotei în punctul în care
104
nervura înclinată întâlneşte baza piesei turnate, aşa cum este ilustrat în
figura 8.
Figura 8
Folosirea opţiunii Baseline
15. Trasaţi cota verticală de 15 mm (vezi figura 9) punctând colţul din

stânga jos al piesei turnate ca primă extensie a liniei de cotă. Selectaţi
poziţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de corpul piesei turnate.
16. Selectaţi Baseline Dimension . Rutina baseline va considera ca
primă extensie a cotei ce trebuie trasată corespunde cotei precedente.
105
Figura 9
Figura 10
Figura 11
Selectaţi colţul din dreapta sus al bosajului piesei turnate, ca în figura

10. Cota de 150 mm va fi creată cu caracteristici comune cotei de 15 mm.
106
14. Alegeţi al doilea punct în partea superioară a bosajului piesei.
Confirmaţi valoarea cotei terminând cotarea cu această bază (vezi figura
11).
15. Trasaţi cota orizontală de 69 mm ce reprezintă lungimea bosajului,
ca în figura 12.
Trasarea cotelor unghiulare (angular)
16. Selectaţi Angular Dimension . Apăsaţi <Return> pentru a putea

specifica punctele necesare cotei unghiulare. La prima cerere a punctelor ce
definesc unghiul selectaţi punctul în care nervura înclinată întâlneşte baza
piesei turnate. Dacă este necesar, urmăriţi figura 12 pentru a identifica
punctele ce trebuiesc selectate. La cererea primei extremităţi a unui braţ al
unghiului alegeţi capătul de sus al liniei înclinate. Introduceţi extremitatea
Figura 12
celui de-al doilea braţ al unghiului alegând un punct oarecare pe verticala ce

trece prin vertex, cu ajutorul modului ortho. Cota unghiulară va fi trasată ca
în figura 12.
107
Figura 13 Figura 14
Cotarea leader
17. Daţi comanda Zoom Window pentru a obţine vederea din

figura 13.
18. Selectaţi opţiunea Leader din toolbar-ul Dimensioning.
Aceasta vă permite să introduceţi note despre anumite entităţi din desen,
indicându-le printr-o săgeată. Dezactivaţi modul snap (off) şi la cererea
From point selectaţi un punct de pe cercul exterior în poziţia
corespunzătoare orei 10 pe cadranul unui ceas folosind opţiunea nearest a
modului osnap. Tastaţi coordonatele punctului de sfârşit al liniei leader 130,
290 şi tastaţi <Return> pentru a completa detaliile liniei leader. La cererea
textului introduceţi M10 pentru a specifica gaura filetată din figura 14.
108
Figura 15
19. Măriţi întregul desen cu comanda Zoom All.
Cotarea razelor
20. Folosiţi zoom window pentru a crea o imagine similară celei din
figura 15.
21. Selectaţi opţiunea Radius Dimension . Opţiunea Radius
lucrează în acelaşi mod cu Diameter. La cererea arcului sau cercului ce
trebuie dimensionat, selectaţi cercul din dreapta sus într-un punct
corespunzător orei 1 de pe cadranul unui ceas. Introduceţi cota R5 şi
specificaţi dinamic locaţia textului la aproximativ 30 mm în exteriorul piesei
turnate, ca în figura 16.
Figura 16 Figura 17
22. Selectaţi din nou opţiunea Radius Dimension şi alegeţi raza de

rotunjire a colţului din stânga sus a piesei turnate. Introduceţi textul pentru
linia de cotă R10 specificând şi de astă dată poziţia textului la aproximativ
109
30 mm în afara piesei (vezi figura 17). Se observă că AutoCAD-ul

marchează automat centrele cercurilor şi axele de simetrie.
23. Completaţi dimensiunile proiecţiei plane ca în figura 17, folosind
tehnicile de cotare Linear Dimension şi Continue Dimension.
24. Folosiţi comanda Zoom All pentru a vedea întregul desen. Salvaţi
desenul şi ieşiţi din editorul de desenare.
Cap.8 Lucrul cu straturi
Elementele unui desen pot fi organizate pe straturi (Layer), pentru

fiecare strat putându-se asocia o anumită culoare, un anumit tip de linie şi o
anumită grosime a liniei. De exemplu, în cadrul unui desen de ansamblu,
fiecare piesă componentă poate fi creată pe un strat separat, după cum la un
desen de execuţie al unei piese, liniile de contur, haşurile, cotele, liniile
subţiri etc., pot fi desenate pe straturi diferite, putând renunţa oricând la
afişarea unuia sau a mai multora dintre ele – figura 8.1.
Comanda prin care se pot crea şi modifica straturi este Layer, care
determină deschiderea unei ferestre de dialog Layer Properties Manager –
figura 8.2., prin care se pot selecta proprietăţile straturilor: vizibilitate,
accesul la editare, culoarea, tipul şi grosimea liniei, opţiuni de plotare
(imprimare).
110
Fig.8.2
Fereastra
Layer
Properties
Manager
Secţiunea Named layer filters a ferestrei stabileşte care dintre straturi sunt
listate: show all layers (toate straturile), show all used layers (toate starturile
folosite) şi show all Xref dependent layers (toate straturile dependente de
referinţe externe). Se pot folosi drept criterii de afişare proprietăţile
straturilor (culoare, tip de linie etc.), prin folosirea butonului […],
deschizându-se o fereastră de dialog, Named Layer Filters, ca cea din
figura 8.3.
111
Fig.8.3 Fereastra Layer Properties Manager
Există opţiunea Invert filter, prin care se obţine afişarea straturilor

care nu îndeplinesc un anumit criteriu. Caseta Apply to layer toolbar
determină afişarea în linia de afişare a proprietăţilor, din partea superioară a
ecranului, doar a straturilor care îndeplinesc criteriul curent de filtrare.
Butonul New creează un nou strat, fără ca acesta să devină strat
curent. La acţionarea butonului, în lista straturilor apare un strat nou, cu
numele implicit Layer 1 (numele putând fi modificat). Se pot crea mai
multe starturi simultan, prin introducerea numelor acestora, separate prin
virgulă.
Butonul Delete permite ştergerea unui strat. Nu pot fi şterse
straturile care conţin obiecte, stratul curent, stratul 0, stratul Defpoints.
Butonul Current determină ca stratul selectat să devină strat curent
(stratul în care se lucrează în momentul respectiv).
Butonul Show/Hide Details controlează afişarea, în partea inferioară
a ferestrei, a unei secţiuni care detaliază proprietăţile stratului selectat –
figura 8.4.
112
Fig.8.4 Secţiunea Show/Hide Details
Butoanele Save State şi Restore State permit salvarea, respectiv

restaurarea stării straturilor care detaliază dintr-un desen, la un moment dat.
Secţiunea List of Layers afişează straturile şi proprietăţile lor.
Acestea sunt:
Name – numele stratului; prin selectare, numele poate fi modificat;
On/Off – face un strat vizibil / invizibil;
Freeze/Thaw – ”îngheaţă” / „dezgheaţă” un strat; programul ignoră
entităţile de pe un strat „îngheţat”, reducându-se astfel
timpul necesar regenerării desenului; un strat „îngheţat”
este invizibil;
Lock/Unlock – determină blocarea / deblocarea accesului la editarea
obiectelor aflate pe strat, prevenind modificarea
accidentală a acestora;
Color – stabileşte culoarea entităţilor de pe un strat; prin acţionarea asupra
numelui culorii respective, cu butonul mouse-lui, culoarea poate fi
schimbată, prin selectare dintr-o casetă de dialog – figura 8.5;
Fig.8.5 Fereastra Select Colors
113
Linetype – stabileşte tipul de linie asociată stratului; la fel ca şi culoarea,

acţionând cu butonul mouse-lui asupra numelui tipului de linie,
acesta poate fi schimbat dintr-o casetă de dialog – figura 8.6;
Fig.8.6 Fereastra Select Linetype
Lineweight – stabileşte grosimea de linie asociată obiectelor de pe un strat;

prin acţionarea asupra numelui grosimii respective, aceasta
poate fi modificată, din caseta de dialog Lineweight – figura
8.7;
Fig.8.7 Fereastra Lineweight
Plot style – se poate asocia unui strat un stil de tipărire, definit anterior;
114
Plot/Don’t Plot – se pot stabili straturi care vor fi sau nu tipărite.
La începerea unui desen, este creat automat stratul 0, care nu poate fi

şters sau redenumit. Proprietăţile implicite ale acestui strat sunt: culoarea cu
numărul de cod 7 (alb sau negru, depinzând de culoarea de fond a spaţiului
de lucru), tip de linie – continuă (continuous), grosimea liniei implicită
(0,01 inch sau 0,25 mm) şi stilul de plotare – normal.
Cap.9 Aplicaţii
1. Să se deseneze chenarul unui format A3 şi indicatorul, pentru

realizarea unui desen de execuţie al unei piese.
Se deschide o sesiune de lucru AutoCAD; şi din fereastra

Mechanical Desktop Power Pack Today se selectează opţiunea Create
Drawings şi de aici subopţiunea Metric.
Se stabilesc limitele desenului cu comanda LIMITS:
Command: Limits
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.00,0.00>: enter
Specify upper right corner <420.00,297.00>: enter
Se trasează chenarul formatului A3 cu comanda LINE.

Command: Line
115
Specify first point: 0,0

Specify next point or [Undo]: 420,0
Specify next point or [Undo]: c
Command: Pline
Specify start point: 10,10
Current line-width is 0.00
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w
Specify starting width <0.00>: 0.5
Specify ending width <0.50>: 0.5 (enter)
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 410,10
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 410,287
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 10,287
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
Command: Line
Specify next point or [Undo]: enter (esc)
Se începe desenarea indicatorului. Prima dată se desenează conturul

exterior al acestuia. Dimensiunile de gabarit ale indicatorului sunt: lungime
= 180 şi înălţime = 40.
Command: Line
Specify next point or [Undo]: enter
Pentru desenarea celorlalte linii componente ale indicatorului se

folosesc comenzile: offset, trim şi extend.
116
Command: Offset
Specify offset distance or [Through] <1.00>: 60
Select object to offset or <exit>: P1
Specify point on side to offset: P2
Select object to offset or <exit>: enter
Command: enter – se reia comanda offset



117


Command: Trim
Current settings : Projection = UCS, Edge = None
Select objects: P5
Select objects: 1 found
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/None]: P6
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/None]: P7
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/None]: enter
118
Command: Offset
Command: Trim
Select objects: P2
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/None]: D1
119
Înainte de comanda Trim
După comanda Trim
Command: Offset
Specify point on side to offset: D4
120
Command: Trim
Select objects: P2
Command: Trim
Select objects: P3
După comanda Trim
121
Anumite linii sunt groase. Pentru a le transforma din linii cu grosime

standard în linii cu o anumită grosime (0,3 mm), se selectează liniile ce
doresc a fi modificate şi apoi se foloseşte comanda Change.
Command: Change
Select objects: P1
Select objects: P2
Select objects: P3
Select objects: P4
Select objects: P5
Specify change point or [Properties]: p
Enter property to change or [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/
Thickness]: LW
Enter new lineweight <ByLayer>: 0.3
Enter property to change or [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/
Thickness]: enter
Command: Offset
Specify point on side to offset: M1
Command: Trim
Select objects: P3
122
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/None]: M2
Pentru completarea indicatorului cu textul aferent se foloseşte

comanda Text.
Command: Text
Current text style: „STANDARD” Text height : 3.50
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/…../BR]: f
Specify first endpoint of text baseline: T1
Specifyv second endpoint of text baseline: T2
Specify height <3.50>: 3.50
Enter text: Proiectat
Enter text: enter
Command: Text
Enter text: Desenat
Enter text: enter
Command: Text
Enter text: Verificat
Enter text: enter
123
Command: Text
Enter text: Aprobat
Enter text: enter
Command: Text
Enter text: Scara
Enter text: enter
Command: Copy
Select objects: N1
Specify base point or displacement, or [Multiple]: N1
Specify second point or displacement or <use first point as displacement>:
N2
Command: Ddedit
Select an annotation object or [Undo]: N2
Apare fereastra Edit text, în care se înlocuie „Scara” cu „Material”
Select an annotation object or [Undo]: enter
124
În mod asemănător se procedează şi pentru completarea celorlalte

rubrici, până când indicatorul este complet – figura 9.1.
Fig.9.1 Indicatorul unui desen
125
2. Să se deseneze piesa din figura 9.2, utilizând straturile.
Se stabilesc cinci straturi, şi anume:

- startul linie groasă: tip linie – Continuous; culoare – roşie;
grosime – 0,35 mm;
- stratul linie subţire: tip linie – Continuous; culoare – negru;
grosime – 0,09 mm;
- stratul axă: tip linie – Dashdot; culoare – verde; grosime – 0,09
mm;
- stratul haşuri: tip linie – continuă; culoare – Cyan; grosime –
0,09 mm;
- stratul cote: tip linie – continuă; culoare – Blue; grosime – 0,09
mm;
Stabilim strat curent: stratul Axa, şi trasăm axa de simetrie a piesei.
126
Command: Line
Specify first point: 50,148.5
Specify next point or [Undo]: 250,148.5
Specify next point or [Close/Undo]: enter
Modificăm stratul curent în aşa fel încât stratul Linie groasă să

devină strat curent, şi desenăm conturul piesei.
Command: Line
Specify next point or [Close/Undo]: @0,5.5
Specify next point or [Close/Undo]: @1,1
Specify next point or [Close/Undo]: @0.9,0
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-0.55
Specify next point or [Close/Undo]: @1.1,0
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-5
Specify next point or [Close/Undo]: @-1,-1
Specify next point or [Close/Undo]: @-158,0
Specify next point or [Close/Undo]: @-1.1,0
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-0.55
Specify next point or [Close/Undo]: @-0.9,0
127

Specify next point or [Close/Undo]: c
Command: Line
Command: Line
Specify first point: 56.9,155
Command: Line
Command: Line
Command: Line
Command: Line
128
Command: Line
Pentru a lucra mai uşor mutăm UCS din punctul curent în punctul de
coordonate 55,148.5, adică la intersecţia dintre suprafaţa frontală din stânga
a piesei şi axa de simetrie a acesteia.
Command: UCS
Current UCS name: *World*
Enter an option [New/Move/ ….] <World>: m
Specify new origin point or [Zdepth] <0,0,0>: 55,148.5
Se schimbă stratul curent pe stratul Axa, pentru a desena cele două

axe corespunzătoare găurilor de M10 şi apoi desenăm axele respective.
Command: Line
Specify first point: 55,-20
Command: Offset
Specify offset distance or [Through] <0>: 120
Select point on side to offset: P2
129
Pentru trasarea celor două găuri de M10, vom considera că gaura

înainte de filetare are φ8. Se trece stratul curent pe stratul Linie groasă.
Command: Line
Specify first point: 51,-15
Command: Line
Se trece stratul curent pe stratul Linie subţire.

Command: Line
Command: Mirror
Select objects: w
Specify first corner: N1
Specify opposite corner: N2
Specify first point of mirror line: D1
Specify second point of mirror line: D2
Delete source objects? [Yes/No] <N>: enter
130
Pentru a desena şi cea de-a doua gaură folosim comanda Copy.
Command: Copy
Select objects: w
Specify first corner: M1
Specify opposite corner: M2
Specify base point of displacement, or [Multiple]: D1
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: D3
Command: Spline
Specify first point or [Object]: T1
Specify next point: T2
Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent>: T3
Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent>: enter
Specify start tangent: enter
Specify end tangent: enter
Command: Mirror
131
Select objects: P1
Selects objects: enter
Specify first point of mirror line: R1 – este mijlocul segmentului de dreaptă
Specify second point of mirror line: R2
Delete source objects? [Yes/No] <N>: enter
Se îngheaţă straturile Axa şi Linie subţire şi apoi se haşurează cu

comanda Bhatch, prin indicarea unui punct în interiorul zonei de haşurare.
Se trece startul Haşuri ca strat curent.
Command: Bhatch – apare fereastra de dialog Boundary Hatch.
Din această fereastră se modifică:

- pattern: ANSI 31;
- Pick points – se stabilesc trei puncte pentru cele trei zone
interioare de haşurat (K1, K2 şi K3).
132
După dezgheţarea celor două straturi, îngheţate înainte de haşurare,

avem desenul de execuţie al piesei, mai puţin cotele.
3. Să se reprezinte piesa din figura 9.3 în triplă proiecţie

ortogonală, utilizând straturile.
133
10
25
10
Fig. 9.3
Se stabilesc trei straturi corespunzătoare: linie groasă (contur), axe şi

cote. Se consideră că chenarul pentru un format A3 şi indicatorul aferent
sunt deja desenate.
Desenarea conturului.
Pentru a se lucra mai uşor, ştiind că avem 3 proiecţii, mutăm UCS –
ul în centrul zonei de desenare.
Command: UCS
Enter an option [New/Move/ ….] <World>: m
Specify new origin point or [Zdepth] <0,0,0>: 210,148.5
Pentru a reprezenta cele 3 proiecţii astfel încât să se utilizeze cât mai

eficient spaţiul de desenare, se împarte acest spaţiu în 4 părţi.
Command: Line
Specify first point: 0.00,-138.5
Specify next point or [Undo]: @0,277
134
Command: enter
Specify first point: -190, 0.00
Specify next point or [Undo]: @390,0
Din desenul piesei vedem că cele 3 proiecţii au următoarele cote de
gabarit:
- proiecţia principală: L = 70; h = 30;
- proiecţia din stânga: L = 60; h = 30;
- proiecţia de sus: L = 70; h = 60.
Trasăm cele 3 dreptunghiuri în care se vor încadra proiecţiile
respective, lăsând faţă de liniile desenate anterior câte 20 mm.
Command: Offset
Select object to offset or <exit>: P
Select object to offset or <exit>: P
Select object to offset or <exit>: D
135
Select object to offset or <exit>: D

Command: Offset
Select object to offset or <exit>: D1
Command: enter
Command: enter
136
Select object to offset or <exit>: D2
Command: Trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects: D1, D2, D3, D4
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: P1
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: enter
137
Command: Trim
Select objects: D5, D6, D7, D8, D9, D10
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: D2
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: D4
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: T1
138
Astfel, am construit cele 3 dreptunghiuri aferente celor 3 proiecţii

ortogonale ale piesei.
În continuare ştergem cele două drepte, P şi D, şi vom trece la
desenarea efectivă a proiecţiilor, folosind comenzile Offset, Trim, Circle,
Line şi Extend.
Command: Erase
Select objects: P
Select objects: D
Command: Offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: 10
Select object to offset or <exit>: M1
139

Command: enter
Specify offset distance or [Through] <10>: enter
Select object to offset or <exit>: N1
Specify point on side to offset: N2
Command: enter
Command: enter
140
Command: Trim
Select objects: N5, N6, N7
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: N7
Command: Offset
Select object to offset or <exit>: Q1
Specify point on side to offset: Q2
141
Command: enter
Command: enter
Command: Line
Specify first point: Q4
Specify next point or [Undo]: Q5
Command: Trim
Select objects: Q6
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: Q7
Command: enter
Select objects: Q8
142
Command: Erase
Select objects: Q8
Select objects: Q10
Command: Trim
Select objects: Q6, Q12
Command: Trim
Select objects: S1, S2
143

Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: S3
Command: Offset
Select object to offset or <exit>: S1
Specify point on side to offset: S5
Select object to offset or <exit>: S2
Specify point on side to offset: S5
Command: Trim
Select objects: S6, S7
144
Din punctul S9 construim o linie perpendiculară pe dreapta S6.
Command: Line
Specify first point: S9
Specify next point or [Undo]: S10
Command: Trim
Select objects: S6, S7, S11
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: E1
145
Astfel am obţinut şi proiecţia din stânga.
Command: Offset
Select object to offset or <exit>: E4
Specify point on side to offset: E6
Select object to offset or <exit>: E5
Specify point on side to offset: E6
Command: Trim
Select objects: E7
146
Command: Offset
Select object to offset or <exit>: F1
Specify point on side to offset: F3
Select object to offset or <exit>: F2
Specify point on side to offset: F3
Se construieşte o linie din punctul S4 perpendiculară pe dreapta d1,

respectiv din punctul S5 perpendiculară pe dreapta d2.
147
Command: Trim
Select objects: F1, F2
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: F6
148
Command: Trim
Select objects: F9, F10, F11, F12
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: G1
149
Se construieşte o linie de axă din punctul S6 perpendiculară pe

dreapta d3, şi apoi vom copia dreapta d4 astfel încât mijlocul acesteia să fie
plasat în mijlocul linie nou construite (G6 = G8).
Command: Line
Specify first point: G6
Specify next point or [Undo]: perpendicular pe d3
Command: Copy
Select objects: G7
Specify base point or displacement, or [Multiple]: G6
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:
G8 (mijlocul dreptei construite anterior)
Command: change
Select objects: G9
Select objects:
150
Thickness]: la
Enter new layer name <0>: axe
Thickness]: enter
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: G8
Specify radius of circle or [Diameter]: 10
Obţinem, astfel, şi cea de-a treia proiecţie a piesei. Pentru a

reprezenta conturul piesei cu linie groasă, trebuie să schimbăm stratul în
care au fost desenate liniile corespunzătoare conturului. Pentru acest lucru
îngheţăm stratul Axe şi apoi folosim comanda change, cu selectarea
obiectelor în modul Window.
Command: change
151
Select objects: w
Specify first corner: Specify opposite corner: 41 found
Thickness]: la
Enter new layer name <0>: linie groasa
Thickness]: enter
152
Anexă cu lista de comenzi AutoCAD
Comanda Varianta Efectul comenzii

ABOUT Afişează informaţii despre AutoCAD
ALIGN al Aliniază obiectele în raport cu alte obiecte
APERTURE Controlează mărimea selectorului
ARC a Trasează arce de cerc
AREA aa Calculează aria
ARRAY ar Realizează copii multiple, într-o reţea
rectangulară sau polară
ASSIST Deschide fereastra Active Assistance
AUDIT Verifică desenul curent
BACKGROUND Stabileşte fundalul scenei
BHATCH h, bh Haşurează un contur închis
BLIPMODE Controlează afişarea marcatorilor punctelor
BREAK br Elimină o parte dintr-o entitate
CHAMFER cha Teşeşte muchiile şi colţurile obiectelor
CHANGE ch Schimbă proprietăţile obiectelor
CHPROP Modifică proprietăţi ale obiectelor: culoarea,
stratul, tipul, grosimea şi factorul de scală
pentru linii, elevaţia, grosimea
CIRCLE c Desenează un cerc
CLOSE Închide desenul curent
COLOR col, colour, Stabileşte culoarea
ddcolor
COPY co, cp Copiază obiecte
COPYBASE Copiază obiecte cu punctul de start
preselectat
CUSTOMIZE Defineşte meniuri mobile, butoane sau
combinaţii de taste
DDEDIT ed Editează textul
DDPTYPE Stabileşte stilul şi mărimea de afişare a
punctelor
DIM Deschide sesiunea de cotare
DIM1 Creează o singură cotă
DIMALIGNED dal, dimali Creează o cotă liniară, aliniată
DIMANGULAR dan, dimang Creează o cotă unghiulară
153
DIMBASELINE dba, Cotează faţă de o singură bază

dimbase
DIMCENTER dce Creează un marcaj pentru centrul unui cerc
sau arc de cerc
DIMCONTINUE dco, Cotează în serie
dimcont
DIMDIAMETER ddi, dimdia Cotează un diametru
DIMDISASSOCIATE dda Elimină asociativitatea unei cote
DIMEDIT ded, dimed Editează cotele
DIMLINEAR dli, dimlin Creează cote liniare
DIMORDINATE dor, dimord Creează cote în coordonate
DIMOVERRIDE dov, Modifică variabilele de cotare pentru un
dimover obiect selectat, fără a modifica stilul de
cotare
DIMRADIUS dra, dimrad Cotează o rază
DIMREASSOCIATE dre Asociază o cotă unui obiect
DIMREGEN Reactualizează locaţia unei cote asociative
DIMSTYLE d, ddim, dst, Creează şi modifică stilul de cotare
dimsty
DIMEDIT dimted Mută şi roteşte textul cotei
DIST di Măsoară distanţa dintre două puncte
DIVIDE div Împarte un obiect în părţi egale, prin
marcatori
DONUT do Desenează cercuri cu grosime
DRAGMODE Controlează modul DRAG
DRAWORDER dr Schimbă ordinea de afişare a obiectelor
DSETTINGS ds, Stabileşte parametrii pentru modurile SNAP,
ddrmodes, GRID, POLAR, Object Snap
rm, se
DWGRPROPS Stabileşte proprietăţile desenului curent
ELEV Stabileşte altitudinea curentă
ELLIPSE el Desenează o elipsă sau un arc de elipsă
ERASE e Şterge obiectele selectate
EXPLODE x Desparte un obiect în elementele
componente
EXTEND ex Extinde obiectele până la intersecţia cu alte
obiecte
FILL Controlează umplerea entităţilor cu grosime
FILLET fi Realizează racordarea obiectelor
GRID Afişează o reţea de puncte
GROUP g Creează o mulţime de selecţie
HATCH h Haşurează o suprafaţă mărginită de un
154
contur
HATCHEDIT he Modifică proprietăţile unei haşuri existente
HELP <F1> Accede la informaţii
HIDE hi Regenerează un desen, eliminând liniile
ascunse
HLSETTINGS Controlează afişarea liniilor acoperite
INSERT ddinsert, i Inserează blocuri sau desene în desenul
curent
JPGOUT Salvează în format JPG
JUSTIFYTEXT Modifică încadrarea textului
LAYER ddlmodes, Gestionează straturi
la
LAYERP Anulează ultima modificarea sistemului de
straturi
LAYERPMODE Elimină din memorie schimbările asupra
sistemului de straturi
LEADER lead Creează o linie de indicaţie
LENGTHEN len Modifică lungimea unui segment de dreaptă
sau arc
LIMITS Stabileşte limitele desenului curent
LINE l Desenează segmente de dreaptă
LINETYPE lt, ltype, Controlează tipul de linie
ddltype
LTSCALE lts Stabileşte factorul de scară pentru afişarea
liniilor
LWEIGHT lw, Stabileşte grosimea liniei
lineweight
MEASURE me Plasează marcatori, la intervale specificate,
de-a lungul obiectelor
MENIU Încarcă un fişier de meniu
MIRROR mi Desenează simetricele obiectelor faţă de o
axă
MLEDIT Modifică multilinii
MLINE ml Desenează multilinii (linii paralele)
MLSTYLE Stabileşte stilul pentru multilinii
MODEL Determină trecerea în spaţiul model
MOVE m Mută obiectele în altă poziţie
MREDO Anulează efectul mai multor comenzi Undo
sau U
MSPACE ms Comută în spaţiul model
MTEXT t, mt Creează un paragraf de text
MULTIPLE Repetă comanda până la anulare
155
MVIEW mv Controlează ferestrele de afişare în spaţiul

hârtie
MVSETUP Stabileşte specificaţiile unui desen
NEW Creează un nou desen
OFFSET o Creează linii şi curbe paralele la o distanţă
specificată
OOPS Anulează ultima comandă Erase
OPEN Deschide un desen existent
OPTIONS ddgrips, gr, Permite personalizarea parametrilor
op, pr AutoCAD
ORTHO Controlează modul Ortho
OSNAP ddosnap, os Permite selectarea precisă a punctelor
PAN p Deplasează zona afişată
PEDIT pe Editează polilinii
PLINE pl Desenează polilinii
PLOT print Copiază desenul la plotter, imprimantă sau
într-un fişier
POINT po Desenează puncte
POLYGON pol Desenează poligoane regulate
PREFERENCES Permite configurarea AutoCAD
PREVIEW pre Permite previzualizarea desenului care va fi
tipărit
PROPERTIES ch, Controlează proprietăţile unui obiect
ddchprop,
ddmodify,
mo, props
PROPERTIESCLOSE prclose Închide fereastra Properties
PSPACE ps Comută în spaţiul hârtie
PURGE pu Elimină din memoria desenului elementele
nefolosite, de tip: strat, bloc, stil etc.
QDIM Plasează cotele principale ale unui obiect
QLEADER le Plasează o linie de indicaţie
QNEW Deschide un nou desen cu opţiunile unui
şablon implicit
QSAVE Salvează desenul curent
QSELECT Creează o mulţime de selecţie pe baza unor
criterii
QTEXT Controlează afişarea şi tipărirea textului
QUIT exit Părăseşte sistemul AutoCAD
RAY Creează o semidreaptă
RECOVER Recuperează desenele afectate de erori
RECTANG rec Desenează un dreptunghi
156
REDEFINE Redefineşte o comandă AutoCAD,
dezactivată prin comanda Undefine
REDO Anulează efectul unei comenzi anterioare
Undo sau U
REDRAW r Redesenează fereastra curentă, eliminând
marcatorii
REDRAWALL ra Redesenează toate ferestrele, eliminând
marcatorii
REGEN re Regenerează fereastra curentă
REGENALL rea Regenerează toate ferestrele
REGENAUTO Controlează regenerarea automată a
desenului
REGION reg Creează o regiune
ROTATE ro Roteşte obiectele în jurul unui punct
SAVE Salvează desenul
SAVEAS Salvează desenul curent sub un nume nou
SCALE sc Scalează obiectele
SCALETEXT Scalează texte
SELECT Creează o mulţime de selecţie
SNAP sn Controlează saltul cursorului pe ecran
SPLINE spl Desenează o curbă spline
SPLINEDIT spe Editează o curbă spline
STATUS Afişează valoarea curentă a parametrilor
AutoCAD
STRETCH s Permite deformarea unui obiect, pătrând
legăturile
STYLE st Creează un stil de scriere
STYLESMANAGER Afişează caseta de control a stilului de
tipărire
TEXT Creează o linie de text
TIME Afişează timpul de editare
TOLERANCE tol Înscrie toleranţe geometrice
TOOLBAR to Afişează, ascunde şi creează meniuri grafice
TOOLPALETTES Deschide fereastra Tool Palettes
TOOLPALETTESCLOSE Închide fereastra Tool Palettes
TRACE Desenează linii cu grosime
TRIM tr Retează porţiuni ale obiectelor
U u Anulează ultima comandă
UCS Controlează sistemul de coordonate UCS
UCSICON Controlează vizibilitatea pictogramei UCS
UCSMAN Gestionează UCS – urile definite
UNDEFINE Redefineşte o comandă AutoCAD
157
UNDO u Anulează ultima comandă

UNITS un, ddunits Controlează formatul de afişare a unităţilor
VIEW ddview, v Salvează şi restaurează porţiuni din desen
VIEWRES Stabileşte rezoluţia de afişare
XLINE xl Creează o linie infinită
XPLODE Descompune un obiect compozit în părţile
componente
ZOOM z Controlează mărimea suprafeţei afişate
158
Bibliografie
1. Autodesk, Inc. – AutoCAD 2004, San Rafael, CA, 2004

2. Ivan, Maria-Cornelia - Grafică industrială asistată de calculator, Ed. Academiei
Române, 2002
3. Kurt Hampe – AutoCAD – the professional reference, New Riders Pub., Carmel, Ind.,
1993
4. Mark Middlebrook – AutoCAD 2004, First interactive, Paris, 2003
5. Michael E. Beall, Howard M. Fulmer – AutoCAD 2004, CampusPress, Paris, 2003
6. Miklós, Imre Zsolt - Desenare 2D cu AutoCAD 2002, Ed. Academiei Române, 2003
7. Olivier Le Frapper – AutoCad 2004, Ed. ENI, Nantes, 2003
8. Simion Ionel – AutoCAD 2000, Ed. Academiei Române, 2000
9. Simion Ionel – AutoCAD 2002 pentru ingineri, Ed. Academiei Române, 2003
10. Simion Ionel – AutoCAD 2004, Ed. Academiei Române, 2004
11. Ţapu Ermina – Drawing, Ed. Academiei Române, 2005
12. Vieru Ionel – AutoCAD, Ed. Academiei Române, 2004
159

Infografica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infografica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFOGRAFICĂ – Iniţiere în AutoCAD

3.15. Comanda POINT......................................................................................................44

Munca de proiectare a unui inginer nu mai poate fi concepută în afara

Cap.1 Elemente de bază ale AutoCAD – ului

Grafica pe calculator este un termen general care conţine orice

1.1 Deschiderea sesiunii de lucru

Deschiderea sesiunii de lucru a sistemului AutoCAD este identică cu

Fig.1.1 Iconul sistemului AutoCAD

Fig.1.2 Fereastra deschiderii sesiunii de lucru

În cazul în care se doreşte deschiderea unei noi sesiunii de desenare ,

1.2 Prezentarea ecranului de desenare

Fig.1.3 Ecranul de desenare

Elementele ecranului de desenare din figura 1.3 sunt:

Save Salvează desene activate

Print Tipăreşte desenul curent

Zoom Window Măreşte o parte din desen printr-o fereastra dreptunghiulară

1.3 Introducerea comenzilor

Sistemul AutoCAD (AutoCAD 2000) permite utilizatorului

Fig.1.4 Selectarea comenzii ”LINE” din ”Meniu”

b). Selectarea comenzii din Bara cu instrumente

Fig.1.5 Selectarea comenzii LINE din Bara cu instrumente

c).Introducerea comenzii de la tastatură

Fig.1.6 Selectarea comenzii LINE prin introducerea acesteia de la tastatură

Aşa cum s-a procedat în cazul exemplului considerat se poate

1.4 Sisteme de coordonate

Pentru realizarea unui desen în AutoCAD, aveţi nevoie de o metodă

Pentru introducerea punctelor, AutoCAD utilizează un sistem de

1.5 Introducerea datelor

După cum se ştie, în cazul realizării unui desen se utilizează

1.5.1. Introducerea datelor

Pentru desenarea unei element geometric simplu se pot utiliza două

Cele două elemente ale coordonatelor polare absolute se introduc de

1.5.2. Utilizarea coordonatelor relative

Coordonatele relative, faţă de cele absolute, nu mai sunt raportate

1.5.3. Introducerea directă a distanţelor

Sistemul AutoCAD permite specificarea coordonatelor relative şi

1.5.4. Afişarea coordonatelor

Coordonatele pot fi vizualizate în fereastra de afişare a

1.6 Închiderea sesiunii de lucru

Fig.1.9 Fereastra de dialog a comenzii SAVE AS

După introducerea comenzii, pe ecranul calculatorului apare o

devine director curent şi în el se va face salvarea fişierului dorit, al cărui

- în cazul unui desen deja existent în memoria calculatorului, pentru

2.1. Comanda GRID

Comanda GRID creează o reţea rectangulară de puncte pe ecran,

2.2. Comanda ORTHO

Comanda ORTHO asigură forţarea deplasării cursorului după

2.3. Comanda OSNAP

Fig. 2.1 Fereastra de dialog Drafting Setting, cu opţiunea Object Snap

Din această căsuţă de dialog se pot selecta una din opţiunile:

2.4. Comanda LIMITS

Folosirea comenzii LIMITS permite indicarea limitelor desenului

Această comandă se poate introduce fie de la tastatură, astfel:

fie din bara de meniuri din comanda FORMAT alegând subcomanda

Specify lower left corner: specificaţi coordonatele colţului din stânga

Specify upper right corner: specificaţi coordonatele colţului din

2.5. Comanda PAN

Această comandă permite deplasarea ferestrei de vizualizare a

Şi pe ecran va apare o palmă cu ajutorul căreia se deplasează zona de

2.6. Comanda REDRAW

Comanda REDRAW redesenează entităţile vizibile din viewport-ul

sau este preluată din meniul ecran.

2.7. Comanda SNAP