1. Valoarea totală.................................................................................................................................................

38
STUDIU DE FEZABILITATE 2. Eşalonarea investiţiei.......................................................................................................................................38
3. Durata de realizare..........................................................................................................................................38
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE 4. Alţi indicatori specifici....................................................................................................................................38
Cuprins Anexe
B. Piese desenate
A. Piese scrise

Date generale A. Piese scrise

1. Denumirea obiectivului de investiţii.......................................................................................................................... 1
2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul).............................................................................................. 1 Date generale
3. Titularul investiţiei..................................................................................................................................................... 1
4. Beneficiarul investiţiei................................................................................................................................................1 1. Denumirea obiectivului de investiţii
5. Elaboratorul studiului................................................................................................................................................. 1 PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Informaţii generale privind proiectul
1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului.............................. 2 2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)
2. Descrierea investiţiei................................................................................................................................................. 5
Maramureş, Baia Mare, str. Eliberării nr. 15
a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care
au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi
scenariul tehnico-economic selectat...........................................................................................................................5
3. Titularul investiţiei
b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, Adresa: Str. Gheorghe Sincai nr. 37, loc. Baia Mare, jud. Maramures
anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe Tel: +40-262-211001
termen lung)..............................................................................................................................................................12 Fax: +40-262-213261
c) Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz.......................................................................14 E-mail: primar@baiamarecity.ro
3. Date tehnice ale investiţiei.........................................................................................................................................19 Web: www.baiamarecity.ro
a) Zona şi amplasamentul...................................................................................................................................19
b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat................................................................................. 19 4. Elaboratorul studiului
c) Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/
extravilan......................................................................................................................................................................... 20 ARCHITEL S.R.L. - arh. Alexandru Baban .....................
d) Studii de teren.................................................................................................................................................20 Adresa: Str. Victoriei, nr. 36, loc. Baia Mare, jud. Maramureş
e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de Telefon: +40-262-226866
activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru Fax: +40-262-226861
aprobare.................................................................................................................................................................... 21 E-mail: architel@architel.ro
f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum....................................................................................... 23 Web: www.architel.ro
g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului.......................................................................................... 24
4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.........................................................27 CEPRONEF S.A. - ing. Cudrici Laura ......................
Costurile estimative ale investiţiei - ec. Mureşan Melinda .....................
1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general.................................................................................27 - ing.ecol. Roşian Adina ......................
Analiza cost-beneficiu - ing. Avram Alexandru ......................
1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor.....................................................................................................28 - ing. Nuszer Ţînţa Zoltan ......................
2. Analiza opţiunilor......................................................................................................................................................29 - sing. Vascul Zamfir ......................
3. Analiza financiară......................................................................................................................................................29 - th. Kupas Eva ......................
4. Analiza economică......................................................................................................................................................31 Adresa: Str. Eliberării, nr. 15, loc. Baia Mare, jud. Maramureş
5. Analiza. de senzitivitate.............................................................................................................................................32 Telefon: +40-262-213990
6. Analiza de risc............................................................................................................................................................33
Fax: +40-262-216219
Sursele de finanţare ale investiţiei. ...............................................................................................34 E-mail: office@cepronef.com
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei.........................38 Web: www.cepronef.com
1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie............................................................................................38
2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare............................................................................................38
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei.........................................................38
1

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Informaţii generale privind proiectul Amplasamentul societăţii comerciale CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare este situat pe teritoriul
administrativ al municipiului Baia Mare, în partea de est al acestuia, pe Str. Eliberării nr. 15, ocupând o suprafaţă
de 54,525 ha.
Zona de amplasare a incintei este destinată preponderent activităţilor industriale.
Municipiul Baia Mare este “partner leader” în Proiectul SEPA (Sustainable and Equipped Productive Areas) -
Zone productive sustenabile şi utilate, Program de finanţare: “Europa de Sud-est” (South-East Europe), Axa Vecinătăţile S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare sunt:
Prioritară 4 “Dezvoltarea de sinergii transfrontaliere pentru zonele de creştere sustenabilă”. - vest: - parcarea
- incinta B.A.P.S. Maramureş, cu activitatea în domeniul aprovizionării şi prestări servicii
Scopul proiectului este de a promova conceptul de zona de producţie durabilă definită ca şi “Comunitate a
- incinta S.C. AGECOM S.A. – depozit U.A.D.
firmelor de producţie şi servicii” care, în interiorul unei zone funcţionale şi prin cooperare, doreşte să
- S.C. CERAMAR S.A. cu activitate în domeniul producţiei de ceramică fină
îmbunătăţească performanţele economice şi sociale, achiziţionarea de instrumente specifice de organizare, de
- S.C. VITROM S.A. – cu activitate domeniul producţiei de teracotă
management şi infrastructură” – crearea unei zone de susţinere a afacerilor.
- staţie de preparare mixturi asfaltice
Proiectul are ca scop facilitarea regenerării unui număr de zone de producţie în conformitate cu criteriile de
durabilitate, crescând astfel atractivitatea acestor zone pentru investitorii români şi străini. Proiectul este inovator - est: - teren agricol
de vreme ce se concentrează pe planificarea durabilităţii de mediu a producţiei încă din stadiul de proiectare a - U.P. Flotaţia Centrală
organizării sit-urilor de producţie, mai degrabă decât la momentul stabilirii fiecărei întreprinderi individuale într- - I.U.M.R. – producţie utilaje minier şi reparaţii
o locaţie specifică. Această abordare se poate dovedi extrem de benefică pentru IMM-uri, care nu au în general - nord:
amploarea necesară pentru a-şi organiza ele însele sit-uri de producţie durabile într-un mod eficient din punct de - S.C. RAMIRA S.A. cu activitate în domeniul producţiei de maşini unelte şi a acoperirilor
vedere al costurilor. Fundamentat pe bune practici şi schimburi de experienţă, proiectul va testa un model de metalice
„locaţie de producţie durabilă pentru IMM-uri”, aplicabil în orice domeniu de producţie şi bazat pe protecţia - S.C. UMEG S.A. cu activitate în domeniul construcţiilor şi prelucrărilor metalice; producţiei de
mediului şi pe utilizarea resuselor regenerabile, precum şi pe circumstanţe locale specifice. Va fi, de asemenea, utilaje energetice şi utilaje miniere grele
dezvoltat profilul profesional al managerilor de sit. - S.C. METAMAR S.A. cu activitate de producţie de oţeluri, fonte, neferoase, tratamente termice
- S.C. ANGRED S.A. cu activitate în domeniul prelucrărilor metalice şi a producţiei de reductoare
Proiectul trebuie să realizeze obiectivul de a genera zone de producţie prin creşterea atractivităţii acestora pentru de turaţie
companiile străine, în conformitate cu criteriile de durabilitate în cadrul strategiei europene specifice pentru
IMM-uri. Cel mai inovator aspect al proiectului este concentrarea asupra zonelor de producţie în care activează - sud: - teren viran acoperit cu vegetaţie spontană.
IMM-urile şi nu asupra acestora în mod individual. Proiectul, care începe de la obiectivele de durabilitate şi
conformare cu politicile de mediu declarate la nivel european şi care se bazează pe Bunele Practici, doreşte să Pe o rază de până la 500 m din jurul incintei S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare se mai
contureze şi să testeze un model de aglomerare de IMM-uri, durabilă din punct de vedere social şi al mediului în găsesc:
orice domeniu de producţie şi care să ia in considerare specificitatea actorilor locali. O provocare în plus va fi - la vest: - blocuri de locuinţe (P + 4)
identificarea şi formarea unui manager al zonei de producţie, cu implicarea tuturor jucătorilor locali; acesta va - la nord vest: - gospodării particulare (case de tip parter cu grădini)
reprezenta interesele IMM-urilor şi va surmonta fragmentarea acelor IMM-uri implicate în programe individuale - la vest: - unităţi de învăţământ şi teren de sport
sociale, de mediu, de investiţii, de management şi privitoare la energie. - la est: - terenuri agricole
Pentru implementarea proiectului, Municipiul Baia Mare a iniţiat efectuarea prezentului studiu de fezabilitate, Istoricul terenului
având ca temă abordarea şi aplicarea problematicii SEPA pe platforma indistrială est a municipiului, respectiv
incinta CUPROM cu o suprafaţă totală de cca. 55 hectare, unde în prezent există numeroase clădiri şi instalaţii În perioada 1907-1925 pe actualul amplasament a funcţionat o fabrică de sticlă.
specifice activităţii de extragere a metalelor din minereuri neferoase, activitate suspendată începând cu anul După anul 1925, pe amplasamentul analizat, se pun în funcţiune noi instalaţii/fabrici, astfel:
2009, când societatea Cuprom a intrat în insolvenţă.
Concluziile şi recomandările acestui studiu de fezabilitate (componenta în cadrul proiectului SEPA) se vor 1925 – 1927:
constitui într-o bază de date tehnice şi urbanistice pentru celelalte studii şi dezbateri din cadrul proiectului, fiind - topitoria de cupru, cuptor cu vatra de tip Watter Jacket;
un reper în abordarea punerii în practică a viitorului parc eco industrial. - instalaţia de fabricare a pământurilor decolorante;
- fabrica de litargă şi miniu de plumb;
- instalaţia de acid clorhidric;
1930: fabrica de acid sulfuric prin procedeul camerelor de plumb;
1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului 1931: instalaţia de laminate – tablă şi ţevi de plumb;
1935 – 1938:
Situaţia actuală - instalaţiile de sulfat de cupru, sulfat de zinc, sulfat de magneziu şi tiosulfat de sodiu;
2

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 - instalaţia de obţinere a sulfurii de sodiu; În anul 2003, societatea a fost preluată de către compania Cuprom Bucureşti, devenind Cuprom Sucursala Baia
1941: fabrica de acid sulfuric prin procedeul contact; Mare.
1942: se pune în funcţiune Instalaţia de obţinere a bicromatului de potasiu; În anul 2008, pe fondul crizei economice şi a fluctuaţiilor majore ale preţului cuprului la bursă, activitatea de
1944: se pune în funcţiune Instalaţia de producere a acidului clor-sulfonic; producţie a fost sistată şi societatea din Baia Mare a intrat în insolvenţă, în prezent derulându-se procedurile
1948 – 1960: după naţionalizarea societăţii au urmat o serie de lucrări de modernizare: juridice specifice.
- modernizarea instalaţiei de pământ decolorant;
- creşterea capacităţii cuptorului de topire Watter Jacket;
- fabricarea seleniului pur; Situaţia construcţiilor de pe amplasament (inclusiv subteran – canalizare)
- fabricarea pulberii de cupru;
Pe platforma Cuprom există peste 80 clădiri de tip industrial sau pentru birouri. Accesul la aceste clădiri se face
1960 – 1966: prin strada Electrolizei şi de pe aleile industriale din incinta Cuprom SA., care permit deplasarea mijloacelor de
- instalaţia de afinare aur-argint; transport, inclusiv utilaje grele de construcţii.
- instalaţia nouă de fabricare a oxizilor de plumb – licenţa Sodex-Gamichon-Carette Franţa; Aceste clădiri urmează a fi demolate, în baza autorizaţiei de desfiinţare existentă.
- topirea în suspensie – licenţa Outokimpu Finlanda, cu instalaţiile componente: Denumirea şi datele clădirilor care urmează a fi desfiinţate sunt cuprinse în tabelul următor:
o rafinare termică şi electrolitică a cuprului;
Suprafaţa
o instalaţia nouă de acid sulfuric – pentru valorificarea gazelor sulfuroase rezultate în procesul de Nr Dată punere
Denumire Denumire conf.tabel cu nr.inv. contruită
topire în suspensie a concentratelor; crt în funcţiune
(mp)
1967 – 1989: 1. Decantor radial Decantoare 643
- instalaţia de fabricare a xantogenaţilor de sodiu – licenţa Trocknungs-Anlagen-Gesellshaft Germania 2. Bazin de retenţie Bazin de retenţie 09.1970 1221
- instalaţia de turnare continuă a barelor de cupru – licenţa Glacier Anglia 3. Deznisipator Deznisipator 09.1970 393
- babrica de oxigen – licenţa URSS 4. Bazin stocare Bazin stocare 09.1970 1516
5. Staţie pompare ape recirculate Staţie pompare ape recirculate 09.1966 279
- creşteri de capacitate la instalaţiile de oxizi de plumb, reactivi de flotaţie şi azotat de argint.
Grup neutralizare 09.1970
1990 – 1997: impactul major asupra mediului a tehnologiilor de fabricaţie a impus realizarea unor lucrări de 6. Bloc tratare, decantare şi filtrare nou Decantoare din beton armat 06.1969 1387
reabilitare, modernizare şi retehnologizare, astfel: Grup neutralizare 03.1972
- captarea gazelor la coşul de dispersie de 351 m, pus în funcţiune în 1995; Clădire staţie de pompare şi tratare ape
06.1969
- modernizarea cuptorului de topire în suspensie; 7. Clădire principală tehnologică SENAE
reziduale acide
1016
- realizarea hotelor de captare a gazelor de convertizare (1993 – 1994); Hală principală tehnologică 09.1970
Hală principală tehnologică 03.1972
- modernizarea filtrelor electrostatice Bistriţa de la convertizare;
Bloc tratare, decantare şi filtrare 09.1977
- amplificarea purificării umede a gazelor sulfuroase la FAS; 8. Bloc tratare, decantare şi filtrare nou
Camera comandă filtre 09.1977
1067
- construirea unei noi instalaţii de obţinere a laptelui de var pentru neutralizarea apelor reziduale; 9. Depozit nămol arsenios Bazin descoperit 09.1970 4334
- montarea filtrelor de ceaţă pentru gazele reziduale la FAS; 10. Atelier reparaţii autor Atelier reparaţii autor garaje 03.1996 1072
- reparaţia capitală a filtrelor electrice Lurgi de la topire; 11. Boxe motostivuitoare Motostivuitoare şi tractoare 03.1996 382
- achiziţionarea şi montarea a 2 suflante de gaze Schielle Germania pentru FAS; Remiza electrocare 02.1969
- realizarea a două noi reactoare de conversie la FAS; 12. Clădire remiza electrocare Clădire garaj autolaborator 12.1944 590
Garaje pt autobuze 1942
- achiziţionarea şi montarea aparaturii Perkin-Elmer Germania, de măsură şi control a proceselor 13. Clădire post transformare Xantaţi PT11 Clădire PT Post transformare 12.1984 199
tehnologice şi de monitorizare a emisiilor de poluanţi la coşul de dispersie. 14. Depozit de acid azotic Depozit de acid azotic 09.1969 19
15. Casă pompe Casă pompe 04.1971 51
În 1999 societatea Phoenix SA a fost privatizată prin vânzare către grupul anglo-indian Allied Deals devenind Depozit de buşteni 09.1966
Allied Deals Phoenix SA (ulterior RBG Phoenix SA). În iunie 2000, din considerente de protecţie a mediului a 16. Depozit de buşteni Depozit de buşteni 01.1970
fost oprită linia de topire a concentratelor de cupru, împreună cu fabrica de acid sulfuric şi fabrica de oxigen. Macara capră
Clădire atelier plumbărie - folosit ca
05.1934
17. Clădire atelier plumbărie depozit 591
În această perioadă au fost realizate o serie de lucrări de reabilitare/modernizare în cadrul instalaţiilor aflate în Staţie de compresoare - folosit ca depozit 12.1965
exploatare: Clădire atelier plumbărie - folosit ca
18. Clădire atelier anticoroziv 05.1937 316
- modernizarea staţiei de epurare şi neutralizare a apelor reziduale depozit
- achiziţia şi montarea filtrelor Larox pentru purificarea electrolitului 19. Clădire instalatori Atelier instalatori 12.1951 332
- instalaţia de purificare a electrolitului 10.1956
- mărirea capacităţii de rafinare termică a cuprului 20. Clădirea centrală termoficare Clădire centrală termică VELOX 12.1965 1993
Post trafo VELOX 12.1965

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Centrala termică hala cazane 12.1972 56. Gheretă pentru paznici Gheretă pentru paznici 12.1964 36
Clădire pt. Punct termic cu 2 nivele 12.1972 57. Casă pod bascul Casă pod bascul 09.1968 164
Clădirea staţiei pt. tratarea apei 12.1965 58. Clădire Pod bascul 50tf Clădire pt.cântaelectronic rutier 50 tf 136
21. Clădire PRAM Clădire PRAM aparataj 12.1929 217 59. Clădire centrală termică CR5 Centrala de termoficare 02.1981 972
Clădirea cantinei 12.1949 60. Rezervor de păcură Rezervor de păcură 03.1996 9
22. Clădire cantină 1323
Amenajare clăd. cantina 06.1967 61. Casă post trafo (PT17) Camera electrică 05.1995 103
23. Clădire securitate Clădire pod bascul 12.1949 105 62. Clădire grup social Clădire grup social 09.1966 229
24. Clădire garaje auto Clădire garaje auto 12.1933 639 63. Clădire post trafo Nr.5 Post trafo Nr.5 09.1966 72
25. Clădire sediu sindicat 157 Depozit de concentrate 09.1966 3935
64. Clădire depozit de concentrate
26. Clădire magazia centrală Camera gestionar 02.1993 818 Clădire lipituri de cazan 275
Clădire At.Mec Turnătorie 12.1964 65. Clădire cântar CF Casa cântar cu două compartimente 01.1969 18
27. Clădire turnătorie 1386
Clădire cu un nivel pt. Confecţii de modele 05.1975 66. Clădire cântar CF 100
28. Clădire pulbere de cupru 1092 67. Castel de apă Castel de apă 03.1966 9
Clădire atelier IRT 12.1938 68. Clădire prelevări probe Clădirea staţiei de tratarea apei 12.1965 191
29. Clădire atelier întreţinere Clădire atelier IRT 10.1971 794 Remiza locomotivă 09.1966
Hală atelier IRT 05.1972 69. Clădire remiză locomotivă Cabina acari 01.1967 480
Atelier forjă 12.1936 Depozit oxigen 2 boxe 12.1969
30. Clădire atelier forjă 426
Clădire anexe la atelier forjă 12.1961
Clădire staţie de conexiuni 02.1969 În conceptul de realizare a parcului eco industrial propus prin acest studiu, o parte din clădiri urmează a fi
31. Clădire staţie de conexiuni 577
Clădire staţie de conexiuni 07.1974
menţinute pentru a li se oferi o întrebuinţare în sensul proiectului. Denumirea şi datele acestor clădiri sunt
Pavilion atelier mecanic 09.1968
32. Clădire atelier mecanic
Clădire atelier întreţinere 12.1965
3126 cuprinse în tabelul următor:
33. Clădire atelier MEA Pavilion MEA 10.1997 481
Birouri chimice - folosit de birouri ser. dem 08.1967 1 Clădire pavilion adminstrativ Clădire birou administrativ 01.1950 1039
34. Clădire protecţia muncii 367 Clădire AMA Atelier de întreţinere AMA
Clădire grup social at.mecanic 08.1963 2 07.1969 458
35. Clădire grup social atelier prelucrări Clădire grup social atelier prelucrări 05.1975 234 3 Clădire laborator central Clădire laborator central 12.1959 824
36. Clădire instalaţie bare de cupru Clădire hale de turnare şi grup social 04.1972 2042 4 Clădire afinare Au - Ag Clădirea electrolizei Au-Ag 01.1968
37. Clădire casă pompe bare cupru Clădire aux.gospodărie de apă 04.1972 71 Hala de fabricaţie azotat de argint 12.1983 1353
38. Turn de apă bare de cupru Casa compresoarelor - turn de apă 12.1934 71 Staţie de recepţie şi depozit acid azotic 12.1983
Clădire punct terminc apă caldă Construcţie camera depozit de produs finit 12.1983
39. Clădire punct termic 09.1986 190
menajeră 5 Clădirea centrală termoficare Clădire centrală termică 10.1956 1993
Clădire construct din beton armat 12.1957 6 Clădire laminate plumb Clădire laminate plumb 12.1964 1339
40. Clădire atelier mecanic şi PT 8 399
Clădire pt. Post de transformare - PT 8 12.1986 7 Coş de fum laminate de plumb Coş de fum din cărămidă cu fundaţie b.a. 12.1964 6
Şopron metalic 10.1992 8 Staţie reglare gaz SRM
41. Clădire magazie materiale recuperabile 479
Magazie materiale 10.1992
42. Clădire magazie piese de schimb Hala atelier mecanic 05.1970 377 De asemenea, vor fi menţinute şi următoarele construcţii: clădire prerafinare, clădire atelier bobinaj, staţie
Clăd. Hală cazangerie 08.1959 transformare 110kV, clădire electroliză, staţie îmbuteliere oxigen, uzina nouă de cupru.
43. Clădire cazangerie 836
Grup social anexă la hala cazangeriei 07.1968
Platforma de depozitare 06.1969
44. Pod rulant cazangerie 960
Pod rulant
45. Clădire magazia produse finite Magazia produse finite 01.1963 560 Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
46. Clădire convertizare Hală convertizare 09.1966 1620 Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Primăria Municipiului Baia Mare.
Ventilaţie naturale la topire 07.1975
47. Clădire topire Clădire de producţie 08.1982 1506 BAIA MARE - centrul administrativ al Judeţului Maramureş, are un număr de locuitori de 140.591 şi un număr
Clădirea noului cazan recuperator 06.1970 total de 14 cartiere.
48. Clădire cameră de înaltă tensiune Camera de înaltă tensiune 108 Baia Mare se află în vestul judeţului Maramureş, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafaţă a totală de 23900 ha (din
49. Clădire post trafo 90
50. Batal de nămol Bazin pt. colectarea apei şi nămoluri 09.1977 624
care: 3218 ha – intravilan, 20682 ha- extravilan), municipiul cuprinde administrativ şi localităţile Blidari, Firiza,
Decantoare din beton armat 06.1969 Valea Neagră şi Valea Borcutului, constituite ca şi cartiere ale acestuia.
51. Bazin de decantare 425
Bazin avarii 09.1966 Prin valenţele sale actuale, municipiul Baia Mare se dovedeşte a fi un centru urban important din aceasta parte a
Bazin neutralizare 09.1966
52. Clădire depozit de var
Bazin amestec 09.1966
213 ţării, având o dezvoltare dinamica specifică. Activităţile economice tradiţionale deşfăşurate până nu de mult,
53. Depozit lubrefianţi Depozit lubrefianţi 591 mineritul, prelucrarea minereurilor şi activităţile ce derivă din acest profil economic, au fost înlocuite cu altele
54. Clădire casă pompe Casă pompe Nr 09.1966 179 noi, care se doresc integrate în economia zonei.
55. Clădire cameră de înaltă tensiuni; Cameră înaltă tensiune 12.1987 145
4

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Datorită poziţiei sale geografice avantajoase, Baia Mare întruneşte atributele unui însemnat nod rutier şi feroviar,
constituind punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi.
Accesul în zonă este realizabil pe cai rutiere, feroviare si aeriane, astfel:
- Baia Mare este situată pe drumul european E58, respectiv DN1C. De aici porneşte drumul
naţional DN18 spre municipiul Sighetul Marmaţiei;
- Gara Baia Mare este un nod feroviar situat pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române, fiind
deschisă atât traficului intern cât şi internaţional;
- Aeroportul Baia Mare, care a fost înfiinţat în anul 1964. Actualmente, de pe acest aeroport se
efectuează zboruri doar spre Bucureşti.
2. Descrierea investiţiei
a. Concluziile studiului de prefezabilitatea sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul
în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării
investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat
S.C. Cuprom S.A. Bucureşti - Sucursala Baia Mare (fost Phoenix SA), situată în partea de est a oraşului Baia
Mare, având ca activitate de bază producerea cuprului rafinat şi a metalelor preţioase din concentrate miniere, dar
şi a zincului, cadmiului, manganului, arsenului, s-a numărat zeci de ani printre cei mai importanţi poluatori
industriali ai zonei depresionare Baia Mare.
Deşi oprirea producţiei a înlăturat în mare măsură acest aspect, lipsa unei activităţi economice adecvate pe
această platformă sporeşte disfuncţionalităţile economice, sociale şi urbanistice existente la nivelul oraşului.
Închiderea minelor şi a industriei metalurgice din ultimul deceniu, alături de abandonarea unor mari zone
industriale, a generat şi a lăsat oraşului probleme majore economice, sociale, de sănătate, de mediu şi de
furnizare de energie
Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale, nu se
poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât
de importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi
considerată o deficienţă majoră, întrucât conduce la o disoluţie a puterii de negociere, care împiedică obţinerea
de facilităţi.

Prevederi, concluzii ale unor studii, analize şi planuri urbanistice elaborate anterior sau în curs de
elaborare
În cursul anului 2008, deşi Cuprom se afla încă în activitate, o mare parte a platformei industriale nu mai era
folosită, astfel încât conducerea acestei societăţi a iniţiat negocieri cu Municipiul Baia Mare în vederea unei
asocieri pentru refuncţionalizarea zonei. În acest sens s-a obţinut Certificatul de urbanism nr. 947 / 29.05.2008
emis de Primăria Municipiului Baia Mare, în baza căruia s-a pornit elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal
(P.U.Z.) pentru stabilirea reglementărilor urbanistice care să stea la baza refuncţionalizării.

Din 2009 (când societatea Cuprom şi-a încetat activitatea) până în prezent, patrimoniul a fost divizat fiind
actualmente deţinut de 4 entităţi: PIRAEUS LEASING, BANCPOST, RAIFFEISEN BANK şi respectiv de
CUPROM prin societatea care administrează lichidarea societăţii.

În anul 2011, cu intenţia valorificării suprafeţelor care îi aparţin, Piraeus Leasing a obţinut Certificatul de
urbanism nr. 1250/14.10.2011 emis de Primăria Municipiului Baia Mare, în vederea demolării majorităţii
construcţiilor şi instalaţiilor existente pe platformă. Prin certificatul de urbanism se aprobă în principiu acţiunea
de demolare, cu excepţia câtorva clădiri considerate valoroase şi posibil de repus în valoare. Printre obiectivele
excluse de la demolare prin respectivul certificat se numără şi structura coşului de dispersie cu înălţimea de 351
m, aceasta acţiune urmând a fi supusă unor analize şi dezbateri publice mai ample.
În prezent, reglementările urbanistice ale zonei sunt în curs de finalizare, prin acţiunea de reactualizare a Planului
Urbanistic General PUG al municipiului Baia Mare.
În principiu, la fel ca şi PUG-ul anterior, zona este şi va rămâne destinată activităţilor industriale, dar prin
reactualizare se va ţine cont de situaţia actuală a platformei Cuprom, aceasta fiind încadrată în categoria unui
parc de activităţi, respectiv „brown-field” în curs de refuncţionalizare.
Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei
Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei rezidă în primul rând în faptul că în prezent platforma
industrială Cuprom este practic fără activitate, fără o destinaţie concretă.
În ultimul deceniu, în dinamica salariaţilor se remarcă o scădere semnificativă, cauzată de disponibilizări de
personal, migraţia forţei de muncă, pensionările şi orientarea către iniţiativa privată.
Alte fenomene remarcate la nivelul municipiului sunt: scăderea veniturilor în urma crizei sectoarelor economice
tradiţionale, diminuarea ofertei locurilor de muncă, rata şomajului în creştere în ultimii ani, pe fondul crizei
economice, infrastructura de afaceri, în general, slab dezvoltată, ponderea scăzută a investiţiilor străine (4,25 %)
sub media regională (5,53 %), lipsa formatorilor pregătiţi în domeniile relevante pentru recalificarea forţei de
muncă, decăderea industriei extractive, lipsa unei pieţe de desfacere a produselor agricole, costuri ridicate de
producţie ale societăţilor cu profil agricol, concurenţa unor produse similare din import pe piaţă, diminuarea
circulaţiei turistice în perioada 2007-2009, accesarea pachetelor turistice externe de către populaţia locală şi
regională, slaba diversificare a produsului turistic din municipiul Baia Mare.
Nu în ultimul rând, este de amintit imaginea urbană necorespunzatoare a imobilelor degradate, a instalaţiilor şi
traseelor aeriene cu reţele de distribuţie, străzi neamenajate sau amenajate necorespunzător.
De asemenea nu este de neglijat, în contextul dorinţei de refuncţionalizare a zonei, poluarea remanentă a solului
datorită activităţilor metalurgice şi miniere din zonă, desfăşurate pe o perioadă îndelungată de timp şi de
activităţile sociale desfăşurate, în condiţiile meteorologice şi geografice specifice care defavorizează dispersia
poluanţilor.

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
În acest context, liniile strategice urmărite de primăria Baia Mare atunci când planifică investiţiile de capital sunt
pe deplin în conformitate cu strategia pentru dezvoltarea sustenabilă a municipiului, având scopul de a răspunde
nevoilor populaţiei.
Investiţiile de capital susţinute de autorităţile locale din Baia Mare au urmărit în principal satisfacerea nevoilor
primare ale comunităţii locale, prin îmbunătăţirea mediului construit şi modernizarea infrastructurilor de bază.
Direcţiile de acţiune prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor strategice sunt:
- Crearea căilor de comunicare moderne, îmbunătăţind accesibilitatea, conectivitatea şi circulaţia;
- Promovarea municipiului ca „motor al dezvoltării” răspunzând presiunilor investitorilor;
- Promovarea asumării şi îndeplinirii rolului de dispecer în turism, având în vedere potenţialul zonei;
- Protejarea valorilor culturale şi arhitecturale urbanistice, precum şi revitalizarea siturilor istorice;
- Ameliorarea calităţii vieţii;
- Creşterea calităţii zonei urbane, a infrastructurilor şi serviciilor publice.
De remarcat este faptul că proiectele integrate multisectoriale lansate de primărie urmăresc dezvoltarea mediului
de afaceri, atragerea investiţiilor străine, creşterea PIB, transformarea, deci, a municipiului într-un pol urban de
creştere economică, atât la nivelul judeţului, cât şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.
Strategia primăriei mizează pe regenerare urbană şi acordă o atenţie deosebită spaţiului public de bună calitate.
Sunt identificate în prezent cinci zone prioritare pentru regenerarea urbană:
1. Zona de Nord RomPlumb
2. Zona de Est Phoenix Baia Sprie (din care face parte platforma Cuprom)
3. Centrul şi Rivulus Dominarum
4. Zona de Sud Vasile Alecsandri
5. Zona de Vest Gării/Depozitelor.
În cazul siturilor BROWNFIELD, sloganul “oraşul verde” trebuie susţinut prin acţiuni concrete de depoluare,
demolarea clădirilor degradate, mărirea suprafeţelor verzi, reamenajarea zonei actual ocupate de garaje sau alte
improvizaţii inestetice, asigurând atât funcţionalitatea cât şi estetica spaţiului urban.
În scopul reducerii/eliminării siturilor brownfield reprezentate de terenuri deteriorate şi a zonelor degradate
rezultate în urma închiderii anumitor activităţi industriale s-au propus o serie de proiecte şi măsuri care să asigure
regenerarea urbană si a calităţii mediului în municipiul Baia Mare.
Obiectivele strategice prioritare în zonele de intervenţie prioritară, în vederea realizării regenerării urbane, sunt
următoarele:
Obiectiv 1. Promovarea identităţii culturale şi coeziunea socială a comunităţii prin îmbunătăţirea spaţiului public
şi crearea structurilor de întâlnire, dialog şi socializare comunitară;
Obiectiv 2. Reducerea riscului de ghetoizare/izolare a comunităţii prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii
urbane şi întărirea legăturii cartierelor cu zonele limitrofe;
Obiectiv 3. Creşterea standardului de viaţă a cetăţenilor prin îmbunătăţirea calităţii mediului şi protejarea/
utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, prin:
- Ecologizarea zonelor poluate (incluziv lucii de apă);
- Reabilitarea şi/sau amenajarea spaţiilor verzi (incluziv cele intra-rezidenţiale);
6
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
- Dezvoltarea coridoarelor verzi;
- Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii apă-canal.
Obiectiv 4. Crearea condiţiilor pentru incluziunea socială a tuturor cetăţenilor prin îmbunătăţirea accesibilităţii la
serviciile şi infrastructurile sociale de bază;
Obiectiv 5. Facilitarea procesului de restructurare economică şi întărirea rolului cartierelor V. Alecsandri şi
Oraşul Vechi în economia municipală, prin dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri, promovarea
inovării şi utilizării durabile a resurselor.
Până în prezent, sarcina de identificare a zonelor de regenerare urbană a întâmpinat dificultăţi legate de lipsa de
informaţii detaliate/fiabile precum şi de lipsa de decizii politice şi de metodologii privind:
Relaţia între nivelul de poluare/contaminare al zonelor din oraş şi pericolele pentru colectivităti: eliberarea de
autorizaţii de construire, precum şi zonarea în PUG pentru cele trei zone identificate de studiile recente ca cele
având cel mai ridicat nivel de contaminare şi în consecintă toxicitate, ar trebuie legate de screening-ul de
sănătate, dar şi de efectele negative asupra infrastructurii şi a locuinţelor datorate minelor închise
necorespunzator.
Clădirile abandonate sau degradate în fiecare cartier în parte
Relaţia între intravilanul actual deţinut de Municipiul Baia Mare şi direcţiile naturale de expansiune ale
Municipiului Baia Mare.
Raportul între spaţiile publice, arealele industriale şi zonele rezidenţiale.
Menţinerea identităţii culturale şi arhitectonice a oraşului (zona centrului istoric al oraşului)
Prin reactualizarea PUG-ului se recomandă astfel abordarea unui studiul de specialitate prevăzut privind
aspectele toxicologice legate de funcţiunile rezidenţiale, industriale sau zonele verzi în zonele cu nivel ridicat de
contaminare cu metale grele, în special plumb şi cadmiu.
De asemenea, noul regulament de urbanism „impulsionează” administrativ rezolvarea situaţiilor care pun în
pericol siguranţa publică şi afectează decorul oraşului, alături de rezolvarea modalităţilor de trecere în categoria
de spaţiu public ale acelor spaţii care sunt absolut necesare unei dezvoltări urbane sustenabile, incluzând aici şi
spaţiile care conform legislaţiei în vigoare ar trebui să existe de o parte şi de alta a râurilor, dar şi situaţia
cartierelor Ferneziu şi Firiza ca şi coridoare turistice.
Noul regulament de urbanism defineşte direcţiile şi funcţiunile (Industrial, Comercial, Turistic, Rezidential)
arealelor de expansiune a Municipiului Baia Mare. Pentru aceasta ar trebui să se iniţieze discuţii oficiale cu
localităţile învecinate: Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuşi, Groşi şi Recea.
Se impune obligaţia proprietarului de a întreţine corespunzător clădirile din proprietate şi sancţionarea sau chiar
pierderea dreptului de proprietate şi trecerea în patrimoniul public a clădirilor lăsate în degradare.
Noul regulament de urbanism acordă o importanţă deosebită înlăturării efectelor negative ale închiderii minelor
şi construirea unui mijloc de transport (trenuleţ sau telecabină) cu oprire în zonele de interes desemnate mai sus
şi care să fie conectat la parcuri logistice
BM 122-102
 calităţii mediului; procesarea resurselor minerale şi a principală).
deşeurilor; resurse minerale, mediu şi dezvoltare
durabilă. Nevoia de formare la nivelul cadrelor
manageriale ale întreprinderilor neacoperite.
ANALIZA SWOT a potenţialului economic (extras din memoriul PUG) Creşterea exporturilor în următoarele sectoare Întârzierea în dezvoltarea sectorului turistic şi
tradiţionale (+55,7%, în semestrul I anul 2006, faţă nevalorificarea resurselor naturale şi culturale:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE de semestrul I 2005): mobilier şi alte activităţi Municipiul Baia Mare înregistrează numai 15%
industriale (53,2% din totalul exporturilor), din unităţile de cazare turistică existente la nivelul
 Contextul macroeconomic 1 Contextul macroeconomic metalurgie (16,3% din total); confecţionarea judeţului Maramureş şi valoarea cea mai scăzută
articolelor de îmbrăcăminte (7% din total); extracţia a indexului de utilizare netă a structurilor de
Creşterea PIB-ului judeţean în perioada 2003-2006 Context economic judeţean slab dezvoltat şi prepararea minereurilor metalifere (6,5% din cazare turistică (23,14%), faţă de media polilor de
(82,27%): al patrulea judeţ din cei ai polilor de (Maramureş deţine cel mai scăzut PIB-locuitor total); construcţii metalice şi produse din metal dezvoltare urbană, însumând circa 36%.
dezvoltare urbană după creşterea PIB-ului în din regiunea NV, circa 3400 euro / cap de (5,5% din total), prelucrarea lemnului (4,5%, din
perioada respectivă. locuitor, în 2006, şi este al 11-elea judeţ printre total). 3 Dezvoltare urbană şi periurbană
cei ai polilor de dezvoltare urbană în ceea ce
Pol de dezvoltare economică a judeţului (circa 80% priveşte valoarea PIB-ului / cap locuitor). Existenţa a două incubatoare pentru afaceri: un Existenţa unor „pungi de sărăcie” în cadrul
din întreprinderi din judeţ şi 26% din numărul mediu incubator cu o suprafaţă de 1.550 mp în domeniul IT oraşului, în zone mărginaşe, cu înaltă concentraţie
de salariaţi) Eforturi bugetare locale mai mari din cauza şi un incubator de 1.010 mp sub umbrela CDIMM de persoane asistate şi / sau grupuri vulnerabile
scăderi veniturilor din taxe locale în urma crizei Maramureş (victime ale violenţei domestice, persoane cu
 Dezvoltarea mediului de afaceri sectoarelor economice tradiţionale. Cheltuieli mai dizabilităţi, copii străzii) şi condiţii de locuire sub
mari pentru serviciile sanitare şi sociale, precum Servicii şi sprijinul oferit întreprinderilor de către pragul sărăciei.
Procesul de restructurare economică în curs de şi pentru infrastructura, întreţinute înainte de către Camera de Comerţ, CDIMM MM, CLIMM Baia Degradarea mediului urban şi dezvoltarea urbană
realizare este dovedit de creşterea numărului de mină. Mare şi UGIR Baia Mare. necontrolată
întreprinderi în sectoarele serviciilor (71,92% din
total înregistrat în baza de date Borg Design), în 2 Dezvoltarea mediului de afaceri Existenţa unui patrimoniu cultural şi natural 4 Investiţii
timp ce sectorul construcţiilor reprezintă circa 13% important pentru dezvoltarea turismului şi creşterea
din numărul întreprinderilor. Densitatea relativ de redusă a întreprinderilor / activităţilor turistice în perioada 2004-2007: numărul Ponderea investiţiilor străine (4,25%) sub media
1.000 de locuitori (59,83 unităţi / 1.000 de structurilor de cazare au crescut cu circa 53%, în regională (5,53%).
Creşterea ponderii industriei prelucrătoare (91,9% în locuitori) faţă de ceilalţi poli de dezvoltare urbană timp ce numărul de locuri în structuri de cazare
primul semestru al anului 2006, faţă de 89,4% în (locul 8 în clasificarea acestora după densitatea turistică au crescut cu circa 25% şi numărul sosirilor
anul 2001) pe totalul cifrei de afaceri produsă de întreprinderilor), densitatea cea mai mare fiind a crescut cu circa 36% în anul 2007, faţă de anul
întreprinderile din municipiu, cele mai importante înregistrată în municipiul Oradea (83,13 unităţi / 2004.
ramuri fiind: industria metalurgică (circa 15,4% pe 1.000 de locuitori) – calcule din baza de date
totalul cifrei de afaceri, aflată în creştere faţă de anul Borg Design. Acoperirea internet pe întregul teritoriu al
2004)), mobilier şi alte activităţi industriale (circa municipiului.
36,3% din totalul, în creştere faţă de anul 2004), Lipsa parcurilor industriale şi infrastructura de
industria alimentară şi băuturi (circa 9,6% din totalul afaceri, în general, slab dezvoltată  Dezvoltarea urbană şi periurbană
cifrei de afaceri, fiind în puternică scădere faţă de Dezvoltarea periurbană şi cooperarea între
anul 2004). Ponderea redusă a întreprinderilor KIBS administraţiile publice locale, prin intermediul
(19,91%) pe totalul întreprinderilor active în asociaţiei Sistemul Urban Baia Mare.
Sectorul construcţiilor în creştere: valoarea lucrărilor domeniile serviciilor faţă de media naţională
crescută cu 7,55% în primul semestru 2006 faţă de (21,05%).  Investiţii
aceeaşi perioada în anul 2005. Investiţii ale primăriei pentru îmbunătăţirea
Importanţa redusă a activităţilor de cercetare în infrastructurii primare: în perioada 1995 – 2008, din
Cinci centre de cercetare în domeniile tehnice cadrul întreprinderilor (numai 3 din cele 311 de proiecte de investiţii susţinute de
existente la nivelul Universităţii de Nord din Baia întreprinderile înregistrate în baza de date Borg primăria Baia Mare, circa 73% aveau scopul de a
Mare, incluzând domeniile: inginerie şi controlul Design au declarat „cercetarea” ca şi activitate restructura şi îmbunătăţi clădirile existente, în timp
ce aproximativ 10% s-au concentrat asupra
7

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
îmbunătăţirii infrastructurilor pentru apă şi gaz.
Ponderea importantă a investiţiilor străine: 4,25%
din firmele înregistrate în Baia Mare au participare
străină la capital, situând Municipiul peste media
judeţeană; 8 firme având capital străin aveau, în anul
2007, o cifră de afaceri de peste 10.000.000 RON,
cea mai importantă investiţie de capital străin fiind
Italsofa Romania SRL (green field), realizată în
2004 şi acum în curs de extindere.
OPORTUNITĂŢI
1. Dezvoltarea mediului de afaceri
Dezvoltarea capacităţii manageriale a personalului
de conducere din cadrul IMM-urilor
Îmbunătăţirea mecanismelor de recunoaştere, prin
conversia în credite formative, a experienţei
profesionale dobândită prin căi informale şi non
formale.
3. Altele
Accesarea fondurilor structurale
Dezvoltarea urbană integrată
Cooperare transfrontalieră
Menţinerea şi dezvoltarea sistemului de asigurări
AMENINŢĂRI sociale
Actualizarea PUG şi stoparea dezvoltării neregulate
1. Dezvoltarea mediului de afaceri a oraşului

Crearea infrastructurilor de sprijin pentru afaceri Incapacitatea firmelor mici şi mijlocii de a depăşi În cadrul Strategiei generale de dezvoltare a municipiului, refuncţionalizarea platformei Cuprom se înscrie în
criza economică şi financiară cadrul Axei prioritare 4, cu următoarele caracteristici :
Dezvoltarea ulterioară a sectorul întreprinderilor
KIBS şi difuzarea elementelor de cunoaştere şi Stoparea creşterii sectorului construcţiilor, pe Axa prioritară 4. Promovarea creşterii economice şi expansiunii urbane
inovare în cadrul mediului de afaceri din municipiul fondul crizei financiare, din lipsa lichidităţilor Scop: Consolidarea rolului de centru economic a municipiului Baia Mare în contextul local
Baia Mare. disponibile. Obiective strategice Indicatori de realizare Indicatori de rezultat Indicatori de impact

Promovarea potenţialului de dezvoltare al sectorului 2. Formare profesională Diversificarea economiei Nr structuri de sprijin Ponderea (%) Creşterea (%)
turistic - Crearea unui brand turistic cultural şi locale, incluziv prin pentru afaceri create întreprinderilor beneficiare productivităţii
ecologic pentru Baia Mare. Valorificarea produselor Lipsa formatorilor pregătiţi în domeniile dezvoltarea turismului şi a de infrastructuri de sprijin întreprinderilor
meşteşugăreşti tradiţionale, revitalizarea relevante pentru recalificarea forţei de muncă economiei bazate pe Hectare de spaţii / parcuri pentru afaceri
patrimoniului industrial prin iniţiative de arheologia cunoaştere, pe bază de industriale reabilitate / Creşterea (%) cifrei de
industrială, protejarea şi valorificarea patrimoniului Cererea de formare profesională neacoperită de resurse naturale şi create Ponderea (%) afaceri a întreprinderilor
natural existent oferta operatorilor existenţi în teritoriu. potenţialul de inovare. întreprinderilor beneficiare
Nr produse inovative serviciilor parcurilor Creşterea (%)
Implicarea firmelor în activităţi de cercetare, Nivelul de şcolarizare a şomerilor insuficient industriale / spaţiilor competitivităţii
dezvoltare şi inovare pentru a permite participarea acestora la măsuri Nr sisteme de calitate industriale întreprinderilor
de formare profesională: pentru accesul la implementate
Dezvoltarea unor clustere în domeniile economiei formarea profesională a adulţilor, potenţialii Pondera (%) Creşterea (%) volumului
digitale, TIC şi eco-tehnologiilor industriale şi ale beneficiari trebuie să demonstreze că posedă cel Nr proiecte de cercetare întreprinderilor inovative exporturilor
construcţiilor puţin opt clase din sistemul de învăţământ pre-
universitar obligatoriu. Nr aplicaţii ale proiectelor Ponderea (%) Creşterea (%) indexului
Creşterea atractivităţii produselor industriale de cercetare întreprinderilor care atractivităţii oraşului Baia
tradiţionale pentru piaţa europeană, în urma 3. Investiţii implementează sisteme de Mare
deprecierii Leu / euro. Nr beneficiari ai măsurilor calitate
Reducerea capacităţii de co-finanţare a active de ocupare Scăderea numărului
Creşterea disponibilităţii spaţiilor pentru destinaţii intervenţiilor de infrastructură. Ponderea (%) şomerilor (%)
industriale în urma închiderii firmei Cuprom. Nr programe de formare întreprinderilor implicate
4. Altele implementate în proiecte de cercetare Creşterea (% PIB) ponderii
2. Formare profesională sectorului turistic în
Orientarea tinerilor către calificarea profesională în Întârzieri în procesul de formulare şi Nr produse / circuite (eco) Rata angajării (%) economia municipală
sectoarele economice unde există un avantaj implementare a proiectelor finanţate prin turistice create persoanelor în căutarea
competitiv. fondurile structurale unui loc de muncă care au Creşterea (%) numărului
8

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Nr evenimente de participat în programe de de angajaţi în sectorul - Implementarea sistemelor de management a mediului EMAS şi ISO 14000 în domeniul industrial şi al
promovare culturală şi măsuri active de ocupare turistic serviciilor
turistică - Îmbunătăţirea capacităţii manageriale a cadrelor de conducere din întreprinderile
Creşterea (%) numărului Creşterea competenţelor DMI 4.3 Dezvoltarea măsurilor active de ocupare
Nr beneficiari reţele turiştilor acomodaţi în populaţiei în domeniul ITC - Programe de reconversie profesională pentru persoanele disponibilizate din sectorul mineritului
internet structuri de cazare turistică (% creştere angajaţi în - Programe integrate de măsuri active în sprijinul tinerilor şomeri
pe an domenii cu valoare - Informare şi consiliere profesională pentru tineri absolvenţi în căutarea unui loc de muncă
adăugată) - Subvenţii pentru angajatori în sprijinul creării noilor locuri de muncă
Creşterea (%) ponderii - Programe de iniţiere/calificare/specializare profesională
locuitorilor conectaţi la - Activităţi de mediere în muncă
internet - Iniţiative interregionale şi transnaţionale pentru promovarea unei pieţii inclusive a muncii
DMI 4.4 Promovarea dezvoltării sectorului turistic:
Dezvoltare urbană Nr clădiri cultural / istorice Creşterea (%) accesului Creşterea (%) ponderii - Crearea unui brand turistic pentru oraşul Baia Mare şi a SUBM
integrată şi consolidarea reabilitate şi valorificate cu turiştilor în structurile turismului cultural pe - Conservarea capitalului/ patrimoniului cultural existent, asigurarea infrastructurii şi serviciilor necesare
sistemului urban Baia scop turistic culturale ansamblu activităţilor valorizării acestuia în special reabilitarea clădirilor istorice şi punerea în valoare a identităţii colective a spaţiului
Mare turistice moştenit.
Nr zonelor industriale sau Diminuarea (%) hectarelor - Crearea unor circuite şi parcuri eco-turistice (circuite pentru pescuit sportiv, trasee în rezervaţii naturale,
poluate reabilitate şi de suprafeţe industriale Îmbunătăţirea parametrilor amenajarea parcurilor urbane şi periurbane, etc)
refuncţionalizate dezafectate neutilizate de calitate a mediu (%
- Revitalizarea valorificării resurselor locale tradiţionale (lemn, piatră, metal, piele, textile, etc) prin servicii de
reducerea poluării solului)
creaţie, proiectare/design şi producţie unicat – transformarea acestora în produse turistice.
Nr proiecte urbane integrate Creşterea (%) ponderii
- Valorificarea turistică a obiectivelor de patrimoniu material şi imaterial (cultural, istoric, industrial).
implementate proiectelor integrate / pe Creşterea coeziunii
DMI 4.5 Dezvoltare urbană şi periurbană:
mai multe cartiere sau economice şi sociale intra-
Nr proiecte implementate în localităţi în cadrul orăşeneşti / întra localităţi - Reabilitarea spaţiilor industriale şi promovarea zonelor de expansiune economicăprin remodelarea
mai multe cartiere strategiilor de dezvoltare învecinate (diminuarea infrastructurii de acces şi dezvoltarea noilor utilităţi în concordanţă cu planurile de dezvoltare economică .
locală disparităţilor de - Dezvoltarea fondului social rezidenţial
dezvoltare) - Asigurarea cu infrastructură publica şi utilităţi a întregului spaţiu rezidenţial şi economic, în concordanţă cu
politica de expansiune teritorială municipală şi în cadrul Sistemului Urban Baia Mare.
Operaţiuni indicative - Reabilitarea şi modernizarea drumurilor orăşeneşti / reabilitarea energetică a clădirilor / crearea unor centre de
DMI 4.1 Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri: sprijin pentru afaceri sau de dezvoltare socială
- Dezvoltarea unor incubatori de afaceri, a furnizorilor de consultanţă, a spaţiilor expozitionale, etc - Planificarea investiţiilor în dezvoltarea ţesutului urban, în concordanţă cu zonarea funcţională a cartierelor
- Crearea unor parcuri industriale, inclusiv prin refuncţionalizarea terenurilor industriale dezafectate - Promovarea accesului cât mai amplu către servicii IT şi internet
- Promovarea şi acreditarea clusterelor economice în servicii, industrie “inteligentă” aferente specificului - Promovarea şi dezvoltarea eco-tehnologiilor industriale, implementarea unui sistem de fiscalitate ecologică
economic zonei metropolitane, incluzând: cercetare/dezvoltare/inovare - domenii “hard”; producţie în domenii pentru transportul urban
de înalta tehnologie, verde, IT, etc; turism integrat, cultura, sport - Asigurarea dezvoltării armonioase a ţesutului urban, prin alocarea unei identităţi specifice constructive fiecărei
- Dezvoltarea clusterelor în domeniul proiectării şi realizării echipamentelor şi sistemelor de management zone funcţionale
eficient al apei - Dezvoltarea reţelei urbane a valorilor culturale
- Revitalizarea potenţialului productiv tradiţional prin reactivarea şi întărirea instituţionala a « breslelor » locale, - Dezvoltarea economiilor informale în vecinităţile urbane
furnizoare de servicii suport. - Lansarea economiilor noi şi inovative la nivelul vecinităţilor
- Cooperarea teritorială pentru crearea infrastructurii de sprijin pentru afaceri - Definirea şi împărtăşirea colectivă a unei viziuni integrate, durabile de dezvoltare zonală (extindere de la
DMI 4.2 Promovarea inovării şi cercetării în cadrul întreprinderilor: abordarea locală la abordarea zonală SUBM în planificarea dezvoltării pe termen lung)
- Sensibilizarea întreprinderilor pentru folosirea energiei alternative - Facilitare şi asistenţă acordată atragerii investiţiilor antreprenoriale în SUBM, în conformitate cu zonarea şi
- Dezvoltarea de parteneriate între mediul academic, cercetarea şi întreprinderile (în special, IMM-urile) domeniile de dezvoltare economică
- Promovarea produselor inovative - Dezvoltarea capacităţii de management SUBM şi de cooperare cu localităţile componente.
- Dezvoltarea responsabilităţii sociale a firmelor - Crearea şi susţinerea birourilor/ evenimentelor de promovare a atractivităţii investiţionale pe domenii prioritare
de dezvoltare economică locală şi zonală
- Dezvoltarea utilizării ITC în cadrul întreprinderilor
- Cooperarea teritorială în domeniul cercetării
9

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Având în vedere că refuncţionalizarea platformei Cuprom se doreşte să se constituie într-un proiect-pilot la
nivelul municipiului şi a zonei de nord vest a României, este extrem de important ca acesta să ţină cont de
viziunea conţinută în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Baia Mare până în anul 2020, din care
spicuim următoarele direcţii.
Oportunităţile de transformare a municipiului Baia Mare într-un pol de dezvoltare au fundamentul cunoaşterii:
Oraşul care învaţă! este logo-ul pe care Municipiul Baia Mare l-a adoptat în urmă implementării proiectului
CityNet (2001) şi are la bază conceptele moderne de management al cunoşterii şi informaţiei, a schimbării şi a
calităţii. În acest context, administraţia publică locală a dezvoltat o abordare inovativă pentru planificarea
oraşului, aceasta fiind considerată un proces continuu, participativ şi integrat, care să aibă în vedere obiectivele
regenerării şi dezvoltării economice, creării de locuri de muncă, ameliorării condiţiilor de educaţie, de sănătate şi
a calităţii vieţii.
Această abordare deschide posibilitatea creării unor coaliţii bazate pe o viziune comună, pe nevoia de a lucra şi
realiza proiecte împreună. Oraşul care învaţă a creat baza acestor coaliţii, în care, după ce învăţăm împreună,
suntem deschişi către acceptarea unei varietăţi de stiluri de lucru, de viaţă şi culturale.
Viziunea de dezvoltare a municipiului Baia Mare se fundamentează pe principiile şi orientările pe care Uniunea
Europeană le promovează în cadrul politicilor şi strategiilor sale, în contextul globlizării economiei şi societăţii
bazate pe cunoaştere, incluzând: Perspectiva europenă pentru dezvoltare teritorială (ESPD), politica de coeziune
economică şi socială, politica de dezvoltare regională şi principiile dezvoltării urbane sustenabile, Strategia de la
Lisabona şi Strategia privind dezvoltarea sustenabilă de la Goteborg.
Scopul viziunii de dezvoltare este acela de a agrega obiectivele socio-economice formulate la nivelul local cu
priorităţile europene, naţionale şi regionale şi cu schimbările care au loc în prezent în dinamica spaţială,
economică şi socială la nivelul judeţului şi al Regiunii Nord-Vest, în contextul globalizării şi crizei economice
mondiale.
Viziunea răspunde dezideratelor comune de dezvoltare ale tuturor cetăţenilor municipiului, dar şi celor specifice
definite teritorial şi sectorial în scopul asigurării creşterii economice a zonei pe termen mediu şi lung, combaterii
disparităţilor sociale şi teritoriale şi conformării progresive cu standardele de mediu pe care România va trebui să
le atingă în totalitate până în anul 2020.
Municipiul Baia Mare conduce şi preia dezvoltarea zonei sale de influenţă şi integrează relaţiile urban-rural. Baia
Mare constituie un exemplu de bune practici prin propriul proces de planificare strategică urbană.
Potrivit datelor statistice, la nivelul municipiului există o rezervă însemnată de forţă de muncă, la care se adaugă
şi surplusul de forţă de muncă din comunele învecinate.
Se are în vedere:
- dezvoltarea activităţilor productive în cadrul platformelor industriale existente; sunt de preferat activităţi
din domenii de vârf, cu grad înalt de prelucrare şi nivel scăzut de poluare a mediului şi, deci, este necesară
crearea unui mecanism de stimulare selectivă a investiţiilor;
- dezvoltarea producţiei mici, inclusiv artizanale, care utilizează de regulă materiale locale, are impact
nesemnificativ asupra mediului, poate fi diseminată în teritoriu şi să ocupe resurse însemnate de muncă;
- dezvoltarea agrementului bazat pe potenţialul natural şi antropic
- dezvoltarea producţiei de energie termică şi electrică şi stimularea utilizării surselor regenerabile; se are
în vedere extinderea utilizării panourilor solare, valorificarea energiei eoliene.
Ca pondere a activităţilor se va urmări creşterea ponderii activităţilor din producţie, transporturi, servicii
comerciale (inclusiv turistice).
În cadrul PUG, platforma Cuprom este descrisă şi inclusă în capitolul Zonă producţie / depozitare, parc
tehnologic care ocupă la nivel de oraş o suprafaţă de 459.81 ha, puţin peste 10% din intravilan.
10
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Zonele mixte derivate de aici sunt industrie/producţie depozitare, agricol/producţie /depozitare,
agricol/producţie /depozitare+ comerţ servicii, industrie/ producţie /depozitare+comerţ servicii, teren
neconstruit/ producţie /depozitare+comerţ servicii, locuinţe densitate normală/ producţie /depozitare+comerţ
servicii. Acestea sunt situate în cele 3 foste mari zone industriale ale oraşului şi sunt destinate principal
activităţilor logistice, serviciilor pentru industrie şi transporturi, comerţului şi serviciilor cu rază mare de servire.
O importanţă deosebită se dă de asemena potenţialului existent pentru utilizarea energiei alternative.
Punerea în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie
(SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu şi lung şi oferă cadrul
adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi înscrierea în acquis-ul comunitar în
domeniu.
Aşa cum se menţionează în "Studiul privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de
energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru
dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională1" obiectivul strategic pentru anul
2010 este ca aportul surselor regenerabile de energie în ţările membre al UE, să fie de 12% în consumul total de
resurse primare. HG 443/20031 (modificată prin HG 958/2005) stabileşte pentru România că ponderea energiei
electrice din SRE în consumul naţional brut de energie electrică urmează să ajungă la 33% până în anul 2010. În
prezent, în România, procentul de folosire a energiei verzi ajunge la 29%.
Pe lângă potenţialul energetic al biomasei datorat bogăţiei resurselor forestiere din zonă, judeţul Maramureş (şi
implicit şi Baia Mare) este menţionat în studiul mai sus menţionat ca fiind o zonă cu înalt potenţial pentru
energia geotermică şi energia hidroelectrică.
În contextul studiilor urbanistice şi de strategie relevate anterior, proiectul SEPA se constituie într-o ocazie
extrem de favorabilă pentru abordarea realizării unui viitor parc eco-industrial pe actuala platformă Cuprom.
SEPA (Sustainable and Equipped Productive Areas) este un proiect finanţat prin Axa Prioritară 4 “Dezvoltarea
de sinergii transfrontaliere pentru zonele de creştere sustenabilă” a programului de finanţare “Europa de Sud-est”
(South-East Europe).
SEPA are ca obiectiv promovarea conceptului de zonă de producţie durabilă. Aceasta se defineşte prin:
“Comunitate a firmelor de producţie şi servicii care, în interiorul unei zone funcţionale şi prin cooperare, doreşte
să îmbunătăţească performanţele economice şi sociale, achiziţionarea de instrumente specifice de organizare, de
management şi infrastructură”.
Proiectul are ca scop facilitarea regenerării unui număr de zone de producţie în conformitate cu criteriile de
durabilitate, crescând astfel atractivitatea acestor zone pentru investitorii români şi străini. Proiectul este inovator
devreme ce se concentrează pe planificarea durabilităţii de mediu a producţiei, încă din stadiul de proiectare a
organizării sit-urilor de producţie, mai degrabă decât la momentul stabilirii fiecărei întreprinderi individuale într-
o locaţie specifică. Această abordare se poate dovedi extrem de benefică pentru IMM-uri, care nu au în general
amploarea necesară pentru a-şi organiza independent sit-uri de producţie durabile într-un mod eficient din punct
de vedere al costurilor. Fundamentat pe bune practici şi schimburi de experienţă, proiectul va testa un model de
„locaţie de producţie durabilă pentru IMM-uri”, aplicabil în orice domeniu de producţie şi bazat pe protecţia
mediului şi pe utilizarea resuselor regenerabile, precum şi pe circumstanţe locale specifice.
Ca rezultat concret, SEPA se va axa pe desemnarea funcţiilor necesare realizării unui eco-parc industrial
certificat EMAS care să susţină activităţile economice (parc industrial şi tehnologic, centru pentru promovarea
afacerilor, centru de cercetare şi dezvoltare, spaţii expoziţionale, etc.), şi pentru care să se stabilească grupul şi
metodologia de administrare (parteneriat public privat).
BM 122-102
Eco parcul industrial este conceput ca o infrastructura de afaceri destinată susţinerii dezvoltării economice a
municipiului Baia Mare prin dezvoltarea mediului de afaceri şi prin crearea unei infrastructuri complexe pentru
susţinerea activităţilor economice, respectiv pentru utilizarea surselor de energie alternativă.
Obiectivul general SEPA este imbunătăţirea infrastructurii de afaceri, a serviciilor, creşterea interesului
potenţialilor investitori şi atragerea de noi investiţii în Municipiul Baia Mare
Obiectivele specifice ale SEPA sunt următoarele:
creşterea atractivităţii zonei din punctul de vedere al investiţiilor şi pregătirea investiţiilor majore în
domeniul infrastructurii de afaceri şi a serviciilor comune pentru afaceri, prin pregătirea unui proiect
major de investiţii în domeniul infrastructurii de afaceri: realizarea studiului de fezabilitate: “Eco-Parcul
Industrial Baia Mare”;
cunoaşterea şi analizarea experienţelor anterioare şi actuale în domeniul realizării zonelor industriale prin
realizarea schimbului de experienţă şi a studiului privind ”Relocarea operatorilor industriali in Eco-Parcul
Industrial Baia Mare în urma restructurării industriale”;
creşterea interesului şi îmbunătăţirea cunoştinţelor potenţialilor investitori strategici despre posibilele
investiţii în Municipiul Baia Mare;
iniţierea şi dezvoltarea cooperării dintre autorităţile administraţiei locale şi sectorul industrial din zona,
prin simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor necesare investiţiilor;
crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performanţe;
susţinerea întreprinzătorilor mici şi mijlocii;
dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţie şi a unei competitivităţi crescute.
Municipiul Baia Mare are nevoie de o astfel de infrastructură destinată mediului de afaceri, întrucât economia se
bazează, în prezent pe sectorul serviciilor (mai ales celor din zona lohn), sectorul construcţiilor destinate
dezvoltării proiectelor imobiliare şi infrastructurii serviciilor publice şi sectorul economiei financiare destinat
dezvoltării pieţei bancare.
Parcurile industriale, prezintă pentru economiile locale o serie de avantaje dintre care amintim: diversitatea
locurilor de muncă, flexibilitatea activităţii companiilor din cadrul parcurilor adaptată la nevoile consumatorilor,
conţinutul ridicat de valoare adăugată al produselor şi serviciilor realizate în cadrul parcului industrial şi de aici
salarii ridicate pentru forţa de muncă angajată în cadrul parcului etc.
Administrarea parcului industrial va fi asigurată de către o societate comercială, principală misiunea acesteia
fiind de a asigura încheierea contractelor de concesiune, vânzare-cumpărare sau a altor contracte de această
natură destinate realizării investiţiilor mediului de afaceri în clădiri şi a desfăşurării activităţii de către aceştia.
Asocierea se dovedeşte prin contractul de asociere sau prin actul constitutiv al societăţii ce administrează parcul
industrial şi care are în proprietate sau folosinţă, pe cel putin 30 de ani, terenul şi clădirile aferente parcului
industrial, situaţie în care societatea administrator depune cererea şi obţine titlul de parc industrial.
În vederea constituirii unui parc industrial, O.G. nr. 65/2001, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 490/2002 a
prevăzut ca terenul aferent parcului industrial împreună cu clădirile şi infrastructura privind utilităţile existente la
momentul constituirii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
terenul are acces la un drum naţional sau european şi este racordat la infrastructura utilităţilor publice;
terenul are o suprafaţă de cel puţin 10 ha;
11
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
terenul se află în proprietatea sau în folosinţa, pe cel putin 30 de ani, a asocierii care solicită titlul de parc
industrial;
sunt libere de orice sarcini;
nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică;
Principalele domenii de specializare ale parcurilor industriale sunt următoarele:
industrie prelucratoare, în care predomină activităţile de prelucrare şi/sau restabilire a valorilor de
întrebuinţare pentru bunuri, cu posibilitatea concentrarii pe diverse industrii de vârf;
afaceri, în care predomină activităţile financiar-bancare, de consultanţă, proiectare, cercetare-dezvoltare,
precum şi activităţi de administrare a afacerilor;
distribuţie, în care predomină activităţile de depozitare mărfuri şi logistică, desfăşurate în apropierea
terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (şosele, căi ferate, aeriene, maritime, fluviale) şi a
punctelor vamale;
servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii, astfel cum sunt definite de Clasificarea
Activităţilor din Economia Naţională.
În cadrul parcului industrial, pe lângă activităţile care predomină şi care conferă domeniul de specializare al
parcului industrial, în vederea sprijinirii dezvoltării acestor activităţi, se pot desfăşura o serie de servicii conexe:
furnizare de utilităţi, curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, activităţi hoteliere, servicii
de evidenţă contabilă, asistenţă în afaceri, servicii de asigurare şi altele similare acestora sau în legătură directă
cu acestea.
Societatea-administrator are următoarele obligaţii:
să furnizeze/presteze utilităţile şi serviciile necesare activităţilor desfăţurate în parcul industrial;
să asigure şi să garanteze nediscriminatoriu dreptul de folosinţă asupra infrastructurii şi utilităţilor,
potrivit contractelor încheiate cu beneficiarii acestora;
să repare, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte, după caz, infrastructura şi utilităţile din interiorul
parcului industrial;
să asigure accesul la utilizarea spaţiilor din parcul industrial destinate folosinţei comune;
să asigure administrarea spaţiilor şi clădirilor parcului industrial;
să gestioneze sursele financiare proprii şi atrase, în conformitate cu strategia de funcţionare şi dezvoltare
a parcului industrial;
să atragă investitori pentru dezvoltarea de activităţi productive şi servicii;
să elaboreze strategia de funcţionare şi dezvoltare a parcului industrial;
să asigure sprijin pentru dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţionale, consultanţă pentru afaceri,
consultanţă tehnologică;
să asigure relaţiile de colaborare cu autorităţile guvernamentale şi cu autorităţile administraţiei publice
locale şi centrale.
Alte obligaţii specifice ale societăţii-administrator şi ale agenţilor economici pot fi prevăzute în contractele
încheiate între aceştia.
BM 122-102

Scenariul tehnico-economic selectat
Pentru amenajarea parcului eco-industrial pe platforma Cuprom s-au studiat doua scenarii tehnico-economice,
plecând de la realitatea că pe amplasament se găseşte structura coşului de dispersie cu o înaltime record de 351
m. Astfel, diferenţele dintre cele doua scenarii rezidă în amenajarea platformei în două variante:
- SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC VARIANTA 1 – în care coşul de dispersie este eliminat prin
demolare;
- SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC VARIANTA 2 – în care coşul de dispersie este păstrat şi integrat în
viitoarea arhitectură a zonei.
Având în vedere faptul că din analiza financiară cele două variante au rezultat sensibil apropiate, considerăm ca
în selectarea scenariului primează analiza economică, prin care pot sa fie evidenţiate avantajele şi dezavantajele
celor două variante, ţinand cont de efectele asupra dezvoltării social-economice, culturale şi de ”brand” turistic
ale municipiului Baia Mare, în viitorul apropiat sau de perspectivă mai indelungată.
Deşi considerăm că selectarea scenariului optim este necesar a fi ales în urma unor dezbateri publice, cu
participarea tuturor categoriilor socio-profesionale interesate, opţiunea elaboratorului prezentului studiu de
fezabilitate se îndreaptă spre SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC VARIANTA 1. In aceasta varianta,
amenajarea parcului eco-industrial este posibil a se finaliza in timp mai scurt, cu o ocupare mai eficienta a
spatiului pus la dispozitie, fara constrangerile impuse de continua monitorizare si intretinere a cosului de
dispersie.
Varianta 2, cu păstrarea coşului de dispersie, desi mai anevoioasa ca realizare in timp ar asigura amenajarea
platformei în aşa fel încât parcul de activităţi rezultat să asigure deschiderea şi captarea interesului unor categorii
mai largi de activităţi integrate.
b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în
care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un stiudiu de prefezabilitate sau un plan
detaliat de investiţii pe termen lung)
Soluţiile propuse care au stat la baza conceptului general al amenajărilor în ambele variante au avut ca scop
scoaterea spaţiului asigurat de platforma Cuprom din actuala stare de zonă închisă, izolată, pentru a-l deschide şi
a-l integra în mod organic în ţesutul urban al oraşului.
Această idee este susţinută şi prin viitoarele reglementări urbanistice din cadrul reactualizării Planului Urbanistic
General al municipiului, unde zona studiată este încadrată în categoria unităţilor teritoriale de referinţă denumite
Apt_r- subzonă parc de activităţi în zone de restructurare, din cadrul zonei A – respectiv Zona activităţilor
economice.
Înainte de a trece la descrierea propunerilor de amenajare, considerăm necesar sa inserăm un extras din
Regulamentul general de urbanism, respectiv capitolul care se referă la unitatea teritorială de referinţă
menţionată.
( extras )
“ Apt_r - SUBZONA PARC DE ACTIVITĂŢI ÎN ZONE DE RESTRUCTURARE
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI
12
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
- zona construcţiilor cu clădiri maxim P+3 niveluri şi înălţimea maximă de 20,0 m (cu excepţia accentelor
utilajelor), cuprinzând activităţi productive legate în general de tehnologii avansate, servicii specializate pentru
producţie, distribuţie şi comercializare la care se adaugă diferite servicii pentru personal şi clienţi.
Toate acestea sunt asigurate cu spaţii de parcare, amenajări peisagistice, mobilier urban care conferă un aspect
atractiv şi reprezentativ din punct de vedere al prestigiului.
SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE
- activităţi industriale productive şi de servicii, desfăşurate în construcţii industriale mari şi mijlocii si mici;
- depozitarea şi distribuţia bunurilor şi materialelor;
- cercetare-dezvoltare, formare profesională, servicii manageriale;
- servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii comerciale legate de transporturi
şi depozitare;
- showroom;
- moteluri;
- staţii de întreţinere şi reparaţii auto şi pentru utilaje;
- staţii de alimentare cu carburanţi;
- comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale pentru uzul salariaţi (inclusiv tip catering);
- parcaje la sol şi multietajate;
- spaţii libere pietonale;
- spaţii plantate – scuaruri, fâşii de protecţie, păduri de protecţie;
- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea unităţilor.
ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
- în parcurile de activităţi se recomandă activităţi productive care se situează în zona tehnologiilor de vârf;
- comerţ cu amănuntul cu rază mare de servire, mic gros şi en gros în afara „zonei libere”;
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică.
ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE
- localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
Pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 3000 mp. şi un front minim la stradă de 30,00
m. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele specificate nu sunt construibile pentru activităţi
productive. În cazul în care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici
decât cele specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de 5 ani de la
data aprobării prezentului regulament.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
- construcţiile vor fi retrase de la aliniament cu minim 10 m în cazul străzilor de categoria I şi II şi 6,0 m în cazul
străzilor de categoria a III-a;
BM 122-102
- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului
dintre străzi având o lungime de minim 12.00 m pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.00 m pe străzi de categoria
a III-a.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE şi POSTERIOARE
ALE PARCELELOR
- clădirile se vor amplasa în regim izolat, retragerea faţă de limitele laterale vor fi de minim jumătate din
înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 6.00 m;
- retragerea faţă de limitele posterioare va fi de minim jumătate din înalţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 6.00
m;
- clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor în cazul în care
acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic);
- în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât A, se interzice
amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri
numai cu o retragere faţă limita respectivă a parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin
de 6.00 m;
- nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în special servicii
publice şi locuinţe), a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 m de la nivelul solului.
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumatate din înalţimea celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6.00
m; în cazul în care faţadele ambelor clădiri prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi
pentru alte activităţi care necesită lumină naturală se admite reducerea distanţei la un sfert din înălţimea clădirii
celei mai înalte dar nu mai puţin de 3,00 m dacă zona dintre cele două clădiri nu serveşte circulaţiei carosabile.
ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 m lăţime dintr-o circulaţie
publică în mod direct;
- se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu.
ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
- staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci
în afara circulaţiilor publice;
- în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate pentru vizitatori, se va
demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor
necesare într-un parcaj colectiv, aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la
o distanţă de maxim 250 m;
- se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse
astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
- se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 15,0 m, cu excepţia utilajelor;
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;
- clădirile de birouri se vor orienta spre circulaţiile publice
13
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ
- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice (apă-canal, electrice, gaze naturale etc);
- se va asigura în mod special captarea şi evacuarea rapidă a apelor meteorice prin sistematizare verticală la
reţeaua publică de canalizare sau, până la mărirea capacităţii reţelelor publice, la un bazin de retenţie situat în
incinta proprietăţii;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat;
ARTICOLUL 13.- SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Spaţiile verzi vor reprezenta minim 20% din suprafaţa incintelor şi se vor amplasa de regulă perimetral.
Se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4,0
m înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori
în perimetrul spaţiilor plantate publice din apropiere.
- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă; minim 40% din grădina de
faţadă se va planta cu arbori;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese, platforme, parcaje trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu
un arbore la fiecare 100 mp;
- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor să se evite
impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese şi parcaje; din acelaşi motiv se recomandă
utilizarea dalelor ecologice pentru parcajele pentru autoturisme;
- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la 10 locuri de parcare şi vor fi înconjurate de
un gard viu de 1,20 m înălţime.
ARTICOLUL 14.- ÎMPREJMUIRI
- se recomandă separarea spre stradă a terenurilor cu garduri transparente ce vor avea înălţimea de maxim 2.20 m
cu un soclu opac de cca 0.30 m iar spre limitele laterale şi posterioare, separarea se recomandă a se face cu
împrejmuiri opace de maxim 2,20 m.
- în cazul necesităţii unei protecţii sporite este permisă amplasarea, la cca. 4,0 m spre interior, a unui al doilea
gard transparent, cu înălţimea maximă de 2,50 m, între cele două garduri fiind obligatorie plantarea densă cu
arbori sau arbuşti;
- porţile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor înainte de admiterea lor
în incintă pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice;
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE şi UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
- POT maxim = 50 %.
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
- CUT maxim = 2,4 mp ADC /mp teren sau, după caz, 7,5 mc/mp teren
- CUT maxim = 2,4 mp ADC /mp teren sau, după caz, 12 mc/mp teren “
(sfârşitul extrasului din regulament PUG)
După cum am menţionat, proiectul de amenajare a parcului eco-industrial pe actuala platformă Cuprom propune
două scenarii tehnico-economice, respectiv :
- VARIANTA 1 – în care coşul de dispersie este eliminat prin demolare
- VARIANTA 2 – în care coşul de dispersie este păstrat
BM 122-102

Având în vedere faptul că diferenţele dintre cele două variante sunt determinate de păstrarea sau eliminarea
coşului de dispersie, s-a făcut o identificare a zonei influenţate de această structură, urmând ca aceasta să fie
tratată în mod diferit în funcţie de situaţiile specifice rezultate din cele două premise, în timp ce zona rămasă să
fie amenajată similar în ambele variante.
Astfel, luând în considerare şi structura morfologică a actualei platforme, s-a stabilit ca suprafaţa totală
amenajată de 55,06 ha să fie împărţită în două zone:
- zona de nord, cu o suprafaţă de 35,80 ha
- zona de sud, cu o suprafaţă de 19,26 ha, pe care se află structura coşului de dispersie.
Zona de nord s-a propus să fie similară în ambele variante, astfel încât să găzduiască amenajarea unui parc eco-
industrial propriu-zis, care să permită amplasarea de hale industriale specifice unor activităţi industriale
productive şi de servicii, desfăşurate în construcţii industriale mari, mijlocii şi mici, comerţ, alimentaţie publică
şi servicii personale pentru uzul salariaţi (inclusiv tip catering), parcaje la sol, spaţii libere pietonale, spaţii
plantate, fâşii de protecţie.
Această zonă conţine în prezent o reţea stradală interioară precum şi clădiri cu diferite structuri constructive,
dintre care unele se propun a fi păstrate şi refuncţionalizate. În acest context, este posibilă o parcelare optimă a
teritoriului, care să permită o ofertă flexibilă de suprafeţe şi loturi care pot fi adaptate cerinţelor variate ale
investitorilor.
Alături de funcţiunea specifică parcului industrial, sunt rezervate parcele pentru amplasarea spaţiilor pentru
comerţ, alimentaţie publică şi catering, specifică zonelor de productie, precum şi o parcelă destinată activităţilor
de gospodărire a deşeurilor, epurare ape, etc.
Zona de sud, afectată de coşul de dispersie, este propus a fi amenajată diferit în cele două variante.
Varianta 1 . În prima variantă se apelează la un scenariu în care coşul de dispersie este eliminat prin demolare,
astfel încât pe suprafaţa respectivă nu mai este necesar să se ţină cont de condiţiile speciale de întreţinere şi
monitorizare impuse de prezenţa sa. Întreaga suprafaţă devine liberă de sarcini şi permite amplasarea fără
constrângeri a unor funcţiuni adăpostite în clădiri cu suprafeţe generoase.
Avantajul eliberării acestei zone, care nu conţine nicio reţea stradală în prezent dar poate fi racordată la calea
ferată existentă pe latura estică, este faptul că se pretează la amenajarea unor căi minimale de circulaţie în
interior, cu păstrarea unor parcele cu suprafeţe mari în vederea amplasării unor construcţii specifice activităţilor
pentru depozitarea şi distribuţia bunurilor şi materialelor, servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare
comercială, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare.
Suprafeţele mari ale acestor tipuri de mari depozite, permit de asemenea amplasarea pe terasele lor a numeroase
baterii de panouri fotovoltaice, pentru asigurarea de energii neconvenţionale în cadrul amenajării.
La strada Electrolizei se porpune amplasarea unor funcţiuni conexe precum spaţii pentru showroom, sedii de
birouri, săli de conferinţe şi spaţii de parcare.
Astfel, zona de sud în varianta 1 este destinată unui parc logistic, expoziţional şi fotovoltaic.
Varianta 2. În a doua variantă se propune scenariul în care coşul de dispersie este păstrat, iar întreaga
compoziţie urbană a zonei este centrată pe acest reper cu o prezenţă extrem de pregnantă.
14
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Păstrarea coşului impune asigurarea unei zone de protecţie în jurul acestuia, zonă liberă de construcţii sau
amenajări majore.
O axă de circulaţie est-vest care are ca reper centrul coşului, împarte zona de sud în două subzone relativ egale.
În partea de nord a coşului se propune amplasarea unor dotări conexe parcului eco-industrial, dar care să asigure
o posibilitate mai largă de acces către categorii mai largi de funcţiuni, inclusiv pentru interes turistic de vizitare a
acestui obiectiv, unic în ţară şi în această parte a Europei. Ne referim la construcţii specifice care să găzduiască
centre de cercetare, conferinţe, spaţii expoziţionale şi pentru diverse târguri sau congrese organizate la diferite
nivele teritoriale, alimentaţie publică, etc.
În partea sudică a coşului se propune amenjarea unui mare parc energetic fotovoltaic la nivelul solului.
La fel ca şi în prima variantă, frontul de la strada Electrolizei este propus pentru sedii de birouri, showroom-uri,
spaţii de parcare.
În concluzie, zona de sud în varianta 2 este destinată unui parc expoziţional, ştiinţific, turistic şi fotovoltaic.
c. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz
Prezentul studiu de fezabilitate are ca scop stabilirea parametrilor tehnico-economici ai amenajării platformei
Cuprom până la faza în care spaţiile reabilitate vor fi aduse la stadiul în care o echipă managerială va putea să
pună la dispoziţia investitorilor parcele libere de sarcini, cu asigurarea căilor de comunicaţie rutieră şi CF,
precum şi a tuturor utilităţilor la limita terenului închiriat.
În ambele variante ale scenariului tehnico-economic, pentru realizarea proiectului propus este necesară
parcurgerea a două etape:
- reabilitarea sitului industrial;
- amenajarea sitului pentru noile activităţi, descrise anterior.
Prima etapă presupune realizarea lucrărilor de ecologizare şi înlăturare a efectelor poluării de pe platforma
industrială şi cuprinde următoarele activităţi:
- demolare şi dezafectare structuri existente,
- managementul deşeurilor (existente pe amplasament şi rezultate în urma activităţilor de demolare),
- activităţi de ecologizare (depoluarea solului şi apei freatice).
Demolare clădiri industriale
După cum s-a mai menţionat, prin certificatul de urbanism nr. 1250/14.10.2011 emis de Primăria Municipiului
Baia Mare, în vederea demolării majorităţii construcţiilor şi instalaţiilor existente pe platformă, se aprobă în
principiu acţiunea de demolare, cu excepţia câtorva clădiri considerate valoroase şi posibil de repus în valoare,
respectiv :
- clădire pavilion administrativ S+P+2
- clădire laborator central S+P+1
- clădire rafinare aur-argint P+1 parţial
- clădire laminate plumb P
- coş de fum laminate plumb
- clădire AMA P+2
- clădire centrală termoficare aburi P+1
- clădire administrativă Cepronef P+5
BM 122-102
 - clădire pilot P
- hală nouă Cuprom
- hală electroliză
- staţie reglare gaz
- staţie de transformare şi atelier electric.
Pentru restul căldirilor şi instalaţiilor de pe platformă, lucrările de demolare vor fi totale, astfel terenul va fi adus
la stadiul de “teren liber de construcţii” iar pentru refacerea stratului vegetal se va aduce pământ fertil şi se va
realiza înierbarea. Demolarea clădirilor se va efectua de sus în jos, după demontarea tuturor instalaţiilor şi
utilajelor. În prima fază se vor demonta părţile şi elemetele de construcţie care se pretează la demontare, iar în
faza următoare se va trece la demolarea părţilor de construcţie nedemontabile: structuri de rezistenţă, fundaţii
utilaje inclusiv fundaţia construcţiei până la 30 cm sub cota terenului.
În urma activităţilor de dezmembrare - demolare rezultă trei categorii de materiale, şi anume:
- mijloace fixe valorificabile;
- materiale recuperabile şi valorificabile (materiale feroase şi neferoase) ;
- materiale nevalorificabile – molozuri.
În acord cu estimările făcute, în cadrul operaţiunilor de dezmembrare rezultă 60010 mc de materiale
nevalorificabile (moloz).
Demolare coş de fum 350 m ( în varianta 1)
Demolarea coşului de fum se va face respectând fazele tehnologice şi operaţiunile logice şi specifice lucrărilor de
desfiinţare prin împuşcare. Realizarea unui număr mare de lucrări de demolare cu ajutorul explozivilor,
caracterizate printr-un grad ridicat de dificultate, au arătat că folosirea tehnicii de împuşcare constituie o
alternativă sigură şi de cele mai multe ori cea mai adecvată din punct de vedere al eficienţei şi securităţii.
Comparativ cu procedeele clasice de demolare, utilizarea lucrărilor de împuşcare oferă din punct de vedere al
pericolelor, protecţiei mediului şi securităţii muncii, următoarele avantaje:
- blocarea pe o perioadă scurtă de timp a unor porţiuni învecinate şi zone de circulaţie;
- perioade de timp limitate doar la durata executării efective a lucrărilor de împuşcare;
- comparativ cu restricţiile de obicei îndelungate de folosire a acestor spaţii şi zone, la demolările prin
mijloace clasice;
- îndepărtarea rapidă a stării de pericol, în special acolo unde clădirile se află într-o fază avansată de
deteriorare;
- evitarea lucrului la înalţime pe perioade mari de timp;
- evitarea producerii pe o perioada îndelungată de praf, zgomot, trepidaţii,etc;
La demolarea unei structuri pot apărea următoarele cerinţe:
- structura trebuie răsturnată într-o direcţie dată;
- structura trebuie să cadă pe sine;
- structura trebuie răsturnată cu lungime scurtată într-o anumita direcţie.
Alegerea uneia din variantele menţionate este condiţionată de starea fizică a construcţiei, de existenţa unor
obiective în vecinătatea construcţiei de demolat, de eventualele efecte ale demolării asupra acestor obiective.
Procedeul de demolare ales trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
15
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
- distrugerea integrităţii construcţiei, în aşa fel ca elementele dezmembrate să fie transportabile, respectiv
încărcate cu mijloace mecanice;
- dirijarea căderii pentru a proteja construcţiile active aflate în apropiere şi menţinerea procesului de
producţie;
- protejarea construcţiilor din apropierea obiectivului, contra acţiunii seismice, a undei de şoc şi a aruncării
de bucăţi de beton sub efectul exploziei.
Ideea de bază a unei demolări este aceea că efectul distructiv asupra obiectivelor de protejat să fie neglijabil,
numărul elementelor ce se distrug prin împuşcare să fie cât mai mic, la fel şi cantităţile de exploziv care se
împuşcă deodată.
Fiecare construcţie creează un caz special, aparte, calculul parametrilor de împuşcare adaptându-se funcţie de
fiecare situaţie.
Încărcătura explozivă necesară pentru dezmembrarea unei anumite părţi constructive, este dependentă de tipul
explozivului utilizat, de materialul ce se împuşcă, de felul construcţiei ce se demolează şi de geometria
amplasării găurilor.
Eficacitatea împuşcării este dependentă de raportul dintre parametrii geometrici (anticipată distanţa dintre găuri
şi lungimea găurii), numărul şi mărimea încărcăturilor explozive, precum şi de felul burajului.
Pentru estimarea valorii lucrărilor de demolare a coşului de fum de 350 m s-a utilizat oferta transmisă de SC
Instcomp SA Suceava, anexată.
Managementul deşeurilor
În conformitate cu proiectul de demolare a clădirilor industriale existente pe situl CUPROM BAIA MARE, în
urma activităţilor de dezmembrare - demolare rezultă două categorii de materiale şi anume:
-materiale recuperabile şi valorificabile
-materiale nevalorificabile
Aceste categorii de materiale (deşeuri) sunt excluse din categoria materialelor toxice periculoase.
Deşeurile propuse pentru valorificare sunt deşeuri inerte din punct de vedere chimic şi provin din dezasamblarea
şi sortarea pe categorii de materiale, a părţilor metalice ale utilajelor şi instalaţiilor. Cantităţile de deşeuri
rezultate vor fi valorificate prin vânzare spre terţe persoane.
Deşeurile nevalorificabile sunt deşeuri identificate pentru eliminare. Din această categorie fac parte deşeurile de
construcţii provenite din demolări, respectiv: stâlpi, grinzi, betoane din fundaţii şi platforme, zidărie, cărămidă
refractară, vată minerală, etc. Pentru eliminarea acestor categorii de deşeuri se vor încheia contracte de preluare a
cantităţilor rezultate, cu administratorii unor depozite de deşeuri.
Activităţi de ecologizare si decontaminare
Calitatea solului/subsolului la nivelul municipiului Baia Mare
În depresiunea Baia Mare, calitatea solului şi subsolului este afectată atât din cauze antropice, cât şi din cauze
naturale.
Pentru determinarea gradului de încărcare a solului cu poluanţi la nivelul municipiului şi a zonelor limitrofe
acestuia, s-au elaborat diverse studii. Acestea au pus în evidentă o calitate inferioară a solului, datorată
BM 122-102
concentraţiei poluanţilor (metale grele în special) peste limitele maxime reglementate de legislaţia specifică în
vigoare (Ordin 756/1997).
Cu ocazia întocmirii bilanţului de nivel II pentru SC ALLIED DEALS PHOENIX SA Baia Mare (SC Cuprom
SA) la nivelul anului 1999, a fost analizată şi calitatea solului din vecinătatea sitului industrial Cuprom, respectiv
calitatea solului în perimetrul extrauzinal. Aceste investigaţii au evidenţiat concentraţii în sol a Pb, Cd, Zn, Cu, şi
As, ce depăşesc pragurile de alertă şi intervenţie pe suprafeţe întinse, în special pentru adâncimi de până la 30
cm, iar pentru adâncimi mai mari, de peste 100 cm se remarcă o scădere a acestor elemente o dată cu adâncimea,
însă predomină valori peste pragurile de alertă, pentru folosinţe mai puţin sensibile, reglementate. De asemenea,
în cadrul aceluiaşi studiu s-a remarcat o distribuţie relativ uniformă a sulfaţilor, care prezintă valori normale (BM
II, 1999, SC Ecoterra ING SRL şi SC Ws Atkins Consultants SRL).
Calitatea solului/subsolului la nivelul sitului industrial Cuprom
În urma analizei sitului industrial, al proceselor desfăşurate pe amplasament, precum şi a datelor şi studiilor
efectuate până la momentul sistării activităţii, situl a fost împărţit în două zone principale. Obiectivele
activităţilor de ecologizare vor ţine cont de această zonare, astfel:
- Zona 1 – zona nordică a amplasamentului industrial, respectiv din aliniamentul clădirilor Cazangerie –
Magazie piese de schimb – Uzina nouă de cupru, până la limita nordică a amplasamentului reprezentată
de staţia de epurare existentă pe amplasamentul industrial (inclusiv bazinele de retenţie, decantare, etc.);
- Zona 2 – începând din dreptul secţiei electroliză spre extremitatea sudică a amplasamentului, zonă care
cuprinde şi coşul de 350 m. Zona va fi analizată din două perspective: demolarea tuturor clădirilor
inclusiv a coşului de dispersie şi amenajarea întregului amplasament, respectiv demolarea tuturor
clădirilor din această zonă, mai puţin a coşului care va fi reabilitat şi inclus în programe turistice.
Pentru a evalua poluarea istorică pe amplasamentul analizat, respectiv a solului, subsolului şi a apei subterane în
zonă, într-o primă fază, au fost analizate documentele elaborate în perioada 1999 – 2007. În această perioadă, pe
amplasamentul analizat au fost efectuate investigaţii privind calitatea solului, subsolului şi a apei subterane, cu
ocazia întocmirii diverselor studii ca bilanţuri de mediu de nivel II, rapoarte de amplasament, respectiv studii
geotehnice. Aceste investigaţii au avut la bază prelevări de probe şi efectuarea de analize pentru o serie de
poluanţi consideraţi relevanţi pentru activităţile desfăşurate pe platforma industrială Cuprom. Zonele investigate,
respectiv punctele de prelevare a probelor au fost asociate surselor potenţiale de poluare, în conformitate cu
prevederile OM 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu.
Investigaţiile efectuate în această perioadă au pus în evidenţă urmatoarele surse potenţiale de poluare:
- manipularea necorespunzătoare a materiilor prime începând cu faza de recepţie,
- încărcare/descărcare, depozitare temporară, intrare în fluxul tehnologic, a produselor intermediare şi
a produselor finite rezultate;
- gestionarea necorespunzatoare a unor lichide cu potenţial de contaminare a solului şi a apei
subterane şi împrăştierea accidentală a acestora (motorină);
- colectarea şi transportul apelor uzate cu conţinut de poluanţi prin reţeaua internă de canalizare şi
infiltrarea acesteia în sol acolo unde apăreau fisuri în reţea;
- dezafectarea necontrolată a utilajelor, echipamentelor şi rezervoarelor supraterane şi subterane de
stocare;
- dezafectarea/demolarea necontrolată a altor echipamente tehnologice de pe restul amplasamentului
analizat.
16
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Activităţile de investigare desfăşurate în vederea elaborării prezentului Studiu de Fezabilitate au avut drept scop
pe de o parte verificarea veridicităţii studiilor precedente, iar pe de alta parte surprinderea schimbărilor survenite
pe amplasament în materie de poluare de la momentul la care acestea au fost efectuate, luând în considerare că
activitatea industrială pe amplasament s-a sistat începând cu anul 2009. Investigaţiile actuale, din lipsa de timp şi
fonduri, au constat în analiza documentaţiilor elaborate anterior, precum şi în inspecţii vizuale ale
amplasamentului.
SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CALITATEA SOLULUI AFERENT ZONEI DE NORD (ZONA 1)
La fel ca întreaga suprafaţă a incintei uzinale şi solul aferent zonei de nord este acid. Conform investigaţiilor
anterioare solul este constituit din amestecuri succesive de deşeuri industriale (concentrate, zguri, etc.), care au
contribuit la schimbarea de structură chimică, eterogenă şi granulometrică.
La nivelul anului 2006, cu ocazia întocmirii studiului de impact asupra mediului privind „Dezafectarea
instalaţiilor de producere a etilxantatului de sodiu şi a depozitului de sulfură de carbon”, au fost realizate
investigaţii asupra calităţii apei subterane şi a solului, care au constat atât în prelevarea unor noi probe precum şi
analiza rezultatelor obţinute în urma automonitorizărilor făcute de către compartimentul de mediu al fostei
societăţi Cuprom SA.
Rezultatele au evidenţiat următoarele:
- apa:
- apa subterană este cantonată în această zonă la adăncimi de până la 2 m;
- funcţie de locul de prelevare (puţ de hidroobservaţie) apa subterană prezintă un pH de la puternic acid
spre neutru;
- concentraţia metalelor grele în apă, raportată la normativul olandez privind apele subterane, depăşesc
valorile reglementate, în special Pb şi Cu;
- nu s-au înregistrat influenţe asupra calităţii apei subterane datorită producţiei de xantaţi;
- din punct de vedere al apelor de suprafaţă, zona de nord a incintei uzinale este traversată de râul Racoş,
râu tubat pe domeniul uzinal, care curge de la nord-est spre vest. La nivelul anului 2005 s-a evidenţiat,
prin analize de laborator, calitatea acestui curs de apă, atât la intrare pe amplasamentul uzinal cât şi la
ieşirea de pe acest amplasament. Astfel s-a pus în evidenţă o încărcare a acestui curs de apă cu metale
grele, încă de la intrarea acestuia pe domeniul uzinal. La ieşire de pe amplasament, respectiv în aval de
situl Cuprom, încărcarea cu poluanţi este diminuată, constatându-se totodată şi o corecţie uşoară a pH-
ului.
- sol/subsol:
- au fost prelevate probe de sol de la adâncimi diferite (0.05 m, 0.3 m si 2.5-3 m funcţie de foraj)
- solul aferent sitului uzinei, este un sol acid;
- s-a constatat o contaminare cu metale grele, în principal Cu, Pb şi Zn, în timp ce Cr şi Mn se situează sub
VLA reglementate de Ordinul 756/1997;
- prin amestecuri succesive de deşeuri industriale, concentrate, zguri, scăpări de acid sulfuric, solul şi-a
schimbat structura chimică, eterogenă şi granulometrică;
- datorită proceselor de scindare şi descompunere a poluanţilor care au loc în sol, concentraţia acestora se
reduce în timp.
BM 122-102
La ora actuală, pe zona de nord a sitului Cuprom, în lipsa activităţii industriale încă din anul 2009, se poate - Concentraţia Cu depăşeşte atât pragul de alertă, cât şi pragul de intervenţie. De asemea se constată o
observa pe alocuri o dezvoltare a vegetaţiei spontane. În aceste condiţii se poate vorbi de o atenuare naturală a depăşire a concentraţiei acestui element în incinta sitului, raportată la concentraţia determinată în proba
poluării sitului industrial, însă starea actuală privind concentraţia poluanţilor în sol poate fi stabilită numai în martor;
urma prelevării şi analizării unor probe de sol/subsol.
- Pb se situează peste limitele legale, depăşind pragul de alertă de 98 ori, pe cel de intervenţie de 9,8 şi de
4,83 ori valoarea determinată pentru proba martor.
SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CALITATEA SOLULUI AFERENT ZONEI DE SUD (ZONA 2) Aceste analize reflectă starea solului din incintă sitului la nivelul anului 2005, şi anume existentă unei poluări
“Studiul geotehnic” efectuat de P.M. GROUP TRADE S.R.L. Baia Mare în iunie 2005, a scos în evidenţă istorice datorate activităţilor industriale desfăşurate de-a lungul anilor pe acest amplasament.
următoarea structură litologică a solului din incinta S.C. Cuprom S.A., respectiv din zona sudică a sitului Pe întreaga suprafaţă a incintei uzinale, solul prezintă un caracter puternic acid, ca urmare a poluării remanente.
industrial:
Calitatea apelor subterane în zona de sud a platformei este similară zonei de nord, având valori scăzute ale pH-
- până la –1,40 m material umplutură ului ceea ce relevă o aciditate a acestora, precum şi încărcarea cu poluanţi de tipul metalelor grele. Această
- între –1,40 şi –2,60 m argilă nisipoasă, pietriş şi bolovăniş încărcare se datorează spălării de către apele subterane a solului poluat şi antrenarea de către acestea a
poluanţilor.
- între –2,60 m şi –3,00 m bolovăniş, nisip şi pietriş (formaţiune de terasă)
La fel ca în zona nordică a amplasamentului industrial, se constată o dezvoltare a vegetaţiei spontane. În aceste
Infiltraţiile de apă au fost interceptate între cotele -1,20 m şi -2,50 m, iar la unele foraje nu au fost interceptate condiţii se poate vorbi de o atenuare naturală a sitului industrial.
până la adâncimea de forare.
Pentru a caracteriza starea actuală a calităţii solului de pe amplasament, s-au analizat rezultatele probelor
prelevate cu ocazia acelui studiu geotehnic. Prelevarea a vizat zona de S-E a amplasamentului industrial. Tehnici de decontaminare a siturilor poluate cu metale grele
Pentru adâncimea de 30-50 cm concentraţiile elementelor urmărite se încadrează în următoarele limite: Metodele de depoluare cuprind întreaga gamă de tehnici menite să neutralizeze sau să blocheze fluxul de noxe
din sol. Atât în literatura de specialitate, cât şi în practică, au fost identificate următoarele tehnici care prezintă
Ordinul 756/97
eficienţă pentru înlăturarea elementelor poluante de tipul metalelor grele:
Nr. Element Val. max. Val. min. Prag de alertă pt. Prag de intervenţie pt.
U.M Inertarea sau solidificarea se bazează pe amestecul solului poluat cu anumite produse adjuvante în
crt. analizat determinată determinată folosinţă mai puţin folosinţă mai puţin -
sensibilă sensibilă scopul obţinerii unui material compozit solid, impermeabil şi nereactiv. Poluanţii nu sunt distruşi ci
1. Cu ppm 12 270 2450 250 500 doar imobilizaţi într-o matrice stabilă sau inertă.
2. Pb ppm 9800 1496 100 1000 - Solidificarea prin cimentare poate fi aplicată la decontaminarea solurilor poluate cu metale grele
3. Cr ppm 135 83 300 600 (Zn, Pb, As, Cd, Cu, etc.), testele de lixiviere a metalelor grele evidenţiind reducerea cu până la
4. Mn ppm 594,8 270,1 2000 4000 95% a cantităţii de substanţe lixiviate din solul cimentat faţă de solul netratat.
- Etanşarea constă în închiderea fizică a mediului contaminat printr-un sistem etanş de protecţie
De asemenea a fost prelevată cu acea ocazie şi o probă martor, de la cca 2 km din zona S-E. Valorile determinate format din pereţi, cuvertură şi eventual fund. Această tehnică de lucru este împrumutată de la
pentru această probă sunt prezentate în tabelul următor: izolarea rampelor de reziduuri menajere şi este folosită pentru izolarea siturilor şi a apelor
subterane contaminate.
Ordinul 756/97
Nr. Element Valoarea - Extracţia electrocinetică sau electroreabilitarea sitului contaminat - principiul metodei constă în
U.M. Prag de intervenţie pt.
Crt. analizat determinată Prag de alertă pt. folosinţă deplasarea controlată a poluanţilor în mediul subteran umed sub acţiunea unui câmp electric creat
folosinţă mai puţin
mai puţin sensibilă de doi electrozi. Aceasta este o metodă in-situ, ce permite decontaminarea simultană a solului şi
sensibilă
apei subterane, fiind aplicabilă numai pentru soluri umede (de la argile la nisipuri fine).
1. Cu ppm 485 250 500
2. Pb ppm 658 100 1000 - Extracţia acidă: se utilizează în cazul solurilor poluate cu metale grele şi este cunoscută în variantele
3. Cr ppm 60 300 600 in-situ şi on-situ. Acizii folosiţi în acest caz sunt: HCl, HNO3, H2SO4. Ca tehnică de lucru, zonele
4. Mn ppm 590,6 2000 4000 contaminate sunt impregnate cu acizi şi printr-un sistem de drenuri colectoare soluţia acidă
încărcată cu poluanţi este recuperată şi apoi depoluată.
Analizând rezultatele obţinute în urma analizelor rezultă următoarele observaţii:
- Spălarea fizico-chimică cu apă este destinată solurilor poluate cu metale grele şi uleiuri minerale.
- Cr şi Cu se încadrează în limitele legale, atât pentru pragurile de intervenţie cât şi pentru cele de alertă, iar Apa este utilizată drept solvent şi poluanţii solubili sunt dizolvaţi. Apa este colectată şi ulterior
comparativ cu proba martor, valorile determinate sunt de acelaşi ordin de mărime; depoluată, urmând a fi refolosită. Uzina funcţionează ca o buclă închisă.

17

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 - Biolixivierea sau leşierea bacteriană constă în extracţia prin solubilizare cu ajutorul bacteriilor a
elementelor metalice din solul contaminat. În acest caz poluanţii nu se distrug ci doar se creează
condiţii favorabile pentru separarea lor de mediul în care se află.
- Bioacumularea - grupează diferite mecanisme de asimilare cum ar fi absorbţia de particule,
transportul activ de ioni, complexarea sau precipitarea asociate cu acumularea poluanţilor de către
microorganisme în diferite organe ale plantelor. Principalii poluanţi care se pretează la acest tip de
depoluare sunt metalele grele. Acestea nu sunt distruse prin bioacumulare ci doar concentrate în
vederea unei distrugeri ulterioare prin alte metode.
Tehnica de remediere recomandată pentru reabilitarea sitului Cuprom
În ceea ce priveşte etapa de reabilitare, pentru selectarea alternativelor optime au fost luate în considerare
următoarele:
- refacerea factorilor de mediu afectaţi are ca obiectiv aducerea acestora cât mai aproape de starea
naturală, alegerea măsurilor de remediere şi reconstrucţie ecologică ţinându-se cont şi de categoria de
folosinţă propusă pentru viitor (industrială);
- obiectivele procesului de refacere constau în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament,
în izolarea sau decontaminarea ariilor contaminate, respectiv limitarea şi eliminarea posibilităţilor de
răspândire sau transfer a poluanţilor pe viitor;
- metodologia de refacere a mediului are la bază rezultatele investigaţiilor efectuate, bazate pe analiza
următoarele aspecte:
- caracteristicile şi funcţiile solului, a formaţiunilor şi apei freatice de pe amplasament; tipul şi
concentraţia poluanţilor, respectiv gradul de risc pe care aceştia îl implică; modalităţile de
transfer a poluanţilor în mediu;
- volumul solului poluat care necesită tratarea, adâncimea şi accesibilitate către acesta;
- obiectivele stabilite pentru refacerea amplasamentului şi intervalul de timp necesar pentru
atingerea acestora;
- raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere;
- destinaţia terenului după refacere şi posibilitatea utilizării acestuia.
Având în vedere caracteristicile sitului şi funcţiunile preconizate (zona industrială, respectiv parc industrial),
obiectivul major al remedierii a fost stabilit privind eliminarea riscurilor pentru sănătatea umană şi reducerea
riscului de contaminare viitoare a apelor subterane.
În ceea ce priveşte opţiunile fezabile de remediere în cazul amplasamentului analizat, a fost efectuată o evaluare
iniţială a tehnologiilor de remediere pe baza capacităţii de tratare a grupurilor de contaminanţi.
Tehnica de remediere propusă este o tehnică in-situ, iar pentru aplicare acesteia este necesar într-o primă fază
eliberarea amplasamentului de construcţiile avute în vedere spre demolare. Prin demolarea construcţiilor
existente şi aflate într-o stare de degradare avansată, pe amplasament se va interveni inclusiv la scoaterea din sol
a fundaţiilor acestora. Aceasta presupune o intervenţie în sol până la o adâncime de minim 50 cm. După
demolarea şi înlăturarea de pe întregul sit a cantităţii de deşeuri provenite din demolări, se va recurge la nivelarea
întregului amplasament.
În paralel cu aceste operaţiuni se va începe etapa de reabilitare efectivă a sitului.
18
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Ţinând cont de specificul zonei şi de activităţile ce se au în vedere a se desfăşura pe amplasament, tehnica de
depoluare a solului constă în aplicarea pe întregul sit industrial metodei de imobilizare a metalelor grele în sol,
astfel:
- pentru zonele destinate activităţilor economice ulterioare, se recomandă tratarea prin aplicarea unui
strat de carbonat de calciu sau piatră de var în vederea reducerii pH-ului solului, ceea ce va favoriza
reducerea solubilităţii metalelor grele înmagazinate în sol şi implicit reducerea dispersiei acestor
poluanţi în sol prin dizolvarea lor în apa subterană/ freatică.
- pentru zonele în care nu se prevăd construcţii, respectiv activităţi ulterioare (cu destinaţie spaţiu
verde), se recomandă aplicarea aceluiaş tip de tratare ca pentru zonele prevăzute cu construcţii şi
aplicarea la suprafaţă a unui strat de pământ fertil, care va fi vegetat. Pentru aceste zone se va
recurge practic la îmbinarea a două tehnici de remediere respectiv: imobilizarea poluanţilor în sol şi
fitoremedierea.
Reabilitarea sitului industrial presupune parcurgerea următoarelor etape:
- demolarea construcţiilor şi eliberarea solului/subsolului de fundaţiile acestora;
- nivelarea zonelor de lucru;
- aplicarea unui strat de corector pH (carbonat de calciu, piatră de var);
- aplicarea unui strat de pământ inert de min 30 cm;
- realizarea de platforme pietruite într-o primă fază până la ocuparea acestora de către agenţii
economici care îşi vor amenaja pe propria cheltuială platforme betonate;
- amenajarea de spaţii verzi şi vegetarea acestora.
Recomandarea acestei tehnici derivă atât din considerente ecologice, cât şi economice, astfel:
- amplasamentul, atât solul cât şi apa subterană, prezintă o aciditate ridicată. Este cunoscut faptul că
metalele grele, principalii poluanţi ai sitului analizat, prezintă solubilitate ridicată la valori ale pH-ului scăzute,
respectiv la un pH acid;
- carbonatul de calciu reprezintă un aşa numit corector al pH-ului. Aducerea acestui indicator cât mai
aproape de valori neutre sau chiar bazice va favoriza insolubilitatea metalelor în sol, respectiv apa, fixând
poluantul în mediu (solul);
- luând în considerare ca anumite specii de plante prezintă o afinitate pentru metale, pentru zonele cu
destinaţie spaţiu verde sau spaţiu liber de construcţii, se recomandă aplicarea fitoremedierii. Aceasta este o
tehnică inovatoare şi puţin costisitoare în care se exploatează plantele ce posedă proprietăţi care le permite a
concentra, degrada sau transforma poluanţii. Plantele reţin poluanţii în rădăcini sau frunze. La maturitate acestea
se recoltează, urmând a fi incinerate şi utilizate drept biocombustibil. Se interzic culturile care urmează a fi
consumate de om sau animale. Se cunoaşte faptul că accesibilitatea metalelor grele (principalii poluanţi ai solului
pentru situl industrial analizat), pentru plante este determinată de o serie de factori edafici între care cei mai
pregnanţi sunt textura, reacţia solului (dată de valori ale pH-ului mai mici de 6.5 unit. pH), conţinutul în materie
organică al solului, capacitatea de schimb cationic şi drenajul solului (în medii cu exces de umiditate). Metalele
grele au însuşirea de a-şi modifica starea de oxidare, formând hidroxizi greu solubili cât şi compuşi complecşi cu
o mare afinitate pentru sulfuri. În aceste condiţii, prin aplicarea pe sol a unui strat de pământ fertil şi plantarea de
vegetaţie cu valoare energetică ridicată, cu afinităţi pentru metalele grele, se poate reduce concentraţia
elementelor chimice din sol. Atât toleranţa plantelor cât şi rezistenţa solului la acest tip de poluare sunt definite
funcţie de specificul ecologic şi capacitatea de adsorbţie din cadrul fiecărui biotop. Această metodă prezintă
avantajul important că permite remedierea solului in situ, fără a perturba prea mult mediul.
BM 122-102
 - costurile aplicării acestor tehnici sunt relativ reduse.
În cadrul scenariilor tehnico-economice abordate, clădirile existente care rămân pe amplasament se găsesc pe
zona nordică a amplasamentului (amenajată similar în ambele variante), cu excepţia coşului de dispersie care se
propune a fi reabilitat în varianta 2.
Clădirile propuse spre păstrare au fost alese datorită stării lor de conservare care permite refuncţionalizarea lor. A
contat de asemenea criteriul valorii arhitecturale specifice epocii în care au fost construite, în dorinţa de a păstra
o memorie a locului, exemple fiind vechea clădire CET sau hala pentru table, ţevi şi laminate de plumb şi coşul
aferent, clădiri finisate la exterior cu cărămidă aparentă.
O componentă extrem de importantă a viitoarei amenajări o constituie accesibilitatea, care presupune
modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere şi feroviare existente.
Singurul acces la platforma industrială este asigurat în prezent dinspre vest din strada Electrolizei, care
acţioneaza ca o barieră cu intersecţii în T faţă de străzi precum Luminişului şi Horea, trasee de legătură pe
direcţia est vest cu ţesutul oraşului.
La est platforma este delimitată de traseul căii ferate industriale, fără posibilităţi de acces rutier.
La sud şi nord străzile Oborului şi Vasile Lucaciu se găsesc la distanţe care ocolesc amplasamentul (cca. 1,5 km
între ele), fără posibilitate de legătură cu acesta.
În această situaţie, ţinând cont şi de creşterea considerabilă a traficului în viitor datorită multitudinii de funcţiuni
Fig. 1 Harta zonei Baia Mare Est
propuse, vor fi necesare atât lucrări de corectare a prospectului unor străzi existente (Electrolizei, Oborului)
alături de crearea de trasee noi, precum prelungirea spre est a străzilor Luminişului şi Horea. Acestea se propun a b. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
se realiza cu 4 benzi carosabile, spaţii verzi de aliniament şi trotuare pietonale pe ambele părţi. Prelungirea celor
două străzi amintite se va face prin traversarea amplasamentului, cu legătură directă spre intrarea în Tăuţii de Terenul pe care urmează a fi realizată infrastructura destinată utilităţilor publice şi pe care urmează a fi realizate
Sus. Aceste traversări se vor face cu treceri denivelate peste traseul căii ferate ăi vor asigura accesibilitatea clădirile industriale sau cele de servicii este situat intravilan, în raza teritoriului administrativ al municipiului
dinspre est. Pentru asigurarea fluidităţii traficului se propun sensuri giratorii la intersecţiile principale. Baia Mare.
Celelalte trasee din interiorul platformei se propun cu două benzi carosabile, spaţii verzi de aliniament şi trotuare În anul 2007 au apărut primele idei privind iniţierea constituirii unei societăţi - administrator pentru înfiinţarea
pietonale pe ambele părţi. Acestea se vor dezvolta pe direcţii est-vest şi nord-sud asigurând un caroiaj cu parcele unui Parc Industrial şi Tehnologic în zona Platformei Industriale S.C. Cuprom S.A., care s-au concretizat prin
rectangulare, uşor de mobilat cu funcţiuni specifice. Pentru fluiditatea traficului, intersecţia dintre prelungirea Scrisoarea de Intenţie a Societăţii Comerciale CUPROM S.A. nr. 1909/06/12/2007, precum şi Hotărârea
străzii Luminişului cu traseul nord-sud de la limita estică a platformei se propune cu denivelare. Consiliului Local nr. 422/2007 pentru utilizarea platformei în scopul constituirii Parcului Integrat.
Spaţiile de parcare sunt concepute grupat, două platforme în partea vestică a amplasamentului cu acces din strada În prezent, din punct de vedere juridic terenul este deţinut de Piraeus Leasing 65,3%, Bancpost 14,3%, Raiffeisen
Electrolizei şi o platformă în partea estică, în vecinătatea căii ferate. În aceste zone se vor asigura şi parcările Bank 0,7% şi Cuprom 19,7%.
pentru vehicolele cu acţionare electrică ce vor circula în incintă, pentru asigurarea transportului ecologic pe La iniţiativa Municipiului Baia Mare, se elaborează prezentul Studiu de fezabilitate, ale carui concluzii pot să
platformă. Spaţiile de parcare proprii fiecărui investitor se vor amenaja de către aceştia pe siturile proprii. constituie un punct de plecare pentru constituirea unei asocieri prin care o echipă managerială se poate ocupa de
O importantă cale de accesibilitate va fi pe calea ferată, care în viitor se va transforma într-o cale ferată urbană amenajarea şi administrarea viitorului parc industrial.
pentru transportul în comun. În acest scop, în zona centrală a părţii estice a parcului se propune construirea unei
staţii, o gară urbană care să deservească întrega zonă de est a oraşului.

3. Date tehnice ale investiţiei

a. Zona şi amplasamentul
Zona Industrială Baia Mare Est face parte din zonele industriale ale oraşului Baia Mare care vor fi definite prin
noul PUG ca fiind zone propuse doar pentru activităţi industriale, de servicii şi comerciale, zonele rezidenţiale
vor fi limitate strict la vecinătăţile acestor areale, în acest mod neîncurajându-se funcţii mixte în acelaşi areal.
Proprietăţile sunt majoritar private.

19

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 c. Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/ Muntele Gutîi, în sud-est se deschide spre Depresiunea Copalnicului, spre sud limita fiind formată de masivul
extravilan cristalin Preluca, iar spre vest de Culmea Codru.

După cum s-a mai menţionat, platforma Cuprom propusă spre amenajare pe o suprafaţă de 550.600 mp se Fundamentul cristalin în această zonă este format din sisturi cuartitice şi clorito-sericitoase aparţinând Seriei de
găseşte în intravilan şi urmează a fi destinată conform regulamentului de urbanism unor funcţiuni specifice Preluca.
unităţilor teritoriale de referinţă încadrate în categoria Apt_r- subzona parc de activităţiîin zone de Sedimentarul preneogen aparţine unităţilor flişului transcarpatic şi este constituit din depozite paleogene dispuse
restructurare. în pânze de sariaj cu grosimi de peste 1000 m. Ele sunt reprezentate prin depozite de fliş grezos atribuite Pânzei
de Petrova.(Sandulescu 1986)
Condiţiile de amplasare a viitoarelor clădiri şi amenajări se va face în condiţiile respectării regulamentului de Molasa neogenă este reprezentată prin depozite terigene şi vulcano-sedimentare, care pe baza conţinutului de
urbanism prezentat în extras la cap. 2 b. faună şi microfaună au fost atribuite Badeninului, Sarmatianului şi Pannonianului. Apar pe suprafeţe mai extinse
pe rama sudică a eruptivului neogen (depresiunea Baia Mare) şi sunt constituite din conglomerate, gresii, marne,
Bilanţul suprafeţelor propuse spre amenajare în studiul de fezabilitate sunt următoarele: argile, secvenţe vulcano-sedimentare.
Sedimentul cuaternar specific îl formează depozitele deluvial-coluviale cu blocuri de andezite care debordează
Varianta 1
versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare, versantul de nord al crestei muntelui Gutîi şi corpul
- platforme cu construcţii care se păstrează 92.000 mp subvulcanic Satra.
- platforme libere de construcţii 240.000 mp
Din analiza studiilor geotehnice efectuate în decursul anilor se observă o variaţie importantă a caracteristicilor
- străzi cu 4 benzi 31.200 mp geotehnice ale terenurilor din diferite zone. În regiunile mai înalte, deluroase, terenul are, în general stratificarea
- străzi cu 2 benzi 33.500 mp caracterizată de următoarea succesiune 40-50 cm de sol vegetal argilos, urmat de un strat de deluviu argilos-
nisipos cu o grosime de circa 4,00 m, în masa căruia sunt prinse fragmente de rocă de diferite dimensiuni iar sub
- platforme, parcaje 47.700 mp acest deluviu o zonă de andezite alterate. Aceste zone prezintă risc de pierdere a coeziunii şi stabilităţii rocilor
- trotuare 22.600 mp din stratele superioare.
- spaţii verzi 83.600 mp
Din punct de vedere chimic apa freatică prezintă agresivitate asupra betoanelor.
Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost executate trei sondaje manuale prin penetrarea
Varianta 2
dinamică cu con.
- platforme cu construcţii care se păstrează 92.000 mp Coloana litologică are următorul profil faţă de cota terenului:
- platforme libere de construcţii 248.500 mp S790
+/-0,00-1,40 m material de umplutură
- străzi cu 4 benzi 21.600 mp -1,40 –2,60 m argilă nisipoasă, plastic consistent, pietriş şi bolovăniş
- străzi cu 2 benzi 46.600 mp -2,60 –3,00 m bolovaniş, nisip şi pietris (formaţiune de terasă)
La adâncimea de –2,50 m au apărut înfiltraţii de apă.
- platforme, parcaje 31.300 mp S791
- trotuare 29.000 mp +/-0,00-1,30 m material de umplutură
-1,30 –2,00 m argilă nisipoasă, plastic consistent, pietriş şi bolovăniş
- spaţii verzi 81.600 mp
-2,00 –2,40 m bolovăniş, nisip şi pietriş (formaţiune de terasă)
d. Studii de teren Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat.
S792
+/-0,00-1,00 m material de umplutură
Studiul topografic – este prezentat în planşa Plan de situaţie existent topo – cadastru (scara 1 : 2000), unde sunt -1,00 –1,60 m argilă nisipoasă, plastic consistent, pietriş şi bolovăniş
evidenţiate cotele topografice ale terenului şi contururile clădirilor existente, suprapuse peste parcelele -1,60 –2,00 m bolovăniş, nisip şi pietriş (formaţiune de terasă)
cadastrale, cu evidenţierea construcţiilor propuse spre păstrare.
La adâncimea de –1.20 m au apărut înfiltraţii de apă.
Studiul geotehnic
Presiunea convenţională,are următoarele valori pentru :
Din punct de vedere geografic, oraşul Baia Mare, aparţine Depresiunii Baia Mare, care este o zonă coborâtă cu -argilă nisipoasă 165 kPa
altitudinea medie de 200 m. Situată în partea de vest a judeţului depresiunea se limitează la est şi nord cu -formaţiune de terasă 325 kPa.

20

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Din punct de vedere al protecţiei seismice, Normativ P100 municipiul Baia Mare este situat în zona E cu
coeficietul Ks=0,12 şi perioada de colţ Tc=0,7 sec.
Adâncimea de îngheţ ,STAS 6054-77 este de –0,90 m faţă de cota terenului.
Conform Normativului P70-79 (în cazul fundării pe P.C.U.M.);
-valoarea indicelui de contracţie-umflare Icu fiind cuprinsă între 0 şi 1, sunt posibile atât fenomene de contracţie
cât şi fenomene de umflare.
-adâncimea de fundare se recomandă a fi de 2,00 şi nu mai mică de 1,50 m.
-în cazul în care proiectantul stabileşte fundarea la adâncimi diferite pentru unele părţi de construcţie se vor
prevedea rosturi de tasare, căutându-se ca diferenţă de adâncime între fundaţiile alăturate să fie cât mai mică
(până la 0,50 m).
Se recomandă :
- trotuare etanşe în jurul clădirilor, cu lăţimea de minim 1,00 m pe un strat de pământ stabilizat (20 cm), cu pantă
de 5 % spre exterior.
-evacuarea apelor superficiale
-evitarea stagnării apelor la mai puţin de 10 m de construcţie.
-evitarea plantării sau menţinerii de pomi, arbori, arbuşti sau plante perene la o distanţă de 3,00-5,00 m de
construcţie.
-anexele clădirilor (scări, terase, etc.) vor fi fundate de regulă la aceeaşi adâncime cu construcţia, pentru evitarea
degradării lor.
-în cazul fundării la o adâncime cuprinsă în zona de variaţie sezonieră a umidităţii se vor lua şi alte măsuri
speciale stabilite de către proiectant.
Conform lucrării „Fundaţii şi procedee de fundare”, Iacint Manoliu, la fundarea pe terenuri contractile se
recomandă :
- adâncimea de fundare să fie de minim 1,50 m
- în cazul respectării adâncimii minime de fundare se prevăd măsuri care să prevină degradarea construcţiilor:
secţionarea clădirii şi a fundaţiei în tronsoane de maxim 50 m prin rosturi de tasare; conductele purtătoare de apă
care intră şi ies din clădiri trebuie prevăzute la traversarea zidurilor sau fundaţiilor cu racorduri elastice şi etanşe
şi să fie montate aparent, uşor accesibile pentru control şi reparaţii; evitarea stagnării apelor de suprafaţă la
distanţe mai mici de 10 m în jurul construcţiei.
- realizarea sub fundaţie a unui strat continuu de pietriş cu rol în mărirea portantei şi asigurarea drenajului apelor.
- dacă nu se respectă adâncimea minimă, iar fundaţia se face în zona de variaţie sezonieră a umidităţii, pe lângă
măsurile arătate mai sus se adoptă unele măsuri speciale: mărirea presiunii efective pe talpa fundaţiei pentru a
compensa presiunea de umflare a pământului; prevederea unor măsuri constructive care să permită preluarea
împingerilor sau tasărilor neuniforme provocate de procesul umezire-uscare a terenului (centuri de beton armat
continue pe întreaga lăţime a pereţilor exteriori şi interiori, portanţi sau neportanţi, plasate la fiecare nivel al
construcţiei începând cu soclul.
- coborârea cotei de fundare sub limita variaţiilor sezoniere de umiditate poate fi înlocuită, în urma unei analize
tehnico-economice, cu o pernă de nisip compactat având greutatea volumică în stare uscată de cel puţin 1,55 t/m.
La amplasarea noilor clădiri se vor efectua studii geotehnice individuale, pentru optimizarea şi adaptarea corectă
la teren în fiecare situaţie în parte.
21
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
e. Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului
de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime
pentru abordare
Referitor la construcţii, prin prezentul studiu sunt prevăzute două tipuri de lucrări:
- construcţii noi, specifice proiectului
- reabilitarea unora din construcţiile existente, prevăzute a fi păstrate în scopul proiectului.
Construcţii noi
Pentru amplasarea construcţiilor noi în cadrul viitorului parc eco-industrial se impune elaborarea unui Plan
Urbanistic Zonal PUZ în momentul concretizării parametrilor investiţiei.
Noile construcţii şi amenajări vor respecta condiţiile generale din Regulamentul general de urbanism şi cele
specifice impuse prin PUZ.
Prin Studiul de fezabilitate facem următoarele recomandări:
- se vor respecta principiile de abordare a sitului şi accesibilităţii acestuia din prezentul SF
- se vor respecta zonele mari funcţionale propuse
- se vor respecta propunerile noilor trasee stradale
- construcţiile noi vor avea volumetrii cu arhitectură contemporană, adaptată funcţiunii
- mobilarea prelungirii străzii Luminişului se va face cu funcţiuni specifice comerţului în spaţii de
prezentare
- construcţiile care mobilează strada Electrolizei vor fi reprezentative, cu o tratare estetică adecvată, fiind
posibil un regim de înălţime până la P+10 în zona rezervată sediilor de birouri şi spaţiilor de cazare.
- În varianta 2, cu păstrarea coşului de dispersie, zona din jurul acestuia poate face obiectul unui concurs de
arhitectura.
Pentru a susţine recomandările anterioare, se anexează în prezentul SF simulări 3D cu propuneri de mobilare a
viitorului parc industrial în cele două variante studiate.
Reabilitare construcţii existente
Pentru construcţiile care se menţin, reabilitarea presupune aducerea la o stare în care să poată fi utilizate pentru
sedii de firme, birouri, etc. Aceasta include activităţi de reparaţii structurale, acoperişuri, inlocuire tâmplărie
ferestre şi geamuri de tip termopan, înlocuire/reparaţii instalaţii sanitare şi electrice, termoizolare exterioară,
finisaje şi vopsiri.
Reabilitare coş de fum 350 m (scenariul 2)
În cadrul scenariului 2, în care coşul de 350 m este integrat în noua arhitectură, trebuie avute în vedere
următoarele activităţi: reabilitarea exterioară a coşului, reabilitare interioară, urmărirea comportării în timp a
coşului pentru: fundaţie, suprastructură, protecţie anticorozivă, instalaţii electrice şi automatizare.
Reabilitare exterioară coş
În vederea remedierii deteriorărilor structurii şi refacerea protecţiei anticorozive la suprafeţele de beton se
impune:
BM 122-102
 - curăţirea suprafeţei din beton a coşului, prin îndepărtarea peliculelor neaderate şi slab aderate prin
răzuire, buceardare, periere mecanică cu peria de sârmă;
- desprăfuirea întregii suprafeţe ale coşului;
- repararea zonelor care prezintă goluri, pori, segregări, cu ajutorul unor mortare fluide tip IZOCOR MI.
Se recomandă aplicarea mortarului fluid IZOCOR MI1 (cu rol de amorsă şi strat de aderare) iar
mortarele IZOCOR MI2 – MI4 (cu rol de refacerea şi nivelarea golurilor).
- aplicarea protecţiei anticorozive, se recomandă aplicarea unor protecţii peliculare pe întreaga suprafaţă
exterioară de beton a coşului, după cum urmează:
- două straturi amorsă IZOCOR DT1;
- două - trei straturi, pelicule de vopsea IZOCOR R1, ultimul strat de vopsea este de culoare
maron cu excepţia balizajului reprezentat prin benzi alternative de culoare roşie, respectiv albă.
În vederea remedierilor şi refacerii protecţiei antocorozive a confecţiilor metalice se recomandă aplicarea
următorului sistem de protecţie :
- două straturi grund alchidic IZOCOR GA;
- trei straturi epoxi - gudron IZOCOR HT.
Peliculele de protecţie ce urmează a fi aplicate sunt obţinute din vopseluri monocomponente care sunt uşor de
aplicat chiar şi în condiţii de ancorare în corzi a celor ce urmează să efectueze această lucrare. Penru realizarea
acestor lucrări se va apela la serviciile unor alpinişti.
Sistemele de protecţie recomandate sunt conform documentaţiei “Urmărirea comportării în timp şi efectuarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la coşul de dispersie gaze H = 351.50m” elaborată de S.C. GIP GRUP SA
Bucureşti, în 1999.
Reabilitare interioară coş
Pentru a da o altă destinaţie coşului se va demola zidăria anticorozivă din interiorul coşului. Această zidărie este
realizată din cărămizi de gresie fasonate, cu grosimea zidăriei de 250 mm până la cota +130.00 m şi cu grosimea
zidăriei de 125 m până la cota +350.00 m. După demolarea zidăriei anticorozive se va reabilita suprafaţa
interioară din beton.
În vederea remedierilor şi refacerii protecţiei antocorozive la suprafeţele de beton din interiorul coşului se
impune :
- curăţirea suprafeţei din beton a coşului, prin îndepărtarea peliculelor neaderate şi slab aderate prin
răzuire, buceardare, periere mecanică cu peria de sârmă;
- desprăfuirea întregii suprafeţe ale coşului;
- repararea zonelor care prezintă goluri, pori, segregări, cu ajutorul unor mortare fluide tip IZOCOR MI.
Se recomandă aplicarea mortarului fluid IZOCOR MI1 (cu rol de amorsă şi strat de aderare) iar
mortarele IZOCOR MI2 – MI4 (cu rol de refacerea şi nivelarea golurilor).
- aplicarea protecţiei anticorozive, se recomandă aplicarea unor protecţii peliculare pe întreaga suprafaţă
interioară de beton a coşului cu un strat de vopsea IZOCOR HT.
Urmărirea comportării în timp a coşului
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde
ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare
22
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
specifice, în scopul menţinerii cerinţelor. Urmărirea comportării în timp a coşului de dispersie se efectuează
periodic, cel puţin o dată la an. De asemenea, se va face după orice eveniment ce poate afecta coşul: cutremur,
explozie, inundaţie, furtuni foarte puternice, alunecari de teren.
Pe baza constatărilor făcute în urma verificării, beneficiarul va hotărâ măsurile ce trebuie luate, şi anume:
- în cazul în care deficienţele constatate sunt de mică importanţă, se vor lua măsuri pentru remedierea lor;
- în cazul în care deficienţele constatate sunt importante şi pot afecta rezistenţa şi stabilitatea coşului, se va
anunţa proiectantul, care înpreună cu beneficiarul va stabili ce măsuri trebuie luate.
Intervenţiile şi reparaţiile curente ce se execută la coş vor fi trecute în procese verbale care vor fi anexate la
cartea tehnică a construcţiei.
Urmărirea comportării în timp a fundaţiei coşului
Având în vedere interacţiunea structura - fundaţie - teren de fundare şi importanţa preluării sarcinilor din
construcţie către terenul de fundare, un obiectiv important îl constituie urmărirea deformaţiilor terenului de
fundare şi interpretarea rezultatelor. Măsurarea deformaţiilor terenului de fundare, respectiv a tasărilor şi a rotirii
fundaţiei se face utilizând mărcile de tasare, reperii de adâncime şi reperele fixe.
- mărcile de tasare de la coş s-au prevăzut pe soclul coşului în număr de patru bucăţi, dispuse la 90°
pe conturul acestuia, la o înălţime de 80 cm de la teren;
- reperele de adâncime, tot patru bucăţi sunt amplasate lângă fundaţia coşului, plantaţi la adâncimi de
-10.00 m; -20.00 m; -30.00m si -40.00;
- reperele fixe sunt amplasate în afara zonei de influenţă a construcţiei, în aşa fel încât ele să nu fie
deformate sau distruse în timp şi să permită viza directă la cât mai multe reperi mobili.
Urmărirea comportării în timp a suprastructurii
Suprastructura coşului de dispersie este alcătuită din soclu din beton până la cota +45.00 m, perete tronconic
glisat din beton între cota +45.00 m şi +350.00 m şi grinzile inelare – radiale executate odată cu glisarea din 10
m în 10 m pe toată înălţimea coşului. Pe aceste grinzi se reazămă tubul de zidărie antiacidă din interiorul coşului.
Urmărirea comportării suprastructurii coşului se face vizual şi prin măsurători. Verificările care se fac au ca scop
observarea următoarelor date:
- înclinarea coşului;
- apariţia fisurilor: mărimea lor, poziţia, frecvenţa pe suprafaţa de beton, forma fisurilor, direcţia de
fisurare;
- acoperirea cu beton a armăturilor;
- starea betonului, în special în zona de îmbinare a soclului cu peretele coşului şi în zona de rezemare
a grinzilor inelare – radiale pe peretele coşului;
- săgeţile grinzilor inelare – radiale;
- apariţia de dislocări de betoane;
- apariţia de dislocări de piese metalice înglobate;
- apariţia petelor de rugină pe beton şi cauza apariţiei lor.
La scările şi platformele interioare şi exterioare verificările se vor face şi ele cu mare atenţie, întrucât ele asigură
accesul atât la interior cât şi la exterior pe toată înălţimea coşului şi trebuie să o facă în deplină siguranţă pentru a
se evita accidentările. Se vor urmări următoarele:
BM 122-102
 - aspectul general, să nu aibă deformaţii, deplasări, slăbiri ale şuruburilor sau sudurilor, fisurilor şi
rupturilor în elementele componente;
- fixarea scărilor în pereţi, fixarea platformelor pe elementele de susţinere;
- balustradele de protecţie trebuie să fie bine fixate, să nu aibă jocuri, prinderi rupte, deformări.
Urmărirea comportării în timp a protecţiei anticorozive
Suprastructura coşului de dispersie în exterior (soclu din beton şi perete tronconic glisat din beton) şi confecţiile
metalice exterioare (scări şi platforme exterioare) au fost protejate anticoroziv. Soluţia de protecţie anticorozivă
pentru elementele din beton armat şi confecţiile metalice a fost stabilită pe baza temei de proiectare, iar pe
parcursul execuţiei au fost făcute înlocuiri ale unor materiale, deoarece furnizorii de produse şi-au diversificat
produsele cu caracteristici superioare. Urmărirea comportării a protecţiei anticorozive se face vizual şi prin
măsurători. Verificările care se fac au ca scop observarea următoarelor date:
- apariţia exfolierii protecţiei anticorozive;
- desprinderea peliculelor neaderate şi slab aderate cu beton.
Suprafaţa exterioară din beton a coşului a fost protejată cu trei straturi de vopsea, ultimul strat de vopsea este de
culoare maron cu excepţia balizajului reprezentat prin benzi alternative de culoare roşie, respectiv albă.
Urmărirea instalaţiei electrice şi a automatizării
Periodic, şi de fiecare dată când se execută reparaţii la coş, se vor realiza şi verificări la instalaţia de paratrăsnet.
La instalaţia de paratrăsnet se verifică:
- elementele componente ale instalaţiei: elemente de captare, elemente de coborâre şi priza de
pământ;
- integritatea tijelor metalice de la vârful coşului care preiau direct curentul trăsnetului;
- continuitatea elementelor de coborâre (conductele metalice şi scara metalică) şi elementele de legare
(suduri, şuruburi);
- funcţionarea prizei de pământ.
În vederea protecţiei circulaţiei aeronautice, în permanenţă se verifică balizajul de noapte şi obligatoriu se fac
verificări pe timp de ceaţă, viscol, furtună sau alte evenimente deosebite. La balizajul de noapte se verifică:
- funcţionalitatea instalaţiei de balizaj, prin schimbarea ori de câte ori se ard becurile speciale, care
sunt prevăzute la nivelul fiecărei platforme exterioare;
- starea cablurilor electrice a instalaţiei de balizaj de noapte, precum şi contoarele şi tablourile de
legătură la reţaua electrică generală, acestea din urmă fiind obligatoriu încuiate.
f. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
Situaţia actuală a racordurilor/branşamentelor pentru utilităţile existente pe amplasamentul CUPROM Baia
Mare este următoarea:
Alimentarea cu energie electrică – este realizată din staţia Horea până în staţia de conexiuni SC2 existentă pe
amplasament. Din staţia de conexiuni SC2 s-a realizat întreaga distribuţie de energie electrică spre posturile de
transformare de pe întreg amplasament. În staţia de conexiuni SC2 se poate instala o putere de aproximativ 10
MW.
23
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Alimentarea cu gaz metan – este realizată din conducta de presiune medie Dn400, prin intermediul a 2
branşamente şi 2 staţii de reglare-măsurare, respectiv printr-un branşament de OL Ø219x6 mm, L=10 m la
SRM1 având Qmax=4000 mc/h şi un alt branşament de OL Ø159x6 mm, L=76 m la SRM2 având Qmax=4000
mc/h.
Alimentarea cu apă potabilă – este realizată din reţeaua orăşenească de pe str. Electrolizei cu racord în faţa
Cantinei printr-o conductă de oţel zincat Ø200 mm, contorizată, debitul de apă disponibil fiind de aproximativ
350 mc/h.
Alimentarea cu apă industrială – este asigurată din conducta de OL Dn800 mm, de la nodul de presiune, din
partea nord-estică a amplasamentului, prin intermediul a 2 branşamente de Dn720 situate în partea estică a
amplasamentului. Prin fiecare branşament se poate asigura un debit de aproximativ 1500 mc/h, la presiunea de
aproximativ 6 bar.
Canalizarea pluvială – apele meteorice de pe amplasamentul Cuprom sunt colectate şi vehiculate spre un bazin
decantor existent în partea nord-vestică a amplasamentului de unde sunt evacuate în reţeaua orăşenească printr-o
conductă Dn1000 mm.
Canalizarea menajeră – existentă pe amplasamentul Cuprom este nefuncţională, fiind colmatată în proporţie de
90%. Pe amplasamentul Cuprom au existat racorduri spre canalizarea menajeră orăşenească.
Canalizarea chimic impură – apele chimic impure generate pe amplasamentul Cuprom au fost colectate şi
vehiculate spre staţia SENAE existentă, unde au fost tratate şi neutralizate iar apoi vehiculate spre bazinul
decantor în care se colectau şi apele meteorice.
Situaţia propusă a racordurilor şi branşamentelor pentru utilităţi
Alimentarea cu energie electrică - 6kVa noii investiţii se va face din staţia electrică HOREA 2 printr-un racord
subteran în cablu de medie tensiune până la noua staţie de conexiuni ce va fi amplasată în centrul de greutate al
zonelor de alimentare. Noua staţie va fi dimensionată cu aparataj ce suportă o putere instalată de cca. 10MW.
Pentru alimentarea fiecărei parcele cu energie electrică cu puteri instalate cuprinse între 300-500kW se vor monta
5 posturi de transformare compacte PTC 6/0,4kV. Fiecare post trafo va fi în anvelopă de beton şi vor fi echipate
cu celule de medie tensiune 6kV, transformatoare etanşe în ulei cu P=1600kVA şi tablou joasă tensiune 0,4kV.
Din tabloul general 0,4kV al fiecărui post se vor prevedea plecări în cablu subteran tip CYAbY dimensionat
corespunzător curentului transportat către tablourile principale ale fiecărui spaţiu. Tabloul principal al fiecărui
spaţiu va fi echipat cu întrerupător principal, unitate de măsură a energiei electrice şi plecări către coloanele
principale de alimentare.
Iluminatul stradal – se va realiza cu stâlpi metalici ce vor fi echipaţi cu panouri solare, lămpi de iluminat
economice şi sistem de acumulare a energiei electrice pentru autonomie în funcţionare.
Alimentarea cu gaz metan – se va realiza din staţia de reglare-măsurare SRM1 existentă, în partea vestică a
amplasamentului în zona Pavilionului Administrativ. Debitul de 4000 mc/h al staţiei de reglare-măsurare SRM1
va asigura debitele şi presiunile necesare funcţionării în bune condiţii a viitorilor consumatori de gaz metan de pe
amplasament. Din staţia de reglare-măsurare SRM1 se va realiza o reţea arborescentă subterană din conducte de
PE gaz până la limitele parcelelor. Reţeaua subterană se va realiza la cota -0,9 m faţă de cota terenului pe un pat
de nisip, deasupra acestuia punându-se o bandă avertizoare. Reţeaua va fi realizată din conducte cu diametre
cuprinse între Dn75 mm şi Dn280 mm, cu o lungime totată de aproximativ 2900 m. Pe reţeaua nou proiectată se
BM 122-102
vor prevedea elemente de închidere pe capătul fiecărui tronson, respectiv răsuflătoare conform normativelor în
vigoare.
Alimentarea cu apă potabilă – se va realiza din căminul apometru existent, în partea vestică a amplasamentului
în faţa cantinei. Din căminul apometru se va realiza o reţea arborescentă subterană din conducte de PE 80 până la
limitele parcelelor. Reţeaua subterană se va realiza la cota -0,9 m faţă de cota terenului pe un pat de nisip,
deasupra acestuia punându-se o bandă avertizoare. Reţeaua va fi realizată din conducte cu diametre cuprinse între
Dn75 mm şi Dn355 mm, cu o lungime totală de aproximativ 2500 m. Pe reţeaua nou proiectată se vor prevedea
elemente de închidere pe capătul fiecărui tronson. Calculul de apă s-a făcut ţinând cont de necesarul aproximativ
de apă pentru fiecare parcelă (necesarul de apă pentru obiectele sanitare, necesarul de apă pentru stingerea
incendiilor din interiorul clădirilor, etc).
Alimentarea cu apă industrială – se va realiza din conducta de OL Dn800 existentă, în partea nord-estică a
amplasamentului. Din aceasta se va realiza o reţea arborescentă subterană din conducte de PE 80 până la limitele
parcelelor. Reţeaua subterană se va realiza la cota -0,9 m faţă de cota terenului pe un pat de nisip, deasupra
acestuia punându-se o bandă avertizoare. Reţeaua va fi realizată din conducte cu diametre cuprinse între Dn110
mm şi Dn400 mm, cu o lungime totală de aproximativ 3700 m. Pe reţeaua nou proiectată se vor prevedea
elemente de închidere pe capătul fiecărui tronson, respectiv hidranţi supraterani. Calculul de apă industrială s-a
făcut ţinând cont de necesarul aproximativ de apă pentru fiecare parcelă respectiv a necesarului de apă pentru
hidranţi exteriori. Reţeaua de hidranţi exterioară a fost dimensionată astfel încât fiecare punct de pe amplasament
să fie atins de minim un jet de apă considerând raza de acţiune a fiecărui hidrant de 120 m. Hidranţi supraterani
vor fi poziţionaţi la 2 m de bordura părţii carosabile. Prin racordul la conducta de OL Dn800 mm vor fi asigurate
debitele şi presiunile necesare funcţionării în bune condiţii a hidranţilor exteriori, respectiv a consumatorilor de
apă industrială.
Canalizarea pluvială – apele meteorice de pe amplasament vor fi colectate şi vehiculate spre un cămin de racord
care va fi situat în partea nord-vestică a amplasamentului, de unde apele vor fi evacuate în reţeaua orăşenească
printr-o conductă Dn1000 mm. Colectarea şi vehicularea apelor meteorice se va realiza prin intermediul gurilor
de scurgere, a căminelor respectiv a conductelor din PVC care vor forma o reţea arborescentă cu diametre
cuprinse între Dn200 mm şi Dn1000 mm. Reţeaua arborescentă va avea o lungime totală de aproximativ 3100 m.
Reţeaua arborescentă subterană se va realiza la cota -0,9 m (pentru conductele cu diametrele până la Dn400 mm)
până la -1,6 m (pentru conductele cu diametrele peste Dn400 mm) faţă de cota terenului pe un pat de nisip.
Dimensionarea reţelei s-a făcut ţinând cont de intensitatea de calcul a ploii, coeficientul de curgere a apei
meteorice respectiv a suprafeţei de calcul.
Canalizarea menajeră – apele meteorice de pe amplasament vor fi colectate şi vehiculate spre un cămin de
racord care va fi situat în partea vestică a amplasamentului în zona Pavilionului Administrativ, de unde apele
menajere vor fi evacuate în reţeaua orăşenească printr-o conductă Dn400 mm. Colectarea şi vehicularea apelor
menajere se va realiza prin intermediul căminelor respectiv a conductelor din PVC care vor forma o reţea
arborescentă cu diametre cuprinse între Dn160 mm şi Dn400 mm. Reţeaua arborescentă va avea o lungime totală
de aproximativ 2800 m. Reţeaua arborescentă subterană se va realiza la cota -0,9 m faţă de cota terenului pe un
pat de nisip. Dimensionarea reţelei s-a făcut ţinând cont de suma aproximativă a echivalenţilor de debit pentru
scurgerea aferentă obiectelor sanitare.
Canalizarea chimic impură – apele uzate industriale rezultate pe amplasament vor fi colectate şi vehiculate spre
o staţie de tratare-neutralizare ape, care va fi situat în partea nord-estică a amplasamentului, de unde apele tratate
vor fi evacuate în reţeaua pluvială nou proiectată pe amplasament. Vehicularea apelor uzate industrial se va
realiza prin intermediul conductelor din PE care vor forma o reţea arborescentă cu diametre cuprinse între Dn75
24
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
mm şi Dn250 mm. Reţeaua arborescentă va avea o lungime totală de aproximativ 2200 m. Reţeaua arborescentă
subterană se va realiza la cota -0,9 m faţă de cota terenului pe un pat de nisip.
g. Concluziile evaluării impactului asupra mediului
Preambul
În incinta S.C. CUPROM S.A. Bucureşti Sucursala Baia Mare s-au desfăşurat activităţi industriale încă din anul
1907. Din anul 1925 în incintă s-au desfăşurat cu preponderenţă activităţi metalurgice.
Activităţile desfăşurate de-a lungul timpului în incintă au lăsat o evidentă amprentă asupra calităţii
amplasamentului, în special asupra calităţii solului, subsolului şi a apei subterane.
Subasmentul incintei a suferit modificări calitative substanţiale pe parcursul timpului, în prezent, cel puţin pentru
adâncimi de până la 2 m, el fiind constituit din material antropic, adesea reprezentat de deşeuri din activităţile
metalurgice.
Pentru cea mai mare parte a suprafeţei amplasamentului materialele de umplutură utilizate în trecut pentru
nivelarea terenului se constituie în surse de poluare pentru subsol şi pentru apa subterană. Nu există nici o
evidenţă a locurilor în care deşeurile metalurgice au fost utilizate ca şi material de umplutură, iar o identificare a
tuturor acestor zone este dificil de realizat.
Activitatea S.C. CUPROM S.A. Bucureşti Sucursala Baia Mare din perioada 2000-2008 s-a restrâns mult faţă de
activităţile din perioadele anterioare, atât ca şi spaţii utilizate, cât şi ca diversitatea bazei de materii prime.
Restrângerea activităţii a fost urmată de măsuri de dezafectare pentru cea mai mare parte a instalaţiilor scoase din
uz, ceea ce a făcut ca o mare parte a potenţialelor surse active de poluare a amplasamentului să fie eliminate.
Datorită acumulărilor istorice de materiale poluante în sol, eliminarea acestor potenţiale surse de poluare se
reflectă mai puţin în actuala calitate a amplasamentului.
Existenţa pe amplasament a unor structuri subterane (reţele de canalizare, fundaţii, etc.) vechi, scoase din uzul
curent, nemarcate pe nici un plan de situaţie, creează, la rândul lor, o serie de dificultăţi în corelarea directă a
surselor de poluare cu efectul lor. Aceste structuri determină direcţii preferenţiale de migrare a poluanţilor sau
modificări locale în direcţia de curgere a apelor subterane, astfel încât nu întotdeauna poate fi făcută o legătură
imediată între valorile ridicate ale concentraţiilor de poluanţi şi o posibilă sursă de poluare.
Un exemplu concludent în acest sens este zona de amplasare a halei Electroliză unde, încă din anul 1999 (anul
privatizării societăţii şi al primelor investigaţii documentate privind calitatea solului şi al apelor subterane), în
unul din puţurile de hidroobservaţie au fost puse în evidenţă concentraţii de cupru şi sulfaţi deosebit de mari.
Poluarea apei subterane pare să fie locală, localizată pe o arie restrânsă, în puţurile de hidroobservaţie situate în
vecinătate (inclusiv în puţurile situate în aval de zona respectivă) concentraţiile de poluanţi fiind mult mai mici.
Pentru perioada 2000-2010 nu au fost identificate noi surse de poluare a solului, subsolului şi a apelor subterane,
faţă de sursele identificate anterior anului 2000.
Subasmentul incintei uzinale este alcătuit în cea mai mare parte din produse care reprezintă rezultatul acumulării
de-a lungul anilor a diferitelor deşeuri industriale (zguri, materiale de construcţie, deşeuri, materiale de
umplutură), solul natural fiind întâlnit doar pe suprafeţe restrânse. Solul incintei Cuprom SA este unul acid, acest
BM 122-102
lucru fiind pus în evidenţă încă din 1999, când au fost realizate primele investigaţii ample, cu ocazia întocmirii
bilanţului de mediu de nivel II. De la aceea dată, până în anul 2009 când activitatea industrială a încetat s-au mai
realizat investigaţii, care au evidenţiat aceaşi calitate a solului şi subsolului, ca urmare a lipsei activităţilor
intreprinse în scopul reducerii impactului asupra factorilor de mediu, respectiv a activităţilor de reabilitare a
sitului. Ca urmare, se poate vorbi în primul rând de o poluare istorică remanentă datorată activităţilor industriale
desfăşurate de-a lungul timpului pe acest amplasament.
În urma analizării probelor de sol de la diferite adâncimi efectuate în ultimii 10 ani se constată următoarele:
- la suprafaţă, poluarea solului este peste limitele admise pe întreaga suprafaţă a uzinei, poluarea fiind
foarte puternică în zona nordică datorită fostelor depozite de cenuşi de pirite.
- la adâncimea de 30 cm toată suprafaţa uzinală este poluată peste limitele admise, zonele cele mai afectate
fiind: zona depozitului de concentrate şi lipituri, zona halei de topire-convertizare şi a casturilor de răcire
lentă a zgurii
- la nivelul stratului de pietriş-bolovăniş poluarea depăşeşte valorile admise în zona halei electroliză, a
halei topirie şi a depozitului de concentrate
- la nivelul marnei poluarea depăşeşte limitele admise pe majoritatea suprafeţei cu excepţia zonei
pavilionului administrativ şi a depozitului de concentrate.
Situaţia existentă
Apă de suprafaţă
Singurul curs de apă de suprafaţă din apropierea amplasamentului este pârâul Racoş.
Cursul acestui pârâu traversează incinta S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare în partea de nord
est.
Pe toată lungimea parcursului său din incintă pârâul Racoş este canalizat. Canalizarea este realizată cu tuburi din
beton cu diametrul de 1300 mm şi are o lungime de cca. 300 m.
Calitatea pârâului Racoş la intrarea în incinta S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare este puternic
influenţată de activităţile care se desfăşoară în amonte de incinta analizată.
Rezultatele monitorizărilor efectuate de-a lungul anilor relevă faptul că activităţile din incinta S.C. CUPROM
S.A. Bucureşti Sucursala Baia Mare nu au avut influenţe asupra calităţii pârâului Racoş.
La o distanţă de cca. 1000 m faţă de limita de nord a incintei îşi are cursul râul Săsar, râu în care au fost
descărcate apele uzate (după ce în prealabil au fost tratate) rezultate din activitatea de la S.C. CUPROM S.A.
Bucureşti, sucursala Baia Mare., precum şi apele pluviale colectate de pe suprafaţa incintei.
Cursul râului Săsar este puternic afectat de activităţile miniere şi metalurgice care se desfăşoară în amonte de
municipiul Baia Mare.
Monitorizările periodice efectuate de SGA Maramureş nu au pus în evidenţă influenţe deosebite ale activităţii
S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare asupra calităţii râului Săsar.
Apă subterană
În forajele şi excavaţiile executate pe amplasamanetul S.C. CUPROM S.A. Bucureşti, sucursala Baia Mare, apa
freatică a fost interceptată la adâncimi cuprinse între 0,5 m si 4 m faţă de suprafaţa terenului.
Apa freatică este cantonată într-un strat de pietriş şi bolovăniş.
Direcţia predominantă de curgere a freaticului este de la est – sud – est la nord vest. Apa freatică are un caracter
ascensional, iar calitatea ei este evident afectată de activităţile desfăşurate atât pe amplasamentele situate în
amonte, cât şi de activităţile desfăşurate de-a lungul istoriei în incinta Cuprom.
25
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul propus
Investiţia privind reabilitarea sitului industrial Cuprom şi pregătirea acestuia pentru noi activităţi se înscrie în
preocupările actuale mondiale privind remedierea siturilor industriale.
Terenul pe care urmează a fi realizată investiţia nu aparţine unor arii protejate sau sitului Natura 2000. Urmare a
evaluării impactului asupra factorilor de mediu rezultă următoarele:
Factorul de mediu apă
Cât priveşte impactul potenţial asupra componentei hidrice ca urmare a desfăşurării activităţilor propuse
(demolare, remediere, pregătire pentru activităţi ulterioare), se poate menţiona că acestea implică un anumit risc
de contaminare a apei, în funcţie de tehnologiile aplicate. Se apreciaza că vor rezulta ape uzate încărcate din
punct de vedere fizic, cu materii în suspensie, precum şi ape încărcate chimic de la umectarea materialelor de
demolat. Trebuie menţionat că umectarea în etapa de demolare se va realiza numai în cazuri strict necesare,
utilizandu-se sisteme de pulverizare a apei, nu jet de apă, în acest sens reducându-se considerabil cantitatea de
apă utilizată şi infestată.
Prin organizarea de şantier necesară atât etapei de demolare cât şi etapei de amenajare funcţională pentru noi
activităţi, se vor căuta soluţii optime de protecţie a apelor de eventuale scurgeri şi infiltraţii de ape uzate.
Pe toată perioada de lucru, eventualele ape uzate generate pe amplasament vor fi colectate şi direcţionate către
staţia de neutralizare existentă pe amplasament. Apa tratată va fi deversată în sistemul local de canalizare.
Procesul de tratare a apei va fi monitorizat.
Se vor asigura urmatoarele măsuri privind protecţia calităţii apelor pe perioada execuţiei:
- finalizarea lucrărilor de demolare a clădirilor, activităţiile necesare reabilitării sitului, respectiv
lucrările necesare pregătirii sitului pentru activităţi ulterioare, în perioada de timp prevazută;
- manipularea combustibililor, în cazul în care este strict necesar, se va face cu atenţie, astfel încât
să se evite deversările accidentale pe sol.
- management eficient al deşeurilor existente pe amplasament şi a celor ce vor rezulta din etapele
de demolare – reabilitare –amenajare, astfel încât acestea, prin antrenare de către apele
meteorice, sa nu se constituie în surse de poluare a apei;
- prevenirea poluărilor accidentale la executarea operaţiilor de spalare a unor instalaţii sau utilaje;
- dirijarea controlată a surselor de ape uzate prin retelele de canalizare existente;
- monitorizarea apelor uzate, daca va fi cazul.
În zona de nord a amplasamentului exista pârâul Racoş, care este canalizat pe toată porţiunea de traversare a
sitului Cuprom.
Prin respectarea măsurilor propuse, în perioada executării lucrărilor de demolare/reabilitare/pregătire pentru noi
activităţi, nu va fi afectată semnificativ calitatea apelor subterane.
Pe perioada funcţionării parcului, se are în vedere amenajarea unei staţii de epurare în extremitatea nordică a
sitului care va prelua, trata şi deversa în sistemul de canalizare municipală, apele de pe întreg amplasamentul
parcului. Acestea vor trebui să se încadreze în parametrii de calitate reglementaţi de normativele în vigoare la
acea dată.
Ca o concluzie a celor prezentate, se poate afirma că prin aplicarea proiectului de reabilitare a sitului se va reduce
impactul asupra factorului de mediu apă, la nivelul amplasametului sitului Cuprom. Poluarea freaticului va putea
fi însă eradicată numai prin lucrări de reabilitare a siturilor aflate în partea de est a amplasamentului Cuprom,
BM 122-102
cunoscut fiind faptul ca la intrarea pe acest amplasament, apele prezintă pH acid, respectiv încărcări cu metale
grele.
Factorul de mediu aer
În prima etapă, cea de demolare a clădirilor, dat fiind că instalaţiile şi traseele au fost golite şi spălate la oprirea
activităţiilor, singurele surse de praf la nivel local vor fi cele generate în timpul lucrărilor de demolare (emisii de
praf în atmosferă la joasă înălţime).
Pot rezulta emisii în concentraţii nesemnificative, din manevrarea şi transportul materialelor sau din traficul
generat de lucrările de demolare, sau emisii de praf în cantităţii mai mari la operaţiile de demolare prin implozie.
Pentru a reduce semnificativ cantitatea de praf rezultată, se vor face udări în vederea colectării prafurilor.
Din instalaţiile aferente cladirilor nu rezultă emisii de noxe sau prafuri întrucât activitatea a fost oprită.
Reabilitarea sitului implică sistematizarea suprafeţei, ceea ce va favoriza apariţia poluării cu pulberi în
suspensie. Sursele au un caracter punctiform, discontinuu, cu rate de emisie variabile în funcţie de condiţiile
meteorologice. Dispersia poluanţilor va fi limitată, dar va putea fi iniţiată prin mişcări atmosferice ascensionale
manifestate aproape de nivelul solului sau în turbulenţe locale generate de mişcarea sursei. Acestor surse nu li se
pot atribui concentraţii specifice în emisie, datorită caracterului lor liber, deschis şi nedirijat, din acest motiv
aceste emisii nu pot fi evaluate. Se apreciază că emisiile rezultate din gazele de eşapament ale mijloacelor auto
care deservesc etapa de construcţie a ansamblului fotovoltaic vor fi nesemnificative, ele neconstituind surse
considerabile de poluare atmosferică.
Pregătirea sitului pentru activităţi ulterioare poate genera un impact asupra factorului de mediu aer, însă
intensitatea şi amploarea acestuia nu va avea influenţe majore.
Alte tipuri de emisii sunt cele provenite din gazele de combustie rezultate din arderea combustibililor de la
utilajele ce deservesc operaţiunea de demolare: macarale, buldozere, utilaje de transport a deşeurilor. Acestea se
vor încadra în limitele normale.
Printr-o bună organizare a executării lucrărilor şi având în vedere că modificările potenţiale la nivelul
componentei atmosferice vor fi de scurtă durată, se poate considera că impactul asupra aerului pe amplasament
va fi moderat, putând deveni semnificativ doar pe perioade foarte scurte de timp.
În vederea prevenirii unui impact negativ asupra componentei atmosferice, se vor adopta urmatoarele măsuri:
- stropirea cu apă a clădirilor care se vor demola;
- curăţarea corespunzatoare a mijloacelor de transport la ieşirea din şantier;
- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu materiale generatoare de praf în
condiţii de vânt;
- delimitarea zonelor afectate de lucrările de demolare a clădirilor – reabilitare sit – amenajare parc
industrial;
- utilizarea unor metode de protecţie pentru reţinerea prafului (plase antipraf);
- utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror emisii respectă legislaţia în
vigoare;
- întreţinerea corespunzatoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a utilajelor.
- realizarea unor zone verzi de protecţie;
26
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
- realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantaţii pe aliniament pentru îmbunătăţirea
capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană, conform prevederilor Legii 265/2006.
Se vor respecta astfel şi prevederile Directivei Cadru Aer 96/62/EC.
Factorul de mediu sol şi subsol
Datorită activităţiilor industriale desfăşurate pe platforma uzinală, solul aferent sitului uzinei, este unul acid. Prin
amestecuri succesive de deşeuri industriale, concentrate, zguri, scăpări de acid sulfuric, solul şi-a schimbat
structura chimică, eterogenă şi granulometrică.
Poluanţii principali rezultaţi în urma activităţiilor desfăşurate, care au afectat calitatea solului, subsolului şi a apei
freatice sunt următorii: cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc.
Surselor remanente de poluanţi li se vor adăuga cele rezultate prin demolarea construcţiilor (praf prin manevrarea
materialelor, depozitarea şi transportul lor, din traficul utilajelor de transport, alte pulberi sedimentabile inerte
din punct de vedere chimic). Trebuie de menţionat că materialele recuperabile şi deşeurile de construcţie vor fi
depozitate temporar pe sol, în zone stabilite anterior, special amenajate, dar ele nu reprezintă potenţiale surse de
infestare a solului.
Impactul actual asupra factorilor de mediu este redus în arealul sitului contaminat, poluarea factorilor de mediu
fiind influenţată de activităţile avute în vedere, respectiv de dezafectare a structurilor de rezistenţă existente pe
amplasament, de activităţile privind reabilitarea sitului precum şi de activităţile privind amenajarea parcului
industrial.
În mod excepţional, alte potenţiale surse de impurificare a solului pot fi scăpările accidentale de combustibili şi
uleiuri de la utilajele de demolare şi capacităţile de transport sau a altor utilaje utilizate atât în etapa de demolare,
în etapa de reabilitare a sitului cât şi în etapa de realizare parc.
Prin aplicarea proiectului de reabilitare, structura solului se va modifica definitiv, astfel că:
- pe perioada de demolare, întrucat se vor efectua lucrări de excavaţie, terenul va fi eliberat atât de
clădiri şi instalaţii, cat şi de vegetaţie.
- după îndepărtarea de pe suprafaţa sitului a deşeurilor de construcţii provenite din demolări,
inclusiv fundaţiile clădiriilor, amplasamentul va fi nivelat, tratat, închis la suprafaţă cu sol fertil
care, funcţie de zonă, va fi vegetat sau pregătit pentru activităţi ulterioare prin amenajări de
platforme betonate sau acoperite cu piatră concasată.
În etapa de reabilitare, solul va suferi intervenţii majore prin aplicarea tehnicii de depoluare prin imobilizare a
poluanţilor, respectiv prin închiderea la suprafaţă cu pământ vegetal. Aplicarea tehnologiei de reabilitare va
contribui la o îmbunătăţire considerabilă a calităţii solului, subsolului şi apelor freatice.
Pregătirea sitului pentru activităţi ulterioare, va genera un impact nesemnificativ asupra calităţii
solului/subsolului, aceasta ca urmare a faptului că în etapele anterioare acesteia se are în vedere realizarea
reţeisticii de utilităţi pe întreg amplasamentul, parcelarea sitului şi pregătirea pentru activităţi ulterioare.
Luând în calcul aspectele menţionate, precum şi faptul că activităţile propuse vor contribui substanţial la
îmbunătăţirea calităţii solului de pe amplasament, se consideră că impactul asupra factorului de mediu sol şi
subsol în cadrul activităţilor vizate va fi pozitiv semnificativ.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Potenţialele surse de zgomot şi vibraţii în perioada implementării proiectului de investiţie (demolări, reabilitarea
sitului, amenajarea acestuia pentru alte activităţi), sunt cele generate de utilajele folosite, precum şi de mijloacele
BM 122-102
de transport pentru materiale şi deşeuri. Ritmul de desfăşurare a lucrărilor se va face în limitele de încadrare a DEVIZ GENERAL
nivelului zgomotului normal (65 dB), avându-se în vedere ca nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei privind cheltuielile necesare realizării investiţiei PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE -
obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat să fie redus la minim. Varianta 1 fara cos
Concluzii privind evaluarea impactului asupra mediului In lei/euro la cursul de 4,30 lei/euro
Realizarea investiţiei va genera un impact semnificativ pozitiv asupra mediului, atât pentru platforma Cuprom Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
cât şi pentru municipiul Baia Mare. Nr.crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
4. Durata de realizare şi etapele principale, graficul de realizare a investiţiei CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
GRAFIC GANTT DE REALIZARE A PROIECTULUI
1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Anterior
Perioada de implementare 1.2 Amenajarea terenului 72.075,47 16.761,74 17.298,11 89.373,59 20.784,56
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Luna 19

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24
Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9
Nr. Denumire activitate implementarii
proiectului 1.3 105,44 24,52 25,31 130,75 30,41
Consultanta, organizare
starea iniţiala
1 proced.achizitie, asist.teh.
Studii de teren, proiect., avize, Total capitol 1 72.180,91 16.786,26 17.323,42 89.504,33 20.814,96
2 autorizatii
CAPITOLUL 2
3 Demolare cladiri si cos
Ecologizare si amenajare Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
4 spatii verzi
Total capitol 2 930,95 216,50 223,43 1.154,38 268,46
5 Reabilitare cladiri

6 Retele utilitati
CAPITOLUL 3
7
Drum cu 4 benzi de circulatie Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
8
Drum cu 2 benzi de circulatie 3.1 Studii de teren 170,50 39,65 40,92 211,42 49,17
Procurare si montaj PT Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi
9 3.2 520,60 121,07 0,00 520,60 121,07
10
Parcari autorizaţii
11
Trotuare 3.3 Proiectare şi inginerie 1.031,11 239,79 247,47 1.278,58 297,34
14
Alte activitati privind
managementul proiectului
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 171,85 39,97 41,24 213,10 49,56
3.5 Consultanţă 206,22 47,96 49,49 255,72 59,47
3.6 Asistenţă tehnică 103,11 23,98 24,75 127,86 29,73
Costurile estimative ale investiţiei Total capitol 3 2.203,40 512,42 403,87 2.607,27 606,34
CAPITOLUL 4
1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general (vezi deviz general) Cheltuieli pentru investiţia de bază
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei 4.1 Construcţii şi instalaţii 34.370,48 7.993,14 8.248,92 42.619,40 9.911,49
4.2 Montaj utilaj tehnologic 10,00 2,33 2,40 12,40 2,88
GRAFIC VALORIC DE REALIZARE A PROIECTULUI Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu
4.3 1.554,00 361,40 372,96 1.926,96 448,13
montaj
Perioada de implementare 4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Valoare Anterior
4.5 Dotări
Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Luna 19

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Nr. Denumire activitate totala implementarii

(mii lei) proiectului
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consultanta, organizare
1
proced.achizitie, asist.teh. 481,19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Total capitol 4 35.934,48 8.356,86 8.624,28 44.558,76 10.362,50
Studii de teren, proiect.,
2 avize, autorizatii 1722,21 1422,21 100 100 100
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
3 Demolare cladiri si cos 5778,07 578 578 578 578 578 578 578 578 578 578
4
Ecologizare si amenajare Organizare de şantier 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
spatii verzi 66402,84 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018 3018
5.1 5.1.1. Lucrări de construcţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Reabilitare cladiri 4613,90 577 577 577 577 577 577 577 577 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 Retele utilitati 8463,85 846 846 846 846 846 846 846 846 846 846 5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 274,96 63,95 0,00 274,96 63,95
7
Drum cu 4 benzi de circulatie 8921,64
892 892 892 892 892 892 892 892 892 892 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 1.031,11 239,79 247,47 1.278,58 297,34
8
Drum cu 2 benzi de circulatie 7202,50
720 720 720 720 720 720 720 720 720 720
Total capitol 5 1.306,08 303,74 247,47 1.553,55 361,29
Procurare si montaj PT 1564,00 CAPITOLUL 6
9 313 313 313 313 313
Parcari 5127,75
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
10 733 733 733 733 733 733 733
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Trotuare 971,80
11 139 139 139 139 139 139 139
6.2 Probe tehnologice şi teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
12 Alte cheltuieli 1306,08 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 Total capitol 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total lunar 112555,83 1422,21 752 752 4347 4247 4247 4247 4247 4247 5094 5407 4252 4252 4252 4252 5552 5552 5552 6423 5577 5577 5577 5577 5577 5577
Total 6 luni 112555,83 20016,06 27498,80 31581,61 33459,35 Total general 112.555,83 26.175,77 26.822,46 139.378,29 32.413,56
Total anual 112555,83 47514,86 65040,97
Din care C + M 107.492,35 24.998,22 25.798,16 133.290,51 30.997,79
27

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 DEVIZ GENERAL Analiza cost-beneficiu:
privind cheltuielile necesare realizării investiţiei PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE -
Varianta 2 cu cos 1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor

In lei/euro la cursul de 4,30 lei/euro Proiectul intitulat PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE, pentru care se realizează analiza cost-
beneficiu se identifică cu proiectul SEPA (Sustainable and Equipped Productive Areas), un proiect finanţat prin
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr.crt.
cheltuieli
Axa Prioritară 4 “Dezvoltarea de sinergii transfrontaliere pentru zonele de creştere sustenabilă” a programului de
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7 finanţare “Europa de Sud-est” (South-East Europe).
CAPITOLUL 1 SEPA are ca obiectiv promovarea conceptului de zonă de producţie durabilă. Aceasta se defineşte prin:
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
“Comunitate a firmelor de producţie şi servicii care, în interiorul unei zone funcţionale şi prin cooperare, doreşte
1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.2 Amenajarea terenului 70.383,09 16.368,16 16.891,94 87.275,03 20.296,52
să îmbunătăţească performanţele economice şi sociale, achiziţionarea de instrumente specifice de organizare, de
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la management şi infrastructură”.
1.3 starea iniţiala 105,44 24,52 25,31 130,75 30,41
Proiectul are ca scop facilitarea regenerării unui număr de zone de producţie în conformitate cu criteriile de
Total capitol 1 70.488,53 16.392,68 16.917,25 87.405,77 20.326,92
durabilitate, crescând astfel atractivitatea acestor zone pentru investitorii români şi străini. Proiectul este inovator
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
devreme ce se concentrează pe planificarea durabilităţii de mediu a producţiei, încă din stadiul de proiectare a
Total capitol 2 930,95 216,50 223,43 1.154,38 268,46 organizării sit-urilor de producţie, mai degrabă decât la momentul stabilirii fiecărei întreprinderi individuale într-
CAPITOLUL 3 o locaţie specifică. Această abordare se poate dovedi extrem de benefică pentru IMM-uri, care nu au în general
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică amploarea necesară pentru a-şi organiza independent sit-uri de producţie durabile într-un mod eficient din punct
3.1 Studii de teren 170,50 39,65 40,92 211,42 49,17 de vedere al costurilor. Fundamentat pe bune practici şi schimburi de experienţă, proiectul va testa un model de
Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi „locaţie de producţie durabilă pentru IMM-uri”, aplicabil în orice domeniu de producţie şi bazat pe protecţia
3.2 545,64 126,89 0,00 545,64 126,89
autorizaţii
mediului şi pe utilizarea resuselor regenerabile, precum şi pe circumstanţe locale specifice.
3.3 Proiectare şi inginerie 1.081,19 251,44 259,48 1.340,67 311,78
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 180,20 41,91 43,25 223,45 51,96 Ca rezultat concret, SEPA se va axa pe desemnarea funcţiilor necesare realizării unui eco-parc industrial
3.5 Consultanţă 216,24 50,29 51,90 268,13 62,36 certificat EMAS care să susţină activităţile economice (parc industrial şi tehnologic, centru pentru promovarea
Asistenţă tehnică
3.6 108,12 25,14 25,95 134,07 31,18 afacerilor, centru de cercetare şi dezvoltare, spaţii expoziţionale, etc.), şi pentru care să se stabilească grupul şi
Total capitol 3 2.301,88 535,32 421,50 2.723,37 633,34
metodologia de administrare (parteneriat public privat).
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază Eco parcul industrial este conceput ca o infrastructura de afaceri destinată susţinerii dezvoltării economice a
4.1 Construcţii şi instalaţii 36.039,56 8.381,29 8.649,49 44.689,06 10.392,80 municipiului Baia Mare prin dezvoltarea mediului de afaceri şi prin crearea unei infrastructuri complexe pentru
4.2 Montaj utilaj tehnologic 10,00 2,33 2,40 12,40 2,88 susţinerea activităţilor economice, respectiv pentru utilizarea surselor de energie alternativă.
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu
4.3 1.554,00 361,40 372,96 1.926,96 448,13
montaj Obiectivul general SEPA este imbunătăţirea infrastructurii de afaceri, a serviciilor, creşterea interesului
4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 potenţialilor investitori şi atragerea de noi investiţii în Municipiul Baia Mare
4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Obiectivele specifice ale SEPA sunt următoarele:
Total capitol 4 37.603,56 8.745,01 9.024,85 46.628,42 10.843,82
CAPITOLUL 5
creşterea atractivităţii zonei din punctul de vedere al investiţiilor şi pregătirea investiţiilor majore în
Alte cheltuieli domeniul infrastructurii de afaceri şi a serviciilor comune pentru afaceri, prin pregătirea unui proiect
Organizare de şantier 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 major de investiţii în domeniul infrastructurii de afaceri: realizarea studiului de fezabilitate: “Eco-Parcul
5.1 5.1.1. Lucrări de construcţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Industrial Baia Mare”;
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 288,32 67,05 0,00 288,32 67,05 cunoaşterea şi analizarea experienţelor anterioare şi actuale în domeniul realizării zonelor industriale prin
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 1.081,19 251,44 259,48 1.340,67 311,78 realizarea schimbului de experienţă şi a studiului privind ”Relocarea operatorilor industriali in Eco-Parcul
Total capitol 5 1.369,50 318,49 259,48 1.628,99 378,83 Industrial Baia Mare în urma restructurării industriale”;
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar creşterea interesului şi îmbunătăţirea cunoştinţelor potenţialilor investitori strategici despre posibilele
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 investiţii în Municipiul Baia Mare;
6.2 Probe tehnologice şi teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total capitol 6 0,00
iniţierea şi dezvoltarea cooperării dintre autorităţile administraţiei locale şi sectorul industrial din zona,
0,00 0,00 0,00 0,00
Total general 112.694,42 26.208,01 26.846,51 139.540,93 32.451,38 prin simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor necesare investiţiilor;
Din care C + M 107.469,04 24.992,80 25.792,57 133.261,61 30.991,07 crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performanţe;
28

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 susţinerea întreprinzătorilor mici şi mijlocii;
dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţie şi a unei competitivităţi crescute.
Municipiul Baia Mare are nevoie de o astfel de infrastructură destinată mediului de afaceri, întrucât economia se
bazează, în prezent pe sectorul serviciilor (mai ales celor din zona lohn), sectorul construcţiilor destinate
dezvoltării proiectelor imobiliare şi infrastructurii serviciilor publice şi sectorul economiei financiare destinat
dezvoltării pieţei bancare.
Parcurile industriale, prezintă pentru economiile locale o serie de avantaje dintre care amintim: diversitatea
locurilor de muncă, flexibilitatea activităţii companiilor din cadrul parcurilor adaptată la nevoile consumatorilor,
conţinutul ridicat de valoare adăugată al produselor şi serviciilor realizate în cadrul parcului industrial şi de aici
salarii ridicate pentru forţa de muncă angajată în cadrul parcului etc.
Administrarea parcului industrial va fi asigurată de către o societate comercială, principală misiunea acesteia
fiind de a asigura încheierea contractelor de concesiune, vânzare-cumpărare sau a altor contracte de această
natură destinate realizării investiţiilor mediului de afaceri în clădiri şi a desfăşurării activităţii de către aceştia.
Asocierea se dovedeşte prin contractul de asociere sau prin actul constitutiv al societăţii ce administrează parcul
industrial şi care are în proprietate sau folosinţă, pe cel putin 30 de ani, terenul şi clădirile aferente parcului
industrial, situaţie în care societatea administrator depune cererea şi obţine titlul de parc industrial.
În vederea constituirii unui parc industrial, O.G. nr. 65/2001, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 490/2002 a
prevăzut ca terenul aferent parcului industrial împreună cu clădirile şi infrastructura privind utilităţile existente la
momentul constituirii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
terenul are acces la un drum naţional sau european şi este racordat la infrastructura utilităţilor publice;
terenul are o suprafaţă de cel puţin 10 ha;
terenul se află în proprietatea sau în folosinţa, pe cel putin 30 de ani, a asocierii care solicită titlul de parc
industrial;
sunt libere de orice sarcini;
nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică;
Principalele domenii de specializare ale parcurilor industriale sunt următoarele:
industrie prelucratoare, în care predomină activităţile de prelucrare şi/sau restabilire a valorilor de
întrebuinţare pentru bunuri, cu posibilitatea concentrarii pe diverse industrii de vârf;
afaceri, în care predomină activităţile financiar-bancare, de consultanţă, proiectare, cercetare-dezvoltare,
precum şi activităţi de administrare a afacerilor;
distribuţie, în care predomină activităţile de depozitare mărfuri şi logistică, desfăşurate în apropierea
terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (şosele, căi ferate, aeriene, maritime, fluviale) şi a
punctelor vamale;
servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii, astfel cum sunt definite de Clasificarea
Activităţilor din Economia Naţională.
În cadrul parcului industrial, pe lângă activităţile care predomină şi care conferă domeniul de specializare al
parcului industrial, în vederea sprijinirii dezvoltării acestor activităţi, se pot desfăşura o serie de servicii conexe:
furnizare de utilităţi, curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, activităţi hoteliere, servicii
de evidenţă contabilă, asistenţă în afaceri, servicii de asigurare şi altele similare acestora sau în legătură directă
cu acestea.
29
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
2. Analiza opţiunilor
Varianta fără investiţie (varianta zero sau BAU – “business as usual”)
În varianta zero se consideră că investiţia nu se realizează, caz în care nu există costuri pentru realizarea acesteia
şi prin urmare nu se înregistrează nici beneficiile aferente.
Varianta cu investiţie
Varianta 1. În care coşul de dispersie este eliminat prin demolare
In această variantă, cheltuielile realizării proiectului cuprind şi costurile de demolare, prevăzute la capitolul 4.1
din devizul general. Valoarea lucrărilor de demolare a coşului este de 1.649.387 lei + TVA, conform ofertei
primite de la SC Instcomp SA Suceava (anexată).
Cheltuielile de mentenanţă au fost estimate ca procent variabil (10% pentru construcţii şi 4% pentru utilităţi) din
valoarea aferentă a investiţiei, reprezentând costul reabilitării anuale pentru drumuri, construcţii, instalaţii
asigurare cu utilităţi.
Cheltuielile cu personalul luate în calcul se referă la costurile cu personalul angajat pentru activităţi de
administrare, întreţinere şi pază a parcului eco industrial.
Varianta 2. În care coşul de dispersie este păstrat şi integrat în viitoarea arhitectură a zonei
In această variantă, cheltuielile realizării proiectului cuprind şi costurile de reabilitare interioră şi exterioară a
coşului, prevăzute la capitolul 4.1 din devizul general. Valoarea lucrărilor de reabilitare a coşului este de
3.085.500 lei + TVA.
Cheltuielile de operare şi întreţinere, care cuprind cheltuielile de mentenanţă şi cu personalul, au fost estimate
după acelaşi principiu, prezentat la varianta 1.
Veniturile financiare realizate prin implementarea proiectului, în ambele variante, sunt generate în activitatea de
închiriere a terenurilor, clădirilor, etc., funcţie de suprafeţele obţinute.
3. Analiza financiară
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţele şi sustenabilitatea financiară a investiţiei propuse şi
de a stabili cea mai bună structură de finanţare, inclusiv nivelul optim al intervenţiei cofinanţării din fonduri
publice.
Scopul principal îl constituie estimarea unui flux de numerar pe întreaga perioadă de referinţă care să facă
posibilă determinarea cu acurateţe a indicatorilor de performanţă.
Metoda folosita în ACB financiară este cea a „fluxului net actualizat”. Prin această metodă fluxurile non-
monetare (amortizare, provizioane) nu sunt luate în considerare.
Analiza se efectuează în baza metodei incrementale, veniturile şi costurile incrementale reprezentând diferenţa
dintre valorile asociate proiecţiei scenariului “cu investiţie” şi cele asociate scenariului “BAU”.
Datele care rămân constante în cele două scenarii nu se iau în considerare.
Indicatorii relevanţi în analiza cost beneficiu a unei investiţii sunt:
-Valoarea actuală netă
Aceasta se calculează pe baza formulei:
BM 122-102
 n - varianta 1 – cu proiect
Vi Ci VR Proiecţiile financiare reprezintă principalele cheltuieli şi venituri legate de implementarea proiectului.
VAN i
I0
i 1 (1 r ) (1 r ) i Cheltuieli:
- cheltuieli de capital sau cheltuielile investiţionale
În care: - cheltuielile de operare şi întreţinere:
r=rata de actualizare (5%) - cheltuieli cu personalul - s-a luat în calcul angajarea unui număr de aproximativ 90 de
Io= investiţia necesar pentru realizarea proiectului persoane (pentru administraţia parcului, pază, întreţinere, etc.),
Vi = venit operaţional în anul i; Ci = cost operaţional în anul i - cheltuieli de mentenanţă - s-a luat în calcul costul reabilitării anuale pentru drumuri,
VR = valoarea reziduală; n = durata de analiza a investiţiei construcţii, instalaţii asigurare cu utilităţi, respectiv 5% din investiţia de bază.
Venituri:
Un indicator VAN pozitiv arată faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, aceste diferenţe anuale - veniturile generate prin realizarea investiţiei sunt obţinute din închirierea terenurilor şi/sau clădiri. S-
„aduse” în prezent şi însumate reprezentând valoarea furnizată de indicator. a luat în considerare doar această variantă deoarece varianta vânzării terenurilor ar duce la
desfiinţarea platformei industriale din punct de vedere juridic.
-Rata internă de rentabilitate (RIR): - în calculele realizate s-a utilizat preţuri diferite în funcţie de amplasarea, suprafaţa, calitatea şi
Rata internă de rentabilitate (RIR) rezultă din ecuaţia de egalare a valorii actuale nete (VAN) cu zero. Altfel dotarea terenurilor. S-a considerat necesară împărţirea parcelelor în 3 categorii, rezultând astfel trei
spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mică indicând faptul că zone: A, B şi C.
veniturile nu vor acoperi cheltuielile.
Cu toate acestea, o rata RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite proiecte în cadrul unor programe de
finanţare, datorită faptului că acest tip de investiţii reprezintă necesitate, fără a avea însă capacitatea de a genera Estimare venituri şi cheltuieli anuale pentru scenariul 1 (coş eliminat prin demolare)
venituri. Acceptarea unei RIR negative este condiţionată de existenţa unei RIR economice pozitive, acelaşi
concept fiind aplicat de data aceasta asupra beneficiilor şi costurilor socio-economice. Venituri

- Raportul cost – beneficiu Tip Preţ/lună Suprafaţa Venituri/an

Calculat ca raport între beneficii viitoare şi costuri viitoare, adică total venituri actualizate şi total costuri Zona A 1 euro/mp 99.600 mp 1.195.200 euro
actualizate. Zona B 0,4 euro/mp 146.080 mp 701.184 euro
15
VAi VR Zona C 0,5 euro/mp 86,320 mp 517.920 euro
1 TOTAL 332.000 mp 2.414.304euro = 10.381.507,2 lei
15
CAi
0 Cheltuieli
VAi - venitul actualizat din anul i; CAi – costul actualizat din anul i
VR – valoarea reziduală; i = 0 – anul în care se realizează investitia Cost investiţie Cheltuieli cu personalul Costuri de mentenanţă Total costuri
112.555,83 mii lei 1.542 mii lei 1.796,72 mii lei 115.894,55 mii lei
- Rata de actualizare
În cazul proiectului Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiilor am utilizat ratele de actualizare
recomandate ghidurile altor programe de finanţare, şi anume: rata de actualizare recomandă este de 5% pentru Estimare venituri şi cheltuieli anuale pentru scenariul 2 (păstrare coş)
analiza financiară şi 5,5% pentru analiza socio-economică.
Venituri
- Orizontul de timp
Reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni în cadrul analizelor. În acest caz s-a ales ca Tip Preţ/lună Suprafaţa Venituri/an
orizont de timp 15 ani. Zona A 1 euro/mp 94.145 mp 1.129.740 euro
Zona B 0,4 euro/mp 146.080 mp 701.184 euro
- Proiecţii financiare
- varianta 0 – fără proiect Zona C 0,5 euro/mp 100.275 mp 601.650 euro
S-a considerat că nu există costuri sau venituri deoarece în varianta fără investiţie situaţia actuală nu se modifică, TOTAL 340.500 mp 2.432.574 euro = 10.460.068,2 lei
astfel toate valorile (cheltuieli sau eventuale venituri) rămân neschimbate. În consecinţă, cheltuielile şi veniturile
anuale de operare în varianta fără investiţie sunt zero.
Cheltuieli

30

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 - creşterea generală a nivelului de trai a locuitorilor din Baia Mare, prin scăderea poluării, creşterea numărului
Cost investiţie Cheltuieli cu personalul Costuri de mentenanţă Total costuri locurilor de muncă şi nu în ultimul rand, prin creşterea activităţii turistice (toate zonele turistice sunt mai bine
dezvoltate decât restul zonelor, atât în România cât şi pe plan mondial).
112.694,42 mii lei 1.542 mii lei 1.880,18 mii lei 116.116,6 mii lei
Metodologia folosită este analiza recomandată de Uniunea Europeana în Ghidul analizei cost-beneficiu al
Tabelele ACB 1 şi ACB 2, anexate, conţin sinteza fluxurilor de numerar, a cheltuielilor şi a veniturilor. proiectelor de investiţii.
Din analiza financiară realizată rezultă faptul că această investiţie este profitabilă din punct de vedere financiar. Analiza economică este reprezentată de:
Sinteza indicatorilor este prezentată în următorul tabel: - corecţiile fiscale – eliminarea taxelor, subvenţiilor şi altor transferuri
- corecţii ale externalităţilor
Indicatori Varianta fără coş Varianta cu coş - conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile – în scopul includerii costurilor şi beneficiilor sociale.
Valoarea actualizată netă - VAN 27.677 mii lei 27.442 mii lei
Rata internă de rentabilitate - RIR 7,16% 7.14% Corecţii fiscale
Raport cost/beneficiu 3,11 3,06 Preţurile de piaţă includ uneori impozite, subvenţii şi alte transferuri, care pot afecta nivelul lor relativ. Aceste
distorsiuni se pot corecta aplicând următoarele principii:
Aceste rezultate subliniază faptul că implementarea proiectului propus, pe lângă faptul că este vitală din - preţurile aferente fluxurilor de intrări şi ieşire nu vor include TVA sau alte impozite indirecte;
punct de vedere economic şi social, este fezabil în cazul ambelor scenarii studiate. - preţurile aferente fluxurilor de intrări vor include impozitele directe;
- transferurile către indivizi, cum ar fi cele pentru asistenţa socială nu vor fi incluse.
Din cifrele obţinute concluzionăm faptul că indicatorii performanţelor financiare sunt relativ egali, de aceea
în vederea recomandării unei ariante este nevoie de a realiza şi analiza economică a ambelor scenarii. Pentru acest proiect s-au aplicat corecţii fiscale privind TVA, aferentă valorii investiţiei.

Calculele detaliate sunt prezentate în tabelele ACB 3 şi ACB 4, anexate lucrării. Corecţii ale externalităţilor
Obiectivul este determinarea beneficiilor sau costurilor externe, care nu au fost luate în considerare în cadrul
4. Analiza economică analizei financiare.
Pentru acest proiect externalităţile sunt reprezentate de:
Analiza economică măsoară impactul economic, social şi de mediu al proiectului şi evaluează proiectul din punct - beneficii care decurg din reducerea poluării solului;
de vedere al societăţii. - beneficii care decurg din creşterea suprafeţei de teren gol;
- beneficii privind creşterea atractivităţii platformei;
Investiţia PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE are ca scop facilitarea regenerării unui număr de zone - beneficii privind posibilităţile de valorificare a terenului pus la dispoziţie prin implementarea proiectului
de producţie în conformitate cu criteriile de durabilitate, crescând astfel atractivitatea acestor zone pentru (economii la energia electrică, noi locuri de muncă, atragerea investitorilor străini, posibilităţile creării unei
investitorii români şi străini platforme industriale);
Pornind de la împărţirea platformei, descrisă în subcapitolul “Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele
În evaluarea economică a unui proiect legat de regenerarea unui amplasament puternic poluat pentru a atinge proiectului de investiţii pot fi atinse” - zona de nord şi de sud, în analiza economică s-au cuantificat doar
scopul propus trebuie să se acorde importanţă unei serii de bunuri care nu au piaţă de desfacere, cum ar fi beneficiile economice generate pe zona de sud. Zona de nord este prevăzută ca un parc eco-industrial, fără a se
impactul scăderii nivelului de poluare din zonă asupra sănătăţii, atractivitatea zonei, crearea unor noi locuri de propune anumite tipuri de activităţi care se vor desfăşura, cele două zone (de nord) fiind identice atât pentru
muncă, posibilitatea concentrării pe platformă a mai multor activităţi din domenii diferite, creând un centru de varianta 1 cât şi pentru varianta 2.
sine stătător.
În ambele variante, cu păstrarea sau cu eliminarea coşului de dispersie, această zonă (de sud) este destinată în
principal unui parc fotovoltaic, ceea ce diferă fiind suprafaţa şi modul de amplasare a panourilor fotovoltaice
Beneficiile proiectului au următoarele componente:
(pe teren sau pe acoperişuri).
- beneficii din punct de vedere al sănătăţii – nivelul poluării se diminuează semnificativ ceea ce duce la un
număr redus de persoane ale căror sănătate este afectată de emisii; aceasta se traduce prin economii privind
consultaţiile medicale şi medicamentele necesare pentru tratamente;
Explicaţii / cuantificare beneficii - Varianta cu coş Valoare anuală
- beneficii din punct de vedere social – atractivitatea zonei, crearea de noi locuri de muncă (scade nivelul
populaţiei inactive al oraşului), reducerea ajutoarelor financiare distribuite la nivel local, creşterea veniturilor
Parc fotovoltaic
bugetare;
Cuantificarea cantităţii de CO2 care reprezintă economia de emisii în cazul
- beneficii rezultate din activităţi turistice (în cazul variantei selectate) – creşterea atractivităţii municipiului 3.118.444 lei
producerii energiei electrice din resurse regenerabile (sursa solară):
Baia Mare în ansamblu, prin includerea coşului şi a zonei adiacente în programe turistice;
Pentru cuantificare s-a folosit metoda factorilor de emisie ”standard” în

31

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 conformitate cu principiile IPCC (Intergovernmental Panel on Climate
Change – Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările În concluzie, proiectul este fezabil din punct de vedere economic, dar nu poate fi realizat fără ajutor financiar
climatice). Factorul naţional de emisie standard pentru energia electrică este nerambursabil, din cauza valorii investiţiei.
de 0,701 t CO2/MWh.
Mai mult, putem afirma ca analiza economică reprezintă un puternic argument în favoarea implementării
Producţia estimată de energie electrică: 2200 MWh/an
proiectului, contribuţia acestuia asupra populaţiei şi a factorilor socio-economici fiind practic demonstrată.
Ţinând cont că, pentru 1MWh produs din sursă solară se acordă 6 CV -
certificate verzi (Legea 220/2008 cu completările şi modificările ulterioare), Varianta mai atractivă din punct de vedere economic este: eliminarea coşului de dispersie prin demolare.
iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 55 euro/CV, rezultă:
13.185,81 CV x 55 euro / CV = 3.118.444 mii lei/an 5. Analiza de senzitivitate

Explicaţii / cuantificare beneficii - varianta fără coş: Valoare anuală
Fotovoltaic
Cuantificarea cantităţii de CO2 care reprezintă economia de emisii în cazul
producerii energiei electrice din resurse regenerabile (sursa solară):
Pentru cuantificare s-a folosit metoda factorilor de emisie ”standard” în
conformitate cu principiile IPCC (Intergovernmental Panel on Climate
Change – Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările
climatice). Factorul naţional de emisie standard pentru energia electrică este
4.677.666 lei
de 0,701 t CO2/MWh.
Producţia estimată de energie electrică: 3300 MWh/an
Ţinând cont că, pentru 1MWh produs din sursă solară se acordă 6 CV -
certificate verzi (Legea 220/2008 cu completările şi modificările ulterioare),
iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 55 euro/CV, rezultă:
19.778,72 CV x 55 euro/certificat = 4.677,67 mii lei/an
Conversia în preţuri contabile
Scopul este de a calcula factorul de conversie standard al distorsionării preţurilor pentru fluxurile de intrare şi
iesire, precum şi distorsionări ale salariilor. La prezenta analiză, acestea nu s-au luat în considerare.
Analizele economice şi calculul indicatorilor pentru variantele cu investiţie, eliminare coş de dispersie şi păstrare
coş, sunt prezentate în tabelele ACB 5 şi ACB 6, anexate.
Scopul realizării analizei de senzitivitate este de a determina gradul de incertitudine în ceea ce priveşte
implementarea proiectului.
Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice şi impactul potenţial al variaţiei acestor
variabile asupra modificării indicatorilor de performanţă financiară şi economică.
Indicatorii de performanţă financiară şi economică relevanţi luaţi în calcul pentru analiza senzitivităţii sunt:
- rata internă de rentabilitate (RIR);
- valoarea netă actualizată (VAN).
Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare
asupra rentabilităţii proiectului investiţional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existenţa unei palete variate de factori de risc
care mai mult sau mai puţin probabil pot influenţa performanţa previzionată a proiectului.
Aceşti factori de risc se pot încadra în mai multe categorii, care pot influenţa:
- costurile de investiţie
- finalizarea proiectului
- veniturile previzionate.
Metodologia analizei de senzitivitate se bazează pe:
- identificarea variabilelor considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului
- calcularea valorilor de comutare pentru variabilele critice identificate.
Analiza de senzitivitate se realizează astfel:
- identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acele variabile care au cel mai mare
impact asupra rentabilităţii sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care o variaţie de 1% în
jurul valorii luate în calcul de proiect determina o variaţie de peste 1% a indicatorilor de performanţă;
- evaluarea generală a robusteţii şi eficienţei proiectului;
- aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât proiectul
este mai riscant;
- sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicele de senzitivitate este un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte procente se modifică parametrul
Concluzii ale analizei economice studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Dacă acest indice este mai mare decât 1, respectiva
În urma calculării indicatorilor economici rezultă următoarele aspecte referitoare la proiect, interpretate prin variabilă este purtătoare de risc.
prisma raţionamentului analizei economice: Variabilele luate în considerare la analiza de senzitivitate sunt:
- costul investiţional
Indicatori Varianta fără coş Varianta cu coş - nivelul veniturilor (economii la costuri)
Valaorea actualizată netă - VANE 110.089 mii lei 80.240 mii lei - costurile de operare şi utilităţi (costurile de exploatare).
Rata internă de rentabilitate - RIRE 15,99% 14,31%
Raport cost/beneficiu 4,51 3,97 Analiza de senzitivitate este prezentată anexat, în tabele: ACB 7, ACB 8 şi ACB 9, doar pentru varianta fără coş,
aceasta fiind varianta propusă din punct de vedere tehnic şi economico-financiar.
32

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 - evoluţia ratelor de schimb şi a dobânzilor sunt cele stabilite
Curbele de elasticitate obţinute sunt prezentate în fig. ACB 1 pentru RIRF şi fig. ACB 2 pentru VANF. - modificări legislative previzibile
- legislaţie armonizată cu Uniunea Europeană
- climat normal pe perioada executării lucrărilor
Calculul valorilor de comutare - plan de finanţare respectat
- lucrări de bună calitate, realizate de un constructori experimentaţi
Reprezintă variaţia maximă procentuală a variabilei critice pentru care indicatorul de performanţă analizat - personal instruit disponibil
păstrează acelaşi semn.
Faza de gestionare şi monitorizare a proiectului
Creşterea cu peste 25% a investiţiei duce la RIRF<5% şi VANF<0. - management corespunzător al operatorului
Reducerea cu 14% a veniturilor din chirii duce la RIRF<5% şi VANF<0. - practici de muncă eficiente
Creşterea cu 41% a costurilor de operare duce la RIRF<5% şi VANF<0 - creşterea încrederii în calitatea serviciilor.

Variabilele critice ale proiectului PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE, având ca obiectiv Managementul riscului
promovarea conceptului de zonă de producţie durabilă, în cazul scenariului fără coş sunt costul investiţional şi Categoria de Descriere Consecinţe Eliminare Responsabil cu
veniturile obţinute din investiţie. Costul de operare find mai puţin critic. risc gestionarea
riscului
Riscuri tehnice
6. Analiza de risc Construcţie Riscul de apariţie a Întârziere în Investitorul va semna Investitorul
unui eveniment pe implementare şi un contract cu durata şi
Analiza de risc este metoda de evaluare a probabilităţii de apariţie a unor factori care pot să împiedice obţinerea durata realizării majorarea valoarea fixe.
rezultatelor urmărite prin implementarea unui proiect. investiţiei, care poate costurilor de Executantul va trebui
conduce la execuţie a să aibă resursele şi
Riscul, ca noţiune, reprezintă estimarea probabilităţii ca o ameninţare să folosească cu succes o vulnerabilitate şi imposibilitatea lucrărilor capacitatea tehnică de a
să producă o consecinţă nefavorabilă. finalizării acesteia în se încadra în condiţiile
Riscul, ca fenomen, este o componentă omniprezentă a acţiunilor umane, atât în plan personal, cât, mai ales, la timp şi la costul de execuţie stabilite
nivelul economic şi social. estimat
Recepţie Riscul este fizic şi Consecinţe pentru Plata contravalorii Investitorul
Numim risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate referi la probabilitatea de apariţie a unui investiţie operaţional, şi se beneficiar prin lucrărilor se va face la
eveniment sau la influenţa, la efectul unui eveniment în cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci când: referă la întârzierea întârzierea recepţia investiţiei
- un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur; efectuării recepţiei începerii utilizării,
- efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia evenimentului este nesigură; investiţiei cu toate
- atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt incerte. consecinţele care
decurg din aceasta;
Ipotezele analizei de risc se pot diferenţia pe trei faze: Resurse de Riscul ca resursele Creşteri de cost cu Executantul trebuie să Executantul
1. faza de pregătire şi elaborare proiect intrare necesare execuţiei să efecte negative se asigure prin
2. faza de implementare a proiectului şi realizare efectivă a lucrărilor fie insuficiente, să nu asupra calităţii contracte de
3. faza de gestionare şi monitorizare a proiectului. aibă calitatea serviciilor aprovizionare pe
corespunzătoare, să furnizate termen lung, cu clauze
Faza de pregătire şi elaborare proiect coste mai mult, să fie calitative prestabilite
- resurse umane cu experienţă în elaborarea proiectului indisponibile
- resurse umane cu experienţă ale aplicantului cantitativ
- asigurarea finanţării externe Capacitatea Executantul nu are Imposibilitatea Examinarea atentă a Investitorul
- asigurarea finanţării interne tehnică capacitatea tehnică realizării investiţiei capacităţii tehnice şi
necesară pentru financiare a
Faza de implementare a proiectului şi realizare efectivă a lucrărilor executarea lucrărilor executantului, înaintea
- inflaţia este cea pronosticată de realizare a contractării execuţiei
- creşterea economică este cea previzionată investiţiei
33

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Soluţii Soluţiile propuse nu Diminuarea Clauze contractuale Investitorul Datorită faptului că activităţile pentru realizarea parcului eco industrial sunt foarte multe şi diversificate,
tehnice vechi sunt corespunzătoare beneficiilor referitoare la calitatea prezentăm în continuare o serie de oportunităţi de cofinanţare a investiţiilor.
sau dpdv tehnic sau estimate lucrării Finantari Directe
inadecvate tehnologic
Riscuri financiare Programul Operational Regional 2007-2013 (POR)
Finanţare Riscul ca finanţatorul Lipsa finanţării Investitorul va analiza Investitorul Având în vedere termenii de referinţă ai Documentului Cadru de implementare a POR 2007-2013, s-au
indisponibilă să nu poată asigura pentru continuarea cu mare atenţie identificat doua Axe Proiritare care pot constitui sprijinul de Co-Finanţare al proiectului propus, astfel:
resursele financiare sau finalizarea angajamentele
atunci când trebuie investiţiei financiare şi concoranţa - Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-principali poli de creştere de la nivel
sau în cuantumul cu programarea regional pe baza planurilor de dezvoltare urbane integrate
stabilit investiţiei - Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
Evaluarea Valoare investiţiei şi Investitorul nu Investitorul poate să-şi Investitorul
Având în vedere faptul că există la nivelul municipiului Baia Mare două propuneri de proiecte majore care să
incorectă a a costurilor de poate asigura utilizeze propriile
susţină regenerarea urbană (proiect “Rivulus Dominarium” şi proiect “Periferia”), precum şi necesitatea
valorii operare sunt finaţarea investiţiei resurse financiare
existenţei unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, oportunitatea de co-finanţare a acestui proiect se axează în
investiţiei şi subevaluate şi/sau întreţinerea pentru a acoperi
principal pe aplicarea acestuia în cadrul Axei prioritare 4 a POR, respectiv “Sprijinirea dezvoltării mediului de
a costurilor acesteia costurile suplimentare
afaceri regional şi local”.
de operare sau poate căuta alte
surse de finanţare Descrierea succintă a condiţiilor de încadrare a proiectului este realizată în continuare.
Riscuri instituţionale Domeniul Major de Intervenţie: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de
Modificarea Riscul ca pe Impact negativ Veniturile Investitorul importanţă regională şi locală
regimului parcursul proiectului asupra veniturilor investitorului trebuie să
impozitelor şi regimul de impozitare financiare ale permită acoperirea Descrierea domeniului de intervenţie:
taxelor general să se schimbe investitorului diferenţelor Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilităţi şi/sau
în defavoarea nefavorabile, până la spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de prestare servicii (cu excepţia celor care nu
investitorului un cuantum stabilit sunt finanţabile conform regulilor FEDR). Acestea au ca scop atragerea investiţiilor şi valorificarea potenţialului
între părţi prin contract de dezvoltare – resurse umane şi materiale – al diferitelor zone ale României şi în special al fostelor zone
Riscuri legale industriale în declin.
Schimbări Riscul schimbărilor Creşterea Lobby politic pe lângă Investitorul
Activităţi eligibile orientative
legislative legislative şi al semnificativă a autorităţile publice de Executantul
şi/sau politice politicii autorităţilor costurilor la diverse niveluri, în - Construirea / modernizarea / extinderea de clădiri şi anexe aferente, exclusiv pentru activităţi de producţie
guvernamentale care operaţionale ale scopul nemodificării şi servicii pentru firme;
nu pot fi anticipate la investitorului actelor normative cu - Construirea / extinderea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces;
semnarea si/sau necesitatea impact asupra
contractului, care de a efectua proiectului. Urgentarea - Crearea / modernizarea / extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri;
influenţează direct cheltuieli de capital execuţiei lucrării în - Conectarea la reţele broadband (Internet);
proiectul, şi care pot pentru a putea scopul evitării
conduce la creşterea răspunde acestor modificărlor legislative - Cablarea clădirilor;
costurilor de capital schimbări - Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite / modernizate / extinse;
sau operaţionale din
- Activităţi de promovare a structurii de sprijinire a afacerii;
partea investitorului
Categorii de cheltuieli eligibile
- Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
Sursele de finanţare ale investiţiei
- Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
Pentru realizarea analizei cost-beneficiu s-a luat în considerare varianta în care lucrările propuse prin prezentul - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
studiu s-ar realiza prin finanţare proprie.
- Cheltuieli pentru investiţii;

34

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 - Cheltuieli aferente implementării proiectului; Mărimea maximă a finanţării acordate din costul total eligibil este de:
- Alte categorii de cheltuieli. - 98% pentru activităţi de depoluare
Mărimea finanţării acordate - 50% pentru activităţi de investiţii iniţiale
Mărimea maximă a finanţării acordate din costul total eligibil este de: Categorii de beneficiari eligibili
- 70% pentru microîntreprinderi - Autorităţi ale administraţiei publice locale
- 60% pentru întreprinderi mijlocii Programul Operational Sectorial Competitivitate Economică 2007-2013 (POS CCE)
- 50% pentru întreprinderi mari Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea
decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.
Categorii de beneficiari eligibili
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor ca obiectiv specific reprezintă crearea unui cadru
- Autorităţi ale administraţiei publice locale;
favorabil dezvoltării antreprenoriatului prin reducerea constrângerilor în domeniile de eşec ale pieţei – acces la
- Societăţi comerciale, inclusiv societăţi comerciale administrator, definite conform Ordonanaţei 65/2001, finanţare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile şi serviciile de afaceri – pentru crearea de noi
cu modificările ulterioare. întreprinderi şi pentru dezvoltarea celor existente.
Domeniul Major de Intervenţie: Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie
noi activităţi
Această axă prioritară vizează ameliorarea condiţiilor pentru dezvoltarea afacerilor, precum şi creşterea
Descrierea domeniului de intervenţie: sectorului productiv şi cel al serviciilor, în vederea pregătirii întreprinderilor româneşti pentru competiţia pe piaţa
Reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate rezultate în urma închiderii unităţilor industriale autohtonă şi pe pieţe externe.
reprezintă o problemă fundamentală pentru România din cauza activităţilor poluante desfăşurate în trecut şi a În cadrul axei, sprijinul va fi acordat factorilor de competitivitate tangibili şi intangibili, încercând să promoveze
necunoaşterii poluatorului. Reabilitarea acestor situri va favoriza economiile locale, prin crearea condiţiilor acumularea de capital, serviciile specializate, know how, managementul, accesul la credit şi inovarea tehnologică
pentru noi investiţii în activităţi productive. pentru a putea răspunde dezvoltării continue a cererii pieţelor, în ceea ce priveşte gama şi calitatea produselor.
Activităţi eligibile orientative Sprijin pentru antreprenoriat
- Decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate, inclusiv preluarea şi depozitarea substanţelor Un element cheie pentru dezvoltarea afacerilor, este dezvoltarea serviciilor suport de consultanţă şi
toxice şi periculoase şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor; antreprenoriat. Piaţa serviciilor suport pentru întreprinderi trebuie să fie suficient de mare, competitivă şi
- Demolarea clădirilor şi planarea terenului, inclusiv ambalarea şi transportul deşeurilor; diversificată astfel încât să permita IMM-urilor să beneficieze de consultanţă, să devină mai competitive pe piaţă
şi deschise către oportunităţile care apar.
- Construirea / modernizarea / extinderea clădirilor şi anexelor aferente pentru activităţi de producţie şi
prestări servicii; Sprijinirea clusterelor care deja există şi a celor care sunt în curs de apariţie este de asemenea importantă
deoarece astfel se consolidează procesele de interacţiune între firme favorizând răspândirea cunoştinţelor,
- Construirea / extinderea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; determinând scăderea unor cheltuieli (costul factorilor de producţie şi a materiilor prime, a costurilor de
- Construirea / modernizarea / extinderea/ infrastructurii de utilităţi; tranzacţie), determinând creşterea productivităţii şi a numărului furnizorilor şi clienţilor pentru cluster.
- Conectarea la reţele broadband (Internet) Prin program este avută în vedere finanţarea de investiţii specifice soft şi hard, armonizate cu nevoile IMM.
Astfel acestea vor beneficia de avantajele managementului corporativ, de surse de finanţare adecvate şi garanţii
- Cablarea clădirii. asociate, de avantajele tehnice oferite de serviciile societăţii informaţionale şi de cooperarea activă cu diverşi
Categorii de cheltuieli eligibile actori: competitori, organizaţii, instituţii, inclusiv entităţi de C&D.
- Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului; Axa Prioritară 2: Cercetare, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate
- Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului; Obiectivul este creşterea capacităţii de C-D şi stimularea cooperării dintre instituţiile de CDI şi sectorul
productiv şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-
- Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie.
- Cheltuieli pentru investiţii;
Promovarea dezvoltării tehnologice a firmelor, pentru creşterea nivelului lor de competitivitate, este susţinută
- Cheltuieli aferente implementării proiectului; prin activităţi de CD direct aplicabile în economie care să conducă la dezvoltarea de produse, tehnologii şi
- Alte categorii cheltuieli. servicii cu valoare adăugată ridicată, noi sau cu imbunătăţiri semnificative.

Mărimea finanţării acordate

35

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
Astfel, în cadrul acestui domeniu major de intervenţie se va sprijini dezvoltarea tehnologică bazată pe cercetări
industriale şi precompetitive, în vederea realizării şi testării de noi produse, tehnologii şi servicii cu potenţial de
înaltă dezvoltare tehnologică.
Întărirea cooperării în CD între institutele de CD/universităţi şi firme este baza pentru dezvoltarea viitoare a
competitivităţii internaţionale a firmelor.
A. Investiţii în infrastructura de CDI
Infrastructura de cercetare a institutelor CD şi universităţilor publice este în mare parte depăşită fizic şi moral sau
nu acoperă multe segmente şi activităţi noi şi de interes în dommeniul tehnologic şi al cercetării. Dezvoltarea
bazei de cunoaştere este strâns legată de dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii de CD, care să contribuie
în final la creşterea dezvoltării tehnologice a întreprinderilor şi a competitivităţii lor economice.
În cadrul domeniului major de intervenţie se vor sprijini proiecte care să conducă la creşterea eficienţei activităţii
de CD a universităţilor şi a institutelor de CD prin dotarea lor cu cele mai moderne echipamente, instrumente,
software, care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii CD existente sau la dezvoltarea de noi infrastructuri
(laboratoare, centre de excelenţă), dezvoltarea parteneriatului internaţional în CD (în special în plan european) şi
dezvoltarea de domenii tehnologice cu potenţial economic.
B. Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-uri)
Pentru reducerea decalajelor tehnologice şi de competitivitate foarte mari faţă de UE manifestate în principal prin
nivelul scăzut al inovării în întreprinderi, capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor C&D, precum şi prin
slaba dezvoltare a activităţii CD în întreprinderi, se vor sprijini următoarele operaţiuni indicative:
Sprijin pentru noi micro-intreprinderi şi spin-off-urilor de înaltă tehnologie
Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor sş crearea de noi locuri de muncă în CD
Promovarea inovarii în cadrul întreprinderilor
Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii
schimbărilor climatice Măsura 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de
energie “verde”;
Operaţiunea: “Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei
electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice
(în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor
geotermale şi a altor resurse
Obiective:
reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili) şi
îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare,
protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante şi combaterea schimbărilor climatice,
diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de
energie electrică/termică,
crearea a noi locuri de muncă în diferite zone ale ţării prin realizarea/modernizarea capacităţilor de
producere a energiei din surse neconvenţionale,
crearea posibilităţii de introducere în circuitul economic a unor zone izolate, care va conduce, de
asemenea, la creşterea numărului de locuri de muncă,
36
PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE
Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE
implicarea mai activă a mediului de afaceri (companiilor private din ţară şi din străinătate) şi a
autorităţilor publice locale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.
Solicitanţi eligibili:
Autorităţile administraţiilor publice locale, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (constituite
conform prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare) - pentru tipurile
de proiecte menţionate în Ghidul solicitantului;
Societăţi comerciale care se încadrează în categoria întreprinderilor mici, mijlocii şi mari - cu excepţia
celor care solicită finanţare pentru proiecte din sectoarele neeligible menţionate în Ghidul
solicitantului;
Societăti comerciale care se încadrează în categoria microîntreprinderilor înregistrate în localităţile
urbane (al căror sediu social este amplasat în localităţile urbane) - cu excepţia celor care solicită
finanţare pentru proiecte din sectoarele neeligible menţionate în Ghidul solicitantului.
Proiecte şi activităţi eligibile:
Proiectele finanţate în cadrul acestei operaţiuni pot fi de tipul: proiecte de realizare de noi capacităţi de producere
a energiei electrice şi termice, atât pentru consumul propriu cât şi pentru furnizarea de energie în reţeaua de
transport şi distribuţie, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie şi proiecte de modernizare a
capacităţilor de producere. Următoarele activităţi prevăzute în proiect sunt eligibile :
achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/instalaţiilor proiectului;
construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului;
ia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă;
racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare („punct de
delimitare” definit conform HG nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea
utilizatorilor la reţelele electrice de interes public).
Se finanţează inclusiv proiecte de cogenerare, însă numai proiecte care vizează cogenerarea de înaltă
eficienţă prin valorificarea RES, cu respectarea următoarei condiţii aplicabile în cazul solicitanţilor
întreprinderi:
- peste 40% din energia (electrică şi termică) produsă anual este destinată vânzării.
În cazul solicitanţilor autorităţi publice locale/asociaţii de dezvoltare intercomunitară, sunt eligibile pentru
finanţare numai:
- proiectele de producere a energiei termice (ca serviciu de utilitate publică sau pentru consumul propriu
al instituţiilor publice finanţate din bugetul autorităţilor publice locale);
- proiectele de producere a energiei electrice (sau de cogenerare) care nu vizează introducerea în SEN
a energiei produse (pentru consumul propriu al tuturor instituţiilor şi autorităţilor care asigură servicii
de interes public sau de interes economic general pentru care o autoritate publică locală suportă din
bugetul propriu plata energiei electrice consumate şi pentru iluminatul public);
- proiectele de producere a energiei electrice (sau de cogenerare) pentru consumul propriu (al tuturor
instituţiilor şi autorităţilor care asigură servicii de interes public sau de interes economic general,
pentru care o autoritate publică locală suportă din bugetul propriu plata energiei electrice consumate şi
BM 122-102
 iluminatul public), care vizează introducerea în SEN a energiei produse cu respectarea următoarelor Obiective
condiţii (pentru aceste din urmă proiecte):
Creşterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate corespunzătoare şi latarife
1. În operarea proiectului nu se va tarifa producţia de energie electrică către utilizatori şi nu se vor realiza acceptabile;
venituri din tarifarea energiei electrice produse, iar producătorul nu va produce mai multă energie electrică
Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
decât consumă (calcul anual). Solicitanţii trebuie să dovedească că energia electrică produsă va fi utilizată
exclusiv pentru consumul propriu al instituţiilor menţionate în proiect şi/sau pentru iluminatul public. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate
Tranzitarea energiei prin reţea se va face prin aplicarea sistemului compensator în unităţi fizice (kwh).
Reducerea numărului de situri contaminate
2. Solicitantul (autoritatea locală) va fi proprietarul investiţiei, va opera investiţia şi nu va transfera această
activitate unui operator economic. Fondul de Mediu (AFM)
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu conform art. 13, alin. 2 din O.U.G. nr.
Finanţări Indirecte
196/2005 privind Fondul pentru Mediu, pentru acest proiect, sunt următoarele:
Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu)
reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;
Strategia globală a POS Mediu este menită să contribuie la realizarea a două direcţii strategice principale:
utilizarea de tehnologii curate;
să sprijine investiţiile care contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a accesului la utilităţile publice în
România şi care creează condiţiile pentru dezvoltarea economică a regiunilor; protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale;

să sprijine investiţiile care contribuie la îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie prealabilă pentru Pot fi finanţate din Fondul pentru mediu proiectele propuse de către operatori economici, organizaţii
dezvoltarea durabilă; neguvernamentale, autorităţi publice locale şi unităţi de învăţământ.

Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi astandardelor de A. Categorie de Proiect: Reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi a solului
mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Tipuri de activităţi:
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt: staţii de epurare industriale noi;
Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi staţii de preepurare;
canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.
protecţia apelor subterane;
Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de
zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. extinderea şi modernizarea staţiilor de epurare existente pentru operatori economici;

Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate
localităţi până în 2015.
Costuri eligibile:
Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului
ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
Reducerea riscului la dezastre naturale care afecteză populaţia, prin implementarea măsurilor preventive
în cele mai vulnerabile zone până în 2015
Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate”
lucrări de ameliorare/reabilitare a solurilor poluate cu ţiţei şi produse petroliere şi lucrări de depoluare a
apelor subterane şi de suprafaţă, inclusiv a celor lacustre.
lucrări de impermeabilizare pentru protecţia apelor subterane;
achiziţionarea de material săditor plante erbacee anuale şi perene (inclusiv arbuşti);
achiziţionarea de material săditor lemnos; costuri pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor;
transportul materialelor;

Fundamentare lucrări de desecare;

Din cauza activităţilor economice semnificative desfăşurate în trecut fără luarea în considerare a aspectelor de lucrări pentru realizarea sistemelor de drenaj;
protecţia mediului, urmate de încetarea activităţii giganţilor industriali, România a moştenit un număr mare de cheltuieli cu supravegherea lucrărilor;
situri contaminate cu nivel crescut al emisiilor poluante în aer şi apă şi care au determinat degradarea pe arii
extinse a solului şi a peisajului. achiziţionarea de utilaje, echipamente, instalaţii noi, inclusiv costuri de construcţii montaj, necesare
Majoritatea acestor situri sunt abandonate, neutilizate, nevoia utilizării terenurilor disponibile pentru utilităţi implementării proiectului;
publice sau pentru afaceri fiind crescută, pe lângă faptul că există risc pentru mediu şi sănătate umană. costuri privind achiziţia materialului săditor; costuri privind plantarea şi întreţinerea perdelei forestiere
pentru protecţie;
37

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 manoperă aferentă executării lucrărilor; Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
lucrări pentru protecţia mediului;
Total general 112.555,83 26.175,77 26.822,46 139.378,29 32.413,56
realizarea reţelelor de utilităţi în incinta în care se realizează proiectul şi aferente implementării acestuia; Din care C+M 107.492,35 24.998,22 25.798,16 133.290,51 30.997,79
instruirea personalului ce va deservi instalaţia, echipamentul etc;
dotări pentru efectuarea de analize a apelor uzate şi a apelor epurate. 2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
B. Categorie de Proiect: Utilizarea de tehnologii curate
- anul I
Tipuri de activităţi:
Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Implementarea de tehnologii curate conform BAT; Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
Costuri eligibile: Total general 47514,86 11049,96 11212,63 58727,49 13657,56

construirea, extinderea, modernizarea sau modificarea construcţiilor aferente implementării proiectului; - anul II
echipamente de monitorizare continuă a emisiilor; Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
realizarea reţelelor de utilităţi în incinta în care se implementează proiectul şi aferente implementării Total general 65040,97 15125,81 15609,83 80650,80 18756,00
proiectului;
achiziţii de utilaje, echipamente, instalaţii noi, inclusiv costuri de construcţii montaj, necesare
3. Durata de realizare: 24 luni.
implementării proiectului;
manopera aferentă executării lucrărilor proiectului; instruirea personalului ce va deservi instalaţia; 4. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia -
cheltuieli pentru supravegherea executării lucrărilor, prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea Nu e cazul.
contractantă.
În urma identificării potenţialelor surse de finanţare pentru implementarea acestui proiect, se propun trei
instrumente distincte pentru susţinerea financiară a acestuia:
Finanţări directe pentru realizarea parcului; Anexe
Finanţări indirecte pentru anumite tipuri de activităţi necesare pentru realizarea proiectului;
B. Piese desenate
Finanţări complement, utile pentru atragerea unor agenţi economici în parcul eco industrial
1. Incadrare in zona
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 2. Incadrarea in localitate
3. Incadrarea in PUG
1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
Pentru faza de execuţie nu sunt necesare 300 noi locuri de muncă. 4. Plan existent, topo, cadastru
5. Situatia juridica actuala
2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare: 6. Propunere varianta 1.
Pentru faza de operare sunt necesare 90 noi locuri de muncă. 7. Propunere varianta 2.
8. Retele instalatii varianta 1.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 9. Retele instalatii varianta 2.
1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) 10.Poster varianta 1.
(la cursul de schimb valutar 1 euro = 4,30 lei) 11.Poster varianta 2.

38

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Tabel ACB 1
Flux de numerar - Varianta fara cos
Previziuni An terminal
mii Lei UM 2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Venituri (economii)
Venit din investitie mii Lei 0.00 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51
Total venituri mii Lei 0.00 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51

Cheltuieli de exploatare si de intretinere - faza de operare

Cheltuieli cu personalul mii Lei 0.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli de mentenanta mii Lei 0.00 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72
Total cheltuieli faza de operare mii Lei 0.00 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72
Flux de numerar net mii Lei 0.00 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79

Tabel ACB 2
Flux de numerar - Varianta cu cos
Previziuni An terminal
mii Lei UM
2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Venituri (economii)
Venit din investitie mii Lei 0.00 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07
Total venituri mii Lei 0.00 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07

Cheltuieli de exploatare si de intretinere - faza de operare

Cheltuieli cu personalul mii Lei 0.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli de mentenanta mii Lei 0.00 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18
Total cheltuieli faza de operare mii Lei 0.00 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18
Flux de numerar net mii Lei 0.00 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Tabel ACB 3
Analiza financiara - Varianta fara cos
Implementare Previziuni
mii Lei An
2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
terminal
Venituri & Cheltuieli
Venituri din inchirierea suprafetei 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51
Total venituri 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51

Cheltuieli personal 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli mentenanta 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72
Total cheltuieli 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72

Investitie
Total investitie -112,555.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total active fixe -112,555.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TVA investitie

TVA platit 26,175.77

TVA recuperat 13,087.89 13,087.89 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TVA net -13,087.89 13,087.89 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Rata de actualizare 5%
Rata de crestere in perpetuitate 0%
Valoarea reziduala 140,856
Valoarea actualizata neta - VAN 27,677
Rata interna de rentabilitate RIR 7.16%
Flux de numerar net -125,643.72 20,130.67 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 7,042.79 147,898.51 140,855.72
Flux de numerar cumulat -125,643.72 -105,513.04 -98,470.26 -91,427.47 -84,384.69 -77,341.90 -70,299.11 -63,256.33 -56,213.54 -49,170.76 -42,127.97 -35,085.18 -28,042.40 -20,999.61 -13,956.83 133,941.68
Perioada de actualizare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 15
Flux de numerar net actualizat -125,644.00 19,172.00 6,388.00 6,084.00 5,794.00 5,518.00 5,255.00 5,005.00 4,767.00 4,540.00 4,324.00 4,118.00 3,922.00 3,735.00 3,557.00 71,142.00 67,754.00

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Tabel ACB 4
Analiza financiara - Varianta cu cos
Implementare Previziuni
mii Lei
2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 An terminal
Venituri & Cheltuieli
Venituri din inchirierea suprafetei 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07
Total venituri 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07

Cheltuieli personal 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli mentenanta 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18
Total cheltuieli 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18

Investitie
Total investitie -112,694.42 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total active fixe -112,694.42 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TVA investitie

TVA platit 26,208.01

TVA recuperat 13,104.01 13,104.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TVA net -13,104.01 13,104.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Rata de actualizare 5%
Rata de crestere in perpetuitate 0%
Valoarea reziduala 140,758
Valoarea actualizata neta - VAN 27,442
Rata interna de rentabilitate RIR 7.14%
Flux de numerar net -125,798.43 20,141.90 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 7,037.89 147,795.73 140,757.84
Flux de numerar cumulat -125,798.43 -105,656.53 -98,618.64 -91,580.74 -84,542.85 -77,504.96 -70,467.07 -63,429.18 -56,391.28 -49,353.39 -42,315.50 -35,277.61 -28,239.72 -21,201.82 -14,163.93 133,631.80
Perioada de actualizare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 15
Flux de numerar net actualizat -125,798.00 19,183.00 6,384.00 6,080.00 5,790.00 5,514.00 5,252.00 5,002.00 4,764.00 4,537.00 4,321.00 4,115.00 3,919.00 3,732.00 3,555.00 71,092.00 67,707.00

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Tabel ACB 5
Analiza economica - Varianta fara cos
Previziuni
Indicator FC An
2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
terminal
Venituri & Cheltuieli
Venituri chirii 1 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51 10,381.51
Venituri economii emisii CO2 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67 4,677.67
Total venituri 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18 15,059.18

Cheltuieli de personal 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli cu utilităţile 1 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72 1,796.72
Total cheltuieli 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72 3,338.72

Investitie
Investiţie 1 -112,555.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total investit -112,555.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TVA investitie

TVA platit
TVA recuperat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TVA net 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Rata de actualizare 5.5%

Rata de crestere in perpetuitate 0%
Valoarea reziduala 234,409
Valoarea actualizata neta - VANE>0 110,089
Rata interna de rentabilitate RIRE>5,5%
15.99%

Flux de numerar net -112,555.83 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 11,720.45 246,129.49 234,409.04
Flux de numerar cumulat 0.00 11,720.45 23,440.90 35,161.36 46,881.81 58,602.26 70,322.71 82,043.16 93,763.62 105,484.07 117,204.52 128,924.97 140,645.42 152,365.88 164,086.33 410,215.82 644,624.86
Perioada de actualizare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 15
Flux de numerar net actualizat -112,556.00 11,109.00 10,530.00 9,981.00 9,461.00 8,968.00 8,500.00 8,057.00 7,637.00 7,239.00 6,862.00 6,504.00 6,165.00 5,843.00 5,539.00 110,250.00 0.00

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Tabel ACB 6
Analiza economica - Varianta cu cos
Previziuni
Indicator FC An
2012-2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
terminal
Venituri & Cheltuieli
Venituri chirii 1 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07 10,460.07
Venituri economii emisii CO2 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44 3,118.44
Total venituri 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51 13,578.51

Cheltuieli salariale 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00 1,542.00
Cheltuieli de mentenanta 1 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18 1,880.18
Total cheltuieli 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18 3,422.18

Investitie
Investiţie 1 -112,694.42 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total investit -112,694.42 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TVA investitie

TVA platit 0.00 0.00

TVA recuperat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TVA net 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Rata de actualizare 5.5%

Rata de crestere in perpetuitate 0%
Valoarea reziduala 203,127
Valoarea actualizata neta - VANE>0 80,240
Rata interna de rentabilitate RIRE>5,5% 14.31%

Flux de numerar net -112,694.42 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 10,156.34 213,283.06 203,126.72
Flux de numerar cumulat 0.00 10,156.34 20,312.67 30,469.01 40,625.34 50,781.68 60,938.02 71,094.35 81,250.69 91,407.02 101,563.36 111,719.70 121,876.03 132,032.37 142,188.70 355,471.76 558,598.48
Perioada de actualizare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 15
Flux de numerar net actualizat -112,694.00 9,627.00 9,125.00 8,649.00 8,198.00 7,771.00 7,366.00 6,982.00 6,618.00 6,273.00 5,946.00 5,636.00 5,342.00 5,064.00 4,800.00 95,537.00 0.00

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Analiza de senzitivitate - Varianta fara cos
Tabel ACB 7
Senzitivitatea la modificarea veniturilor din chirii -5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
RIR 6.39% 6.54% 6.70% 6.85% 7.01% 7.16% 7.31% 7.46% 7.60% 7.75% 7.90%
VAN 17,294.00 19,371.00 21,448.00 23,522.00 25,601.00 27,677.00 29,753.00 31,828.00 33,899.00 35,984.00 38,056.00
Procent modificare RIR -10.80% -8.59% -6.41% -4.25% -2.12% 2.10% 4.17% 6.22% 8.26% 10.28%
Procent modificare VAN -37.51% -30.01% -22.51% -15.01% -7.50% 7.50% 15.00% 22.48% 30.01% 37.50%

Tabel ACB 8
Senzitivitatea la modificarea costului investitional -5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
RIR 7.68% 7.58% 7.47% 7.36% 7.26% 7.16% 7.06% 6.96% 6.86% 6.76% 6.67%
VAN 33,305.00 32,180.00 31,054.00 29,928.00 28,803.00 27,677.00 26,552.00 25,426.00 24,301.00 23,175.00 22,049.00
Procent modificare RIR 7.33% 5.82% 4.34% 2.87% 1.43% -1.41% -2.80% -4.17% -5.53% -6.86%
Procent modificare VAN 20.33% 16.27% 12.20% 8.13% 4.07% -4.06% -8.13% -12.20% -16.27% -20.33%

Tabel ACB 9
Senzitivitatea la modificarea costurilor de operare -5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
RIR 7.40% 7.35% 7.30% 7.26% 7.21% 7.16% 7.11% 7.06% 7.01% 6.96% 6.92%
VAN 31,013.00 30,348.00 29,679.00 29,014.00 28,343.00 27,677.00 27,007.00 26,342.00 25,673.00 25,006.00 24,338.00
Procent modificare RIR 3.36% 2.69% 2.02% 1.35% 0.68% -0.68% -1.36% -2.04% -2.73% -3.41%
Procent modificare VAN 12.05% 9.65% 7.23% 4.83% 2.41% -2.42% -4.82% -7.24% -9.65% -12.06%

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Analiza de senzitivitate a RIRF/C
15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
Variatia RIRF/C

-5.00%

-10.00%

-15.00%
-5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
Cost investitional 7.33% 5.82% 4.34% 2.87% 1.43% 0.00% -1.41% -2.80% -4.17% -5.53% -6.86%
Venituri din chirii -10.80% -8.59% -6.41% -4.25% -2.12% 0.00% 2.10% 4.17% 6.22% 8.26% 10.28%
Costuri de operare 3.36% 2.69% 2.02% 1.35% 0.68% 0.00% -0.68% -1.36% -2.04% -2.73% -3.41%

Fig. ACB 1 Curbe de elasticitate pentru variaţia RIRF

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 Analiza de senzitivitate VANF/C
50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

Variatia VANF/C 0.00%

-10.00%

-20.00%

-30.00%

-40.00%

-50.00%
-5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
Cost investitional 20.33% 16.27% 12.20% 8.13% 4.07% 0.00% -4.06% -8.13% -12.20%-16.27%-20.33%
Venituri din chirii -37.51%-30.01%-22.51%-15.01% -7.50% 0.00% 7.50% 15.00% 22.48% 30.01% 37.50%
Costuri de operare 12.05% 9.65% 7.23% 4.83% 2.41% 0.00% -2.42% -4.82% -7.24% -9.65% -12.06%

Fig. ACB 2 Curbe de elasticitate pentru variaţia VANF

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 10

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 11

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 12

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 13

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 14

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 15

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 16

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 17

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 18

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102
 19

PARC ECO INDUSTRIAL SEPA BAIA MARE

Proiect 768/2012 STUDIU DE FEZABILITATE BM 122-102