BETON PRECOMPRIMAT

– GHID DE CALCUL –
2013 v2

Elaborat de:
Prof.dr.ing CLIPII Tudor
Șl.dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás
Drd.ing. FLORUȚ Codruț

1/30
Numerotarea tabelelor şi formulelor din prezentul model este conformă cu cea din SR EN
1992-1-1:2004 (EC2).

1. Date iniţiale

- tip element
- lungime element
- lăţime reazem
- lungime pistă de precomprimare
- număr toroane
- tip toroane
- rest permanentă
- încărcare utilă
- umiditate
- clasa de expunere
- durata de viaţă
- tip grafic tehnologie
- clasă beton
- tip ciment
- rezistenţă oţel
- modul elasticitate toroane
- clasă oţel
- relaxare
- lunecare în ancoraj

2/30
1.1 Caracteristici secţionale

Pentru elementul dat prin tema de proiect se vor calcula următoarele caracteristici
secţionale:
xs
Xi

Ac – aria secţiunii de beton

Ap – aria armăturii precomprimate
Ic – momentul de inerţie pentru secţiunea de beton
Ic
Wi – modulul de rezistenţă inferior; Wi 
xi

Ic
Ws – modulul de rezistenţă superior; Ws 
xs

În ACAD:
- creare regiune  REGION
- căutarea centrului de greutate  MASSPROP
- mutare axa globală în centrul de greutate  UCS
- afișare caracteristici secționale  MASSPROP

3/30
2. Regimul tratamentului termic

Tratamentul termic se aplică în conformitate cu graficul de mai jos:

Regim tratament termic

°C
70
60
50
40
30
20
10
Ore
Ora 10 14 17 21 04 08 09

3...4 h 3...4 h ˜4 h ˜7 h ˜5 h
Transfer la 16...22 h
timp de relaxare (t relaxare )
Pretensionare

Transfer
Turnare

4/30
3. Caracteristicile betonului

fck - rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului obţinută pe cilindri

Din denumirea clasei de beton primită prin tema de proiect se obţine rezistenţa
caracteristică la compresiune a betonului obţinută pe cilindri în MPa.

C x / y => fck=x MPa (N/mm2)

fcm - rezistenţa medie la compresiune a betonului obţinută pe cilindri (se obţine din
tabelul 3.1 în funcţie de clasa betonului)

fctm - rezistenţa medie la întindere axială a betonului (se obţine din tabelul 3.1 în funcţie
de clasa betonului)

fctm(t) - rezistenţa medie la întindere axială a betonului la vârsta de “t” zile.

În formulele (3.1) şi (3.2) se înlocuieşte t cu tT, calculat pe baza graficului tehnologic cu

formula (B.10)

5/30
Ecm(t) - modulul de elasticitate secant al betonului la vârsta t

În formula (3.5) se înlocuieşte t cu tT, calculat pe baza graficului tehnologic cu formula

(B.10.)

3.1. Calculul contracţiei finale

 cd ,  k h   cd , 0

6/30
 cd , 0 - contracţia de uscare neîmpiedicată se poate determina din tabelul 3.2 sau pe baza
ecuaţiilor de mai jos (B.11 şi B.12)

7/30
 ca () - se datorează unui fenomen de migrare a apei în masa betonului; se determină
conform formulei (3.12)

3.2. Calculul curgerii lente

 (, t 0 ) - valoarea finală a coeficientului de curgere lentă (fluaj) se determină utilizând
graficele din figura 3.1

8/30
9/30
10/30
4. Caracteristicile armăturii pretensionate

( date de producător)

f p 0.1k f p 0.1k
f pd  
s 1.15

Rezistența caracteristică a oțelului (fp0,1k) este dat în enunțul proiectului.

11/30
Relaxarea oţelului este dată prin tema de proiectare, oţelul putându-se încadra în
clasele
CLASA 1 - ρ1000=8%
CLASA 2 - ρ1000=2.5%
CLASA 3 - ρ1000=4%

Ep - modulul de elasticitate al armăturii precomprimate dat prin tema de proiectare

Echivalenţă notaţii armături:

0,6” <=> TBP15 => Ap=137 mm2

1/2” <=> TBP12 => Ap=88 mm2
3/8” <=> TBP9 => Ap=49 mm2

12/30
5. Calculul forţei de pretensionare

fp0.1k - rezistenţa convenţională a oţelului corespunzătoare unei deformaţii specifice de

0.1%. Această valoare este dată de producător.

În cazul prezentului proiect se va lucra cu formula:

 p max  k 2  f p 0.1k  0.9  f p 0.1k

13/30
6. Pierderi de precomprimare instantanee

6.1. Lunecarea în ancoraj

O valoare medie se poate considera de 4...6 mm. Prin tema de proiectare pentru mărimea
lunecării s-au considerat trei valori diferite de 4, 5 respectiv 6 mm.

Pierderea de efort unitar de precomprimare, respectiv pierderea de forţă de

precomprimare cauzate de lunecare din ancoraj se evaluează conform formulelor de mai
jos:

1  2
 sl   Ep
Lp

unde:
 sl - pierderea de efort unitar de precomprimare cauzată de lunecare din ancoraj
1 ; 2 - lunecarea din ancorajele de la cele două capete. Dacă pretensionarea se face la
un singur capăt, λ2=0.

În cazul prezentului proiect se consideră că pretensionarea se face la un singur capăt.

Lp - reprezintă lungimea pistei de precomprimare

Ep - reprezintă modulul de elasticitate al oţelului din care este confecţionată armătura
pretensionată

Psl  A p   sl

14/30
unde:
Psl - reprezintă pierderea de forţă de precomprimare cauzată de lunecare din ancoraj
Ap - reprezintă aria de armătură pretensionată

6.2. Relaxarea oţelului

Fenomenul de relaxare al oţelului are loc între momentul de întindere al armăturii
pretensionate şi până în momentul transferului.

Pierderea de efort unitar de precomprimare cauzată de relaxarea oţelului se

evaluează conform formulelor de mai jos:

 pi   p max   sl

În formulele (3.28), (3.29) şi (3.30), timpul t reprezintă timpul de relaxare al armăturii, din
momentul pretensionării şi până în momentul transferului, lucrându-se cu o valoare
corectată cu mărimea teq (t = trelaxare + teq), reprezentând un timp echivalent ce ţine seama

15/30
de efectul tratamentului termic asupra relaxării armăturii pretensionate. Acest timp teq se
poate estima utilizând formula (10.2), ţinând seama de graficul tehnologic de aplicare a
tratamentului termic.

Timpul echivalent (teq) este calculat și dat în temă cu graficul tehnologic.

Pierderea de forţă de precomprimare cauzată de relaxarea oţelului se evaluează conform

formulei de mai jos:

Pr  A p   pr

unde:
Pr - reprezintă pierderea de forţă de precomprimare cauzată de relaxarea oţelului
Ap - reprezintă aria de armătură pretensionată

6.3. Tratamentul termic

Pentru a se ajunge într-un timp mai scurt la rezistenţa iniţială necesară a betonului, acesta
este supus unui tratament termic, de regulă utilizând abur sau apă caldă.

16/30
7. Scurtarea elastică a betonului la transfer

În momentul realizării transferului, valoarea forţei de pretensionare se poate calcula astfel:

Pint erm  Pmax  Psl  Pr  P

unde:
Pmax - reprezintă forţa aplicată armăturii pretensionate
Psl - reprezintă pierderea de forţă de precomprimare cauzată de lunecare din ancoraj
Pr - reprezintă pierderea de forţă de precomprimare cauzată de relaxarea oţelului
P - reprezintă pierderea de forţă de precomprimare cauzată de aplicarea tratamentului
termic
xs

Ap cp
Xi

Pinterm

Pentru calculul efortului unitar din beton în secţiunea de la nivelul armăturii pretensionate
(σcp) se poate adopta procedeul de calcul simplificat sau procedeul exact.

Calcul simplificat

Pint erm Pint erm  e

 cp   e
Ac Ic
unde:
Ac - aria secţiunii de beton
e - distanţa de la centrul de greutate al armăturii precomprimate la centrul de greutate
al secţiunii de beton
Ic - momentul de inerţie pentru secţiunea de beton

Calcul exact
 p int erm
 cp 
Ac
e 
e2
A p (1  )
r2

17/30
unde:
Pint erm
 p int erm 
Ap

Ep
e 
E cm (t 0 )

Ep - modulul de elasticitate al oţelului din care este confecţionată armătura

pretensionată
Ecm(t0) - modulul de elasticitate secant al betonului la vârsta t0. În cazul prezentului proiect,
t0 se înlocuieşte cu tT calculat anterior.
Ac - aria secţiunii de beton
Ap - reprezintă aria de armătură pretensionată
e - distanţa de la centrul de greutate al armăturii precomprimate la centrul de greutate
al secţiunii de beton
r - reprezintă raza de giraţie a secţiunii de beton şi se calculează cu:
Ic
r
Ac

Pierderea de efort unitar de precomprimare (  el ), respectiv pierderea de forţă de

precomprimare ( Pl ) cauzate de scurtarea elastică a betonului la transfer se evaluează
conform formulelor de mai jos:

 el   e   cp

Pel  A p   el

În momentul încheierii transferului, efortul unitar şi forţa din armătura pretensionată se pot
evalua utilizând formulele de mai jos:

Pint erm
 pm 0    el
Ap
Pm 0  A p   pm 0

În acest stadiu, efortul unitar din armătura pretensionată trebuie să satisfacă următoarele
condiţii:

 pm 0  min(0,75  f pk ;0,85  f p 0.1,k )

Dacă nu verifică se micşorează  p max .

18/30
8. Calculul static

1
ldisp 2

lreaz 2 1 lreaz

lcalc
ltransf

Combinaţii
S.L.S.
- caracteristică ΣGk+Qk
- frecventă ΣGk+Ψ1Qk
- cvasipermanentă ΣGk+Ψ2Qk
S.L.U.
- fundamentală; calcul 1,35*ΣGk+1,5Qk

Ψ1 Ψ2
acoperiş 0,5 0,4
planşeu intermediar 0,7 0,4

Încărcare Valori caracteristice Momentul încovoietor 1-1

Greutate proprie gself,k g self ,k  l 2
M self ,k 
8
Rest permanentă grest,k g rest , k  l 2
M rest ,k 
8

19/30
Utilă qk gq,k  l 2
M q,k 
8

Combinaţie Mod de combinare Momentul încovoietor 1-1

caracteristică ΣGk+Qk ( g self ,k  g rest ,k  q k )  l 2
M Ek 
8
frecventă ΣGk+Ψ1Qk ( g self ,k  g rest ,k  1  q k )  l 2
M Ef 
8
cvasipermanentă ΣGk+Ψ2Qk ( g self ,k  g rest ,k  2  q k )  l 2
M Eqp 
8
fundamentală 1,35*ΣGk+1,5Qk (1,35  g self ,k  1,35  g rest ,k  1,5  q k )  l 2
M Ed 
8

20/30
9. Verificări ale eforturilor unitare la transfer

9.1. Calculul eforturilor unitare normale în secţiunea 1-1

ct
xs

e Mself,k

Ap cp
Xi

Pm0

cb

Pm 0 Pm 0  e  M self ,k
 cb   (b = bottom = inferior)
Ac Wi

Pm 0 Pm 0  e  M self , k
 ct   (t = top = superior)
Ac Ws

Pm 0 Pm 0  e  M self , k
 cp   e (p = la nivelul armăturii pretensionate)
Ac Ic

9.2. Calculul eforturilor unitare normale în secţiunea 2-2 (la ldisp)

9.2.1. Determinare poziţiei secţiunii 2-2 în lungul axei elementului

21/30
22/30
 unde:
 ct - coeficient a cărui valoare e recomandată de EN 1992-1-1 a se lua egală cu
1 dacă nu e stipulat altfel în anexa naţională corespunzătoare.
f ctm (t ) - rezistenţa medie la întindere axială a betonului la vârsta de t zile.

În formula de mai sus se înlocuieşte t cu tT, calculat pe baza graficului tehnologic cu

formula (B.10).

2 2
9.2.2. Calculul momentului încovoietor dat de greutate proprie în secţiunea 2-2 ( M self ,k )

22
g self ,k  Lcalc
M self ,k   l disp
2

9.2.3. Calculul și verificarea eforturilor unitare în secţiunea 2-2

ct<fctm(tT)
xs

Mself,k
e

Ap cp
Xi

Pm0

cb<fck(tT)

23/30
 22
Pm 0 Pm 0  e  M self , k
 ct  
Ac Ws
22
Pm 0 Pm 0  e  M self ,k
 cb  
Ac Wi

- condiţie pentru evitarea fisurării longitudinale

 ct  f ctm (t 0 ) - condiţie pentru ca secţiunea să rămână în întregime nefisurată

În cazul în care în secţiunea 2-2 relaţia  cb  0,6  f ck (t 0 ) nu este adevărată, soluţia pentru
scăderea efortului unitar din fibra extremă inferioară constă în dispunerea uneia sau mai
multor teci pe unul respectiv mai multe toroane. Astfel, modul de lucru presupune
considerarea unuia dintre toroane ca fiind învelit în teacă şi reverificarea eforturilor unitare
din secţiune, considerând că toronul învelit nu conlucrează cu secţiunea de beton. Dacă
relaţia nu este adevărată în continuare, se consideră încă un toron ca fiind învelit în teacă
şi apoi se reverifică secţiunea. Procedeul se continuă până când relaţia  cb  0,6  f ck (t 0 )
devine adevărată.

În formulele de mai sus se înlocuieşte t0 cu tT, calculat pe baza graficului tehnologic cu

formula (B.10).

24/30
 ldisp 2 2'

teaca
3
2
1
teaca 2 2'
ldisp
lteaca ldisp
În cazul în care dispunerea tecilor este necesară, se va verifica încă o secţiune situată la
ldisp de punctul în care se întrerupe teaca (2’-2’).

25/30
10. Pierderi de precomprimare finale

În cazul prezentului proiect z cp  e .

M Eqp
 c ,QP   cp  e
Ic

Pm 0 Pm 0  e  M self , k
 cp   e
Ac Ic

 pr - se evaluează pe baza formulelor 3.28, 3.29 sau 3.30 considerând “t” ca

fiind durata de viaţă a elementului

şi

26/30
  pi   pm 0   e   c ,QP .

Ep
e 
E cm (t 0 )

unde t0 este 28 zile, astfel Ecm(t0) devine Ecm.

Forţa finală de precomprimare, considerând efectul pierderilor reologice de tensiune se

evaluează cu formula:

Pm  Pm 0  Pc  s  r

 m  Pm 0 / Ap

27/30
11. Verificări ale eforturilor unitare în stadiul de serviciu în secţiunea 1-1
  ct

M
e

Pk=nPm8

cb
n=1

11.1. Verificări pentru  ct

 pentru clasele de expunere XD, XF, XS

 ct se calculează considerând M = MEk şi se verifică relaţia
 ct  0,6  f ck
 pentru restul claselor de expunere
 ct se calculează considerând M = MEQP şi se verifică relaţia
 ct  0,45  f ck

11.2. Verificări pentru  cb

 pentru clasele de expunere X0, XC1, XS

 cb se calculează considerând M = MEf şi se verifică relaţia
 cb  f ctm
 pentru clasele de expunere XD1, XD2, XD3, XS2, XS3
 cb se calculează considerând M = MEf şi se verifică relaţia
 cb  0
 pentru clasele de expunere XC2, XC3, XC4
 cb se calculează considerând M = MEqp şi se verifică relaţia
 cb  0

28/30