Tertulian- Despre prescripţia contra ereticilor

Ereziile dacã sunt lãsate sã existe duc la slãbirea şi chiar la pierirea credintei drepte. De cele mai multe
ori, ereziile îşi iau putere tocmai de la slăbiciunea oamenilor, dar care se probeazã fãrã vitalitate când
întâlnesc o credinţã puternicã.

Tocmai cuvântul Domnului si epistolele apostolice, au prezis pe de o parte ereziile ce urmau sã fie, iar
pe de altã parte ne-a sfãtuit sã ne ferim de aceste erezii. Sunt de condamnat atât dezbinãrile cât si
schismele, care fãra îndoiala cã sunt rele, la care se adaugã şi ereziile. Se poate spune, fãrã nici o
îndoiala cã şi ereziile sunt tot atât de criticabile ca şi schismele si dezbinãrile.

Valentin si Marcion sunt primi eretici nominalizati ca defãimatori, de altfel toţi ereticii îşi susţin
afirmaţiile pe filosofie. Mai târziu sunt amintite şi nume ale altor eretici celebri, precum Apelles,
Hebion şi Simion, dar fãrã a enunţa concret ereziile lor. Astfel Tertulian le recomanda creştinilor în
posibilia confruntare cu ereticii, sã le refuze, deoarece o astfel de lupta ar fi nulã pentru creştini.

Într-adevãr prin aceste cuvinte apologetul prezintã adevãrul despre erezie cât şi modul ironic cu care o
face. Tertulian îl aminteşte pe Simon Magul care era fondatorul unei erezii ce va tulbura aceea perioadã.

Marcion şi-a arogat prima erezie, el nu recunoştea cã Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, iar Hebion
şi-a arogat-o pe a doua erezie. Apologetul aminteşte şi de alte douã erezi a nicoliţilor şi a caniţilor, în
numãr de patru erezii au existat încã din timpul Apostolilor.

Dezvãluirea şi respectiv demonstrarea ereziilor, ne arată în mod convingator şi pe creatorul lor, nimeni
altul decât diavolul. Demn de remarcat este şi prezenţa femeilor on cadrul ereziilor. Ereticii nefiind
creștini n-au nici un drept asupra scrierilor crestine, respectiv asupra interpretărilor acestor scrieri. Încă
de la început eretici au încercat să distrugă, prin orice mijloace fundamentul creștinismului.

Analizându-se în profunzime ereziile, vor putea fi găsite importante deosebiri atât între ele, cât și între
întemeietorii lor, cu privire la multe învățături. Se poate spune că multe din acestea nici măcar nu au
biserici sau chiar credință.

Sumar sunt prezentate și legăturile ereticilor cu o mulțime de magi, de astrologi si de filosofi.

Atributele unei credinte pot fi judecate după viața credicioșilor ei, deoarece conduita este partea de
încercare a unei învațături. Întotdeauna acolo unde este Dumnezeu este și frica de Dumnezeu, care
reprezintă începutul înțelepciunii.

1
Menționăm ca prin aceste contraargumente sau combătut toate ereziile laolalta, ceea ce denotă faptul ca
orice discuție asupra Scripturilor, trebuie să le îndepărtăm.

În consecinţă, nu putem să nu remarcăm faptul că această complexitate de eretici si erezii care au

perturbat Biserica ȋncă de la ȋnceputul ei și până in astăzi, o parte de gnostici, alti având alte invăţături.
De altfel eretici au falsificat ȋnsă scripturile, fie prin utilizarea lor fragmentară și doar pentru a-și
demonstra anumite învățături eretice, fie prin interpretarea lor greșită. Tocmai din acest motiv
apologetul le contestă dreptul de a folosi scrierile creștine.

Într-adevăr, raționamentul său a fost întotdeauna bine fundamentat scripturistic, ceea ce le acordă o
putere mare asupra ereticilor și le face să-și atinga scopul.