STRATEGII DIDACTICE

PREZENTAREA CONCRETA A UNOR METODE DIDACTICE

SPECIFICE ȘCOLARITǍȚII MICI

Conceptul de strategie didactica poate fi definit drept combinare si organizare optimǎ

a metodelor, mijloacelor si formelor de organizare a activitatii in vederea realizarii obiectivelor
propuse. Strategia de predare-învăţare (strategii didactice) este expresia unităţii organice a
metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ şi a modurilor de organizare a învăţării
(frontal, pe grupe şi individual), în derularea lor secvenţială pentru atingerea obiectivelor
instructiv-educative.

Strategia didactica este un termen unificator, integrator, care reunește sarcinile de

învatare cu situațiile de învatare, reprezentând un sistem complex si coerent de mijloace, metode,
materiale si alte resurse educaționale care vizeaza atingerea unor obiective.
Principalele componente ale strategiei didactice sunt:

 sistemul formelor de organizare si desfǎșurare a activitǎții educationale;

 sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor și procedeelor didactice;
 sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate;
 sistemul obiectivelor operationale.

Metoda (gr. metha = către, spre; gr. odos = cale, drum) reprezintă drumul, calea de urmat
de către profesor şi elevi, în vederea atingerii obiectivelor. Metodele reprezintă modalităţi de
acţiune prin intermediul cărora, elevii, sub tutela profesorului sau independent, îşi pot asimila
cunoştinţe, forma şi dezvolta priceperi, deprinderi, atitudini.

Metoda de învăţământ poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu

ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc şi
aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi
practice, aptitudini, atitudini etc.“ (M. Ionescu, M. Bocoş).
C Moise definește metoda ca fiind „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi
educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea
educaţilor“ .

Procedeul didactic – este „o particularizare sau o componentă a metodei; procedeele

didactice sunt practice (soluţii didactice practice) însoţite, după caz, de tehnici şi mijloace
didactice, pentru realizarea metodelor didactice“ (I.Bontaş).

Prin mijloace de învăţământ înţelegem un ansamblu de resurse sau instrumente materiale

şi tehnice, produse, adaptate ori selectate în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative
ale procesului de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ facilitează transmiterea unor cunoştinţe, formarea şi
consolidarea unor priceperi şi deprinderi, evaluarea unor achiziţii, realizarea unor aplicaţii
practice în cadrul lecţiilor sau altor forme de organizare a procesului de învăţământ.

PREZENTAREA CONCRETA A UNOR METODE DIDACTICE

SPECIFICE ȘCOLARITǍȚǍII MICI

Noua orientare a învăţământului românesc urmăreşte dezvoltarea gândirii critice a

copiilor, încă din ciclul preşcolar şi primar, prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-
participative noi, care pun accentul pe participarea copilului şi îl plasează pe acesta în centrul
procesului de învăţare. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ şi creativ la
propria formare. Trebuie avut în vedere că, formarea unor deprinderi de învăţare interactiv-
creativă, antrenând efortul intelectual din partea copilului, cu cât sunt mai de timpuriu formate,
fixate şi consolidate, cu atât au un efect formativ mai eficient, materializat în dezvoltarea
capacităţilor intelectuale superioare.
Astfel, scopul prioritar al şcolii, încă din ciclul primar, este de a-i înarma pe elevi cu
metoda de a învăţa (“a învăţa să înveţi”), prevenind astfel, asimilarea pasivă a cunoştinţelor şi
asigurând un învăţământ activ. Pornind de la ideea că învăţământul activ se realizează cu ajutorul
metodelor active, se impune diminuarea ponderii activităţilor care limitează activizarea şi
extinderea utilizarii metodelor moderne, active, care dezvoltă gândirea, capacitatea de
investigaţie a elevilor, precum şi participarea lor la însuşirea cunoştinţelor, la munca
independentă, deprinderea de a aplica în practică cele însuşite. Sunt
considerate active acele metode care nu încorsetează elevul într-o reţea de expresii fixe sau de
reguli rigide, ci care rezervă o pondere crescândă elevului în interacţiunea lui cu obiectele
învaţării, care determină un maximum de activism al structurilor operaţional-mintale în raport cu
sarcinile de învăţare în care este angajat acesta.
A “gândi critic” înseamnă a emite judecăţi proprii, a face un efort de reflecţie personală, a
întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare , a fi ȋn stare sǎ-ți recunoști greșelile și sǎ ți
le corectezi, a respecta opiniile celor din jur sau a le combate cu argumente.
Aşadar, modernizarea metodologiei de realizarea a lecţie ca principala formă de
organizare a procesului de învăţământ, impune reconsiderarea metodelor active-participative, în
baza următoarelor considerente:
-sunt centrate pe elev, pe activitatea concretă desfăşurată de acesta pe poziţia de obiect şi
subiect al propriei instruiri şi formări;
-prin accent pe exersarea şi dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor intelectuale, pe
exerciţiul subordonat ideii de asimilare a cunoştinţelor prin acţiune, cercetare, experimentare şi
efort propriu;
- favorizează o motivaţie interioară pentru actul învăţării prin starea de confort psihic ce
se creează prin obţinerea fiecarui succes personal în activitatea proprie;
-transformă relaţia învăţător-elev într-o relaţie de colaborare şi recpect reciproc în cadrul
căreia şi elevul poate crea situaţia de învăţare, iar învăţătorul va fi animatorul, îndrumătorul şi
catalizatorul energiilor latente ale elevilor;
-pregătesc elevul pentru procesul de autoformare (auto-educatie) ce trebuie continuat şi
după anii şcolarităţii prin faptul că vizează formarea unor tehnici de lucru intelectual şi că
acordţă cultivării spiritului practic-aplicativ al cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.

Având în vedere că nici metodele clasice nu sunt lipsite de virtuţi, pentru activizarea
elevilor pot fi îmbinate în mod armonios metodele clasice cu cele moderne

CRITERII ORIENTAREA ORIENTAREA MODERNĂ

 TRADIŢIONALĂ
ROLUL -urmăreşte expunerea, explicaţiile -exprimă puncte de vedere proprii ;
ELEVULUI învăţătorului; -realizează un schimb de idei cu ceilalţi;
-încearcă să reţină şi să reproducă -argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu
ideile auzite; scopul de a înţelege, de a realiza scopul
-acceptă, în mod pasiv, ideile unor idei ;
transmise; -cooperează în rezolvarea problemelor şi
-lucrează izolat ; sarcinilor de lucru;
ROLUL -expune, ţine prelegeri; -facilitează şi intermediază învăţarea;
ÎNVĂŢĂ -impune puncte de vedere; -ajută elevii să înţeleagă şi să explice puncte
TORULUI de vedere proprii;
RELAŢIILE -relaţii predominant autoritare între - relaţii democratice, de cooperare şi
DIN CADRUL învăţător şi elevi, acesta colaborare, bazate pe comunicare reală, pe
GRUPULUI manifestându-se în permanenţă ca stimă şi încredere reciprocă, atât între cadul
un părinte; el este cel care deţine şi didactic şi elevi, cât şi între
transmite informaţia; elevi;
-între elevi se creează relaţii de -competiţia apărută între şcolari este
competiţie, de multe ori negativă, cu constructivă şi pozitivă;
scopul ierarhizării;

MODUL DE -învăţarea are loc predominant prin -învăţarea are loc predominant prin
REALIZARE A memorarea şi reproducerea de formularea de competenţe şi deprinderi
ÎNVĂŢĂRII cunoştinţe ; practice;
EVALUAREA -vizează măsurarea şi aprecierea - vizează măsurarea şi aprecierea
cunoştinţelor (ce ştie elevul); Competenţelor (ce poate elevul să facă cu
-pune accent pe aspectul cantitativ ceea ce ştie);
(cât de multă informaţie deţine -pune accent pe elemente de ordin calitativ
elevul) ; (valori, atitudini);
-vizează clasificarea statistică a -vizează progresul în învăţare la fiecare
elevilor ; elev;

BLAZONUL
 Este o metodă complexă care se potriveşte cu diverse situaţii care presupun o fixare, o
sistematizare,o abordare transdisciplinară. Se poate organiza individual, în perechi, în echipă, pe
grupe.
Se pornește de la stabilirea un titlu, a unei sintagme, iar ȋn cele patru secţiuni ale
blazonului se pun într-o ordine dată: o plantă, un animal, un obiect, un loc.
Am folosit aceastǎ metoda la clasa I, la tema: Numărul şi cifra 4

NUMĂRUL ŞI CIFRA 4

I: plantă-trifoi cu patru foi III:obiecte:scaun (are 4 picioare şi seamănă cu cifra 4)

II.animal-tigrul-are 4 picioare IV.pagina de matematică

METODA INTELIGENTELOR MULTIPLE

 Este o metoda activă pe care am folosit-o în lecţia de consolidare şi sistematizare a
cunoştinţelor referitoare la figurile geometrice. Am împărţit elevii în 6 grupe şi le-am distribuit
fişe de lucru diferenţiat pe grupe de inteligenţă. Pe parcursul activităţii în echipă am asigurat un
fond muzical sugestiv.
☺pentru inteligenţa verbal – lingvistică : aleg două dintre figurile personalizate şi alcătuiesc
un dialog între ele.
☺pentru inteligenţa logico – matematică rezolvă cele trei probleme de pe fişă.
☺pentru inteligenţa naturalistă completează” anunţurile cu casele de vânzare” respectând
cerinţa;
☺pentru inteligenţa spaţial – vizuală decorează vaza cu figuri geometrice conform tabelului
dat;
☺pentru inteligenţa corporal – kinestezică decupează figurile geometrice, le asamblează şi le
lipesc formând „Puişorii”
☺pentru inteligenţa muzical – ritmică realizează desenul după problema rimată şi o
interpretează pe o melodie compusă de ei;
☺pentru inteligenţa intrapersonală şi interpersonală explică ce ar simţi dacă ar fi invitaţi la
un carnaval al figurilor geometrice ,în ce anume s-ar costuma şi de ce, şi apoi formulează reguli
de comportare civilizată în timpul unei petreceri.

DIAGRAMA WENN
Diagram Wenn are rolul de a reprezenta sistematic, într-un mod cât mai creativ,
asemănările şi deosebirile evidente între două operaţii matematice, între două figuri geometrice
etc. Metoda este potrivită la lecţiile de consolidare. Activitatea poate fi organizată în grup,
perechi sau chiar frontal.
De exemplu, ȋn clasa a IV-a, la lecția Patrulatere, elevii au trebuit sa reprezinte în
diagrama Wenn ceea ce ştiţi despre pătrat şi despre dreptunghi.

Pătrat Dreptunghi
 *sunt poligoane * are laturi-
*are toate latu-
*sunt patrulatere le egale două
rile egale
*vârfurile sunt punc- câte două
*P=4xl
te *P=2x
*laturile sunt seg- x (l + L)
mente de dreaptă

METODA CUBULUI

Cubul este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a
unei situaţii din mai multe perspective, dar şi o tehnică prin care se evidenţiază activităţile şi
operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui conţinut. Se oferă elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi integratoare.
Sarcinile de pe feţele cubului sunt invariabile din perspectivă acţională: descrie,
compară, explică (asociază), argumentează, analizează, aplică. Procesele de gândire
implicate sunt asemănătoare celor prezentate în taxonomia lui Bloom
Am folosit aceastǎ metoda, la tema: Figuri geometrice (Patrulatere).
1. Descrie figurile geometrice şi completează tabelul:
figura număr numărul axe de
geometrică de laturi unghiurilor simetrie

2. Compară figurile geometrice stabilind asemănări şi deosebiri.

3. Analizează şi demonstrează cum se pot transforma anumite patrulatere în alte patrulatere,
utilizând sârma moale.
4. Asociază figurile geometrice cu feţele unor corpuri geometrice – obiecte ale mediului
înconjurător.
 5. Aplică: calculează câţi lei costă gardul unei grădini în formă dreptunghiulară, ştiind că are
l = 7m şi L =14m şi că acesta a fost împrejmuit cu 3 rânduri de sârmă a 25 de lei metrul.
6. Argumentează. Alegeţi din lista următoare doar patrulatere, argumentând răspunsul: cub,
pătrat, paralelogram, cuboid, hexagon, pentagon, triunghi, trapez, cerc.

METODA INSTRUIRII PROGRAMATE

Reprezintă o tehnică modernă de instruire care se realizează cu ajutorul calculatorului. .

Mijloacele didactice specifice metodei sunt programele de învăţare sau soft-urile didactice.
Un alt soft educaţional pe care l-am folosit cu succes la clasa a IV-a este
„Fracţii cu peripeţii- Misiunea PLOAIA”, un produs educaţional inovator, care cuprinde
toate noţiunile studiate la capitolul „Fracţii ” conform programei şcolare în vigoare.(noţiunea de
fracţie; fracţii egale; compararea fracţiilor; operaţii cu fracţii; aflarea unei fracţii dintr-un întreg).
„Misiunea PLOAIA” îi atrage pe copii într-o aventură captivantă, alături de patru prieteni
animaţi, trimişi de Regina Albină în căutarea ploii. Elevii vor trece prin numeroase peripeţii
alături de personajele Dodo, Buzz, Inga şi Lola, pe care vor trebui să le ajute folosindu-şi
cunoştinţele despre fracţii.
Softul conţine exerciţii şi probleme cu fracţii cu grad crescător de dificultate, jocuri
educaţionale şi de îndemânare, glosar de termeni matematici, planşe didactice, jetoane, elemente
de decupat şi diplome de merit. Cu acest produs educaţional cunoştinţele abstracte sunt aduse în
viaţa de zi cu zi, prin predare sub forma unor filme de animaţie, exemplificări grafice concrete,
exerciţii desprinse din situaţii reale, toate adecvate vârstei copiilor. Astfel , învăţarea devine o
joacă!

De asemenea, folosind calculatorul, elevii işi pot exersa cunoştințele despre figurile
geometrice ȋntr-o aplicatie virtuala (http://nrich.maths.org/content/id/5997/SortShapes.swf)
Elevii vor lucre ȋn echipe de câte 3 şi vor avea de facut mulțimi de figuri geometrice (la
calculator) dupa anumite criterii (ex: mulţimea triunghiurilor albastre şi mari, mulţimea
cercurilor mici şi rosii, etc)

► Sarcina cu nivel mediu de dificultate: sa construiasca din figurile geometrice, trăgându-le cu

mouse-ul ȋn spatial de lucru, diferite obiecte: casă, racheta, maşina…
► Sarcina cu nivel crescut de dificultate Imagine animata (Gif)
In timp ce se mişca imaginea , elevii trebuie sa-şi dea seama ce/câte figuri geometrice sunt ȋn
fiecare din cele 9 cadrane.

PROIECTUL

După predarea lecţiei „ CORPURI GEOMETRICE”, elevii au primit ca temă acasă

proiectul „ CĂSUŢA PĂPUŞII”. Fiecare a primit o foaie cu nişte şabloane ale unor corpuri
geometrice. Ei au trebut să le decupeze, să le lipească,sa le coloreze, să le asambleze, şi să le
deseneze ferestre şi uşi construind astfel o mini-căsuţă.
Au avut de ales între două variante (cub + piramidă cu baza pătrat sau cuboid +
paralelipiped cu bazele triunghiuri).
A doua zi, elevii au adus căsuţele şi cu ajutorul lor am realizat o machetă a unui orăşel.

VARIANTA I VARIANTA II

Folosind metodele activ-participative în predarea elementelor de geometrie, elevul învaţă

cu mai multă uşurinţă să construiască elemente şi figuri geometrice, să gândească logic, să
raţioneze corect, să emită judecăţi, să rezolve situaţiile-problemă.

BIBLIOGRAFIE:
Cerghit Ioan Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti 1997.

Cerghit Ioan Perfecţionarea lecţiei ȋn şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică ,

Bucureşti.
Drăguleţ M. Procedee de activizare a elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1992

Ionescu M., Radu I. Didactica modernă, ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001