Universitatea POLITEHNICA din București

Școala Doctorală I.M.S.T.

Drd. Ing. Al-Shraah Muhammad

Contribuţii privind îmbunătăţirea performanţei în educaţie având la bază

standarde specifice şi modele de excelenţă

Contributions on improving the performance in education based on specific

standards and models of excellence

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Dr. Ing. Gheorghe Solomon

București 2014

1
 Cuvânt înainte

MOTTO:

Calitatea nu este niciodată un accident,

este întotdeuna rezultatul unui efort de inteligenţă.(John Ruskin)

Teza de doctorat s-a realizat sub cele mai bune auspicii ale Şcolii Doctorale din
U.P.B., sub îndrumarea domnului profesor universitar dr. ing. Solomon Gheorghe, direct
implicat în concepţia şi monitorizarea sistemului de management al calitatii implementat
la nivelul Universitatii Politehnica din Bucuresti., fapt pentru care doresc sa aduc
mulţumiri şi recunoştinţă.

Aspectele abordate in prezenta teza de doctorat aduc contributii in imbunatatirea

sistemului de invatatmant la nivel national, dar si la nivelul invatamantului din Regatul
Hasemit al Iordaniei, tara de origine a autorului.

Doresc să adresez muțumirile cuvenite tuturor celor care, din punct de vedere
profesional, direct sau indirect, prin sugestiile oferite, au contribuit la elaborarea,
fundamentarea și finalizarea acestei lucrări, dorind sa-i amintesc pe urmatorii: doamna
prof. dr. ing. Irina Severin, domnul prof. dr. ing. Mihai Mircescu și colega mea de
doctorat, dr. ing. Ecaterina-Alina Sandu.

Mulțumesc și sunt profund recunoscător familiei mele, pentru suportul moral și

înțelegerea manifestată constant pe toată perioada derulării doctoratului, fraților mei care
m-au susținut financiar, fară ei neputând duce la bun sfarșit studiile, copiilor mei și soției
mele care m-au sprijinit la fiecare pas și nu in ultimul rand parinților mei, care deși nu
sunt in Romania, mi-au dat puterea sa duc la bun sfârșit aceasta lucrare de doctorat,
tuturor fiindu-le dedicată această lucrare.

2
 CUPRINS
LISTA FIGURILOR…………………………………………………………………………...... 7

LISTA TABELELOR…………………………………………………………………………… 11

LISTA DE NOTATII…………………………………………………………………………… 13

CUVÂNT ÎNAINTE……………………………………………………………………...….…. 14

INTRODUCERE………………………………………………………………………………... 15

IMPORTANTA CERCETĂRII PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢEI ÎN

EDUCAŢIE AVÂND LA BAZĂ STANDARDE SPECIFICE ŞI MODELE DE EXCELENŢĂ 15

1.GENERALITĂTI……………………………………………………………………………... 15

2.SCOPUL TEZEI DE DOCTORAT…………………………………………………………… 18

3.OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………………. 18

4.STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………...……… 19

5.PREMIZE NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR PROPUSE………………………… 20

6.DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII………………………………………… 20

CAPITOLUL 1……………………………………………………………………………......… 22

CERCETĂRI PRIVIND STADIUL ACTUAL AL ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN

EDUCAŢIE……………………………………………………………………………………… 22

1.1 CONCEPTE SI DEFINITII……………………………………………………..…………... 22

1.2 STRUCTURI INTERNATIONALE, REGIONALE SI NAȚIONALE ÎN DOMENIUL

ASIGURĂRII CALITĂTII……………..………………………………………………..… 26

1.3 REGLEMENTĂRI PRIVIND ASIGURAREA CALITĂTII…………………………..….. 30

1.3.1 Particularităţi privind bune practici şi reglementări privind asigurarea calităţii în

educaţie……………………………………………………………………………………….…. 31

1.4 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ŞI MODELE DE EXCELENŢĂ IN

EDUCAŢIE…………………………………………………………………………………..… 38

1.5 CONCLUZII……………………………………………………………..…………….. 45

CAPITOLUL 2………………………………………………………………………………….. 47

CERCETĂRI PRIVIND STADIUL ACTUAL AL METODELOR DE EVALUARE A

CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE………………………………………………………………….… 47

2.1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EVALUAREA………………………………… 47

2.2 CRITERII ŞI INDICATORI DE PERFORMANŢĂ………………………………….…... 48

2.2.1 Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii n învăţământ în ţările U.E 48

2.2.2 Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii în învăţământ în U.S.A.. 54

2.2.3 Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii în învăţământ în Regatul 54

3
Haşemit al Iordaniei……………………………………………………………………………..

2.3 CONCLUZII………………………………………………………………………….……. 56

CAPITOLUL 3………………………………………………………………………………...... 58

CERCETĂRI PRIVIND PERCEPŢIA ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE……..……. 58

3.1 PROIECTAREA CHESTIONARULUI DE SONDARE A OPINIEI PĂRŢILOR

INTERESATE REFERITOARE LA APRECIEREA CALITATIVĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 58
SUPERIOR……………………………………………………………………………………….

3.1.1 Fundamentare……………………………………………………………..………….… 58

3.1.2 Proiectarea chestionarului de sondare……………………………….…..………….…. 59

3.1.3 Realizarea studiului …………………………………………………………..…..…….. 62

3.2 COLECTAREA ŞI ANALIZA INFORMAŢIILOR. DESCRIEREA REZULTATELOR

CERCETĂRII………………………………………………………………………………..…. 64

3.2.1 Studiu realizat în Regatul Haşemit al Iordaniei……………………………..……….… 64

3.2.1.1 Constatări ale sondajului în rândul cadrelor didactice din Universităţile din
Regatul Haşemit al Iordaniei…………………………………………...……………………….. 64

3.2.1.1.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către cadrele didactice din Regatul Hașemit al Iordaniei………………………..… 75

3.2.1.2 Constatări ale sondajului în rândul studenţilor din Universităţile din Regatul
Haşemit al Iordanie……………………………………………………..…………………..….... 81

3.2.1.2.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către studenții din Regatul Hașemit al Iordanie………………………………….…. 94

3.2.1.3 Constatări ale sondajului în rândul angajatorilor din Regatul Haşemit al

Iordaniei………………………………………………………………………………………. 99

3.2.1.3.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către angajatorii din Regatul Hașemit al Iordaniei……………………………...... 104

3.2.2 Studiu realizat în România……………………………………………………………………… 109

3.2.2.1 Constatări ale sondajului în rândul cadrelor didactice din Universităţile din
România……………….…………………………………………………….……….. 110

3.2.2.1.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către cadrele didactice dintr - o universitate tehnică din România…………….. 119

3.2.2.2 Constatări ale sondajului în rândul studenţilor din Universităţile din

România. 123

3.2.2.2.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către studenții dintr - o universitate tehnică din România.…. 135

3.2.2.3 Constatări ale sondajului în rândul angajatorilor din Români……..…. 140

3.2.2.3.1. Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității

în educație de către angajatorii din România……………………………………………………..….. 143

3.3 ANALIZA COMPARATIVĂ A SONDAJULUI REALIZAT ÎN ROMÂNIA ŞI 147

4
REGATUL HAŞEMIT AL IORDANIEI…………………………………………………………….…

3.3.1 Analiza comparativă între opiniile profesorilor…………………………………….……..…. 147

3.3.2 Analiza comparativă între opiniile studenţilor……………………………………………….. 155

3.3.3 Analiza comparativă între opiniile angajatorilor ………………………………..…………. 165

3.4 CONCLUZII………………………………………………………………………………………..…. 168

CAPITOLUL 4……………………………………………………………………………………........…. 169

CONTRIBUTII PRIVIND PROIECTAREA ŞI EVALUAREA UNUI MODEL DE

ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE………………………………………………………… 169

4.1 ELABORAREA UNUI MODEL DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE..... 169

4.1.1 Elaborarea unui model de asigurare a calităţii în educaţie, ISO versus FQM………........ 169

4.1.2 Elaborarea unui model de asigurare a calităţii în educaţie conf. ISO……………………… 170

4.2 LINII DIRECTOARE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA A PERFORMANŢEI ÎN

EDUCAŢIE ÎN SPATIUL ARAB………………………………………………...…………….. 174

4.2.1 Consideraţii generale……………………………………………………….……………………. 174

4.2.2 Propunerea unei strategii de îmbunătăţire a performanţei în învăţământul superior....... 176

4.2.2.1. Cercetări și contribuții privind tendințele majore ale evoluției societății

177
contemporane și reflexul lor în plan educativ……………………………………………………..….

4.2.2.2. Cercetări și contribuții privind etapele stabilirii unei strategii de îmbunătățire a

performanței în educație în spațiul arab………………………………………………………….……. 184

4.3 DIRECTII PRIVIND ÎMBUNĂTĂTIREA SI EVALUAREA PERFORMANTEI ÎN

EDUCATIE ÎN SPATIUL ARAB……………………………………………………………..…….…. 188

4.4 CONCLUZII………………………………………………………………………………………..…. 190

CAPITOLUL 5…………………………………………………………………………………………..… 191

CONCLUZII FINALE SI CONTRIBUTII PERSONALE………………………………………...… 191

5.1 CONCLUZII FINALE……………………………………………………………………………….. 191

5.2 CONTRIBUTII PERSONALE……………………………………………………………..………. 194

5.3 PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ…………………………………..…. 194

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………. 195

5
LISTA DE NOTAȚII
ARACIS – Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior
CEAC - Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității
CNEAA - Consiliul National de Evaluare Academica și Acreditare
DD – Dezvoltare Durabilă
EFQM - European Foundation for Quality Management (Fundația Europeană pentru
Managementul Calității)
EFP – Educație și Formare Profesională
EQARF - European Quality Assurance Reference Framework (Cadrul European de Referinţă
pentru Asigurarea Calităţii)
ENQA - European Network for Quality Assurance
EACEA - Education, Audiovisual and Culture Executive Agency
HEAC – Higher Education Accreditation Commission
KPI - Key Performance Indicators (Indicatori de performanță)
ILO - International Organization of Labour
ISO -Organizația Internationala pentru Standardizare (International Organization for
Standardization)
OECD - Organization for Economic Co-operation and Development (Organizaţia pentru
Cooperarea şi Dezvoltarea Economică)
OHSAS - Occupational Health and Safety Assessment Series
OIM - Organizaţiei Internaţionale a Muncii
OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului
PDCA – Plan-Do-Check- Act (planifica –executa- verifica-actioneaza)
RENAR -Reţeaua Naţională de Acreditare din România
RS –Responsabilitate Socială
RCS -Responsabilitate Socială Corporativă
SA - Social Accountability (Responsabilitate Socială)
SAI - Social Accountability International
SMC - Sistem de Management al Calităţii
SMM – Sistem de Management de Mediu
SMRS - Sistem de Management al Responsabilității Sociale
SSM –Sănătate și Securitate în Muncă
SWOT– Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități, Amenințări (Strength,
Weaknesses, Opportunities, Threats)
TIC - Tehnologia Informației și a Comunicațiilor
TQM – Total Quality Management (Managementul Calităţii Totale)
UE – Uniunea Europeană
UNCED - United Nations Conference on Environment and Development
VET- Învăţământul Profesional şi Tehnic
QA – Quality Assurance (Asigurarea Calităţii)
6
 INTRODUCERE

IMPORTANȚA CERCETĂRII PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢEI

ÎN EDUCAŢIE AVÂND LA BAZĂ STANDARDE SPECIFICE ŞI MODELE DE
EXCELENŢĂ

1. GENERALITĂȚI
În contextul societăţii concurenţiale cu o dinamică şi evoluţie exponenţială, calitatea forţei
de muncă, a produselor şi serviciilor reprezintă referenţialul esenţial / determinant al
progresului, autoafirmării și a autorealizării.
Liberalizarea pieţei educaţionale la nivel european şi mondial catalizează competiţia
accentuată exponenţial pentru pieţe şi resurse umane şi materiale.
Calitatea serviciilor şi a produselor a devenit în acest început de mileniu un factor
determinant al competitivităţii instituţiilor şi organizaţiilor, în condiţiile diversificării şi
înnoirii rapide a ofertei de produse, mondializării pieţelor şi creşterii exigenţelor / cerinţelor
beneficiarilor.
În această ecuaţie a progresului, OMUL este factorul determinant, în funcţie de
îmbunătăţirea performanţei în educaţia prin care acesta a fost format.
Contextul european şi mondial este definit prin câteva trăsături principale centrate pe
calitatea educaţiei şi a învăţământului cum ar fi:
- cooperarea europeană şi internaţională a instituţiilor de învăţământ;
- recunoaşterea reciprocă a sistemelor calităţii în educaţie;
- crearea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior (SEIS), conform declaraţiei
de la Sorbona;
- compatibilizarea / convergenţa sistemelor de învăţământ;
- constituirea unor reţele de calificări compatibile descrise prin competenţe ca
referenţiale pentru construirea şi evaluarea curriculum-ului;

7
 - realizarea unui set de recomandări cu privire la standarde de performanţe, ghiduri şi
proceduri, cadrul naţional și transnaţional de calificare, descriptori de ciclu, sistemul de
credite ECTS etc.;
- constiuirea unor organisme naţionale şi transnaţionale specializate în asigurarea
calităţii etc.
În acest demers conjugat, remarcabile sunt documentele (declaraţiile, memorandum-urile,
convenţiile ) adoptate la Sorbona, Bologna, Lisabona, Salamanca, Berlin, Bergen.
Calitatea vizează toate funcţiile, componentele şi direcţiile de acţiune ale sistemului
educaţional: calitatea personalului, calitatea predării, calitatea curriculum-ului, calitatea
mijloacelor utilizate etc.
Pornind de la această premisă, investigaţia noastră s-a axat pe cunoaşterea opiniei
studenţilor, a profesorilor şi angajatorilor vizând:
- calitatea pregătirii din învăţământul preuniversitar liceal al actualilor elevi ca premisă
favorabilă a perfomanţelor ulterioare în învăţământul universitar;
- calitatea şi utilitatea studiilor universitare ce se regăsesc în nivelul pregătirii pentru
piaţa muncii, în vederea recrutării ulterioare pentru un loc de muncă corespunzător;
- aprecierea curriculum-ului din învăţământul universitar (planuri, programe, manuale,
metodologii şi strategii utilizate, repartizarea orelor de curs şi aplicaţii săptămânal, tipul
programului (de zi sau seral) etc.;
- condiţiile şi facilităţile pentru studii şi cercetare oferite de biblioteci, laboratoare,
mediul familial, stimulente motivante, timpul acordat consultaţiilor etc.
Studiul s-a extins printr-o analiză comparativă a sistemului de invatamant superior
între Regatul Hașemit al Iordaniei şi România cu referire expresă la Universitatea Politehnica
din București.
O componentă importantă a studiului întreprins a reprezentat-o analiza comparativă
privind reglementările legale privind AQ, precum şi organismele de evaluare şi asigurarea
calităţii în învăţământ.
Analiza comparativă s-a întemeiat pe studierea aprofundată a documentelor oficiale
elaborate la nivel european, la nivel naţional în România şi unele ţări din spaţiul arab ce fac
referire la sistemul de invatamant.

2. SCOPUL TEZEI DE DOCTORAT

Într-o societate permanent competitivă, promovarea calităţii în învăţământul superior a
devenit o prioritate, întrucât din nivelul de performanţă al cadrelor înalt calificate decurge
nivelul şi calitatea vieţii în societate.
8
 Valorificarea experienţelor şi bunelor practici la nivel european şi mondial constituie o
premisă şi calea pentru adaptarea elementelor pozitive în domeniul promovării calităţii în
învăţământul superior.
Beneficiind de studii universitare in Universitatea Politehnica Bucureşti, ca absolvent
al Facultăţii de Transporturi, precum şi de oportunitatea realizării stagiului de pregătire a
şcolii doctorale a U.P.B., in lucrare s-au făcut referiri concrete la bunele practici ale
promovării calităţii în această universitate de prestigiu şi la experienţa românească.
Pornind de la această premisă, în lucrare s-a realizat o analiză a stadiului actual al
standardelor specifice şi al modelelor de excelenţă în învăţământul superior, cu referire
expresă la modelul european EFQM, precum şi la modelul american.
Întrucât lucrarea îşi propune să aducă contribuţii privind îmbunătăţirea performanţei în
învăţământul superior, in general, dar si specifice pentru Iordania, ţara de origine a autorului
prezentei lucrări, s-a realizat un studiu asupra stadiului actual al promovării calităţii în unele
ţări din spaţiul arab, Iordania şi Liban, benefic pentru transferul reciproc al bunelor practici.
Studiul întreprins a vizat evoluţia standardelor de performanţă/calitate promovate,
precum şi analiza reglementărilor legale privind asigurarea calităţii şi, respectiv a
organismelor abilitate în acest domeniu.
Documentarea ştiinţifică a fost dublată de cercetarea aplicativă vizând evaluarea
calităţii în învăţământul superior din Iordania şi unele ţări din spaţiul arab cu scopul declarat
pentru proiectarea şi implementarea unui sistem al Managementului Calităţii, care să
determine optimizarea sistemului actual.

3. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Obiectivul general al tezei de doctorat își propune să pună la dispoziția instituțiilor din
învățământ soluții pentru îmbunătăţirea performanţei in educaţie:

 îmbunătățirea calității serviciilor și implicit îmbunătățirea poziției pe piață,

 creșterea încrederii părţilor interesate implicate în educaţie;
 satisfacerea cerințelor angajatorilor în mediul concurențial;
 îmbunătățirea condițiilor de lucru şi de studiu a părților implicate;

În scopul realizării acestui deziderat, activitățile au fost focalizate spre îndeplinirea

următoarelor obiective specifice (tabel 0.1):

9
 Tabel 0. 1: Corespendența dintre obiectivele specifice și capitolele tezei de doctorat

OBIECTIV SPECIFIC CAPITOL

O1-Analiza privind stadiul actual al Capitol 1 Cercetări privind stadiul actual al

asigurării calităţii în educaţie. asigurării calităţii în educaţie.

O2-Analiza metodelor de evaluare a Capitol 2 Cercetări privind stadiul actual al

performanţei în educaţie. metodelor de evaluare a calităţii în educaţie.

O3-Analiza comparativă a percepţiei

Capitol 3 Cercetări privind percepţia
asigurării calităţii în educaţie în România
asigurării calităţii în educaţie.
şi Regatul Haşemit al Iordaniei.

O4-Elaborarea unui model de asigurare a

calităţii în educaţie.

Capitol 4 Contribuţii privind proiectarea şi

O5-Elaborarea unei strategii de
evaluarea unui model de asigurare a calităţii
îmbunăţătire a performanţei în educaţie.
în educaţie.

O6-Elaborarea unui set de criterii pentru

îmbunăţăţirea performanţelor în educaţie.

Obiectivele tezei au fost atinse prin intermediul cercetărilor teoretice și experimentale.

4. STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Teza cuprinde 3 secțiuni (introducere, conluzii finale și anexe) și 5 capitole având un număr
total de 205 de pagini, 165 figuri și 27 de tabele distribuite astfel:
Capitol Pagini Figuri Tabel
Introducere 7 1 1
Capitol 1 25 4 -
Capitol 2 11 - 2
Capitol 3 111 158 22
Capitol 4 22 2 2
Capitol 5 4 - -

10
 5. PREMIZE NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR PROPUSE
Pentru a asigura îndeplinirea celor 6 obiective specifice propuse prin intermediul
programului de cercetare au fost necesare:
 cunoaşterea legislaţiei naţionale privind calitatea învăţământului superior, precum
şi a Directivelor Europene cu privire la dezvoltarea durabilă a resurselor umane și
a organizațiilor;
 cunoașterea cerințelor standardelor de sistem de management (calitate, mediu,
sănătate și securitate în muncă, responsabilitate socială, managementul serviciilor,
securitatea informației, managementul riscului) precum și a standardelor conexe
(ex: satisfacție client, auditarea sistemelor de management și evaluare,
managementul de proiect, elaborare documentație, etc);
 cunoaşterea principiilor de management, managementul performanței;
 cunoașterea conceptului de cultură organizaţională, elemente de structuri
organizatorice;
 cunoașterea de modele de evaluare a performanței și a metodelor statistice;
 identificarea acţiunilor necesare atingerii obiectivelor propuse.
Cercetarea individuală din cadrul programului doctoral a inclus atât elemente de cercetare
secundară (cercetare de birou: cercetare bibliografică, documentaţii pentru sisteme de
management, aplicarea tehnicilor statistice etc.), cât şi cercetare primară, în special cercetare
de teren: chestionarea studenților dintr-o universitate din Regatul Hașemit al Iordaniei și o
universitate din București.
Lista surselor bibliografice consultate cuprinde un numar de 222 de titluri, ( lucrari de
specialitate), adrese internet precum si legi si standarde in domeniu.

6. DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Comunicarea şi diseminarea s-a facut în cadrul comunicărilor ştiinţifice, seminariilor
dedicate acestei probleme și publicaţiilor :
[1.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Mihai Mircescu – Modern trends for quality
improvement in education – Proceedings of the 12th Internatinal Conference on Technology
and Quality for Sustained Development – TQSD12, Bucharest, Romania, November 5-6, 2012
[2.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Sandu Alina -Study on Technical Education in the
Hashemite Kingdom of Jordan, The Scientific Bulettin, University Politehnica of Bucharest,
2014
[3.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Claudia Mattar, Anthony Azar, Hussein Al Omari-
Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității în educație de către
cadrele didactice din Regatul Hașemit al Iordaniei, Conferinta internationala cu tema
„Modernitate și competitivitate în educație”Universitatea Politehnica din Bucrești, Mai 2014

11
[4.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Claudia Mattar, Anthony Azar, Hussein Al Omari -
Contribuții privind analiza cantitativă și calitativă a percepției calității în educație de către
studenții din Regatul Hașemit al Iordaniei,, Conferinta internationala cu tema „Modernitate și
competitivitate în educație”Universitatea Politehnica din Bucrești, Mai 2014
[5.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Sandu Alina Quality of training and satisfaction of
students in higher technical education in Romania, The 2 Nd Global Virtual Conference
2014(GV-CONF 2014) Goce Delchev University Macedonia & THOMSON Ltd. Slovakia,
April 7 - 11, 2014
[6.] Al-Shraah Muhammad, Claudia Mattar, Anthony Azar, Hussein Al Omari – Tatal quality
management in Jordanian higher education : In depth perspective, International conference,
Modernity and competitiveness in Education, december 10-11, 2011, Polutechnic University
of Bucharest
[7.] Al-Shraah Muhammad, Claudia Mattar, Anthony Azar, Hussein Al Omari – Analiză
comparativă între Regatul Hașemit al Iordaniei și Liban privind promovarea calitații în
învațamânt, International conference, Modernity and competitiveness in Education, december
10-11, 2011, Politechnic University of Bucharest
[8.] Al-Shraah Muhammad, Claudia Mattar, Anthony Azar, Hussein Al Omari – Importance of
quality management in secondary schools in north Lebanon: Degree of practice, International
conference, Modernity and competitiveness in Education, december 10-11, 2011, Politechnica
University of Bucharest

[9.] Sandu Alina, Solomon G, Morar Daniela , Al-Shraah MuhammadConsiderations On

Implementation Of A Social Accountability Management System In Higher Education, A IV-
A Conferinţă Internaţională De Educaţie A Adulţilor, Educaţia Adulţilor În Universităţi.
Perspective Regionale Şi Locale, 27 - 30 Aprilie 2014, Iaşi, România
[10.] Sandu Alina, Solomon G, Morar Daniela, Al-Shraah Muhammad Model Of Assessing A
Social Accountability Management System For Higher Education, The 2 Nd Global Virtual
Conference 2014 (GV-CONF 2014) Goce Delchev University Macedonia & THOMSON Ltd.
Slovakia, April 7 - 11, 2014
[11.] Sandu Alina,Solomon G, Al-Shraah Muhammad, Quality Of TrainingAnd Satisfaction Of
Students In Higher Technical Education, The 2 Nd Global Virtual Conference 2014(GV-
CONF 2014) Goce Delchev University Macedonia & THOMSON Ltd. Slovakia, April 7 - 11,
2014
[12.] Sandu Alina,Solomon G, Morar Daniela, Al-Shraah Muhammad Model Of A Social
Accountability Management System For Higher Education, The Scientific Bulettin, University
Politehnica Of Bucharest, 2014
[13.] Claudia Mattar, Anthony Azar, Al -Shraah Muhammad, Hussein Al Omari – Role of
information Technology in quality management improvement and its impact on organizational
performance: An analysis of Lebanese Universities, Conferinta internationala cu tema
„Modernitate și competitivitate în educație”Universitatea Politehnica din Bucrești, Mai 2014
[14.] Claudia Mattar, Anthony Azar, Al -Shraah Muhammad, Hussein Al Omari, Amer M.J. Jarad
– Design – construction inter-relation improving construction quality strarting at university
level, Conferinta internationala cu tema „Modernitate și competitivitate în
educație”Universitatea Politehnica din Bucrești, Mai 2014

12
CAPITOL 1: Cercetări privind stadiul actual al asigurării calităţii în educaţie cuprinde
cercetări teoretice referitoare la:
– Conceptele şi definiţiile ce fac referire la domeniul asigurării calităţii utilizate în
presenta lucrare;
– Structuri internaţionale, regionale şi naţionale privind asigurarea calităţii în educaţie;
– Particularităţi privind bune practici şi reglementări privind asigurarea calităţii în
educaţie;
– Sistemul de management al calităţii şi modele de excelenţă în educaţie.
Asigurarea calității implică generarea încrederii prin certificare și acreditare de către
organisme abilitate în acest sens. Astfel, se prezintă în continuare organisme pentru evaluarea
calității în învățământul superior la nivel național.
Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) este un organism tripartit -
Guvern, patronate, sindicate - autonom, permanent, neguvernamental, nonprofit, de interes
public national, cu personalitate juridica, abilitat sa dezvolte un sistem nou de evaluare si
certificare a competentelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale.
Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică (CNEAA) are statut de persoană
juridică, este instituţia administraţiei publice centrale în domeniul evaluării şi acreditării
organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi
ştiinţifico-didactice de înaltă calificare. Acest consiliu a fost înființat în 1993, prin Legea
1988/1993. Atribuția principală a CNEAA a fost aceea de a evalua periodic programele de
studii care se finalizează cu emiterea unei diplome oficiale, recunoscută de către Ministerul
Educației, fie că e vorba despre programe de studii universitatre sau postuniversitare.
Odată cu intrarea în vigoare în 2006 a Legii asigurării Calităţii în Învăţământ nr 87/2006,
CNEAA a fost înlocuită de ARACIS.[210]

Obiectivul central al activitatilor ARACIS constă în asigurarea si îmbunătățirea calității.

Acreditarea este acel proces de asigurare și îmbunătățire a calității academice prin care o
organizație furnizoare de educație este mai întâi autorizată să funcționeze provizoriu ca
instituție de învatamânt superior, dobândind dreptul de a desfășura procesul de învatamânt și
de a organiza admiterea la studii, și apoi acreditată și recunoscută ca facând parte din sistemul
național de învatamânt superior, dobândind dreptul să emita diplome, certificate si alte acte de
studii recunoscute național, să organizeze, dupa caz, examene de absolvire, licentă, masterat
și doctorat. Standardele, standardele de referință și indicatorii de performanță sunt comuni
atât pentru asigurarea calitătii în instituțiile deja acreditate cât și pentru acreditarea
instituțiilor nou înființate.

13
 Noua abordare în asigurarea calității în învățământul superior se bazează pe autonomia
universităților în formularea și realizarea propriilor optiuni privind nivelul calității și
managementul de realizare a acestuia. Totodata, ARACIS și instituțiile de învatamânt
superior, împreună cu celelalte autorități responsabile pentru organizarea și desfășurarea
procesului educațional, cooperează activ pentru:
- Îmbunătățirea continuă a calității, prin:
 evaluarea, revizuirea și perfecționarea criteriilor, standardelor și indicatorilor
de performanță ai calității, concomitent cu corelarea acestora cu cerințele impuse
ale calificării prevazute de Cadrul Național al Calificărilor;
 ridicarea nivelului standardelor de referință și al indicatorilor de performanță
corespunzători, în fiecare instituție, conform misiunii acesteia;
- asumarea cât mai deplină a capacității de răspundere publică, prin:
 realizarea unor niveluri de calitate care corespund așteptărilor beneficiarilor, în
primul rând ale studenților și ale angajatorilor;
 afirmarea învățământului superior ca bun public;
 comunicarea consistența, clară și coerenta cu publicul beneficiar;
 informarea corectă a publicului cu privire la rezultatele reale obținute și la
intențiile de îmbunatățire.
- promovarea modalităților de încurajare a autoevaluării și, acolo unde este cazul,
planificarea strategiilor de schimbare și îmbunatatire, prin:
 identificarea onestă și riguroasă a realizarilor si neajunsurilor;
 promovarea realizărilor și corectarea rapidă a neajunsurilor;
 considerarea rezultatelor efective ca referințe ale evaluării.
Standardele din "familia ISO 9000" reprezintă o colecție de recomandări care conțin
cerințe referitoare la diverse procese desfășurate în cadrul organizației (cum ar fi procesele
de: proiectare, marketing, producție, furnizarea de servicii, desfacere, aprovizionare, tratarea
neconformităților etc.). O organizație poate afirma (se poate certifica) că are un sistem de
management competitiv, un sistem de management al calității, dacă face dovada că sunt
respectate cerințele standardului ISO 9001:2008. [197]
O primă abordare comună a armonizării cerințelor educative în Europa o reprezintă
reuniunile și declarațiile responsabililor din domeniul educației din țările membre ale U.E. –
după cum urmează:
1. Declaraţia comună a miniştrilor educaţiei din Europa, Sorbona, 25 mai 1998,
privind armonizarea structurii sistemului european de învăţământ superior [165].
14
 2. Reuniunea de la Lisabona
3. Declaraţia de la Bologna(19.06.1999)
4. Declaraţia de la Budapesta – Viena, din 12 martie 2010, privind Spaţiul european
al învăţământului superior (SEIS)
5. Convenţia Instituţiilor de învăţământ superior din Europa, Salamanca 20 – 30
martie 2001
6. Reuniunea de la Berlin, 2003
7. Reuniunea de la Bergen (2005)
8. Comunicatul de la Londra, 18 mai 2007
9. Comunicatul de la Leuven / Louvain – la – Neuve, din 28 – 29.04.2009
10. Procesul de la Bologna 2010
11. Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2005, privind asigurarea calităţii educaţiei
12. Legea 87/2006 pentru aprobarea OUG 75/2005, cu modificări privind asigurarea
calităţii educaţiei
13. Ordinul MEC nr. 3928/2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în
instituţiile de învăţământ superior.
14. ISO IWA 2:2006 ce cuprinde un ghid pentru organizațiile educaționale al căror
management de la cel mai înalt nivel dorește să depășească cerințele ISO 9001, în
căutarea îmbunătățirii continue și a durabilității succesului.
Bune practici în evaluarea internă/externă a calității sunt considerate a fi următoarele:
- Metodologii de acreditare și certificare a sistemelor calității în învățământ ONC-
SMC
- Metodologia de evaluare externă, standardele de referință și lista indicatorilor de
performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior
- Raportul ENQA – European Association for Quality Assurance in Higher
Education de evaluare a ARACIS [174]
- Proceduri și metodologii de autoevaluare internă a calității în învățământul
superior
In ceea ce priveste sistemul de management al calitatii si modelele de excelenta in
educatie se prezinta in continuare informatii specifice cu privire la IWA 2:2009 si criteriile de
acordare a premiilor de excelenta in educatie.
ISO IWA 2: 2006 are ca obiectiv asigurarea eficacității globale a sistemului
managementului calității din organizațiile educaționale, precum și îmbunătățirea continuă a
serviciilor educaționale ale acestor organizații avănd la bază cerințele ISO 9001:2008 Acest
standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a acordului internațional de
grup de lucru IWA 2:2003.
Obiectivul documentului SR ISO IWA 2:2009 este să asigure eficacitatea globală a
sistemului de management al calităţii din organizaţiile educaţionale precum şi îmbunătăţirea
continuă a serviciilor educaţionale ale acestor organizaţii.
Astfel, acest acord internaţional de grup de lucru este recomandat ca un ghid pentru
organizaţii educaţionale al căror management de la cel mai înalt nivel doreşte să depăşească
15
cerinţele ISO 9001, în căutarea îmbunătăţirii continue şi a durabilităţii succesului.
Modelul european (EFQM) al excelenţei [166] se bazează pe principiul conform căruia
rezultatele excelente privind performanţele, clienţii, personalul şi societatea se obţin prin
leadership implicând politică şi strategie, personal, parteneriate, resurse şi procese (fig.1). Prin
inovare şi instruire se asigură dezvoltarea şi consolidarea „Factorilor determinanţi” ai
„Rezultatelor”.

Fig. 1. Cele 9 criterii de evaluare a performanțelor pentru acordarea Premiului European al calității
[166]

Modelul fig.1cuprinde 9 criterii, pe baza cărora se evaluează progresele înregistrate de

organizaţie, prin TQM. Criteriile sunt structurate pe două categorii, care au pondere egală
(50%) în evaluare (fig. 1.3):
• factori determinanţi (premisele TQM)
• rezultate (obţinute prin TQM)
Premiul naţional pentru calitate, „Malcolm Baldrige”[97] ce se decernează în
Statele Unite ale Americii, în fiecare an, celor mai performante întreprinderi, pentru realizările
lor deosebite în domeniul calităţii, a devenit o adevărată instituţie.
Sistemul criteriilor de acordare a premiului Baldrige pentru performanţa în educaţie sunt
enumerate in continuare:
1. Leadership
a. Lidearship organizational
b. Responsabilitatea cetăţenilor
2. Planificare strategică
a. Strategia Dezvolării
b. Strategia planificării
3. Studenţi şi părţi interesate
16
 a. Asteptările studenţilor, părţilor interesate si ale pieţei
b. Statisfacţia studenţilor şi a părţilor intersate
4. Infomare şi analiză
a. Măsurarea şi analiza performanţelor
b. Managementul informaţiei
5. Facultatea şi implicarea personalului
a. Sistemele de lucru
b. Facultatea si personalul didactic, training si dezvoltare
c. Bunastarea facultatii si a personaluluiâ
6. Management de proces
a. Proiecatrea sistemului de invatamant si livrarea acestui process
b. Serviciile acordate studentilor
c. procese suport
7. Rezultate ale performantei organizationale
a. Rezultate ale studentilor
b. Rezultate ale studentilor si ale partilor interesate
c. Rezultate financiare
d. Rezultate ale personalului
e. Rezultate ale eficientei personalului

Cercetările realizate în capitolul 1 contribuie la îndeplinirea obiectivului specific O 1 -

Analiza privind stadiul actual al asigurării calităţii în educaţie.

CAPITOL 2: Cercetări privind stadiul actual al metodelor de evaluare a calităţii în

educaţie
Pentru atingerea obiectivului specific O2- Analiza metodelor de evaluare a performanţei
în educaţie cercetarea a presupus studierea metodologiilor ce fac referire la criterii si
indicatori de performanta pentru evaluarea institutiilor de invatamant si a organizatiilor in
general. Astfel se prezinta in continuare o descriere a acestor metodologii.
1. Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii în învăţământ în U.E.
O prezentare sintetică a indicatorilor de performanță în sistemul de învățământ românesc este
făcută în tabelul 2.1

17
 Tabel 2. 1: Domenii, criterii, standarde şi indicatori de performanţă, conform ARACIS
[161]

Domenii Criterii Standarde Indicatorideperformanţă

1 2 3 4
- Misiune şi obiective
- Integritate academică
Structurile Misiune,obiective şi - Răspundere şi
instituţionale, integritate academică responsabilitate publică
administrative şi
manageriale - Sistemul de conducere
Conducere şi administraţie - Management strategic
- Administraţie eficace
1. Capacitatea
instituțională - Spaţii de învăţământ,
Patrimoniu, dotare, resurse cercetare şi pentru alte
Baza materială financiare alocate activităţi
- Dotare
- Resurse financiare
- Sistemul de acordarea
burselor şi altor forme de
sprijin material pentru studenţi
Admiterea studenţilor - Principii ale politicii de
recrutare şi admitere
- Practici de admitere
Conţinutul
programelor de studiu Structura şi prezentarea - Structura programelor de
programelor de studiu studiu
- Diferenţiere în realizarea
programelor de studiu
2. Eficacitatea
- Relevanţa programelor de
educațională
studiu
- Valorificarea prin
capacitatea de a se angaja în
domeniul de competenţă al
calificării universitare
- Valorificarea calificării prin
Valorificarea calificării continuarea studiilor
Rezultatele învăţării universitare obţinute universitare - Nivelul de
satisfacţie al studenţilor în
raport cu dezvoltarea
profesională și personală
asigurată de universitate.
- Centrarea pe student a
metodelor de învăţare
- Orientarea în carieră a
studenţilor

18
 Tabel 2. 1 - continuare
1 2 3 4
Activitatea de Programe de cercetare - Programarea cercetării
cercetare științifică - Realizarea cercetării
- Valorificarea cercetării
Activitatea financiară Buget și contabilitate - Repartizarea cheltuielilor
a organizației - Contabilitate
- Auditare și răspundere
publică
Strategii și proceduri Structuri și politici pentru - Organizarea sistemului de
pentru asigurarea asigurarea calității asigurare a calității
calității - Politici și strategii pentru
asigurarea calității
Proceduri privind Aprobarea, monitorizarea - Existența și aplicarea
inițierea, și evaluarea periodică a regulamentului privitor la
monitorizarea și programelor de studiu și inițierea, aprobarea,
revizuirea periodică a diplomelor ce corespund
monitorizarea și evaluarea
programelor și calificărilor
activităților periodică a programelor de
3. Manage desfașurate studiu
mentul - Corespondența dintre
calității diplome și calificări
Proceduri obiective și Evaluarea studenților - Universitatea are un
transparente de regulament privind
evaluare a examinarea și notarea
rezultatelor învățării studenților care este aplicat
în mod riguros și
consecvent
- Integrarea examinării în
proiectarea predării și
învățării pe cursuri și
programe de studiu
Proceduri de evaluare Calitatea personalului - Raportul dintre numărul
periodică a calității didactic și de cercetare de cadre didactice și
corpului profesoral studenți
- Evaluarea colegială
- Evaluarea personalului
didactic de către studenți
- Evaluarea de către
managementul universiății
Resurse de învățare și - Disponibilitatea resurselor
Accesibilitatea servicii studențești de învățare
resurselor adecvate - Predaarea ca sursă a
învățării învățării
- Programe de stimulare și
recuperare
- Servicii studențești

19
 2. Indicatorii și criteriile de performanță ale standardului IWA 2:2009 sunt
enumerați in continuare [208’]
a. Sistemul de management al calităţii
a.1 Cerinţe generale
a.2 Cerinţe referitoare la documentaţie
b. Responsabilitatea conducerii (managementului) instituţiei
b1 Implicare responsabilă în promovarea calităţii;
b2 Orientare către client;
b3 Politica referitoare la calitate;
b4 Planificare;
b5 Responsabilitate, autoritate şi comunicare;
b6 Analiza efectuată de management.
c Managementul resurselor
c1 Asigurarea resurselor;
c2 Resurse umane;
c3 Infrastructură;
c4 Mediu de lucru.

d Realizarea produselor
d1 Planificarea realizării produselor;
d2 Procese referitoare la relaţia cu părţile interesate;
d3 Managementul proiectelor;
d4 Parteneriate şi controlul intrărilor externe;
d5 Conducerea proceselor de realizare a produselor;
d6 Controlul metodelor şi instrumentelor de măsurare şi monitorizare.

e. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire

e1 Monitorizare şi măsurare;
e2 Controlul produselor şi proceselor neconforme;
e3 Analiza datelor;
e4 Îmbunătăţire.

3. Criteriile modelului EUROPEAN EFQM sunt urmatoarele:

1. Orientarea spre rezultate – Excelenţa înseamnă obţinerea de rezultate satisfăcând toţi
partenerii de interese ai organizaţiei.
2. Focalizarea pe client – Excelenţa impune crearea de valoare durabilă pentru client.
3. Leadership şi constanta scopului urmărit – Excelenţa înseamnă leadership vizionar şi
inspirator dublat de constanta scopului urmărit.
4. Management prin procese şi fapte – Excelenţa înseamnă managementul organizaţiei prin
intermediul unor ansamble de sisteme, procese şi fapte interdependente şi corelate.
5. Dezvoltarea şi implicarea personalului – Excelenţa maximizează contribuţia personalului
organizaţiilor prin dezvoltarea şi implicarea acestora.

20
6. Instruirea, inovarea şi ameliorarea continue – Excelenţa implică evitarea stagnării şi
efectuarea schimburilor prin utilizarea învăţării pentru a crea oportunităţi de inovare şi
îmbunătăţire.
7. Dezvoltarea parteneriatelor – excelenţa dezvoltă şi menţine parteneriatele ce adaugă
valoare.
8. Responsabilitatea socială corporativă – excelenţa determină depăşirea cadrului minimal
reglementar în care funcţionează organizaţia şi străduinţa de a înţelege şi răspunde aşteptărilor
partenerilor de interese.
4. Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii în învăţământ în U.S.A
[162’]
Premiul American pentru Calitate „Malcolm Baldrige”
Criteriile și indicatorii de performanță care servesc bazei de notare pentru acordarea acestui
premiu unei instituții de invatamant sunt următorii:
1. Leadership 120
a. Lidearship organizational 80
b. Responsabilitatea cetăţenilor 40
2. Planificare strategică 85
a. Strategia Dezvolării 40
b. Strategia planificării 45
3. Studenţi şi părţi interesate 85
a. Asteptările studenţilor, părţilor interesate si ale pieţei 40
b. Statisfacţia studenţilor şi a părţilor intersate 45
4. Infomare şi analiză 90
a. Măsurarea şi analiza performanţelor 50
b. Managementul informaţiei 40
5. Facultatea şi implicarea personalului 85
a. Sistemele de lucru 35
b. Facultatea si personalul didactic, training si dezvoltare 25
c. Bunastarea facultatii si a personalului 25
6. Management de proces 85
a. Proiectarea sistemului de invatamant si livrarea acestui process 50
b. Serviciile acordate studentilor 20
c. Procese suport 15
7. Rezultate ale performantei organizationale 450
a. Rezultate ale studentilor 200
b. Rezultate ale studentilor si ale partilor interesate 70
c. Rezultate financiare 40
d. Rezultate ale personalului 70
e. Rezultate ale eficientei personalului 70

Total: 1000 puncte .

5. Criterii şi indicatori de performanţă pentru evaluarea calităţii în învăţământ în Regatul
Haşemit al Iordaniei [170]

21
 Tabel 2.2 Criterii si indicatori de performanta în instituțiile de învățământ
superior din Iordania stabilite de HEAC [171’]
Nr.
Criterii
Crt.
1 Viziune, misiune și obiective planificate
Programe educaționale și eficiența
2 
3 Servicii oferite studenților
4 Responsabilități ale Universității
5 Cercetare științifică și inovare
6 Surse de informare
7 Administrație
22
Indicatori de performanţă
 cunoașterea de către părțile interesate
 documentarea politicii și obiectivelor
 alocare de resurse umane, materiale și
financiare
 politica de admitere în facultate
 mecanism de abrobare și monitorizare a
obiectivelor
 grad de realizare a obiectivelor
 existența unor canale de comunicare
 numar de programe
 definirea competențelor
 resurse materiale și umane disponibile
suport academic și resurse financiare acordat
studenților
 mecanisme de monitorizare și AQ
 cadre didactice calificate
 existența procedurilor de evaluare a nevoilor
studenților
 respectarea drepturilor studentului
 precizarea criteriilor de evaluare a
cunostiințelor
 existența organismelor de consiliere și
orientare profesională a studenților
 asigurarea spațiilor de cazare pentru studenți
 selecție staff universități
 motivarea cadrelor didactice
 proceduri de evaluare a performanței
cadrelor didactice
 proceduri de funcționare a activității
didactice
 stabilire priorități la nivel de universitate
 participare la seminarii și conferințe
internaționale
 suport financiar oferit cercetătorilor
 încurajarea invențiilor și inovațiilor
 centre de documentare, biblioteci disponibile
 existența mijloacelor moderne de informare
și documentare
 instrucțiuni și proceduri de funcționare a
bibliotecilor
 personal calificat în unitățile de documentare
 acces liber la informare
 existența structurilor de administrație
conform legii
 existența procedurilor de alegere a organelor
de conducere
 existența procedurilor și mecanismelor de
evaluare a membrilor organismelor de
conducere
  eficiența deciziilor organismelor de
conducere
 monitorizarea și stimularea performanței în
administrație
 respectarea cerințelor legale
 disponibilitatea resurselor suficiente pt
8 Surse de finanțare asigurarea calității în educație
 ajutoare financiare pentru studenți
 proceduri cu privire la investiții
 moralitate și integritate
 asigurarea resurselor materiale
9 Programe de studii – facilități  planuri pe termen mediu și lung
 folosirea eficientă a instalațiilor și
echipamentelor
 obiectivitate rapoarte
10 Responsabilitate publică  corectitudinea informațiilor furnizate
 politici ordonate și coerente
 libertatea exprimării
 programe și proceduri de evaluare periodică
Benchmarking – interacțiune cu  implicarea comunității locale
11
comunitatea  studii de impact privind proiecte și planuri
ale parteneriatului universitate – comunitate
 existența structurilor de asigurare a calității
 proceduri de predare, învățare, evaluare
 proceduri de administrare și financiare
12 Managementul calității  proceduri de monitorizare
 proceduri de elaborare, aprobare și
monitorizare a programelor de studii
 baze de date folosite eficient și eficace
 audit intern

CAPITOL 3: Cercetari privind perceptia asigurarii calitatii in educatie

In acest capitol s-a realizat cel de-al treilea obiectiv al lucrarii, si anume: O3 – Analiza
comparativa a perceptiei asigurarii calitatii in educatie in Romania si in Regatul Hasemit al
Iordaniei.
Aceasta analiza a presupus:
 Elaborarea unui sondaj de opinie după modelul „Trendance Graduate
Barometer Europe 2012” – pe baza aplicării a trei chestionare adresate angajatorilor
(C1), profesorilor (C2) și studenților (C3) în vederea culegerii și interpretării unor
informații relevante privind inserţia pe piața forței de muncă, pe baza unor indicatori
de performanță, precum și interpretarea rezultatelor chestionarelor C1, C2 și C3,
pentru regatul Hashemit al Iordaniei.
 Proiectarea chestionarelor, pentru cele trei categorii menționate, pentru
evaluarea calitativă a învăţământului din România

23
  Analiza comparativă a indicatorilor și criteriilor de performanță privind
evaluarea calității în învățământului profesional și tehnic din Regatul Hashemit al
Iordaniei şi România în vederea valorificării bunelor practici în domeniu.
La elaborarea chestionarului de sondare s-a tinut cont de:
 Prezentarea specializărilor, competențelor aferente și a sistemului de certificare;
 Analiza curriculară și observații privind compatibilizarea conținuturilor în plan
internațional, respectiv european (planuri de învățământ, fișe de disciplină, alte
documente)
In tabelul 3.1 este prezentat modelul de chestionar transmis cadrelor didactice (C2)

Tabel 3.1 : Chestionarul aplicat cadrelor didactice privind calitatea învățământului universitar

Mai mic de 5
9 sau 10

7 sau 8

5 sau 6
Întrebarea

1. Credeţi că este bine să predaţi în limba dv. maternă (araba)?

2. Sunteţi mulţumiţi de nivelul unităţilor tehnice de învăţământ?
3. Credeţi că nivelul direcţional este acceptat?
4. Unitatea este bine dotată?
5. Credeţi că manualele sunt la nivelul dorit?
6. Venitul dv. este rezonabil?
7. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite?
8. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde predaţi?
9. Sunteți mulțumiți de nivelul de pregatire al studenților?
10. Sunteti multumiti de nivelul absolventilor?
11. In locul unde sunteți puteți manifista, ideile, credința,concepțile?
12.Sunteti mulțumiți de secția de cercetare din institutul dv.?
13.Credeți că existența sexului opus la banca de studiu are efect favorabil
asupra învățământului?
14. Credeți că orele dr curs pe săptămână sunt suficiente pentru întelegerea
materiei?
15. Credeți că zilele de vacanță pe an sunt rezonabile?

24
 Chestionar de opinie adresat studenților și absolvenților privind calitatea serviciilor
educaționale și concordanța pregătirii cu cerințele pieții forței de muncă este prezentat in
tabelul 3.2 (C3).

Tabel 3.2 : Chestionarul de opinie aplicat studenților din Universitățile din Iordania.

Mai mic de 5
9 sau 10

7 sau 8

5 sau 6
Întrebarea

1. Aveți bursă sau învățați pe cont propiu?

2 .Credeți că taxele sunt rezonabile?
3.Ce medie ați avut la liceu?
4. Credeţi că manualele sunt la nivelul dorit?
5. Unitatea este bine dotată?
6. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite?
7. Aveți teme și repetați zilnic lecții acasă?
8. La domiciliu aveți condiții bune pentru învățat?
9. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde învățați?
10. Credeți că aveți stimulente să învățați pentru note mai bune?
11.Credeți că biblioteca institutului este bine dotată?
12.Vă acordă profesorii timp de consultație?
13. Credeți că existența sexului opus la banca de studiu are efect favorabil
asupra învățământului?
14.Credeți că orele de curs pe săptămână sunt suficiente pentru înțelegerea
materiei?
15.Aveți program de zi sau seral?
16.Credeți că zilele de vacanță pe an sunt rezonabile?
17.Crezi că ceea ce înveți este folositor?
18.Te simți destul de pragătit pentru piața muncii (pentru a fi recrutat)?
19.Absolvenții își găsesc ușor de lucru?

25
 Chestionar adresat angajatorilor privind calitatea în învățământ este prezentat in
tabelul 3.3 (C1).

Tabel 3.3: Chestionarul aplicat angajatorilor,

beneficiari ai fortei de muncă calificată

Mai mic de 5
9 sau 10

7 sau 8

5 sau 6
Întrebarea

1.Credeţi că este bine ca angajatul să știe o limbă straină?

2. Sunteţi mulţumiţi de nivelul pregatirii al angajatilor?
3. Credeţi că este necesar ca angajatul să aibă cunostiințe de
calculator?
4. Credeţi că mijloacele utilizate în învățământ sunt reuşite?
5. Credeţi că este necesar ca angajatul să aibă abilități practice?
6. Venitul angajatului. este rezonabil?
Cele trei modele de chestionare au fost distribuite astfel:
- Cadre didactice – în Iordania au fost distribuite 36 de chestionare, iar in România
un nr de 36;
- Studenți – au fost distribuite în Iordania 86 și 100în România;
- Angajatori – au fost distribuite în Iordania 33 și 100 în România
O prezentare a analizei comparative a rezultatelor obținute în urma colectarii
chestionarelor se prezintă in continuare.
Analiza comparativa a chestionarelor distribuite profesorilor au evidentiat:
În ceea ce privește gradul de satisfacție privind nivelul unităților tehnice de
învățământ, analiza comparativă relevă diferențe majore de perceptive și satisfacție privind
dotarea unităților de învățământ, în favoarea învățământului românesc.

Fig. 3.119: Analiza comparativă între România şi Regatul Hashemit al Iordaniei privind gradul de
satisfacţie al nivelului tehnic

26
 În ceea ce priveste nivelul dotării unității de învățământ (fig. 3.121) se remarcă aceleași
raport inversat între percepțiile respondenților români și arabi

Fig. 3.121: Analiza comparativă între România şi Regatul Hashemit al Iordaniei privind aprecierea
dotării unităţii de învăţământ

Analiza comparativă între România şi Regatul Hashemit al Iordaniei privind

aprecierea nivelului calitativ al manualelor, fig. 3.122 evidentiază diferențe semnificative, în
favoarea învățământului românesc.

Fig. 3.122: Analiza comparativă între România şi Regatul Hashemit al Iordaniei privind aprecierea
nivelului calitativ al manualelor
La întrebarea,, sunteți mulțumiți de nivelul de pregatire al studenților?” criteriu al
satisfacției profesionale, rezultatele sunt (Fig. 3.126):

Fig. 3.126: Analiza comparativă a așteptărilor privind nivelului de pregătire al studenţilor

Gradul de satisfacție al profesorilor determinat de nivelul de pregătire al absolvenților

este mulțumitor, procentajul de 72 % în învățământul tehnic din România, vis-à-vis 70% al
insatisfacției în Regatul Hashemit al Iordaniei. Consideram că mai este de lucru în ceea ce

27
privește proiectarea eșalonată a eficienței procesului de educatie în Regatul Hashemit al
Iordaniei.

Fig. 3.127: Analiza comparativă privid espectaţia nivelului de pregătire al absolvenţilor

Analiza comparativă a chestionarelor distribuite studenților au avut urmatoarele

rezultate relevante:
În ceea ce privește Calitatea pregătirii în învățământul preuniversitar. (Fig. 3.135) diferențele
între autoevaluarea studențiilor români din învățământul tehnic și cei din Regatul Hashemit al
Iordaniei este semnifactivă și favorabilă învățământului românesc

Fig. 3.135: Analiza comparativă privind opinia studenţilor referitoare la calitatea pregătirii în
preuniversitar

Din analiza comparativă (Fig. 3.143) rezultă că aprecierile studenților români sunt net
pozitive în urma demersurilor pentru construcția și dotarea unor noi biblioteci virtuale și
clasice în campusul universitar.

28
Fig. 3.143: Analiza comparativă privind opinia studenţilor referitoare la aprecierea nivelului calitativ
al dotării bibliotecilor

La întrebarea, credeți că existența sexului opus la banca de studio are efecte

favorabile?” (Fig. 3.145)
Răspunsurile studenților sunt putin diferite. Analiza comparativă între opiniile
studenților români și cei din Regatul Hașemit al Iordaniei – sunt apropiate (nu relevă diferențe
majore de prejudecăți, de cultură, tradiții, istorie etc.)

Fig. 3.145: Analiza comparativă privind opinia studenţilor referitoare la “gen”

Analiza comparativă a chestionarelor distribuite angajatorilor au avut urmatoarele

rezultate relevante:
Referitor la nivelul de pregatire – un grad sporit de satisfactie este inregistrat de
angajatorii din Romania (36% -comparativ cu 0 (zero) din Regatul Hashemit ai Iordaniei
pentru nivelul 9-10). Traditia buna a invatamantului tehnic mediu si superior – precum si
bursele acordate studentiilor strain – au confirmat aprecierile pozitive ale calitatii
invatamantului romanesc.

29
Fig. 3.153: Analiza comparativă privind opiniile angajatorilor referitoare la gradul de satisfactie legat
de nivelul pregatirii

Apreciere rezonabilitatii venitului acordat angajatilor este puternic erodata de situatia

de criza economic-financiara cu accente mult mai critice in Regatul Hashemit al Iordaniei
unde majoritatea opinilor (64%) se plaseaza sub cota de 5. (Fig. 3.157)

Fig. 3.157: Analiza comparativă privind opiniile angajatorilor referitoare la venitul acordat angajatului

30
Analiza inserției absolvențolor pe piața muncii in Regatul Hașemit al Iordaniei este
reprezentată în figura următoare:
10
%

9%

8%

7%

6%

5%

4%

3%

2%
1990

1991
1992

1993

1994

1995

1996

1997
1998

1999
2000

2001

2002
2003

2004

2005
2006

2007
2008
2009
1%

6 ANI 6 ANI 6 ANI

Fig 3.59: Histograma distribuției procentuale a solicitanților și angajărilor efective

Histograma distribuției procentuale a solicitanților si angajărilor efective evidențiază o

evoluție ciclică, cu perioada 6 ani.
Din punct de vedere sociologic este interesantă această analiză longitudinală din care rezultă
corelații pozitive prin revenimentul generat de perioadele de guvernare potrivit mandatelor
electorale.

CAPITOLUL 4: Contribuții privind proiectarea si evaluarea unui model de asigurare a

calitatii in educatie detaliază cercetările privind atingerea urmatoarelor obiective propuse:
– O4 elaborarea unui model de asigurare a calitatii in educatie;
– O5 elaborarea unei strategii de imbunatatire a performantei in educatie;
– O6 elaborarea unui set de criterii pentru imbunatatirea performantelor.
31
 Studiul întreprins asupra sistemelor manageriale ale calității din diverse țări din
Europa, Orientul Mijlociu, America și România, studiul indicatorilor și criterilor de
performanță, a procedurilor și metodologiilor de evaluare, precum și propria cercetare
sociologică – ne-a condus la elaborarea unor referențiale, la stabilirea unor etape necesare în
definirea unei strategii proprii pentru asigurarea calității posibile de a fi promovată în spațiul
arab corelar al unei concepții unitare .
Nu ne propunem modele imperative nici măcar orientative,fiecare sistem de
învățământ valorificând bunele practici proprii sau ale altor parteneri, comasând procedurile,
indicatorii și criterii de performanță poate construi creativ propriul sistem de Asigurarea
Calității.
Unitate în diversitate în proiectarea, implementarea şi certificarea sistemelor de
managementul calităţii în învăţământ s-a realizat plecând de la modelul mai general ISO și
elaborând propriul model având la bază modelul EFQM.
In figura 4.1 se prezinta modelul propus de asigurare a calitatii in educatie conform modelului
ISO.

Îmbunătăț irea
ÎMBUNĂTĂŢIRE CONTINUĂ

1. Caracteristici şi tendinte majore al

societăţii contenporane
AȘTEPTĂRI
2. Trăsături ale specialistului / tehnicianului
sec. XXI
3. Standarde ocupaţionale PLAN
ACT 4. Standarde ale profesionalizării
Parti Interesate

Parti Interesate

1. Politici privind calitatea şi structurile

funcţionale
Asigurarea cadrului legislativ
2. Strategii ale performanţei în educaţie
2. Sistemul formării resulselor umane din
3. Planuri manageriale strategice şi operaţionale
perspectiva calităţii şi stimulării potenţialului
4. Proceduri/metodologii departamentale de AQ
creativ
5. Stabilirea unor criterii şi indicatori de
performanţă

CHECK DO
Evaluarea performanţei în educaţie

IMPACT

Fig. 4. 1: Model de asigurare a calităţii în educaţie

Întrucât modelul European de excelență EFQM este recunoscut și acceptat
internațional ca un cadru pentru evaluarea calității, management și îmbunătățire în
organizațiile Europene, structura sa poate fi adaptată ca model în învățământul superior,
putând fi folosit ca un instrument intern de asigurare a calității.
Modelul proiectat se va baza în principal pe procese ( predare, învățare, cercetare,
servicii furnizate) și rezultatele obținute.

32
 FACTORI DETERMINANŢI (50%) REZULTATE (50%)

3. Personal didactic 7.Documentația

1. (9%) 5. minimă elaborată
(9%) 9.
Activitate Procese
Cercetare
mana- de învăță-
științifică
gerială 2. Viziune, misiune, mânt 6. Studenții
(15%)
(10%) obiective (8%) (15%) (20%)

8. Relația cadru
4. Baza materială
didactic – părți
(9%)
interesate (6%)

INOVARE ŞI INSTRUIRE

Fig. 4.2 – Model de asigurare și evaluare a calităţii în educaţie

Elementele acestui model si indicatorii de performanta propusi, având la bază modelul
EFQM, sunt următoarele:

1. Activitate managerială - acest criteriu se referă la modul în managementul la nivel înalt

concepe şi facilitează realizarea misiunii şi viziunii acesteia, dezvoltă sistemul de valori
necesare pentru dezvoltaraea universității pe termen lung şi le implementează prin
acţiuni şi comportamente adecvate, dar se și implică personal în asigurarea dezvoltării
şi implementării sistemului de management în învățământ.
 Indicatori de performanță:
- alegerea organelor de conducere în concordanță cu cerințele legale (25%);
- instituția dispune de Carta universitară, regulament de ordine interioară și
regulament pentru activitatea profesională a studențiilor (25%);
- instituția trebuie să aibă organigramă proprie încadrată cu personal (25%);
- instituția realizează activitatea de evidență a studențiilor pe formlare omologate
(25%);
- respectarea standardelor de calitate în conformitate cu cerințele ARACIS
(25%).
2. Viziune, misiune, obiective - acest criteriu se referă la modul în care universitatea îşi
implementează misiunea şi viziunea, printr-o strategie concentrată asupra tuturor
părţilor interesate şi sprijinită de planuri, obiective, valori-ţintă şi procese adecvate.
 Indicatori de performanță:
- obiective clare și realizabile (40%);
- în concordanță cu cadrul național al calificărilor (30%);

33
 - sunt definite clar competențele absolvențiilor la finalizarea studiilor (30%).
3. Personal didactic - acest criteriu se referă la modul în care universitatea asigură
managementul/ gestionarea, dezvoltarea şi utilizarea cunoştinţelor şi întregului
potenţial al personalului său.
 Indicatori de performanță:
- îndeplinirea cerințelor legale (20%));
- cel mult 2 norme didactice (10%);
- 70 % din numărul de posturi – personal titularizat în învățământul superior
(20%)
- profesori + conferențiari între 25 – 50 % (15%);
- titularii de disciplină să fie doctori în domeniul postului (15%)
- personalul care a depășit vârsta de pensionare trebuie să reprezinte < 20 % din
numărul total de posturi (20%).
4. Activitate financiară / Baza materială - acest criteriu se referă la modul în care
universitatea asigură şi gestionează resurselor sale interne, în scopul sprijinirii
propriei politici şi propriei strategii, precum şi al asigurării efectivităţii propriilor sale
procese.
 Indicatori de performanță:
- instituția dispune de buget propriu de venituri și cheltuieli (10%);
- cheltuielile cu salariile - maxim 65 % din venituri (10%);
- taxele școlare ale studențiilor în concordanță cu costuri medii pe instituții
publice similare (10%);
- spații adecvate procesului de învățământ : (20%)
- echipamente adecvate în laboratoare: (15%)
- asigurarea spațiului în biblioteci pentru minim 10 % din numărul de
studenții;(10%)
- asigurarea documentării adecvate prin cărți și reviste de specialitate.(25%)
5. Procese de învățământ- acest criteriu se referă la modul în care universitatea îşi proiec-
tează, gestionează şi îmbunătăţeşte planul de învățământ, în scopul satisfacerii pe
deplin a tuturor părţilor interesate.
 Indicatori de performanță:
- planurile de învățământ conțin: discipline fundamentale, discipline de
specialitate, discipline de domeniu și discipline complementare (15%)
- pentru flexibilitatea formării planurile de învățământ conțin discipline
obligatorii, opționale și liber alese: (15%)
34
 - planurile de învățământ definesc clar competențele generale și de specialitate
ale absolvențiilor, competențele profesionale și transversale în concordanță
cu cadrul național al calificarilor ;(15%)
- anul universitar are două semestre cu câte 14 săptămâni, cu o medie de 20 –
28 ore/săptămână activități directe;(10%)
- fiecare semestru are alocat 30 puncte credit (minimum);(10%)
- raportul nr. curs/nr. aplicații = (15%)

- planurile de învățământ au prevăzute minim 4 – 6 săptămâni de practică

(minim 240 ore practică) pentru licență începând cu anul 2 (20%)
6. Studenții - acest criteriu se referă la ceea ce universitatea a realizat cu privire la
studenții săi.
 Indicatori de performanță:
- admiterea se face pe bază de proceduri specificate, în conformitate cu cerințele
legale; (20%)
- studenți apreciază prozitiv mediul de învățare ; (20%)

- promovabilitatea >40 %; (20%)

- nr. posturi / nr. studenți ; (20%)

- nr. cadre / nr. studenți . (20%)

7. Documentație minima elaborată - acest criteriu se referă la ceea ce titularii de disciplină

au realizat cu privire la documentație.
 Indicatori de performanță :
- titularii de disciplină au elaborat cursuri în domeniul postului (50%):
- titularii de disciplină au publicat lucrări recunoscute intern în domeniul
postului (15%)
- titularii de disciplină au publicat lucrări recunoscute internațional în domeniul
postului (15%)
- titularii de disciplină participă la realizarea de contracte interne și
internaționale în domeniul postului (20%)

8. Relația cadru didactic – părți interesate - acest criteriu se referă la tipul de relație dintre
cadrul didactic și celelalte părți implicate și gradul de satisfacere al cerințelor ambelor
parți.
 Indicatori de performanță:
- relația student – profesor este una de parteneriat (50%):
- cerințele părților interesate sunt concretizate și îndeplinite (50%):
35
 9. Cercetare științifică - acest criteriu se referă la ceea ce universitatea a realizat cu privire
la performanţele sale.
 Indicatori de performanță:
- instituția are proceduri de evaluare, monitorizare și promovare; (10%)
- inserția absolvenților pe piața munci > 40% în domeniul specializării; (20%)
- instituția are plan de cercetare în domeniul specializării (10%)
- cadrele didactice participă la conferințe naționale sau internaționale cu lucrări
indexate în baze de date internaționale ; (10%)
- cadrele didactice sunt implicate în contracte de cercetare stiințifică; (15%)
- cadrele didactice oferă consiliere și consultanță profesională (10%)
- instituția organizează sesiuni de comunicări științifice internaționale în
domenii de cercetare și sesiuni de comunicări științifice studențești. (10%)
- instituția alocă resurse financiare pentu realizarea obiectivelor. (15%)

Strategia propusă de îmbunătățire a performanței în educație este prezentata in continuare:

Nr Tendinte macrosociale Repere ale unei politici Inovarea

crt. de reforma in educatie structurilor,
continuturilor,
metodologiei
1 Armonizarea cerintelor social- Facilitarea insertiei pe Sistematizarea
economice cu cele piata a fortei de munca calificarilor
organizationale
2 Resurse umane calificate Optimizarea gestionarii Formare formatori si
resurselor umane sisteme de co-plata
3 Parteneriate intre institutii de Sistem dual de invatamant Implicare activa parti
inv. -angajatori interesate
4 Autonomie locala Scolarizare la cerere Parteneriat formatori-
angajati
5 Fluctuatie fortata de munca Pregatire flexibila cu opt. Training la angajatori
de formare profesionala
6 Mondializarea pietelor si Standarde profesionale Certificare personal
globalizarea internationale,
recunoscute
7 Corelare judicioasa teorie- Corelare judicioasa cu Imbunatatire
practica disciplinele stiintifice curricula

8 Crestere resp. societate civila Regandirea inv. la toate Promovare forme

nivelurile alternative de
pregatire

36
Cercetările efectuate în prezenta lucrare și particularitățile sistemului actual de învățământ din
spațiul arab permit elaborarea unui set minimal de criterii pentru îmbunătațirea
performanței în învățământul superior, după cum urmează:
1. Planuri manageriale strategice şi operaţionale pentru asigurarea managementului
calităţii la nivel de sistem şi la nivel de universitate cu implicarea în mai mare măsură a
studenşţilor şi a bneficiarilor forţei de muncă ănalt calificată / patronat în procesul de
evaluare, certificare şi acreditare.
2. Elaborarea unor proceduri şi metodologii departamentale de AQ
* Constituirea procedurilor de evaluare a curriculum-ului universitar pentru a asigura unitate
de conţinut cu încurajarea autonomiei prin alocare a 25 – 30% curriculum-ului la dispoziţia
univeristăţilor.
* Valorificarea bunelor experienţe privind promovarea excelenţei în Regatul Hasemit al
Iordaniei, precum şi al unor practici de DGIPT din Liban;
* Funcţionalitatea sistemului managementului calităţii (SMC) prin creşterea atribuţiilor
departamentului de management al calităţii.
3. Asigurarea cadrului legislativ unitar pentru funcţionalitatea organismelor
naţionale şi panarabe privind AQ.
4. Proiectarea unui sistem naţional al formării resurselor umane din perspectiva
calităţii şi stimulării potenţialului creativ. Formarea evaluatorilor / experţilor în audit pentru a
expertiza programe de formare în vederea autorizării şi acreditării, pentru evaluarea critică şi
analiza standardelor existente pe piaţa forţei de muncă din Iordania etc.
Propunem: constiuirea unei Asociaţii „Teacher training Association”, care să
promoveze la nivel naţional în Regatul Hasemit al Iordaniei, dezvoltarea eficientă a
profesorilor vizând în special creşterea calităţii în învăţământ.
La nivel panarab, după exemplul U.E., se va urmări definirea Competenţelor
profesorului arab, asemănător Competenţelor profesorului european, prin descriptori exacţi.
Se va extinde aria centrelor de documentare în domeniul calităţii la nivelul Departamentelor şi
Comisiilor pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, ca structuri suport la nivel instituţional,
local şi naţional.

CAPITOLUL 5 . CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

5.1 CONCLUZII FINALE
Într-o lume bazată pe cunoaştere şi concurenţă competiţională acerbă, calitatea serviciilor
şi a produselor, inclusiv sau, în primul rând educaţională, devine o paradigmă esenţială în
progres, performanţă, ierarhizare / clasificare, eficienţă şi succes.
37
 Dificultăţile introducerii sistemelor de calitate, centrate pe îmbunătăţirea permanentă a
rezultatelor învăţării sunt generate de mentalităţi şi diferenţe culturale.
Între necesităţile de calificare, de pregătire a forţei de muncă în cadrul unei economii
avansate aflată într-un amplu şi accelerat proces de evoluţie, şi răspunsul instituţiilor
responsabile sunt discrepanţe şi desincronizări.
Ritmul schimbărilor în domeniul asigurării calităţii este diferit, impunându-se transferuri
procedurale de bune practici dinspre sistemele performante către cele în curs de performare.
Este importantă o cultură a calităţii şi programe specializate pentru dezvoltarea
competenţelor personalului implicat în implementarea mecanismelor de management şi
asigurarea calităţii.
Evaluarea calităţii necesită raportarea la standarde şi indicatori de performanţă unitară la
nivel naţional, comunitar – zonal şi internaţional.
Modelul european de excelenţă (EFQM) poate constitui un referenţial nu numai pentru
sistemele de învăţământ din U.E., ci şi pentru alte sisteme, oferind un set coerent de principii
conform cărora rezultatele excelente privind performanţele se obţin prin:
- leadership;
- politici şi strategii;
- parteneriate cointeresate;
- resurse alocate (financiare, materiale şi umane);
- procese atent monitorizate centrate pe eficientizare, economicitate, productivitate etc.
Studiul ce a presupus un volum mare de munca, a evidentiat o serie de probleme
comune celor doua sisteme de invatamant din Romania si Regatul Hasemit al Iordaniei
precum :
- necesitatea maririi ponderii activitatilor practice in defavoarea celor teoretice pentru a
se marii probabilitatea insertiei absolventilor pe piata muncii;
- necesitatea imbunatatirii predarii cunostintelor de limbi straine;
- necesitatea cresterii ponderii disciplinelor care utilizeaza limbajul informatic dar si
probleme specifice fiecarui sistem de invatamant in parte datorate in principal mediului
cultural specific si trecutului istoric al celor doua spatii, roman si arab;
- discriminarea intre genuri si dotarea invechita a laboratoarelor, existenta in spatiul
arab;
- nivelul relativ ridicat al taxelor, mentionat de studentii romani.
Analiza comparativa privind perceptia calitatii de catre respondentii din cele doua
spatii culturale a evidentiat pe de-o parte superioritatea invatamantului romanesc fata de cel
arab, dar si necesitatea si caile prin care se poate realiza cresterea performantei in educatie in
ambele sisteme.
Într-o lume tot mai globalizată, o condiţie importantă în interacţiune o reprezintă
operarea cu sensuri şi semnificaţii terminologice riguros determinate ştiinţific, prin clarificări
conceptuale utile în orice demers întreprins.
38
 La nivel naţional, european şi internaţional s-a constituit un cadru legislativ ce
reglementează managementul / monitorizarea şi acreditarea în vederea asigurării calităţii
învăţământului, pe baza unor întâlniri periodice ale Miniştrilor Educaţiei şi Învăţământului.
Valorificând bunele practici din aria anglosaxonă, s-au constituit la nivel naţional
organisme, sisteme, instituţii specializate privind asigurarea calităţii, de genul ARACIS,
ARACIP, CNEAA, COSA.
Întregul sistem al mangementului calităţii este instituţionalizat şi precis reglementat
prin documente ce atestă statutul, atribuţiile, metodologiile procedurale etc.
În vederea elaborării unei strategii proprii pentru dezvoltarea unui sistem pentru
asigurarea calităţii în învăţământ – obiectiv pragmatic al prezentei teze – o etapă importantă
pentru implementarea unei asemenea strategii este reprezentată de elaborarea unor
reglementări legale privind asigurarea calităţii, având ca referenţial orientativ cadrul legislativ
la nivelul comunităţii europene, elaborat în ultimii 15 ani prin efortul coerent şi perseverent al
reprezentanţilor Ministerelor Educaţiei şi Învăţământului din ţările membre;
Într-un sistem coerent de asigurare a calităţii, o importanţă capitală pentru funcţionare
o reprezintă organismele, instituţiile şi asociaţiile constituite cu atribuţii organizatorice
funcţionale în procesul complex şi dinamic al managementului asigurării calităţii. Structurile
prezentate în acest capitol oferă o imagine variată, diversificată, dar coerentă în funcţionarea
sistemului drept bune practici la nivel naţional şi internaţional;
Bunele practici în evaluarea internă şi externă a calităţii s-au concretizat în
metodologii specifice.În cadrul strategiei de promovare a calităţii, etapele. sunt reprezentate
de acreditarea organismelor de certificare a calității precum şi a sistemelor de management al
calităţii;
În dinamica asigurării calităţii este definitoriu echilibrul între evaluarea internă,
autoevaluare şi evaluarea externă, pe baza unor standarde şi indicatori de performanţă atât
pentru învăţământul preuniversitar cât şi pentru învăţământul superior;
Definirea unor proceduri şi metodologii de autoevaluare internă a învăţământului este
corelată şi în consens cu indicatorii de performanţă promovaţi pe plan local, instituţional
naţional şi internaţional. În permanenţă se realizează o raportare a standardelor de calitate
naţională la Sistemul European E.N.Q.A.;
- Deontologia profesională a condus la elaborarea unui Cod de bune practici ce reprezintă un
ghid pentru instituţiile ce au aderat la NEQA, în efortul de a implementa un sistem unitar şi
adecvat de asigurare a calităţii.

39
- Analiza comparativă a indicatorilor şi criteriilor de performanţă creează o imagine
edificatoare asupra elementelor unitare, comune, dar şi asupra componentelor specifice,
adaptate diferitelor sisteme de învăţământ;
- Obiectivitatea / exactitatea indicatorilor de performanţă constituie o premisă favorizantă a
unei evaluări de calitate;
- Parametrii satistici, cuantificabili sunt indicatori ai măsurii în care instituţia de învăţământ
funcţionează la nivelul optim de calitate;
- În evaluarea calităţii, o importanţă majoră o reprezintă alocarea unor punctaje / credite, atât
în autoevaluare, evaluare instituţională internă şi, mai cu seamă în evaluarea / auditul extern.
- Cercetarea aplicativă dezvoltată în perioada şcolii doctorale este o cercetare multicriterială;
- Studiul sociologic a vizat analiza aprecierilor şi espectaţiilor privind asigurarea
calităţii, ale principalilor actori sociali implicaţi: profesori, studenţi, beneficiari / angajatori;
- Problematica abordată a vizat în principal analiza motivării opţiunilor, a criteriilor de
evaluare, înregistrarea feed-back-ului pieţei, profilul competenţelor solicitate, gradul de
satisfacţie privind nivelul calitativ al dotării, al structurii curriculare, stilului mangerial
promovat, al relaţiilor ierarhice, de gen etc.;
- Dată fiind complexitatea investigaţiei întreprinse, interpretarea răspunsurilor s-a făcut
distinct şi încheiate cu concluzii particlarizate;
- Se impune cel de-al treilea mod de învăţare: anticipativă, de progres, creativă.
Învăţarea anticipativă, de progres, creativă, vizează cultivarea unor trăsături ale personalităţii
precum:
- adaptabilitatea la schimbare;
- flexibilitatea şi capacitatea de transfer a achiziţiilor în variate domenii;
- disponibilitatea pentru asumarea responsabilităţii şi a riscului;
- creativitate, spirit întreprinzător, activ.
- Se impune redefinirea clară a finalităţilor şi obiectivelor educaţiei şi învăţământului, în
funcţie de care se construiesc conţinutul, experienţele de învăţare, metodologiile şi probele
adecvate de evaluare.
Pornind de la analiza megatendinţelor, subliniem câteva direcţii posibile de reformare a
învăţământului:
- de la perspectiva pe termen scurt, la perspectiva pe termen lung;
- de la centralizare, la descentralizare şi autonomie;
- de la ajutor instituţionalizat, la autoajutor;
- de la democraţie reprezentativă, la democraţie participativă;
- de la ierarhii, la reţele, de la opţiunea exclusivă, la opţiuni multiple, alternative.
40
- În timp ce se încearcă a se reforma sistemele de certificare a inginerilor în
SUA,Marea Britanie și Asia, și în timp ce se face un progres în acreditarea universităților
pentru a asigura programe consistente în Asia-mai ales în Japonia,în nicio țară dezvoltată în
secolul XXI nu există un sistem educațional adecvat pentru inginerii și nu există niciun
program de formare care să corespundă cerințelor actuale.
În adoptarea unui program educațional ,supus modificărilor pentru a întruni cerințele
secolului XXI,inginerul va trebui să dobândească aptitudinile necesare pentru a reuși în
economia mondială.
- Cercetările efectuate în prezenta lucrare și particularitățile sistemului actual de
învățământ din spațiul arab permit elaborarea unui set minimal de criterii pentru
îmbunătațirea performanței în învățământul superior.
- Beneficiind de serviciile educaţionale - în calitate de student şi de doctorand –
constatând bunele practici ale U.P.B. în promovarea unui veritabil sistem al managementului
calităţii, am întreprins şi o analiză comparativă între cele două sisteme;
Rezultatele cercetării aplicative, corelate cu documentarea ştiinţifică sunt valorificate în
elaborarea unui proiect de model privind asigurarea calităţii posibil a fi promovat în spaţiul
arab.

5.2 CONTRIBUŢII PERSONALE

Prin cercetările întreprinse în lucrarea de față s-a reușit atingerea obiectivelor inițiale
propuse și formarea unei imagini de ansamblu asupra principalelor probleme referitoare la
asigurarea calității educației în general și învățământului tehnic superior în particular, atât în
România cat și în Regatul Hașemit al Iordaniei.
Principalele contribuții aduse la dezvoltarea domeniului sunt prezentate în continuare:
- Realizarea unei analize a sistemelor de management al calității în Europa, SUA și
Țările Arabe;
- O analiză a metodelor de evaluare a performanței în educație, având la bază
criteria specifice și modele de excelență;
- Elaborarea unor chestionare pentru a evalua percepția calității în educație, în
România și Iordania, distribuite profesorilor, studenților și angajatorilor;
- Analiza și prelucrarea datelor obținute în urma anchetei efectuate în Iordania și
România;
- Realizarea unei analzie comparative a percepției asigurării calității în Iordania și
România;

41
 - Elaborarea unui model de asigurare a calității în educație specific spațiului arab,
dar util și cu aplicabilitate și în România;
- Elaborarea unei strategii de îmbunătățire a performanței in educație.

5.3 PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ

Elaborarea unui set de criterii și indicatori de performanță cu grad mare de
generalizare, comun și specific în același timp spațiului European și Arab;
Implementarea și evaluarea modelului de asigurare a calității propus prin prezenta lucrare
și determinarea eficienței economice și sociale a modelului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1.] Al-Shraah Muhammad, Gh.Solomon, Sandu Alina On a Psychological and Social

Diagnosis of Technical Education in the Hashemite Kingdom of Jordan, The Scientific
Bulettin, University Politehnica of Bucharest, 2014
[2.] Aston, John proiect „Întărirea capacităţii companiilor româneşti de dezvoltare a
parteneriatelor sociale – RSC” 2011
[3.] Andronescu Ecaterina, Solomon Gheorghe, Bratosin Ionela-"Cosideratios on the
Quality of the Educational process in Higher Education" - Quality Management in
Higher Education, Proceedings of 6-th International Seminar on Quality Management in
Higher Education-Vol.2, Cluj Napoca, UT Press,2010
[4.] Solomon Gheorghe – “Considerations about different framework standards for the
accreditation of engineering programs in Technical high Education – The 3rd
International Conference “ Institutional Strategic Quality Management – ISQM 2011
July 14-16.2011, Sibiu, România, Paper ID XXX-ISQM 2011
[5.] Solomon Gh., M.Gheorghe, S.P.Funar -The management system implementation in
technical university in the field of security and health at work, process for quality
improvement in students training- Proceedings of the 6th International Conference on
Management of technological Changes-September 3rd – 5th , 2009-Alexandroupolis –
Greece
[6.] Munteanu Valentin, Ioan Marius Pantea, Petru Ştefea.( integrarea responsabilitaţii
sociale în strategiile de afaceri ale organizaţiilor româneşti. Un studiu în regiunea de
vest
[7.] NICULAE, TUDOREL, Ion Gherghiţă Diana Gherghiţă - Comunicarea organizaţională
şi managementul situaţiilor de criză / Tudorel Niculae. - Bucureşti: Editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor, 2006

42
[8.] Niţu Liliana, Solomon Gheorghe, 10 Years of Experience in Management Systems
Certification - The 7th International Conference of the Central and Eastern European
Countries (CEEC), December 05-08, 2007, Iaşi, România
[9.] Niţu Liliana, Solomon Gheorghe, Quality Infrastructure in Romania – Positive and
Negative Aspects - The 7th International Conference of the Central and Eastern
European Countries (CEEC), December 05-08, 2007, Iaşi, România
[10.] Niţu Lucian Daniel, Gheorghe Solomon, Liliana Niţu- Integrated Management Systems
Audit – A Practical Approach- The 8th International Conference of Technology and
Quality for Sustained Development TQSD'08, - Bucharest, Romania, 30-31 October,
2008,
[11.] Niţu Liliana, Gheorghe Solomon, Lucian Daniel Niţu - Integrated Management Systems
– First Step To Sustainable Development - The 8th International Conference of
Technology and Quality for Sustained Development TQSD'08 - Bucharest, Romania,
30-31 October, 2008
[12.] Niţu Liliana, Lucian Daniel Niţu, Gheorghe Solomon - Risk Management as a Catalyst
for Integrated Management Systems - The 11th International Conference on Quality and
Dependability – CCF’2008- Sinaia, Romania, 24-26- September, 2008
[13.] Negrusa Adina – Principii si concepte fundamentale in managementul
organizatiilor, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,2005
[14.] Nemoianu Estera-Laura. „Corporate Social Responsibility in Romania: between PR
tactics and Sustainable Strategy”, în Academic Public Administration Studies Archive,
2010, www.apas.ro
[15.] Nicolescu D., Necessary Changes For Implementing A Quality Management System In
Higher Education, The 6th International Seminar Quality Management in Higher
Education, 2010.
[16.] Niven, Paul R. Balanced Scorecard Step-by-Step: Maximizing Performance and
Maintaining Results, 2d ed. John Wiley & Sons, 2006.
[17.] Olaru, M.,ş.a.,Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Editura
Economică,Bucureşti, 2000.
[18.] Olaru,Marieta Managementul Calităţii –, Editura Economică, 1999.
[19.] Otley David , Performance management: a framework for management control systems
research, Management Accounting Research Volume 10, Issue 4, December 1999,
Pages 363-382; /
[20.] Popescu Sorin, Ghidul calității în Invățământul superior, Proiectul CALISRO, ISBN
973-575-921-7, Editura Universităţii din Bucureşti 2004, Capitolul 1 Oportunitatea şi
importanţa asigurării calităţii în instituţiile de învăţământ superior din România
[21.] Radu,S, Deneș, C, Managementul resurselor și Sustenabilitatea, Centrul de Competențe
”Lucian Blaga”, Sibiu, ., 2011 pp.16-34
43
[22.] Sandu Alina, Solomon G, Morar Daniela Considerations on implementation of a social
accountability management system in higher education, A IV-a Conferinţă
Internaţională de Educaţie a Adulţilor, Educaţia adulţilor în universităţi. Perspective
regionale şi locale, 27 - 30 Aprilie 2014, Iaşi, România
[23.] Sandu Alina, Solomon G, Morar Daniela Model of a Social Accountability
Management System for Higher Education, The Scientific Bulettin, University
Politehnica of Bucharest, 2014
[24.] Scarlat, C., Galoiu, H., Manual de instruire avansată în managementul proiectelor
(PCM), Bucureşti, 2002

44