Plani CP

CLASA PREGATITOARE
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş E-mail: arslibri@yahoo.com

Tel:0248 546 357 www.edituraarslibri.ro
Call Center:031 82 82 293 orele 7:00-19:00
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ-planificare anuală

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Curriculum nucleu
Număr de ore: 5 ore/săptămână
PLANIFICARE ANUALĂ
Nr. Săptă- TEMA Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE Evaluare predictivă a achizițiilor dobândite în grădini ță 5
INIŢIALĂ 1. Denumirea obiectelor din imagini şi alcătuirea de propoziţii
despre acestea
2. Formularea de enunţuri din 3-4 cuvinte după imagini
3. Identificarea obiectelor a căror denumire începe cu acelaşi sunet
2 II BUN VENIT 1. Salutul 5
LA ŞCOALĂ! 2. Prezentarea şi solicitarea
3. Identificarea mijloacelor de comunicare
4. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul
apropiat, prin mesaje scurte
5. Elemente grafice
3 III ÎN LUMEA 1. Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste 5
ANIMALELOR Lectură după benzi desenate
2. Citirea după imagini. Povestirea
3. Formularea unei descrieri elementare a unui personaj
4. Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor
prezentate
Cuvinte cu sens asemănător
5. Elemente grafice
4 IV LUMEA 1.Convorbirea 5
PLANTELOR 2. Memorarea. Recitarea
3. Formularea întrebărilor şi răspunsurilor
4. Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
5. Elemente grafice
5 V MEDII DE 1. ”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii 5
VIAŢĂ 2. Memorizare (Pădurea/ Livada)
3.Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care
vizează informaţii din text
4. Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
mesaj audiat anterior
5. Elemente grafice
6 VI TOAMNA 1. Formularea de propoziţii după imagini 5
2. Formularea de propoziţii (lectură) după mai multe benzi
desenate
3. Memorizare
4. Completare de versuri/propoziţii după imagini şi rime. Realizarea
unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.
Elemente grafice
7 VII CORPUL 1. Numărarea (delimitarea) cuvintelor dintr-un enunţ 5
MEU 2. Poziţia cuvintelor în enunţuri
3. Punerea în corespondenţă a imaginilor din aceeaşi categorie şi
1
CLASA PREGATITOARE
denumirea lor
4. Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.
Elemente grafice
8 VIII ENERGIE ŞI 1. Indicarea silabelor percepute dintr-un cuvânt/rostirea unei silabe 5
MIŞCARE 2. Poziţia silabelor în cuvinte (iniţială/finală)
3. Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
4. Construirea de rime pornind de la cuvinte date
Elemente grafice
9 IX LUMEA 1. Confecţionarea de mini-cărticele 5
CĂRŢII 2. Poziţia sunetelor în cuvinte (iniţial/final)
3. Identificarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet/
unei silabe
4. Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul
desenului sau prin simboluri.
Elemente grafice
10 X ROMÂNIA, 1. Indicarea de imagini reprezentând obiecte din mediul familiar, 5
ŢARA MEA! după diferite criterii (sunet iniţial/final, silabă)
2. Formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă
3. Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
4. Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor
( prin colorare, haşurare, trasare peste linia punctată)
Elemente grafice
11 XI IARNA 1.Memorizare. Completare de ghicitori după desene 5
2. Dialoguri în diferite contexte
3. Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la
textul audiat
4.Utilizarea formulelor specifice unor situaţii concrete
(invitaţie, urare, prezentarea unor scuze)
Utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor
emoţii variate
Elemente grafice
12 XII TRADIŢII ŞI 1. Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri 5
OBICEIURI 2. Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
DE IARNĂ Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite
3. Crearea unei poveşti prin desen
4. Crearea unei felicitări de Crăciun
Elemente grafice
13 XIII JOCURI ŞI 1. Sunetul a. Literele a şi A 5
JUCĂRII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul a
2. Sunetul a. Literele a şi A
Selectarea unei imagini dintr-un set pentru a indica despre ce este
vorba în mesaj
Oferirea de răspunsuri scurte referitoare la fragmente din poveste
2
CLASA PREGATITOARE
Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care

testează înţelegerea globală a textului
Elemente grafice
14 XIV CU CE 1. Sunetul m. Literele m şi M 5
CIRCULĂM? Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul m
2. Sunetul m. Literele m şi M
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text
3. Sunetul i. Literele i şi I
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul i
4. Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat
15 XV MESERII 1. Sunetul r. Literele r şi R 5
sunetul r
2. Sunetul r. Literele r şi R
Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători
ritmate; cântece cu onomatopee
3. Sunetul r. Literele r şi R
Numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
4. Sunetul r. Literele r şi R. Joc de rol: Ce vreau să devin?
16 XVI PE STRADĂ 1. Sunetul o. Literele o şi O 5
sunetul o
Propoziţia enunţiativă
2. Sunetul o. Literele o şi O
Sortarea imaginilor după anumite criterii (sunet iniţial/final; număr
de silabe)
3. Sunetul s. Literele s şi S
sunetul s
Propoziţia exclamativă
4. Sunetul s. Literele s şi S
Desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror
denumire conţine
(în poziţie iniţială/finală) sunetul specificat
17 XVII EVALUARE 1. Formularea de enunţuri. Sunetul, silaba, cuvântul 5
SUMATIVĂ 2. Identificarea poveştilor şi personajelor. Învăţături
3. Litere şi sunete
4. Realizarea unei lucrări decorative
18 XVIII EVALUARE 1. Poziţia sunetelor în cuvinte 5
INIŢIALĂ 2. Formularea de enunţuri. Sunetul. Silaba. Cuvântul
3. Personaje din poveşti
4. Identificarea sunetelor şi literelor. Realizarea corespondenţei.
19 XIX ANOTIMPURI 1. Sunetul t. Literele t şi T 5
sunetul t
3
CLASA PREGATITOARE
Audierea unei poveşti

2. Sunetul t. Literele t şi T. Propoziţia interogativă. Formularea de
răspunsuri la ghicitori
3. Sunetul n. Literele n şi N.
Lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
4. Sunetul n. Literele n şi N.
Formularea descrierii elementare a unor activităţi
20 XX VESTITORII 1. Sunetul u . Literele u şi U 5
PRIMĂVERII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul u
2. Sunetul u . Literele u şi U. Audierea unei poveşti
3. Sunetul c. Literele c şi C
sunetul c
4. Sunetul c. Literele c şi C. Lectură după una sau mai multe
ilustraţii.
21 XXI PRIMĂVARA 1. Sunetul e . Literele e şi E 5
sunetul e Confecţionarea de felicitări cu litere de tipar decupate
2. Sunetul e. Literele e şi E.
Scrierea de bileţele cu mesaje diverse prin desene/simboluri.
3. Sunetul e . Literele e şi E.
Transcrierea prin fotografiere vizuală a unor cuvinte
4. Sunetul e . Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri
22 XXII MEDII DE 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă 5

VIAŢĂ Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul ă
2. Sunetul ă. Literele ă şi Ă.
Punerea în corespondenţă a cuvintelor cu imagini
3. Sunetul l. Literele l şi L . Lectură după imagini
sunetul l.
4. Sunetul l. Literele l şi L. Colaj din desene/cuvinte/simboluri
23 XXIII JOCUL CU 1. Sunetul d. Literele d şi D. 5
MAŞINUŢE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul d
2. Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii
evenimentelor)
Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
Punerea în corespondenţă a cuvintelor din 1-2 silabe cu imagini
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1. Sunetul f. Literele f şi F. 5
CREAŢIE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
4
CLASA PREGATITOARE
sunetul f
2. Sunetul f. Literele f şi F
Scrierea de bileţele cu litere de tipar decupate
3. Sunetul f. Literele f şi F
4. Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine
25 XXV SĂRBĂTOAR 3. Sunetul â. Literele â şi Â 5
EA PAŞTELUI Comportamentul personajelor. Evidenţierea unor modele de
comportament.
Folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere
4. Sunetul â. Literele â şi Â. Joc de rol: La biserică
26 XXVI SĂ OCROTIM 1. Sunetul h. Literele h şi H 5
NATURA! Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul h
2. Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea
intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri
cunoscute
3. Sunetul p. Literele p şi P
sunetul p
4. Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)
27 XXVII UNIVERSUL 1. Sunetul g. Literele g şi G 5
sunetul g.
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti
3. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ
sunetul ţ
4. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat
28 XXVIII TIMPUL 1. Sunetul j. Literele j şi J. 5
sunetul j
2. Sunetul j. Literele j şi J. Ştirile zilei (întâmplări povestite de
colegi/adulţi)
3. Sunetul j. Literele j şi J. Jurnalul clasei
4. Sunetul j. Literele j şi J.
Invitaţie pentru ziua mea
29 XXIX TIMPUL 1. Sunetul z. Literele z şi Z 5
LIBER Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul z
2. Sunetul z. Literele z şi Z. Sortarea imaginilor după diferite criterii
3. Sunetul v . Literele v şi V
sunetul v
4. Sunetul v . Literele v şi V. Reguli de comunicare eficientă,
civilizată. Joc de rol
5
CLASA PREGATITOARE
30 XXX CUM 1. Sunetul x. Literele x şi X 5

FOLOSESC Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
APARATELE sunetul x
ELECTRICE? 2. Sunetul x. Literele x şi X. Joc de rol: La cumpărături
3. Sunetul î. Literele î şi Î
sunetul î.
4. Sunetul î. Literele î şi Î
Etichetarea originală a unor obiecte personale
31 XXXI MUZICA ŞI 1. Sunetul ş. Literele ş şi Ş. 5
NATURA Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
sunetul ş
2. Sunetul ş. Literele ş şi Ş
Exerciţii joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
3. Sunetul k. Literele k şi K.
Interpretarea unor cântece cu onomatopee
4. Sunetul k. Literele k şi K
Transcrierea prin ”fotografiere vizuală” a unor cuvinte
32 XXXII VARA 1. Sunetul q. Literele q şi Q. 5
Confecţionarea unui bileţel
2. Sunetul w. Literele w şi W.
Joc de rol: La cumpărături
3. Sunetul y. Literele y şi Y
Construirea de rime pornind de la cuvinte date
4. Corespondenţa dintre imagini şi cuvinte
33 XXXIII SUNT Recapitulare 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR
!
34 XXXIV SUNT Evaluare finală 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR
!
35 HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....
6
CLASA PREGATITOARE
TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Săptămâna 3 - ÎN LUMEA ANIMALELOR

Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste
Lectură după benzi desenate
Capra cu trei iezi
după Ion Creangă
Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu erau tare obraznici; iar cel mic era harnic
şi cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul".
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice:
- Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva mâncare. Dar voi, încuiaţi uşa după mine,
ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu veţi auzi glasul meu. Când voi veni eu, am să vă dau de
ştire, ca să mă cunoaşteţi, şi am să vă spun aşa:
Trei iezi cucuieţi/
Uşa mamei descuieţi!
Că mama v-aduce vouă:
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
- Pot să am încredere în voi?
- Să n-ai nici o grijă, mămucă, spuseră cei mai mari. Noi suntem odată băieţi, şi ce-am vorbit odată, vorbit
rămâne.
Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul.Un duşman de lup ş-apoi
ştiţi care? chiar vecinul caprei, care de mult timp aştepta să mănânce iezii, asculta la peretele din spatele casei, când
vorbea capra cu dânşii.
"Bun! zise el în gândul său. Ia, acum e timpul...Dacă mi-ar deschide uşa, i-aş prinde pe toţi trei! Cum zice, şi
vine la uşă; şi cum vine, şi începe să cânte.
- Hai! deschideţi repede, dragii mamei!
- Ia! Băieţi, zise cel mai mare, săriţi şi deschideţi uşa, că vine mama cu mâncare.
- Săracuţul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceţi greşeala să deschideţi, că-i vai de noi!
Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i aşa de gros şi de răguşit!
Lupul, auzind acestea, se duse la un fierar şi puse să-i ascute limba şi dinţii, pentru a-şi subţia glasul, ş-apoi,
întorcându-se, începu iar să cânte.
- Ei, vedeţi, zise iarăşi cel mare, mă duc să-i deschid, c-a venit mămuca.
Atunci iedul cel mic se piteşte iute după sobă şi, sprijinit cu picioarele de coşul sobei şi cu nasul de funingine,
tace ca peştele şi tremură de frică.
... Însă cel mare se dă după uşă şi să tragă, să nu tragă? în sfârşit, trage zăvorul... Când iaca!... ce să vadă? ş-
apoi mai are când vede?... căci lupului îi sclipeau ochii şi-i ardea gâtul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haţ! pe
ied de gât şi-l mănâncă. Apoi începe a se învârti prin casă şi până nu-l mâncă şi pe cel mijlociu nu se lăsă.
Cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos de pe sobă şi încuie uşa bine. Apoi începe a plânge
după frăţiorii săi. Şi plânge el şi plânge până îl apucă leşin! Când jelea el aşa, iacă şi capra venea cât putea, încărcată
cu mâncare şi gâfâind.
Dar când s-apropie capra bine, ce să vadă? O frică mare oapucă, simte că picioarele i se taie, un tremur o
cuprinde în tot trupul şi ochii i se împăienjenesc. Ea însă tot merge până la uşă şi cum ajunge, şi începe să cânte.
7
CLASA PREGATITOARE
Atunci iedul cel mic - care acum era şi cel dintâi şi cel de pe urmă - sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în
braţele ei şi cu lacrimi începe a-i spune:
- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare supărare a căzut pe capul nostru!
Capra atunci, uitându-se lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămâne încremenită!... Dar mai pe urmă,
îmbărbătându-se, şi-a revenit puţin:
- Ei lasă, că l-oi învăţa eu! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată
joc de casa mea? Şi pe voi să vă omoare? Nici o faptă fără plată...
Aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i speranţa caprei ca să scape de lup.
Şi aşa zicând, îşi sridică mânecile, aprinde focul şi s-apucă de făcut mâncare. Apoi umple groapa cu jar, aşază
o plasă de nuiele şi nişte frunze peste dânsa. Apoi face un scăunel de ceară anume pentru lup. Pe urmă lasă mâncarea
la foc să fiarbă şi se duce prin pădure să caute pe vecinu-său şi să-l poftească la prânz. Merge ea cât merge prin
codru, până ce dă pde-o groapă mare şi întunecoasă şi pe-o cărare dă peste lup. Capra îi povesteşte acestuia ce i s-a
întâmplat şi îl pofteşete la pomană.
Apoi capra porneşte înainte plângând, şi lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge.
- Doamne, cumătre! zise capra suspinând. De ce ţi-e mai drag în lume, de-aceea n-ai parte...
- Doamne, cumătră, Doamne! Oi face şi eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat pe la dumneata pe
acasă? Că mi-aduc aminte că l-am întâlnit odată prin zmeuriş; şi mi-a spus că dacă-oi vrea dumneata să-i dai un băiat,
să-l înveţe cojocăria.
Şi din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung până acasă la capră!
- Ia poftim, cumătre, zise ea luând scăunaşul şi punându-l deasupra groapei, şezi colea şi să ospătezi puţin din
ceea ce ne-a dat Dumnezeu!
Răstoarnă apoi sarmalele într-un vas şi i le pune pe masă.
Atunci lupul nostru începe a mânca; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât. Şi cum ospăta
el, buf! cade în groapa cu jar.
- Ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat! Cu capra te-ai pus? Capra ţi-a venit de hac!
- Văleu, cumătră, tălpile mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cumătre; c-aşa mi-a ars şi mie inima după iezişorii mei! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie
însă-mi plac şi mai bătrâni, numai să fie bine fripţi; ştii, să treacă focul printr-înşii.
- Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură!
După aceasta, capra şi cu iedul îi mai trântiră în cap cu bolovani şi cu ce-au apucat, până-l omorâră.
Şi auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-a mai părut bine ! Şi s-au adunat cu toatele şi unde
nu s-au aşternut pe mâncate şi pe băute, veselindu-se împreună...
Săptămâna 3 - ÎN LUMEA ANIMALELOR

Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor prezentate
Ursul păcălit de vulpe
după Ion Creangă
Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcându-se dimineaţă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată
găsi ceva de mâncare. Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea ridică puţin
capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi boi.
- Bun ! gândi vulpea. Iaca hrana ce o aşteptam eu.
Şi îndată iese de sub tufă şi se întinde în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de
vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, striga la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul
vine spre vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând-o că nici nu sufla, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?!
Tii! Ce frumoasă haină am să fac nevestei mele din blana acestui vulpoi! Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi,
târând-o până la car, o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: hais! Joian, cea! Bourean. Boii pornesc. Ţăranul
mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ia pielea vulpii. Însă, cum au
pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car
8
CLASA PREGATITOARE
cădea. După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bini...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
începe a strânge peştele pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că ta...re-i
mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
- Bună masă, cumătră! Tii!!! Da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, ca ta...re! mi-i poftă!
- Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-
te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
- Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rânji dintâi şi zise:
- Ascultă, cumetre: vrei să mănânci peşte? Du-te diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, pune-ţi coada-n
apă şi stai pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smuceşte-o vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte,
poate mai mult decât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nicio vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca din marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată
coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar şi cenuşa de sub foc. Îngheaţă
zdravăn şi apa din băltoacă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii
şi de frig, smuceşte o dată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără coadă! Începe el
acum a mormăi cumplit şi sări în sus de durere; şi înciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar
şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieşise din vizuină şi se pitise în scorbura unui copac din
apropiere; şi când văzu pe urs că vine fără coadă, începu a striga:
- Hei, cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom şi-ai vrut să nu mai rămână peşti în baltă?
Ursul, auzind ca încă-l mai ia şi în râs, se supără şi mai tare şi se repede iute spre copac; dar gura scorburei
fiind strâmtă, ursul nu putea sa încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig, şi începe a căuta prin scorbură, ca
să scoată vulpea afară, şi să-i dea bătaie... Dar când apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-
mi pasă că tragi de copac..." Iar când agăţa cârligul de copac, ea striga: "Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a necăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. Şi iaca
aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!
Săptămâna 4 - ÎN LUMEA PLANTELOR

Memorarea. Recitarea
Vine ploaia
de George Coşbuc
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!
În grădină am o floare, Spicul plin acum se coace.
Ploaia o va creşte mare, Spicului răcoarea-i place,
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!
Săptămâna 5 - MEDII DE VIAȚĂ

1.”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii
Lupul, calul şi puiul de vulpe

poveste populară
Odată, un lup, dând peste un cal care păştea într-un ochi de pădure însorit, se puse la pândă, cu gândul să-l
mănânce. Şi stând aşa sub soarele ascuns în nori şi făcându-şi planul, cum şi ce fel s-o scoată mai bine, numai că se
pomeneşte cu un pui de vulpe peste el. Puiul de vulpe băgase de seamă şiretenia lupului şi-şi puse-n gând să-l
păcălească.
- Bună ziua la dumneata, îi zise puiul.
- Mulţumim dumitale.
9
CLASA PREGATITOARE
- Dar ce faci aci dumneata?

- Uite, mă căznesc să vedem, n-oi putea să mănânc calul asta? N-ai putea să-mi dai şi tu ajutor să-l omorâm,
că apoi mănânci şi tu?
- Aoleu, vai de mine, ce să pot face eu asta unei lighioane atât de mare!
Calul băgă de seamă că lupul se sfătuieşte cu vulpoiul şi numaidecât o rupse la fugă.
Când văzu lupul una ca asta, nu mai putea de ciudă! Dar, puiul de vulpe îi zise:
- Hai după el să-l vedem mai bine, să-l cunoaştem altădată. Lupului, atâta-i trebui, fugi, fugi,
până ajunse calul.
- Ce aveţi cu mine? le zise calul.
- Să te cunoaştem mai bine, îi răspunse lupul.
- Cât preţuieşti dumneata? îl întrebă puiul de vulpe.
- Preţul? Preţul e însemnat pe copita mea. De vreţi să aflaţi, n-aveţi decât să citiţi.
- Eu, nici nu ştiu carte, că părinţii mi-au fost săraci şi nu m-au dat la şcoală; dar citeşte dumneata, îi zise
vulpoiul lupului.
- Atunci, să citesc eu, şi apropiindu-se ca să se uite, pe când ţinea ochii ţintă ca să poată citi, calul hait, îi trage
o copită-n cap şi-l omoară pe loc.
Calul o rupse la fugă, iar puiul de vulpe plecă p-aci încolo, vesel c-a scăpat de lup.

2. Memorizare (Pădurea/ Livada)
Revedere
de Mihai Eminescu
- Codrule, codruţule Iarna viscolu-l ascult

Ce mai faci, drăguţule, Crengile-mi rupându-le,
Că de când nu ne-am văzut Apele-astupându-le,
Şi de când m-am depărtat Troienind cărările
Multă vreme am umblat. Şi gonind cântările.
- Ia, eu fac ce fac de mult,
Livada
de Ion Creangă
Un copil sădeşte în zori Şapte peri, opt piersici cruzi,

Doi meri mici cât doi bujori, Nouă mici şi tineri duzi.
Trei caişi cu rădăcini, Cât numeri până la zece
Patru trandafiri cu spini. Îi udăm cu apă rece.
Cinci gutui cu flori rotate, Mari să crească, să se vadă
Şase nuci cum sunt prin sate, Cea mai tânără livadă.
10
CLASA PREGATITOARE

Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care vizează informaţii din text
Locuinţa din dumbravă
Umblă toamna ...Auzind-o ghionoaia,

Prin pădure, Mândră i-a răspuns din prag:
Frunze din copaci „Las’ să vină
Să fure. Că nu-mi pasă,
Cioara se trezi Am închiriat o casă
Strigând: Într-o scorbură de fag.
„Iarna va veni
Curând.”

Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior
Căsuţa din oală

(basm popular)
În mijlocul câmpului şedea o oala răsturnată; şi era oala aceea mare – mare cât un butoi. Iaca
trece pe acolo un şoarece şi vede oala aceea goală. “Bună casă e asta” îşi zise el. “A cui o fi?”
- Casă – căsuţă, cine stă aici?
Dar nimeni nu răspunde. Se uita şoarecele în toate părţile, însă nu vede pe nimeni. Numai două
muşte, care veniseră şi ele după mâncare acolo, se ridicară în două picioruşe; dar şoarecele nici nu le-a luat
în seamă.
„Ia să mă mut eu aici şi să stau singur!”. Şi s-a aşezat şoarecele în oală.
Trece pe acolo o broscuţă.
- Casă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, şoarecele! Dar tu cine eşti? răspunde şoarecele din fundul oalei.
- Eu sunt broasca!
- Daca vrei vino înăuntru şi-om trăi împreună.
- Bun de tot! Iaca vin şi eu.
Şi a sărit broasca în oala şi a stat cu şoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure. Şi văzând namila ceea de oala răsturnată, s-a oprit şi a întrebat:
- Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici?
- Suntem noi: broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt fugarul de peste câmpuri si vai, iepurele. Nu mă lăsaţi si pe mine să stau cu voi înăuntru?
Iaca aici nu plouă şi nici soarele, nici vântul nu intră.
- Bucuros, frate! Vino înăuntru şi-om trăi împreună că e loc.
Şi s-a mutat şi iepurele cu culcuşul în oală.
Trece într-o zi pe lângă oala-căsuţă jupâneasa vulpe şi întreabă şi ea:
- Casă – căsuţa, cine stă aici?
- Noi trăim: iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? că vai de capul meu, am rămas
fără casă!
- Da, este: intră şi-oi vedea, că pentru oameni buni e loc.
11
CLASA PREGATITOARE
- Mulţumim! Asta am aşteptat şi eu. Şi s-a aşezat vulpea în oală şi au trăit împreună multe zile.
Vine lupul nu ştiu de unde.
Vede oala mare: şi-a închipuit c-o fi cineva înăuntru.
- Căsuţă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepuraşul, cu broasca-broscuţa şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau şi eu cu voi? Că bună casă mai aveţi!
- Se poate, cum să nu! ne-om mai înghesui cu toţii şi ţi-om face loc şi dumitale.
Şi-a intrat lupul în căsuţă, şi-au trăit împreună.
Nu ştiu de unde a venit şi ursul. Si era supărat Moş Martin şi obosit, că umblase toată ziua după
mâncare.
Şi cum a văzut oala aceea, nu şi-a închipuit că e o căsuţă cu oaspeţi înăuntru; şi s-a aşezat pe ea, ca
să se odihnească puţin.
Dar cum s-a aşezat, oala: pârr! Trosc! S-a sfărâmat în bucăţi şi ursul... ce-a făcut ursul? S-a ales cu o
sperietură bună, iar ceilalţi au fugit care încotro au văzut cu ochii.
Săptămâna 6 - TOAMNA
Memorizare. Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.
Balada unui greier mic

de George Topîrceanu
Peste dealuri zgribulite, O grăunţă cât de mică,

Peste ţarini zdrenţuite, Ca să nu cer împrumut
A venit aşa, deodată, La vecina mea furnică,
Toamna cea întunecată. Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Doar pe coastă, la urcuş, Şi-apoi umple lumea toată
Din căsuţa lui de humă Că m-am dus şi i-am cerut...
A ieşit un greieruş, Dar de-acuş,
Negru, mic, muiat în tuş Zise el cu glas sfârşit
Şi pe-aripi pudrat cu brumă: Ridicând un picioruş,
- Cri-cri-cri Dar de-acuş s-a isprăvit...
Toamnă gri, Cri-cri-cri
Nu credeam c-o să mai vii Toamnă gri,
Înainte de Crăciun, Tare-s mic şi necăjit!
Că puteam şi eu s-adun
12
CLASA PREGATITOARE
Săptămâna 7 - CORPUL MEU

Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.
Dacă ai avea...
de Victor Sivetidis
Maria şi Alina sunt prietene. Maria are şase creioane colorate, trei păpuşi şi cinci mingi. Se întâmplă
însă ca Alina sa nu aibă nici un creion colorat. Într-o zi veni la Maria prietena ei, Alina, care vazându-i
creioanele colorate, o întrebă:
- Dacă ai avea zece creioane, mi-ai da şi mie unul?
- Cu plăcere, îi răspunse Maria, încruntându-şi sprâncenele, ţi-aş da chiar mai multe.
- Dar dacă ai şase?
- Nu, nu pot, răspunse Maria, acoperind cu mâna creioanele.
- De ce?
- Fiindcă am numai şase.
Atunci bunica Mariei o mustră, spunându-i:
- Darul pe care-l oferi unei prietene, nu trebuie să fie un lucru de prisos.
Săptămâna 11 - IARNA
Memorizare. Completare de ghicitori după desene
Iarna pe uliţă
de George Coşbuc
A-nceput de ieri să cadă Dar năvalnic vuiet vine

Câte-un fulg, acum a stat, De pe drum.
Norii s-au mai răzbunat Sunt copii.
Spre apus, dar stau grămadă Cu multe sănii,
Peste sat. De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Nu e soare, dar e bine, Prin zăpadă fac mătănii;
Şi pe râu e numai fum. Vrând-nevrând.
Vântu-i liniştit acum,
Veveriţa
O alună, două, trei, -Îţi dau şapte, opt sau nouă,

Veveriţă, tu nu vrei? Dac-o să ne spui şi nouă
- Ba vreau patru, cinci, Când o să vină încoace
Sau şase, Iarna cu zece cojoace
Că alunele-s gustoase!
13
CLASA PREGATITOARE
Săptămâna 11 - IARNA
Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la textul audiat
La săniuş
după Ion Agârbiceanu
Cojoc gros ca în anul acesta n-a mai avut iarna de ani de zile. Uliţele erau acoperite de covorul alb.
Ajunşi în vârful coastei, Vasilică şi Niculiţă se sfătuiau care să stea înainte. Parcă le era cam frică.
- Cel care stă în faţă trebuie să conducă, le spune băiatul care îi auzi.
- Să conducă! Ce să conducă? Sania, dacă porneşte, se duce ea de capul ei. Şi încă cum!
Lunecuşul era destul de mare. Abia mişcară sania, că ea lunecă într-o parte:
- Stai, Vasilică, să o îndrept! strigă Niculiţă.
Se coborî, o îndreptă şi urcă din nou. Când mişcară săniuţa, ea o luă în cealaltă parte.
Un băiat mai mărişor îi zise celui din faţă:
- Trebuie să-i dai direcţia cu picioarele.
După multe încercări, cei doi reuşiră să pornească în linie dreaptă.
Până să-şi dea seama, au şi ajuns jos.
Obrajii le ardeau de bucurie şi ochii le scânteiau. A doua oară, pe la mijlocul coastei, săniuţa se
răsturnă. Alta o lovi din spate şi toţi copiii se treziră claie peste grămadă.
Cu toată grija, se mai răsturnară de două ori.
Către seară, rupţi de oboseală, intrară în curte. Vasilică avea obrazul vânăt, iar Niculiţă, un cucui în
frunte. Dar nu le păsa: până mâine le va trece şi vor merge iar cu sania.
Săptămâna 12 - TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ

Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri
Crăciunul copiilor
de Octavian Goga
Dragi copii din ţara asta, Îngerii se uită-n casă

Vă miraţi voi cum se poate, Văd şi spun - iar moşul are
Colo-n ceriu la el în tindă,
MOŞ CRĂCIUN din ceriu de-acolo Pe genunchi o carte mare...
De le ştie toate-toate... Cu condei de-argint el scrie
Uite cum, vă spune tata... Ce copil şi ce purtare...
Iarna-n noapte pe zăpadă Şi de-acolo ştie moşul
El trimite câte-un înger Că-i şiret el, lucru mare...
La fereastră să vă vadă...
14
CLASA PREGATITOARE
Săptămâna 12 - TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ

Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite
Brăduţul
Brăduleţ, brăduţ drăguţ, Cu beteală am să te-mbrac

Ninge peste tine Şi steluţe o mie.
Haide, hai în casa mea Şi fetiţe şi băieţi
Unde-i cald şi bine. Bătând din mânuţe
Pom de anul nou te fac Te-om juca şi ţi-om cânta
O, ce bucurie! Cântece draguţe.
Săptămâna 14-CU CE CIRCULĂM

Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat
Fram, ursul polar

după Cezar Petrescu
“...Directorul circului Strutky dădu multe reprezentaţii şi câştigă mulţi bani pentru a putea plăti biletul
de tren al lui Fram. Fram nu mai era aşa de jucăuş cum era la reprezentaţii, deoarece îi era dor de gheţurile
polare. Îi era dor de viaţa pe care cândva în copilăria lui o lăsase în urmă fiind capturat de oameni. Acum toţi
veneau să îi aducă daruri.
Într-o zi, cand banii au fost strânşi, Fram a fost urcat în tren şi a fost dus până într-un port unde a fost
urcat într-un vapor şi a pornit spre gheţurile polare.
La un moment dat o femeie tânără îl rugă pe căpitanul vasului să îl lase pe Fram pe puntea vaporului.
Fram se juca cu mingea împreună cu copiii de pe vapor. Însă de la o vreme, Fram stătea toată ziua rezemat
de balustrada de la punte. Într-o noapte, Fram rămase pe punte toată noaptea de vorbă cu femeia cea tânără.
La un moment dat, Fram puse laba sa pe umărul femeii, iar aceasta se sperie. Apoi femeia cea tânără îi spuse
lui Fram:
-Mai bine du-te şi culcă-te pentru că de mâine va începe pentru tine o alta viaţă. O viaţă pe care ai
lăsat-o cândva în urmă. Apoi femeia se duse la culcare.”
Săptămâna 20- VESTITORII PRIMĂVERII

Sunetul u. Literele u şi U. Audierea unei poveşti
Puişorii
de Emil Gîrleanu
“În aer, un popor de rândunele se pregăteşte de plecare.

Pe prispa casei, copilaşul, numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de
păsărele, printre care se află şi cei trei pui, din cuibul de sub streaşină. Îl căpătase în dar de la mămuca lui.
15
CLASA PREGATITOARE
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea băiatului:

- Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când or creşte mari!
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! Dar parcă niciodată nu zburaseră mai
mult ca astăzi.
Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce şi s-au ridicat deodată cu toate. Câteva dintre
ele s-au despărţit pentru o clipă de stol, au atins uşor streaşina casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea
celorlalte. Puişorii copilaşului îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.
Copilaşul privi lung stolul, apoi duse mânuşiţele la ochi şi începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l luă în braţe, întrebându-l ce are.
Copilaşul abia şopti printre lacrimi:
- Puişorii!
- Nu plânge, puiul mamei, au să se întoarcă înapoi... la primăvară.”
Săptămâna 20 - VESTITORII PRIMĂVERII

Sunetul c. Literele c şi C
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul c
Sfârşitul iernii
de Vasile Alecsandri
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării, Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;
S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii. Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt. Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.
Săptămâna 20 - PRIMĂVARA
Sunetul e. Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri
Primăvara
de Vasile Alecsandri
A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

Câmpul iată-l înverzit, Mii de fluturi vezi zburand
Rândunica cea voioasă Şi pe harnica albină
La noi iarăşi a venit. Din flori miere adunând.
Dintr-o creangă-n alta zboară Cântă cucu-n dumbravioară

Sturzul galben aurit, Pe copacul înflorit,
Salutare, primavară, Salutare, primavară
Timp frumos, bine-ai venit! Timp frumos, bine-ai venit!
Săptămâna 23- JOCUL CU MAȘINUȚE

Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii evenimentelor)
Degeţica
16
CLASA PREGATITOARE
după Hans Christian Andersen
“Degeţica era o fetiţă mică de tot, gingaşă şi drăgălaşă. Nefiind mai mare decât un deget, i se spunea
Degeţica.
Într-o noapte, pe când şedea în pătucul ei, pe un ochi de fereastră spart a intrat o broască. Broasca
era urâtă, mare şi jilavă.
- Ar fi tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, a gândit broasca. Ea a luat coaja de nucă în care
dormea Degeţica şi a sărit în grădină.
Pe la marginea grădinii curgea un râu. În malul râului cel mâlos şedea broasca cu feciorul ei.
A doua zi de dimineaţă, când fetiţa se trezi şi văzu unde era, începu a plânge amar.
- Acesta este feciorul meu, a zis broasca.
Fetiţa a început să plângă şi mai tare.
Peştişorii care au auzit trista poveste s-au adunat la sfat...”
Săptămâna 24-FANTEZIE
Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine
Fetiţa cu părul azuriu

după Alexei Tolstoi
“Fetiţa cu părul azuriu şi prietenii ei l-au eliberat pe Buratino din spânzurătoare. El fusese atârnat
într-un pom de cei doi tâlhari: Vulpea şi Motanul.
A doua zi Buratino se trezi sănătos. Se aşeză la masă. Fetiţa se minună de purtarea lui. Buratino
arunca prăjiturile întregi în gură şi le înghiţea nemestecate.
- De azi mă voi ocupa eu de educaţia ta! Să începem cu matematica... În buzunar ai două mere...
- Nu e adevărat!
- Aşa se spune. Ai două mere şi dai cuiva un măr. Câte mere îţi rămân?
- Două.
- De ce?
- Fiindcă eu nu dau nimănui nici un măr!
- Ce chin!
Buratino băgă nasul în călimară.
- Trebuie să fii pedepsit! Eşti o obrăznicătură fără pereche!”
Săptămâna 26- SĂ OCROTIM NATURA!

Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute
Cioc! Cioc! Cioc!

după Emil Gârleanu
“Veveriţa a dat peste un pom cu roada rotundă, tare, dar cu miezul dulce. Dăduse, frate, peste alun.
A umplut scorbura de toamna ca să aibă peste iarnă.
Într-o zi, băgă de seamă că un sfert din alune erau mâncate. De unde? că ea nici nu se atinsese de
ele.
17
CLASA PREGATITOARE
S-a pus la pândă să prindă hoţul. Cine era? Ciocănitoarea. Veveriţa o prinse de coadă. Atunci,
ciocănitoarea lăsă coada ca şopârla.
Mai târziu, ciocănitoarea s-a întors la veveriţă să se roage de dânsa. Smerită, a bătut cu ciocul:
- Cioc! Cioc! Cioc!
Dar veveriţa îşi mutase culcuşul.”
Săptămâna 26 - SĂ OCROTIM NATURA!

Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)
Crăiasa Zăpezii
după Hans Christian Andersen
“Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri.

- Au început să roiască albinele cele albe, zice bunica.
- Au şi regină? întrebă băieţaşul.
- Da. Noaptea, ea se uită pe ferestre în case. Atunci geamurile îngheaţă.
Seara, înainte de culcare, băiatul s-a dus la fereastră. Ningea. Un fulg, cel mai mare, s-a oprit.
Fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie cu rochie albă, care părea ţesută din mii şi mii de fulgi
de zăpadă. Femeia era frumoasă, dar era de gheaţă. A dat din cap şi a făcut un semn cu mâna sa albă.
Băieţaşul s-a speriat. Cine să fie? ...”
Săptămâna 27-UNIVERSUL
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti
Soarele şi omuleţii de zăpadă

după Herta Wilk şi Mioara Cremene
“Era un ger năpraznic în zilele acelea. Copacii abia îndrăzneau să mai trăiască. Iarba pierise, frunzele
se duseseră. Plecară din sat şi multe vietăţi mici: păsărele, fluturi, mulţi prieteni de-ai copiilor.
Atunci au răsărit în curtea şcolii nişte omuleţi de zăpadă. Câţi să fi fost? Staţi că-mi aduc bine aminte:
da, da ,erau cinci… Cinci oameni nemaipomenit de hazlii. Unul, înalt şi voinic, purta o pălărie de paie şi – dacă
nu mă înşel – cineva îi înfipsese în gura de cărbune o pipă groasă; altul, ceva mai mărunt, mândru din pricină
că avea pe cap o oală veche de supă, ca un coif; al treilea, îmbrăcase clopul vechi al tatei; al patrulea avea
şorţ, mătură şi semăna leit cu ţaţa Floarea; iar al cincilea, cel mai mititel, strângea în mâini plasa mea de
fluturi.
Cine-i făcuse? De unde răsăriseră? Sst! Nu pot să vă spun. E o taină pe care noi cinci, eu şi prietenii
mei, Costel, Maricica, Duţu și Gheorghiniţa, am jurat să n-o trădăm nimănui. Pot doar să vă destăinui atât: cei
care plămădiseră oamenii de zăpadă nu s-au mai îndurat să-i strice, pentru că într-adevăr, când le zăreai
nasurile de morcovi şi caraghioasele de pălării, îţi venea să râzi, dar când îi priveai în ochii de chipăruşi îţi
deveneau grozav de dragi. Aşa încât meşterii făuritori au vorbit între ei şi şi-au zis: ”Ce ar fi dacă i-am lăsa?
Hai, să trăiască şi ei!… Măcar până la primăvară. Că atunci tot o să vină soarele cald şi o să-i topească…”
18
CLASA PREGATITOARE
Săptămâna 27-UNIVERSUL
Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat
Micul Prinţ
după Antoine De-Saint-Exupery
“A fost odată un mic prinţ, care trăia pe o planetă doar cu puţin mai mare decât el şi care avea nevoie
de un prieten ...
Aflasem încă un lucru foarte însemnat: anume că planeta lui de baştină abia de întrecea mărimea
unei case!
Ceea ce nu prea avea cum să mă mire. Ştiam bine că în afară de marile planete, ca: Pământul,
Jupiter, Marte, Venus, cărora li s-a dat câte un nume, pe lume se mai află o puzderie de alte planete, uneori
atât de mici, încât numai anevoie le poţi zări cu telescopul. Când un astronom descoperă vreuna dintre ele, îi
dă, în loc de nume, un număr...
...după ce umblă o vreme-ndelungată prin nisip, pe stânci şi prin zăpezi, micul prinţ, într-un sfârşit,
descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
- Bună ziua - zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri infloriţi.
- Bună ziua - ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
- Cine sunteţi voi? întreba el, înmărmurit.
- Noi suntem trandafirii - ziseră trandafirii.”
Săptămâna 34-EVALUARE FINALĂ

Muzicanţii din Bremen
după Fraţii Grimm
A fost o dată un om care avea un măgar. Şi măgarul acesta căra de mulţi ani saci cu grăunţe la
moară. Dar într-o zi pe măgar îl lăsară puterile şi simţind că stăpânul său vrea să scape de el, se hotărî să
plece spre oraşul Bremen.
Îi venise lui ideea că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului.
După ce merse o vreme, dădu peste un ogar care zăcea pe marginea drumului. Îl numi pucă-l-în Colţi
şi află de la acesta că stăpânul voia să-l alunge, deoarece îmbătrânise şi nu mai putea vâna. Măgarul îi
propuse să meargă cu el în Bremen, ca muzicant, să bată la o tobă mare.
Şi aşa plecară cei doi, când întâlniră în drum o pisică tristă. Pentru că nu mai putea prinde şoareci,
stăpâna a vrut să o înece pe „Linge-Barbă”. Dar cei doi muzicanţi au luat-o cu ei în taraf şi au pornit mai
departe.
În drumul lor l-au găsit pe cocoşul Creastă-Roşie, care, fugit de acasă de teamă că va ajunge pe
masa stăpânei, a plecat împreună cu ei către Bremen.
Între timp s-a înnoptat şi ajunşi ei la o casă, au dat peste o ceată de hoţi care se ospătau.
Şi după ce au făcut o cântare la fereastră, fiecare pe limba lui (măgarul răgea, câinele lătra, pisica
mieuna şi cocoşul cucuriga) hoţii au fugit îngroziţi în pădure.
Mai târziu, după ce unul dintre hoţi a prins curaj să se întoarcă în casă, cei patru muzicanţi au sărit
asupra lui, muşcându-l şi zgâriindu-l, că au băgat spaima în el.
De atunci, tâlharii n-au mai îndrăznit să se întoarcă, iar cei patru muzicanţi au rămas în casă.
19
CLASA PREGATITOARE
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI-planificare anuală

Nr. Săptă- TEMA Conținuturi Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE 4
INIŢIALĂ
2. II BUN VENIT 1. În drum spre şcoală – orientare spaţială şi localizări în spaţiu 4
LA ŞCOALĂ! 4. Rechizitele şcolarului
3. Rechizitele şcolarului – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
2. Clasa mea – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
3. III ÎN LUMEA 4. Animale (mod de hrănire) – grupare de obiecte şi formare de 4
ANIMALELOR mulţimi după criterii diferite
2. Animale domestice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi
după criteriul formă
3. Animale sălbatice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi
după criteriul culoare
5. Animale – condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) – formare
de mulţimi după criterii variate
1. Animale (părţi componente) – grupare de obiecte şi formare de
mulţimi după criteriul mărime
4. IV LUMEA 1. Plante (părţi componente)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau 4
PLANTELOR a mulţimilor după criterii variate
2. Plante (mod de hrănire)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau a
mulţimilor după criterii variate
3. Cereale - sortarea şi clasificarea obiectelor sau a mulţimilor după
criterii variate .
5. V MEDII DE 1. Pădurea – aprecierea globală 4
VIAŢĂ 2. Livada – compararea numărului de elemente a două mulţimi prin
procedee variate (punere în corespondenţă)
3. Grădina de legume – relaţii, regularităţi
20
CLASA PREGATITOARE
4. Mediul acvatic – apreciere globală, compararea numărului de

elemente a două mulţimi prin procedee variate; relaţii, regularităţi
6. VI TOAMNA 1. Fructe de toamnă – numărul şi cifra 1 4
4. În cămară – Numărul şi cifra 2
3. Fenomene în anotimpul toamna – numărul şi cifra 2
2. Legume de toamnă – numărul şi cifra 1
7. VII CORPUL 1. Corpul omenesc (părţile componente şi rolul lor) – numărul şi 4
MEU cifra 3
2. Corpul omenesc (simţurile) – numărul şi cifra 3
3. Hrana ca sursă de energie. Importanţa hranei pentru creştere şi
dezvoltare. Numărul şi cifra 4
4. Igiena corpului - numărul şi cifra 4
5. Igiena alimentaţiei – numărul şi cifra 5
8. VIII ENERGIE ŞI 1. Energia soarelui şi a apei – numărul şi cifra 5 4
MIŞCARE 2. Energia vântului – numărul şi cifra 0
3. Energia electrică – numărul şi cifra 0
9. IX LUMEA 1. Drumul cărţii – numărul şi cifra 6 4
CĂRŢII 2. La bibliotecă – numărul şi cifra 6
3. În lumea poveştilor – numărul şi cifra 7 .
4. Să ocrotim pădurea, reciclând hârtia – numărul şi cifra 7
10. X ROMÂNIA, 1. Locuinţa mea – numărul şi cifra 8 4
ŢARA MEA! 2. Localitatea, domiciliul – numărul şi cifra 8
3. Instituţii din localitate – numărul şi cifra 9
4. 1 Decembrie – Ziua României – numărul şi cifra 9
11. XI IARNA 1. Fenomene în anotimpul iarna – numărul 10 4
2. Jocurile copiilor iarna – numărul 10
3. Transformările apei în natură – numerele naturale în concentrul 0
– 10
4. Moş Nicolae – numerele naturale în concentrul 0 – 10
12. XII TRADIŢII ŞI 1. Colindul – recapitulare 4
OBICEIURI 2. Moş Crăciun – recapitulare
DE IARNĂ 3. Capra şi steaua – recapitulare
4. Sorcova – recapitulare
13. XIII JOCURI ŞI 1. Jucăriile şi vârsta-Adunarea cu 1 4
JUCĂRII 2. Jocurile şi vârsta- Adunarea cu 1
3. Jocuri sportive- Scăderea cu 1
4. Cum îmi place să mă joc- Scăderea cu 1
14. XIV CU CE 1. Mijloace de transport terestru- Adunarea cu 2 4
CIRCULĂM? 2. Mijloace de transport subteran -Adunarea cu 2
3. Mijloace de transport aerian- Scăderea cu 2
4. Mijloace de transport naval –Scăderea cu 2
15. XV MESERII 1. Agricultură, industrie, comerţ-Rezolvarea de probleme cu operaţii 4
de adunare
2. Arte (muzică, pictură, sculptură, dans, actorie)-Rezolvarea de
probleme cu operaţii de adunare
3. Intelectuali-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
4. Alte meserii-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
16. XVI PE STRADĂ 1. Semaforul-Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1- 4
21
CLASA PREGATITOARE
2 unităţi
2. Semne de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de
adunare cu 1-2 unităţi
3. Reguli de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de
scădere cu 1-2 unităţi
4. Preţuieşte viaţa!-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
cu 1-2 unităţi
17. XVII EVALUARE 4
SUMATIVĂ
18. XVIII EVALUARE 4
INIŢIALĂ
19. XIX ANOTIMPURI 1. Toamna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin 4
numărare
2. Iarna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare
3. Toamna-iarna (fenomene)- Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5
unităţi prin numărare
4. Toamna-iarna (activităţile oamenilor)- Adunări repetate în
concentrul 0-10
20. XX VESTITORII 1. Mărţişorul-Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin 4
PRIMĂVERII numărare
2. Păsările călătoare -Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi
prin numărare
3. Procese ale Pământului (fenomene)-Scăderea în concentrul 0-10
cu 1-5 unităţi prin numărare
4. Flori de primăvară-Scăderi repetate în concentrul 0-10
21. XXI PRIMĂVARA 1. 8 Martie- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1-5 unităţi 4
2. Muncile oamenilor- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu
1-5 unităţi
3. Legume de primăvară- Rezolvarea de probleme cu operaţii de
scădere cu 1-5 unităţi
4. Procese ale Pământului (fenomene, flori)- Rezolvarea de
probleme cu operaţii de scădere cu 1-5 unităţi
22. XXII MEDII DE 1. Jungla-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date 4
VIAŢĂ 2. Deşertul-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
3. Polii-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
4. Subterestru-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini
date
23. XXIII JOCUL CU 1. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea)-Alcătuirea unor 4
MAŞINUŢE probleme prin schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
2. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea) )-Alcătuirea unor
probleme prin schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
3. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea unor probleme prin schimbarea
întrebării dintr-o problemă rezolvată
4. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea şi rezolvarea unor probleme prin
schimbarea componentelor acesteia
24. XXIV FANTEZIE ŞI 1. Schimbarea formei corpurilor (deformare)-Schimbarea 4
CREAŢIE componentelor unei probleme fără ca tipul de probleme să se
schimbe
22
CLASA PREGATITOARE
2. Schimbarea formei corpurilor (rupere) Schimbarea

componentelor unei probleme fără ca tipul de probleme să se
schimbe
3. Schimbarea formei corpurilor.Transformarea unei probleme prin
extinderea numărului de operaţii
4. Schimbarea formei corpurilor. Transformarea unei probleme prin
reducerea numărului de operaţii
25. XXV SĂRBĂTOAR 1.Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în 4
EA PAŞTELUI problemă de scădere şi invers
2. Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers
3. Paştele-sărbătoarea sufletului -Transformarea unei probleme de
adunare în problemă de scădere şi invers
4. Creştere şi dezvoltare. Aflarea unui termen necunoscut folosind
metoda balanţei
26. XXVI SĂ OCROTIM 1. Efecte pozitive ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la 4
NATURA! 20
2. Efecte negative ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la
20.
3. Reguli de ocrotire a naturii!-Numerele naturale de la 0 la 20
4. Preţuieşte natura!-Compararea numerelor în concentrul 0 - 20
27. XXVII UNIVERSUL 1. Pământul- Numerele naturale de la 20 la 31 4
2. Soarele- Numerele naturale de la 20 la 31.
3. Luna- Numerele naturale de la 20 la 31
4. Planetele- Numerele naturale de la 20 la 31
28. XXVIII TIMPUL 1. Unităţi de măsură a timpului-anul, luna, săptămâna, ziua 4
2. Ziua şi noaptea-ordonarea cronologică..
3. Calendarul-marcarea unei săptămâni pe calendar
4. Date importante-durata unei activităţi
29. XXIX TIMPUL 1. În excursie-Unităţi de măsură pentru valoare (banii) 4
LIBER 2. La munte -Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
3. La mare- Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
4. Aniversarea-Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
30. XXX CUM 1. Aparate care utilizează electricitatea-Unităţi de măsură 4
FOLOSESC nonstandard pentru lungime
APARATELE 2. Aparate care utilizează electricitatea-Ordonarea şi compararea
ELECTRICE? unor obiecte după criteriul lungime
3. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice- Ordonarea
şi compararea unor obiecte după criteriul înălţime
4. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice -Ordonarea
şi compararea unor obiecte după criteriul grosime
31. XXXI MUZICA ŞI 1. Sunete produse de fenomene ale naturii-Figuri geometrice 4
NATURA (cercul şi dreptunghiul)
2. Sunete produse de animale- Figuri geometrice (Triunghiul şi
pătratul)
3. Sunete produse de instrumente muzicale-Corpuri geometrice
(cubul şi sfera)
4. Vorbirea şi alte sunete-Cuboidul
23
CLASA PREGATITOARE
32. XXXII VARA 1.1 Iunie-Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31 4

2. Fructe şi legume de vară- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31
3. Vara-primăvara (fenomene)- Exerciţii şi probleme în concentrul
0-31
4. Vara-primăvara (flori şi insecte)- Exerciţii şi probleme în
concentrul 0-31
33. XXXIII SUNT Recapitulare 4
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
34. XXXIV SUNT Evaluare finală 4
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
35. HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....
DEZVOLTARE PERSONALĂ-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 2
2 II RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
3 III RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
4 IV AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Cine sunt eu? 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
5 V AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Cine sunt eu? 2
6 VI AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Schema corporală 2
7 VII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Schema corporală 2
8 VIII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Trăsături fizice 2
9 IX AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Trăsături fizice 2
24
CLASA PREGATITOARE
10 X COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2

şcolară
11 XI COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2
şcolară
12 XII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu colegii şi cadrul 2
didactic
13 XIII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu cadrele didactice 2
14 XIV IGIENA PERSONALĂ Obiecte de igienă personală 2
15 XV IGIENA PERSONALĂ Activități zilnice de igienă personală 2
16 XVI IGIENA PERSONALĂ Obiecte şi activități zilnice de igienă 2
personală
17 XVII EVALUARE SUMATIVĂ 2
18 XVIII EVALUARE INIȚIALĂ 2
19 XIX ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2
20 XX ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2
21 XXI ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Reguli de organizare a învățării 2
22 XXII ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Reguli de organizare a învățării 2
23 XXIII TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
24 XXIV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
25 XXV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – frică 2
26 XXVI TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
27 XXVII INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Persoane preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
28 XXVIII INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Obiecte preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
29 XXIX INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Animale preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
30 XXX INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Animale preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
31 XXXI INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Persoane preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
32 XXXII EXPLORAREA MESERIILOR Hobby-uri şi activități preferate 2
33 XXXIII RECAPITULARE 2
34 XXXIV EVALUARE SUMATIVĂ 2
TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

DEZVOLTARE PERSONALĂ
Săptămâna 2
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activită ții clasei pregătitoare
Al câtelea avion a zburat?
Elevii clasei pregătitoare sunt bucuroşi. Doamna învă țătoare i-a lăsat timp de zece minute să se joace
cu avioanele confecționate în timpul orei de curs. Avioane de hârtie de toate culorile zboară lin prin clasă. Din
când în când se aud glasuri mai mult şoptite: ,,Îmi dai, te rog, avionul tău?,,...,,Şi eu îl vreau pe al tău!
Cele zece minute trec repede când joaca este atât de plăcută.
25
CLASA PREGATITOARE
- Să aşezăm avioanele la expoziție şi să ne pregătim pentru următoarea oră! se aude glasul blând al
doamnei învățătoare. Rând pe rând, elevii îşi aşează avioanele pe raftul pentru expozi ții şi iau loc cumin ți pe
scaune. Doar Bobi încă mai călătoreşte cu avionul. E aproape de Disney Land.
- Bobi, pune avionul la expoziție! se aude din nou glasul doamnei învă țătoare, de această dată mai
ferm. Dar Bobi tocmai s-a întâlnit cu Spiderman, pe care îl invită în avion.
Ora de matematică şi explorarea mediului a început. Se discută despre mijloacele de transport
aeriene. Astăzi elevii vor învăța cifra şapte.
În timp ce Bobi se joacă cu avionul prin clasă, colegii lui joacă un joc frumos. La un moment dat, în
jocul lor, iau avioanele de la expozi ție. Jocul lor are reguli pe care fiecare le respectă. În timp ce zbura cu
avionul pe deasupra raftului pentru expozi ție, Bobi observă lipsa celorlalte avioane. Se opreşte din zbor şi
priveşte în jur. Entuziasmați, colegii lui participă la jocul cu avioane.
- Al câtelea avion a zburat? întreabă doamna învă țătoare.
Mihai ridică mâna:
- Al şaptelea! răspunde el mândru, pentru că era tocmai avionul confec ționat de el.
Bobi ar fi dorit şi el să intre în joc, să zboare şi avionul lui din şirul celorlalte, să răspundă şi el la
întrebarea doamnei învățătoare.
Unul câte unul, colegii lui mergeau în fa ța clasei şi continuau jocul început de către doamna
învățătoare. Tare şi-ar fi dorit să participe şi el, dar îi era ruşine şi nici nu ştia regulile, pentru că el zbura cu
avionul când doamna învățătoare a explicat regulile jocului. Abia acum şi-a adus aminte că a auzit-o pe
doamna învățătoare când i-a spus să-şi pună avionul la expozi ție. Îi părea rău că nu a luat-o în seamă.
Dezamăgit, s-a aşezat la locul lui în bancă. Îşi priveşte avionul. Şi el e trist. Până la sfârşitul orei a stat
cuminte în bancă şi a privit cum se joacă ceilal ți colegi. A în țeles foarte bine regulile jocului la un moment dat,
dar tot îi era ruşine să participe.
La sfârşitul orei şi-a dus şi el avionul la expozi ție, alături de cele ale colegilor săi.
Seara, înainte de a adormi, i-a venit în minte jocul cu avioane. A adormit cu gândul la el. A doua zi la
şcoală, şi-a făcut curaj şi a rugat-o pe doamna învă țătoare să mai joace o dată jocul cu avioane. La sfârşitul
primei ore, toți elevii, împreună cu Bobi, au jucat timp de zece minute jocul ”Al câtelea avion a zburat?”. Bobi
a fost foarte încântat. Şi avionul lui parcă îl privea vesel dintre celelalte avioane.
Din ziua aceea a înțeles cât de important este să respec ți regulile la şcoală şi să fii atent la ceea ce
spune doamna învățătoare.
Săptămâna 3
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activită ții clasei pregătitoare
Lumea din vârful copacului
La şcoala din scorbură este pauză. În curtea şcolii se aud râsete şi chicoteli. Buburuze, furnici,
gândăcei, libelule, fluturi, albine, to ți elevii clasei pregătitoare au ieşit şi ei în curtea şcolii. Se joacă pe frunzele
copacului, aleargă pe crenguțele lui sau stau la soare şi discută.
Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu se joacă de-a prinselea prin copac. Din frunză în frunză, din
crenguță în crenguță au ajuns pe la jumătatea copacului. Se sună de intrare. Buburuzele, furnicile, gândăceii,
libelulele, fluturii şi albinele se grăbesc să intre în şcoala din scorbură.
26
CLASA PREGATITOARE
- S-a sunat, hai să mergem în clasă! a strigat Buburuza Ruza către Gândăceul Nelu.
- Mai avem puțin până în vârf! Hai să vedem soarele de acolo!
- Dar s-a sunat, trebuie să mergem în clasă!
- Uite cum sclipesc frunzele din vârful copacului!
Şi Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu s-au luat la întrecere până în vârful copacului. Obosi ți, s-au
aşezat pe o funză din vârful pomului. Era o privelişte pe care nu au mai văzut-o până atunci, ci doar şi-au
închipuit-o. Gâfâind, au început să coboare. Se sunase demult şi sigur că ora începuse. Într-adevăr, când au
ajuns în clasa din şcoala din scorbură, elevii desenau de ceva timp. S-au scuzat că au întârziat, şi transpira ți,
s-au aşezat în bancă. Au aflat cu surprindere că tema compozi ției de astăzi la desen era ,”Lumea din vârful
copacului” şi că mâine vor merge în vârful copacului împreună cu toată clasa. Ştiau ce au văzut, dar, din
păcate, desenul lor nu a fost reuşit. Ce folos că aveau în memorie imaginea minunată din vârful copacului,
dacă ei nu reușeau să o deseneze.
- Creionul e de vină! a spus supărat Gândăcelul Nelu.
- Creioanele colorate sunt de vină, sau poate foaia de desen! s-a gândit şi Buburuza Ruza.
Oricât s-au străduit cei doi colegi, desenul lor nu a fost întocmai reuşit. Nici unul nu era mul țumit de
ceea ce lucrase. Amândoi ştiau că se putea mult mai bine. Dar oare ce se întâmplase?
S-a sunat. Se terminase şi ultima oră din orar. Îngândura ți, Gândăcelul Nelul şi Buburuza Ruza au
pornit spre casă. Pe drum, un foşnet le-a atras aten ția. Şi-au dat seama că foşnetul vine din ghiozdanele lor.
Fără să vorbească unul cu altul, s-au în țeles din priviri să încetinească pasul şi să fie mai aten ți. Creionul lui
Gândăcelul Nelu şi-a scos vârful prin deschizătura ghiozdanului şi l-a făcut la ultima oră.
- Nu eu sunt de vină! suspina creionul, mai, mai să cadă din ghiozdan. Dacă Gândăcelul Nelu nu
obosea alergând toată pauza şi venea la timp în clasă, treaba ar fi mers strună. Dar era foarte obosit şi mâna
nu-l mai asculta.
- Da, aşa este! Şi Buburuza Ruza avea mâinile transpirate şi noi alunecăm, iar foaia s-a pătat, au sărit
supărate creioanele colorate din ghiozdanul Buburuzei Ruza.
Ruşinați, cei doi au plecat capetele. Mergeau încet şi se gândeau cum au putut să dea vina pe bietele
creioane, când toată vina era a lor.
- Of, dacă aş fi ascultat-o pe Buburuza Ruza când mi-a spus să mergem în clasă...!
- Dacă nu m-aş fi luat după Gândăcelul Nelu şi aş fi mers în clasă când s-a sunat...!
Gândurile de părere de rău i-au înso țit pe cei doi până au ajuns acasă. Înainte să-şi ia la revedere, cei
doi s-au hotărât să-şi facă un program acasă şi după ce se vor odihni să încerce fiecare să realizeze din nou
desenul pe care nu l-au reuşit.
A doua zi la şcoală şi-au arătat unul altuia desenele. Amândouă erau foarte frumoase. Au în țeles
atunci cât de important este să foloseşti pauza pentru relaxare şi să respec ți regulile şcolii. Din ziua aceea, cei
doi colegi nu au mai întârziat la ore.
Săptămâna 4
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILAL ȚI
Cine sunt eu?
Ghiocel
Era într-o dimineață de primăvară. Se trezise Ghiocel, dar parcă devreme de data aceasta.
- Va fi o zi înnorată! gândi cu voce tare, pentru că nu mai sim țea razele calde ale soarelui.
27
CLASA PREGATITOARE
- Dar e o zi însorită! se auzi o voce cristalină de undeva de sus.

Nedumerit, Ghiocel se uită de jur împrejur şi, într-adevăr, firele de iarbă se încălzeau în razele
soarelui. Ridică privirea către cer. Dar, în loc de soare, o floare mare privea sfioasă către el, ținându-i umbră.
Floarea s-a legănat puțin şi de îndată Ghiocel a fost orbit de lumina razelor de soare. "Oare cine este floarea
aceasta frumoasă? Până astăzi nu am zărit-o. Cred că e prima zi când înfloreşte!", se gândi Ghiocel, trăgând
cu coada ochiului în sus, la floare.
- Narcisa mă numesc! spuse floarea cu aceeaşi voce cristalină.
- Eu…sunt Ghiocel! răspunse încurcat Ghiocel.
Se uită la el, apoi se iută la Narcisa."Hm! Ce înaltă este! Şi elegantă! Îi simt parfunul de aici. Ce
frumos miroase! Şi culoarea verde de la frunze parcă e mai lucioasă ca a mea." Erau gânduri care-l frământau
pe Ghiocel, şi oricât şi-ar fi dorit nu putea să le scoată din minte. "Cred că are petale mai catifelate ca ale
mele" gândi Ghiocel, şi-i păru rău că nu era la fel de înalt, ca să le poată vedea mai bine.
Brusc, se gândi cât de urât putea să fie el în compara ție cu Narcisa. Se întristă şi mai tare
gândindu-se că pe el nu-l va admira nimeni pentru că era prea mic şi nu putea fi zărit printre firele de iarbă.
- Priviți! O narcisă! se auzi un glas de băiat din depărtare.
"M-am gândit eu că aşa se va întâmpla, că nu mă va zări nimeni!" îşi spuse în sinea lui Ghiocel.
Auzea glasurile copiilor care se apropiau şi în loc să se bucure, se întrista şi mai tare.
- Ce catifelată este!
- Ce frumos miroase! Şi copiii o admirau pe Narcisa şi țopăiau ferici ți în jurul ei.
- Stați! strigă o fetiță. Se făcu linişte. Parcă nici vântul nu mai adia.
- Un ghiocel! şopti acelaşi glas de feti ță.
- Ce frumos este!
- Ce gingaş este!
- Ce parfum plăcut are!
Și Ghiocel simți năsucul unei fetițe cum îl gâdilă la ureche.
- Ce flori frumoase! Strigară copiii şi începură din nou să țopăie în jurul lor.
Ghiocel îşi ridică privirea. În jurul lui şi al Narcisei copiii făcuseră o horă şi se învârteau veseli. Era atât
de bucuros încât îşi desfăcu floarea de tot. Era frumoasă Narcisa, dar Ghiocel avea frumuse țea lui.
Din ziua aceea s-a împrietenit cu Narcisa şi nu a mai fost niciodată supărat pentru cum arată el. Chiar
dacă era mai scund, chiar dacă avea floarea mai mică, chiar dacă nu mirosea atât de puternic, se sim țea atât
de frumos.
"Cine sunt eu?" se întrebă în sinea lui Ghiocel.
- Sunt Ghiocel! răspunse mândru tot el, cu voce tare.
Săptămâna 5
Cine sunt eu?
Flururaşul Ovi
La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare,
în fiecare zi se întâlneau la şcoala din poiană.
În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cumin ți şi aten ți la ore. În pauze zburdau din
floare în floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.
Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilal ți flutura ți cum se joacă. I-ar fi
plăcut să intre în jocul lor, dar se sim țea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se
jucau împreună, dar în scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu
28
CLASA PREGATITOARE
prindea mai niciodată mingea, zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea
bine şotronul, nu putea să facă față mai niciunui joc sportiv.
- Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!
- Nici eu! Nici eu!
- Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.
Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile
colegilor săi, fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit
să fie la ore mereu, pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze,
uneori, ca să-i mai treacă supărarea, repeta în minte cuvintele învă țate în limba engleză. Dar nici la ora
aceasta nu avea curajul să ridice mâna să răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.
S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învă țau la şcoala din
pădure în limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învă țat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi
amuzant, în limba engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.
Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi diminea ța s-a trezit cu el în gând.
A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu re ținuse cântecul în
întregime. Le părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce to ți colegii lui se chinuiau să-şi
amintească cuvintele în limba engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că
acesta fredonează cântecul.
- Ascultați! Ovi ştie cântecul!
Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai
multora.
- Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina.
"Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.
- Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emo ții, încât nici
pe el nu se auzea.
Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp
ce el se făcuse roşu ca racul de emoții.
- Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.
Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l înve țe. "Sunt
şi eu bun la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi.
A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învă țat şi ei jocurile lor, şi chiar
dacă era mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă.
"Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!"
îşi spuse în gând fluturaşul.
Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a în țeles că nu po ți fi foarte bun la toate şi că trebuie să ară ți tuturor
ceea ce poți să faci tu cel mai bine.
Săptămâna 6
Schema corporală
Cine are rolul important?
Era seară şi Anelis se aşezase în pat. Dorea să adoarmă repede, pentru că mâine era o zi specială.
Participa la un concurs de pictură şi trebuia să fie odihnită. A adormit repede.
- Trebuie să fim odihnite! Suntem cele mai importante păr ți ale corpului, au spus mâinile în şoaptă.
- Ei, aş! au sărit cu gura picioarele. Noi suntem cele mai importane!
- Dacă nu aş fi eu, voi nu ați avea de ce să vă ține ți! s-a îngâmfat corpul.
29
CLASA PREGATITOARE
Liniştit, capul asculta cearta ce se iscase între celelalte păr ți ale corpului. Când cearta s-a pornit mai
tare,a intervenit şi capul în discuție.
- Nu vă mai certați, odihniți-vă! Ştiți că mâine e o zi specială!
- Ia te uită, cine vorbeşte! au spus mâinile cu dispre ț către cap.
- Cel mai neimportant dintre toate păr țile corpului! au adăugat picioarele.
- Nu face nimic toată ziua! Se suceşte la dreapta şi la stânga, a sus ținut şi corpul.
Dar capul nu le mai asculta. Adormise cu gândul la ziua de mâine. Mai şuşotiră ceva timp şi celelalte
părți ale corpului, apoi adormiră rând pe rând.
Dimineața, primul care s-a trezit a fost capul.
- Hai, suratelor, trezirea!
Greu, se întinseră mai întâi mâinile, apoi picioarele, apoi corpul. Parcă ar mai fi dormit, dar ştiau că e o
zi specială pentru Anelis şi doreau care mai de care să arate că e cea mai importantă.
Mâinile spălară fața, şi dinții în timp ce picioarele sus țineau corpul. Ochii urmăreau cu privirea şi se
orientau ca să arate picioarelor pe unde să meargă. Gura mesteca mâncarea şi hrana ajungea în stomac şi de
acolo în toate organele corpului pentru a le da putere. Fiecare parte a corpului se credea mai importantă decât
celelalte. În scurt timp se luară din nou la ceartă.
- E târziu şi Anelis nu va ajunge la timp la concurs, a spus capul îndreptându-se către ceas. Şi mâinile
şi picioarele şi corpul au încremenit pentru câteva secunde.
- Trebuie să facem ceva! au strigat aproape în cor. Mâinile s-au grăbit să încheie nasturii la rochi ță şi
să lege fundița în păr. Picioarele mergeau repede, iar capul era atent la tot ce era pe drum.
A ajuns la timp Anelis. Concursul începe. Tema este o pictură din imagina ție. Capul se gândeşte... Se
concentrează atât de tare, încât nu mai mişcă nici ochii. Mâinile aşteaptă cu nerăbdare să le spună capul ce
să deseneze, că doar el este cu imagina ția. Picioarele sunt atât de emo ționate că le vine să tremure, dar se
abțin cât pot de tare ca nu cumva să deranjeze mintea care acum se concentrează.
Şi ideea a venit! Mâinile au început timid să picteze. Ochii le urmăreau şi din când în când gura le
şoptea ce să facă. Picioarele aşteptau cumin ți sub bancă. Concursul s-a terminat. În aşteptarea rezultatelor,
toate părțile corpului se frământau de emo ție.
- Locul I, Anelis! se auzi vocea unei doamne din juriu.
Toate părțile corpului au tresărit de bucurie. Au uitat că mai devreme s-au certat. Erau atât de
bucuroase! Împreună reuşiseră să o ajute pe Anelis să aibă o zi specială.
Din ziua aceea au înțeles că fiecare parte a corpului este importantă şi că fiecare îndepline ște un
anumit rol.
Săptămâna 7
Schema corporală
Chipul din suflet
De când se ştia, era o fetiță foarte grasă. Ți se părea că e cu mul ți ani mai mare decât colegii ei. Încă
de la grădiniță colegii ei au poreclit-o Grasa. Credea că va scăpa de poreclă când va veni la şcoală în clasa
pregătitoare. Dar nu a fost aşa. Colegii râdeau de ea şi o strigau întruna: grasaaa, grasaaa! Când se apropia
de ei să de joace, fugeau de ea, unora fiindu-le chiar frică. Nu avea prieteni şi stătea mai tot timpul singură.
Când ieşea în curtea şcolii în pauză, se retrăgea pe bancă, la umbra bătrânului ar țar.
Aşa a făcut şi în această pauză. Stătea Pe bancă și deodată din coroana ar țarului s-a auzit o voce
stinsă.
- Ajutor! Ajutor!
30
CLASA PREGATITOARE
Uimită, s-a ridicat de pe bancă şi a început să caute cu privirea printre frunzele ar țarului. Şi mare i-a
fost mirarea când a zărit pe o frunză o buburuză cu aripioara frântă.
- Ajută-mă, te rog! Suflă-mi în aripioare ca să-mi pot lua zborul să ajung acasă, se rugă buburuza.
Fata a întins mâna şi a luat uşor buburuza de pe frunză. Înainte să sufle, buburuza a întrebat-o cum o
cheamă şi în ce clasă este. Fata i-a răspuns şi apoi a suflat în aripioarele buburuzei. Buburuza s-a înăl țat din
ce în ce mai sus. Fata a urmărit-o cu privirea şi nu-i venea să creadă ce i s-a întâmplat. Cineva avusese
nevoie de ajutorul ei. Şi ea a putut să ajute. Buburuza nu a râs de ea şi nici nu ştia că to ți copiii o strigă Grasa.
A doua zi s-a dus din nou pe bancă, în speran ța că buburuza va apărea. Dar nu a apărut. S-a întors în
clasă puțin dezamăgită. Buburuza a fost pentru o clipă prietena ei.
Ora începe. Nu peste mult timp cineva bate la uşa clasei. Este doamna directoare a şcolii.
- Copii, vă voi spune o întâmplare adevărată. Şi doamna directoare le povesti întâmplarea cu
buburuza.
- M-a trimis prințesa buburuzelor să o felicit pe Zina, fata cu suflet bun.
- Dar la noi în clasă nu este nimeni cu numele acesta! au sărit câ țiva elevi.
- Pe mine mă cheamă Zina! şi toate privirile se îndreptară în apatele clasei.
Grasa... Grasa era Zina, fata cu suflet bun. To ți elevii din clasă au rămas mu ți de uimire.
- Poftim, ai un cadou de la prințesa buburuzelor! Doamna directoare îi întinse o pungă plină cu
buburuze de ciocolată.
- Mulțumesc!
Zina se simțea tare mândră.
În pauză toți colegii s-au adunat în jurul ei să le mai povestească o dată întâmplarea cu buburuza.
Zina le-a povestit şi a împărțit buburuze de ciocolată tuturor colegilor. Din ziua aceea era doar Zina, fata cu
suflet bun.
Toți colegii au înțeles că nu contează cum ară ți, ci contează ce chip are sufletul tău.
Săptămâna 8
Trăsături fizice
Rățuşca cea urâtă

(fragment)
de Hans Christian Andersen
Răţuştele au făcut cum le-a învăţat mama. Celelalte raţe s-au uitat lung la ele şi spuseră cu glas tare:
- Ei, poftim! Nu eram destule aici, au mai trebuit să vie şi astea! Şi uite una ce urâtă-i! Nu! nu se poate, e prea din
cale-afară!
Şi o raţă s-a repezit şi a ciupit-o pe răţuşcă de ceafă.
- Las-o în pace! a spus mama. Ce ţi-a făcut?
- Nu ne-a făcut nimic, da-i aşa de mare şi de neobişnuită, că trebuie numaidecât să o luăm la bătaie.
- Frumoşi copii, a zis raţa cu panglică la picior. Toţi sunt frumoşi, numai unul n-a ieşit cum trebuie. Ar trebui făcut
din nou.
- Asta nu se mai poate, cucoană mare, a spus raţa-mamă. E drept că nu-i frumoasă răţuşca, dar e plăcută la fire şi
înoată tot aşa de bine ca şi celelalte, ba chiar mai bine. Eu cred că are să crească frumos şi cu vremea are să se facă
mai mică; a stat prea mult în ou şi de asta n-a căpătat înfăţişarea care trebuie.
Şi raţa a mângâiat-o uşurel pe răţuşcă şi i-a netezit penele.
- De altfel, spuse ea, e răţoi, aşa că n-are prea mare însemnătate dacă-i urât. Eu cred că are să se facă zdravăn,
se vede de pe acuma.
- Celelalte sunt drăguţe, zise bătrâna. Acuma, fiţi ca la voi acasă şi dacă găsiţi un cap de peşte, puteţi să mi-l
aduceţi.
31
CLASA PREGATITOARE
Şi aşa au rămas aici ca la ele acasă. Pe biata răţuşcă însă, aceea care ieşise din ou cea din urmă şi era aşa de
urâtă, toate raţele celelalte o ciupeau, o înghionteau şi o luau peste picior; şi nu numai raţele, dar şi găinile. "E prea
mare", ziceau toate orătăniile din curte, iar curcanul care venise pe lume cu pinteni, şi de aceea credea că e împărat, se
umfla ca o corabie cu toate pânzele sus, se repezea la răţuşte, tuşea de câteva ori mânios şi i se înroşea tot capul.
Săraca răţuşcă nu mai ştia unde să se ducă şi ce să facă! Era mâhnită din pricină că era aşa de urâtă şi toate păsările
din curte râdeau de ea.
…………………………………………………………………………………………………………
"Am să mă duc la păsările acelea frumoase şi ele au să mă bată şi au să mă omoare fiindcă sunt aşa de urâtă şi
îndrăznesc să mă apropii de dânsele. Dar nu-mi pasă! Mai bine să mă omoare ele decât să mă ciupească raţele, să mă
bată găinile, să-mi dea cu piciorul fata care îngrijeşte orătăniile şi decât să sufăr de frig şi de foame toată iarna."
Şi s-a ridicat şi şi-a luat zborul către lebede. Lebedele, când au văzut-o, au început să dea din aripi şi s-au îndreptat
spre ea.
- Omorâţi-mă! a spus biata pasăre şi şi-a plecat capul pe luciul apei, aşteptând moartea.
Dar când colo, ce să vadă în apă? Chiar pe ea însăşi oglindită, dar acuma nu mai era o pasăre greoaie, cenuşie şi urâtă,
era şi ea lebădă. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă! Păsării nu-i părea rău că
îndurase atâtea necazuri; se putea bucura acuma şi mai mult de fericirea ei. Lebedele cele mari au venit la ea şi au
dezmierdat-o cu pliscurile. În grădină au venit câţiva copii. Au aruncat pe apă pâine şi grăunţe. Deodată, cel mic a
strigat:
- Uite că a mai venit una! Şi ceilalţi au chiuit de bucurie şi au strigat şi ei:
- Da, a mai venit una! Au bătut din palme şi sărind într-un picior s-au dus repede să spuie tatii şi mamei.
Apoi au venit iar şi au aruncat pe apă pâine şi cozonac şi toţi spuneau:
- Asta care a venit acuma este cea mai frumoasă!
Şi lebedele cele bătrâne se plecau în faţa ei. Lebăda cea tânără s-a ruşinat şi şi-a ascuns capul în aripi; nu ştia
ce să facă; era foarte fericită, dar nu se mândrea deloc; fiindcă o inimă bună nu-i niciodată mândră. Se gândea cum
fusese ea de prigonită şi de batjocorită şi acuma toţi spuneau că e cea mai frumoasă dintre toate păsările. Chiar şi
liliacul se apleca spre ea cu crengile în apă şi soarele strălucea călduţ şi domol. Şi lebăda şi-a întins aripile, şi-a înălţat
gâtul şi a spus din toată inima:
- Pe vremea când eram o răţuşcă urâtă nici în vis nu m-aş fi gândit la atâta fericire!
Săptămâna 9
Trăsături fizice
Panseluța Altfel
În parc era zarvă mare. Panseluțele se pregăteau de bal. Ca în fiecare, an organizau Balul
Panseluțelor, unde invitau toate florile din parc.
Panseluțele au terminat de aranjat sala pentru bal şi acum se grăbeau să se aranjeze şi ele pentru a
întâmpina oaspeții.
- Cum îmi stă pălăriuța?
- Aranjează-mi papionul!
- Trage-mi fermoarul!
- Îți plac pantofiorii mei?
- Mi-am aranjat cocul!
Zeci de panseluțe colorate fremătau de emo ție şi bucurie. În sfârşit, toate erau gata. Au pornit cu mare
alai către sala unde se va desfăşura balul. În urma lor, tristă şi dezamăgită a rămas o singură panselu ță...
albă. Era atât de albă! Nu avea nici un punctule ț cât de mic de altă culoare. Tocmai de aceea niciodată nu
participase la Balul Panseluțelor. Toate celelalte panselu țe erau colorate şi pe ea o considerau altfel. Aşa au şi
poreclit-o: Panseluța Altfel.
32
CLASA PREGATITOARE
- Tu eşti altfel, nu eşti ca noi! îi spuneau mereu celelalte panselu țe. Aproape că se obişnuise că ea e
altfel, dar se întrista mereu când avea loc vreun eveniment ca Balul Panselu țelor unde şi-ar fi dorit să participe
dar...
A urmărit cu privirea ultima panselu ță care, veselă, a intrat în sala balului.
Soarele ardea cu putere şi ar fi vrut să se bucure de el, dar o lacrimă i se strecurase printre gene. "De
ce tocmai eu să fiu Panseluța Altfel?" se gândi cu triste țe. Ofta, şi triste țea o cuprindea şi mai tare. Parcă şi
cerul se întristase. Norii au început să se adune repede pe cer de parcă se luau la întrecere. În câteva clipe a
început ploaia. Vântul sufla cu putere, mai-mai să o smulgă din rădăcini.
Un greiere, împreună cu vioara şi chitara sa, a fost luat de vânt. Auzindu-l cum țipă, Panselu ța Altfel a
întins mâna şi l-a prins. L-a aşezat pe floarea ei şi şi-a închis petalele ca să-l apere de ploaie şi de vânt. Era
Greieraşul Orchestră, cel care cântă la toate petrecerile.
Panseluța Altfel s-a ținut cât a putut de tare, îndurând picăturile mari şi reci de ploaie şi vântul care
sufla atât de puternic. Ploaia a trecut repede.
- Mulțumesc, fără tine aş fi fost prăpădit acum! a spus Greieraşul Orchestră uşurat.
- Cu plăcere! I-a răspuns Panseluța Altfel.
- Mă grăbesc să ajung la bal. Balul nu poate începe fără mine şi instrumentele mele.
- La bal... da..., la bal..., a îngăimat Panselu ța Altfel.
- Dar tu de ce nu eşti la bal? a întrebat mirat Greieraşul Orchestră.
- Păi... ştii...eu...sunt Panseluța Altfel.
- Altfel? Dar eşti tot o panseluță, chiar dacă eşti altfel la culoare. Hai, găteşte-te îndată! Te iau cu mine
la bal!
Mai mult forțată, Panseluța Altfel s-a aranjat cu o haină colorată care să-i acopere petalele albe, şi, la
brațul Greieraşului Orchestră, a pornit către bal.
Ajunşi acolo, Greieraşul Orchestră, care era aşteptat cu nerăbdare de către to ți participan ții la bal, nu
a dorit să înceapă să cânte până nu a povestit pă țania din care era să piară şi din care a fost salvat tocmai de
Panseluța Albă.
- De Panseluța Albă?
- Da, de panseluța pe care voi o considera ți altfel. Şi Greieraşul Orchestră o ajută pe panselu ța Albă
să-şi dea jos haina cu care se deghizase.
Ruşinate, toate panseluțele i-au făcut loc să intre pe ringul de dans. Se gândeau cum au putut să uite
că era şi ea tot o panseluță ca ele, doar că avea altă culoare.
Din ziua aceea, Panseluța a participat la toate evenimentele şi nimănui nu i s-a mai părut că este
altfel. Era doar o panseluță albă.
Săptămâna 10
COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ
Reguli de comunicare în activitatea şcolară
Cartea cu poveşti
Începuse ora. Toți elevii clasei pregătitoare aşteptau cu nerăbdare povestea. Doamna învă țătoare le-a
spus ieri, după ce le-a citit o poveste că mâine, adică azi, le va citi o poveste la fel de frumoasă. Le plăceau
poveştile. Doamna învățătoare le spunea atât de frumos!
Este linişte. Toți elevii aşteaptă. Dar Cartea cu Poveşti nu vrea să se deschidă. Oare ce se întâmplă?
Aaa, mi-am amintit! Să vă povestesc şi vouă.
Cartea cu Poveşti este supărată. Ieri, după ce doamna învă țătoare a citit povestea, i-a întrebat câte
ceva despre poveste pe elevi. Aceştia, grăbi ți să răspundă, vorbeau în acelaşi timp, încât nu se mai în țelegea
niciun răspuns. Unii elevi nici nu mai ridicau mâna. În zadar a încercat doamna învă țătoare să-i potolească,
33
CLASA PREGATITOARE
spunându-le că trebuie să ridice mâna şi să aştepte să fie numi ți ca să răspundă, că ei tot în cor răspundeau.
La un moment dat, strigau atât de tare, încât Cartea cu Poveşti, care era obişnuită cu liniştea, şi-a dus
îngrozită mâinile la urechi. Nici nu a putut să audă dacă elevilor le-a plăcut povestea. S-a supărat aşa de tare,
că s-a hotărât să nu se mai deschidă niciodată în clasa lor.
Acum toți aşteaptă cuminți, dar Cartea nu vrea cu niciun chip să se deschidă.
- Carte cu Poveşti, te rugăm, deschide-te! s-a rugat feti ța cu fundi țe roşii de carte. Dar Cartea nici nu
o privea.
- Hai, Carte cu Poveşti, vrem să auzim povestea! a spus băiatul cu pistrui. Dar Cartea parcă nici nu l-a
auzit. Nu dorea să stea de vorbă cu niciun elev.
- Doamna învățătoare, faceți ceva! au spus în cor câ țiva elevi. Vrem să ascultăm povestea!
Atunci, doamna învățătoare i-a şoptit ceva la ureche Căr ții cu Poveşti. La rândul ei, Cartea cu Poveşti
i-a spus ceva în şoaptă doamnei învățătoare.
- Cartea cu Poveşti se va deschide doar dacă promite ți că ve ți respecta regulile de comunicare în
clasă. Le veți respecta?
- Da, promitem!
Şi Cartea cu Poveşti s-a deschis. Povestea care a urmat i-a impresionat foarte mult pe elevi. Şi deşi ar
fi dorit fiecare să-şi spună părerea la final, şi-au adus aminte de promisiunea făcută Căr ții. Au ridicat cumin ți
mâna, au aşteptat să fie numiți, nu s-au supărat dacă nu au fost ei cei care au dat răspunsul, au vorbit frumos,
clar, fără să strige sau să ridice tonul, au aşteptat ca doamna învă țătoare să termine ce are de spus şi abia
apoi s-au gândit ce să răspundă, nu au fost repezi ți, totul s-a desfăşurat de- ți era mai mare dragul să îi ascul ți.
Cartea cu Poveşti s-a arătat mulțumită de elevii clasei pregătitoare şi le-a promis că mult timp de
acum încolo îi va purta în lumea minunată a poveştilor. Din ziua aceea, din Cartea cu Poveşti au curs râuri de
ape cristaline, au zburat fluturi multicolori şi libelule jucăuşe, s-au plimbat prin ți şi prin țese, au zburdat
viețuitoarele pământului, au țâşnit vrăjitoare pe mături, au ieşit toate lucrurile fermecate. Multe minună ții le-a
arătat Cartea cu Poveşti!
Săptămâna 14
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte de igienă personală
Harababura din baie
S-a trezit de dimineață, doar astăzi e prima ei zi de şcoală. A dat fuga la baie şi s-a oprit în fa ța
chiuvetei. Dar ce s-a întâmplat? Până ieri, mama o înso țea în fiecare zi la baie, o spăla pe din ți, pe mâini, pe
față, îi ținea prosopul să se şteargă, o pieptăna. În toate câte făcea, Lizuca era ajutată de mămica ei.
Parcă toate obiectele din baie erau acum mai mici. Eeei, nu se micşoraseră obiectele, Lizuca
crescuse mai mare. Era acum în clasa pregătitoare.
Ar fi vrut să înceapă să se pregătească de şcoală, dar nu ştia cu ce să înceapă. Nu a fost niciodată
prea atentă la cum o ajuta mama ei.
- Ia-mă pe mine prima! a spus periuța verde de din ț,i aşezându-se chiar în fa ța ei pe chiuvetă.
- Ba pe mine, ba pe mine! au sărit cu gura celelalte periu țe de din ți din suport şi s-au rostogolit şi ele
lângă periuța verde.
- Uşor, suratelor, că sunt alunecos şi cad imediat din savonieră. Ce mă împinge ți aşa? s-a supărat
săpunul parfumat. De ce să nu mă ia pe mine primul?
- Ba pe mine! a sărit şi prosopul direct din cui pe chiuvetă.
- Eu de ce să rămân ultimul? s-a supărat şi pieptenul şi a sărit în spinarea prosopului.
Pasta de dinți, ca să nu rămână mai prejos, a sărit şi ea direct peste săpun. Era gata- gata să cadă
dacă nu făcea puțină echilibristică şi se sprijinea de marginea savonierei.
34
CLASA PREGATITOARE
Şamponul şi buretele de baie s-au înghesuit şi ele pe chiuveta din fa ța Lizucăi. Chiar şi unghiera, nu
ştiu cum ajunsese acolo. Era o harababură în baie!
- Mămico, ajută-mă! a strigat Lizuca îngrozită după ajutor.
- Hmm! Năzdrăvane obiectele de igienă personală! a exclamat mama punându-şi o mână pe şold şi
cu cealaltă atenționând către chiuveta plină cu de toate.
- La locul vostru fiecare! le-a comandat mama ca un general de armată.
Fără să mai scoată o vorbă, fiecare obiect de igienă personală a plecat la locul lui. Pe chiuvetă a
rămas doar săpunul parfumat.
- Vezi? Cu el trebuie să începi!
Şi mama i-a spus ordinea în care trebuie să folosescă obiectele de igienă personală şi că fiecare
obiect, după ce este folosit trebuie să fie pus la locul de unde a fost luat.
- Numai aşa vei reuşi să le foloseşti corect şi să fii gata la timp pentru şcoală! Şamponul şi buretele
de baie nu se folosesc zilnic, şi nici unghiera, i-a mai spus mama, atrăgânu-le aten ția cu degetul celor care
mai înainte erau înghesuite pe chiuvetă.
Din dimineața aceea, Lizuca a folosit corect obiectele de igienă personală: a învă țat că doar periu ța
verde era a ei şi că pe celelalte periu țe nu avea voie să le folosescă, a învă țat că fiecare obiect trebuie aşezat
la locul lui după ce este folosit, că în baie trebuie să fie ordine pentru ca îngrijirea de diminea ță să fie eficientă.
La şcoală i-a plăcut foarte mult şi i-a povestit şi colegului ei de bancă ce întâmplare neobişnuită a avut
loc la ea în baie dimineață şi ce a învă țat ea din această întâmplare.
Săptămâna 15
IGIENA PERSONALĂ
Activități zilnice de igienă personală
Dodo
Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor
elefănțeilor. Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau to ți elefăn țeii de vârsta lui.
Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi
dormit.
- Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când
acesta îi spunea să se culce.
Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe din ți şi pe picioare.
Timpul parcă trecea mai repede în diminea ța aceasta şi Elefăn țelul Dodo nu se mai sătura de somn.
- Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a aten ționat mama elefant.
Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu
uniforma, şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe
care mama elefant i le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem
cravata.
A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru
trupa de dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui
Dodo să danseze.
Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo,
iar profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.
- Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica.
Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundi ță roz. Era colega din banca din fa ță. Mereu îi admirase
fundița. Dar elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefăn țel. S-a dus apoi către elefăn țica cu
ochelari, dar şi aceasta l-a refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefăn țele. Dezamăgit, s-a
uitat în jur. Mai rămăsese doar o elefăn țică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefăn țica
Deşteptățica, cea mai deşteaptă elefăn țică din clasă. A venit elefăn țica la el.
35
CLASA PREGATITOARE
- Dansezi? l-a întrebat aceasta.

Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă.
-Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te ui ți în oglindă înainte să pleci de
acasă! i-a spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.
Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea
cravata pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de diminea ță. Nici pe fa ță nu se spălase. Şi-a amintit că
aseară nu se spălase nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai
spălase. S-a spălat pe mâini, pe fa ță, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în
clasă. Elefănțica Deşteptățica i-a zâmbit.
Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a în țeles. Elefăn țelul
Dodo nu a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe din ți, prin urechi, diminea ța s-a trezit
devreme şi a avut timp pentru toate activită țile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în
oglindă şi mulțumit de ce vede, şi-a salutat bucuros mama.
La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar
ştiți cu cine dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefăn țica Deşteptă țica.
Săptămâna 16
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte şi activități zilnice de igienă personală
Doctorul Aau
Dil Crocodil era un crocodil ca toți crocodilii, dar nu-i plăcea deloc să se spele pe din ți. Azi nu, mâine
nu, şi aşa Caria a început să sape încet într-o măsea de-a lui Dil Crocodil. "Ce loc minunat de trăit în gura
asta. Resturile de mâncare îi vor face din ții mai moi şi mie îmi va fi mai uşor să sap şi să mănâc din ții!" se
gândea Caria. Dar Dil Crocodil nu ştia nimic de Carie.
Într-o zi, mama crocodil i-a adus ciocolată. Pofticios cum era din fire, mai ales când era vorba de
ciocolată, micul crocodil s-a repezit să o mănânce pe toată. N-a apucat să mestece prea mult că, deodată, l-a
apucat o durere cumplită de măsea.
- Aau! Mă doare! Se văită în gura mare Dil Crocodil.
S-a repezit la cana cu apă, gândindu-se să spele gura de ciocolată. Dar apa rece i-a făcut şi mai rău.
Pesemne că era Caria care se ținea cu putere de măsea.
- Aau! Aau! Aau!
Deodată, din senin, a apărut o bufni ță. Nu era ca toate bufni țele.Era una care stătea supărată şi
încruntată tot timpul. Semăna cu un vrăjitor.
- M-ai strigat! Iată că am venit!
- Nu te-am strigat! Cine eşti tu?
- Sunt Doctorul Aau. Se pare că ai nevoie de ajutor. Te doare măseaua, nu-i aşa?
"De unde ştia doctorul ăsta că pe el îl doare măseaua? Şi de unde apăruse el? Probabil era vreun
vrăjitor." se gândea Dil Crocodil.
- Vreau să pleci! i-a spus micul crocodil, schimonosit de durere, doctorului Aau.
- Voi pleca doar după ce te voi învă ța ce să faci ca să nu mă mai strigi. Ştii tu, Caria s-a instalat
confortabil în măseaua ta. Ea sapă continuu şi se hrăneşte din măseaua ta. Când nu te speli pe din ți, zmal țul
dinților, adică partea de la suprafa ța lor, devine mai moale şi Caria sapă mai uşor în măsea. Dacă vei continua
să nu te speli pe dinți, Caria îți va mânca to ți din ții.
- Minți! Vrei doar să mă sperii! a spus Dil Crocodil, dar a dat fuga şi a luat oglinda. A căscat gura
maare şi s-a uitat la măseaua care-l durea. Avea gaură în ea. Speriat, se gândi că pe acolo a intrat Caria în
măsea.
- Scapă-mă de Carie! se rugă de doctorul Aau plângând de durere.
36
CLASA PREGATITOARE
- Du-te şi spală-te pe dinți.

Dil Crocodil se spăla pe dinți şi lacrimile-i şuroiau de durere pe obraji. După un timp, durerea parcă-i
mai trecuse.
- Acum Caria doarme. Dar se va trezi şi iar va începe să sape. Trebuie să mergi la medicul stomatolog
să te scape de Carie, i-a spus Doctorul Aau şi a dispărut la fel e misterios cum apăruse.
- Mami, vreau la doctorul stomatolog! Şi mama crocodil l-a dus pe Dil Crocodil la stomatologie.
S-a speriat puțin la început, dar când medicul stomatolog i-a zâmbit şi-a dat seama că nu are de ce
să-i fie teamă. I-a dat cu un spray magic ce l-a făcut să nu simtă mai nimic atunci când medicul a căutat-o pe
Carie. A dat-o afară cu un sfredeluş de care Caria se temea foarte tare. Apoi i-a refăcut măseaua cu un praf
magic ce s-a transformat într-o pastă care s-a întărit la fel ca măseaua. Nici nu se mai cunoştea că pe acolo a
trecut Caria.
- Mulțumesc pentru că ați alungat Caria de la mine din măsea! a spus Dil Crocodil, fericit că odată cu
Caria îi trecuse şi durerea.
- Trebuie să te speli zilnic pe dinți!
- Da, ştiu! a răspuns Dil Crocodil gândindu-se că asta îi spusese şi Doctorul Aau. Dar nu voia să
spună nimănui că avusese o întâlnire cu el. A rămas secret până în ziua de astăzi când m-a rugat să vă
povestesc întâmplarea ca să nu pățiți şi voi la fel ca el. Şi mi-a mai spus că el se spală pe din ți în fiecare zi şi
acum, când a crescut mare.
Săptămâna 19
ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE
Tehnici simple care sprijină învățarea
Ce a învățat Sisi
Sisi era un păianjen căruia îi plăceau tare mult desenele animate. Dacă ar fi avut posibilitatea, toată
ziua ar fi stat în fața televizorului să privească nemaipomenitele aventuri ale personajelor din desenele
animate. Dar nu putea, pentru că mama şi tatăl său îi atrăgeau mereu aten ția şi îi închideau televizorul.
Dimineața mergea la şcoală, apoi, când se întorcea, toată ziua şi-o petrecea în fa ța televizorului dacă
părinții, păianjenul şi păienjeni ța, nu erau acasă. Degeaba bunicu ța păianjen îl ruga să iasă în parc la joacă,
pentru că el nu şi nu, voia doar desene animate. Când părin ții se întorceau târziu de la serviciu, Sisi abia avea
timp să mănânce şi să se spele pe din ți. Seara adormea visând la ce-o să se mai întâmple în următoarele
episoade ale desenelor animate.
Ca în fiecare dimineață, Sisi a ajuns la şcoală exersând pe drum figurile pe care tocmai le văzuse
aseară la unul din personajele desenelor animate.
A! Am uitat să vă spun că Sisi era elev în clasa pregătitoare.
Ei, şi cum vă spuneam, Sisi a ajuns la şcoală. Prima oră trebuia să fie foarte interesantă. Doamna
învățătoare îi anunțase de ieri că astăzi vor învă ța cum să-şi construiască pânza şi în ce locuri este cel mai
indicat să o țeasă.
În timpul orei, când toți colegii lui erau aten ți, Sisi se visa personaj de desene animate. Se uita pe
fereastră şi fiecare frunză pe care o vedea şi-o imagina că este adversar de luptă sau aliatul său.
- Sisi, fii atent! l-a atenționat de câteva ori doamna învă țătoare.
Dar Sisi s-a gândit că ştie să țeasă pânză, de la bunica lui. Doar toată ziua îl bătea cu acest lucru la
cap.
S-a sunat pentru pauză. Toți colegii au ieşit de acestă dată în pauză împreună cu doamna
învățătoare. S-a mirat Sisi pentru că nu fusese atent la ceea ce se discutase şi nu ştia de ce doamna
învățătoare a ieşit împreună cu ei în curtea şcolii.
- Acum, să vedem ce ați înțeles din ceea ce v-am povestit la oră!
Toți colegii păienjeni s-au împrăştiat care încotro. Sisi nu în țelegea nimic.
37
CLASA PREGATITOARE
- Hei, ce e de făcut? o întrebă Sisi pe colega lui de bancă, păienjeni ța Pia.

- Trebuie să țesem o pânză fiecare, i-a răspuns aceasta.
- Nu-i greu! Şi Sisi şi-a ales grăbit un loc unde să-şi înceapă lucrarea.
În curtea şcolii era zarvă mare, căci am uitat să vă spun că şcoala păienjenilor se afla în curtea şcolii
pentru copii. Şi ei erau în pauză. Sisi şi-a țesut îndată o pânză din câteva fire foarte lungi şi apoi a început să
se joace făcând mişcările unui personaj îndrăgit din desenele animate. Era atât de concentrat asupra jocului,
că nici nu fusese atent când o fetiță care sărea coarda era gata-gata să-l calce. Când pauza s-a terminat, to ți
păienjenii au încetat să mai lucreze. În a doua pauză, doamna învă țătoare a mers din nou în curtea şcolii cu
ei, pentru a vedea pânza fiecăruia. Rând pe rând, le-au văzut şi le-au admirat pe toate. A venit şi rândul lui
Sisi. Dar surpriză: pânza lui era ruptă şi o flutura vântul. Uimit şi furios în acelaşi timp, Sisi a încercat să dea
vina pe colegii lui.
- Cineva mi-a rupt-o pentru că era cea mai mare! Avea un nod în gât şi abia se ab ținea să nu plângă.
- Cum am învățat în prima oră că trebuie să fie pânza? a întrebat doamna învă țătoare.
- Mică, pentru a fi rezistentă! au răspuns aproape în cor colegii lui Sisi.
- Unde am învățat că trebuie să țesem pânza?
- În locuri cât mai ascunse şi mai ferite de locurile unde se joacă copiii! a răspuns Pia.
Lui Sisi i se făcu ruşine. Şi-a amintit că el la prima oră a privit pe fereastră şi se gândise doar la
desenele animate. Nu a fost atent la doamna învă țătoare. Iar când şi-a țesut pânza nu s-a concentrat prea
mult asupra lucrului. Singura pânză care era ruptă era chiar pânza lui. S-a gândit apoi că probabil copiii care
s-au jucat în pauză i-au rupt-o. Parcă o feti ță sărea coarda aproape de pânza lui. În loc să se concentreze
asupra lucrului, s-a concentrat asupra jocului. A plecat dezamăgit în clasă. La următoarele ore a fost foarte
atent. Se mira cât de multe poate învăța la şcoală şi ce lucruri frumoase şi bune poate realiza dacă se
concentrează la ceea ce are de făcut. A doua zi, în prima pauză, şi-a căutat un loc ascuns şi ferit de copii
unde şi-a țesut o pânză frumoasă. În fiecare pauză mergea să vadă dacă pânza lui rezistase. Şi a rezistat
multe zile.
Acum era mândru de el şi le-a povestit şi părin ților şi bunicii ce mult contează să nu te laşi distras de
alte gânduri când ai ceva de făcut şi să te concentrezi la ceea ce ai de făcut. Sisi nu a mai privit toată ziua la
desenele animate. Şi-a găsit tot felul de preocupări printre care, bineîn țeles, să iasă cu bunica lui în parc.
Săptămâna 20
Tehnici simple care sprijină învățarea
Broscuța Fifi
Bili a primit de ziua lui o broscu ță țestoasă pe nume Fifi. Era o broscu ță bătrână care nu mai putea să
se îngrijească singură. Se rătăcise de familia ei şi a fost găsită pe plajă de bunicul lui Bili când venea de la
pescuit.
Bili era foarte încântat de cadoul primit. Bunicul i-a spus că este o țestoasă fermecată. Seara a
mângâiat-o pe carapace şi s-a dus la culcare. A adormit cu gândul la țestoasa lui fermecată.
- Bili, îți voi îndeplini o dorință! i-a spus broscu ța țestoasă la ureche pe la miezul nop ții.
- Hai să mergem în lumea broaştelor țestoase. Vreau să merg la şcoala broaştelor țestoase, să văd şi
eu cum este acolo. Sunt foarte curios!
- Te voi duce doar dacă îmi vei spune cum învă ța ți, ce învă ța ți şi cu cine învă ța ți voi, copiii, la şcoală.
Bili s-a gândit puțin şi apoi şi-a dat seama că acestor întrebări nu le putea răspunde decât cu ajutorul elevilor
din toată țara.
- Nu sunt pregătit să-ți răspund. Dar de îndată ce voi şti răspunsul complet, î ți voi spune.
38
CLASA PREGATITOARE
Fifi s-a aşezat la locul ei, în acvariu, iar Bili a adormit cu gândul la şcoala broaştelor țestoase.
A doua zi, Bili i-a povestit doamnei învă țătoare întâmplarea din timpul nop ții, iar doamna învă țătoare a
scris o scrisoare către toate clasele pregătitoare din țară, în care a povestit întâmplarea lui Bili. Vre ți să-l
ajutăm să meargă la şcoala broaştelor țestoase? Atunci, la treabă!
Cadrul didactic va purta discuții cu elevii despre:
- cum învățăm la şcoală (cu ajutorul jocului, cântecului, poeziilor, poveştilor, exerci țiilor, din
experiență, cu ajutorul discuțiilor etc.)
- ce învățăm la şcoală (să comunicăm, să numărăm, să ne comportăm, să cântăm, să povestim, să
facem jucării, cum să ne facem prieteni, cum să respectăm regulile, să ne păstrăm sănătatea etc.)
- cu cine învățăm la şcoală ( cu doamna învă țătoare, cu profesorul de limbă străină, cu cel de
educație fizică, cu ceilalți colegi de clasă, cu medicul şcolii, cu psihologul şcolii, cu alte cadre
didactice etc)
După încheierea discuțiilor, elevii vor completa fişa din auxiliarul didactic.
Săptămâna 21
Reguli de organizare a învățării
Greierele Mişu Şi Nica Furnica
Greierele Mişu şi Nica Furnica erau colegi de bancă. Mergeau împreună la şcoală şi se întorceau
împreună acasă pentru că erau şi vecini.
Greierele Mişu era vesel şi glumeț în fiecare diminea ță. Dar Nica Furnica nu râdea la glumele lui. Era
obosită mai tot timpul dimineața şi cu greu îşi revenea din oboseală la şcoală.
Ca şi în alte dimineți, şi în această diminea ță, Greierele Mişu era vesel şi mergea țopăind spre şcoală
însoțit de Nica Furnica.
- Vrei să-ți spun rolul meu? a întrebat vesel Greierele Mişu. Nica Furnica era prea obosită ca să-l
audă.
"Haideți, viteji, să mergem să eliberăm Zânele din castelul Zmeului!"
- Ce spui tu acolo? îngăimă Nica Furnica.
- Rolul meu de prinț.
Brusc, Nica Furnica s-a oprit pentru un moment încremenită. Vai, uitase că astăzi aveau repeti ție
pentru serbarea de ziua Pământului. Dar cum a putut să uite aşa ceva?
Să vă povestesc!
În fiecare zi după ce vine de la şcoală, Nica Furnica se duce repede se spală, se schimbă de uniformă
şi mănâncă. Pe toate le face în grabă, şi, uneori, o doare burtica din cauza asta. Apoi se duce direct în fa ța
televizorului. Bunica Furnica mereu o îndeamnă să meargă să doarmă pu țin şi apoi să privească la desenele
animate. Dar Nica Furnica nu vrea. Când se plictiseşte de desenele animate, Nica Furnica se duce la joacă
afară. Sare şotronul, sare coarda, se joacă de-a prinselea, de-a va ți ascunselea şi oboseşte. Vine în casă, se
aşează lângă Bunica Furnica la televizor şi urmăreşte telenovela. Apoi mănâncă în grabă şi iar iese în fa ța
blocului. Se joacă până seara când vine Mămica furnica de la serviciu. Cu greu o convinge să se aşeze în pat
la ora 9. Dar Nica Furnica se mai joacă şi în pat. Şi uite aşa, diminea ța ajunge să fie tot obosită chiar dacă
noaptea doarme. La şcoală pare că oboseala îi trece. Dar e doar o impresie, deoarece nu este aşa atentă la
ore şi lucrările ei nu sunt întocmai cum ar trebui. Ieri, după ce a mâncat de prânz, Bunica Furnica a întrebat-o
dacă are ceva de făcut pentru şcoală, dar nu şi-a amintit. Era prea ocupată să afle noută țile din episodul
doisprezece al desenului animat. Nici aseară nu şi-a amintit, când a întrebat-o tăticul ei.
- Nu am învățat rolul, a spus Nica Furnica cu vocea stinsă, încât doar ea s-a auzit.
La şcoală toți colegii au spus rolul. Doar ea nu l-a ştiut. S-a sim țit tare ruşinată.
39
CLASA PREGATITOARE
La întoarcere, spre casă, Greierele Mişu i-a povestit colegei sale ce program are zilnic.
- Este foarte important să te odihneşti după ce vii de la şcoală. Apoi trebuie să te gândeşti dacă ai
ceva important de făcut pentru a doua zi, cum ar fi o temă, de exemplu, şi după ce ai făcut-o, te po ți juca în
voie. De asemenea, este important să respec ți orele de servit masa şi de somn.
- Da... îngăimă Nica Furnica.
Ajunsă acasă, Nica Furnica a respectat programul despre care îi vorbise Greierele Mişu pe drum şi
părinții ei de atâtea ori. S-a spălat, s-a schimbat, a mâncat, a dormit două ore, a învă țat cu bunica rolul pentru
serbare, chiar neaşteptat de repede, a ieşit la joacă în fa ța blocului, seara a privit la televizor şi la ora nouă era
deja în pat. A adormit repede.
- Bună dimineața! Vrei să-ți spun rolul meu? I-a spus veselă Nica Furnica Greierului Mişu pe drumul
spre şcoală.
Săptămâna 23
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – bucurie, tristețe
Uriaşul şi Pitica
Zuzu, bondarul uriaş, mergea adeseori în parc. Tot de atâtea ori se întorcea însă acasă foarte trist.
Şi astăzi, ca de obicei, s-a aşezat pe banca din fa ța toboganului. Nu se putea da pe tobogan. Era prea
mare şi râdeau toți de el. Într-o zi, un gândac i-a strigat cu răutate că este cel mai urât uriaş. Şi de atunci
Uriaşul i-a rămas porecla. A fost mai trist ca niciodată în ziua aceea.
Privea îndelung cum toate insectele se joacă vesele. Ofta gândindu-se că nimeni nu dorea să se
joace cu el. La un moment dat, o libelulă străvezie s-a aşezat lângă el pe bancă.
- Uf, ce-am obosit! Şi ce tare îmi e sete! vorbea libelula singură.
Zuzu a întins mâna deasupra capului său şi a luat o picătură de rouă de pe frunza de trandafir. I-a
întins-o libelulei.
- Poftim!
Speriată, pentru că nu se aştepta sau poate că nici nu l-a observat pe Zuzu sau l-a confundat cu vreo
plantă, libelula a tresărit puțin, dar a acceptat picătura de rouă.
- Mulțumesc!
- Cu plăcere! Şi colțul gurii a început să-i tremure uşor a zâmbet. Dar n-a zâmbit. Era prea trist!
Libelula s-a foit puțin pe bancă, apoi a îndrăznit să-l întrebe:
- Tu eşti Uriaşul?
Dar bondarul Zuzu nu a putut să-i răspundă. Avea ochii plini de lacrimi şi dacă ar fi scos un sunet,
sigur că lacrimile ar fi început să-i curgă şiroaie pe obraz.
- Eu sunt Pitica, a spus într-un târziu libelula.
- Vrei să ne jucăm?
Uriaşul Zuzu a ridicat privirea din pământ. L-a cuprins dintr-o dată bucuria. Libelula îi zâmbea. I-a
zâmbit şi el.
- Da, hai să ne jucăm!
Veseli au început să se joace.
Din ziua aceea, Zuzu nu a mai plecat trist acasă. Se întâlnea în fiecare zi cu pitica, o libelulă care nu
era pitică, şi despre care între timp a aflat că o cheamă Zeni.
Săptămâna 24
Emoții de bază – bucurie, tristețe
Masca
40
CLASA PREGATITOARE
Îl vedeau colegii lui venind cu capul plecat în fiecare diminea ță. Când se apropia de şcoală, băiatul
scotea o mască din buzunar şi o punea pe fa ță. Era o mască din cele de teatru, care înfă țişa un chip vesel.
Când se îndepărta de şcoală, îşi scotea masca de pe fa ță şi o punea înapoi în buzunar. La şcoală, stătea tot
timpul cu masca veselă pe față. Se juca, învă ța, în pauze, la ore, avea tot timpul masca veselă pe fa ță.
Într-o zi, ajuns la şcoală, şi-a dat seama că înghesuise atât de tare masca în buzunar, încât nu a putut
să o mai scoată. Fără mască, colegii lui nici nu l-au recunoscut. De aceea nu l-au băgat în seamă şi nici nu
s-au jucat cu el, întrebându-se unii pe al ții cine este. În ziua aceea a stat singur. A fost trist. Gândurile lui erau
undeva departe de şcoală. Colegilor lui le părea rău că băiatul cu masca nu venise la şcoală. Ei nu ştiau că
era chiar el băiatul cu mască.
În ziua aceea, doamna învățătoare i-a anun țat pe copii că după amiază vor merge la Circ. S-au întâlnit
cu toții la şcoală şi de acolo au mers la circ. Băiatul tot nu reuşise să-şi scoată masca din buzunar şi a apărut
fără ea. În continuare, colegii lui se întrebau cine este.
Circul a început. Copiii aplaudau veseli. Băiatul nu schi ța niciun gest. Parcă era cu gândul în altă
parte. O colegă ce se afla aproape de el, l-a observat.
Au apărut doi ursuleți care mergeau pe biciclete şi făceau tumbe. Copiii râdeau în hohote. Băiatul
zâmbea uşor doar. Colega din apropiere s-a uitat iar la el. I se părea că parcă l-ar cunoaşte.
Un clown a apărut din culise. După ce a făcut câteva jonglerii cu mingi de ping-pong, pe una şi-a pus-
o drept nas, a început să caute cu privirea printre copii. "Oare pe cine va alege astăzi?" se întrebau în mintea
lor copiii. Toți şi-ar fi dorit să fie chema ți de clown în arena Circului. Dar clown-ul l-a chemat tocmai pe băiat.
Aproape că nici nu observase băiatul, dar colega din apropiere l-a îndemnat să meargă.
- Hai, du-te, pe tine te cheamă!
La încept, băiatul s-a simțit stingher în arena Circului. Dar pe măsură ce clown-ul îi arăta ce să facă, s-
a lăsat purtat în lumea Circului şi parcă a uitat de tot gândurile dinainte. Copiii râdeau la toate giumbuşlucurile
pe care cei doi le făceau împreună. Băiatul râdea şi el. Abia acum l-au recunoscut colegii lui şi au început să-l
aplaude şi mai tare. Prima care l-a recunoscut şi l-a strigat a fost colega din apropiere.
După ce spectacolul s-a terminat, colega din apropiere a stat de vorbă cu băiatul. Au mers împreună
apoi la doamna învățătoare şi au discutat. Nu ştiu despre ce a fost vorba, nici ce a discutat colega cu băiatul,
nici ce a discutat băiatul cu doamna învă țătoare, dar, din următoarea zi, băiatul şi-a aruncat masca la gunoi.
Şi cu fiecare zi ce trecea devenea vesel. Iar dacă uneori era trist, discuta cu colega lui din apropiere
sau cu doamna învățătoare şi tristețea îi trecea.
Săptămâna 25
Emoții de bază – frică, furie
Prințul Întunericului
Arici Ciufulici şi Iepuraş Poznaş se jucau împreună la marginea pădurii.

- Să nu vă îndepărtați! le-a spus iepuroaica mamă.
- Să nu întârzialți la cină! le-a strigat şi mama arici.
Jucându-se ba de-a prinselea, ba de-a ascunselea, ba şotronul, ba "Găseşte un lucru...", Arici Ciufulici
şi Iepuraş Poznaş s-au afundat tot mai mult în pădure.
Se apropia ora cinei, dar s-au gândit că merită să întârzie pu țin, pentru încă o rundă din jocul
"Găseşte un lucru...". Fără să-şi dea seama, cei doi prieteni au ajuns în cealaltă margine de pădure. Începuse
să se întunece.
- Unde suntem? a întrebat speriat Iepuraş Poznaş.
- Nu cunosc locul! i-a răspuns Arici Ciufulici.
41
CLASA PREGATITOARE
În timp ce au stat cei doi prieteni să-şi dea seama unde se află, uitându-se când în dreapta, când în
stânga, afară s-a întunecat bine. Au pornit pe o cărare înapoi în pădure. Dar în pădure era şi mai întuneric.
Mergeau cei doi prieteni ținându-se de mână, şi tremurau atât de tare, încât abia se mai țineau pe picioare.
Deodată, în întunericul nopții se auziră nişte paşi.
- Mi-e frică de întuneric, a spus în şoaptă Arici Ciufulici.
- Şi mie! a spus abia respirând Iepuraş Poznaş.
Şi fără să mai stea pe gânduri, au rupt-o la fugă şi mai adânc în pădure.
- Stați! S-a auzit o voce în urma lor. Dar cei doi fugeau şi mai tare.
Iepuraş Poznaş avea picioarele mai lungi şi fugea mai repede. Arici Ciufulici se străduia şi el cât putea
de tare să țină pasul. La un moment dat, s-a împiedicat de un ciot şi a căzut. Când şi-a ridicat boticul din iarbă,
a fost foarte uimit să descopere că în fa ța sa stătea un prin ț. I-a întins mâna să-l ajute să se ridice.
- Eu sunt prințul Întunericului!
- Eu sunt Arici Ciufulici!
- Am auzit că vă e frică de Întuneric. Haide ți să vă arăt împără ția Întunericului, tatăl meu.
Arici Pogonici ar fi vrut să-i ceară părerea lui Iepuraş Poznaş, dar el era departe, nici nu-l mai auzea.
Cu inima bătându-i foarte tare, se hotărî să–l urmeze pe Prin țul Întunericului. O lumină pală s-a făcut în jurul
lor şi Arici Ciufulici a putut să-l vadă mai bine pe Prin țul Întunericului. Ținea în mână o baghetă cu lumină în
capăt. A îndreptat-o către o tufă de care Arici Ciufulici s-a speriat foarte tare.
- Vezi, nu e decât o tufă! Toate lucrurile arată noaptea la fel cum arată şi ziua. Şi l-a purtat prin țul pe
Arici Ciufulici peste tot şi i-a arătat toate lucrurile pe care a dorit să le vadă, ca să se convingă că sunt la fel ca
ziua, şi că întunericul nu e înspăimântător.
- Unele lucruri sunt mai fascinante în întuneric decât în lumină! i-a spus Prin țul Întunericului.
- Priveşte aceşti licurici, ce frumos luminează în întuneric!
- Priveşte stelele pe cer! Ele se văd şi luminează doar când este întuneric.
Din noaptea aceea, lui Arici Ciufulici nu i-a mai fost frică de întuneric. Îi păruse rău că nu a putut să
vadă şi Iepuraş Poznaz Împărăția Întunericului. De altfel, Iepuraş Poznaş a alergat aproape toată noaptea şi
de oboseală s-a ascuns să doarmă într-un tufiş, dar dormea cu ochii deschişi de frică şi tresărea la orice
zgomot. Dimineața, când s-a luminat, cei doi prieteni s-au întâlnit şi şi-au dat seama ce aproape fuseseră de
casă, dar că, din cauza întunericului li s-a părut că este foarte departe casa lor.
Arici Ciufulici le-a povestit întâmplarea lui părin ților, dar Iepuraş Poznaş nu a îndrăznit să povestească
cât de frică i-a fost. Până la urmă, Arici Pogonici a petrecut o noapte frumoasă în întuneric.
Săptămâna 26
TRĂIRE ȘI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – bucurie, tristețe, frică, furie
Piatra strălucitoare
Roli și Coco sunt doi căluți de mare, prieteni și colegi de clasă. Astăzi s-au întâlnit la cules de
pietricele pe fundul mării. Vor decora cu ele sala pentru carnaval. Caută de zor amândoi pietricelele
strălucitoare, pentru că este după-amiază târziu, iar dacă se va întuneca, acestea sunt greu de observat.
Deodată, o lumină strălucitoare a apărut de sub nisipul auriu. Este o lumină cum nu au mai văzut până
acum. Strălucește în toate culorile curcubeului. Se apropie în fugă amândoi. Aproape în acela și timp pun
mâna pe piatra rară, care strălucește atât de frumos.
- Eu am văzut-o primul!
- Dar eu am pus primul mâna pe ea!
42
CLASA PREGATITOARE
Cei doi prieteni au început să se certe. Roli se înfurie. Încruntat, î și prive ște prietenul. Ține cu putere
piatra strălucitoare. Nu i-ar fi dat drumul cu niciun chip. Cei doi încep să se smucească unul pe celălalt. De
furie, au aruncat unul în altul cu pietricelele pe care le-au adunat până atunci.
- Dă-i drumul! Eu am găsit-o! a spus printre din ți Coco, încle ștându- și maxilarul. Scrâ șnea din din ți și
din ochi parcă-i ieșeau flăcări.
- Ba tu să-i dai drumul! a strigat Roli, și, cât ai clipi, pumnul lui a lovit cu putere nasul lui Coco.
De durere, Coco a dat drumul pietrei strălucitoare, nu înainte de a-l lovi pe Roli, încât i-a făcut pe loc
un cucui. Roli a prins piatra cu amândouă mâinile și a luat-o la fugă spre casă. Aproape se întunecase, dar
nu-i mai păsa de prietenul său, Coco. Acesta a rămas în urmă, de și nu știa foarte bine drumul către casă. Cu
nasul umflat și fără pietricele, într-un târziu, Coco a ajuns acasă.
Dimineață nu s-a mai întâlnit, ca de fiecare dată, cu Roli, ca să meargă împreună la școală. Roli a
mers pe alt drum, de teamă ca nu cumva Coco să vrea piatra strălucitoare și să-i mai facă vreun cucui.
La școală, Roli a arătat cu mândrie piatra colegilor. Coco l-a privit furios și s-a repezit asupra lui. Roli a
scăpat piatra din mână. Într-o clipă, piatra s-a sfărâmat în mii de bucă țele. Erau atât de mici, că ai fi crezut că
e numai nisip acolo. Cei doi prieteni continuau să se bată și erau atât de furio și, încât dacă ceilal ți călu ți de
mare nu se adunau mirați în jurul lor, nici nu ar fi observat că piatra strălucitoare se sfărâmase.
S-au oprit din trântă. Au privit piatra sfărâmată, cu uimire și cu dezamăgire în acela și timp.
"Ce păcat!" a gândit Roli.
"Ce folos de nasul meu umflat și de cucuiul lui Roli dacă nu ne mai putem bucura de strălucirea
pietrei!" și-a spus în minte Coco.
Parcă s-au înțeles din priviri și amândoi au început să strângă cu mâinile fărâmele de piatră rară,
strălucitoare. Le-au strâns cu grijă pe toate și le-au pus într-un bol de sticlă. Le-a părut rău că s-au lăsat
conduși de furie. Și-au dat seama că înțelegerea poate să rezolve orice situa ție și s-au hotărât să țină cu
rândul bolul acasă. O zi bolul stătea la Roli, iar în cealaltă zi, bolul stătea la Coco.
Cu fiecare zi ce a trecut, piatra rară s-a dovedit a fi una fermecată, pentru că s-a refăcut din ce în ce
mai bine. Când piatra a fost refăcută în întregime, cei doi călu ți de mare au dus-o într-un loc de unde putea fi
admirată de toată lumea acvatică.
Odată cu refacerea pietrei fermecate, s-a refăcut și prietenia dintre Roli și Coco.
Săptămâna 27
INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE FAMILIARE
Persoane preferate şi caracteristicile acestora
Prințesa din turn
Un împărat își ținea fiica în turnul cel mai înalt al împără ției. Ziua, mica prin țesă se juca în turn cu tot
felul de jucării frumoase și interesante. Uneori se uita pe fereastra la copiii din împără ție cum se jucau. Dintre
toți, i-ar fi plăcut să se joace cu un băie țel. Era preferatul ei. Părea mai mic decât ea și era vesel mai tot timpul.
De multe ori renunța la jucăria lui și o dăruia altui copil să se joace cu ea. Nu era îmbrăcat cu haine scumpe,
dar era mereu curat, deși avea o ținută cam dezordonată. De cele mai multe ori îi împăca pe copiii care se
certau, deși, alteori, era el cel implicat în ceartă. Cu bune și cu rele, mica prin țesă îl îndrăgise pe băiatul
simplu îmbrăcat.
Când a mai crescut, împăratul s-a hotărât să o lase și pe mica prin țesă să se joace în curtea palatului.
A invitat toți micii prinți și micile prin țese din împără țiile vecine. În fiecare zi ei se jucau împreună cu mica
prințesă. Din când în când, mica prin țesă fugea în turn ca să privească la copiii din afara palatului cum se
jucau. Îl căuta cu privirea de fiecare dată pe băiatul simplu îmbrăcat.
Într-o zi, băiatul simplu îmbrăcat nu a mai fost de găsit. În ziua aceea, mica prin țesă nu a mai coborât
din turn și a stat toată ziua să vadă dacă nu cumva printre copiii care se jucau nu apare și el. Dar nu a apărut.
43
CLASA PREGATITOARE
Se apropia ziua de naștere a micii prin țese. Împăratul a invitat to ți fiii și fiicele de împăra ți să
sărbătorească împreună. Au venit îmbrăca ți frumos, cu haine scumpe și i-au adus fel și fel de cadouri, care
mai de care mai scumpe. Ca în fiecare an, și în anul acesta împăratul și împărăteasca au întrebat-o pe mica
prințesă ce dorință să-i îndeplinească.
- Te rog să-l inviți pe băiatul simplu îmbrăcat, la ziua mea!
Împăratul și împărăteasa au trimis slujitorii să-l invite pe băiat la ziua fiicei lor.
Băiatul a acceptat cu greu invita ția, iar împăratul i-a dat haine noi ca să poată merge la petrecere.
Ajuns acolo, mica prințesă l-a recunoscut cu greu îmbrăcat în hainele cele noi. Băiatul stătea stingher. Mica
prințesă l-a luat de mână și l-a invitat în jocul lor. Dar băiatul a rugat-o să-l lase să se schimbe în hainele lui,
pentru că nu se simțea bine în cele care nu erau ale lui. Mica prin țesă l-a a șteptat nerăbdătoare și când a
apărut, l-a luat din nou de mână și l-a dus în mijlocul celorlal ți copii invita ți.
- Vai, ce simplu e îmbrăcat!
- Nu e un fiu de împărat! au început să facă observa ții copiii de împăra ți. Dar mica prin țesă nu i-a luat
în seamă. În toate jocurile pe care le jucau, era preferatul ei. A sosit timpul pentru tort. Era un obicei de ziua
micii prințese, ca ea să aleagă o persoană preferată care să fie servită prima din tort. Fiecare spera ca el să
fie cel preferat de mica prințesă. Dar mica prin țesă l-a ales pe băiatul simplu îmbrăcat. To ți au rămas uimi ți.
Împăratul însă, i-a îndemnat la continuarea petrecerii. S-au jucat to ți foarte frumos și și-au dat seama de ce
mica prințesă l-a preferat pe băiatul simplu îmbrăcat.
Săptămâna 29
INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Animale preferate și caracteristicile acestora
Pisoiul
de Lev Tolstoi
Vasia şi Katia erau fraţi şi aveau o pisică. Primăvara, pisica s-a pierdut. Copiii au căutat-o peste tot,
dar n-au putut-o găsi. Odată se jucau lângă hambar, şi au auzit, de undeva de sus, un mieunat subţire. Vasea
s-a urcat pe scară, în podul hambarului, iar Katia sta jos şi întreba mereu:
- Ai găsit-o? Ai găsit-o? O bucată de vreme Vasea nu i-a răspuns. În sfârşit, i-a strigat:
- Am găsit-o! E pisica noastră... şi are pisoi. Sunt aşa de frumoşi! Vino încoace repede!
Katia a alergat în casă, a făcut rost de lapte şi i-a dus pisicii. Erau cinci pisoi. După ce au mai crescut
puţin şi au început să se mişte din colţul lor, copiii şi-au ales un pisoi cenuşiu cu lăbuţe albe, şi l-au luat acasă.
Pe ceilalţi pisoi mama i-a dăruit, iar pe acesta l-a lăsat copiilor. Copiii îl hrăneau, se jucau cu el, şi-l culcau în
pat cu dânşii.
Într-un rând au ieşit să se joace în drum şi au luat pisoiul cu ei. Vântul spulbera paiele de pe drum şi
pisoiul se juca cu firele de paie, iar copiii făceau haz privindu-l. Mai apoi, au găsit pe marginea drumului
măcriş, s-au apucat să-l culeagă şi-au uitat de pisoi.
Deodată au auzit pe cineva strigând tare: "Înapoi, înapoi!" şi au văzut un vânător venind în goana
calului. Înaintea lui, doi câini alergau să apuce pisoiul. Prostuţ cum era, pisoiul, în loc să fugă, s-a lăsat la
pământ, şi-a încovoiat spinarea şi privea ţintă către ei.
Katia s-a speriat de câini, a început să ţipe şi a fugit. Vasea s-a repezit într-un suflet spre pisoi şi a
ajuns lângă el odată cu câinii. Când câinii erau cât pe ce să înşface pisoiul, Vasea s-a trântit cu burta peste el
şi l-a acoperit.
Tocmai atunci s-a apropiat şi vânătorul şi a alungat câinii, iar Vasea a dus pisoiul acasă şi de atunci
nu l-a mai luat la câmp.
44
CLASA PREGATITOARE
Săptămâna 30
Animale preferate și caracteristicile acestora
Câinele lui Iacov

de Lev Tolstoi
Un paznic avea o nevastă şi doi copii: un băieţel şi o fetiţă. Băieţelul era de şapte ani şi fetiţa, de cinci.
Aveau un câine lăţos cu botul alb şi nişte ochi mari.
Odată, paznicul a plecat în pădure şi i-a poruncit neveste-sii să nu lase copiii să plece de-acasă fiindcă
toată noaptea au umblat lupi în jurul casei şi s-au dat la câine.
— Copii, să nu vă duceţi cumva în pădure! a spus femeia, apoi s-a apucat să coasă.
Îndată ce mama s-a aşezat la lucru, băiatul a îndemnat-o pe surioara lui:
— Hai în pădure, ieri am văzut un măr plin de mere coapte.
Fetiţa s-a învoit:
— Hai! Şi au fugit amândoi în pădure.
După ce mama şi-a sfârşit lucrul, a chemat copiii, dar ei n-au răspuns. Mama a ieşit pe prispă şi a
început să-i strige. Copiii, nicăieri. Bărbatul a venit acasă şi a întrebat:
— Unde-s copiii?
Nevastă-sa a răspuns că nu ştie.
Atunci paznicul s-a supărat pe nevastă şi a alergat să-şi caute copiii.
Deodată a auzit câinele schelălăind. S-a repezit într-acolo şi i-a văzut pe copii stând sub un tufiş şi
plângând, iar lupul se încleştase cu câinele să-l sfâşie. Paznicul a înşfăcat toporul şi a omorât lupul. Apoi a
luat copiii în braţe şi a fugit cu ei în casă.
După ce au ajuns acasă, mama a închis uşa şi s-au aşezat cu toţii la masă. Deodată au auzit cum
scheaună câinele la uşă. Au ieşit în curte şi au vrut să-i dea drumul în casă, însă câinele era însângerat şi nu
putea umbla. Copiii i-au adus apă şi pâine. Dar el n-a vrut nici să mănânce, nici să bea, ci numai le lingea
mâinile. Pe urmă s-a întins pe o parte şi n-a mai scheunat. Copiii au crezut că a adormit, dar câinele murise.
Săptămâna 31
Obiecte preferate și caracteristicile acestora
Ursulețul Bulinuță
La școală este Ziua obiectelor preferate. To ți elevii și-au adus de acasă un obiect preferat despre care
vor povesti colegilor.
Joni l-a adus pe Ursulețul Bulinu ță. Este jucăria lui preferată. A petrecut multe împreună cu Bulinu ță.
Când mama a vrut să i-l spele în mașina de spălat, Joni s-a opus, de și ursule țul lui era murdar și mirosea urât.
Rând pe rând, colegii lui Joni și-au prezentat obiectele preferate: păturica, periu ța de din ți, cana cu
muzicuță, păpușa cu păr roz, inorogul, sabia și scutul, cartea cu sclipici, enciclopedia, jucăriile din oul de
45
CLASA PREGATITOARE
ciocolată, agrafa cu pietricele strălucitoare și tot felul de obiecte despre care se spune că sunt preferatele
copiilor.
A venit și rândul lui Joni. Ținând ursule țul strâns la piept, Joni a început să povestească despre
Bulinuță.
- Mi l-a dăruit mămica atunci când am fost internat la spital. I-am pus numele Bulinu ță pentru că are pe
tot corpul buline. De atunci l-am luat cu mine peste tot. Dorm cu el, mănânc cu el, mă joc cu el. Doar la școală
nu mă însoțește.
- Dar Bulinuță e trist, Joni! a spus Rita, ridicând din sprâncene.
L-a privit și Joni și, într-adevăr, i s-a părut și lui că Bulinu ță este trist. Acasă i-a povestit mamei despre
Bulinuță.
- E trist pentru că este murdar, miroase urât și a obosit să te tot înso țească peste tot. Este și el doar o
biată jucărie, i-a spus mama lui Joni.
- Te rog să-l speli!
Și mămica l-a spălat pe Bulinuță, apoi l-a a șezat în raftul cu jucării.
Când Joni a venit de la școală, din raftul cu jucării i-a zâmbit un ursule ț decolorat. Târziu și-a dat
seama că era Bulinuță. Se decolorase tare și nu mai semăna cu Bulinu ță. Joni s-a gândit să-l ia la masă. S-a
îndreptat către raftul cu jucării. A întins mâna spre Bulinu ță, dar acesta se împingea tot mai tare în celelalte
jucării.
- Mămico, ce are Bulinuță?
- Probabil crede că ești destul de mare ca să po ți mânca fără el. Se simte bine între celelalte jucării.
Pentru prima dată, Joni a mâncat fără Bulinu ță. I-a fost greu, dar s-a gândit și el că era mare, acum
era la școală. Și s-a gândit și la Bulinuță. Era o jucărie care trebuia să stea între jucării.
Cu fiecare zi care a trecut, Joni s-a obi șnuit să- și petreacă timpul fără Bulinu ță. S-a mai jucat cu el
atunci când se juca cu toate jucăriile. Într-o zi, a venit pe la el un veri șor mai mic ce s-a împrietenit cu Bulinu ță
și i l-a dăruit lui. Și verișorul și Bulinu ță au fost foarte veseli.
46
CLASA PREGATITOARE
LIMBA ENGLEZĂ-planificare anuală

Întocmit: prof. Maria-Magdalena Nicolescu
Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular ore
Crt.
1. Greetings-Hi! Hello! Hi, hello, goodbye How are you? 1
I’ m fine, thank you!
2. Classroom commands- Stand up, sit down, show, listen, Stand up! 1
Stand up, please! draw, say, colour, come here Sit down!
Say!
Come here!
3. Poster of September Hello, good bye, come here, 1
draw, colour
4. School objects Desk, chair, book, pen, pencil, Give me the…. 1
pencil case, schoolbag
5. It’ s Halloween time! Pumpkin, mask, witch Pumpkin, pumpkin… 1
Happy Halloween!
6. Numbers One, two, three, four, five, six, Count… 1
seven, eight, nine, ten One book, two books….
Draw…..
7. Poster of October Desk, book, mask, ten, 1
pumpkin, pencil, chair, witch
8. Toys Doll, robot, toy car, teddy bear, What’ s this? 1
ball A…..
9. What is your name? name What is your name? 1
My name is…
How are you?
I’ m fine, thank you!
10. Poster of November Toy car, robot, teddy bear, doll 1
11. Stories Snow White, Little Mermaid, What is your name? 1
prince, witch, Cinderella, pirate My name is…..
12. Persons Boy, girl, man, women I am a…. 1
My name is….
What is your name?
How are you?
47
CLASA PREGATITOARE
13. It’ s Christmas time! Santa Clause, bells, present, Knock, knock…. 1
Christmas tree Merry Christmas!
14. Farm animals Dog, cat, pig, horse, cow What is it? 1
It is a……
15. What do animals say? Woof, meow, moo, oink Old Mac Donald had a 1
farm……
16. Poster of January Farm, dog, cat, horse, pig, cow 1
17. Evaluation 1
18. Pets Parrot, fish, dog, cat What is it? 1
It is a ……
19. Fruits Apple, pear, grapes, banana, What’ s this? 1
lemon, orange It’ s a…..
This is a…….
20. Poster of February Cat, dog, moo, banana, orange, 1
apple, oink, lemon
21. It’ s my birthday! Present, cake, ballon, crown, How old are you? 1
paper hat, birthday card I am…….
Happy birthday!
Thank you!
22. Actions Read, jump, run, sleep, wash up Silly sentences: cats fly 1
,wake up, eat ,fly, take pictures
23. My house Roof, window, door, floor What’ s this? 1
This is a…….
24. Poster of March House, sleep, fly, paper hat, 1
read, window, cake
25. The rooms of the house Living room, badroom, kitchen, What room is it? 1
bathroom It is the…….
Go to the……..
26. It’ s Easter time! Egg, Easter, lamb, Easter egg, What is it? 1
Easter rabbit It is a…….
Bunny, bunny……
Happy Easter!
27. In the park Bench, tree, bike, butterfly, What is it? 1
slide, swing It is a….
The sun is up….
28. Poster of April Bike, Easter, lamb, Easter egg, 1
butterfly, tree
29. My body Head, arm, leg, shoulders, What is it? 1
hand, foot It is a…
Show me the….
My head/ my arm
30. Which words rhyme? Boy, toy, doll, ball, fly, sky, ten, Boy- toy 1
man, house, mouse
31. Spot the difference! Boy, girl, cat, dog, car, house, How many balloons? 1
balloon, door, window How many windows?
32. Poster of May Boy, girl, leg, hand, shoulders 1
48
CLASA PREGATITOARE
33. Bring your toys to school! Robot, doll, toy car, ball, teddy What is it? 1
bear It is a…..
Give me the….
34. My Page Name, boy, girl, fruits, pet, toy, What is your name? 1
like My name is…
How old are you?
I am..
What fruits do you like?
I like…..
35. Evaluation 1
49
CLASA PREGATITOARE
LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală
Întocmit: prof. Cristina Voican și Cristina Bolbose
Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular ore

Crt.
1. Bonjour ! Formules de salut Saluer/ répondre au Bonjour/ Bonsoir, Bonne nuit M, Mme ; Salut/ Au revoir/ A bientô / 1
salut ; Bonne journée!
2. Merci! Remercier/ répondre aux remerciements Merci/ merci beaucoup; Merci Madame/ Monsieur! Merci mon ami! De 1
rien! Viens avec moi! Avec plaisir!
3. Comment ça va? Formules de politesse Comment ça va? ça va bien/ ça va comme ci, comme ça,/ ça va mal 1
Poésie
4. Comment tu Se présenter/ répondre aux présentations Comment tu t’appelles? Je m’appelle … 1
t’appelles? Chanson Frère Jacques
5. Quel âge as-tu ? Dire son âge Quel âge as-tu? J’ai …... ans. Et toi? Tu as quel âge? Moi, j’ai … ans. 1
6. Révision/ Évaluation 1 Saluer/ se présenter Jeu de coloriage. Jeu du ballon 1
7. Mes objets d’écolier Identifier les objets de l’écolier Ecoute et répète : Voilà un crayon/ une gomme/ un livre/ un cahier/ un 1
stylo/ un cartable/ un plumier. Prends un crayon! Donne –moi une
gomme! …….
8. Atelier de travail 1 Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
9. Les nombres de 1 à Identifier les nombres de 1 à 10 Ecoute et répète: un, deux, trois, …. Compte jusqu'à 5/10. Dessine 1
10 trois/cinq ….. crayons/gommes/stylos. Colorie trois/cinq/….. fleurs.
Chanson « Un, deux, trois»
10. Les couleurs Identifier les couleurs Ecoute et répète : Bleu, vert, noir, jaune, rouge, orange, blanc 1
Colorie le dessin! Dessine un crayon rouge et un stylo noir. Dessine
trois fleurs rouges et deux fleurs jaunes.
11. Révision/ Évaluation 2 Les objets de la classe, les couleurs, les Qu’est-ce que c’est? Dessine trois crayons rouges. Dessine quatre 1
nombres gommes bleues. Colorie les ballons. Relie le nombre à l’image.
de 1 à 10 Colorie le dessin.
12. Les jouets Identifier les jouets Ecoute et répète : un ourson, un ballon, une voiture, une poupée 1
Colorie la poupée, dessine un ourson gris ; Trouve et colle l’image.
Poésie
73
CLASA PREGATITOARE
13. Personnages de BD Identifier des personnages de BD Qui est-ce? C’est La Blanche Neige, Le Petit Chaperon Rouge, 1
Astérix, Obélix, un prince, une princesse, une sorcière. Qui parle ?
15. Le sapin de Noël Mots et expressions spécifiques Ecoute et répète: Le père Noël, le cadeau, le sapin de Noël, les 1
cloches
Joyeux Noël! Dessine un sapin de Noël! Colorie le dessin! (Le père
Noël)
Trouve et colle l’image.
Chanson «Mon beau sapin»
16. S’il te plait … Identifier des ordres / imiter Assieds-toi, s’il te plaît!/ lève-toi, s’il te plaît! Viens ici, s’il te plait! Va 1
au tableau!/ Va à ta place ! Regarde-moi!/ Regardez au tableau!
Regardez l’image! Dessine dans ton cahier!/ Dessine au tableau !
Attention ! Ecoutez –moi!
17. Révision/ Évaluation 3 Les jouets, le Noël, les ordres Qu’est-ce que c’est? Trouve l’étiquette. Cherche le père Noël. Colorie 1
le dessin.
Donne-moi la poupée/ l’ourson/le ballon…
18. Fille ou garçon? Identifier les personnes Voilà un garçon/ une fille. Tu es un garçon/ une fille ? Oui/ Non. Je 1
suis … (un garçon/ une fille)
19. Ma salle de classe Identifier les objets de la classe Ecoute et répète : Voilà un tableau. Voici un bureau. Voici une 1
fenêtre. Voici un pupitre. Voilà une porte. Voilà une armoire. Voilà une
chaise.
20. Bon anniversaire! Vœux d’anniversaire Bon anniversaire! Joyeux anniversaire! 1
Un gâteau d’anniversaire/ les bougies, souffle les bougies/ un
cadeau. Quel âge as-tu ? compte les bougies.
Chanson
21. La leçon de Le corps humain Voilà la tête/ la main/…. 1
gymnastique Montre-moi la tête/ la main…. Lève la main; Colorie la tête en jaune,
la main en rouge
23. Fais des rimes! Sensibilisation pour les mots qui riment Cherche le mot qui rime! Colorie le dessin! 1
24. Que disent les Identifier les sons des animaux Les sons des animaux domestiques 1
74
CLASA PREGATITOARE
animaux? domestiques
25. Les Pâques arrivent La fête de Pâques Un œuf en chocolat, un lapin de Pâques, un agneau, Joyeuses 1
Pâques!
26. Dans le parc Le monde des enfants: le parc Un parc, un arbre, un papillon, le soleil, le ciel, les jeux des enfants 1
27. Mon animal de Les animaux de compagnie Le chien, le chat, le poisson, le perroquet 1
compagnie
28. Ma maison La maison Voilà une maison, une fenêtre, une porte, un toit. 1
29. La ferme des animaux Les animaux domestiques Le chat, le chien, la vache, le mouton, le cheval. Colorie le cheval/ la 1
vache. Dessine un chien/ un chat. Trouve les animaux domestiques.
30. Atelier de travail 4 Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante ! 1
31. Les fruits Identifier les fruits Ecoute et répète : une pomme/ une poire/ une banane/ une orange/ 1
un citron.
Qu’est-ce que c’est ? C’est une pomme. Dessine une pomme/ une
poire. Trouve les fruits. Trouve une poire. Indique le nombre.
32. Révision/ Évaluation 4 Les animaux domestiques et les fruits Entoure les animaux! Ecris le nombre! Colorie les fruits! 1
33. Révision/ Evaluation Identifier, dessiner, colorier, entourer Imagine le dialogue! Dessine, colorie, entoure… 1
finale
35. Des jeux pour toi! Identifier, entourer, écouter la chanson Trouve les mots cachés dans la grille! 1
Dans la ferme à Mathurin Trouve les animaux de la chanson! Chante la chanson! Entoure les
objets du Père Noël!
LIMBA GERMANĂ– Planificare anuală

Întocmit: prof. Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fuscel
Nr. Crt. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular Ore

1. SICH BEGEGNEN –HALLO! HALLO! AUF WIEDERSEHEN! WIE GEHT`S? DANKE, GUT! 1
SERVUS
2. WER BIST DU? NAME WER BIST DU? ICH BIN….WIE IST DEIN NAME? MEIN 1
NAME IST… . WIE GEHT`S? DANKE, GUT!
75
CLASA PREGATITOARE
3. POSTER DES MONATS: HALLO!, TSCHÜSS!, GUTEN TAG!, GUTEN MORGEN!, 1
SEPTEMBER GUTEN ABEND!, BALL
4. STEH BITTE AUF! STEH AUF! SETZ DICH! ZEIG MAL! HÖR ZU! ZEICHNE! STEH AUF! SETZ DICH! 1
MALE AUS!
5. SCHULSACHEN DAS LINEAL, DER SPITZER , DAS BUCH, DAS HEFT, DER GIB MIR BITTE DER/ DIE/DAS…. 1
FÜLLER, DER BLEISTIFT, DAS MÄPPCHEN, DIE
SCHULTASCHE
6. POSTER DES MONATS: FANGEN, BUCH, KOMM HER!, BLEISTIFT, HÖR ZU! 1
OKTOBER VERSTECKEN
7. ZAHLEN UND FARBEN EINS, ZWEI, DREI, VIER, FÜNF, SECHS, SIEBEN, ACHT, MALE AUS! ZEICHNE! 1
NEUN, ZEHN, ROT, GELB, BLAU, BRAUN, GRÜN,
ORANGE, GRAU, LILA, ROSA, SCHWARZ
8. SPIELZEUGE DIE PUPPE, DER ROBOTER, DER TEDDYBÄR, DER BALL, WAS IST DAS? EIN/ EINE… . 1
DAS AUTO, DER LUFTBALLON
9. MARTINSTAG LATERNE, DER STERN, DER MOND, DIE KINDER SCHAU HER! MALE AUS! 1
10. MÄRCHEN SCHNEEWITTCHEN, ROTKÄPPCHEN, DIE HEXE, WER IST DAS? DAS IST….WER BIST DU? ICH BIN…. 1
ASCHENPUTTEL, HÄNSEL UND GRETEL
11. POSTER DES MONATS: AUTO, LATERNE, STERN, ROTKÄPPCHEN, HEXE, PUPPE 1
NOVEMBER
12. JUNGEN UND MÄDCHEN DER JUNGE, DAS MÄDCHEN, DIE FRAU, DER MANN WIE GEHT`S?DANKE, GUT!, WIE GEHT ES DIR? 1
DANKE, SEHR GUT!
13. NIKOLAUS BONBONS UND SCHOKOLADE, DIE SOCKEN, DER SACK, 1
NIKOLAUS
76
CLASA PREGATITOARE
14. WEIHNACHTSZEIT DER WEIHNACHTSMANN, DIE GLOCKEN, DAS SCHMÜCKE DEN TANNENBAUM 1
GESCHENK, DER TANNENBAUM
15. POSTER DES MONATS: JUNGE, BONBONS, SACK, SOCKEN, TANNENBAUM, 1
DEZEMBER GLOCKEN, MÄDCHEN, GESCHENK
16. HAUSTIERE DER HUND, DIE KATZE, DAS SCHWEIN, DAS PFERD, DIE KREISE DIE HAUSTIERE EIN! 1
KUH
17. WIE SPRECHEN DIE TIERE AUF WAU-WAU!, MIAU-MIAU!, MMUUH-MMUUH!, GRUNZ- ZEICHNE! HÖR ZU UND SPRICH NACH! 1
DEUTSCH GRUNZ!
18. POSTER DES MONATS: JANUAR TIERE, HUND, KATZE, KUH, PFERD, SCHWEIN 1
19. EVALUATION 1
20. MEIN LIEBLINGSTIER DER PAPAGEI, DER FISCH, DER HUND, DIE ORDNE! MALE AUS! 1
SCHILDKRÖTE, DER HAMSTER
21. FRÜCHTE DER APFEL, DIE BIRNE, DIE APRIKOSE, DIE ORANGE, SCHAU HER! HÖR ZU! SPRICH NACH! WAS IST DAS? 1
DIE ZITRONE, DIE TRAUBEN, DIE PFLAUME, DIE BANANE
22. POSTER DES MONATS: SCHILDKRÖTE, WAU-WAU!, PFLAUME, PAPAGEI, 1
FEBRUAR ORANGE, APFEL, FISCH, APRIKOSE
23. ES IST MEIN GEBURTSTAG DAS GESCHENK, DER KUCHEN, DER LUFTBALLON, DER WIE ALT BIST DU? ICH BIN….JAHRE ALT 1
PAPIERHUT, DIE KERZEN, DIE GEBURTSTAGSKARTE
24. TÄTIGKEITEN LESEN, LAUFEN, SPRINGEN, SCHLAFEN, SPÜLEN, 1
AUFWACHEN, ESSEN, FLIEGEN, FOTOGRAFIEREN
25. MEIN HAUS DIE TÜR, DAS DACH, DAS FENSTER, DIE WAND 1
26. POSTER DES MONATS: MÄRZ HAUS, SCHLAFEN, FLIEGEN, ESSEN, PAPIERHUT, 1
LESEN, FENSTER, KUCHEN
77
CLASA PREGATITOARE
27. DIE ZIMMER IM HAUS BADEZIMMER, SCHLAFZIMMER, WOHNZIMMER, KÜCHE, 1
SICH WASCHEN, FERNSEHEN
28. OSTERN DAS EI, DAS LAMM, DER OSTERHASE, FROHE OSTERN! VERBINDE DIE PUNKTE! FROHE OSTERN! 1
DER BAUM, DER SCHMETTERLING, DIE BANK, DIE

29. IM PARK BLUME, DIE SCHAUKEL, DIE RUTSCHE, DAS FAHRRAD
30. POSTER DES MONATS: APRIL OSTERN, FAHRRAD, OSTEREI, LAMM, KÜCHE, BAUM, 1
SCHMETTERLING, BADEZIMMER
31. MEIN KÖRPER DER KOPF, DIE SCHULTER, DER ARM, DAS BEIN, 1
32. WELCHE WÖRTER REIMEN HAUS, EI, TASCHENTUCH, ZEHN, BUCH, PUPPE, AUF 1
WIEDERSEHEN, MAUS, TULPE, GLOCKEN, SOCKEN,
DREI
33. FINDE UNTERSCHIEDE
34. POSTER DES MONATS: MAI TULPE, KOPF, MAUS, SCHULTER, BEIN, HAND 1
35. BRINGE DEINE SPIELSACHEN ROBOTER, PUPPE WAS IST DAS? DAS IST EIN / EINE….. GIB MIR 1
MIT IN DIE SCHULE DER/DIE/DAS….
36. MEINE SEITE WER BIST DU? ICH BIN…, WIE ALT BIST DU? ICH 1
BIN….JAHRE ALT, LIEBLINGSTIER,
LIEBLINGSSPIELZEUG
37. KREUZWORTRÄTSEL PFERD, KÜCHE, ROBOTER, PUPPE, APFEL, BALL, HAUS,
OSTERN
78
CLASA PREGATITOARE
38. EVALUATION 1
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE-planificare anuală

Nr. Săptă- Unitatea de învățare Nr.
Conținuturi/Tema plastică
crt. mâna ore
1. Iată ce știu! (materiale și instrumente de lucru) 2
1. I EVALUARE INIȚIALĂ
2. Compoziție liberă
BUN VENIT 1. Cu ce voi lucra? (materiale și instrumente de lucru) 2
2. II
LA ȘCOALĂ! 2. În natură (materiale și instrumente de lucru)
ÎN LUMEA 1. Motanul încălțat (colorare-culori primare) 2
3. III
ANIMALELOR 2. Ursul păcălit de vulpe (decupare-lipire)
1. Simfonia culorilor (pensulație, lipire, stropire) 2
4. IV ÎN LUMEA PLANTELOR
2. Fructe haioase-culori primare
1. Cuibul păsărelelor (pensulație, lipire-pata) 2
5. V MEDII DE VIAȚĂ
2. Peștișorul norocos (rupere, lipire, colorare)
1. Bogățiile toamnei (dactilopictură-culori calde) 2
6. VI TOAMNA
2. Covorul toamnei (pensulație, amprentare-culori binare)
1. Cei cinci prieteni veseli (trasare după contur-desen) 2
7. VII CORPUL MEU
2. Chipul meu-colaj (tăiere, răsucire, decupare, împletire)
1. Morișca (origami) 2
8. VIII ENERGIE ȘI MIȘCARE
2. Barca (origami)
1. Cărticica mea-confecționare 2
9. IX LUMEA CĂRȚII
2. Tablou de toamnă – o filă din jurnalul meu -colaj
1. Tricolorul-confecționare (pensulație, pliere, lipire) 2
10. X ROMÂNIA, ȚARA MEA!
2. Covorașul tradițional (bobinare, răsucire)
1. Bucuriile iernii-colaj 2
11. XI IARNA 2. Cizmulița cu surprize-confecționare
(decupare, perforare, șnuruire, desen)
12. XII TRADIȚII ȘI OBICEIURI 1. Ornamente pentru brad –globulețul, clopo țelul 2
DE IARNĂ (decupare, lipire, rupere, mototolire)
79
CLASA PREGATITOARE
2. Sorcova (tăiere, rulare, mototolire, răsucire)
1. Moş Crăciun-confecționare 2
13. XIII JOCURI ȘI JUCĂRII (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
2. Puzzle (colorare, decupare, asamblare)
MIJLOACE DE 1. Avionul (origami) 2
14 XIV
TRANSPORT 2. Trenulețul distractiv (hașurare)
1. Astăzi sunt cofetar! (modelare) 2
15. XV MESERII
2. Croitorașul priceput (croire, coasere, decorare, lipire)
16. XVI PE STRADĂ Pe stradă-colaj 2
17. XVII EVALUARE SUMATIVĂ Compoziție liberă-colaj 2
1. Băiatul și fata (modelare) 2

18. XVIII COPILĂRIA 2. Căsuța piticilor-confecționare
(decupare, asamblare, lipire)
1. Crizanteme (pensulație, linie, culori calde) 2
19. XVIX ANOTIMPURI
2. Iarna ( pensulație, linie, punct- culori reci)
1. Mărțișoare-confecționare (decupare, asamblare, lipire) 2
VESTITORII
20. XX 2. Colier pentru mama-confecționare (decupare,
PRIMĂVERII
asamblare, lipire, mototolire, răsucire)
1. Fluturele-pata spontană prin presare 2
21. XXI PRIMĂVARA
2. Coronița primăverii (tăiere, decupare, asamblare, lipire)
1. Pinguinul (pensulație-nonculori) 2
22. XXII MEDII DE VIAȚĂ
2. Vulpea (origami)
1. Mașinuțe (desen-linia) 2
23. XXIII JOCUL CU MAȘINUȚE
2. Remorca-confecționare (decupare, îndoire, lipire)
1. Ariciul (asamblare) 2
24. XXIV FANTEZIE ȘI CREAȚIE
2. Măști (decupare, asamblare, lipire, decorare)
1. Felicitarea (decupare, lipire, desen) 2
SĂRBĂTOAREA
25. XXV 2. Suport pentru ou (tăiere, decupare, lipire, asamblare,
PAȘTELUI
desenare, pensulație)
26. XXVI SĂ OCROTIM NATURA! 1. Câmp cu maci-colaj (decorare, lipire, pensula ție) 2
80
CLASA PREGATITOARE
2. Cutiuța pentru agrafe/nasturi (decupare, îndoire, lipire,
colorare, desenare)
1. Ziua și noaptea (tăiere, lipire) 2
27. XXVII UNIVERSUL
2. Planetele (pensulație)
Ceasul-confecționare (pensulație, decupare, asamblare, 2
28. XXVIII TIMPUL
lipire)
1. Aparatul foto 2
29. XXIX TIMPUL LIBER 2. Porumbelul-confecționare (pensula ție, decupare,
pliere, asamblare)
CUM FOLOSESC 1. Televizorul 2
30. XXX APARATELE 2. Suport pentru creioane-confecționare (asamblare,
ELECTRICE lipire)
1. Compoziție liberă 2
31. XXXI MUZICA ȘI NATURA
2. Desene animate
1. Flori (decupare, colorare, asamblare, lipire) 2
32. XXXII VARA
2. Cireș (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
1. Jucării-modelaj 2
33. XXXIII JUCĂRII
2. Brățară-înșirare
34. XXXIV VINE VACANȚA! Pietricele colorate pentru decor (pensula ție, decorare) 2
MUZICĂ ȘI MIȘCARE-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE 1.Cântece cunoscute de la grădiniță 2
INIŢIALĂ 2.Jocuri muzicale cunoscute de la grădini ță
2 II BUN VENIT LA 1.Cântarea vocală 2
ŞCOALĂ! Cântarea în colectiv-poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală
2. Cântarea vocală
81
CLASA PREGATITOARE
Cântarea în grup poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală
3 III ÎN LUMEA 1.Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător 2
ANIMALELOR Cântec: Cocoșelul meu isteț
2. Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător
Cântec: Cocoșelul meu isteț
4 IV LUMEA 1.Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate) 2
PLANTELOR Cântec: Îmi place să mă joc
2. Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate)
Cântec: Îmi place să mă joc
5 V MEDII DE VIAŢĂ 1.Timbrul/ Sunete muzicale instrumentale 2
Cântec:Toba
2 .Timbrul/ Sunete muzicale instrumentale
Cântec:Toba
6 VI TOAMNA 1.Cântarea vocală 2
Cântarea în colectiv și în grup: poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
Cântec: Acum e toamnă. da!
2. Cântarea vocală
Cântarea în grup și individual-poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
7 VII CORPUL MEU 1.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe 2
bancă, etc.) Cântec: Dacă vesel se trăiește
2.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe
bancă, etc.) Cântec: Dacă vesel se trăiește
8 VIII ENERGIE ŞI 1. Ritmul/ Sunete lungi/ scurte 2
MIŞCARE Cântec: Fluturaș, fluturaș
9 IX LUMEA CĂRŢII 1. Jocuri muzicale-Chițibuș 2
2. Jocuri muzicale-Chițibuș
10 X ROMÂNIA, ŢARA 1.Recapitulare 2
MEA! 2.Evaluare
82
CLASA PREGATITOARE
11 XI IARNA 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Cântec: Steaua 2
2. Melodia / Audiție-Cântec:Zorile-s dalbe
12 XII TRADIŢII ŞI 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Sorcova 2
OBICEIURI DE 2.Cântarea cu acompaniament de jucării muzicale realizat de
IARNĂ copii
13 XIII JOCURI ŞI JUCĂRII 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor/ Cântec: Ariciul 2
2. Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor
Cântec: Lună nouă
14 XIV CU CE CIRCULĂM? 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor-colinde 2
2. Melodia /Genuri muzicale: Jocuri din folclorul copiilor
(Trenul)
15 XV MESERII 1.Jocuri muzicale-Tâmplarul 2
2. Audiție- Cântec: Eu sunt numai un copilaș
16 XVI PE STRADĂ 1.Recapitulare 2
2.Jocuri
17 XVII EVALUARE 1.Evaluarea cantecelor învățate 2
SUMATIVĂ 2.Jocuri cu și despre muzică
18 XVIII EVALUARE 1.Cântarea vocală-Cântarea în colectiv (cântece din 2
INIŢIALĂ semestrul I)
2. Audiție-Jocuri populare: Hora
19 XIX ANOTIMPURI 1. Interpretarea/ Nuanţe – Tare -Cântec: Tâmplarii 2
2. Audiție: Iarnă să te duci
20 XX VESTITORII 1.Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn u șor 2
PRIMĂVERII 2. Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn
ușor
21 XXI PRIMĂVARA 1.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele 2
2.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele
22 XXII MEDII DE VIAŢĂ 1.Interpretarea- Cântec vesel-În poiană 2
2.Cântarea cu acompaniament instrumental-Cântec vesel-În
poiană
23 XXIII JOCUL CU 1.Interpretarea -Cântec trist-Mașinuța dragă 2
MAŞINUŢE 2.Interpretarea- Cântec vesel- Cântec trist-În poiană-
83
CLASA PREGATITOARE
Mașinuța dragă
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1.Jucării muzicale improvizate-confecționare 2
CREAŢIE 2.Jucării muzicale improvizate- Mânuirea jucăriilor muzicale-
Cântec:Toba
25 XXV SĂRBĂTOAREA 1.Recapitulare 2
PAŞTELUI Cântec: Puii
26 XXVI SĂ OCROTIM 1.Mișcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului 2
NATURA! Cântec: Umblă ursul
2. Mișcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Umblă ursul
27 XXVII UNIVERSUL 1.Mișcare pe muzică / Mişcări sugerate de textul cântecului 2
Cântec: Piticii
2.Mișcare pe muzică /Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Piticii
28 XXVIII TIMPUL 1.Mișcare pe muzică 2
Mişcări libere pe muzică Schumann-Scene pentru copii
2. Cântare vocală: La moară la Dorohoi
29 XXIX TIMPUL LIBER 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
muzicale realizat de copii-Ghiocelul
2. Audiție: Cu mingea
30 XXX CUM FOLOSESC 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
APARATELE muzicale realizat de copii-Primăvara
ELECTRICE? 2. Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării
muzicale realizat de copii-Primăvara
31 XXXI MUZICA ŞI Audiție muzicală: Muzica și natura 2
NATURA Jocuri muzicale: Țăranul e pe câmp
32 XXXII VARA Recapitulare 2
Greierașul
33 XXXIII RECAPITULARE- Recapitulare 2
EVALUARE Jocuri-Chiț-chiț
34 XXXIV EVALUARE Evaluare 2
84
CLASA PREGATITOARE
SUMATIVĂ Jocuri cu și despre muzică
PLANIFICARE INTEGRATĂ A MATERIEI PE UNITĂŢI DE CONŢINUT
Săptă Tema Disci Domeniul Conţinuturile Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna pline tenţe ore
CLR Comunicare orală Evaluare predictivă a Evalua -selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica 5 a. materiale: fișa de lucru, caiet,
(ascultare, achiziţiilor dobândite în rea despre ce este vorba în mesaj planșe cu imagini din poveŞti.
vorbire, grădiniţă Compe a. b. procedurale: conversaţia,
interacţiune) 1. Denumirea obiectelor din tenţelor explicaţia, exerciţiul, munca
Scriere/ redactare imagini şi alcătuirea de dobân independentă
Elemente de propoziţii despre acestea dite în b. c. forme de organizare a
construcţie a 2. Formularea de enunţuri grădiniţă colectivului: frontală, individuală,
comunicării din 3-4 cuvinte după imagini evaluare orală și scrisă
3. Identificarea obiectelor a
căror denumire începe cu
acelaşi sunet
MEM Numere 1. Gruparea de elemente Evaluarea - exerciţii de grupare a elementelor după 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Ştiinţele vieţii după criterii date; competen- criterii date; fişe de evaluare
2. Orientarea în spaţiu; ţelor - exerciţii de formare a unor mulţimi după criterii b.procedurale:
I EVALUARE dobândite date; conversaţia, explicaţia, exerciţiul
INIŢIALĂ la - exerciţii de orientare în spaţiu; c.forme de organizare a
grădiniţă - exerciţii de corespondenţă dintre numărul de colectivului:
elemente dintre o mulţime şi cifra corespunzătoare activitate frontală, activitate
acesteia; individuală (proba orală şi scrisă)
- exerciţii de numeraţie;
DP 1.1 - jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
1.2 fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, rechizite
2.1 înălţimea, greutatea) b. procedurale:
2.2 - realizarea de desene de tip autoportret, colaje conversaţia euristică, exerciţiul,
2.3 despre propria persoană muncă independentă,
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite problematizarea, simularea, joc
85
CLASA PREGATITOARE
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza de rol, joc didactic
enumerării trăsăturilor fizice relevante c. forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală.
AVAP Colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a.materiale: caietul de arte
2.1 - exprimarea de mesaje orale simple despre: vizuale şi abilităţi practice,
textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea foarfecă, lipici, creioane.
1. Iată ce Ştiu! (materiale Şi
şi utilitatea unor obiecte. b. procedurale: conversaţia,
instrumente de lucru)
explicaţia, exerciţiul.
2. Compoziţie liberă
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
MM Cântarea vocală 1.Cântece cunoscute de la 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite 2
grădiniță 2.2 intuitiv, pronunţând corect cuvintele
2.Jocuri muzicale -jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
cunoscute de la grădiniță potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)
CLR Comunicare orală 1. Salutul 1.1. -oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de 5 a. materiale:
(ascultare, 2. Prezentarea şi solicitarea 1.2. informaţii: imagini cu diverse situaţii de
vorbire, 3. Identificarea mijloacelor 1.3. -participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– comunicare,fişa de lucru,caiet
interacţiune) de comunicare 2.2. ascultător b. procedurale:
Scriere/ redactare 4. Transmiterea unor 2.3. - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, conversaţia, explicaţia, munca
Elemente de informaţii referitoare la sine 4.1. adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, independentă, exerciţiul
construcţie a şi la universul apropiat, prin culoarea preferată, mâncarea preferată etc. c. forme de organizare a
comunicării mesaje scurte - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate colectivului: frontală individuală,
5. Elemente grafice de colegi, pe teme de interes pentru copii evaluare orală
BUN VENIT - prezentarea unor evenimente semnificative din
LA ŞCOALĂ! viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul unor personaje;
evidenţierea unor modele de comportament
MEM Figuri şi corpuri 1. În drum spre şcoală - 2.1 - colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
geometrice orientarea spaţială şi care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen; planşe, rechizite
localizări în spaţiu; jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport b.procedurale:
2. Clasa mea – orientare cu alte obiecte precizate; conversaţia,explicaţia,
spaţială şi localizări în - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse demonstraţia,
II spaţiu; obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
3. Rechizitele şcolarului – - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea prin descoperire,
86
CLASA PREGATITOARE
orientare spaţială şi imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe problematizarea, munca
localizări în spaţiu; care o au faţă de un reper; independentă c.forme de
4. Rechizitele şcolarului. - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia organizare a colectivului:
din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi; activitate frontală, activitate
- utilizarea unui program simplu de calculator individuală
pentru vizualizarea unor deplasări în plan; activitate în grup
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
- reprezentarea prin desene a unor modele
decorative simple, folosind linii orizontale, verticale,
oblice;
- exerciţii de orientare în raport cu un reper dat;
- exerciţii de plasare şi desenare a unor obiecte în
spaţiu;
DP Aspecte specifice Reguli elementare ale noilor 3.1 - discuţii la începutul anului şcolar despre noile 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RUTINE ŞI ale organizării rutine specifice activităţii rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe rechizite
II SARCINI învăţării şi clasei pregătitoare etc.) b. procedurale: conversaţia
DE LUCRU pregătirii pentru - discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar euristică, exerciţiul, muncă
viaţă la şcolarul - discuţii de explorare a intereselor şi a independentă, problematizarea,
mic experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul simularea, joc de rol, joc didactic
fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de c. forme de organizare a
dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor colectivului:
extraşcolare) activitate frontală, activitate
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu individuală.
prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare
personală afişate pe mese/bănci, construirea în
echipă a simbolului, expunerea produselor
activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi
vizualizate
- interpretarea unor melodii preferate pentru
anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să
suneclopoţelul în şcoala mea?”
- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare
AVAP 1. Cu ce voi lucra? 1.1 - formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
(materiale Şi instrumente 1.3. - explorarea mediului înconju vizuale şi abilităţi practice,
de lucru) 2.1 rător pentru a identifica forme, culori, materiale, foarfecă, lipici, creioane,acuarele,
2. În natură (materiale Şi 2.3 obiecte artistice; pensulă.
87
CLASA PREGATITOARE
-sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în b. procedurale: conversaţia,
BUN VENIT funcţie de proprietăţi/utilizări ; depozitarea în explicaţia, exerciţiul.
LA ŞCOALĂ! instrumente de lucru) spaţii special amenajate şi etichetarea . c. forme de organizare a
MM Cântarea vocală 1.Cântarea vocală 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite 2 a. materiale:
Cântarea în colectiv-poziția, 2.2 intuitiv, pronunţând corect cuvintele casetofon, cd-uri, laptopul,
emisia naturală, tonul 3.1 -jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări b. procedurale: conversaţia,
semnalul de început, dictia, 3.4 potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, explicaţia, demonstraţia,
sincronizarea personaje) exerciţiul, jocul
-desenarea unor imagini sugerate de textele c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează frontală, individuală, evaluare
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn orală
-Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment
incipient)
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica
audiată - Exemple de audiţii: George Enescu -
„Impresii din copilărie” (fragment)
acompanierea cântecelor cu jucării muzicale
- exersarea mişcării spontane pe cântec
-desenarea unor imagini sugerate de textele
cântecelor
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
- Cântec: La școală
CLR Comunicare orală 1. Ascultarea unei poveşti. 1.1. -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce 5 a. materiale:
(ascultare, Numirea personajelor din 1.2 este vorba (în acest fragment de poveste)?” imagini din povesti, caiet, fişe de
vorbire, poveste 1.3 - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri lucru, imagini cu personaje
interacţiune) Lectură după benzi 1.4 scurte care testează înţelegerea textului audiat negative şi pozitive
Scriere/ redactare desenate 1.5 - formularea unor răspunsuri la întrebări despre b. procedurale:
Elemente de 2. Citirea după imagini. 2.1 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat conversaţia, explicaţia,
construcţie a Povestirea 3.2 - reformularea unor mesaje demonstraţia,exerciţiul, munca în
ÎN LUMEA comunicării 3. Formularea unei descrieri 4.1 - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text echipă, problematizarea,
88
CLASA PREGATITOARE
ANIMALELOR elementare a unui personaj 4.2 audiat jocul
4. Repovestirea unui text, - observarea, recunoaşterea, executarea unor c. forme de organizare a
respectând succesiunea comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) colectivului:
momentelor prezentate - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi frontală, activitate individuală/pe
Cuvinte cu sens manifestarea reacţiilor corespunzătoare echipe,evaluare orală şi scrisă
asemănător -identificarea sensului unui cuvănt rostit de cadru
III 5. Elemente grafice didactic-colegi
MEM Ştiinţele vieţii 1. Animale (părţi 3.1 - exerciţii de recunoaştere a caracteristicilor unor 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
componente) – grupare de 5.1 animale; planşe, mulaje
obiecte şi formare de - gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit b.procedurale:
mulţimi după criteriul criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, conversaţia,
mărime; utilitate, naturale/prelucrate etc.); explicaţia, demonstraţia,
2. Animale - gruparea materialelor după caracteristici exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
domestice – grupare de observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, prin descoperire,
obiecte şi formare de utilizare etc.; problematizarea, munca
mulţimi după criteriul formă; - sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu independentă
3. Animale sălbatice gust dulce/acru etc.; c.forme de organizare a
– grupare de obiecte şi - identificarea unor elemente/prototipuri din diverse colectivului:
formare de mulţimi după categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi activitate frontală, activitate
criteriul culoare; etc.); individuală
4. Animale (mod de - identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit activitate în grup
hrănire) – grupare de element;
obiecte şi formare de - clasificarea animalelor în funcţie de numărul de
mulţimi picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire
după criterii diferite;
5. Animale - condiţii
de viaţă (apă, aer, lumină,
căldură) – formare de
mulţimi după criterii variate.
RUTINE ŞI DP Aspecte specifice Reguli elementare ale noilor 2.2 - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
SARCINI DE ale organizării rutine specifice activităţii la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate rechizite
LUCRU învăţării şi clasei pregătitoare de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, b. procedurale: : conversaţia
pregătirii pentru respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne euristică, exerciţiul, muncă
viaţă la şcolarul solicită sprijinul, adresămîntrebări etc. independentă, problematizarea,
mic - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi simularea, joc de rol, joc didactic
pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică: c. forme de organizare a
se ajută unii cu ceilalţi, se lovesc, se împing etc.), colectivului: activitate frontală,
se exprimă politicos (te rog, mulţumesc, cu activitate individuală.
89
CLASA PREGATITOARE
plăcere).
AVAP Desen 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj 2.3 - exprimarea de mesaje orale simple vizuale şi abilităţi practice,şablon,
2.4 despre:textura, culoarea, dimensiunea, forma, creioane colorate, carioca,
2.6 grosimea foarfecă, lipici.
şi utilitatea unor obiecte; b. procedurale conversaţia,
ÎN LUMEA 1. Motanul încălţat -colorarea în contur cu respectarea limitelor explicaţia, demonstraţia,
ANIMALELOR (colorare-culori primare) acestuia; observaţia, exerciţiul,
2. Ursul păcălit de vulpe -utilizarea unor tehnici simple de decupare după problematizarea.
(decupare-lipire) contur; c. forme de organizare a
-asamblare Şi lipire pe suport,formularea de colectivului: activitate frontală,
III întrebări simple Şi răspunsuri despre cele activitate individuală.
observate;
-realizarea unui tablou-colaj,reprezentativ pentru
poveste.
MM Elemente de Timbrul 1.2 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Sunete din mediul 2.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical înconjurător 2.2 distincte b. procedurale: conversaţia,
3.1 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
3.4 emise tare sau încet de obiecte cunoscute exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte c. forme de organizare a
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi colectivului:
recunosc auditiv frontală, individuală, evaluare
- acompanierea cântecelor cu percuţie orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)
- Cântec:Cocoșelul meu isteț
ÎN LUMEA CLR Comunicare orală 1.Convorbirea 1.1 - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din 5 a. materiale:
IV PLANTELOR (ascultare, 2. Memorarea. Recitarea 1.2 propoziţii orale de 3-4 cuvinte caiet, fişe de lucru,imagini cu
vorbire, 3. Formularea întrebărilor şi 1.3 -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt diverse obiecte
interacţiune) răspunsurilor 1.4 -formulare de întrebări şi răspunsuri într-un context b. procedurale:
Scriere/ redactare 4. Crearea unui orar pe un 1.5 dat conversaţia, explicaţia,
cod de culori sau simboluri 2.2 -reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de 5. Elemente grafice 2.4 intonaţiei, în funcţie de intenţia de problematizarea, învăţarea prin
construcţie a 3.2 comunicare)aserţiune, întrebare, exclamaţie, descoperire, munca independentă
comunicării 4.1 supărare, bucurie) c. forme de organizare a
4.2 -iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de colectivului:
interes frontală,individuală,evaluare
90
CLASA PREGATITOARE
-conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat orală, activitate în grup/în perechi
ÎN LUMEA –poezia,,Vine ploaia,, de George Coşbuc
PLANTELOR -citirea orarului clasei)activităţile sunt reprezentate
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)
-crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
MEM Ştiinţele vieţii 1. Plante (părţi 2.1 - observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
componente)–sortarea şi 3.1 (plante, animale) pentru identificarea structurii lor planşe, plante, imagini
clasificarea obiectelor sau a 5.1 comune; b.procedurale:
mulţimilor după criterii - numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar conversaţia,explicaţia,
variate; în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii demonstraţia,
2. Plante (mod de hrănire)– creşterii acesteia; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
sortarea şi clasificarea - urmărirea creşterii unei plante ţinând sub prin descoperire,
obiectelor sau a mulţimilor observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa; problematizarea, munca
IV după criterii variate; - observarea directă în mediul natural a unor plante, independentă
3. Cereale - sortarea şi insecte etc.; c.forme de organizare a
clasificarea obiectelor sau a - gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit colectivului:
mulţimilor după criterii criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, activitate frontală, activitate
variate. utilitate, naturale/prelucrate etc.); individuală
- gruparea materialelor după caracteristici activitate în grup
observate: transparenţă, duritate, flexibilitate,
utilizare etc.;
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale,
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu
gust dulce/acru etc.;
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi
etc.);
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit
element;
AUTOCUNOAŞT DP Autocunoaştere Cine sunt eu? 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI şi stil de viaţă să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
ATITUDINE sănătos colegul/colega, jucăria preferată, animalul preferat, b. procedurale: conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ activităţi preferate euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează simularea, joc de rol, joc didactic
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate c. forme de organizare a
împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat colectivului: activitate frontală,
91
CLASA PREGATITOARE
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei activitate individuală.
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate
prietenilor”
-Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret”
AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la 2 a. materiale: caietul de arte
1.2 întrebări simple; vizuale şi abilităţi practice
Desen 2.2 -identificarea punctului,culorilor primare în mediul acuarele,şablon, pensulă, lipici,
ÎN LUMEA înconjurător; seminţe floarea-soarelui, seminţe
1. Simfonia culorilor
PLANTELOR -realizarea unor compoziţii individuale folosind piper, carioca.
(pensulaţie, lipire, stropire)
culori adecvate Şi tehnici de lucru b. procedurale: conversaţia,
2. Fructe haioase-culori
diferite(pensulaţia, stropirea, punctarea) . explicaţia, demonstraţia,
primare
IV observaţia, exerciţiul.
colectivului:activitate frontală,
MM Elemente de Timbrul 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Sunete vocale (vorbite sau 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical cântate) 2.3 distincte b. procedurale: conversaţia,
- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
emise tare sau încet de obiecte exerciţiul, jocul
cunoscute c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală
audierea unui cântec
-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care
uşurează receptarea
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
cântecelor
Cântec: Îmi place să mă joc
V MEDII DE VIAŢĂ CLR Comunicare orală 1. ”Citirea” simbolurilor 1.1 -sortarea unor semne, simboluri grafice identice 5
(ascultare, pentru vreme şi a 1.2 -,,citirea,, simbolurilor pentru vreme şi a
vorbire, calendarului naturii 1.3 calendarului naturii
92
CLASA PREGATITOARE
interacţiune) 2. Memorizare (Pădurea/ 1.4 -- aprecierea ca adevărate sau false a unor
Elemente de Livada) 2.1 enunţuri scurte care testează înţelegerea textului
construcţie a 3.Formularea/oferirea de 2.2 audiat
MEDII DE VIAŢĂ comunicării replici afirmative/negative la 2.4 -oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri
enunţuri care vizează 1.4. scurte care vizează diverse informaţii din text –
informaţii din text 4.1 Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect
4. Recunoaşterea unor în care se petrece acţiunea
enunţuri care nu se -selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica
potrivesc ca sens cu un despre ce este vorba în mesaj
mesaj audiat anterior - realizarea unui desen pentru a indica despre ce
5. Elemente grafice este vorba în mesaj
V -discuţii privind comportamentul unor personaje;
evidenţierea unor modele de comportament
MEM Ştiinţele vieţii 1. Pădurea – aprecierea 2.1 - găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
globală; 3.1 elementele celeilalte mulţimi şi regula de planşe, atlas
2. Livada – compararea 5.1 corespondenţă dintre acestea; b.procedurale:
numărului de elemente a - exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: conversaţia,explicaţia,
două mulţimi prin procedee păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie- demonstraţia,
variate (punere în umbrelă, pătrat-linie etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
corespondenţă); - exercitii de identificare si descriere a unor medii de prin descoperire,
3. Grădina de legume – viata familiar; problematizarea, munca
relaţii, regularităţi; - exercitii de enumerare a unor plante si animale din independentă
4. Mediul acvatic – medii de viata cunoscute; c.forme de organizare a
apreciere globală, - clasificarea plantelor şi animalelor în funcţie de colectivului:
compararea numărului de mediul de viaţă; activitate frontală, activitate
elemente a două mulţimi - observarea directă în mediul natural a unor plante, individuală
prin procedee variate; animale, insecte etc.; activitate în grup
relaţii, regularităţi. - - scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale,
AUTOCUNOAŞT DP Autocunoaştere Cine sunt eu? 2.3 - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI şi stil de viaţă prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează rechizite
ATITUDINE sănătos prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate b. procedurale: conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ ataşat independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI - organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre”, simularea, joc de rol, joc didactic
„Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor” c. forme de organizare a
93
CLASA PREGATITOARE
-Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret” colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup
MEDII DE VIAŢĂ AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj 1.2 - descrierea materialelor folosind drept criteriu vizuale şi abilităţi practice,şablon,
1.3 proprietăţile lor; acuarele, pensulă, lipici, paie,
2.2 - exerciţii de identificare a valorilor estetice creioane colorate, creioane
1. Cuibul păsărelelor 2.3 din mediul înconjurător cerate, carioca, hârtie colorată,
MEDII DE VIAŢĂ (pensulaţie, lipire-pata) 2.4 -realizarea lucrarilor folosind tehnicile de lucru hârtie creponată verde.
2. PeŞtiŞorul norocos cerute folo b. procedurale: conversaţia,
(rupere, lipire, colorare) sindu-se de spontaneitate(pata-norul,ruperea explicaţia, demonstraţia,
hârtiei-solzii peŞtilor…). observaţia, exerciţiul.
MM Elemente de Timbrul 1.2 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
V limbaj Sunete muzicale 2.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical instrumentale 2.2 distincte b. procedurale: conversaţia,
3.1 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
3.4 emise tare sau încet de obiecte cunoscute exerciţiul, jocul
Cântec:Toba orală
CLR Comunicare orală 1. Formularea de propoziţii 1.1 -formulare de propoziţii pe baza unei imagini-set de 5 a. materiale: caiet, fişe de
(ascultare, după imagini 1.2 imagini lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 2. Formularea de propoziţii 1.3 -descrierea unor elemente din imagini date imagini din povestire
interacţiune) (lectură) după mai multe 1.4 -reprezentarea grafică a numărului de cuvinte a b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare benzi desenate 2.2 unor propoziţii explicaţia, demonstraţia,
TOAMNA Elemente de 3. Memorizare 2.3 -exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite exerciţiul, problematizarea,
construcţie a 4. Completare de 2.4 în scrierea literelor de mână învăţarea prin descoperire,
comunicării versuri/propoziţii după 4.1 - construirea de rime pornind de la cuvinte date munca independentă
imagini şi rime. Realizarea 4.2 –realizarea unui desen pe baza textului audiat c. forme de organizare a
unui desen pentru a indica colectivului: frontală, activitate
VI despre ce este vorba în individuală/pe echipe,evaluare
mesaj.Elemente grafice orală şi scrisă
MEM Ştiinţele vieţii 1. Fructe de toamnă – 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
-Numere numărul şi cifra 1; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; planşe, jetoane, riglete,
94
CLASA PREGATITOARE
2. Legume de toamnă – 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator numărători, fructe şi legume
numărul şi cifra 1; 3.1 sau ale altor resurse digitale; b.procedurale:
3. Fenomene în anotimpul - reprezentarea numerelor cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
toamna –numărul şi cifra 2; unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau demonstraţia,
4. În cămară – Numărul şi semne (cerculeţe, linii etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
cifra 2; - citirea numerelor; prin descoperire,
- scrierea numerelor; problematizarea, munca
- numărarea înainte şi înapoi; independentă
- explorarea mediului înconjurător pentru a c.forme de organizare a
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; colectivului:
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate frontală, activitate
legume, fructe, etc. după numărul unor individuală
elemente specifice; activitate în grup
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este
dat de numere;
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
date;
- identificarea „vecinilor” unui număr;
- selectarea unor numere după un criteriu dat;
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de
obiecte având drept cardinal un număr de elemente
mai mic decât 10;
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în
funcţie de caracteristicile specifice observate;
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri - nori, soare, vânt etc.;
- observarea unor modificări apărute în viaţa
omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;
VI AUTOCUNOAŞT DP Autocunoaştere Schema corporală - Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI şi stil de viaţă fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, rechizite
95
CLASA PREGATITOARE
ATITUDINE sănătos greutatea) b. procedurale: conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ - desenarea conturului corpului în mărime euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ naturală, colorarea conturului astfel încât să independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, simularea, joc de rol, joc didactic
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea c. forme de organizare a
produselor colectivului: activitate frontală,
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi activitate individuală, activitate în
denumirea acestora grup
- realizarea de desene de tip autoportret, colaje
despre propria persoană
AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj 1.3 -- explorarea mediului înconjurător pentru a vizuale şi abilităţi practice,şablon,
TOAMNA 2.2 identifica forme, culori; acuarele, pensulă, frunze de
1. Bogăţiile toamnei
-folosirea tehnicilor de lucru diferite tipuri şi dimensiuni.
(dactilopictură-culori calde)
VI menţionate(dactilopictura, amprentarea, b. procedurale: conversaţia,
2. Covorul toamnei
pensulaţia)combinate cu iniţiativa spontană. explicaţia, demonstraţia,
(pensulaţie, amprentare-
observaţia, exerciţiul.
culori binare)
MM Cântarea vocală Cântarea în colectiv, în 1.1 jocuri de audiere alternativă şi comparată a 2 a. materiale:
grup și individual-poziția, 1.3 sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: ascultarea casetofon, cd-uri, laptopul,
emisia unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec b. procedurale: conversaţia,
naturală,tonul,semnalul de - exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte explicaţia, demonstraţia,
început, dicția, din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi exerciţiul, jocul
sincronizarea recunosc auditiv c. forme de organizare a
-exersarea asimilării integrale a cântecului sau pe colectivului:
strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se frontală, individuală, evaluare
însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu orală
se despart
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite
intuitiv, pronunţând corect cuvintele
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)
-acompanierea cântecelor cu jucării muzicale
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează
96
CLASA PREGATITOARE
mişcarea liberă, spontană
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
aprecierea lor
CLR Comunicare orală 1. Numărarea (delimitarea) 1.1 -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt 5 a. materiale: caiet, fişe de
(ascultare, cuvintelor dintr-un enunţ 1.2 -stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 2. Poziţia cuvintelor în propoziţii orale de 3-4 cuvinte imagini din povestire
CORPUL MEU interacţiune) enunţuri 1.3 -punerea în corespondenţă aunui cuvănt rostit cu b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare 3. Punerea în imaginea potrivită explicaţia, demonstraţia,
Elemente de corespondenţă a imaginilor 2.1 -indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: exerciţiul, problematizarea,
VII construcţie a din aceeaşi categorie şi 2.2 bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, învăţarea prin descoperire,
comunicării denumirea lor 2.3 jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: munca independentă, jocul
4. Dramatizare. Povestirea 2.4 „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit” c. forme de organizare a
unor experienţe trecute sau 3.2 -reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea colectivului:
prezente. 4.1 intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare frontală, activitate individuală/pe
Elemente grafice (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie echipe,evaluare orală şi scrisă
etc.)
-exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite
în scrierea literelor de mână
-povestirea unor experienţe trecute sau prezente
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe
baza unor experienţe posibile sau a unora
imaginare
-simularea unor situaţii care presupun verbalizarea
unor trăiri diferite
- jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate,
cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul
didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme
audiate
MEM Şţiinţele vieţii - 1. Corpul omenesc (părţile 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Numere componente şi rolul lor) – 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; planşe, jetoane, mulaje, riglete,
numărul şi cifra 3; 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator numărători
97
CLASA PREGATITOARE
2. Corpul omenesc 3.1 sau ale altor resurse digitale; b.procedurale:
(simţurile) – numărul şi cifra 4.2 - reprezentarea numerelor cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
3; unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) demonstraţia,
3. Hrana ca sursă de sausemne (cerculeţe, linii etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
energie. Importanţa hranei - citirea numerelor; prin descoperire,
pentru creştere şi - scrierea numerelor; problematizarea, munca
dezvoltare. Numărul şi cifra - numărarea înainte şi înapoi; independentă
4; - explorarea mediului înconjurător pentru a c.forme de organizare a
4. Igiena corpului - numărul identifica şi număra fiinţe şi lucruri; colectivului:
şi cifra 4; - gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate frontală, activitate
5. Igiena alimentaţiei – legume, fructe, etc. după numărul unor individuală activitate în grup
numărul şi cifra 5. elemente specifice;
dat de numere;
date;
mai mic decât 10;
identificarea şi denumirea corectă a părţilor
componente ale corpului omenesc, pentru
evidenţierea rolului acestora;
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale
părinţilor, în scopul identificării asemănărilor
(transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la
generaţie);
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
propriului corp;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din
poveşti;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?”;
98
CLASA PREGATITOARE
- vizionarea unor filme/prezentări pentru
identificarea efectelor pozitive/negative ale unor
alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi
dezvoltare etc.;
VII AUTOCUNOAŞT DP Autocunoaştere Schema corporală 1.1 - desenarea conturului corpului în mărime 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI şi stil de viaţă naturală, colorarea conturului astfel încât să rechizite
ATITUDINE sănătos semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, b. procedurale: conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ produselor independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI - realizarea de desene de tip autoportret, colaje simularea, joc de rol, joc didactic
despre propria persoană c. forme de organizare a
grup
Colaj 1.2 -punerea în corespondenţă a mesajului transmis de vizuale şi abilităţi practice,şablon,
2.2 titlu cu conţinutul lucrărilor; creion, carioca, creioane
1.3 -precizarea tipului, trăsăturilor personale(culoare colorate,hârtie colorată, fire de
1. Cei cinci prieteni veseli 2.4 piele, păr…); lână, mohair, lipici, foarfecă,
(trasare după contur-desen) - folosirea liniei cu scop de contur; diverse imagini cu autoportrete în
CORPUL MEU 2. Chipul meu-colaj -observarea modului diferit de ilustrare a creion, acuarelă...
(tăiere, răsucire, decupare, autoportretului(prin desen, pictură, colaj..); b. procedurale: conversaţia,
împletire) -tăierea, răsucirea, împletirea firelor(formularea de explicaţia, demonstraţia,
întrebări Şi răspunsuri despre cele observate). observaţia, exerciţiul.
MM Elemente de Ritmul 1.2 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
VII limbaj Percuţia corporală (bătăi 1.4 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical din palme, cu degetul pe 2.1 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
bancă, etc.) 2.2 uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
3.1 - implicarea activă şi dirijată în receptarea exerciţiul, jocul
3.3 cântecelor c. forme de organizare a
-exersarea asimilării integrale a cântecului – colectivului:
Exemplu: „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor), sau pe frontală, individuală, evaluare
strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se orală
însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu
se despart
99
CLASA PREGATITOARE
- reproducerea în colectiv a cântecelor
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele
personaje)
-acompanierea cântecelor cu percuţie
bancă etc.)
- exersarea mişcării spontane pe cântec -
Exemplu: „Fluturaş, fluturaş” (din folclorul copiilor ),
însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa” (din
folclorul copiilor), cu balansul braţelor, „Umblă
ursul”, (din folclorul copiilor)
- desenarea unor imagini sugerate de textele
cântecelor
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn
-Simfonia „Ceasornicul” , Partea a IV-a (fragment)
audiată - Exemple de audiţii: R. Schumann ,,Scene
pentru copii,,
-acompanierea liberă a cântecelor, cu
sonorităţi emise de obiecte din clasă
(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )
Cântec: Dacă vesel se trăiește
VIII ENERGIE ŞI CLR Comunicare orală 1. Indicarea silabelor 1.1 - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ 5 a. materiale: caiet, fişe de
MIŞCARE (ascultare, percepute dintr-un 1.2 se termină cu un anumit sunet lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, cuvânt/rostirea unei silabe - construirea de rime pornind de la cuvinte date b. procedurale:
interacţiune) 2. Poziţia silabelor în -rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau conversaţia, explicaţia,
Scriere/ redactare cuvinte (iniţială/finală) numărători ritmate demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de 3. Discriminarea sunetelor 1.3 - audierea unor înregistrări cu sunete din mediul problematizarea, învăţarea prin
construcţie a din natură şi a sunetelor din 2.1 înconjurător descoperire, munca
comunicării cuvinte 2.2 - discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor independentă, jocul
4. Construirea de rime 2.3 din cuvinte c. forme de orga
pornind de la cuvinte date 2.3 - interpretarea unor cântece care conţin nizare a colectivului:
Elemente grafice 2.4 onomatopee frontală, activitate individuală/pe
3.1 -exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite echipe,evaluare orală şi scrisă
4.1 în scrierea literelor de mână
100
CLASA PREGATITOARE
4.2 -indicarea silabelor percepute prin diferite semne:
bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect,
jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu:
„Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit”
MEM Ştiinţele Fizicii 1. Energia soarelui şi a apei 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
– numărul şi cifra 5; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; planşe, jetoane, numărătoare,
2. Energia vântului – 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator riglete
numărul şi cifra 0; sau ale altor resurse digitale;
3. Energia electrică – - reprezentarea numerelor cu ajutorul b.procedurale:
numărul şi cifra 0. unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau conversaţia,explicaţia,
semne (cerculeţe, linii etc.); demonstraţia,
- citirea numerelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- scrierea numerelor; prin descoperire,
- numărarea înainte şi înapoi; problematizarea, munca
- explorarea mediului înconjurător pentru a independentă
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; c.forme de organizare a
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, colectivului:
legume, fructe, etc. după numărul unor activitate frontală, activitate
elemente specifice; individuală
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este activitate în grup
dat de numere;
-compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
date;
mai mic decât 10;
VIII AUTOCUNOAŞT DP Autocunoaştere Trăsături fizice 1.1 - vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI şi stil de viaţă 1.2 denumirea acestora rechizite
ATITUDINE sănătos - realizarea de desene de tip autoportret, colaje b. procedurale: conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ despre propria persoană euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ - prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI - discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza simularea, joc de rol, joc didactic
101
CLASA PREGATITOARE
desenelor şi poveştilor create de fiecare c. forme de organizare a
persoană despre părţile corpului şi rolul acestora colectivului: activitate frontală,
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza activitate individuală, activitate în
enumerării trăsăturilor fizice relevante grup/ pe perechi
VIII ENERGIE ŞI AVAP Confecţii şi 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
MIŞCARE jucării 2.2 -folosirea liniei Şi punctului cu scop vizuale şi abilităţi practice,şablon,
2.3 decorativ(decorarea bărcuţei Şi moriŞtii); foarfecă, piuneză, lipici, beţe
2.5 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de frigărui, carioca, creioane
îndoire a hârtiei; colorate, adeziv cu sclipici.
1.Morişca (origami)
-formularea de întrebări Şi răspunsuri despre b. procedurale: conversaţia,
2. Barca (origami)
utilitatea Şi aspectul obiectelor confecţionate. explicaţia, demonstraţia,
MM Elemente de Ritmul 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Sunete lungi/ scurte 3.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 3.2 distincte b. procedurale: conversaţia,
cântecelor
Cântec:Fluturaș, fluturaș
IX LUMEA CĂRŢII CLR Comunicare orală 1. Confecţionarea de mini- 1.1 -indicarea sunetelor percepute prin diferite semne: 5 a. materiale: caiet, fişe de
(ascultare, cărticele 1.2 bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 2. Poziţia sunetelor în 1.3 jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: mini-cărticele,
interacţiune) cuvinte (iniţial/final) 2.1 „Pune pe masă atâtea jetoane câte sunete ai auzit b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare 3. Identificarea sensului 2.2 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ explicaţia, demonstraţia,
Elemente de unui cuvânt prin 2.3 se termină cu un anumit sunet exerciţiul, problematizarea,
construcţie a schimbarea unui sunet/ 3.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului a învăţarea prin descoperire,
comunicării unei silabe 3.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de munca independentă, jocul
102
CLASA PREGATITOARE
4. Exprimarea răspunsului 4.1 imagini c. forme de organizare a
la anumite întrebări cu - desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru colectivului:
ajutorul desenului sau prin copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială frontală, activitate individuală, în
simboluri. sau finală) sunetul specificat grup/ pe echipe,evaluare orală şi
Elemente grafice -observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, scrisă
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi
diferenţe între suporturi de lectură variate –
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport cu
textul
-exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
primăvara?”
-confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în
care se vor folosi limbaje neconvenţionale
-identificarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
unui sunet/ unei silabe
-rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete
stabilite anterior
IX LUMEA CĂRŢII MEM Numere 1. Drumul cărţii – numărul şi 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale:
cifra 6; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
2. La bibliotecă – numărul şi 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator jetoane, numărătoare, riglete,
cifra 6; 4.2 sau ale altor resurse digitale; cărţi
3. În lumea poveştilor – - reprezentarea numerelor cu ajutorul b.procedurale:
numărul şi cifra 7; unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau conversaţia,explicaţia,
4. Să ocrotim pădurea, semne (cerculeţe, linii etc.); demonstraţia,
reciclând hârtia – numărul - citirea numerelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
şi cifra 7. - scrierea numerelor; prin descoperire,
103
CLASA PREGATITOARE
dat de numere;
date;
mai mic decât 10;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din
poveşti;
AUTOCUNOAŞT DP Trăsături fizice 1.1 - Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ERE ŞI Autocunoaştere fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, rechizite
ATITUDINE şi stil de viaţă înălţimea, greutatea) b. procedurale: : conversaţia
POZITIVĂ FAŢĂ sănătos - desenarea conturului corpului în mărime euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI FAŢĂ naturală, colorarea conturului astfel încât să independentă, problematizarea,
DE CEILALŢI semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, simularea, joc de rol, joc didactic
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea c. forme de organizare a
produselor colectivului: activitate frontală,
grup/ pe perechi
AVAP Confecţii şi 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Jucării 2.3 -confectionarea cărticelei folosind tehnici simple de vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Colaj 2.5 îndoire a hârtiei; lipici, carioca, creioane oloratem
-realizarea unei compoziţii libere, spontane sub frunze şi flori presate, hârtie
1. Cărticica mea-
LUMEA CĂRŢII forma unui colaj cu îmbinarea materialelor din reciclabilă, lipici.
confecţionare
natură cu cele reciclabile; b. procedurale: conversaţia,
2. Tablou de toamnă – o filă
-formularea de întrebări Şi răspunsuri despre explicaţia, demonstraţia,
din jurnalul meu -colaj
utilitatea Şi aspectul obiectului confecţionat. observaţia, exerciţiul.
IX colectivului: activitate frontală,
MM Mişcare pe Jocuri muzicale- 1.4 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
104
CLASA PREGATITOARE
muzică 2.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
3.3 uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
- implicarea activă şi dirijată în receptarea exerciţiul, jocul
cântecelor c. forme de organizare a
-exersarea asimilării integrale a cântecului –sau pe colectivului:
se despart
personaje)
bancă etc.)
cântecelor
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn
-Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment
incipient)
audiată - Exemple de audiţii: W.A.Mozart –„Mica
serenadă”
Chițibuș
X ROMÂNIA, ŢARA CLR Comunicare orală 1. Indicarea de imagini - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ 5 a. materiale: : caiet, fişe de
MEA! (ascultare, reprezentând obiecte din 1.1 se termină cu un anumit sunet lucru,imagini cu diverse obiecte
vorbire, mediul familiar, 1.2 - sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din din mediul familial
interacţiune) după diferite criterii (sunet 1.3 mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare iniţial/final, silabă) 2.2 final, număr de silabe etc.) explicaţia, demonstraţia,
Elemente de 2. Formularea de 2.3 - desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru exerciţiul, problematizarea,
construcţie a răspunsuri ce presupun 2.4 copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială învăţarea prin descoperire,
105
CLASA PREGATITOARE
comunicării alegere duală/ multiplă 3.1 sau finală) sunetul specificat munca independentă, jocul
3. Recunoaşterea unui 3.2 -recunoaşterea unui obiect, prin formularea de c. forme de organizare a
obiect, prin formularea de 3.3 întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de colectivului: frontală, activitate
întrebări despre 4.1 tipul:,,Cine conduce institu’ia?’’etc individuală, în grup/ pe
caracteristicile acestuia 4.2 - jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte echipe,evaluare orală şi scrisă
ROMÂNIA, ŢARA 4. Exersarea musculaturii şi denumirea acestora
MEA! fine a mâinii şi a coordonării - răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi
mişcărilor ( prin colorare, „citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului
haşurare, trasare peste linia didactic
punctată) -formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
Elemente grafice duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este
reprezentată o casă de locuit sau o instituţie?’’
-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a
coordonării mişcărilor ( prin colorare, haşurare,
trasare peste linia punctată)
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite
în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I -
X informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de
pietoni, semafor etc
MEM Numere 1.Locuinţa mea – numărul 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale:
şi cifra 8; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
2. Localitatea, domiciliul – 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator jetoane, numărătoare, riglete,
numărul şi cifra 8; 3.2 sau ale altor resurse digitale; imagini cu instituţii
3. Instituţii din localitate – - reprezentarea numerelor cu ajutorul b.procedurale:
numărul şi cifra 9; unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau conversaţia,explicaţia,
4. 1 Decembrie – Ziua semne (cerculeţe, linii etc.); demonstraţia,
României – numărul şi cifra - citirea numerelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
9; - scrierea numerelor; prin descoperire,
dat de numere;
106
CLASA PREGATITOARE
date;
mai mic decât 10;
- realizarea unor desene având ca tematică
locuinţa, camera proprie;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat
şi prietenos în cadrul clasei;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să
prezinte norme de comportare civilizată;
- realizarea unor postere referitoare la regulile de
igienă colectivă;
COMUNICARE DP Dezvoltare Reguli de comunicare în - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ emoţională şi activitatea şcolară la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate rechizite
EFICIENTĂ socială de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, b. procedurale: : conversaţia
respectăm programul şcolar euristică, exerciţiul, muncă
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da independentă, problematizarea,
(comunicare eficientă)/ Nu (comunicare simularea, joc de rol, joc didactic
grup/ pe perechi
AVAP Pictură 1. Tricolorul-confecţionare 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi (pensulaţie, pliere, lipire) 1.3 -expunerea, observarea, analiza unor lucrări vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 2. CovoraŞul tradiţional 2.3 valoroase ale culturii româneŞti acuarelă, pensulă, lipici, beţişor,
(bobinare, răsucire) 2.4 tradiţionale(observarea portului popular, a fire de lână, beţe de chibrit, filme
2.5 drapelului); documentar despre ziua
ROMÂNIA, ŢARA -vizionarea unor filme documentare; naţională.
MEA! -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de b. procedurale: conversaţia,
îndoire a hârtiei; explicaţia, demonstraţia,
-rasucirea Şi bobinarea firelor textile; observaţia, exerciţiul,
107
CLASA PREGATITOARE
-decorarea sălii de clasă cu steguleţele obţinute. problematizarea.
X activitate individuală.
MM Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau 2 a. materiale:
Evaluare 3.1 scurte, emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.2 cunoscute b. procedurale: conversaţia,
-exersarea mişcării spontane pe cântec explicaţia, demonstraţia,
organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată exerciţiul, jocul
-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin c. forme de organizare a
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe colectivului:
vârfuri etc.) frontală, individuală, evaluare
orală
XI IARNA CLR Comunicare orală 1.Memorizare. Completare 1.1 - formularea unor răspunsuri la întrebări despre 5 a. materiale: caiet, fişe de
(ascultare, de ghicitori după desene 1.2 conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 2. Dialoguri în diferite 1.3 - formulare de răspunsuri la ghicitori ghicitori,planşe-formule specifice
interacţiune) contexte 2.1 -decodificarea mesajului încifrat în ghicitori în situaţii concrete:invitaţie, urare,
Scriere/ redactare 3. Numirea personajelor şi 2.2 - numirea personajului/ personajelor dintr-un prezentare, solicitare
Elemente de oferirea de răspunsuri 2.3 fragment de poveste audiat b. procedurale: conversaţia,
construcţie a referitoare la textul audiat 2.4 - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de explicaţia, demonstraţia,
comunicării 4.Utilizarea formulelor 4.1 informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” exerciţiul, problematizarea,
specifice unor situaţii 3.3 -simularea unor situaţii care presupun verbalizarea învăţarea prin descoperire,
concrete 3.4 unor trăiri diferite munca independentă, jocul
(invitaţie, urare, - recitarea unor poezii, cu reproducerea intonaţiei c. forme de organizare a
prezentarea unor scuze) interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.) colectivului: frontală, activitate
Utilizarea şi interpretarea -sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii individuală, în grup/ pe
tonului folosit în vederea concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor echipe,evaluare orală şi scrisă
exprimării unor emoţii scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri,
variate sentimente etc.
Elemente grafice - reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
- exersarea unor formule de salut, de adresare,
prezentare şi solicitare, adecvate contextului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate,
pe teme de interes
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare
108
CLASA PREGATITOARE
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune
şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile
vorbitoare” etc.
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
XI IARNA MEM Ştiinţele 1.Fenomene în anotimpul 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale:
Pământului - iarna – numărul 10; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
Numere 2. Jocurile copiilor iarna – 1.3 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator jetoane, numărătoare, riglete,
numărul 10; 1.4 sau ale altor resurse digitale; imagini
3. Transformările apei în 3.1 - reprezentarea numerelor cu ajutorul b.procedurale:
natură – numerele naturale unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau conversaţia,explicaţia,
în concentrul 0 – 10; semne (cerculeţe, linii etc.); demonstraţia,
4.Moş Nicolae – numerele - citirea numerelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
naturale în concentrul 0 – - scrierea numerelor; prin descoperire,
10. - numărarea înainte şi înapoi; problematizarea, munca
dat de numere;
date;
- ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător;
- completarea unor serii numerice;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
în situaţia în care se dau două numere;
109
CLASA PREGATITOARE
mai mic decât 10;
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
funcţie de caracteristicile specifice observate
XI COMUNICARE DP Dezvoltare Reguli de comunicare în 2.2 - exerciţii de identificare a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ emoţională şi activitatea şcolară în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea rechizite
EFICIENTĂ socială rândului; completarea răspunsurilor colegilor b. procedurale: : conversaţia
după ce aceştia au încheiat; exprimarea euristică, exerciţiul, muncă
opinieipersonale; criticarea ideii, nu a colegului independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic
grup/ pe perechi
Desen 1.3 -mototolirea hârtiei pentru umplerea conturului; vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Colaj 2.3 -observarea modului diferit de ilustrare a acuarele, pensulă, pastă de dinţi,
2.4 temei,,Iarna’’; hârtie creponată, lipici, foarfecă,
1. Bucuriile iernii-colaj
-realizarea cizmuliţei ca obiect decorativ. perforator, şnur, creioane
2. Cizmuliţa cu surprize-
colorate.
confecţionare
b. procedurale: conversaţia,
(decupare, perforare,
IARNA explicaţia, demonstraţia,
Şnuruire, desen)
MM Elemente de 1.Melodia 1.1 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Genuri muzicale: colinde 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
XI muzical 2. Melodia 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
Audiție: Zorile-s dalbe - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
110
CLASA PREGATITOARE
cântecelor
Cântec: Steaua
Cântec: Zorile-s dalbe
CLR Comunicare orală 1. Discriminarea textului de 1.1 -realizarea unui desen pentru a indica despre ce 5 a. materiale: caiet, fişe de
(ascultare, imagini sau de alte 1.2 este vorba în mesaj lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, simboluri 1.3 - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce planşe-cuvinte formate din1-2
interacţiune) 2. Iniţierea şi menţinerea 2.1 este vorba (în acest fragment de poveste)? silabe, modele de felicitări pentru
TRADIŢII ŞI Scriere/ redactare unei discuţii pe o temă de 2.2 -punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate Crăciun, modele de poveşti
OBICEIURI DE Elemente de interes 2.3 din 1-2 silabe cu imagini potrivite ilustrate
IARNĂ construcţie a Punerea în corespondenţă 2.4 - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate b. procedurale: conversaţia,
comunicării a unor cuvinte formate din 4.1 de colegi, pe teme de interes pentru copii explicaţia, demonstraţia,
XII 1-2 silabe cu imagini 3.3 - prezentarea unor evenimente semnificative din exerciţiul, problematizarea,
potrivite 3.4 viaţa proprie învăţarea prin descoperire,
3. Crearea unei poveşti prin - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de munca independentă, jocul
desen tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. c. forme de organizare a
4. Crearea unei felicitări de (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care colectivului: frontală, activitate
Crăciun trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 individuală, în grup/ pe
Elemente grafice Martie”) echipe,evaluare orală şi scrisă
-decorarea şi completarea după model, cu litere de
tipar, a unor enunţuri scurte din cuprinsul unei
felicitări
MEM Numere 1.Colindul – recapitulare; 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale:
2.Moş Crăciun – 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
recapitulare; 1.3 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator jetoane, numărătoare, riglete
3.Capra şi steaua – 1.4 sau ale altor resurse digitale; b.procedurale:
recapitulare; - reprezentarea numerelor cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
4.Sorcova – recapitulare. unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau demonstraţia,
semne (cerculeţe, linii etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- citirea numerelor; prin descoperire,
- scrierea numerelor; problematizarea, munca
111
CLASA PREGATITOARE
- numărarea înainte şi înapoi; independentă
- explorarea mediului înconjurător pentru a c.forme de organizare a
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; colectivului:
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate frontală, activitate
legume, fructe, etc. după numărul unor individuală
elemente specifice; activitate în grup
dat de numere;
date;
descrescător;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
în situaţia în care se dau două numere;
mai mic decât 10;
XII COMUNICARE DP Dezvoltare Comunicarea cu colegii şi 2.2 - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ emoţională şi cadrul didactic pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică: rechizite
EFICIENTĂ socială se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, b. procedurale: conversatia
mulţumesc)se întrerup, se lovesc, se împing etc. euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
grup/ pe perechi
AVAP Confecţii şi 1. Ornamente pentru brad – 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
TRADIŢII ŞI jucării globuleţul, clopoţelul 2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici vizuale şi abilităţi practice, şablon,
XII OBICEIURI DE (decupare, lipire, rupere, 2.4 diverse(decupare, tăiere, mototolire, răsucire, foarfecă, lipici, creioane colorate,
112
CLASA PREGATITOARE
IARNĂ 2.5 îndoire a hârtiei); hârtie creponată, folie aluminiu,
-realizarea obiectelor finite; foarfecă, aţă, sârmă, băţ.
-formularea de întrebări Şi răspunsuri cu privire la b. procedurale: conversaţia,
mototolire)
TRADIŢII ŞI utilitatea obiectelor obţinute. explicaţia, demonstraţia,
2. Sorcova (tăiere, rulare,
OBICEIURI DE observaţia, exerciţiul.
mototolire, răsucire)
IARNĂ c. forme de organizare a
MM Elemente de 1.Melodia 1.1 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Genuri muzicale: colinde 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
XII muzical 2.Cântarea cu 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
acompaniament de jucării - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
muzicale realizat de copii emise tare sau încet de obiecte exerciţiul, jocul
cântecelor
Cântec: Sorcova
CLR Comunicare orală 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului a 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, 1. Sunetul a. Literele a şi A 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă a/A, imagini diverse,
vorbire, Identificarea, dintr-un şir, a 1.3 imagini imagini din poveşti
interacţiune) cuvintelor care încep/se 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor aşi A b. procedurale: conversaţia,
Citire/ lectură termină cu sunetul a 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor a şi A explicaţia, demonstraţia,
Scriere/ redactare 2. Sunetul a. Literele a şi A 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se exerciţiul, problematizarea,
Elemente de Selectarea unei imagini 2.3 aude sunetul a învăţarea prin descoperire,
construcţie a dintr-un set pentru a indica 4.1 -oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri munca independentă, jocul
comunicării despre ce este vorba în 4.2 scurte care vizează diverse informaţii din text – c. forme de organizare a
JOCURI ŞI mesaj Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect colectivului: frontală, activitate
JUCĂRII 3. Sunetul a. Literele a şi A în care se petrece acţiunea individuală, în grup/ pe echipe,
Oferirea de răspunsuri -selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica evaluare orală şi scrisă
scurte referitoare la despre ce este vorba în mesaj
fragmente din poveste - realizarea unui desen pentru a indica despre ce
4. Sunetul a. Literele a şi A este vorba în mesaj
113
CLASA PREGATITOARE
Aprecierea ca adevărate - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
sau false a unor enunţuri este vorba (în acest fragment de poveste)?”
scurte care testează - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
XIII înţelegerea globală a scurte care testează înţelegerea textului audiat
textului - formularea unor răspunsuri la întrebări despre
Elemente grafice conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
MEM Numere 1.Jucăriile şi vârsta- 1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale:
Adunarea cu 1; 1.5 -folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, numărătoare,
2.Jocurile şi vârsta- adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul riglete, planşe, jetoane, jucării
Adunarea cu 1; obiectelor;
3.Jocuri sportive- Scăderea - crearea unor probleme simple după imagini date; b.procedurale:
cu 1; - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind conversaţia,explicaţia,
4. Cum îmi place să mă joc- de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ demonstraţia,
Scăderea cu 1. acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire,
problematizarea, munca
independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
individuală
activitate în grup
COMUNICARE DP Dezvoltare Comunicarea cu cadrele 2.2 - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ emoţională şi didactice la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate rechizite
EFICIENTĂ socială de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, b. procedurale: conversatia
respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne euristică, exerciţiul, muncă
solicită sprijinul, adresăm întrebări etc. independentă, problematizarea,
grup/ pe perechi
AVAP Pictură 1. Moş Crăciun- 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi confecţionare 2.2 -realizarea compoziţiei folosind pensulaţia: vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării (pensulaţie, decupare, 2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple acuarele, pensulă, foarfecă, lipici,
asamblare, lipire) 2.5 (decupare, asamblare a hârtiei); rolă de carton, creioane colorate.
2. Puzzle (colorare, -participarea la o expoziţie cu tema ,,Crăciunul’’. b. procedurale: conversaţia,
decupare, asamblare) explicaţia, demonstraţia,
114
CLASA PREGATITOARE
MM Cântare 1.Melodia 1.4 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
instrumentală Genuri muzicale: folclorul 2.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
XIII JOCURI ŞI copiilor 2.2 distincte b. procedurale: conversaţia,
JUCĂRII 2. Melodia 3.3 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
Genuri muzicale: folclorul emise tare sau încet de obiecte exerciţiul, jocul
copiilor cunoscute c. forme de organizare a
cântecelor
Cântec:Ariciul
Cântec: Lună nouă
CLR Comunicare orală 1. Sunetul m. Literele m şi 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului m 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, M 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă a/A, imagini diverse,
XIV CU CE vorbire, Identificarea, dintr-un şir, a 1.3 imagini imagini din poveşti, planşă m/M
CIRCULĂM? interacţiune) cuvintelor care încep/se 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor m şi M b. procedurale: conversaţia,
Citire/ lectură termină cu sunetul m 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor m şi M explicaţia, demonstraţia,
Scriere/ redactare 2. Sunetul m. Literele m şi 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se exerciţiul, problematizarea,
Elemente de M 2.3 aude sunetul m învăţarea prin descoperire,
construcţie a Formularea de răspunsuri 4.1 -exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr- munca independentă, jocul
comunicării la întrebări despre 4.2 un cuvânt c. forme de organizare a
conţinutul unui text --exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului i colectivului: frontală, activitate
3. Sunetul i. Literele i şi I înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de individuală, în grup/ pe
Identificarea, dintr-un şir, a imagini echipe,evaluare orală şi scrisă
cuvintelor care încep/se -exerciţii de recunoaştere a literelor i şi I
termină cu sunetul i -exerciţii de scriere după contur a literelor i şi I
4. Sunetul i. Literele i şi I -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
Repovestirea unei secvenţe aude sunetul i
preferate, dintr-un text -exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr-
XIV CU CE audiat un cuvânt
115
CLASA PREGATITOARE
CIRCULĂM? -formularea de răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui text audiat
-repovestirea unor secvenţe preferate
-numirea personajelor din textul audiat
MEM Numere 1. Mijloace de transport 1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale:
terestru- Adunarea cu 2; 1.5 -folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, numărătoare,
2. Mijloace de transport adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul riglete, planşe, jetoane, machete
subteran -Adunarea cu 2; obiectelor; b.procedurale:
3. Mijloace de transport -crearea unor probleme simple după imagini date; conversaţia,
aerian- Scăderea cu 2; - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind explicaţia, demonstraţia,
4. Mijloace de transport de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
naval –Scăderea cu 2 în acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; prin descoperire,
concentrul; problematizarea, munca
independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
individuală
activitate în grup
XIV IGIENA DP Autocunoaştere Obiecte de igienă personală 1.2 - jocuri de identificare a obiectelor de igienă 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PERSONALĂ şi stil de viaţă personală şi explicarea modului de folosire a rechizite
sănătos acestora b. procedurale: conversaţia
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă euristică, exerciţiul, muncă
personală independentă, problematizarea,
- vizionarea unor filme scurte despre igiena simularea, joc de rol, joc didactic
personală c. forme de organizare a
grup/ pe perechi
MIJLOACE DE AVAP Desen 1. Avionul (origami) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
TRANSPORT 2. Trenuleţul distractiv 2.2 -realizarea decorării trenuleţului, prin haşurare, vizuale şi abilităţi practice, şablon,
(haŞurare) folosind culori şi poziţii ale liniilor la alegere. creioane colorate, carioce,
XIV markere, stilou, creion.
explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul
116
CLASA PREGATITOARE
activitate individuală;
MM Elemente de 1.Melodia 1.1 --jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Genuri muzicale: folclorul 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical copiilor-colinde 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
2. Melodia - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
Genuri muzicale: Jocuri din emise tare sau încet de obiecte exerciţiul, jocul
folclorul copiilor (Trenul) cunoscute c. forme de organizare a
XIV CU CE sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: frontală, individuală, evaluare
CIRCULĂM? ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală
cântecelor
Colinde
Trenul
MESERII CLR Comunicare orală 1. Sunetul r. Literele r şi R 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului r 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă r/R, imagini diverse,
XV vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini cântece cu onomatopee,
interacţiune) termină cu sunetul r 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor r şi R numărători ritmate
Citire/ lectură 2. Sunetul r. Literele r şi R 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor r şi R b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare Rostirea cuvintelor pe 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se explicaţia, demonstraţia,
Elemente de silabe, în jocuri, cântece 2.3 aude sunetul r exerciţiul, problematizarea,
construcţie a sau numărători ritmate; 4.1 -exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr- învăţarea prin descoperire,
comunicării cântece cu onomatopee 4.2 un cuvânt munca independentă, jocul
3. Sunetul r. Literele r şi R -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ c. forme de organizare a
Numărarea cuvintelor dintr- -exerciţii de scriere a literelor r, R colectivului: frontală, activitate
un enunţ individuală, în grup/ pe
4. Sunetul r. Literele r şi R. echipe,evaluare orală şi scrisă
Joc de rol: Ce vreau să
devin?
MEM Numere 1. Agricultură, industrie, 1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale:
comerţ-Rezolvarea de 1.5 - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, planşe,
probleme cu operaţii de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul jetoane, numărătoare, riglete,
adunare; obiectelor; imagini
2. Arte (muzică, pictură, - crearea unor probleme simple după imagini date; b.procedurale:
117
CLASA PREGATITOARE
sculptură, dans, actorie)- - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind conversaţia,explicaţia,
Rezolvarea de probleme cu de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ demonstraţia,
operaţii de adunare; acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
3.Intelectuali-Rezolvarea de prin descoperire,
probleme cu operaţii de problematizarea, munca
scădere; independentă
4. Alte meserii-Rezolvarea c.forme de organizare a
de probleme cu operaţii de colectivului:
scădere. activitate frontală, activitate
individuală
DP Autocunoaştere Activităţi zilnice de igienă 1.2 - activităţi practice de exersare a acţiunilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
şi stil de viaţă personală denîmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, rechizite
sănătos spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după b. procedurale: conversaţia
utilizarea toaletei, euristică, exerciţiul, muncă
IGIENA
XV ordonareahainelor,aranjarea/împachetarea independentă, problematizarea,
PERSONALĂ
hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în simularea, joc de rol, joc didactic
vederea dezvoltări independenţei faţă de adult c. forme de organizare a
MESERII AVAP Desen 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj 1.2 -descrierea materialelor de lucru folosind drept vizuale şi abilităţi practice, şablon,
1.3 criteriu proprietăţile acestora(plastilina); plastilină, planşetă modelaj,
2.4 -expunerea ,observarea şi analiza unor canafas sau altă pânză, foarfecă,
1. Astăzi sunt cofetar! lucrări(costume tradiţionale româneşti); ac, aţă colorată, carioca, lucrări
(modelare) -confecţionarea unui obiect simplu, prin croire şi cu imaginea unor costume
2. CroitoraŞul priceput coasere; tradiţionale.
(croire, coasere, decorare, -modelarea plastilinei –formularea de întrebări b. procedurale: conversaţia,
lipire) simple şi răspunsuri despre cele observate. explicaţia, demonstraţia,
MM Elemente de 1.Jocuri muzicale 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj 2. Audiție 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
118
CLASA PREGATITOARE
cântecelor
Joc muzical: Tâmplarul
Audiție:Eu sunt numai un copilaș
XVI PE STRADĂ CLR Comunicare orală 1. Sunetul o. Literele o şi O 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului o 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă o/O, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini planşe cu exemple de propoziţii
interacţiune) termină cu sunetul o 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor o şi O enunţiative, exclamative, planşă
Citire/ lectură Propoziţia enunţiativă 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor o şi O s/S
Scriere/ redactare 2. Sunetul o. Literele o şi O 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se b. procedurale: conversaţia,
Elemente de Sortarea imaginilor după 2.3 aude sunetul o explicaţia, demonstraţia,
construcţie a anumite criterii (sunet 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului s exerciţiul, problematizarea,
comunicării iniţial/final; număr de silabe) 4.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de învăţarea prin descoperire,
3. Sunetul s. Literele s şi S imagini munca independentă, jocul
Identificarea, dintr-un şir, a -exerciţii de recunoaştere a literelor s şi S c. forme de organizare a
cuvintelor care încep/se -exerciţii de scriere după contur a literelor s şi S colectivului: frontală, activitate
termină cu sunetul s -desenarea unor obiecte în a căror denumire se individuală, în grup/ pe
Propoziţia exclamativă aude sunetul s echipe,evaluare orală şi scrisă
4. Sunetul s. Literele s şi S -exerciţii de scriere a literelor o, O, s, S
Desenarea unor - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/
obiecte/fiinţe cu relevanţă se termină cu sunetul studiat
pentru copii a căror - sortarea imaginilor care reprezentă obiecte din
denumire conţine mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/
(în poziţie iniţială/finală) final, număr de silabe etc.)
sunetul specificat - desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială
sau finală) sunetul specificat
XVI PE STRADĂ -discuţii despre reguli de circulaţie, mijloace de
transport
MEM Numere 1.Semaforul-Rezolvarea de 1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale:
probleme cu operaţii de 1.5 - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, planşe,
adunare cu 1-2 unităţi; 5.2 adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul jetoane, numărătoare, riglete,
119
CLASA PREGATITOARE
2. Semne de circulaţie- obiectelor; semne de circulaţie
Rezolvarea de probleme cu - crearea unor probleme simple după imagini date; b.procedurale:
operaţii de adunare cu 1-2 - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind conversaţia,explicaţia,
unităţi; de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ demonstraţia,
3. Reguli de circulaţie- acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
Rezolvarea de probleme cu - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare prin descoperire,
operaţii de scădere cu 1-2 sau scădere cu 1-2 unităţi (ex.: „La cumpărături”, problematizarea, munca
unităţi; „În parc” etc.) independentă
4. Preţuieşte viaţa!- - rezolvarea de probleme în care numerele sunt c.forme de organizare a
Rezolvarea de probleme cu date obiectual sau figurate prin semne simple: colectivului:
operaţii de scădere cu 1-2 puncte, cerculeţe, linii etc. activitate frontală, activitate
unităţi. - identificarea situaţiilor contextuale care impun individuală
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: activitate în grup
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare;
- folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme;
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date;
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării
unei probleme;
DP Autocunoaştere Obiecte şi activităţi zilnice 1.2 - exercitii de reprezentare grafică a unor obiecte, 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
şi stil de viaţă de igienă personală activităţi şi reguli simple de igienă personală rechizite
sănătos b. procedurale: : conversaţia
XVI euristică, exerciţiul, muncă
IGIENA independentă, problematizarea,
PERSONALĂ simularea, joc de rol, joc didactic
grup/ pe perechi
AVAP Colaj Pe stradă-colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
1.2 -descrierea materialelor folosite; vizuale şi abilităţi practice, şablon,
1.3 -explorarea unor situaţii concrete (Cum acuarele, pensulă, foarfecă, lipici,
PE STRADĂ 2.3 traversăm),pentru a identifica corectitudinea planşe sau imagini cu situaţii de
situaţiei create, a culorilor folosite; traversare a străzii.
-realizarea lucrării respectând cerinţele. b. procedurale: conversaţia,
120
CLASA PREGATITOARE
MM 1.Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
2.Jocuri 3.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
3.2 distincte b. procedurale: conversaţia,
- exersarea mişcării spontane pe cântec explicaţia, demonstraţia,
- desenarea unor imagini sugerate de textele exerciţiul, jocul
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează colectivului:
mişcarea liberă, spontană frontală, individuală, evaluare
orală
CLR Comunicare orală 1. Formularea de enunţuri. 1.1 - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Sunetul, silaba, cuvântul 1.2 tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de imagini din poveşti
XVII EVALUARE vorbire, 2. Identificarea poveştilor şi 1.3 jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) b. procedurale: conversaţia,
SUMATIVĂ interacţiune) personajelor. Învăţături 1.4 - asocierea unor litere şi sunete explicaţia,, exerciţiul, munca
Citire/ lectură 3. Litere şi sunete 2.1 - punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate independentă,
Scriere/ redactare 4. Realizarea unei lucrări 2.2 din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând c. forme de organizare a
Elemente de decorative 2.3 obiecte din universul apropiat colectivului: frontală, activitate
construcţie a 3.1 - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi individuală, în grup/ pe
comunicării 4.1 desenate echipe,evaluare orală şi scrisă
4.2 - prezentarea unor albume personale cu fotografii
sau imagini
- formularea unor enunţuri despre anumite obiecte
reprezentate în imagini
numirea personajului/ personajelor dintr-un
fragment de poveste audiat
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
-decorarea unei imagini folosind toate semnele
grafice învăţate
MEM 1.4 - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de 4 a.materiale: fişe de evaluare,
1.5 obiecte având drept cardinal un număr de elemente jetoane, numărătoare, riglete
5.1 mai mic decât 10; b.procedurale:
5.2 - numărare cu pas dat din 2 în 2, din 3 în 3, cu conversaţia,explicaţia,
suport intuitiv; demonstraţia,
121
CLASA PREGATITOARE
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
crescător şi descrescător; prin descoperire,
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit problematizarea, munca
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, independentă
utilitate, naturale/prelucrate etc.); c.forme de organizare a
XVII EVALUARE - rezolvarea de probleme în care numerele sunt colectivului:
SUMATIVĂ dateobiectual sau figurate prin semne simple: activitate frontală, activitate
puncte, cerculeţe, linii etc. individuală
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini (probă orală, probă scrisă)
date;
DP 1.1 jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
1.2 enumerării trăsăturilor fizice relevante rechizite
2.2 - ghicitori, poezii, cântece despre obiecte deigienă b. procedurale: conversaţia
2.3 personală euristică, exerciţiul, muncă
3.1 -formule de politeţe independentă, problematizarea,
activitate individuală (probă orală
Şi scrisă).
Colaj 2.2 -realizarea unor compoziţii individuale folosind vizuale şi abilităţi practice,
culori şi tehnici la alegere . acuarele, pensulă, creioane
colorate, carioca, hârtie de
diverse tipuri, aţă de diverse tipuri
Compoziţie liberă-colaj
şi culori, lipici, foarfeca, e.t.c.
explicaţia, exerciţiul.
colectivului:activitate individuală.
MM Evaluare 1.Evaluarea cantecelor 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor 2 a. materiale:
sumativă învățate 2.2 însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele casetofon, cd-uri, laptopul,
2.Jocuri muzicale 3.1 - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale b. procedurale: conversaţia,
3.4 (tobe, lemne etc.) explicaţia, demonstraţia,
-organizarea unor jocuri inspirate de muzica exerciţiul,jocul
audiată c. forme de organizare a
-crearea spontană a unor combinaţii ritmice de colectivului:
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare frontală, individuală, evaluare
122
CLASA PREGATITOARE
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în orală
aprecierea lor
EVALUARE CLR Comunicare orală 1. Poziţia sunetelor în 1.1 -formulare de enunţuri pe baza unor ilustraţii 5 a. materiale: caiet, fişe de
INIŢIALĂ (ascultare, cuvinte 1.2 -recunoaşterea literelor studiate lucru,planşe cu literele învăţate,
vorbire, 2. Formularea de enunţuri. 1.3 -identificarea scrierii corecte a unui cuvânt sugerat imagini cu diverse obiecte
interacţiune) Sunetul. Silaba. Cuvântul 1.4 de o imagine b. procedurale: conversaţia,
Citire/ lectură 3. Personaje din poveşti 2.1 - scrierea explicaţia,, exerciţiul, munca
Scriere/ redactare 4. Identificarea sunetelor şi 2.2 elementelor graficecare intră în componenţa independentă
Elemente de literelor. Realizarea 2.3 literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, c. forme de organizare a
XVIII construcţie a corespondenţei. 3.1 bucle, semiovale, ovale, noduleţe colectivului: frontală, activitate
comunicării 4.1 -desenarea literelor de tipar individuală, în grup/ pe
4.2 -numirea personajului/ personajelor dintr-un echipe,evaluare orală şi scrisă
fragment de poveste audiat
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
-exerciţii de sesizare a poziţiei unui sunet în
pronunţarea unui cuvânt
-recunoaşterea literelor studiate
MEM 1.4 - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de 4 a.materiale:
1.5 obiecte având drept cardinal un număr de elemente b.procedurale:
5.1 mai mic decât 10; conversaţia,explicaţia,
5.2 - numărare cu pas dat din 2 în 2, din 3 în 3, cu demonstraţia,
suport intuitiv; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- numărare cu pas indicat prin desen sau prin descoperire,
obiecte, crescător şi descrescător; problematizarea, munca
- gruparea obiectelor/corpurilor după un independentă
anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, c.forme de organizare a
gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.); colectivului:
- rezolvarea de probleme în care numerele activitate frontală, activitate
sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: individuală
puncte, cerculeţe, linii etc. (probă orală, probă scrisă)
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în
imagini date;
DP 1.1 -harta regulilor ce trebuie urmată la şcoală 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
1.2 -reguli de comunicare eficientă rechizite
2.2 b. procedurale: conversaţia
123
CLASA PREGATITOARE
2.3 euristică, exerciţiul, muncă
3.1 independentă, problematizarea,
Şi scrisă).
AVAP 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Modelaj 1. Băiatul şi fata (modelare) 1.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Confecţii şi 2. Căsuţa piticilor- 2.3 (decupare, asamblare a hârtiei); plastilină, planşetă de lucru,
jucării confecţionare 2.4 --modelarea plastilinei –formularea de întrebări foarfecă, lipici, film animat.
XVIII (decupare, asamblare, simple şi răspunsuri despre cele observate; b. procedurale: conversaţia,
COPILĂRIA
lipire) -vizionarea unui film animat despre pitici şi căsuţele explicaţia, demonstraţia,
acestora(Ştrumfii). observaţia, exerciţiul.
MM Cântarea vocală 1. Cântarea în colectiv 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor 2 a. materiale:
(cântece din semestrul I) 2.2 însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele casetofon, cd-uri, laptopul,
2. Audiție-Jocuri populare: 3.1 - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale b. procedurale: conversaţia,
Hora 3.4 (tobe, lemne etc.) explicaţia, demonstraţia,
-organizarea unor jocuri inspirate de muzica exerciţiul, jocul
audiată c. forme de organizare a
XVIII EVALUARE -crearea spontană a unor combinaţii ritmice de colectivului:
INIŢIALĂ silabe onomatopeice, însoţite de mişcare frontală, individuală, evaluare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în orală
aprecierea lor
Audiție-Jocuri populare: Hora
CLR Comunicare orală 1. Sunetul t. Literele t şi T 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului t 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă t/T, imagini diverse, planşe
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini cu exemple de propoziţii
interacţiune) termină cu sunetul t 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor t şi T enunţiative, exclamative,
Citire/ lectură Audierea unei poveşti 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor t şi T interogative planşă n/N
Scriere/ redactare 2. Sunetul t. Literele t şi T. 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se b. procedurale: conversaţia,
Elemente de Propoziţia interogativă. 2.3 aude sunetul t explicaţia, demonstraţia,
124
CLASA PREGATITOARE
construcţie a Formularea de răspunsuri 3.1 -exerciţii de scriere a literelor t, T, n, N exerciţiul, problematizarea,
XIX ANOTIMPURI comunicării la ghicitori 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului n învăţarea prin descoperire,
3. Sunetul n. Literele n şi N. 4.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de munca independentă, jocul
Lectură după una sau mai imagini c. forme de organizare a
multe ilustraţii/benzi -exerciţii de recunoaştere a literelor n şi N colectivului: frontală, activitate
desenate -exerciţii de scriere după contur a literelor n şi N individuală, în grup/ pe
4. Sunetul n. Literele n şi -desenarea unor obiecte în a căror denumire se echipe,evaluare orală şi scrisă
N. aude sunetul n
Formularea descrierii -selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a
elementare a unor activităţi indica despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce
este vorba în mesaj
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
scurte care testează înţelegerea textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi
manifestarea reacţiilor corespunzătoare
XIX ANOTIMPURI - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
MEM Numere 1. Toamna-Adunarea în 1.4 - adăugarea de elemente dintr-o mulţime de 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
concentrul 0-10 cu 1-5 1.5 obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea planşe, jetoane, numărătoare,
unităţi prin numărare. obiectelor; riglete, imagini
2. Iarna-Adunarea în - rezolvarea de exerciţii de adunare 1-5 unităţi în
concentrul 0-10 cu 1-5 concentrul 0-10 şi verificarea operaţiilor efectuate b.procedurale:
unităţi prin numărare. prin numărare de obiecte/prin desene; conversaţia,explicaţia,
3.Toamna-iarna - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de demonstraţia,
(fenomene)- Adunarea în adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
concentrul 0-10 cu 1-5 obiectelor; prin descoperire,
unităţi prin numărare. - numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, problematizarea, munca
4.Toamna-iarna (activităţile crescător şi descrescător independentă
125
CLASA PREGATITOARE
oamenilor)- Adunări c.forme de organizare a
repetate în concentrul 0-10. colectivului:
individuală
activitate în grup
DP Aspecte specifice Tehnici simple care sprijină 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ale organizării învăţarea învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
învăţării şi materialelor, concentrarea asupra b. procedurale: conversaţia
pregătirii pentru rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de euristică, exerciţiul, muncă
viaţă la şcolarul perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc. independentă, problematizarea,
mic - organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu simularea, joc de rol, joc didactic
activităţile zilnice şi săptămânale c. forme de organizare a
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, colectivului: activitate frontală,
elemente grafice artistice activitate individuală, activitate în
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la grup/ pe perechi
ABILITĂŢI ŞI
şcoală?”
ATITUDINI DE
- desenarea momentelor specifice unei zile
ÎNVĂŢARE
obişnuite de şcoală
- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă
(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,
inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria
profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,
cabinet stomatologic etc.)
ANOTIMPURI AVAP Pictură 1. Crizanteme (pensulaţie, 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
linie, culori calde) 1.2 -precizarea culorilor ce vor fi folosite; vizuale şi abilităţi practice, şablon
2. Iarna ( pensulaţie, linie, 1.3 -recunoaşterea diferitelor tipuri de linii, puncte, în acuarele, pensulă, alte lucrări
punct- culori reci) 2.2 mediul familiar şi aplicarea cunoştinţelor în cele artistice.
2.6 două tablouri(linia modulată); b. procedurale: conversaţia,
-expunerea şi analiza unor lucrări artistice cu teme explicaţia, demonstraţia,
XIX asemănătoare; observaţia, exerciţiul.
-realizarea compoziţiilor individuale pe baza c. forme de organizare a
indicaţiilor şi a iniţiativei spontane; colectivului: activitate frontală,
-asocierea compoziţiilor realizate cu povestiri activitate individuală.
legate de cele două anotimpuri redate în lucrări.
126
CLASA PREGATITOARE
MM Elemente de 1. Interpretarea/ Nuanţe – 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Tare -Cântec: Tâmplarii 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2. Audiție: Iarnă să te duci 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute exerciţiul, jocul
bancă etc.)
-jocuri de recunoaştere auditivă a unor
sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor
folosind onomatopee
Cântec: Tâmplarii
Audiție: Iarnă să te duci
VESTITORII CLR Comunicare orală 1. Sunetul u . Literele u şi U 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului u 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PRIMĂVERII (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă u/U, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini poveşti audio, lecturi ilustrate,
interacţiune) termină cu sunetul u 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor u şi U planşă c/C
Citire/ lectură 2. Sunetul u . Literele u şi 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor u şi U b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare U. Audierea unei poveşti 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se explicaţia, demonstraţia,
Elemente de 3. Sunetul c. Literele c şi C 2.3 aude sunetul u exerciţiul, problematizarea,
construcţie a Identificarea, dintr-un şir, a 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului c învăţarea prin descoperire,
comunicării cuvintelor care încep/se 4.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de munca independentă, jocul
termină cu sunetul c imagini c. forme de organizare a
4. Sunetul c. Literele c şi C. -exerciţii de recunoaştere a literelor c şi C colectivului: frontală, activitate
Lectură după una sau mai -exerciţii de scriere după contur a literelor c şi C individuală, în grup/ pe
XX multe ilustraţii. -desenarea unor obiecte în a căror denumire se echipe,evaluare orală şi scrisă
aude sunetul c
-exerciţii de scriere a literelor u, U, c, C
-recunoaşterea literelor u, U,c, C
-audierea unei poveşti
-numirea personajelor care participă la intămplare
-identificarea de însuşiri specifice fiecărui personaj
-formularea întrebări şi răspunsuri pe baza
mesajului audiat
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de
127
CLASA PREGATITOARE
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea
imaginilor
MEM Ştiinţele 1. Mărţişorul-Scăderea în - extragerea de elemente dintr-o mulţime de 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Pământului - concentrul 0-10 cu 1-5 obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea planşe, jetoane, numărătoare,
Numere unităţi prin numărare. obiectelor; riglete, flori de primăvară
2. Păsările călătoare - rezolvarea de exerciţii de scădere cu 1-5 unităţi în b.procedurale:
-Scăderea în concentrul 0- concentrul 0-10 şi verificarea operaţiilor efectuate conversaţia,explicaţia,
10 cu 1-5 unităţi prin prin numărare de obiecte/prin desene; demonstraţia,
numărare. - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
VESTITORII 3.Procese ale Pământului scădere şi verificarea rezultatelor cu ajutorul prin descoperire,
PRIMĂVERII (fenomene)-Scăderea în obiectelor; c.forme problematizarea, munca
concentrul 0-10 cu 1-5 - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr independentă de organizare a
unităţi prin numărare. de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii colectivului:
4. Flori de primăvară- pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 activitate frontală, activitate
Scăderi repetate în baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 individuală
concentrul 0-10. colegi ai săi. Câte a dat în total?”); activitate în grup
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
crescător şi descrescător
ABILITĂŢI ŞI DP Aspecte specifice Tehnici simple care sprijină 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ATITUDINI DE ale organizării învăţarea învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
ÎNVĂŢARE învăţării şi materialelor, concentrarea asupra
pregătirii pentru rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de b. procedurale: conversaţia
viaţă la şcolarul perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc. euristică, exerciţiul, muncă
mic - organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu independentă, problematizarea,
activităţile zilnice şi săptămânale simularea, joc de rol, joc didactic
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, c. forme de organizare a
elemente grafice artistice colectivului: activitate frontală,
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la activitate individuală, activitate în
şcoală?” grup/ pe perechi
XX - desenarea momentelor specifice unei zile
128
CLASA PREGATITOARE
Pictură 1.3 - audierea ,,Legendei ghiocelului’’ şi discuţii pe vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Confecţii şi 1. Mărţişoare-confecţionare 2.2 baza acestei teme; foarfecă, lipici, carioca, hârtie
XX jucării (decupare, asamblare, 2.3 -realizarea cadourilor pentru mama; creponată, prezentare power
lipire) 2.5 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici -point ,,Legenda ghiocelului’’.
2. Colier pentru mama- simple( decupare, asamblare răsucire a hârtiei); b. procedurale: conversaţia,
confecţionare (decupare, -exprimarea utilităţii obiectelor realizate(Mărţişoare, explicaţia, demonstraţia,
asamblare, lipire, Cadoul pentru mama). observaţia, exerciţiul.
mototolire, răsucire) c. forme de organizare a
MM Elemente de Interpretarea 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
VESTITORII limbaj Nuanţe - încet 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
PRIMĂVERII muzical 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
bancă etc.)
folosind onomatopee
Cântec de leagăn-Somn ușor
PRIMĂVARA CLR Comunicare orală 1. Sunetul e . Literele e şi E 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului e 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă e/E, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini modele de felicitări cu litere de
interacţiune) termină cu sunetul e 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor e şi E tipar decupate, lecturi ilustrate,
Citire/ lectură Confecţionarea de felicitări 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor e şi E modele de bileţele, postere din
Scriere/ redactare cu litere de tipar decupate 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se desene,simboluri, cuvinte
Elemente de 2. Sunetul e. Literele e şi E. 2.3 aude sunetul e b. procedurale: conversaţia,
construcţie a Scrierea de bileţele cu 4.1 -exerciţii de scriere a literelor e, E explicaţia, demonstraţia,
comunicării mesaje diverse prin 4.2 -recunoaşterea literelor e, E exerciţiul, problematizarea,
desene/simboluri. -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului e în învăţarea prin descoperire,
129
CLASA PREGATITOARE
XXI 3. Sunetul e . Literele e şi pronunţarea unui cuvânt munca independentă, jocul
E. -exerciţii-joc de decorare a unor felicitări cu litere de c. forme de organizare a
Transcrierea prin tipar decupate colectivului: frontală, activitate
fotografiere vizuală a unor -confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de individuală, în grup/ pe
cuvinte tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. echipe,evaluare orală şi scrisă
4. Sunetul e . Literele e şi (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
E. trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Realizarea unui poster din Martie”)
desene/cuvinte/simboluri - decorarea unor obiecte/ desene folosind semne
grafice
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului
-completarea după model a unor bileţele cu mesaje
diverse pri desene-simboluri
-realizarea unui postere, pe diferite teme,din
desene-cuvinte-simboluri
-transcrierea prinfotografiere vizuală a unor cuvinte
-organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”
PRIMĂVARA MEM Ştiinţele 1. 8 Martie- Rezolvarea de 3.1 - crearea unor probleme simple după imagini date; 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Pământului - probleme cu operaţii de 5.2 - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind planşe, jetoane, numărătoare,
Numere adunare cu 1-5 unităţi. de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ riglete, imagini, legume
2.Muncile oamenilor- acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; b.procedurale:
Rezolvarea de probleme cu - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare conversaţia,explicaţia,
operaţii de adunare cu 1-5 sau scădere cu 1-5 unităţi (ex.: „La cumpărături”, demonstraţia,
unităţi. „În parc” etc.) exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
3. Legume de primăvară- - rezolvarea de probleme în care numerele sunt prin descoperire,
Rezolvarea de probleme cu date obiectual sau figurate prin semne simple: problematizarea, munca
operaţii de scădere cu 1-5 puncte, cerculeţe, linii etc. independentă
unităţi. - identificarea situaţiilor contextuale care impun c.forme de organizare a
4.Procese ale Pământului rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: colectivului:
(fenomene, flori)- am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, activitate frontală, activitate
Rezolvarea de probleme cu pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi individuală
XXI operaţii de scădere cu 1-5 asocierea lor cu operaţia corespunzătoare; activitate în grup
unităţi. - folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme;
130
CLASA PREGATITOARE
date;
unei probleme;
jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
funcţie de caracteristicile specifice observate;
DP Aspecte specifice Reguli de organizare a 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ale organizării învăţării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
învăţării şi materialelor, concentrarea asupra
pregătirii pentru rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de b. procedurale: conversaţia
viaţă la şcolarul perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc. euristică, exerciţiul, muncă
mic - organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu independentă, problematizarea,
activităţile zilnice şi săptămânale simularea, joc de rol, joc didactic
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, c. forme de organizare a
elemente grafice artistice colectivului: activitate frontală,
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la activitate individuală, activitate în
ABILITĂŢI ŞI
şcoală?” grup/ pe perechi
ATITUDINI DE
XXI - desenarea momentelor specifice unei zile
ÎNVĂŢARE
PRIMĂVARA AVAP Pictură 1. Fluturele-pata spontană 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi prin presare 1.2 -identificarea unor forme, culori ale diverselor specii vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 2. Coroniţa primăverii 2.2 de fluturi, în spaţiul înconjurător, atlase zoologice; acuarele, pensulă, foarfecă,
131
CLASA PREGATITOARE
2.3 -realizarea lucrării prin aplicarea culorilor pentru planşe imagini, atlas zoologic,
2.6 obţinerea unor pete spontane; hârtie creponată, lipici.
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple( de b. procedurale: conversaţia,
(tăiere, decupare, cupare, tăiere, asamblare a hârtiei); explicaţia, demonstraţia,
asamblare, lipire) -realizarea coroniţei pentru folosirea în serbări observaţia, exerciţiul.
tematice, decoruri diverse. c. forme de organizare a
MM Elemente de Interpretarea 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
limbaj Nuanţe – mediu 1.3 emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 1.4 cunoscute b. procedurale: conversaţia,
XXI 2.1 -observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.2 jucăriilor muzicale exerciţiul, jocul
2.3 - mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, c. forme de organizare a
3.1 respectiv executarea percuţiei corporale, colectivului:
3.2 detaşat de cântec, în colectiv şi individual frontală, individuală, evaluare
3.4 - audiţie: A. Vivaldi ,,Anotimpurile orală
- audierea cântecului demonstrat de
propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice
-reproducerea în colectiv a cântecelor
PRIMĂVARA
bancă etc.)
-audierea unor creaţii muzicale care declanşează
-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)
-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Cântec: Soarele
CLR Comunicare orală 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ă 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă ă/Ă, imagini diverse,
XXII MEDII DE VIAŢĂ vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, colaje din
interacţiune) termină cu sunetul ă 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor ă şi Ă desene,simboluri, cuvint, planşă
Citire/ lectură 2. Sunetul ă. Literele ă şi Ă. 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor ă şi Ă l/L, planşe cu medii de viaţă
132
CLASA PREGATITOARE
Scriere/ redactare Punerea în corespondenţă 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se b. procedurale: conversaţia,
Elemente de a cuvintelor cu imagini 2.3 aude sunetul ă explicaţia, demonstraţia,
construcţie a 3. Sunetul l. Literele l şi L . 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului l exerciţiul, problematizarea,
comunicării Lectură după imagini 4.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de învăţarea prin descoperire,
Identificarea, dintr-un şir, a imagini munca independentă, jocul
cuvintelor care încep/se -exerciţii de recunoaştere a literelor l şi L c. forme de organizare a
termină cu sunetul l . -exerciţii de scriere după contur a literelorle şi L colectivului: frontală, activitate
4. Sunetul l. Literele l şi L. -desenarea unor obiecte în a căror denumire se individuală, în grup/ pe
Colaj din aude sunetul l echipe,evaluare orală şi scrisă
desene/cuvinte/simboluri -exerciţii de scriere a literelor ă, Ă, l, L
-recunoaşterea literelor ă, Ă, l, L
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetelor ă, l în
XXII pronunţarea unor cuvinte
-punerea în corespondenţă a unor cuvinte cu
imagini date
-realizarea unui colaj din desene-cuvinte –simboluri
în care să ilustreze mediul de viaţă subterestru
-organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”
MEM Ştiinţele 1. Jungla-Alcătuirea şi 3.1 - crearea unor probleme simple după imagini date; 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Pământului - rezolvarea de probleme 5.2 - folosirea unor reprezentări simbolice simple planşe, jetoane, numărătoare,
Numere după imagini date. pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme; riglete, imagini, atlas
MEDII DE VIAŢĂ 2. Deşertul-Alcătuirea şi - rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini b.procedurale:
rezolvarea de probleme date; conversaţia,explicaţia,
după imagini date. - recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării demonstraţia,
3.Polii-Alcătuirea şi unei probleme; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
rezolvarea de probleme - exerciţii de identificare si descriere a unor prin descoperire,
după imagini date. medii de viaţă; problematizarea, munca
4. Subterestru-Alcătuirea şi - exerciţii de enumerare a unor plante şi animale independentă
rezolvarea de probleme din medii de viaţă; c.forme de organizare a
după imagini date. - exerciţii de clasificare a plantelor şi animalelor; colectivului:
individuală
activitate în grup
ABILITĂŢI ŞI DP Aspecte specifice Reguli de organizare a 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării
ATITUDINI DE ale organizării învăţării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea
ÎNVĂŢARE învăţării şi materialelor, concentrarea asupra rezolvării
133
CLASA PREGATITOARE
pregătirii pentru sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a
viaţă la şcolarul atenţiei, momente de relaxare etc.
mic - organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură,
elemente grafice artistice
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la
şcoală?”
- desenarea momentelor specifice unei zile
MEDII DE VIAŢĂ AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi 1.3 -vizionarea de filme documentar cu medii de viaţă vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 2.3 ale acestor animale; acuarele, pensulă, carioca
2.4 -utilizarea corectă a instrumentelor de lucru şi a neagră, filme documentar.
1. Pinguinul (pensulaţie-
culorilor adecvate realizării lucrării; b. procedurale: conversaţia,
nonculori)
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de explicaţia, demonstraţia,
2. Vulpea (origami)
îndoire a hârtiei. observaţia, exerciţiul.
XXII MM Elemente de 1.Interpretarea 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj 2.Cântarea cu 1.3 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical acompaniament 2.3 distincte b. procedurale: conversaţia,
instrumental - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
134
CLASA PREGATITOARE
bancă etc.)
Cântec vesel-În poiană
JOCUL CU CLR Comunicare orală 1. Sunetul d. Literele d şi D. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului d 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
MAŞINUŢE (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă d/D, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, poveşti audio,
interacţiune) termină cu sunetul d 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor d şi D modele de maşinuţe
XXIII Citire/ lectură 2. Sunetul d. Literele d şi D 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor d şi D b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare Modificarea unei poveşti 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se explicaţia, demonstraţia,
Elemente de audiate (modificarea 2.3 aude sunetul d exerciţiul, problematizarea,
construcţie a succesiunii evenimentelor) 4.1 -exerciţii de scriere a literelor d, D învăţarea prin descoperire,
comunicării 3. Sunetul d. Literele d şi D 4.2 -recunoaşterea literelor d, D munca independentă
Recunoaşterea unui obiect, -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului d în c. forme de organizare a
prin formularea de întrebări pronunţarea unui cuvânt colectivului: frontală, activitate
despre caracteristicile -punerea în corespondenţă a cuvintelor din 1-2 individuală, în grup/ pe
acestuia silabe cu imagini echipe,evaluare orală şi scrisă
4. Sunetul d. Literele d şi D recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
Punerea în corespondenţă întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de
a cuvintelor din 1-2 silabe tipul „Cutiuţa fermecată”
cu imagini - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat
sau a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/
imagini date sau desene create de copii
MEM Ştiinţele Fizicii – 1. Efecte ale forţelor 1.6 formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Numere (împingerea, tragerea)- 4.2 la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ planşe, jetoane, numărătoare,
Alcătuirea unor probleme acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; riglete, minge, maşinuţe, sfoară
prin schimbarea numerelor - schimbarea componentelor unei probleme (date b.procedurale:
dintr-o problemă rezolvată. numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de conversaţia,explicaţia,
2. Efecte ale forţelor problemă să se schimbe; demonstraţia,
(împingerea, tragerea) )- - transformarea unei probleme de adunare în exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
Alcătuirea unor probleme problemă de scădere şi invers; prin descoperire,
prin schimbarea numerelor - transformarea unei probleme prin extinderea/ problematizarea, munca
dintr-o problemă rezolvată. reducerea numărului de operaţii independentă
3. Mişcarea corpurilor- - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra c.forme de organizare a
Alcătuirea unor probleme corpurilor; colectivului:
135
CLASA PREGATITOARE
prin schimbarea întrebării - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a activitate frontală, activitate
dintr-o problemă rezolvată. efectelor acestora: împingere, tragere; individuală
4. Mişcarea corpurilor- activitate în grup
Alcătuirea şi rezolvarea
unor probleme prin
schimbarea componentelor
acesteia.
DP Dezvoltare Emoţii de bază – bucurie, 2.1 - vizionarea unor secvenţe din desene animate, 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi tristeţe filme pentru copii, audierea unor poveşti rechizite
socială consacrate, pentru identificarea şi denumirea b. procedurale: conversaţia
emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: euristică, exerciţiul, muncă
TRĂIRE ŞI
XXIII cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina independentă, problematizarea,
MANIFESTARE
curajoasă) simularea, joc de rol, joc didactic
EMOŢIONALĂ
grup/ pe perechi
JOCUL CU AVAP Desen 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple ; 2 a. materiale: caietul de arte
MAŞINUŢE Pictură Confecţii 2.2 -realizarea desenului cu maşinuţe pe baza iniţiativei vizuale şi abilităţi practice, creion,
şi 2.5 spontane(alegerea tipului de maşină, culoarea…) carioca, creioane colorate,
jucării 2.3 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări creioane cerate, şablon, foarfecă,
1. Maşinuţe (desen-linia) despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în lipici.
2. Remorca-confecţionare mediul familiar; b. procedurale: conversaţia,
(decupare, îndoire, lipire) -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple explicaţia, demonstraţia,
(decupare,îndoire a hârtiei) observaţia, exerciţiul
MM Elemente de 1.Interpretarea -Cântec trist 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
XXIII limbaj 2.Interpretarea- Cântec 1.2 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical vesel 1.4 distincte b. procedurale: conversaţia,
136
CLASA PREGATITOARE
cântecelor
Cântec vesel- Cântec trist-În poiană-Mașinuța
dragă
FANTEZIE ŞI CLR Comunicare orală 1. Sunetul f. Literele f şi F. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului f 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
CREAŢIE (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă f/F, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, poveşti audio,
interacţiune) termină cu sunetul f 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor f şi F modele de bileţele
Citire/ lectură 2. Sunetul f. Literele f şi F 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor f şi F b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ redactare Scrierea de bileţele cu 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se explicaţia, demonstraţia,
Elemente de litere de tipar decupate 2.3 aude sunetul f exerciţiul, problematizarea,
XXIV construcţie a 3. Sunetul f. Literele f şi F 4.1 -exerciţii de scriere a literelor f, F învăţarea prin descoperire,
comunicării 4. Sunetul f. Literele f şi F. 4.2 -recunoaşterea literelor f, F munca independentă
Corespondenţa cuvânt- -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului f în c. forme de organizare a
imagine pronunţarea unui cuvânt colectivului: frontală, activitate
-punerea în corespondenţă a cuvintelor cu imagini individuală, în grup/ pe
-„scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind echipe,evaluare orală şi scrisă
litere de tipar
- confecţionarea unor bileţele cu litere de tipar
rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
trebuie scris
MEM Ştiinţele Fizicii – 1. Schimbarea formei 1.6 - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Numere corpurilor (deformare)- 4.2 efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ planşe, jetoane, numărătoare,
Schimbarea componentelor spargerea; riglete, plastilină
unei probleme fără ca tipul - schimbarea componentelor unei probleme (date b.procedurale:
de probleme să se numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de conversaţia,explicaţia,
schimbe. problemă să se schimbe; demonstraţia,
2. Schimbarea formei - transformarea unei probleme prin extinderea/ exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
corpurilor (rupere) reducerea numărului de operaţii; prin descoperire,
Schimbarea componentelor problematizarea, munca
unei probleme fără ca tipul independentă
de probleme să se c.forme de organizare a
schimbe. colectivului:
3. Schimbarea formei activitate frontală, activitate
corpurilor.Transformarea individuală
137
CLASA PREGATITOARE
unei probleme prin activitate în grup
extinderea numărului de
operaţii.
4. Schimbarea formei
corpurilor. Transformarea
unei probleme prin
reducerea numărului de
operaţii.
DP Dezvoltare Emoţii de bază – bucurie, 2.1 - completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi tristeţe simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un rechizite
socială desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart b. procedurale: conversaţia
o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat astăzi euristică, exerciţiul, muncă
TRĂIRE ŞI
XXIV la ţară şi Monica este… (tristă)” etc independentă, problematizarea,
MANIFESTARE
EMOŢIONALĂ
grup/ pe perechi
Pictură 1.2 -joc de descoperire, recunoaştere, sortare a vizuale şi abilităţi practice, măr,
Confecţii şi 2.3 diferitelor tipuri de material cu care se lucrează; seminţe floarea+soarelui, cartof,
FANTEZIE ŞI jucării 2.5 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de scobitori, şablon, materiale din
CREAŢIE 2.6 decorare,decupare a hârtiei; natură, beţişor, creioane colorate,
1. Ariciul (asamblare)
-realizarea unei expoziţii cu animalele din legume şi carioca.
2. MăŞti (decupare,
fructe; b. procedurale: conversaţia,
asamblare, lipire, decorare)
-realizarea măştilor şi folosirea lor pentru punerea explicaţia, demonstraţia,
în scenă a unor serbări, baluri…. observaţia, exerciţiul.
MM Elemente de 1.Jucării muzicale 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj improvizate-confecționare 1.3 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.Jucării muzicale 2.3 distincte b. procedurale: conversaţia,
improvizate- Mânuirea - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, explicaţia, demonstraţia,
jucăriilor muzicale-Toba emise tare sau încet de obiecte cunoscute exerciţiul, jocul
138
CLASA PREGATITOARE
bancă etc.)
folosind onomatopee audierea cântecului
demonstrat de
-- implicarea activă şi dirijată în receptarea
cântecelor
- acompanierea liberă a cântecelor, cu
Cântec: Toba
SĂRBĂTOAREA CLR 1.Sunetul b.Literele bşi B. 1.1 - confecţionarea unor felicitări cu litere de tipar 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
PAŞTELUI Comunicare orală Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 rupte sau decupate din reviste, ziare etc. planşă b/B, imagini diverse,
(ascultare, cuvintelor care încep-se 1.3 (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care imagini cu lecturi, colaje din
vorbire, termină cu sunetul b 1.4 trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 desene,simboluri, cuvinte, planşă
interacţiune) 2. Sunetul b.Literele bşi B. 2.1 Martie”) â/\Â, formule specifice pentru
Citire/ lectură Formule specifice pentru 2.2 - decorarea unor obiecte/ desene folosind semne urare, modele de felicitări,situaţii
Scriere/ redactare urare. Felicitarea 2.3 grafice de comportament
Elemente de 3. Sunetul â. Literele â şi Â 4.1 - exerciţii–joc de decorare a unor felicitări, în care b. procedurale: conversaţia,
construcţie a Comportamentul 4.2 sunt utilizate litere, cuvinte şi simboluri explicaţia, demonstraţia,
comunicării personajelor. Evidenţierea -jocuri de exersare a modului în care faci o urare cu exerciţiul, problematizarea,
XXV unor modele de ocazia sărbătorii Paştelui învăţarea prin descoperire,
comportament. - prezentarea unor evenimente semnificative din munca independentă
Folosirea unor cuvinte viaţa proprie c. forme de organizare a
descriptive pentru a - discuţii privind comportamentul unor personaje; colectivului: frontală, activitate
îmbogăţi o descriere evidenţierea unor modele de comportament individuală, în grup/ pe
4. Sunetul â. Literele â şi Â. - formularea/ completarea unor enunţuri orale care echipe,evaluare orală şi scrisă
Joc de rol: La biserică să conţină comparaţii între obiecte familiare
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de
evenimente, persoane, lucruri cunoscute
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor
139
CLASA PREGATITOARE
personaje de desene animate/ benzi desenate/
poveşti cunoscute
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare
ale unor activităţi/ jocuri preferate
folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi
o descriere
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului b
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor b şi B
-exerciţii de scriere după contur a literelor b şi B
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul b
-exerciţii de scriere a literelor b, B
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului â
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor â şi Â
-exerciţii de scriere după contur a literelor â şi Â
aude sunetul â
-exerciţii de scriere a literelor â,Â
SĂRBĂTOAREA MEM Numere 1.Obiceiuri de Paşte- 1.6 - transformarea unei probleme de adunare în 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
PAŞTELUI Transformarea unei 6.1 problemă de scădere şi invers; planşe, jetoane, numărătoare,
probleme de adunare în - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda riglete
problemă de scădere şi balanţei; b.procedurale:
invers. - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări conversaţia,explicaţia,
2. Obiceiuri de Paşte- succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, demonstraţia,
Transformarea unei „mai înalt”, „cel mai lung” etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
probleme de adunare în prin descoperire,
problemă de scădere şi c.forme problematizarea, munca
XXV invers. independentă de organizare a
3. Paştele-sărbătoarea colectivului:
sufletului -Transformarea activitate frontală, activitate
unei probleme de adunare individuală
în problemă de scădere şi activitate în grup
invers.
4. Creştere şi dezvoltare.
140
CLASA PREGATITOARE
Aflarea unui termen
necunoscut folosind metoda
balanţei.
DP Dezvoltare Emoţii de bază – frică 2.1 - jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am rechizite
socială simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii
colegi, când este încurajat/certat de părinţi, b. procedurale: conversaţia
TRĂIRE ŞI sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou euristică, exerciţiul, muncă
MANIFESTARE membru în familie) independentă, problematizarea,
EMOŢIONALĂ simularea, joc de rol, joc didactic
grup/ pe perechi
Pictură 1.3 -expunerea, observarea şi analiza unor lucrări pe vizuale şi abilităţi practice,
Confecţii şi 2.2 această temă(Ouă încondeiate, desene, şabloane, acuarele, pensulă,
jucării 2.3 felicitări…); foarfecă, lipici, panglică, aţă,
2.5 -folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ; carioca, creioane colorate,
1. Felicitarea (decupare, -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de markere, adeziv cu sclipici,
lipire, desen) îndoire, decupare a hârtiei; imagini cu ouă încondeiate, ou
2. Suport pentru ou (tăiere, -realizarea unei expoziţii cu tema dată(Paştele). fiert, o celulă di cofragul de ou,
decupare, lipire, asamblare, hârtie creponată verde.
desenare, pensulaţie) b. procedurale: conversaţia,
SĂRBĂTOAREA observaţia, exerciţiul.
XXV PAŞTELUI c. forme de organizare a
MM Elemente de 1.Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj 1.3 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
Cântec:Puii orală
141
CLASA PREGATITOARE
CLR Comunicare orală 1. Sunetul h. Literele h şi H 1.1 -exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 evenimente, persoane, lucruri cunoscute planşă h/H, imagini diverse,
XXVI SĂ OCROTIM vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 - identificarea a cel puţin două trăsături ale unor imagini cu lecturi, colaje din
NATURA! interacţiune) termină cu sunetul h 1.4 personaje de desene animate/ benzi desenate/ desene,simboluri, cuvinte, planşă
Citire/ lectură 2. Sunetul h. Literele h şi H 2.1 poveşti cunoscute p/P, reguli de ocrotire a
Scriere/ redactare Repovestirea unor 2.2 - formularea unor descrieri/ prezentări elementare naturii,modificarea finalului unei
Elemente de fragmente din poveşti 2.3 ale unor activităţi/ jocuri preferate poveşti cunoscute
construcţie a audiate, cu reproducerea 4.1 - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat b. procedurale: conversaţia,
comunicării intonaţiei. 4.2 sau a unei imagini explicaţia, demonstraţia,
Exprimarea îngrijorării faţă - jocuri de modificare a poveştilor audiate: exerciţiul, problematizarea,
de evenimente, persoane, schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea învăţarea prin descoperire,
lucruri cunoscute finalului munca independentă
3. Sunetul p. Literele p şi P - crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ c. forme de organizare a
Identificarea, dintr-un şir, a imagini date sau desene create de copii colectivului: frontală, activitate
cuvintelor care încep/se - formularea unor răspunsuri la întrebări despre individuală, în grup/ pe
termină cu sunetul p conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat echipe,evaluare orală şi scrisă
4. Sunetul p. Literele p şi P - reformularea unor mesaje
Modificarea unei poveşti - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
audiate (modificarea audiat
finalului) -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului h
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor h şi H
-exerciţii de scriere după contur a literelor h şi H
aude sunetul h
-exerciţii de scriere a literelor h, H
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului p
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor p şi P
-exerciţii de scriere după contur a literelor p şi P
aude sunetul p
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul p
-exerciţii de scriere a literelor p, P
MEM Numere 1. Efecte pozitive ale 1.1 -reprezentarea numerelor de la o la 20 cu ajutorul 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
142
CLASA PREGATITOARE
acţiunii omului-Numerele 1.2 unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau planşe, jetoane, numărătoare,
naturale de la 0 la 20. 1.3 semne (cerculeţe, linii etc.); riglete, imagini
2. Efecte negative ale 3.2 - citirea numerelor de la 0 la 20;
acţiunii omului-Numerele - scrierea numerelor de la 0 la 20; b.procedurale:
naturale de la 0 la 20. - numărarea înainte şi înapoi, în variante complete conversaţia,explicaţia,
3. Reguli de ocrotire a sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, demonstraţia,
naturii!-Numerele naturale cu/fărămanipularea obiectelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
de la 0 la 20. - explorarea mediului înconjurător pentru a prin descoperire,
XXVI 4. Preţuieşte natura!- identifica şi număra fiinţe şi lucruri; problematizarea, munca
Compararea numerelor în - compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, independentă
concentrul 0 - 20. puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, c.forme de organizare a
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea colectivului:
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor; activitate frontală, activitate
- „vecinilor” unui număr; individuală
- selectarea unor numere după un criteriu dat; activitate în grup
descrescător;
- identificarea numerelor lipsă dintr-un şir de
numere;
SĂ OCROTIM - identificarea efectelor pozitive şi negative ale
NATURA! acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să
prezinte norme de comportare civilizată;
DP Dezvoltare Emoţii de bază – bucurie 2.1 - jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor rechizite
socială b. procedurale: conversaţia
euristică, exerciţiul, muncă
TRĂIRE ŞI
XXVI independentă, problematizarea,
MANIFESTARE
EMOŢIONALĂ
grup/ pe perechi
SĂ OCROTIM AVAP Desen 1. Câmp cu maci-colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
NATURA! Pictură (decorare, lipire, pensulaţie) 2.3 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări vizuale şi abilităţi practice,hârtie
Confecţii şi 2. Cutiuţa pentru 2.4 despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în creponată roşie, foarfecă, lipici,
jucării agrafe/nasturi (decupare, 2.5 mediul familiar; mălai, gris, spice de grâu,
143
CLASA PREGATITOARE
-confecţionarea jucăriilor folosind tehnici simple de acuarele, pensulă, şablon, hârtie
îndoire, decupare, decorare a hârtiei; reciclabilă, carioca.
-transformarea şablonului într-un material util b. procedurale: conversaţia,
îndoire, lipire, colorare, (cutiuţă pentru depozitarea unor obiecte mici). explicaţia, demonstraţia,
desenare) observaţia, exerciţiul.
MM Mișcare pe Mişcări sugerate de textul 1.4 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
muzică cântecului 2.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
3.3 - exersarea mişcării spontane pe cântec explicaţia, demonstraţia,
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care orală
cântecelor
- Cântec:Umblă ursul
UNIVERSUL CLR 1. Sunetul g. Literele g şi G 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului g 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
Comunicare orală Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă g/G, imagini diverse,
(ascultare, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, colaje din
vorbire, termină cu sunetul g. 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor g şi G desene,simboluri, cuvinte, planşă
interacţiune) 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor g şi G ţ/Ţ, reguli de ocrotire a naturii,
Citire/ lectură 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se repovestirea unui text
Scriere/ redactare 2. Sunetul g. Literele g şi G. 2.3 aude sunetul g audiat,imagini cu planetele
Elemente de Audierea unei poveşti 4.1 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se b. procedurale: conversaţia,
construcţie a 3. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ 4.2 termină cu sunetul g explicaţia, demonstraţia,
comunicării Identificarea, dintr-un şir, a -exerciţii de scriere a literelor g, G exerciţiul, problematizarea,
cuvintelor care încep/se -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ţ învăţarea prin descoperire,
termină cu sunetul ţ înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de munca independentă
144
CLASA PREGATITOARE
4. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. imagini c. forme de organizare a
XXVII Repovestirea unui text -exerciţii de recunoaştere a literelor ţ şi Ţ colectivului: frontală, activitate
audiat -exerciţii de scriere după contur a literelor ţ şi Ţ individuală, în grup/ pe
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se echipe,evaluare orală şi scrisă
aude sunetul ţ
termină cu sunetul ţ
-exerciţii de scriere a literelor ţ, Ţ
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
scurte care testează înţelegerea textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi
manifestarea reacţiilor corespunzătoare
MEM Ştiinţele 1. Pământul- Numerele 1.1 - reprezentarea numerelor de la 0 la 31 cu ajutorul 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
Pământului naturale de la 20 la 31. 1.2 unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau planşe, jetoane, numărătoare,
2. Soarele- Numerele 1.3 semne (cerculeţe, linii etc.); riglete, imagini
naturale de la 20 la 31. 2.2 - citirea numerelor de la 20 la 31; b.procedurale:
3. Luna- Numerele naturale - scrierea numerelor de la 20 la 31; conversaţia,explicaţia,
de la 20 la 31. - numărarea înainte şi înapoi, în variante complete demonstraţia,
4. Planetele- Numerele sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
naturale de la 20 la 31. cu/fărămanipularea obiectelor; prin descoperire,
- explorarea mediului înconjurător pentru a problematizarea, munca
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; independentă
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, c.forme de organizare a
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, colectivului:
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea activitate frontală, activitate
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor; individuală
- „vecinilor” unui număr; activitate în grup
145
CLASA PREGATITOARE
descrescător;
- identificarea numerelor lipsă dintr-un şir de
numere;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului
folosind imagini sau modele;
DP Dezvoltare Persoane preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
socială colegul/colega b. procedurale: conversaţia
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
XXVII prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează independentă, problematizarea,
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate simularea, joc de rol, joc didactic
INTERACŢIUNI
împreună, fiinţele de carese simte ataşat c. forme de organizare a
SIMPLE CU
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei colectivului: activitate frontală,
FIINŢE ŞI
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate activitate individuală, activitate în
OBIECTE
prietenilor” grup/ pe perechi
FAMILIARE
- Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret” a. materiale: caietul de arte
-formularea de răspunsuri la întrebări simple; vizuale şi abilităţi practice, fire de
1. Ziua şi noaptea (tăiere, 1.1 -descrierea materialelor folosite, după criterii 2 mohair galbene şi albastre,
AVAP Pictură lipire) 1.2 diferite; foarfecă, lipici, acuarele, pensulă,
Colaj 2. Planetele (pensulaţie) 2.3 -explorarea mediului înonjurător şi vizionarea unor filme documentar.
2.2 filmuleţe cu privire la sistemul solar; b. procedurale: conversaţia,
-tăierea firelor mai scurte şi mai lungi, după explicaţia, demonstraţia,
indicaţii; observaţia, exerciţiul.
--folosirea unor tehnici la alegere,pentru a realiza c. forme de organizare a
planetele, folosind acuarele şi pensulă. colectivului: activitate frontală,
activitate individuală
MM Mișcare pe Mişcări sugerate de textul 1.4 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
UNIVERSUL muzică cântecului 2.1 sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi casetofon, cd-uri, laptopul,
3.3 - exersarea mişcării spontane pe cântec explicaţia, demonstraţia,
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care orală
146
CLASA PREGATITOARE
cântecelor
Cântec:Piticii
TIMPUL CLR Comunicare orală 1. Sunetul j. Literele j şi J. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului j 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă j/J, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, jurnalul clasei
interacţiune) termină cu sunetul j 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor j şi J din desene,simboluri, cuvinte, ,
Citire/ lectură 2. Sunetul j. Literele j şi J. 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor j şi J modele-ştirea zilei, repovestirea
Scriere/ redactare Ştirile zilei (întâmplări 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se unui text audiat,modele de
Elemente de povestite de colegi/adulţi) 2.3 aude sunetul j invitaţii, despre timp
XXVIII construcţie a 3. Sunetul j. Literele j şi J. 4.1 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se b. procedurale: conversaţia,
comunicării Jurnalul clasei 4.2 termină cu sunetul j explicaţia, demonstraţia,
4. Sunetul j. Literele j şi J. -exerciţii de scriere a literelor j, J exerciţiul, problematizarea,
Invitaţie pentru ziua mea -„citirea” simbolurilor pentru jurnalulu ilustrat al învăţarea prin descoperire,
clasei munca independentă
-exerciţii–joc de decorare a unor invitaţii în care c. forme de organizare a
sunt utilizate cuvinte, simboluri , desene, cifre colectivului: frontală, activitate
punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele individuală, în grup/ pe
orale indicate echipe,evaluare orală şi scrisă
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise –
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care
prezintă reguli de comportament, aniversări ale
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic
etc.
completarea jurnalului clasei folosind desene,
fotografii, simboluri
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite
de adulţi/ copii
147
CLASA PREGATITOARE
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite
de colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni
pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal
MEM Măsurări 1. Unităţi de măsură a 6.2 - marcarea unei săptămâni pe calendar; 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
timpului-anul, luna, - ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor planşe, jetoane, numărătoare,
săptămâna, ziua. săptămânii; riglete, calendarul
2. Ziua şi noaptea- - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul b.procedurale:
ordonarea cronologică. desenelor şi simbolurilor; conversaţia,explicaţia,
3. Calendarul-marcarea - aşezarea unor imagini în ordinea derulării demonstraţia,
unei săptămâni pe evenimentelor dintr-o zi; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
calendar. - plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere prin descoperire,
4. Date importante-durata cronologice (ieri, azi, mâine); problematizarea, munca
unei activităţi. - jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine independentă
ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat c.forme de organizare a
mai mult?”; colectivului:
individuală
activitate în grup
DP Dezvoltare Obiecte preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşiprezintă rechizite
socială jucăria preferată b. procedurale: conversaţia
INTERACŢIUNI
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
SIMPLE CU
XXVIII prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează independentă, problematizarea,
FIINŢE ŞI
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate simularea, joc de rol, joc didactic
OBIECTE
împreună, obiectele de care se simte ataşat c. forme de organizare a
FAMILIARE
grup/ pe perechi
AVAP Desen Ceasul-confecţionare 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
TIMPUL LIBER Pictură (pensulaţie, decupare, 2.3 -confecţionarea ceasului folosind materiale şi vizuale şi abilităţi practice,
asamblare, lipire) tehnici diferite; jumătate cutie brânză topită,
2.5 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări şabloane, pensulă, acuarele,
2.6 despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în piuneze, pahar de unică folosinţă,
mediul familiar; hârtie creponată, foarfecă, lipici.
148
CLASA PREGATITOARE
-realizarea ceasului pentru folosirea sa ca décor b. procedurale: conversaţia,
pentru diverse evenimente din viaţa şcolarilor. explicaţia, demonstraţia,
MM Mişcare pe 1.Mișcare pe muzică 1.1 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
muzică Mişcări libere pe muzică 3.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
Cântare vocală 2. Cântare vocală 3.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
- implicarea activă şi dirijată în receptarea exerciţiul, jocul
XXIX cântecelor c. forme de organizare a
-exersarea asimilării integrale a cântecului –sau pe colectivului:
se despart
personaje)
bancă etc.)
cântecelor
mişcarea liberă, spontană -
Schumann-Scene pentru copii
La moară la Dorohoi
CLR Comunicare orală 1. Sunetul z. Literele z şi Z 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului z 5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
(ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă z/Z, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, colaje din
interacţiune) termină cu sunetul z 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor z şi Z desene,simboluri, cuvinte, planşă
149
CLASA PREGATITOARE
Citire/ lectură 2. Sunetul z. Literele z şi Z. 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor z şi Z v/V, reguli de comunicare
Scriere/ redactare Sortarea imaginilor după 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se eficientă, civilizată,
Elemente de diferite criterii 2.3 aude sunetul z b. procedurale: conversaţia,
construcţie a 3. Sunetul v. Literele v şi V 4.1 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se explicaţia, demonstraţia,
comunicării Identificarea, dintr-un şir, a 4.2 termină cu sunetul z exerciţiul, problematizarea,
cuvintelor care încep/se -exerciţii de scriere a literelor z, Z învăţarea prin descoperire,
termină cu sunetul v -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului v munca independentă
4. Sunetul v. Literele v şi V. înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de c. forme de organizare a
Reguli de comunicare imagini colectivului: frontală, activitate
eficientă, civilizată. Joc de -exerciţii de recunoaştere a literelor v şi V individuală, în grup/ pe
rol -exerciţii de scriere după contur a literelor v şi V echipe,evaluare orală şi scrisă
aude sunetul v
termină cu sunetul v
-exerciţii de scriere a literelor v, V
-identificarea unor norme de comportament civilizat
la o zi aniversară a unei persoane cunoscute
-exersarea unor reguli de comunicare eficientă,
civilizată
MEM Măsurări 1. În excursie-Unităţi 6.3 - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
de măsură pentru valoare - confecţionarea „banilor” necesari pentru o planşe, jetoane, numărătoare,
(banii). activitate-joc riglete, monede, bancnote
2. La munte Unităţi - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În b.procedurale:
de măsură pentru valoare parcul de distracţii” etc.); conversaţia,explicaţia,
(banii). - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru demonstraţia,
XXIX TIMPUL LIBER 3. La mare Unităţi excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
de măsură pentru valoare vizionarea unui film etc.; prin descoperire problematizarea,
(banii). munca independentă
4. Aniversarea-Unităţi de c.forme de organizare a
măsură pentru valoare colectivului:
(banii). activitate frontală, activitate
individuală
INTERACŢIUNI DP Dezvoltare Animale preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul„Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SIMPLE CU emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
FIINŢE ŞI socială animalul preferat b. procedurale: conversaţia
OBIECTE euristică, exerciţiul, muncă
FAMILIARE independentă, problematizarea,
150
CLASA PREGATITOARE
grup/ pe perechi
AVAP Foto-film 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi 2.5 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări vizuale şi abilităţi practice, imagini
jucării 2.3 despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în cu aparate fot, diverse aparate
mediul familiar; electronice care pot imortaliza
1. Aparatul foto
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de imagini, şablon, pensulă,
2. Porumbelul-
pliere a a hârtiei Şi de asamblare a componentelor; acuarelă, foarfecă, lipici.
TIMPUL LIBER confecţionare (pensulaţie,
-prezentarea unor tipuri de aparate foto. b. procedurale: conversaţia,
decupare, pliere,
asamblare)
MM Cântarea 1.Cântarea cu 1.1 -audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
instrumentală acompaniament 3.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
Acompaniament de jucării 3.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
muzicale realizat uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
XXIX de copii-Ghiocelul - implicarea activă şi dirijată în receptarea exerciţiul, jocul
2. Audiție: Cu mingea cântecelor c. forme de organizare a
TIMPUL LIBER -reproducerea în colectiv a cântecelor colectivului:
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele frontală, individuală, evaluare
- acompanierea liberă a cântecelor, cu orală
Cântec: Ghiocelul
Cântec: Cu mingea
CUM FOLOSESC CLR Comunicare orală 1. Sunetul x. Literele x şi X 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului x 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
APARATELE (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă x/X, imagini diverse,
ELECTRICE? vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, modele de
interacţiune) termină cu sunetul x 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor x şi X aparate electrice, planşă î/Î, reguli
Citire/ lectură 2. Sunetul x. Literele x şi X. 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor x şi X de folosire a unor aparate
Scriere/ redactare Joc de rol: La cumpărături 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se electrice,etichete personale
Elemente de 3. Sunetul î. Literele î şi Î 2.3 aude sunetul x
construcţie a Identificarea, dintr-un şir, a 4.1 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se b. procedurale: conversaţia,
151
CLASA PREGATITOARE
comunicării cuvintelor care încep/se 4.2 termină cu sunetul x explicaţia, demonstraţia,
termină cu sunetul î. -exerciţii de scriere a literelor x, X exerciţiul, problematizarea,
4. Sunetul î. Literele î şi Î -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului î învăţarea prin descoperire,
Etichetarea originală a unor înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de munca independentă
XXX obiecte personale imagini c. forme de organizare a
-exerciţii de recunoaştere a literelor î şi Î colectivului: frontală, activitate
-exerciţii de scriere după contur a literelor î şi Î individuală, în grup/ pe
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se echipe,evaluare orală şi scrisă
aude sunetul î
termină cu sunetul î
-exerciţii de scriere a literelor î, Î
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
simularea unor situaţii care presupun verbalizarea
unor situaţii diferite
-jocuri de rol ,,La cumpărături,,
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe
dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe
de plastic, nuiele sau carton (în care se
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
realizează împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la
panoul „Responsabilităţi” etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,
„Domino”, „Bingo”
- etichetarea originală a unor obiecte personale –
scriera pe etichetă cu litere, simboluri, desene
pentru a le recunoaşte
CUM FOLOSESC MEM Ştiinţele Fizicii 1. Aparate care utilizează 3.1 - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
APARATELE electricitatea-Unităţi de 6.1 (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii; planşe, jetoane, numărătoare,
ELECTRICE? măsură nonstandard pentru - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor riglete, imagini
lungime. unităţi de măsură neconvenţionale; b.procedurale:
2. Aparate care utilizează - exerciţii-joc de comparare a unor lungimi; conversaţia,explicaţia,
electricitatea-Ordonarea şi - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări demonstraţia,
152
CLASA PREGATITOARE
compararea unor obiecte succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
după criteriul lungime. „mai înalt”, „cel mai lung” etc.); prin descoperire,
3. Reguli de siguranţă în - colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe problematizarea, munca
mânuirea aparatelor baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai scurt/lung); independentă
electrice- Ordonarea şi - completarea unui desen prin realizarea unui c.forme de organizare a
XXX compararea unor obiecte element asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai colectivului:
după criteriul înălţime. scurt; mai înalt/mai scund; activitate frontală, activitate
4. Reguli de siguranţă în - enumerarea unor aparate electrocasnice, individuală
mânuirea aparatelor electronice care funcţionează cu ajutorul activitate în grup
electrice -Ordonarea şi electricităţii;
compararea unor obiecte - identificarea activităţilor zilnice în care intervine
după criteriul grosime. electricitatea;
- identificarea unor surse de electricitate (baterii,
acumulatori) care asigură funcţionarea unor
obiecte;
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi
neconvenţionale date;
DP Dezvoltare Animale preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
socială animalul preferat b. procedurale: conversaţia
INTERACŢIUNI
SIMPLE CU
FIINŢE ŞI
OBIECTE
FAMILIARE
grup/ pe perechi
CUM FOLOSESC AVAP Foto-film 1. Televizorul 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
APARATELE 2. Suport pentru creioane- 1.3 -realizarea unei consrucţii(suportul)din material vizuale şi abilităţi practice,imagini
ELECTRICE Confecţii şi confecţionare (asamblare, 2.3 diverse; cu aparate audio-video, şablon,
jucării lipire) 2.5 -vizionarea unor filme de scurt metraj, desene rolă carton, foarfecă, lipici, beţe,
animate care să stimuleze curiozitatea copiilor în panglică, film animat.
legătură cu artele vizuale; b. procedurale: conversaţia,
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări explicaţia, demonstraţia,
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în observaţia, exerciţiul.
mediul familiar. c. forme de organizare a
153
CLASA PREGATITOARE
XXX MM Cântare Cântarea cu 1.4 -audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
instrumentală acompaniament 2.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
Acompaniament de jucării 2.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
muzicale realizat 3.3 uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
de copii - implicarea activă şi dirijată în receptarea exerciţiul, jocul
-reproducerea în colectiv a cântecelor colectivului:
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele frontală, individuală, evaluare
- acompanierea liberă a cântecelor, cu orală
(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap)
Cântec: Primăvara
MUZICA ŞI CLR Comunicare orală 1. Sunetul ş. Literele ş şi Ş. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ş 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
NATURA (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a 1.2 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă ş/Ş, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.3 imagini imagini cu lecturi, cântece,
interacţiune) termină cu sunetul ş 1.4 -exerciţii de recunoaştere a literelor ş şi Ş numărători ritmate, planşă k/K,
XXXI Citire/ lectură 2. Sunetul ş. Literele ş şi Ş 2.1 -exerciţii de scriere după contur a literelor ş şi Ş cântece cu onomatopee
Scriere/ redactare Exerciţii joc de dicţie, 2.2 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se b. procedurale: conversaţia,
Elemente de cântece, numărători ritmate 2.3 aude sunetul ş explicaţia, demonstraţia,
construcţie a 3. Sunetul k. Literele k şi K. 4.1 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se exerciţiul, problematizarea,
comunicării Interpretarea unor cântece 4.2 termină cu sunetul ş învăţarea prin descoperire,
cu onomatopee -exerciţii de scriere a literelor ş, Ş munca independentă
4. Sunetul k. Literele k şi K -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului k c. forme de organizare a
Transcrierea prin înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de colectivului: frontală, activitate
”fotografiere vizuală” a unor imagini individuală, în grup/ pe
cuvinte -exerciţii de recunoaştere a literelor k şi K echipe,evaluare orală şi scrisă
-exerciţii de scriere după contur a literelor k şi K
aude sunetul k
termină cu sunetul k
-exerciţii de scriere a literelor k, K
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a
actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
- formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult
154
CLASA PREGATITOARE
sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete
stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea
tonului, volumului sau vitezei vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu
onomatopeele corespunzătoare;
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
-transcrierea prin ”fotografiere vizuală” a unor
cuvinte
MEM Ştiinţele Fizicii 1. Sunete produse de 2.2 - descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
fenomene ale naturii-Figuri 3.1 mediul apropiat; planşe, jetoane, numărătoare,
geometrice (cercul şi - recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: riglete, instrumente muzicale
dreptunghiul). pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în
2. Sunete produse de mediul înconjurător şi în materiale tipărite; b.procedurale:
XXXI animale- Figuri geometrice - reproducerea, prin desen, a formelor geometrice conversaţia,explicaţia,
MUZICA ŞI (Triunghiul şi pătratul). plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul demonstraţia,
NATURA 3. Sunete produse de unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
instrumente muzicale- pătrăţele; prin descoperire, problematizarea
Corpuri geometrice (cubul - folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, c.forme de organizare a
şi sfera). cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă, colectivului:
4. Vorbirea şi alte sunete- robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele; activitate frontală, activitate
Cuboidul. - utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea individuală
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet); activitate în grup
DP Dezvoltare Persoane preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
socială colegul/colega b. procedurale: conversaţia
INTERACŢIUNI - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
SIMPLE CU prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează independentă, problematizarea,
XXXI FIINŢE ŞI prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate simularea, joc de rol, joc didactic
OBIECTE împreună, fiinţele de care se simte ataşat c. forme de organizare a
FAMILIARE - Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret colectivului: activitate frontală,
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei activitate individuală, activitate în
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate grup/ pe perechi
prietenilor
MUZICA ŞI AVAP Desen 1. Compoziţie liberă 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
155
CLASA PREGATITOARE
Pictură 1.2 - vizionarea unor fragmente din filme de desene vizuale şi abilităţi practice,
1.3 animate, cu caracter educativ şi formularea de acuarele, pensulă,film animat.
2.2 răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj; b. procedurale: conversaţia,
-realizarea unei compoziţii libere punându-se la explicaţia, demonstraţia,
2. Desene animate dispoziţia observaţia, exerciţiul
elevilor acuarelele, pensula şi toate tehnicile de c. forme de organizare a
lucru învăţate. colectivului: activitate frontală,
MM Audiţii Audiție muzicală: Muzica și 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
natura 1.3 emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
Jocuri muzicale: Țăranul e 1.4 cunoscute b. procedurale: conversaţia,
pe câmp 2.1 -observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
NATURA
3.4 - audiţie: F. Mendelssohn-Bartholdy ,,Uvertura orală
laVisul unei nopti de vară,,
MUZICA ŞI
NATURA
bancă etc.)
vârfuri etc.)
aprecierea lor
CLR Comunicare orală 1. Sunetul q. Literele q şi Q. 1.1 -recunoaşterea literelor q, Q, w, W, y, Y 5 a. materiale:caiet, fişe de lucru,
VARA (ascultare, Confecţionarea unui bileţel 1.2 -exerciţii de scriere a literelor q, Q, w, W, y, Y planşe cu literele q, Q, w, W, y, Y,
vorbire, 2. Sunetul w. Literele w şi 1.3 -asocierea dintre imagini şi cuvinte BENZI DESENATE
interacţiune) W. 1.4 -scrierea unui bileţel cu litere de tipar, desene, b. procedurale:, conversaţia,
Citire/ lectură Joc de rol: La cumpărături 2.1 simboluri, adresat părinţilor explicaţia, demonstraţia,
156
CLASA PREGATITOARE
Scriere/ redactare 2.2 -exersarea unor formule de salut, de adresare, exerciţiul, problematizarea, învă
Elemente de 3. Sunetul y. Literele y şi Y 2.3 prezentare şi solicitare, adecvate contextului ţarea prin descoperire, munca
construcţie a Construirea de rime pornind 4.1 - dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, independentă jocul
XXXII comunicării de la cuvinte date 4.2 pe teme de interes c. forme de organizare a
4. Corespondenţa dintre - jocuri de exersare a unor reguli de comunicare colectivului: frontală, activitate
imagini şi cuvinte eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea individuală, în grup/ pe
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune echipe,evaluare orală şi scrisă
şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile
vorbitoare” etc.
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări
VARA MEM Numere 1.1 Iunie-Exerciţii şi 1.4 - adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
probleme în concentrul 0- 1.5 mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de planşe, jetoane, numărătoare,
31. 1.6 numărarea obiectelor; riglete, imagini
2. Fructe şi legume de vară- 3.1 - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o b.procedurale:
Exerciţii şi probleme în 5.2 mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu conversaţia,explicaţia,
concentrul 0-31. - rezolvarea de exerciţii tot atâtea elemente”; de demonstraţia,
3.Vara-primăvara adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
XXXII (fenomene)- Exerciţii şi şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de prin descoperire,
probleme în concentrul 0- obiecte/prin desene; problematizarea, munca
31. - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr independentă
4. Vara-primăvara (flori şi de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii c.forme de organizare a
insecte)- Exerciţii şi pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 colectivului:
probleme în concentrul 0-3. baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 activitate frontală, activitate
colegi ai săi. Câte a dat în total?”); individuală
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici activitate în grup
decât 31;
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.:
„La cumpărături”, „În parc” etc.)
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt
date obiectual sau figurate prin semne simple:
puncte, cerculeţe, linii etc.
- folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei problem;
date
157
CLASA PREGATITOARE
unei probleme
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
-jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
EXPLORAREA DP Aspecte specifice Hobby-uri şi activităţi 3.3 - prezentarea în faţa grupului a unor obiecte 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
MESERIILOR ale organizării preferate personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi rechizite
învăţării şi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea
pregătirii pentru abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu b. procedurale: conversaţia
XXXII viaţă la şcolarul - ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi euristică, exerciţiul, muncă
mic preferate: „Ce îmi place să fac?” independentă, problematizarea,
- „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor pe care simularea, joc de rol, joc didactic
fiecare le are acasă sau a c. forme de organizare a
obiectului/jucăriei/activităţii preferate colectivului: activitate frontală,
- realizarea unor albume, agende speciale, activitate individuală, activitate în
portofolii care cuprind date personale grup/ pe perechi
despreactivităţi preferate, aptitudini, realizări etc.
- jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor
abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor în
diverse domenii: muzică, dans, sport, desen,
matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal
sau la un instrument, desenat, decupat, sărit
coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi
politicos, a răspunde la întrebări, calcul matematic
simplu etc.)
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să
cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor
158
CLASA PREGATITOARE
clasei
- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică
(construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.),
unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de
interese pe diferite teme
AVAP Confecţii şi jucării 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
1.2 -recunoaşterea diferitelor tipuri vizuale şi abilităţi practice,dopuri
2.3 de materiale folosite; de plastic, plastilină, scobitori,
2.5 -confectionarea jucăriilor folosind decuparea şabloane, creioane colorate,
hârtiei Şi asamblarea elementelor; foarfecă, lipici, hârtie creponată,
1. Flori (decupare, colorare, - decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin hârtie reciclabilă, material textil,
asamblare, lipire) efort propriu. pensulă, acuarele, hârtie
VARA
XXXII 2. CireŞ (pensulaţie, creponată roşie.
decupare, asamblare, lipire) b. procedurale: conversaţia,
VARA MM Recapitulare Recapitulare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
Greierașul 1.3 emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
2.1 -observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
XXXII 2.2 jucăriilor muzicale exerciţiul, jocul
3.4 - audiţie: A. Vivaldi ,,Anotimpurile orală
bancă etc.)
159
CLASA PREGATITOARE
vârfuri etc.)
aprecierea lor
Cântec: Greierașul
SUNT ŞCOLAR CLR Comunicare orală Recapitulare Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini 5 a. materiale: caiet, fişe de
ÎNVINGĂTOR! (ascultare, sau obiecte lucru,planşe cu grupurile de
vorbire, Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) literece, Ce, ci, Ci, planşe diverse
interacţiune) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv b. procedurale: conversaţia,
Citire/ lectură Ordonarea propoziţiilor pe baza u nui suport intuitiv explicaţia, demonstraţia,
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în componenţa literelor exerciţiul, problematizarea, învă
Elemente de de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, ţarea prin descoperire, munca
construcţie a semiovale, ovale, noduleţe independentă jocul
comunicării Desenarea literelor de tipar c. forme de organizare a
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea colectivului: frontală, activitate
scrisă individuală, în grup/ pe
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri echipe,evaluare orală şi scrisă
XXXIII Felicitarea .Biletul
Vocabular
Cuvântul
Cuvinte cu sens opus
Fonetică
Sunete specifice limbii române
Despărţirea cuvintelor în silabe
Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care
nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în
scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi
Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se
prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a
formula o rugăminte
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri
despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni,
animale, reguli de igienă alimentară şi personală
160
CLASA PREGATITOARE
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
SUNT ŞCOLAR MEM Recapitulare 1.4 - adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
ÎNVINGĂTOR! 1.5 mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de planşe, jetoane, numărătoare,
1.6 numărarea obiectelor; riglete
3.1 - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o b.procedurale:
5.2 mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea conversaţia,explicaţia,
elemente”; demonstraţia,
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1- exerciţiul, jocul didactic, munca
5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor independentă
efectuate prin numărare de obiecte/prin desene; c.forme de organizare a
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr colectivului:
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii activitate frontală, activitate
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 individuală
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 activitate în grup
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
XXXIII decât 31;
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.:
„La cumpărături”, „În parc” etc.)
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt
date obiectual sau figurate prin semne simple:
puncte, cerculeţe, linii etc.
- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru
a reda înţelegerea enunţului unei problem;
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
unei probleme
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am
primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
-jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
161
CLASA PREGATITOARE
DP 1.1 jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
1.2 emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am rechizite
2.1 simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii b. procedurale: conversaţia
2.2 colegi, când este încurajat/certat de părinţi, euristică, exerciţiul, muncă
2.3 sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou independentă, problematizarea,
3.2 membru în familie simularea, joc de rol, joc didactic
- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot c. forme de organizare a
să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă colectivului: activitate frontală,
colegul/colega, jucăria preferată, animalul preferat, activitate individuală, activitate în
activităţi preferate grup/ pe perechi
- exerciţii de identificare în imagini a organizării
XXXIII RECAPITULARE învăţării: întreruperea jocului, pregătirea
materialelor, concentrarea asupra
rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de
perturbare a atenţiei, momente de relaxare
- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se
simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un
desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart
o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat
astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)” etc
-realizarea unui colaj care să înfăţişeze
personalitatea fiecăruia -înclinaţii,preferinţe,profesia
dorită
JUCĂRII AVAP Modelaj 1. Jucării-modelaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi 2. Brăţară-înŞirare 2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici de vizuale şi abilităţi practice,
jucării 2.4 modelare Şi de înŞirare; plastilină, paste făinoase cu
2.5 -modelarea plastilinei –formularea de întrebări orificiu, mărgele, şnur, pensulă,
simple şi răspunsuri despre cele observate; acuarele, pietre de diferite
XXXIII - înşirarea mărgelelor(paste făinoase)-formularea dimensiuni, adeziv cu sclipici.
de întrebări b. procedurale: conversaţia,
simple şi răspunsuri despre cele observate; explicaţia, demonstraţia,
-decorarea sălii de clasă cu jucăriile modelate. observaţia, exerciţiul
162
CLASA PREGATITOARE
MM Recapitulare Recapitulare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
Jocuri-Chiț-chiț 1.3 emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.4 - audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia orală
Jucăriilor
RECAPITULARE
XXXIII -reproducerea în colectiv a cântecelor
bancă etc.)
vârfuri etc.)
aprecierea lor
SUNT ŞCOLAR CLR Comunicare orală Evaluare finală 1.1 -recunoaşterea poveştii, a personajelor, a 5 a. materiale: teste, fişe
XXXIV ÎNVINGĂTOR! (ascultare, 1.2 elementelor de detaliu b. procedurale: munca
vorbire, 1.3 -asocierea unorînsuşiri fiecărui personaj independentă, jocul
interacţiune) 1.4 -ordonarea secvenţelor poveştii în ordinea în care c. forme de organizare a
Citire/ lectură 2.1 se petrec, numerotarea lor colectivului: frontală, activitate
Scriere/ redactare 2.2 -reprezentarea grafică a silabelor unor cuvinte după individuală, în grup/ pe
Elemente de 2.3 imagini date echipe,evaluare orală şi scrisă
construcţie a 4.1 -povestirea unor secvenţe din poveşti cunoscute
comunicării 4.2 -dialoguri în pereche sau în grupuri mici după
imagini date
-joc,,Eu spun una, tu spui multe,,
163
CLASA PREGATITOARE
-reprezentarea grafică a silabelor şi sunetelor
cuvintelor care denumesc imagini date
-alcătuirea unor propoziţii cu 3-4 cuvinte despre
obiecte ilustrate în imagini date
-formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat,
culoarea preferată, mâncarea preferată,
şcoală,despre tot ce ai învăţat pănă acum
,,Eşti şcolar învingător!
Jocuri 1.1 a. materiale: jocuri
Citire/ lectură 1.2 c. forme de organizare a
Scriere/ redactare 1.3 colectivului: frontală, activitate
1.4 individuală, în grup/ pe
HAI SĂ NE
XXXIV 2.1 echipe,evaluare orală şi scrisă
DISTRĂM !....
2.2
2.3
4.1
4.2
SUNT ŞCOLAR MEM Evaluare finală 1.1 - numărarea elementelor unei mulţimi, pentru 4 a.materiale: fişe de evaluare,
ÎNVINGĂTOR! 1.2 evidenţierea faptului că numărul de elemente ale numărătoare, riglete
1.3 acesteia este dat de ultimul număr din b.procedurale:
2.2 succesiunea 1, 2,…x, unde x 31; conversaţia,explicaţia,
5.1 reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul exerciţiul,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau c.forme de organizare a
semne (cerculeţe, linii etc.); colectivului:
- citirea numerelor de la 0 la 31; activitate frontală, activitate
- scrierea numerelor de la 0 la 31; individuală
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete (probă orala. Probă scrisă)
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
manipularea obiectelor;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
mai mici decât 15”);
recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în
mediul înconjurător şi în materiale tipărite;
164
CLASA PREGATITOARE
- explorarea mediului înconjurător pentru a
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de
picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire.
DP 2 a. materiale: fiŞe de lucru
b. procedurale: conversaţia
EVALUARE
XXXIV simularea, joc de rol, joc didactic
SUMATIVĂ
Şi scrisă).
AVAP Confecţii şi 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
jucării 1.2 -gruparea materialelo folosite, după diferite vizuale şi abilităţi practice,
2.3 criterii(formă, grosime..); b. procedurale: conversaţia,
Pietricele colorate pentru
2.5 - confecţionarea jucăriilor folosind tehnici simple de explicaţia, demonstraţia,
VINE VACANŢA! decor (pensulaţie,
decorare; observaţia, exerciţiul
decorare)
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin c. forme de organizare a
efort propriu. colectivului: activitate frontală,
EVALUARE MM Cântarea vocală Evaluare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
SUMATIVĂ Jocuri cu și despre muzică 1.3 emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.4 - audierea cântecului demonstrat de orală
bancă etc.)
165
CLASA PREGATITOARE
vârfuri etc.)
aprecierea lor
LIMBA ENGLEZĂ- Planificare pe unităţi de conţinut

Întocmit: prof. Maria-Magdalena Nicolescu
Săptă Teme Vocabular Conţinuturi Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna tenţe ore
I Greetings-Hi! Hi, hello, goodbye How are you? 1.1 - oferirea răspunsului familiar la salutul uzual 1 a. materiale: caiet
Hello! I’ m fine, thank între prieteni („Bună!”, „Pa!”, formula „Ce mai b. procedurale:
you! faci?”) metoda audio –linguală, metoda directă,
exerciţiul, jocul didactic
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
II Classroom Stand up, sit down, show, Stand up! 1.1 -realizarea unei comenzi didactice simple; exemplu: 1 a. materiale:
commands- listen, draw, say, colour, come Sit down! „Vino aici!, „Ridică-te/ stai jos!”, „Arată-mi caiet, jetoane, creioane colorate
Stand up, here Say! cartea/ jucăria!”, „Atinge-ţi nasul!”(la fiecare b. procedurale:
please! Come here! comandă, profesorul sprijină enunţul cu un gest care exerciţiul, metoda audio- linguală, metoda
să faciliteze înţelegerea – coborârea/ ridicarea direct, explicaţia,jocul didactic, munca
braţului, a mâinii, folosirea unui obiect) independentă
individuală
III Poster of Hello, good bye, come here, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
September draw, colour conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi caiet, etichete, lipici, foarfece
simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu b. procedurale:
imaginea exerciţiul, munca independentă
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
IV School objects Desk, chair, book, pen, pencil, Give me the…. 1.2 -apucarea/ ridicarea unui obiect (exemplu: 1 a.materiale:
pencil case, schoolbag carte, caiet, penar, creion, jucărie), pentru a indica caiet, jetoane, creioane colorate
înţelegerea denumirii respective b. procedurale:
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu: masă, metoda directă, metoda audio- linguală,
banană, scaun) exerciţiul, munca independentă, jocul didactic
- realizarea unei comenzi didactice simple (exemplu: c.forme de organizare a colectivului:
“Give me the pencil! “ frontală, individuală
V It’ s Halloween Pumpkin, mask, witch Pumpkin, 1.2 - apucarea/ ridicarea unui obiect 1 a.materiale:
166
CLASA PREGATITOARE
time! pumpkin… 2.1 pentru a indica înţelegerea denumirii respective caiet, imagini cu obiecte specifice sărbătorii de
Happy Halloween! - indicarea obiectului cu degetul (exemplu: Halloween, creioane colorate
dovleac,masca,vrajitoare) b. procedurale:
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu metoda directă, metoda audio- linguală,
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei exerciţiul, munca independentă
corecte c.forme de organizare a colectivului:
-recitarea unei poezii scurte pentru copii frontală, individuală
VI Numbers One, two, three, four, five, six, Count… 1.2 - repetarea numerelor de la 1-10 1 a.materiale:
seven, eight, nine, ten One book, two 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu caiet, jetoane cu numerele de la 1 la 10,
books…. 2.2 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei creioane colorate
Draw….. 2.3 corecte b. procedurale:
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si o metoda directă, metoda audio- linguală,
minge. Desenează-le!” exerciţiul, jocul didactic , munca independentă
-numărarea unor obiecte din clasă (creioane, caiete, c.forme de organizare a colectivului:
jucării) frontală, individuală
-jocuri de atenţie şi de recunoaştere a numerelor
învăţate
VII Poster of Desk, book, mask, ten, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
October pumpkin, pencil, chair, witch conţin diverse simboluri/ etichete cu b. procedurale: exerciţiul, munca independentă
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi c. forme de organizare a colectivului:
asocierea lor cu imaginea frontală, individuală
VIII Toys Doll, robot, toy car, teddy bear, What’ s this? 1.2 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
ball A….. 2.1 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei caiet, jetoane cu jucării, creioane colorate
2.3 corecte b. procedurale:
- repetarea unei întrebări uzuale şi a metoda directă, metoda audio- linguală,
răspunsului la această întrebare.; exemplu: „Ce este exerciţiul, jocul didactic, munca independentă
aceasta? O jucărie.” c.forme de organizare a colectivului:
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o maşină, o frontală, individuală
barcă şi o păpuşă. Desenează-le!
- recitarea unei poezii scurte pentru copii
-participarea la jocuri de atenţie
IX What is your name What is your 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
name? name? 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet
My name is… intonaţiei corecte b. procedurale:
How are you? - răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ metoda directă, metoda audio- linguală,
I’ m fine, thank numele meu e...” (profesorul oferind exerciţiul, jocul didactic
you! sprijin prin completare sau prin reluare cu c.forme de organizare a colectivului:
167
CLASA PREGATITOARE
pronunţie şi intonaţie corecte mesajul frontală, individuală
respectiv)
- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul 1 - „Eu
sunt ...., am... ani, ”.
Elevul 2
- „Eu sunt..., am ... ani” etc.
- recitarea unor poezii scurte pentru copii
X Poster of Toy car, robot, teddy bear, doll 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
November conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
mesaje scurte şi simple; b. procedurale:
-reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă
XI Stories Snow White, Little Mermaid, What is your 1.3 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
prince, witch, Cinderella, pirate name? 2.1 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei caiet, imagini cu personaje din poveşti, film de
My name is….. 2.2 corecte desene animate, creioane colorate
- răspuns la întrebarea: ”Cine este aceasta/ b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând personajul) metoda directă, metoda audio- linguală,
-vizionarea unor clip-uri de 2-3 minute din filme de exerciţiul, vizionarea de filme
desene animate în limba respectivă (fără traducere în c.forme de organizare a colectivului:
limba română) frontală, individuală
XII Persons Boy, girl, man, women I am a…. 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
My name is…. 2.2 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei caiet, jetoane cu băiat, fată, bărbat, femeie
What is your corecte b. procedurale:
name? -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ metoda directă, metoda audio- linguală,
How are you? numele meu e...” (profesorul oferind exerciţiul
sprijin prin completare sau prin reluare cupronunţie şi c.forme de organizare a colectivului:
intonaţie corecte mesajul frontală, individuală
respectiv)
- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul
1 - „Eu sunt ...., am... ani, sunt fetiţă”. Elevul 2
- „Eu sunt..., am ... ani, sunt băiat” etc.
XIII It’ s Christmas Santa Clause, bells, present, Knock, knock…. - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, imagini cu Moş Crăciun,
time! Christmas tree Merry Christmas! individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei bradul de Crăciun, CD-player, jucării muzicale,
corecte colinde in limba engleză, creioane colorate
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, b. procedurale:
mimă sau acompaniament cu jucării muzicale metoda directă, metoda audio- linguală,
168
CLASA PREGATITOARE
exerciţiul, munca independentă
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XIV Farm animals Dog, cat, pig, horse, cow What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
It is a…… 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet, jetoane cu animale domestice, creioane
intonaţiei corecte colorate
-răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând obiectul) metoda directă, metoda audio- linguală,
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta exerciţiul, munca independentă
...?” (profesorul indicând obiectul) c.forme de organizare a colectivului: frontală,
-recitarea unor poezii scurte pentru copii individuală
XV What do animals Woof, meow, moo, oink Old Mac Donald 1.3 - repetarea după profesor a unor onomatopee 1 a.materiale:
say? had a farm…… 2.1 individual/ în cor până la reuşirea caiet, jetoane cu animale domestice, CD-
1.2 pronunţiei, intonaţiei corecte player, creioane colorate
-ascultarea şi mimarea unor cântece simple b. procedurale:
pentru copii metoda directă, metoda audio- linguală,
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, exerciţiul, munca independentă
mimă sau acompaniament cu jucării musicale c.forme de organizare a colectivului:
-desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si un frontală, individuală
câine. Desenează-le!
XVI Poster of Farm, dog, cat, horse, pig, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
January cow conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi b. procedurale:
asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă
XVII Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
linguală, exerciţiul, munca independentă
individuală, evaluare orală Şi scrisă
XVIII Pets Parrot, fish, dog, cat What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, imagini cu diverse animale
It is a …… 2.3 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei de companie, creioane colorate
corecte b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
-gasirea corespondentului pentru cuvintele date linguală, exerciţiul, munca independentă
- recitarea unei poezii scurte pentru copii c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XIX Fruits Apple, pear, grapes, banana, What’ s this? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, jetoane cu fructe
169
CLASA PREGATITOARE
lemon, orange It’ s a….. 2.2 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
This is a……. 2.3 corecte linguală, exerciţiul, munca independentă
răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ c.forme de organizare a colectivului: frontală,
acesta?” (profesorul indicând obiectul) individuală
- numărarea unor obiecte
-găsirea cuvintelor corespunzatoare (salata de fructe )
XX Poster of Cat, dog, moo, banana, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
February orange, apple, oink, lemon conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi b. procedurale:
XXI It’ s my birthday! Present, cake, ballon, crown, How old are you? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
paper hat, birthday card I am……. 2.2 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale:
Happy birthday! corecte metoda directă, metoda audio- linguală,
Thank you! - răspuns la întrebări simple de identificare: „Câţi ania exerciţiul, munca independentă
ai ?;Eu am … ani . ” (profesorul oferind sprijin prin c.forme de organizare a colectivului: frontală,
completare sau prin reluare cu pronunţie şi intonaţie individuală
corecte mesajul respectiv)
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă
XXII Actions Read, jump, run, sleep, wash Silly sentences: 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, jetoane cu animale
up ,wake up, eat ,fly, take cats fly 2.3 individual/ în cor până la reuşirea domestice
pictures pronunţiei, intonaţiei corecte b. procedurale:
- construirea unor mesaje trăznite; exemple: metoda directă, metoda audio- linguală,
„Pisicile zboară. Câinii citesc. Vacile fac poze.” exerciţiul
c.forme de organizare a colectivului:frontală,
individuală
XXIII My house Roof, window, door, floor What’ s this? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate, jetoane
This is a……. 1.2 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
2.1 corecte linguală, exerciţiul, jocul didactic , munca
2.3 repetarea unei întrebări uzuale şi a independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu: c.forme de organizare a colectivului: frontală,
„Ce este aceasta? Aceasta este o casă . ” individuală
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu:
Acoperiş, fereastră, uşă )
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o casă cu două
ferestre .”
Deseneaz-o !
170
CLASA PREGATITOARE
-recitarea unei poezii scurte pentru copii
-executarea unor comenzi simple: ( exemplu : “Arată
spre uşă !“ )
XXIV Poster of March House, sleep, fly, paper hat, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a.materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
read, window, cake conţin diverse simboluri/ etichete cu b.procedurale:exerciţiul, munca independentă
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi c.forme de organizare a colectivului:frontală,
asocierea lor cu imaginea individuală
XXV The rooms of Living room, badroom, kitchen, What room is it? 2.1 - repetarea unei întrebări uzuale şi a 1 a.materiale:caiet, jetoane cu bucătărie,
the house bathroom It is the……. 2.2 răspunsului la această întrebare ( exemplu: sufragerie, dormitor, baie
Go to the…….. 2.3 „Ce cameră este aceasta? Aceasta este bucătăria.” b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu linguală, exerciţiul, jocul didactic
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei c.forme de organizare a colectivului: frontală,
corecte individuală
-găsirea cuvintelor corespondente-acţiune-locul
desfăşurării acesteia
-jocuri de executare a unor comenzi
simple( exemplu-“Du-te la bucătărie !“
XXVI It’ s Easter time! Egg, Easter, lamb, Easter egg, What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Easter rabbit It is a……. individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Bunny, bunny…… corecte linguală, exerciţiul, munca independentă
Happy Easter! - repetarea unei întrebări uzuale şi a c.forme de organizare a colectivului: frontală,
răspunsului la această întrebare.; exemplu: individuală
„Ce este acesta? Un ou de Paşte.”
XXVII In the park Bench, tree, bike, butterfly, What is it? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
slide, swing It is a…. individual/ în cor până la reuşirea b. procedurale:
The sun is up…. pronunţiei, intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală,
-recitarea unei poezii scurte pentru copii exerciţiul, munca independentă
c.forme de organizare a colectivului:
XXVIII Poster of April Bike, Easter, lamb, Easter 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
egg, butterfly, tree conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor b. procedurale:
şi asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă
XXIX My body Head, arm, leg, shoulders, What is it? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
171
CLASA PREGATITOARE
hand, foot It is a… individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale:
Show me the…. corecte metoda directă, metoda audio- linguală,
My head/ my arm -repetarea unei întrebări uzuale şi a exerciţiul, jocul didactic, munca independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu: c.forme de organizare a colectivului:
„Ce este aceasta? Este o mână. .” frontală, individuală
-indicarea părţilor corpului
-desenarea corpului propriu sau al colegului
-executarea unor comenzi (exemplu: ”Arată-mi
mâinile! “)
XXX Which words Boy, toy, doll, ball, fly, sky, ten, Boy- toy 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
rhyme? man, house, mouse 2.3 individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei b. procedurale:
corecte metoda directă, metoda audio- linguală,
- găsirea de cuvinte care rimează (exemplu:boy- exerciţiul, munca independentă, jocul didactic
doll ) c.forme de organizare a colectivului:
XXXI Spot the Boy, girl, cat, dog, car, house, How many 2.3 -jocuri de pronunţie şi de atenţie 1 a.materiale:caiet
difference! balloon, door, window balloons? b. procedurale:
How many metoda directă, metoda audio- linguală,
windows? exerciţiul, jocul didactic
frontală, individual
XXXII Poster of May Boy, girl, leg, hand, shoulders 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi b. procedurale: exerciţiul, munca
simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu independentă
imaginea c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XXXIII Bring your toys Robot, doll, toy car, ball, teddy What is it? 2.2 - răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ 1 a.materiale:caiet, creioane colorate, jucării
to school! bear It is a….. 3.1 acesta?” (profesorul indicând obiectul b. procedurale:
Give me the…. - aducerea la şcoala a jucăriei preferate şi metoda directă, metoda audio- linguală,
selectarea uneia dintre etichetele oferite de exerciţiul, jocul didactic, munca independentă
profesor pentru a indica denumirea acesteia în limba c.forme de organizare a colectivului:
străină frontală, individuală
-desenarea jucăriei
XXXIV My Page Name, boy, girl, fruits, pet, toy, What is your 2.2 -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ 1 a.materiale:caiet
like name? numele meu e / eu am … ani / mie îmi place….” b. procedurale:
My name is… metoda directă, metoda audio- linguală,
How old are you? exerciţiul, munca independentă
172
CLASA PREGATITOARE
I am.. c.forme de organizare a colectivului:
What fruits do you frontală, individuală
like?
I like…..
Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
b. procedurale:
metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă
LIMBA FRANCEZĂ - PLANIFICARE PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Întocmit: prof. Cristina Voican și Cristina Bolbose
Săptă Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna invăţare tenţe ore
I Bonjour ! Saluer – formules de Bonjour / Bonsoir, Bonne nuit M, 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge
salut Mme ; Salut / Au revoir / A bientôt / 2.1 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
Bonne journée! asociere de imagini; Exerciţii de metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat
simulare a unui dialog c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi
II Merci! Remercier/répondre Merci/ merci beaucoup ; Merci 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge
aux remerciements Madame /Monsieur ! Merci mon 1.2 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
ami ! De rien ! Viens avec moi ! 2.2 asocierea imaginii cu cuvântul; metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
Avec plaisir ! Exerciţii de simulare; dialogul dirijat
activitate ludică; c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi
III Comment ça Formules de Comment ça va ? ça va bien / ça 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge, CD Player
va ? politesse va comme ci, comme ça, /ça va 2.2 Exerciţii de simulare; b. procedurale:
mal Activitate ludică; Audierea metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
Poésie. Chanson Bonjour, bonjour, cântecului Bonjour, bonjour, dialogul dirijat, intonare de cântece
comment ça va ? comment ça va ? c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi
IV Comment tu Se présenter / Comment tu t’appelles ? Je 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate CD Player
t’appelles ? répondre aux m’appelle … 1.2 Exerciţii de pronunţie; b. procedurale:
présentations Chanson Frère Jacques 2.1 Exerciţii de colorare şi recitare; metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Audierea cântecului Frère Jacques recitare de poezii, intonare de cântece
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
173
CLASA PREGATITOARE
perechi, individuală
V Quel âge as- Dire son âge Quel âge as-tu ? J’ai …...ans. Et 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate CD Player
tu ? toi ? Tu as quel âge ? Moi, j’ai … 1.2 Exerciţii de pronunţie; b. procedurale:
ans. 2.1 Exerciţii de colorare ; Audierea metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Chanson Quel âge as-tu ? cântecului Quel âge as-tu ? lucrul individual, intonare de cântece
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi, individuală
VI Révision / Saluer / se présenter Jeu de coloriage. Jeu du ballon 1.1 Exerciţii de identificare auditivă; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate
Évaluation 1 1.2 Exerciţii de identificare şi colorare; b. procedurale:
3.1 activitate ludică Exerciţiul, joc didactic, lucrul individual
individuală
VII Mes objets Identifier les objets Ecoute et répète : Voilà un crayon/ 1.1 Exerciţii de repetare după 1 a. materiale: caiet, creioane colorate
d’écolier de l’écolier une gomme / un livre/un cahier/un 1.2 model ;Exerciţii de performare a b. procedurale:
stylo/un cartable/un plumier. actului de vorbire (a identifica metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Prends un crayon ! Donne –moi obiecte, realizarea corespondenţei lucrul individual, jocul didactic
une gomme ! ……. sunet /imagine) c. forme de organizare a colectivului: frontală,
Exerciţii de identificare a obiectelor individuală
şcolare prin asocierea imaginii cu
cuvântul; Exerciţii de simulare;
activitate ludică
VIII Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
travail 1 connus correspondante ! 3.1 proiectelor de grup care conţin b. procedurale:
diverse obiecte şcolare şi formule Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
de salut/ etichete cu aceste mesaje; didactic
reperarea etichetelor şi asocierea c. forme de organizare a colectivului: frontală,
lor cu imaginea individuală
IX Les nombres Identifier les nombres Ecoute et répète : un, deux, trois, 1.1 Exerciţii de repetare a numerelor de 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jetoane cu nr
de 1 à 10 de 1 à 10 …. Compte jusqu'à 5/10. Dessine 1.2 la 1 la10, repetarea după profesor a de la 1 la 10, CD Player
Utiliser les nouveaux trois/cinq ….. 2.1 unui cuvânt, mesaj simplu b. procedurale:
mots dans des crayons/gommes/stylos. Colorie 2.2 individual/ în cor până la reuşirea metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
phrases simples trois/cinq/….. fleurs. Chanson Un, pronunţiei, intonaţiei corecte; lucrul individual, intonare de cântece
deux, trois Exerciţii de colorare a unui nr de c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
obiecte; perechi, individuală
Exerciţii de numărare a unor obiecte
din clasă (creioane, caiete, jucării)
-jocuri de atenţie şi de recunoaştere
a numerelor învăţate
174
CLASA PREGATITOARE
X Les couleurs Identifier et nommer Ecoute et répète : Bleu, vert, noir, 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jetoane
les couleurs jaune, rouge, orange, blanc 1.2 repetarea după profesor a unui colorate, CD Player
Utiliser les nouveaux Colorie le dessin! Dessine un 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
mots dans des crayon rouge et un stylo noir. cor până la reuşirea pronunţiei, metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
phrases simples Dessine trois fleurs rouges et deux intonaţiei corecte: Le chat est noir / lucrul individual, intonare de cântece
fleurs jaunes. Le papillon est bleu etc. Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Chanson L’arc-en-ciel identificare a culorilor; perechi, individuală
Exerciţii de colorare;
Exerciţii de identificare a culorilor
unor obiecte din clasă (ex: Le stylo
est noir / le crayon est blanc etc.)
a culorilor învăţate
Audierea cântecului L’arc-en-ciel
XI Révision / Les objets de la Qu’est-ce que c’est ? Dessine trois 1.1 Exerciţii de identificare auditivă; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
Évaluation 2 classe, les couleurs, crayons rouges. Dessine quatre 2.1 Exerciţii de identificare şi colorare b. procedurale:
les nombres de 1 à gommes bleues. Colorie les 3.1 Exerciţiul, lucrul individual
10 ballons. Relie le nombre à l’image. c. forme de organizare a colectivului: frontală,
Colorie le dessin. individuală
XII Les jouets Identifier et nommer Ecoute et répète : un ourson, un 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
les jouets ballon, une voiture, une poupée 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
Utiliser les nouveaux Colorie la poupée, dessine un 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
mots dans des ourson gris ; Trouve et colle cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, recitare de poezii
phrases simples l’image. intonaţiei corecte: C’est un c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Poésie ourson/C’est un ballon etc.. Exerciţii perechi, individuală
de identificare a jucăriilor invăţate
Recitarea unei poezii simple
XIII Personnages Identifier et nommer Qui est-ce ? C’est La Blanche 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
de BD des personnages de Neige, Le Petit Chaperon Rouge, 1.2 repetarea după profesor a unui reprezentând personaje de BD, imagini cu aceste
BD Astérix, Obélix, un prince, une 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în personaje
princesse, une sorcière. Qui cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
parle ? intonaţiei corecte: C’est la Blanche metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Neige/C’est Astérix etc.. Exerciţii de lucrul individual
identificare a personajelor de BD c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
invăţate perechi, individuală
XIV Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
175
CLASA PREGATITOARE
diferite jucării şi numere/ etichete cu Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
imagini reprezentând aceste didactic
cuvinte; reperarea etichetelor şi c. forme de organizare a colectivului: frontală,
XV Le sapin de Mots et expressions Ecoute et répète : Le père Noël, le 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
Noël spécifiques cadeau, le sapin de Noël, les 2.1 repetarea după profesor a unui reprezentând personaje şi obiecte de Crăciun,
cloches cuvânt, mesaj simplu individual/ în imagini cu acestea
Joyeux Noël ! Dessine un sapin cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
de Noël ! Colorie le dessin ! (Le intonaţiei corecte; Audierea metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
père Noël) cântecului Mon beau sapin lucrul individual, audierea de cântece de Crăciun
Trouve et colle l’image. c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Chanson « Mon beau sapin » perechi, individuală
XVI S’il te plait Identifier des ordres / Assieds-toi, s’il te plaît!/ lève-toi, s’il 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet
imiter te plaît! Viens ici, s’il te plait ! Va au 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
tableau !/ Va à ta place ! Regarde- 2.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
moi ! / Regardez au tableau ! cor până la reuşirea pronunţiei, dialogul dirijat
Regardez l’image! Dessine dans intonaţiei corecte; Activitate ludică c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
ton cahier ! / Dessine au tableau ! perechi
Attention ! Ecoutez –moi !
XVII Révision Les jouets, le Noël, Qu’est-ce que c’est ? Trouve 1.1 Exerciţii de identificare auditivă; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
/Évaluation 3 les ordres l’étiquette. Cherche le père Noël. 3.1 Exerciţii de identificare, asociere şi b. procedurale:
Colorie le dessin. Donne-moi la colorare Exerciţiul, lucrul individual
poupée/ l’ourson/le ballon… c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XVIII Fille ou Identifier les Voilà un garçon/une fille. Tu es un 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, jucării
garçon ? personnes garçon / une fille ? Oui / Non. Je 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
suis … (un garçon / une fille) 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
2.2 cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, recitare de poezii
intonaţiei corecte: C’est une c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
fille/C’est un garçon etc.. Exerciţii perechi, individuală
de asociere
XIX Ma salle de Identifier et nommer Ecoute et répète : Voilà un tableau. 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
classe les objets de la Voici un bureau. Voici une fenêtre. 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
classe Voici un pupitre. Voilà une porte. 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Voilà une armoire. Voilà une cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, intonare de cântece
chaise. intonaţiei corecte: C’est une c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
176
CLASA PREGATITOARE
Chanson Dans ma salle de classe armoire/C’est un pupitre etc. perechi, individuală
Exerciţii de identificare a obiectelor
din clasă;
Exerciţii de identificare a obiectelor
din clasă (ex: Voilà le pupitre/ Voilà
la porte etc.)
a obiectelor invăţate
Audierea cântecului Dans ma salle
de classe
XX Bon Vœux d’anniversaire Bon anniversaire ! Joyeux 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
anniversaire ! anniversaire ! 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
Un gâteau d’anniversaire/les 2.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
bougies, souffle les bougies/un cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, intonare de cântece
cadeau. Quel âge as-tu ? compte intonaţiei corecte; Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
les bougies. identificare şi asociere; Exerciţii de perechi, individuală
Chanson Joyeux anniversaire colorare;
Audierea cântecului Joyeux
anniversaire
XXI La leçon de Le corps humain Voilà la tête/la main/…. 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate ,
gymnastique Montre-moi la tête/la main…. Lève 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
la main ; Colorie la tête en jaune, la cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
main en rouge cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, jocul didactic
intonaţiei corecte; Exerciţii de c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
identificare şi asociere; Exerciţii de perechi, individuală
colorare;
Activitate ludică
XXII Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
diferite cuvinte învăţate/ etichete cu Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
imagini reprezentând aceste didactic
cuvinte; reperarea etichetelor şi c. forme de organizare a colectivului: frontală,
XXIII Fais des Sensibilisation pour Cherche le mot qui rime ! Colorie 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, jucării ( şoricel de jucărie), planşă:
rimes ! les mots qui riment le dessin ! 1.2 repetarea după profesor a unui jucării
cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
cor până la reuşirea pronunţiei, metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
177
CLASA PREGATITOARE
intonaţiei corecte; Exerciţii de lucrul individual, recitare de poezii
identificare şi asociere a cuvintelor c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
care rimează; Exerciţii de colorare perechi, individuală
XXIV Que disent les Identifier les sons Les animaux domestiques ; Les 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
animaux ? des animaux sons des animaux domestiques ; 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
domestiques Chanson Dans la ferme à 2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Mathurin cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, intonare de cântece
identificare şi asociere a animalelor perechi, individuală
domestice;
Exerciţii de ascultare şi mimare a
unor onomatopee
Ascultarea şi intonarea cântecului
Dans la ferme à Mathurin
XXV Les Pâques La fête de Pâques Un œuf en chocolat, un lapin de 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, jucării ( iepuraş
arrivent Pâques, un agneau, Joyeuses 1.2 repetarea după profesor a unui de Paşte, miel, ou de Paşte)
Pâques ! cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
cor până la reuşirea pronunţiei, metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte; Exerciţii de lucrul individual, recitare de poezii
identificare şi asociere a imaginii cu c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
cuvântul; Exerciţii de colorare; perechi, individuală
XXVI Dans le parc Le monde des Un parc, un arbre, un papillon, le 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: parc
enfants : le parc soleil, le ciel, les jeux des enfants 1.2 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
2.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual, recitare de poezii
identificare şi asociere a imaginii cu perechi, individuală
cuvântul; Exerciţii de colorare;
XXVII Mon animal de Les animaux de Le chien, le chat, le poisson, le 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: animale
compagnie compagnie perroquet 1.2 repetarea după profesor a unui de companie, jucării reprezentând animale de
2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în companie
cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
intonaţiei corecte; Exerciţii de metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
identificare prin asocierea imaginii lucrul individual, recitare de poezii
cu cuvântul; Exerciţii de colorare; c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
178
CLASA PREGATITOARE
Recitarea unei poezii simple perechi, individuală
XXVIII Ma maison La maison Voilà une maison, une fenêtre, une 1.1 Exerciţii de intuire a sensului unei 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: casa
porte, un toit. 1.2 propoziţii pe baza unei imagini (ex. b. procedurale:
2.1 Voilà une maison.) metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
3.1 Exerciţii de repetare după model; lucrul individual
Exerciţii de identificare prin c. forme de organizare a colectivului: frontală,
asocierea imaginii cu cuvântul; individuală
Exerciţii de colorare
XXIX La ferme des Les animaux Le chat, le chien, la vache, le 1.1 Exerciţii de pronunţie; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă:
animaux domestiques mouton, le cheval. Colorie le 1.2 Exerciţii de repetare după model; animalele domestice
cheval/la vache. Dessine un 2.1 repetarea după profesor a unui b. procedurale:
chien/un chat. Trouve les animaux cuvânt, mesaj simplu individual/ în metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
domestiques. cor până la reuşirea pronunţiei, lucrul individual
intonaţiei corecte: C’est une c. forme de organizare a colectivului: frontală,
vache/C’est un coq etc. Exerciţii de individuală
identificare a animalelor domestice;
XXX Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
diferite cuvinte învăţate/ etichete cu Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual
imagini reprezentând aceste c. forme de organizare a colectivului: frontală,
cuvinte; reperarea etichetelor şi individuală
asocierea lor cu imaginea
XXXI Les fruits Identifier les fruits Ecoute et répète : une pomme /une 1.1 Exerciţii de repetare după model: 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: fructele
poire/une banane/une orange/un 1.2 C’est une pomme/ C’est une poire b. procedurale:
citron. 2.1 etc. repetarea după profesor a unui metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Qu’est-ce que c’est ? C’est une 3.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în lucrul individual
pomme. Dessine une pomme/une cor până la reuşirea pronunţiei, c. forme de organizare a colectivului: frontală,
poire. Trouve les fruits. Trouve une intonaţiei corecte; Exerciţii de individuală
poire. Indique le nombre. identificare şi asociere a fructelor;
Exerciţii de colorare
XXXII Révision / Les animaux Entoure les animaux ! Ecris le 1.1 Exerciţii de identificare, asociere şi 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
Évaluation 4 domestiques et les nombre ! Colorie les fruits ! 3.1 colorare b. procedurale:
fruits Exerciţiu de completare Exerciţiul, lucrul individual
individuală
XXXIII Révision Identifier, dessiner, Imagine le dialogue ! Dessine, 1.1 Joc de rol după imagini date 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
/Evaluation colorier, entourer colorie, entoure … 2.1 Exerciţii de identificare şi colorare b. procedurale:
179
CLASA PREGATITOARE
finale 2.2 Exerciţiul, dialogul dirijat, conversaţia euristică, lucrul
3.1 individual
c. forme de organizare a colectivului: in perechi,
XXXIV Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
diferite cuvinte învăţate/ etichete cu Exerciţiul, lucrul individual
imagini reprezentând aceste c. forme de organizare a colectivului: frontală,
cuvinte; reperarea etichetelor şi individuală
asocierea lor cu imaginea
XXXV Des jeux pour Identifier, entourer, Trouve les mots cachés dans la 1.1 Activitate ludică 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, CD Player
toi ! écouter la chanson grille ! 1.2 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
Dans la ferme à Trouve les animaux de la 3.1 asocierea imaginii cu cuvântul; jocul didactic, dialogul dirijat, lucrul individual şi pe
Mathurin chanson ! Chante la chanson ! Audierea şi intonarea cântecului grupe, audiţii muzicale
Entoure les objets du Père Noël ! Dans la ferme à Mathurin c. forme de organizare a colectivului: frontală, pe
grupe, individuală
LIMBA GERMANĂ- Planificare pe unităţi de conţinut

Întocmit: prof. Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fuscel
Săptă Teme Vocabular Conţinuturi Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore
I Sich begegnen - Hallo! Servus! Auf Wie geht`s? 1.1 - oferirea răspunsului familiar la salutul uzual 1 a. materiale: caiet
Hallo! Servus! wiedersehen! Danke, gut ! între prieteni („Bună!”, „Pa!”, formula „Ce mai b. procedurale:
faci?”) metoda audio –linguală, metoda directă, exerciţiul,
jocul didactic
individuală
II Wer bist du?! Name Wer bist du? Ich 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
bin….Wie ist dein 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet
Name? Mein intonaţiei corecte b. procedurale:
Name ist…. Wie - răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
geht´s? Danke, sunt/ numele meu e...” (profesorul oferind jocul didactic
180
CLASA PREGATITOARE
gut! sprijin prin completare sau prin reluare cu c.forme de organizare a colectivului:
pronunţie şi intonaţie corecte mesajul frontală, individuală
respectiv)
- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul 1 -
„Eu sunt ….
Elevul 2
- „Eu sunt..., etc.
III Poster des Hallo!, Tschüss !, Guten 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Tag !, Guten Morgen!, Guten conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte caiet, etichete, lipici, foarfece
September Abend!, Ball şi simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu e. procedurale:
imaginea exerciţiul, munca independentă
f. forme de organizare a colectivului:
IV Steh bitte auf! Steh auf! Setz dich! Zeig Steh auf! Setz 1.1 -realizarea unei comenzi didactice simple; exemplu: 1 d. materiale:
mal! Hör zu !Zeichne! Male dich! Komm her! „Vino aici!, „Ridică-te/ stai jos!”, „Arată-mi caiet, jetoane, creioane colorate
aus! cartea/ jucăria!” e. procedurale:
exerciţiul, metoda audio- linguală, metoda direct,
explicaţia,jocul didactic, munca independentă
f. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
V Schulsachen Das Lineal, der Spitzer, das Gib mir , bitte 1.2 -apucarea/ ridicarea unui obiect (exemplu: 1 a.materiale:
Buch, das Heft, der Füller, der/ die/ das….. carte, caiet, penar, creion, jucărie), pentru a indica caiet, jetoane, creioane colorate
der Bleistift, das Mäppchen, înţelegerea denumirii respective b. procedurale:
die Schultasche - indicarea obiectului cu degetul (exemplu: masă, metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
banană, scaun) munca independentă, jocul didactic
- realizarea unei comenzi didactice simple c.forme de organizare a colectivului:
(exemplu: “Gib mir das Buch, bitte!! “ frontală, individuală
VI Poster des Fangen, Buch, komm her!, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats Oktober Bleistift, hör zu!, Verstecken! conţin diverse simboluri/ etichete cu b. procedurale: exerciţiul, munca independentă
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi c. forme de organizare a colectivului:
asocierea lor cu imaginea frontală, individuală
VII Zahlen und Eins, zwei, drei, vier, fünf, Male aus! 1.2 - repetarea numerelor de la 1-10 si a culorilor 1
Farben sechs, sieben, acht, neun, Zeichne! 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj
zehn - rot, gelb, blau, grün, 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
orange, braun, lila, rosa, 2.3 intonaţiei corecte
schwarz - desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si o
minge. Desenează-le!”
181
CLASA PREGATITOARE
-- numărarea unor obiecte din clasă (creioane,
caiete, jucării)
-jocuri de atenţie şi de recunoaştere a numerelor si
culorilor învăţate
VIII Spielzeuge Die Puppe, der Roboter, der Was ist das….? 1.2 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Teddybär, der Ball, das Auto, Ein/ eine….. 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet, jetoane cu jucării, creioane colorate
der Luftballon 2.3 intonaţiei corecte b. procedurale:
- repetarea unei întrebări uzuale şi a metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
răspunsului la această întrebare.; exemplu: „Ce jocul didactic, munca independentă
este aceasta? O jucărie.” c.forme de organizare a colectivului:
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o maşină, un frontală, individuală
robot şi o păpuşă. Desenează-le!
- recitarea unei poezii scurte pentru copii
-participarea la jocuri de atenţie
IX Martinstag Laterne, der Stern, der Schau her! Male 1.2 - apucarea/ ridicarea unui obiect 1 a.materiale:
Mond, die Kinder aus! 2.1 pentru a indica înţelegerea denumirii respective caiet, imagini cu obiecte specifice sărbătorii deSf.
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu: Martin, creioane colorate
copii,felinar,vrajitoare) b. procedurale:
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, munca independentă
intonaţiei corecte c.forme de organizare a colectivului:
-recitarea unei poezii scurte pentru copii frontală, individuală
X Märchen Schneewittchen, Wer ist das? Das 1.3 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Rotkäppchen, Hexe, ist……Wer bist 2.1 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet, imagini cu personaje din poveşti, film de
Aschenputtel, Hänsel und du? Ich bin…. 2.2 intonaţiei corecte desene animate, creioane colorate
Gretel - răspuns la întrebarea: ”Cine este aceasta/ b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând personajul) metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
-vizionarea unor clip-uri de 2-3 minute din filme de vizionarea de filme
desene animate în limba respectivă (fără traducere c.forme de organizare a colectivului:
în limba română) frontală, individuală
X Poster des Auto, Laterne, Stern, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Rotkäppchen, Hexe, Puppe conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
November mesaje scurte şi simple; e. procedurale:
-reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă
XII Jungen und Der Junge, das Mädchen, Wie geht´s ? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
182
CLASA PREGATITOARE
Mädchen der Mann, die Frau Danke, gut! Wie 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet, jetoane cu băiat, fată, bărbat, femeie
geht es dir? Sehr intonaţiei corecte b. procedurale:
gut, danke! -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul
sunt/ numele meu e...” (profesorul oferind c.forme de organizare a colectivului:
sprijin prin completare sau prin reluare cupronunţie frontală, individuală
şi intonaţie corecte mesajul
respectiv)
- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul
1 - „Eu sunt ...., sunt fetiţă”. Elevul 2
- „Eu sunt..., , sunt băiat” etc.
-- recitarea unor poezii scurte pentru copii
XIII Nikolaus Bonbons, Schokolade, die - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, imagini cu Moş Crăciun si Mos
Socken, der Sack, Nikolaus simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, N0icolae, bradul de Crăciun, CD-player, jucării
intonaţiei corecte muzicale, colinde in limba engleză, creioane
Der Weihnachtsmann, die Schmücke den - intonarea unor cântece însoţite de mişcare, colorate
XIV Weihnachtszeit Glocken, das Geschenk, der Tannenbaum! mimă sau acompaniament cu jucării muzicale b. procedurale:
Tannenbaum metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XV Haustiere Der Hund, die Katze, das Was ist das? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Schwein, das Pferd, die Kuh Kreise die 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, caiet, jetoane cu animale domestice, creioane
Haustiere ein! intonaţiei corecte colorate
-răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând obiectul) metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta munca independentă
...?” (profesorul indicând obiectul) c.forme de organizare a colectivului: frontală,
-recitarea unor poezii scurte pentru copii individuală
XVI Wie sprechen Wau-wau!, miau-miau!, Zeichne! Hör zu 1.3 - repetarea după profesor a unor onomatopee 1 a.materiale:
die Tiere auf mmuuh-mmuuh!, grunz- und sprich nach! 2.1 individual/ în cor până la reuşirea caiet, jetoane cu animale domestice, CD-player,
Deutsch? grunz ! 1.2 pronunţiei, intonaţiei corecte creioane colorate
-ascultarea şi mimarea unor cântece simple b. procedurale:
pentru copii metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, munca independentă
mimă sau acompaniament cu jucării musicale c.forme de organizare a colectivului:
-desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si un frontală, individuală
câine. Desenează-le!
183
CLASA PREGATITOARE
XVII Poster des Tiere, Hund, Katze, Kuh, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Januar Pferd, Schwein conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi e. procedurale:
XVIII Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
linguală, exerciţiul, munca independentă
XIX Mein Der Papagei, der Fisch, der Ordne! Male aus! 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, imagini cu diverse animale de
Lieblingstier Hund, die Schildkröte, der 2.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, companie, creioane colorate
Hamster intonaţiei corecte b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
-gasirea corespondentului pentru cuvintele date linguală, exerciţiul, munca independentă
- recitarea unei poezii scurte pentru copii c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
XX Früchte Der Apfel, die Birne, die Schau her! Hör 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, jetoane cu fructe
Aprikose, die Orange, die zu! Sprich nach! 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
Zitrone, die Trauben, die Was ist das? 2.3 intonaţiei corecte linguală, exerciţiul, munca independentă
Pflaume, die Banane răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ c.forme de organizare a colectivului: frontală,
acesta?” (profesorul indicând obiectul) individuală
- numărarea unor obiecte
-găsirea cuvintelor corespunzatoare (cosul de fructe
)
XXI Poster des Schildkröte, wau-wau!, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Februar Pflaume, Papagei, Orange, conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
Apfel, Fisch, Aprikose mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi e. procedurale:
XXII Es ist mein Das Geschenk, der Kuchen, Wie alt bist 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Geburtstag! der Luftballon, der Papierhut, du…? Ich bin 2.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
die Kerzen, die …..Jahre alt! intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
Geburtstagskarte - răspuns la întrebări simple de identificare: „Câţi munca independentă
ani ai?; Eu am … ani . ” (profesorul oferind sprijin c.forme de organizare a colectivului: frontală,
prin completare sau prin reluare cu pronunţie şi individuală
184
CLASA PREGATITOARE
intonaţie corecte mesajul respectiv)
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă
XXIII Tätigkeiten Lessen, laufen, springen, Bilde komische 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, jetoane cu animale domestice
schlafen, spülen, aufwachen, Sätze! 2.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea b. procedurale:
essen, fliegen, fotografieren pronunţiei, intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul
- construirea unor mesaje trăznite; exemple: c.forme de organizare a colectivului:frontală,
„Pisicile zboară. Câinii citesc. Vacile fac poze.” individuală
XXIV Mein Haus Die Tür, das Dach, das Was ist das….? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate, jetoane
Fenster, die Wand Das ist…. 1.2 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
2.1 intonaţiei corecte linguală, exerciţiul, jocul didactic , munca
2.3 repetarea unei întrebări uzuale şi a independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu: c.forme de organizare a colectivului: frontală,
„Ce este aceasta? Aceasta este o casă . ” individuală
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu:
Acoperiş, fereastră, uşă )
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o casă cu
două ferestre .”
Deseneaz-o !
-executarea unor comenzi simple: ( exemplu :
“Arată spre uşă !“ )
XXV Poster des Haus, schlafen, fliegen, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d.materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats März essen, Papierhut, lessen, conţin diverse simboluri/ etichete cu e.procedurale:exerciţiul, munca independentă
Fenster, Kuchen mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi f. forme de organizare a colectivului:frontală,
XXVI Die Zimmer im Badezimmer, Schlafzimmer, Schau her, hör 2.1 - repetarea unei întrebări uzuale şi a 1 a.materiale:caiet, jetoane cu bucătărie, sufragerie,
Haus Wohnzimmer, Küche, sich zu und sprich 2.2 răspunsului la această întrebare ( exemplu: dormitor, baie
waschen, fernsehen nach! 2.3 „Ce cameră este aceasta? Aceasta este b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Welche Zimmer bucătăria.” linguală, exerciţiul, jocul didactic
ist das? - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj c.forme de organizare a colectivului: frontală,
Das ist…… simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, individuală
intonaţiei corecte
-găsirea cuvintelor corespondente-acţiune-locul
desfăşurării acesteia
-jocuri de executare a unor comenzi
simple( exemplu-“Du-te la bucătărie !“
XXVII Ostern Das Ei, das Lamm, der Verbinde die 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
185
CLASA PREGATITOARE
Osterhase, frohe Ostern! Punkte! simplu individual / în cor până la reuşirea b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Frohe Ostern! pronunţiei, intonaţiei corecte linguală, exerciţiul, munca independentă
- repetarea unei întrebări uzuale şi a c.forme de organizare a colectivului: frontală,
răspunsului la această întrebare.; exemplu: individuală
„Ce este acesta? Un ou de Paşte.”
XXVIII Im Park Der Baum, der Was ist das….? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Schmetterling, die Bank, die Das ist…… simplu individual/ în cor până la reuşirea b. procedurale:
Blume, die Schaukel, die pronunţiei, intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
Rutsche, das Fahrrad -recitarea unei poezii scurte pentru copii munca independentă
XXIX Poster des Ostern, Fahrrad, Osterei, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats April Lamm, Küche, Baum, conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
Schmetterling, Badezimmer mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor e. procedurale:
şi asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă
XXX Mein Körper Der Kopf, die Schulter, der Was ist das….? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
Arm, das Bein Das ist… simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
-repetarea unei întrebări uzuale şi a jocul didactic, munca independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu: c.forme de organizare a colectivului:
„Ce este aceasta? Este o mână. .” frontală, individuală
-indicarea părţilor corpului
-desenarea corpului propriu sau al colegului
-executarea unor comenzi (exemplu: ”Arată-mi
mâinile! “)
XXXI Welche Wörter Haus, Ei, Taschentuch, Haus - Maus 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
reimen? Zehn, Buch, Puppe, auf 2.3 simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
wiedersehen!, Maus, Tulpe, intonaţiei corecte metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
Glocken, Socken, drei - găsirea de cuvinte care rimează (exemplu:Haus - munca independentă, jocul didactic
Maus c.forme de organizare a colectivului:
XXXII Finde 2.3 -jocuri de pronunţie şi de atenţie 1 a.materiale:caiet
Unterschiede! b. procedurale:
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
186
CLASA PREGATITOARE
jocul didactic
frontală, individual
XXXIII Poster des Tulpe, Kopf, Maus, Schulter, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats Mai Bein, Hand conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte e. procedurale: exerciţiul, munca independentă
şi simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu f. forme de organizare a colectivului: frontală,
imaginea individuală
XXXIV Bringe deine Roboter, Puppe, Was ist das…? 2.2 - răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ 1 a.materiale:caiet, creioane colorate, jucării
Spielsachen mit Gib mir, bitte,…. 3.1 acesta?” (profesorul indicând obiectul b. procedurale:
in die Schule - aducerea la şcoala a jucăriei preferate şi metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
selectarea uneia dintre etichetele oferite de jocul didactic, munca independentă
profesor pentru a indica denumirea acesteia în c.forme de organizare a colectivului:
limba străină frontală, individuală
-desenarea jucăriei
XXXV Meine Seite Wer bist du? Ich bin…. 2.2 -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu 1 a.materiale:caiet
Wie alt bist du? Ich sunt/ numele meu e / eu am … ani / mie îmi b. procedurale:
bin….Jahre alt!, Lieblingstier place….” metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă
XXXVI Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
b. procedurale:
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă
187

Plani CP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plani CP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CLASA PREGATITOARE

Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş E-mail: arslibri@yahoo.com

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ-planificare anuală

Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care

Audierea unei poveşti

22 XXII MEDII DE 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă 5

30 XXX CUM 1. Sunetul x. Literele x şi X 5

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

Săptămâna 3 - ÎN LUMEA ANIMALELOR

Săptămâna 3 - ÎN LUMEA ANIMALELOR

Săptămâna 4 - ÎN LUMEA PLANTELOR

Săptămâna 5 - MEDII DE VIAȚĂ

Lupul, calul şi puiul de vulpe

- Dar ce faci aci dumneata?

Săptămâna 5 - MEDII DE VIAȚĂ

- Codrule, codruţule Iarna viscolu-l ascult

Un copil sădeşte în zori Şapte peri, opt piersici cruzi,

Săptămâna 5 - MEDII DE VIAȚĂ

Locuinţa din dumbravă

Umblă toamna ...Auzind-o ghionoaia,

Săptămâna 5 - MEDII DE VIAȚĂ

Căsuţa din oală

Balada unui greier mic

Peste dealuri zgribulite, O grăunţă cât de mică,

Săptămâna 7 - CORPUL MEU

A-nceput de ieri să cadă Dar năvalnic vuiet vine

O alună, două, trei, -Îţi dau şapte, opt sau nouă,

Săptămâna 12 - TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ

Dragi copii din ţara asta, Îngerii se uită-n casă

Săptămâna 12 - TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ

Brăduleţ, brăduţ drăguţ, Cu beteală am să te-mbrac

Săptămâna 14-CU CE CIRCULĂM

Fram, ursul polar

Săptămâna 20- VESTITORII PRIMĂVERII

“În aer, un popor de rândunele se pregăteşte de plecare.

De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea băiatului:

Săptămâna 20 - VESTITORII PRIMĂVERII

A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

Dintr-o creangă-n alta zboară Cântă cucu-n dumbravioară

Săptămâna 23- JOCUL CU MAȘINUȚE

după Hans Christian Andersen

Fetiţa cu părul azuriu

Săptămâna 26- SĂ OCROTIM NATURA!

Cioc! Cioc! Cioc!

Săptămâna 26 - SĂ OCROTIM NATURA!

“Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri.

Soarele şi omuleţii de zăpadă

Săptămâna 34-EVALUARE FINALĂ

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI-planificare anuală

4. Mediul acvatic – apreciere globală, compararea numărului de

2. Schimbarea formei corpurilor (rupere) Schimbarea

32. XXXII VARA 1.1 Iunie-Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31 4

DEZVOLTARE PERSONALĂ-planificare anuală

10 X COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

Al câtelea avion a zburat?

Lumea din vârful copacului

- Dar e o zi însorită! se auzi o voce cristalină de undeva de sus.

Cine are rolul important?

Chipul din suflet

Rățuşca cea urâtă

Harababura din baie

- Dansezi? l-a întrebat aceasta.