Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alamanchul Literar Romania Juna 1888 PDF
Alamanchul Literar Romania Juna 1888 PDF
< A L M A N A C H U L
, R 0 M Ă N I A J U N Ă " .
1
•1
ii.
•i
V I E NA.
fri •
r y! Tote drepturile reservate. ¡X;
"f ; ; ÏÏ
Augustei scriitore
Carmen S y l v a
Distinşilor Autori
acestui Almanich.
Prefaţa.
noî Romanii.
apărut primul A l m a n a c h .
pe calea apucată.
deci şi de a s t ă - d a t ă !
V i e n a , Martie, 1 8 8 8 .
România Jună.
(Novelă.)
şi cu o ceată de nepoţi.
una din toată ceata u m b l ă afară din şir, îşi pune degetele la
neagră face câţiva paşi liniştiţi peste frunzele căzute spre a putea
in aducerile aminte.
mai mult decât ceilalţi, şi apoi venise spre sară şi'i bătuse in
ei. •— - A m să m o r şi eu Mihai".
dar ele tot găseau mijloc să treacă. Chiva şi-a luat carul cu
apa ingheţată din şanţ, fără gând să'şi plece capul pentru a
se feri de gloanţe.
nu ştiu".
totdeauna „ b i n e " .
întoarse spre e a :
C h i v a arăta sticla.
înfruntare nu 'i trecu peste buze. , N ' a m mai avut zile, C h i v o ! "
pană .la uşe, apoi se întoarse, căuta din pat in pat, se uita in
O V I D I U.
(Dramă in 5 acte in versuri.)
al palatului.)
Scena I.
Ibis şi HillarîUS (venind din fund).
Ibis.
I
illarie, augure, doresc să te consult.
Hillarius.
Ţ i s'a 'necat flotila cu sclave lesbiane,
Hi 11 a r i u s .
T u , Cartagen, tu rudă cu insuş A m i l c a r ,
IblS (posomorit].
A cârâit in stânga.
H i 11 a r i u s.
S e m n r e u ! fire-ar să m o a r ă !
Ibis.
A p o i trei iepuri sprinteni, venaţi de doi ogari,
H i 11 a r i u s.
S e m n şi mai r e u !
Ibis.
A u g u r e , crezi tu că inzadar
H i 11 a r i u s.
Grozav!
Ibis.
V e z i ! prevestirea de tine, an, făcută
S ' a implinit!
M i l i a r i u s.
Corina ;
Ibis.
Corina e perduta!
H i ! l a r i us.
Şi ea?
Ibis.
D a r ; asta noapte de-acasă a eşit
H i 11 a r i u s.
Ovidiu?
Ibis.
(Cu f u r i e ) O ! pe l u m e nu c nici-o făptura
H Ì 11 a r Ì U S (rizend).
H i 11 a r iu s.
T e m ă n g ă e ; chiar V e n u s pe V u l c a n a uitat.
Ibis.
Şi insă ori-ce visuri i l e - a m r e a l i z a t ;
T o ţ i o doreau . . . zadarnic . . .
H i l l a r i u s.
O crezi ?
Ibis.
Caci neputinţa
H i 11 a r i u s.
C e vrei ?
Ibis.
A h ! ce mi se intămplâ imi pare câ-i un vis.
Hillarius.-
T e cred . . . .
A u g u r e , s p u n e - m i : la via m e a turbare
H i 11 ar iu s.
P o t . . . plătit.
Ibis.
întreaga m e a avere stă gata de jertfit!
Hillaritis.
A v e r e a ta întreagă ?
Ibis.
Şi ştii căt e de m u l t ă ! . . .
Hillarius.
Dai ? . . Ascultă :
Secretul t e u !
Ibis.
A h ! unde-i ? V o i o s 1-oiu dărui,
Grăeşte tu cu densul,
Hillarius.
>
E u ? fie' , insă unde
Ibis.
Hillarius.
In parc ?
Ibis.
Dar, de cănd Cesar din R o m a a plecat
(arată u ş a de bronz)
Hil'larius.
D a r ; planu-i de minune.
Ibis.
Minunat!
C u ucigaşul . . .
Hillarius.
Bine, dar eu ce v o i u culege
H i 11 a r i u s.
Ce-oiu v r e a ?
S c e n a II.
Ibis.
In fine-o să v e d smulsă o plantă otrăvită
S c e n a III.
Ibis, Corina.
Ibi s.
.'' ' (in parte.) Coriua ? Negreşit
E a cată pe Ovidiu.
Co rina
(in parte.) Mi-e sufletul uimit
I b i S (tare).
Corina
Gorilla (tresărind).
Ibis :
Ibis.
P e cine cauţi acuma prin g r ă d i n ă ?
Corilia (ingăimată).
Pe tine!
Ibis.
(Cu sarcasm.) C u m ? Auzul" nu me inşalâ ? E u
C o r i n a.
Sarcasmul nu te prinde nici cum, mai bine taci
Ibis.
T u me dispreţueşti ?
C o r i n a.
Ovidiu ? . . F i e !
Ibis.
P e dansul caţi ?
Co rina.
P e densul . , Mi-ai spus, şi te-am crezut,
Ibis.
E l nu a venit ancă şi speri că n'a să vie ?
Corina.
(Indignată.) Ibis !
Ibis.
Ş'acea rivală superbă, fără preţ.
Corina.
Ibis! . . (stăpănindu-sc) Dar a ta gură zadarnic me insultă.
Ibis.
(Furios.) Ovidiu
Corina.
Dar, Ovidiu, dar el şi numai el
Ibis.
-
E u mint . . . cu mişelie ? E u mint. ' D a r ce ai zice,
C o rina.
A ! taci, e clevetire.
Ibis.
Ce-ai zice, spune, spune,
Ce-ai face ?
Corina.
Cu-a m e a m ă n ă viaţa le-aşi r e p u n e !
Ibis.
A ş a ? Deci ai r ă b d a r e ; curend-o să te 'ncrezi,
Ş î de-a fi adeverul ? .
Corina.
O ceruri!
Ibis.
Vrei să m o a r ă ?
Corina.
Vreu, vreu . . . şi el şi densa . . . O! turba me
'nfioară!
Ibis.
Mergi dar şi stai ascunsă cu ochiul pânditor,
C u mine.
Corina.
Ibis.
Aşteaptă
Dar . . . de-a m u r i O v i d i u ?
Corina.
(Oepărtendn-se in fund.) E u ancă voi muri,
Scena IV.
Ibis.
B a nu-i m u r i ; a m o r u l ce ancă me cuprinde
Si . . .
Scena V.
H i 11 a r i u s .
Ibis, eată o m u l .
Ibis.
(Observă pe Rutuba, in parte.) Cioplit e din topor.
R u t u ' b a.
E u ? . . sunt gladiator
Ibis.
R u t u b a.
O ştiu, n'ara p r e ţ ; intreabă pe ori-care gelos.
Ibis.
Te-admir !
Rutuba.
Şi ai dreptate ; . . . sdrobesc de porunceală.
Ibis.
P r e a bine ", deci spune căt mi-ai cere
P e - o moarte de o m ?
Rutuba.
Tener ?
Ibis.
Dar, tener.
T t
Rutuba.
Şi 'n putere :
Ibis.
Şi . . .
Rutuba.
Preţul se socoate pe neamuri şi pe ani.
Ibis.
N u cinci, dar chiar şi zece iţi dau pe a lui moarte.
Rutuba.
O m generos! S e vede că nu 'ţi-e drag prea foarte.
Ibis.
P e un infam netrebnic!
Rutuba.
Ibis.
Ovidiu!
Rutuba.
Ce ? Ovidiu i poetul glorios ?
Hillarius.
Cinci-zeci de m i i ! Rutuba, e prea . .
Rutuba.
Pentr'un augur
S e poate.
Ibis.
Rutuba.
Jur.
Ibis. '
Ţi-i dau fără tocmeală, dar vreu ca tot-odată
Rutuba.
O fată? O fiinţă p l ă p â n d ă ? Un odor.
Cât dai ?
Ibis.
Cât vrei in totul ?
H i 11 a r i u s.
Dar, câte mii? — O s u t ă ?
Rutuba.
S ă ne 'nţelegem bine . . . De-a fi copila slută,
Ibis.
N u ! A d â m ă n a . . . Hillariu vin de tae.
Scena V I
Ibis, H i l l a r i u s , R u t u b a , C o r i n a .
Corina.
(Alergând.) Soseşte, eată-l!
Rut U b ci fscoţend pumnarul).
IblS (oprindu-1).
Aşteaptă ancă.
C o r i n a.
(Revenind, i S ' a p r o p i e . . . şi-i singur . .
Ibis.
Mult singur nu v a fi.
C O r i II a (in parte).
O ceruri!
Ibis.
Haide.
H i 11 a r i u s şi R u t u b a .
Haide ! (Ese cu toţi in dreapta.)
Scena VII.
Ovidiu.
(Intră prin fund din stănga.)
O ! noapte 'ndurâtoare
zeeşti! .
ilulia deschide uşa.)
A h ! Iulie-adorată!
Iulia.
(Coboară repede scările.) Ovidie ! T u eşti i
O v i diu.
N u ; nu, priveşte, norii s'au adunat g r ă m a d ă
T u m e iubeşti ?
Ovidiu.
A m o r u l m e 'nalţâ-atăt de sus,
I u li a.
A i inimă inaltă ce la 'nălţimi aspiră.
Ovidiu.
S u m e ţ sunt, dar a m o r u l ar fi zeul amor,
Iulia.
O ! n u ! nu ii inchide, cănd e ca să priveşti,
R e n v i e şi m ă n g ă e simţirea sa adâncă.
A ş a voit-au J o e ca O l i m p u l ceresc
O v i d iu.
Eşti dulce şi A u g u s t ă ! mărire ai şi milă.
C o rin a.
(S'au apropiat de stâncă; ascunsă şi in parte.)
Infamul!
•
t
Iulia.
(Ridică pe Ovidiu.)
E a t ă m ă n a - m i . . . A m o r u l cănd ne-adunâ
(Şed a m e n d o i pe bancă.)
Ovidiu.
(Ingăimat.)
Iulia.
O ! dar, ca dulce fulger in sinu-mi au pătruns ;
O vidiu.
(O strânge in braţe.)
A h ! Iulie!
Iulia.
(Cu glasul slab.)
Ovidiu!
Ovidiu.
(Arătând luna plină.)
Corina.
(Cu durere.)
A h ! Inima-mi se rumpe.
Ibis.
(Lui Rutuba venind de după stăncă.)
Ucide-i! . . . Moarte l o r !
(Ibis. Hillarius şi Rutuba se inaintează repede cu feţele ascunse de mantale.)
Corina.
(Voind să-i oprească, desperată.)
O ! N u , nu, nu pe densul. . . .
Ibis.
(S'apropie de Ovidiu.)
Infame t r ă d ă t o r !
Ovidiu.
Ce vreţi voi, miserabili . . .
Ibis.
A c u m mi-ai căzut pradă.
(Lui Rutuba.)
Ovidiu.
(Vrend s'apere pe l u l i a . )
In lături h o ţ i ! . . .
(Ibis şi Hillarius il apucă de braţ şi-1 ţin in loc. Rutuba ridică pumnarul asupra Iuliei.)
I u li a.
(Ridicăndu-şi velul şi arătăndu-se.)
Ibis.
(Lăsând pe Ovidiu.) Cum?
Corina.
Ea?
R u t u b a.
(Scăpând pumnarul.)
Ea?
(Toţi remăn încremeniţi. Ovidiu şi Iulia se apropie unul de altul.)
Iulia.
Ovidiu vin' cu mine . . . . E a r voi . . . .
(face un s e m n cătră ucigaşi ca să se depărteze; Ovidiu şi Iulia pleacă repede şi intră
in palat.)
Corina.
O durere!
R i v a l a mea-i P r i n c e s a !
Hillarius.
Suntem perduţi!
Ibis.
Tăcere . . .
Cortina cade.
-l
M. EMINESCU.
D e ce nu-mi vii
S ă r a z i m dulce capul m e u
T e ridicam de subsuori
Kamadeva.*)
u durerile iubirii
j f | K a m a d e v a , z e u l indic.
C ă l ă r i n d pe-un papagal,
A v e n d zimbetul făţarnic
E l păstrează ca săgeţi,
N u m a i flori inveninate
Dela G a n g e l e măreţ.
Me l o v i cu ea in pept,
P l ă n g pe patul m e u deştept.
C u săgeata-i otrăvită,
A sosit ca să me certe,
F i u l cerului albastru
primite.
indeosebi Psichologia.
inlesnire reciprocă.
deslegare ştienţifică.
nume.
statărilor de fapt.
* *
Aşa dar p r o b l e m a vieţei practice in relaţiile omeneşti, şi
luarea aminte ?
aceste!
* *
lui dintr'o intîlnire, nici din doue, nici din trei. Sute de con
actuale.
mai mulţi din noi ajung chiar la ultima clipită a existenţei lor
cei mai mulţi oameni judecă despre ei inşii şi despre alţii, este
etc. etc.
popular.)
această c a u s ă !
remâne după un timp oare care cum l-ai lăsat mai nainte:
sau i n c a d e n ţ e domo?
devenit.
enigmei.
* *
olaltă.
trolate.
vas, nu se stinge prin apa, care 1-a ocupat mai nainte. Căci
poate v a veni şi epoca mai fericită, când vom şti, cum este
reflectarea ei in idei.
proapele teu.
"7
A. MOCSONYI.
Consciinti'a naţionala.
inca departe este de a-si vede realisate tote legitimele sale aspira-
dora in nici unu timpu acest'a rola nu i-a fostu data in mesura
I.
nala.
-é-
t
santionata prin usulu de l i m b a g i u — a espresiunei de „ n a ţ i u n e " ,
bare simplu.
naţionalitate; e l e s u n t n o u e , m a i n o u e d e c â t t â t e c e l e l a l t e " ,
naţionala".
vidulu la s u b j e c t u de d r e p t u , l a p e r s a n a indiestrata cu
de d r e p t u de o r d i n e m a i in alta.
actuala.
II.
cari doue grupe desi intim unite intre sine, totuşi in teoria
naţionala a poporului r o m a n u .
III.
„Ei bine, tote aceste suna pre frumosu; dara, âre este
l e g e a d i n a m i c a a n a t u r e i. adecă pe l e g e a c e l u i mai
t a r e , ceea-lalta pe l e g e a e t i c a a n a t u r e i, adecă pe l e g e a
s p i r i t u a l i si m o r a l i a l e d e s t e p t â r e i in servitiulu s o 1 i-
d e s v . o l t a r e d e v i e t i a formeza c u p r i n s u l u e t i c u al i d e e i
naţionalitate.
drepturi.
ralu al statului.
in sfer'a naţiunilor.
a ideei de naţionalitate.
principiu d e s t r u c t i v u si c o n s t r u c t i v u de staturi,
i s t o r i c a - c u l t u r a l a a ideei de naţionalitate.
n i c i câ e c u g e t a b i l a o d e s v o l t a r e f i r e s c a si sane-
i n t e r n a ţ i o n a l u.
Dreptulu internaţionalii se afla astadi inea pe deplin in
individualităţile naţionale v o r fi r e c u n o s c u t e de
atuncia mai tari si mai slabi ; de sicur si atuncia cei mai tari
Deci o d e s v o l t a r e s a n e t ó s a s i f i r é s c a a v i e t i e i
dreptăţire si i n s e m n e t a t e a l o r is t o r i c a-c u l tu r a l a .
Gapelnasiu, A u g u s t u , 1 8 8 7 .
A. N A U M .
r
I
Dona Serafina.
i.
III.
V.
VI.
C a l o m n i a izbucneşte c o m e - u n c o l p o di c a n o n e !
VII.
t T
VIII.
IX.
D o u e umbre se m i ş c a r ă ! . .
I a ş i (Copou), 1 8 8 7 .
.i _ _ - i
I. NEGRUZZI.
I
r - - — -
7"
4
!
Epistola V .
C ă 1 1 ; a. A. N a u m.
') V i c t o r Hugo.
Ş ' acel faimos satiric, o m bun şi cu noroc
') Boileau.
2
) La Fontaine.
3
) Andre Chenier.
S ă strige-o sectă nouă cu glasu-i prea isteţ
E osindit să m o a r ă ca reacţionar,
Şi discutând cu v o r b ă u ş o a r ă şi glumeaţă
Câci v a i ! Din cei mai vrednici ce-au tras mai mult la greu
Trifeşti, 8. A u g u s t 1 8 8 7 .
»
4 i
I. NENITESCU.
-M-
t
Cântecul dorobanţului.
E a r de ajung la baionetă
Dat de strămoşi şi D u m n e z e u —
T o t sângele ce a m in vine
Ce m a n d r ă străluceşte eară.
Galaţi, 1 8 7 8 .
t
Cântecul tunarului.
Ce e m â n d r a şi aleasă
C a luceaferu-intre stele.
Şi pe necurat alungă
Sigetez şi sprăbuşesc
T o t , ce vrea să m e Înfrunte,
înjosire şi robie.
L ă n g ă arma-mi zdrobitoare,
E u cu faţa zimbitoare
„ F i e - i n veci nebiruită".
R o m ă n i a , cea aleasă,
Galaţi, 1 8 7 8 .
D. C. OLLANESCU.
=f^a«
t •
Făntăna Blandusiei.
O fons Bandusiae ! . . . .
Fies nobilium tu q u o q u e fontium !
Cartea III oda XIII.
L e u c o n o e 'nţeleaptâ, B a r i n o amăgitoare,
A z i e m a n d r ă sărbătoare la F ă n t ă n a Blandusiei
Şi a c u m a pentru R o m a şi nemărginirea e i !
Basm Japanez.
Fo-lie!
âtră sară
Se coboară
C u aripele de aur
Visurile pe păment,
T r e c ă t o a r e ca şi spume
Şi al b a z m e l o r tesaur
E l e - a d u c ca prin incânt.
Şi sermanul, ce doreşte.
U n m o m e n t atunci găseşte
Visurile sboară
Grabnic inapoi
Şi pe u r m a lor uşoară
omenesci.
acestui principiu.
Este dat in sentimentul conservărei de sine al fiă-cărei
tiă puţine, fiă de o v a l ó r e mai mare séu mai mică, sunt, după
sunt prin urmare, cari, ca tot atâtea bunuri, ca tot atâtea in
cei ce sunt nevoiţi a-şi câştiga mai ante cunoscinţai unei limbi
cultural.
generale, căci in nici unul mai nainte nu s'a făcut atăta pentru
naţiuni.
unei naţiuni pote să fiă demn şi prin urmare iertat din punctul
tinermiei aceleia.
proprii. Vieţa ei insă i-le scote la ivelă, şi decă nu le vede ea, i-le
ved alte naţiuni. Care naţiune prin urmare prin reflectare asupra sa
seu puţine scăderi şi viţii, şi care anume sunt acelea ? Cel puţin
altor naţiuni.
misibilă.
e demn de a sa propria.
nalitate.
I. S B I E R A .
Solidaritatea întereselor.
şi o b î e p t u l privirilor noastre.
interesul?
Spre a ave interes de ceva, sau de cineva, trebue mai
traiului n o s t r u !
lor viitorîu !
şi întœresc numai pre alţii, pre acela cary sciû adunà şi folosi
s'a ocupat cu acel lucru, cae n'a cugetat asupra luî, cae nu are
decît numai prin o putere mult maî mare decît puterea care a
ticelele întregului.
a califică pre aceia cari, într'o afacere sau alta, sau şi întru
t T
Prin cuvîntul solidaritate nu v o m înţelege aşadarae
alta decît aceà putere interna;, maî mult consciutas decît instinc
sa, este fiinţa; soţiabilae, menita; a trœi şi a'şî réalisa destinele sale,
şi a m a r de e î !
Eatae resultatul!
respectate.
pune şi se nimicesce.
comune.
putut ivi mai întîiu, s'au desvoltat şi s'aû întœrit toate acele
unea întreaga?.
unea întreaga;.
Cu cît m a î armonic v o r petrece şi v o r funcţiona î m p r e
jini şi ajutora, uniî pre alţii, atît îndivicjii cît şi familiile, staerile
v a f i naţiunea întreaga;.
esistinţa tînguibilae!
a 'şi pierde bărbaţii cei mari, familiile cele alese, stările soţiale
stare s a c o m p u n ă şi s a d u c a o v i e a ţ a proprie n a ţ i o n a l a .
cînd n'ar griji unii de alţii; cînd nu s'ar sprijini şi ajutoră unii
sfîrşit cu vieaţa î n t r e g u l u i !
binscuvîntare pintre oameni. Unde s'aii ivit ele, acolo n'a fost
salutare.
L a nevoi şi la d u r e r e ;
Şi duşmanul nu sporesce!"
Izbînda v a fi totdeauna a l o r !
I. S L A V I C I .
t
Bobocel.
Novelă.
nat cerul.
mai înnourat.
\ 11
Ajuns a casă, Ghiţă s'a culcat, dar n'a putut durrrii, şi
s'a sculat, s'a imbrăcat din nou şi a ieşit la aier, fiind-că ii era
par' că e să se înnece.
uliţă, eară ea avea sus în fundul curţii doue odăi, una pentru
face preuteasa.
lui nu mai preţuia acum nici cât un petec de toc stricat. Era
să facă ?
I. Slavici. 163
material croit.
desevîrşire pe B o b o c e l .
plâns amarnic.
grăi Ghiţă aşezat, dar aruncând oare-cum vorbele una câte una.
grăi Ghiţă.
o fiară sălbatică.
venea să-şi curme firul vieţii. Ii era stricată toată viaţa. Din
c n
„Ce va fi 4' ^ d, ce va fi credend lumea despre
mine!?"
faci să plângă.
se e m c e e
„Ia spune-mi drept, — d,i l l din u r m ă : — crecfi
ce v o r fi crecjend oamenii."
ölg>—
,
1
Despre elementele chimice.
din apă vapor, observăm, că părticelele lui cele mai mici sunt
simbolul lor s u n t :
( A u ) , B a r y u ( B a ) , Berylliu ( B e ) , B o r ( B ) , B r o m ( B r ) , Bismuth
(Di), E r b i u ( E r ) , F i e r ( F e ) , F l u o r ( F I ) , Galliu ( G a ) , H y d r o g e n
T h a l l i u ( T I ) , T h o r i u ( T h ) , Titan ( T i ) , Uran ( U ) , V a n a d i u ( V ) ,
şi siliciul.
pămentului.
despre elemente.
chimice de sulfur.
S a u să privim o substanţă compusă, d. e. sarea ordinară;
compune.
Cu Zn Ga • — As Se Br — — —
A 633 64-9 68-0 — 74-9 78-0 79-75 — — —
d 8-8 7-15 5-96 — 5-67 4-6 2-97(1) — — —
V 7-2 91 11-5 — 13-2 16-9 26-9 — — —
Rb Sr Y Zr Nb Mo — Ru Rh Pd
A 85-2 87-2 89-6 90-0 94-0 95-8 — 103-5 1041 106-
d 1-52 2-50 — 4-15 6-27 8-6 — 11-3 12-1 11-
V 56*1 34-9 — 21-7 15-2 11-1 — 9-2 8-6 9-
Ag Cd In Sn Sb Te J — — —
A107-66 1 1 1 - 6 113-4 117-8 122-0 128-0 126-53 — — —
d 10-5 8-65 7-42 7-29 "' 6-7 6-25 4-95 — —
V 10-2 12-9 15-3 16-1 18-2 20-5 25-6 — — —
Cs Ba Ce La — Di — — — —
A132-5 136-8 1 3 7 - 0 139-0 — 147-0 — _— — —
d _ 3-75 — — — — — —
V ^_ £6-5 — — — — — — — —
— — Er — Ta W _ Os Ir Pt
A — — 170-6 — 182-0 184-0 — 198-6 196-7 196-7
d — — —
V _
— — 10-8 19-3 21-4 21-1 21-15
— — — 16-9 9-6 — 9-3 9-35 9-3
Au Hg TI Pb Bi
A196-2 199-8 203-6 206-4 210-0
d 19-3 13-59 1 1 - 8 6 1 1 - 8 3 9-82 — — — — —
V 10-2 14-7 171 18-1 21-1
— — — Th — u -- — —
A — — — 233-9 — 240-0 — — — —
d _ — — 7-7 — 183 — — — —
.V — — _ 30-4 — 13-1 — — — —
In şematismul acesta urmează elementele după mărimea
descoperi.
V i e n a , 1887.
ST. V E LOVA N.
din alăturarea noauei percepţii cătră alte percepţii anterioare,
1 8 8 7 a. XXI. Nr. 8.
convicţiuni deja avute, ea v a incerca să o modifice. N u arare
de a privi lucrurile.
tului intelectual, poate să fie luat din viaţa fisică ori psichică
deverat, nu este pentru el nici frumos nici urit, nici bine nici
Sentimentul.
Stare psichică, subiectivă, pasivă,
* ) H . T a i n e . L ' i d é a l d a n s l'art.
noastră se v a desvolta din propriile ei puteri, v a fi inţeleasâ şi
artei plastice.
gânditoare.
Confusiile şi aberaţiunile in judecarea operelor de artă
omenesc.
de lume.
C a r a n s e b e ş , 1887.
Săracul.
T r a i u l seu e 'naurit.
T o t e le-are de 'mbuibare,
P a r - c ă nici nu este v i u .
u*
Ce folos de bogăţie,
P e pămentul rotogol,
F a c e din o m Dun-mecleu!?»
A. D. X E N O P O I
Caracterul lui Stefan cel Mare.*)
rostită.
4" T u r c i mai bine disciplinaţi şi mai bine inarmaţi decât el, este
şi darnic."
mai vechi.
zile chiar înaintea morţei sale, Ştefan avu prilejul d'a zdrobi
sese numai cu doi fii: B o g d a n , cel mai mare, fiul Măriei lui
indată să-i tae chiar sub ochii sei. D u p ă aceea reîntors in casă
puteri a le ţărei putuse Ştefan cel mare inălţa tronul seu glorios.
mare cunoscend pe de-o parte puterile ţărei sale şi acele ale fiului
şi existenţa ei in viitor.
t 1'
Liniştea.
A m u r g u l plin de taină.
E cine-va . . . .
„ E cine-va! . . .
„E L i n i ş t e a , e d o a m n a povestelor de sară,
In u r m a ei văzduhul se umple de a m u r g
•Hi as.
î @ ^ j t — Pas.
I (
' J m S — Şi pas.
opt ochi. — Cel de-al treilea insă, in loc să puie o carte mai
— P a s, zise generalul.
repede:
il chiamă ? . . .
— Lambrino ?
care juca.
— C u m să nu rid . . . la 4 chilometri . . . . să nu se
mai fumeze.
serios.
— E i , a ş i ! . . . respunse căpitanu.
generalul C .
pe şanţ.
l a căpitan.
şi el p ă r e r e a :
destul curagiu.
şi ţiu prinsoarea.
— Ş i eu o primesc, zise B o g d a n .
la colonel.
rău de tot.
soarea.
Lozinca e G r i v i ţ a noastră.
muşcător.
C a parte física, era un bărbat de vre-o 3 5 de ani, smead,
m â n u i n d armele in perfecţie.
meseriei aceştia.
se repeta, aspră şi g ă l ă g i o a s ă :
— Cine-i ? . . . .
— E u , măi leat.
un glonţ.
deslegâ limba.
soldatului.
eşti cuminte şi f r u m o s ! . . . .
cu oiştea'n jos.
avant-posturi.
Pe când mergea astfel căpitanul, auzi pe cine-va vorbind
— Cavalerie or călăraşi?
— B a ! . . Călăraşi.
— C e regiment bre:
cestui-lalt:
— T u eşti măi P a v e l e ?
— E u , să trăiţi, d o m n u l e câpitan!
— Ordonaţi ? . . .
câ-i aproape de t o r . . . .
— A p o i că nici departe nu e.
— Domnule căpitan!
— Ce-i P a v e l e ?
te-impuşcă.
— S ă trăiţi! . .
cu căte un stănjen.
fără a zice nici o vorbă, făcu ancă doi paşi şi deschise iar
clapa felinarului.
Harapul era acolea, intins pe un fel de nisip umblat,
cu faţa in sus, buzat, cu ochii deschişi pe obrazul lui searbăd
şi negru, cu gura căscată, imbrăcat intr'o tunică r u p t ă : o ade
vărată mumie, cu singura deosebire, că mitosia groaznic.
de bine a m a u z i t ! . . .
in tabără. •—
m u l ascultă.
— P a c e Mitreo ? . . .
— P a c e , d-le Căpitan.
— C e mai hala bala pe la voi ? S ' a culcat Generalul ?
— S'a culcat.
de provianturi ?
— E i , B o g d a n e , c u m ai dormit astă-noapte ?
bine şi se şi intoarse.
astăzi să constataţi.
lucrat . . .
vremea iuncheriei, când juca poloneza cevaşi Nr. i, cum zicea el.
pâment. — '
—• Ce-i B o g d a n e ?
sfială. —
Şi nu indrăsnea să spună.
— Frica săraca! . . .
alţi . . . .
harapului, dar, când să<-l apese puţin, de-o dată il vezure cei
figura harapului.
— E i , te mai indoieşti ? . . .
intre in cort, zise pentru sine, dar destul de tare ca să-1 audă
şi M i t r e a :
PAG-
1 Liniştea (Poesie)
Frica (Novela) 2 5
229
2
Errata.
9 n n ri » ea „ „ „ ear.
antei cunoşcinţa.
i3 4 striăne a se ceti s t r ă i n e ,
i3 4 limbet „ „ „ limbei.
» 4
i35 T> 14 tin erm i ei „ „ „ t i n e r i m e i.
ig6 17 1
jos mijoace „ „ „ mijloace,
3. . . C a m e l i i " , (vals) de P o r u m b e s c u 50 „
4. „ V i s u r i " , (vals) de F l o n d o r 50 ,
6. „ C â n t e c e Studenţeşti", de P o r u m b e s c u . . . . 20 „