1.

Proprietatea si formele organizatorico-juridice ale bancii

Aspectele de proprietate și organizare juridică ale băncilor sunt reglementate de legislațiile naționale în funcție
de particularitățile social-economice și politice-juridice de dezvoltarea a fiecărei țări în parte.

Pentru băncile din Republica Moldova nu există restricții referitor la proprietate. Ele pot reprezenta unul sau
combinarea a celor trei tipuri de proprietate(private, publica sau mixta) admise prin lege.

Referitor la forma organizatorică-juridică a funcționării acestor instituții financiare legislația prescrie numai
una singură. În Republica Moldova băncile sunt organizate ca societăți pe acțiuni și se constituie sub formă de
societăți pe acțiuni de tip deschis.

2. Constituirea societatii bancare

Constituirea băncii este un proces complex, care presupune o succesiune de activități cu diferit caracter.
Formarea bănci, propriu-zise, începe odată cu convenirea, de către fondatorii societății pe acțiuni în constituire,
sau de către acționarii societății pe acțiuni deja existente, asupra intenției de organizare a instituției financiare.

Înființarea societății bancare se fundamentează pe reglementările legale, referitoare la constituirea societății pe

acțiuni și se realizează în corespundere cu prevederile legislației bancare.

3. Licentierea bancii

După încheierea procedurilor interne de organizare specială a societății bancare, în fața acesteia stă sarcina de-a
obține, de la Banca Națională a Moldovei, care este autoritatea publică investită cu dreptul exclusiv de licențiere
a operaționalității bancare, licența pentru desfășurarea activităților permise băncilor.

În contextul solicitării licenței, la Banca Națională a Moldovei, se depune, în modul stabilit prin actele
normative ale acesteia, o cerere scrisă, la care se anexează documentele și informațiile aferente băncii
solicitante, cu privire la:

- documentele de constituire ale băncii;

- capitalul inițial al băncii;

- conducerea băncii;

- identitatea acționarilor;

- programul de activitate pentru următorii 3 ani;

- orice alte informații și documente prevăzute în actele normative ale BNM.  

pentru primirea licenței privind desfășurarea activităților financiare, în formă scrisă în limba română, se
înaintează de către fondatorii băncii Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, autoritate publică investită cu
dreptul exclusiv de a elibera licențe băncilor.

La cerere trebuie să fie anexat pachetul de documente care conține Informația necesară adoptării deciziei de
acordare a licenței solicitate și anume:

- procesul-verbal al adunării de constituire a acționarilor;

- contractul de societate privind organizarea băncii,

- statutul băncii, aprobat de adunarea de constituire a acționarilor (întocmit în limba română).

- regulamentele interne ale băncii;

- informații despre persoanele care intenționează să dețină acțiuni ale băncii;

- dovezi de corespundere a persoana care intenționează să dețină cinci la sută sau mai mult din acțiunile băncii
cerințelor înaintate;

- dovezi de corespundere a persoanele propuse drept administratori ai băncii cerințelor și exigențelor înaintate;
- listele membrilor consiliului băncii, organului executiv și comisiei de cenzori, cu indicarea remunerării
acestora;

- confirmare scrisă a persoanele, care intenționează să dețină cinci la sută sau mai mult din acțiunile băncii,
precum că au studiat și cunosc prevederile Legii instituțiilor financiare și prevederile regulamentelor BNM;

- copiile autorizate de bancă ale contractelor individuale de muncă la serviciu a conducătorului organului
executiv și contabilului-șef ai viitoarei bănci;

- numele consultantului juridic, în caz dacă solicitantul va decide de a-l angaja pe acesta;

- business-planul pe primii trei ani de activitate Art. 33 din Legea privind societățile pe acțiuni etc

4. Reorganizarea bancii

În anumite circumstanțe, create de cele mai diverse motive și factori, apare probleme reorganizării societății
bancare.

Strategia de reorganizare, condițiile, business-planul, costurile etc. sunt prerogative a părților cointeresate.

Reorganizarea entităților,

se realizează prin:

- fuziune;

- dezmembrare;

- transformare.

Formele fuziunii bancii sunt:

ASOCIEREA, de regulă, benevolă, a patrimoniului și, respectiv, a activității, a uneia sau a câtorva societăți, în
scopul creării unei noi entități.

ABSORBȚIA, de către o societate bancară, a uneia sau mai multor bănci. În rezultatul formării unei noi bănci,
cele absorbite își încetează existența. Acțiunile (titlurile de capital) ale noii bănci se distribuie proporțional cu
aportul proprietarilor. Conducerea noii bănci se formează din managerii băncilor contopite. Asemenea
reorganizare are loc în contextul formării holdingurilor și consorțiilor bancare.

ÎNCORPORAREA, realizată prin procurarea de-o societate bancară, mai puternice, stabile și concurențiale, a
uneia sau mai multor bănci, mici, vulnerabile și neconcurențiale. În rezultatul absorbției, banca absorbantă
rămâne persoană fizică, iar banca sau băncile absorbite, după transmiterea proprietății, se lichidează. În rezultat
se produce centralizarea capitalului, majorarea activelor, consolidarea pozițiilor în sistemul bancar și pe piață.

AGREGAREA BENEVOLĂ, care are loc prin cumpărarea directă a unei bănci de către alta. În acest caz la
banca-cumpărător trec drepturile și obligațiile băncilor cumpărate, care se lichidează.

DEZMEMBRAREA presupune apariția, pe baza băncii lichidate, a noi instituții financiare. Asemenea
reorganizări au loc foarte rar.

O formă a dezmembrării este evulsiunea a unei instituții financiare noi din societatea bancară. În acest
caz, banca existentă își continua activitatea, iar entitatea bancară nouă trece prin toate etapele de formare și
licențiere.

TRANSFORMAREA este o formă de reorganizarea a societății bancare, care presupune schimbarea formei
organizatorice-juridice a acesteia.

Din motivul, că în Republica Moldova este admisă numai o singură formă organizatorică-juridică de
funcționare a băncilor, reorganizarea prin transformare a acestora este imposibilă.
 În Republica Moldova, fuziunea sau dezmembrarea băncilor se efectuează în conformitate cu reglementările
juridice în domeniu.
   

Banca Națională a Moldovei aprobă, prealabil, fuziunea sau dezmembrarea băncilor, analizând operațiunea
de reorganizare, fără a o limita, din următoarele aspecte:

- îndeplinirea cerințelor pentru licențierea băncii, inclusiv cu privire la mărimea capitalului social al băncii
rezultate dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau dezmembrare, care nu poate fi mai mic de 100 de
milioane de lei;

- adecvarea capitalului băncii rezultate;

- transparența structurii noii băncii, astfel, încât aceasta să permită desfășurarea supravegherii eficiente;

- competențele persoanelor, care asigură conducerea băncii rezultate.

Banca nou înființată, precum și băncile, care î-și continuă activitatea, în urma reorganizării, trebuie să se
conformeze tuturor reglementărilor juridice în vigoare.

5.Lichidarea bancii

Încheierea activității băncii, poate fi cauzată de o întreagă gamă de motive de diferită natură, și se finalizează cu
lichidarea societății bancare.Motive de retragere a licentei:

Declanșarea procesului de lichidare a societății bancare are loc în urma retragerii licenței de
activitate a băncii.

Încheierea activității băncii, poate fi cauzată de o întreagă gamă de motive de diferită natură, și se finalizează cu
lichidarea societății bancare.

Lichidarea băncii poate fi: silită sau benevolă.

6. Organele de administrare a BANCII

Administrarea băncii, care, în esență, reprezintă conducerea strategică a instituției, este alcătuită în corespundere
cu cerințele față de sistemul de dirijare a societăților pe acțiuni, și revine în competența Consiliului societății
bancare.

Consiliul societății reprezintă interesele acționarilor în perioada dintre adunările generale și, în limitele
atribuțiilor sale, exercită conducerea generală și controlul asupra activității societății.    

Functiile consiliului

• supraveghează activitatea băncii

• elaborează și asigură aplicarea politicii băncii

• asigură o structură organizatorică adecvată și transparentă a băncii

Atributiile consiliului

 decide cu privire la convocarea adunării generale a acționarilor;

 aprobă valoarea de piață a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacții de proporții;

 decide cu privire la încheierea tranzacțiilor de proporții;

 încheie contracte cu organizația gestionară a societății;

 decide cu privire la mărirea capitalului social în limita competențelor stabilite, precum și modifică în
legătură cu aceasta statutul societății;

 aproba prospectul de emisiune suplimentară de acțiuni, rezultatele emiterii suplimentare de acțiuni,

precum și modifică, în legătură cu aceasta, statutul societății;
  decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de
rezervă și a celui suplimentar, precum și a mijloacelor fondurilor speciale ale societății;

 face, la adunarea generala a acționarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale și decide cu
privire la plata dividendelor intermediare;

 aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societății;

 decide cu privire la aderarea societății la asociații și uniuni;

 decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege și de statutul societății.

7. Organele xecutive ale bancii

De competența organului executiv țin toate chestiunile de conducere a activității curente a societății, cu
excepția chestiunilor ce țin de competenta adunării generale a acționarilor sau ale consiliului societății.

Organul executiv al societății asigura îndeplinirea hotărârilor adunării generale a acționarilor, deciziilor
consiliului societății și este subordonat:

consiliului societății

adunării generale a acționarilor, dacă aceasta este prevăzut de statutul societății.

Tipurile organelor executive

• colegial (comitet de conducere, direcție)

• unipersonal (director general, director)

8. Structura teritoriala a bancii

Centrala Bancii

Societățile bancare, prin centralele lor, îndeplinesc funcția de coordonare a tuturor activităților care se
desfășoară în filiale, agenții și reprezentanțe, asigurând aplicarea corectă a legilor, hotărârilor și a tuturor
actelor normative, guvernează activitatea bancară.
 Sucursala bancii

Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfășoară toate tipurile de activități
financiare sau unele din ele.

Bilanțul filialei e parte componentă a bilanțului băncii licențiate.

Filialele au autonomie gestionară și operativă în limita competențelor atribuite de centrala băncii.

Filialele, ca și centrala băncii, își desfășoară activitatea pe anumite compartimente.

Conditii dde deschidere a filialeor

 banca care intenționează să creeze o filială trebuie să dețină capitalul minim necesar conform
autorizației eliberate și coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele ponderate la risc;

 banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizației și cel puțin o dată să fie
supusă controlului de la BNM;

 banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova și ale actelor normative bancare
ale BNM;

 banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancționare și remediere din partea BNM.
Agentiile
 Agențiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora.
 Agențiile își realizează activitatea profesională sub supravegherea si îndrumarea filialei, fiind unități
operative, înființate pe baza criteriului acoperirii de clienți și efectuând predominant un volum mare de
operațiuni, dar de valori mai mici.
 Compartimentele ce se regăsesc la nivelul agențiilor asigura desfășurarea operațiunilor de casă,
viramente interne și externe, schimb valutar etc.
 În general, la nivelul agențiilor se desfășoară activități legate strict de relațiile cu clienții, gama
operațiunilor oferite fiind mult mai redusă decât în cazul filialelor.
Biroul de schimb valutar
Biroul de schimb valutar efectuează operațiuni de convertire a valutelor pentru persoanele fizice.

9. Esenta, predestinarea si criterii e structurare a capitalului bancii.

Capitalul (lat. capitalis – principalul, dominant, de bază) este valoarea folosită pentru obținerea plus valorii, în
rezultatul activității economice, bazate pe liberul schimb

Esenta CB

Particularitățile activităților desfășurate de instituțiile financiare determină băncile să dețină capital

semnificativ.

Acesta este numit la general capitalul băncii sau capital bancar.

De menționat că în același sens se folosește termenul resurse bancare.

Capitalul bancar reprezintă resursele bănești, aflate la dispoziția băncii, cu care aceasta operează pentru
a-și desfășura activitățile sale.

Predestinarea CB

 Capitalul bancar are o predestinație vitală pentru ființarea și funcționarea băncii. Înființarea băncii este
condiționată de existența capitalului respectiv, iar funcționarea ei - de suficiența permanentă a
acestuia.

 Existența capitalului, la etapa inițială de constituire a băncii, în mărimea prescrisă în legislația bancară,
este condiția pentru procrearea acesteia.
  Devenit capitalul bancar, acesta formează temelia operozității băncii, fiind direcționat la formarea
resurselor materiale, umane, informaționale (digitale) și financiare, necesare pentru desfășurarea
activităților băncii.

 Prezența constantă a capitalului bancar, în mărimi suficiente, este factorul de siguranță a băncii. Acesta
asigură solvabilitatea băncii, garantează onorarea tuturor obligațiilor față de deponenți și creditori.

Structurarea CB

Fiind o noțiune cu conotație generală, capitalul bancar înglobează resurse eterogene. Aceasta, din
perspectiva organizării evidenței, efectuării analizei și eficienței gestiunii, impune structurarea capitalului
bancar.

În practica bancară cele mai revindecate sunt formule structurale întocmite în funcție de:

- proveniență;

- apartenență patrimonială;

- rol în reglementarea prudențială.

10. Provenienta capitalului Bancar

Reașezat conform surselor de proveniență, capitalul bancar apare în următoarea formulă:

KB = KS + FA + KÎ,

în care:

KB – capital bancar;

KS – capital social;

FA – fonduri acumulate;

KÎ – capital împrumutat.

Fondurile accumulate

Sumar, mărimea valorică a fondurilor acumulate poate fi

determinată potrivit relației:

FA = FO + FF,

în care:

FA – fondurile acumulate;

FO – fondurile obligatorii;

FF – fondurile facultative.
fiind constituite atât în mod

 
obligatoriu,

cât și

facultativ,

înglobează mijloacele financiare obținute de bancă în urma activității economice-financiare.

Fondul de obligatorii
 - fondul de rezervă (FRz),

- fondul de risc (FRs)

- fondul de amortizare (FAm).

- Această componentă a fondurilor acumulate poate fi descrisă prin formula:

FO = FRz + FRs + FAm

Fondurile facultative

se constituie în cadrul băncii la discreția acesteia, în funcție de necesitățile sale.

Componenta dată a fondurilor acumulate poate fi descrisă prin formula:

FF = FSRP + FDS + BN,

în care:

FF – fonduri facultative;

FSRP - fondul de stimulare și remunerare a personalului;

FDS - fondul cu destinație specială;

BN – beneficiul nerepartizat.

Beneficiul nerepartizat

este beneficiul rămas la dispoziția băncii după ce din profit au fost efectuate plățile obligatorii și defalcările
stabilite.

BN = BB – BR,

în care:

BN – beneficiul nerepartizat;

BB – beneficiul brut;

BR – beneficiul repartizat.

Capitalul imprumutat

Capitalul împrumutat reprezintă resursele financiare aflate la dispoziția băncii provizoriu, fără titlu de
proprietate, atrase prin diferite metode,

sunt plătibile și rambursabile, provin din diverse surse externe și formează o compoziție eterogenă. La general
acesta poate fi reprezentat prin relația:

KÎ = RD + RND,

în care:

RD – resurse depozitare;

RND – resurse nedepozitare.

Resursele depozitare

  Resursele depozitare înglobează mijloacele bănești provenite în urma plasării în diferite moduri de către
clienții băncii a disponibilităților bănești în conturile bancare ale sale în scopul transferării, rezervării sau
investirii. Sumar, acestea pot fi expuse prin relația:
 RD = CC + DT + CD +MD,

în care:

CC – mijloacele bănești din conturile curente;

DT – mijloacele bănești în depozitele la termen;

CD – mijloacele bănești obținute în urma plasării

certificatelor de depozit;

MD – mijloacele bănești în decontări.

Resursele nedepozitare

Resursele nedepozitare înglobează mijloacele bănești provenite în urma contractării de către bancă a
creditelor de pe diferite segmente a pieței financiare. Sumar, acestea pot fi expuse prin formula:

RND = LBC + LB + LTp,

în care:

LBC – credite primite de la banca centrală;

LB – credite contractate de la bănci.

LTp – mijloace acumulate din vânzarea propriilor titluri (obligațiuni)

11. Apartenenta patrimoniala a capitalului

Cercetat după apartenența patrimonială, capitalul bancar se regăsește în capitalul propriu și capitalul
împrumutat. Formalizând enunțul putem scrie următoarea relație:

KB = KP + KÎ,

în care:

KP – capital propriu.

În interpretare uzuală prin  capital propriu se subînțelege valoarea actuală a bunurilor, indiferent de
forma naturală, investită într-o afacere. În așa mod, capitalul propriu al unei entități este, în esență, activul
net al acesteia la un moment dat.

Într-o altă percepție, capitalul propriu este interesul rezidual al proprietarilor unei entității, după
deducerea tuturor datoriilor acesteia.

În componența capitalului propriu se regăsesc resursele vărsate de proprietarii (acționarii) băncii și resursele
acumulate de aceasta din profiturile obținute în urma activității desfășurate.

Așa dar, din optică băncii, capitalul propriu provine din surse externe și surse interne. Formalizat
matematic, aceasta poate fi redat prin relația:

 KP = KPSE + KPSI,

în care:

KPSE – capitalul propriu din surse externe;

KPSI – capitalul propriu din surse interne.

12. Capitalul bancar prin prisma reglementarii prudentiale.

Stabilitatea financiară a băncii este un subiect vital, motiv pentru care asigurarea acesteia a devenit o
preocupație permanentă din cadrul sistemului bancar.

Autoritatea monetară națională emite instrucțiuni privind parametrii funcționării instituțiilor financiare și
supraveghează respectarea normelor impuse, iar băncile, la rândul său, depun efort de conformare
reglementărilor bancare.

De la o etapă la alta a evoluției afacerilor bancare, s-au dezvoltat și metodele, procedeele și tehnicile de
promovare a prudenței în raport cu deciziile financiare și de efectuare a supravegherii respectării cerințelor
reglementărilor bancare. Implementarea și dezvoltarea actualului concept de reglementare prudențială coboară
către anul 1974, când a fost înființat Comitetul Basel.

Acesta presupune stabilirea unei exigențe, în formă de cerință referitoare la mărimea minimă a capitalului,
care trebuie menținută continuu de bancă.

Respectivul capital minim ar fi necesar, pe de-o parte, pentru acoperirea riscurilor și, pe de alta, pentru
crearea posibilităților de îmbunătățire a calității managementului periclitărilor în activitatea băncii.

Implementarea în practica bancară a mecanismului respectiv a condus la conturarea instrumentului, cunoscut

ca reglementări privind capitalul minim al băncilor.

13. Aspectele speciale ale activitatii bancii

Activitățile, desfășurate într-o economie, sistematizate în funcție de conținutul său, se regăsesc în

Clasificatorul Activităților din Economia Națională.

Activitatea antreprenorială, desfășurată de instituțiile financiare, este una de natură financiară și înglobează
o suită întreagă de preocupări, generic numite activități de

intermedierea monetară,

care este parte integră a

intermedierii financiare.

Activitati de intermediere financiara

Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei

Secțiunea K ACTIVITĂŢI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI

Această secțiune include activități de intermediere financiară, inclusiv asigurări, reasigurări, activități ale
caselor de pensii, și activități de susținere a intermedierilor financiare.

Această secțiune include de asemenea activități privind administrarea activelor societăților, cum ar fi
activități ale companiilor de tip holding și activități ale fondurilor mutuale și alte entități financiare similare.

Intermediere monetară

Această grupă include obținerea de fonduri sub formă de depozite transferabile, de exemplu fonduri ce
sunt stabilite în termeni monetari, obținute zilnic și, în afară de banca centrală, obținute din surse nefinanciare.

14. Identificarea activitatilor bancii

Băncile exercită multiple și diverse activități, toate acestea fiind în strictă concordanță cu cadrul juridic național.

În Republica Moldova, activitățile băncilor sunt stabilite prin

Legea privind activitatea băncilor, nr. 202 din  06.10.2017.

Articolul 14. Activitățile permise băncilor

Activitati permise bancilor Băncile pot desfășura, în limita licenței acordate, următoarele activități:

- atragerea de depozite și de alte fonduri rambursabile;

- acordarea de credite, printre altele: credite de consum, contracte de credit legate de bunuri imobile, factoring
cu sau fără recurs, finanțarea tranzacțiilor comerciale (inclusiv forfetare);

- leasing financiar;

- prestarea serviciilor de plată;

- emiterea și administrarea cecurilor de călătorie, cambiilor și altor instrumente de plată;

- emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

- tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu oricare dintre următoarele:

- instrumente ale pieței monetare (cecuri, efecte de comerț, certificate de depozit etc.);

- valută străină;

- contracte futures și contracte cu opțiuni pe instrumente financiare;

- instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii;

- valori mobiliare și alte instrumente financiare;

- participarea la emisiunile de valori mobiliare și alte instrumente financiare și prestarea de servicii legate de
aceste emisiuni;

Restrctii ale bancilor

    Articolul 15. Restricții în desfășurarea anumitor activități

Băncile nu pot desfășura alte activități în afara celor permise de legislația în vigoare.

Băncile nu se pot angaja în desfășurarea activităților permise, dacă acestea nu sunt prevăzute în licență.
   

Băncile nu se pot angaja în operațiuni cum ar fi:

- gajarea propriilor acțiuni de tezaur pe contul datoriilor băncii;

- acordarea de credite garantate cu acțiuni, alte titluri de capital sau cu obligațiuni emise de bancă și/sau de
o altă persoană afiliată, inclusiv de o entitate care aparține grupului din care face parte banca.

15. Cerinte de prudenta

CERINȚELE DE PRUDENȚĂ se regăsesc în:

- cadrul de administrare a activității băncii

și

- măsuri de prudență

Administrarea instituțiilor financiare și operațiunile acestora se vor efectua în strictă conformitate cu cadrul
de administrare a activității, cu prevederile legislației și cu ale actelor normative emise de Banca Națională.
Băncile sunt responsabile pentru menținerea în permanentă a cadrului de administrare a activității care este o
componentă esențială a guvernării corporative, concentrată pe structura internă și pe organizarea instituției
financiare și care include, cel puțin, următoarele aspecte:
- structura organizatorică și organizarea activității;
- organele de conducere ale băncii, inclusiv atribuțiile și responsabilitățile acestora, componenta și funcționarea
lor, cadrul general de desfășurare a activității;
- politica de numire a administratorilor;
- administrarea riscurilor și organizarea funcțiilor interne de conformitate, de audit intern și de administrare a
riscurilor;
- mecanismul controlului intern;
- testările la stres (tehnici de gestionare a riscurilor);
- sistemele informaționale și continuitatea activității;
- politica de remunerare.

Instituțiile financiare vor menține în permanentă resurse lichide suficiente, un nivel adecvat al capitalului
reglementat, pentru acoperirea riscurilor la care este expusă instituția și vor asigura diversificarea activelor în
scopul minimalizării riscurilor.

Maasuri de prudenta

Băncile sunt obligate să respecte următoarele limite maxime prevăzute de Banca Națională:

- indicii maximi și pozițiile care urmează să fie respectate de către bancă cu privire la activele sale, la activele
ponderate la risc, la elementele extra bilanțiere și la diferite categorii de capital și rezerve;

- suma maximă a creditelor acordate și contractate, raportată la capitalul reglementat, pe care o bancă are dreptul
să o acorde unei persoane sau unui grup de persoane afiliate cu banca;

- suma maximă a creditelor acordate și contractate, raportată la suma totală a creditelor băncii, de care pot
beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane afiliate cu banca).

- suma maximă a creditelor acordate și contractate, raportată la capitalul reglementat de care pot beneficia
acționarii care, direct sau indirect, dețin sau controlează mai puțin de 5% din capitalul băncii, inclusiv
persoanele afiliate acestora.

16.Caracteristca generala și clasificarea conturilor bancare.

Conceptual, contul bancar este un mecanism de acumulare și utilizare a mijloacelor bănești ale clienților
băncii în procesul economic.

Misiunea acestuia constă în înregistrarea intrărilor și ieșirilor de bani prin înscrierea sumelor respective, în
funcție de caz, într-o parte sau alta a contului.

Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor și de stingere a obligațiilor clienților în procesul
economic, a reflectării circuitelor în sistemele de plăti și compensări, a relațiilor cu diverse entități pe plan
național și internațional. Principala utilitaire a conturilor este aceea de înregistrare, la un anumit moment, prin
înscrierea unei sume într-o parte a contului și la un alt moment, în cealaltă parte a contului.

Cont bancar – cont analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se efectuează operațiuni
de încasări și/sau plăți cu mijloace bănești.

Potrivit criteriului funcționalitate se disting următoarele tipuri de conturi bancare:

- cont curent;
 - cont de depozit;

- cont de credit;

- contul LORO;

contul NOSTRO.

17. Operarea cu conturile bancare

 Regulamentul privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile

licențiate din Republica Moldova, nr. 297 din  25.11.2004.

 S e c ți u n e a a 2-a
CONTUL CURENT BANCAR

    Articolul 1228. Contractul de cont curent bancar

    Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească și să înregistreze în contul titularului de
cont (client) sumele bănești depuse de acesta sau de un terț în numerar sau transferate (virate) din conturile altor
persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte
persoane, eliberarea numerarului , precum şi să efectueze alte operațiuni în contul clientului din însărcinarea lui
în conformitate cu legea, cu contractul și cu uzanțele bancare, iar clientul să achite o remunerație pentru
prestarea serviciilor menționate.

18. Deservirea de casa a clientilor bancii

Nu am gasit nimic

19.Generalitati de formare a resurselor financiare de catre banci

Atragerea mijloacelor bănești se realizează, de bancă, prin:

- administrarea conturilor bancare curente;

- acceptarea de depozite;

- vânzarea instrumentelor pieței financiare;

- împrumutarea de la banca centrală;

- împrumutarea de pe piața interbancară;

- emiterea valorilor mobiliare etc.

20. Atragerea de depozite de carte banca

Depozitele se constituie în baza unei convenții scrise, între bancă și client, în care se prevăd suma, perioada și
dobânda, modalitatea de plată a acesteia. La scadență depozitul și dobânda se transferă în contul, dacă nu există
o clauză de reînnoire. Dobânda, în funcție de condițiile depozitului, poate fi transferată lunar în contul curent al
clientului.

21. Plasarea de titluri bancare

 tranzacții, în cont propriu sau în contul clienților, cu oricare dintre următoarele: instrumente ale
pieței monetare (cecuri, efecte de comerț, certificate de depozit etc.); valută străină; contracte futures și
contracte cu opțiuni pe instrumente financiare; instrumente având la bază cursul de schimb și rata
dobânzii; valori mobiliare și alte instrumente financiare;

22. Imprumutarea bancii de la banca centrala

Creditele pot fi acordate de Banca Națională sub formă de avans, împrumut, vânzare, evaluare și reevaluare a
instrumentelor (pe bază de concurs și fără concurs).
 Creditele negarantate nu sunt acordate decât în cazuri excepționale, când e nevoie să fie păstrată integritatea
sistemului bancar.

Periodic, Banca Națională aduce la cunoștința opiniei publice rata minimă a dobânzii pentru creditele
acordate băncilor, criteriile obiective după care sunt admise băncile la concursul de obținere a creditelor.

23. Imprumutarea bancii de pe piata interbancara.

Creditele interbancare sunt împrumuturile solicitate de altă bancă.

24.Emiterea valorilor imobiliare de cate banca.

Valorile mobiliare, utilizate pentru atragerea mijloacelor bănești sunt

OBLIGAȚIUNILE

25. Generalitati privind plasarea resurselor bancare.

Plasarea mijloacelor bănești este parte integrală a intermedieri monetară și reprezintă cea de a doua fază a
acesteia, la care are loc investirea resurselor bănești acumulate în diferite active.

Plasarea resurselor bancare înglobează activitățile băncii de investire a resurselor bănești acumulate în
diferite active în vederea obținerii veniturilor. Banca desfășoară diverse activități de plasare a mijloacele
bănești în diferite active financiare rentabile.

Activitățile de plasare a resurselor bancare sunt:

- activitatea de creditare ordinară;

- activitatea de creditare specială;

- activitatea de investire în valori mobiliare;

- activitatea de investire în depozite.

26. Politica de credit a bancii

Politica de credit a băncii reprezintă acțiunile de influențare a mărimii ofertei de credite, stabilire a procedurilor
de creditare, formare a ratelor dobânzilor percepute, aplicare a tehnicilor de gestiune a riscurilor aferente etc., în
vederea creșterii veniturilor băncii din activitatea de creditare.

• procedurile de oferire și rambursare a creditelor;

• metodica analizei executării contractelor de credit;

• metodica evaluării și diminuării riscurilor de credit;

• structura portofoliului de credite;

• metodica monitorizării creditelor problematice;

• competențele ofițerilor de credit și managerilor de credit.

27. Activitatea de creditare bancara ordinara.

Activitatea de creditare ordinară înglobează o suită de acțiuni realizate de bancă în procesul de acordare a
creditului bancar clasic. Creditul bancar clasic reprezintă o sumă de bani, pe care, o bancă (creditor), în baza
contractului de credit, se obligă să o pună la dispoziția unei alte persoane (debitor) ca împrumut, cu condiția
rambursării ei, plății dobânzii și a altor plăți aferente.

28. Activitatea de creditare speciala

Activitatea de creditare specială este activitatea financiară, desfășurată de bancă în procesul de plasare a
resurselor.

Genuri de creditare specială:

- leasing financiar;

- credit legate de bunuri imobile (ipoteca);

- facturare;

- forfetare.

Conținutul activității de creditare specială se regăsește în preocupările băncii de creditare prin modalități
sui-generis:

- leasing financiar;

- credit legate de bunuri imobile (ipoteca)

- facturare;

- forfetare.

acordarea de credite, printre altele: credite de consum, contracte de credit legate de bunuri imobile, factoring
cu sau fără recurs, finanțarea tranzacțiilor comerciale (inclusiv forfetare);

- leasing financiar;

29. Activitatea de investire in valori mobiliare

Activitatea de investire în valori mobiliare este se regăsește în procurarea de bancă, în cont propriu, a
diferitor valori mobiliare.

Conținutul activității de investire în valorile mobiliare se regăsește în preocupările băncii de procurare a:

- valorile mobiliare de stat;

- valorile mobiliare corporative.

30. Activitatea de investire in depozite.

Activitatea de investire în depozite este activitatea financiară, desfășurată de bancă în procesul de plasare
a resurselor.

Conținutul activității de investire în depozite se regăsește în depunerea mijloacelor băncii în depozite

bancare.

Regulament cu privire la depozitele overnight acceptate de Banca Națională a Moldovei de

la bănci, nr. 65 din 27.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 84-86 din

16.05.2003, art. 121.

Conținutul activității de investire în depozite se regăsește în preocupările băncii de efectuare a investițiilor

în:

- depozite bancare;

- depozite overnight, acceptate de Banca Națională a Moldovei .

31. Esenta si caracteristicile instrumentelor monetar-financiare.

tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu oricare dintre următoarele: instrumente ale pieței monetare
(cecuri, efecte de comerț, certificate de depozit etc.); valută străină; contracte futures și contracte cu opțiuni pe
instrumente financiare; instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii; valori mobiliare și alte
instrumente financiare;

(Articolul 14. Activitățile permise băncilor din Legea privind activitatea băncilor, nr. 202 din 06.10.2017.

instrumente ale pieței monetare:

- cecuri;

- efecte de comerț;

- certificate de depozit etc.

valută și instrumente financiare având la bază cursul de schimb:

- valute;

- contracte în valută etc.

instrumentele financiare de investiții:

- valori mobiliare de stat;

- Valori mobiliare corporative etc.

32. Continutul tranzactiilor cu instrumenetele monetary-financiare.

intermediere (cumpărare-vindere pentru comision)

contracte futures

contracte cu opțiun

preluarea si transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare;
executarea ordinelor in numele clienților;
tranzacționarea pe cont propriu.

33. Tranzactii cu instrumentele pietei monetare.

- brokeraj monetar (intermediere pe piețele interbancare);

34. nu am gasit nimic

35. Tranzactii cu instrumentele financiare de nvestiii

- valori mobiliare de stat;

- valori mobiliare corporative etc.

36. Generalitati privind servicii de plata.

am gasit numai asta.

Plățile în numerar.

2. Sistemul automatizat de plăți interbancare.

3. Transferul de credit.

4. Servicii de plată prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță.

5. Servicii de plată în sistemele de remitere de bani.

6. Suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile
bancare.

7. Cardurile de plată.
37.

Caracteristica modalitatii de palata transfer de credit.

Transferul credit este o operaţiune de plată iniţiată de către plătitor, prin care o instrucţiune de plată este

transmisă băncii plătitorului (băncii iniţiatoare), iar aceasta transferă fondurile către banca beneficiarului (banca

destinatară), eventual prin mai mulţi intermediari.Transferul credit este compus dintr-o serie de operaţiuni care

începe prin emiterea de către plătitor a unui ordin de plată dat unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia unui

beneficiar o anumită sumă de bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către

instituţia destinatară.

Ordinul de plată reprezintă modalitatea cea mai simplă de efectuare a unei plăţi, respectiv încasări, constând din

transmiterea unei sume de la persoana/entitatea care efectuează plata către cea care primeşte suma respectivă.

Transferul credit poate fi iniţiat pe hârtie sau în format electronic, dar de regulă procesarea lui se realizează

electronic.

38. Servicii de plata prin cardul bancar.

Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie

standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să folosească disponibilităţile băneşti

proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita

unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării

uneia sau mai multor operaţiuni.

Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacţii, spre deosebire de

instrumentele de plată pe suport hârtie (o singură tranzacţie), iar transmiterea informaţiilor financiare se

realizează electronic.

Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, precum tipul suportului fizic de informaţii, tipul contului de

card, funcţiile realizate, tipul instituţiei care emite cardul, aria geografică de utilizare şi altele
Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie

standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să folosească disponibilităţile băneşti

proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita

unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării

uneia sau mai multor operaţiuni.

Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacţii, spre deosebire de

instrumentele de plată pe suport hârtie (o singură tranzacţie), iar transmiterea informaţiilor financiare se

realizează electronic.

Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, precum tipul suportului fizic de informaţii, tipul contului de

card, funcţiile realizate, tipul instituţiei care emite cardul, aria geografică de utilizare şi altele

39. Generalitati privy ativitatile subsidiare ale bancii

- consultanța acordată persoanelor juridice cu privire la structura capitalului social, strategia de afaceri și alte
aspecte legate de afaceri comerciale, precum și consultanță și servicii referitoare la fuziuni și achiziții de
persoane juridice;

- brokeraj monetar (intermediere pe piețele interbancare);

- administrarea de portofolii și consultanța legată de aceasta;

- custodia și administrarea de instrumente financiare;

- servicii de informații privind creditele; da depozitele? Comiison?

- servicii de păstrare în casete de siguranță;

- emiterea de monedă electronică;

- orice alte activități sau servicii, permise de Banca Națională a Moldovei, în măsura în care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele
activități.

40. Caracteristica activitatilor subsidiare ale bancii.

Nu am gasit

41. Veniturile si cheltuielile bancii.

Veniturile bancare reprezintă sumele sau valorile primite sau care urmează a fi primite din dobânzile
aferente creditelor acordate și altor investiții, din comisioanele de la prestarea de servicii, din încasările de la
vânzarea produselor, din avantajele de la executarea obligațiilor legale și contractuale, din beneficiile
excepționale.

 pentru creditele acordate;

 de la mijloacele plasate;
  de la conturile curente din bănci;

 de la depozitele deschise în bănci;

 de la certificatele de depozit;

 de la valorile mobiliare deținute etc.

Tarife pentru servicii

 deschiderea și operarea conturilor curente;

 deservirea de casă a clienților;

 vânzarea-cumpărarea valutei;

 acordarea garanțiilor bancare;

sau

În contextul afacerilor bancare, veniturile au caracter specific, îmbracă forme deosebite, posedă
particularități în calculare, evidență și impozitare.

În vederea elucidării conținutului veniturilor bancare vom prezenta gruparea acestora în funcție
de proveniență. În așa mod, se prefigurează patru grupe extinse de venituri și anume:

- venituri din dobânzi;

- venituri din comisioane și tarife;

- venituri operaționale;

- alte venituri.

Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau care urmează a fi plătite pentru
împrumuturile primite și alte resurse atrase, serviciile și lucrările recepționate, materiale achiziționate,
remunerarea personalului, onorarea obligațiilor legale și contractuale, acoperirea spezelor excepționale.

42. Profitul si rentabilitatea bancii.

Partea din profit ce rămâne din profitul brut din care se scad valoarea impozitului pe profit si
dividendele cuvenite societăților și acționarilor.

Volumul profitului brut al băncii se determină prin relația:

BB = VG - EG

în care:

BB reprezintă profitul brut;

VG – venitul global;

EG- cheltuielile globale.

Rentabilitatea activelor bancii

Rentabilitatea activelor bancare reprezintă raportul dintre profitul instituției de credit și valoarea medie
agregată a activelor sale.

BB
ROA = X 100%.
AM
Rentablitatea capitalului

Rentabilitatea capitalului este raportul dintre profitul net si capitalului propriu.

BB
ROE = X 100%.
KP
Evaluarea profitabilității unei bănci comerciale presupune utilizarea următorilor indicatori:

 rentabilitatea activelor – sunt luate în considerare propriile active ale băncii, sursele împrumutate,
conturile de plată și creditele;
 rentabilitatea activelor de producție – coeficientul decontării finale depinde de costul principalelor
active de producție;
 rentabilitatea activelor circulante – calculul acestora se face prin raportul dintre profitul net și activele
aflate în circulație;
 rentabilitatea capitalului – cu ajutorul acestui parametru se identifică nivelul de eficiență în utilizarea
fondurilor proprii de către bancă;
 rentabilitatea investițiilor – calcularea acestui indicator se realizează prin formarea raportului direct
dintre profit și costurile inițiale.

43. Lichiditatea bancii.

Termenul lichiditate (din fr.liquidité), folosit în sens monetar, are mai multe semnificații. Dintre acestea von
evidenția câteva.

Lichiditate – mijloace bănești suficiente pentru ași onora orice obligațiune în orice clipă (obligațiuni ajunse
la scadență, plăți în termen).

Lichiditatea activelor – capacitatea de a se transforma rapid în bani fără a pierde din valoare.

Lichiditatea este una din caracteristicile generalizatoare a calității activității băncii, calificând siguranța
acestea. Din această optică, lichiditatea băncii presupune capacitatea acesteia de ași onora oportun și cu
plenitudine plățile față de clienții săi.

se determină ca raport între suma activelor cu termen de rambursare de peste doi ani (termen lung) și resursele
financiare sumare ale băncii:

AL
PI = ,
RF
AL−¿activelor băncii cu termen lung de rambursare (de peste doi ani);
RF - resurselor financiare ale băncii.
Criteriu: P I ≤ 1

Lichiditatea curenta

se determină ca raport între suma activelor cu lichiditate sporită și soldul activelor totale:

AS
P II = ,
A
AS – activele cu lichiditate sporită;
A−¿activele totale ale băncii.
Criteriu: P II≥ 0,2
LICHIDITATEA PE BENZI DE SCADENȚĂ
(principiul III)

se calculează ca raport dintre lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadență și nu
trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadență.

(În cazul înregistrării unui excedent de lichiditate în oricare dintre benzile de scadență, cu excepția ultimei
benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidității efective, aferente benzii de scadență următoare.)

LqE
P III = ,
LqN
LqE - lichiditatea efectivă;
LqN - lichiditatea necesară.
Criteriu: P III ≥ 1,0

Benzile de scadență: până la o lună; 1-3 luni; 3-6 luni; 6-12 luni și peste 12 luni

 44. Generalitati privind evidenta in banca.

Contabilitatea bancară este forma evidenţei economice care pe baza principiului partidei duble şi a egalităţii
bilanţiere urmăreşte, înregistrează şi controlează patrimoniul băncii în dinamica modificării şi transformării
acestuia.
Pe lîngă urmărirea structurii patrimoniului băncii, contabilitatea bancară urmăreşte şi reflectă fluxurile
mijloacelor băneşti dintre agenţii economici (titulari de conturi) prin intermediul documentelor de plată.

Băncile au obligaţia să efectueze inventarierea patrimoniului pe parcursul activităţii lor, în cazul reorganizării
sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de actele normative.

Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi
al capitalului propriu al băncii.
Întocmirea rapoartelor financiare şi statistice reprezintă o informaţie sistematizată despre evenimentele şi
operaţiunile economice şi financiare care influenţează asupra rezultatelor activităţii băncilor. Contabilitatea
bancară este organizată atît cu ajutorul conturilor sintetice cît şi al celor analitice.
Conturile sintetice reflectă generalizat operaţiunile în valoare bănească.
Conturile analitice reflectă detailat mijloacele şi sursele în valoare bănească şi/sau cantitativă.

Informaţia inclusă în extrasul de cont al contului analitic:

- codul băncii;
- numărul contului analitic;
- perioada înregistrărilor operaţiunilor în cont (data precedentă şi curentă);
- soldul iniţial;
- conturi de corespondenţă;
- numărul documentului;
- tipul documentului;
- rulajul pe debit;
- rulajul pe credit;
- total rulajul pe debit şi credit;
- soldul final;
- altă informaţie la latitudinea băncii.

45. Rapoartele financiare ale bancii.

 Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi
al capitalului propriu al băncii.
Întocmirea rapoartelor financiare şi statistice reprezintă o informaţie sistematizată despre evenimentele şi
operaţiunile economice şi financiare care influenţează asupra rezultatelor activităţii băncilor.
12. Controlul privind corectitudinea reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor efectuate de bancă se
efectuează de către persoana împuternicită cu acest drept de către conducătorul băncii.
[Pct.12 în redacţia Hot.BNM nr.324 din 27.10.05, în vigoare 04.11.05]
13. În conformitate cu actele normative banca publică informaţia cu privire la activitatea sa financiară.
Această informaţie este necesară utilizatorilor rapoartelor financiare ale băncii, care sînt interesaţi de gradul de
lichiditate şi de solvabilitate a acesteia, precum şi de riscurile legate de activele şi obligaţiunile înregistrate în
bilanţul băncii.
Banca face accesibil publicului informaţia prevăzută de actele normative în vigoare.

46. Rapoartele in scopuri prudentiale ale bancii

Nu am gast nimic

47. Caracteristica reglementarilor si supravegherii activitatii bancare.

Banca Națională a Moldovei este responsabilă pentru licențierea, supravegherea și reglementarea activității
băncilor pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul executării acestei atribuții, Banca Națională a Moldovei se
conduce de cele mai înalte standarde de integritate, profesionalism și imparțialitate. Începând cu anul 2018,
activitatea bancară va fi desfășurată în corespundere cu recomandările “Basel III”, care vor fi implementate pe
etape până în anul 2020. Schimbările cadrului normativ vor asigura dezvoltarea sectorului bancar prin
fortificarea guvernanței interne, raportarea tuturor riscurilor de către bănci și menținerea unui capital adecvat,
atât cantitativ cât și din punctul de vedere al calității, și va impulsiona oferta unor servicii financiare mai sigure
și de mai bună calitate.

Reformele în domeniul supravegherii bancare sunt îndreptate spre fortificarea și consolidarea sectorului bancar
în ansamblu, precum și a fiecărei bănci în parte – condiții prealabile pentru reluarea finanțării sectorului real și
asigurarea creșterii economice durabile a țării.

Ținând cont de riscurile și provocările cu care se confruntă sectorul bancar autohton, planul de reforme agreat cu
Fondul Monetar Internațional, precum și modificările reglementării în domeniul supravegherii bancare în
contextul implementării Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, Banca
Națională a Moldovei a stabilit următoarele domenii prioritare ale supravegherii bancare în anul 2018:

1. Transparența acționarilor
2. Implementarea cerințelor BASEL III prin axarea pe guvernanța  internă a băncii și pe managementul
riscului.
3. Riscul de credit
4. Expunerile față de persoanele afiliate
5. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)
6. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
48. Politica de confirmitate a bancii

Funcţia de conformitate este una din elementele-cheie în structura de guvernanţă corporativă a băncii şi  este
parte integrantă a guvernanţei, alături de funcţiile de gestiune a riscurilor şi de audit intern.
Funcţia de conformitate trebuie să asigure respectarea strictă de către BC ”COMERŢBANK” SA a actelor
legislative, aşa ca Legea instituţiilor financiare, Legea privind piaţa de capital, Legea cu privire la prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, etc., precum şi altor acte normative, standarde, coduri,
emise de organele abilitate şi nu în ultimul rând, respectarea actelor normative emise de bancă.
Conformitatea trebuie să asigure încrederea că informaţia financiară comunicată este clară, deplină şi veridică,
prezentată în timp util şi că Banca îşi îndeplineşte toate obligaţiile asumate, inclusiv conformitatea cu legea.
Eficienţa funcţiei de conformitate este garantată atunci, când pentru fiecare risc este stabilită o politică adecvată,
proceduri de gestiune şi alte măsuri, precum şi atunci când acestea sunt corespunzător aplicate.
Documentul BCBS are stabilit un set de principii şi reguli privind funcţia de conformitate în bănci, care trebuie
aplicate de fiecare bancă în parte în dependenţă de complexitatea structurii organizatorice, natura activităţilor
desfăşurate şi profilul de risc. Ca urmare, BC ”COMERŢBANK” SA a stabilit drept componente ale funcţiei de
conformitate următoarele arii: combaterea spălării banilor, FATCA, protecţia consumatorilor, gestiunea
conflictului de interese, protecţia datelor cu caracter personal şi codul de etică, aplicabil angajaţilor băncii.
49. -50. Nu am gasit.