ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

Prezentarea Adunarii Generale a Actionarilor

Formarea vointei social.
Organul de conducere si de decizie al unei societati comerciale pe actiuni este
adunarea generala a actionarilor in cadrul careia actionarii pe baza votului exprima vointa
societatii.
Dispozitiile din Legea nr. 31/1990 in privinta adunarii generale sunt obligatorii,
acestea avand ca scop exprimarea libera a vointei actionarilor astfel incat sa se formeze pe
baza acestora vointa societatii. In anumite cazuri actionarii pot deroga sau adauga anumite
conditii suplimentare. Formarea vointei societatii este rezultatul aplicarii principiului majoritatii
in adunarea generala, astfel ca vointa societatii, intr-un anumit moment, este data de actionarii
ce detin majoritatea in acel moment; astfel ca vointa majoritatii constituie vointa societatii,
chiar daca exista actionari care nu sunt de acord cu cele votate in A.G.A., acestia din urma
putand ataca hotararile contrare legii sau actului constitutiv.

Din natura deliberativa a adunarii generale rezulta urmatoarele:
- vointa sociala se formeaza in urma dezbaterilor ce au loc cu respectarea conditiilor
de convocare si desfasurare stabilite de lege sau prin actul constitutiv;
- viciul de consimtamant al vointei unui actionar, in principiu, nu conduce la
anularea sau nulitatea hotararii; exceptie situatia in care fara votul actionarului a carui vointa a
fost viciata nu s-ar mai obtine majoritatea ceruta;
- adunarea generala poate la o sedinta ulterioara sa revina asupra celor hotarate
intr-o adunare generala; totusi, in aceasta privinta trebuie analizat obiectul hotararii ce se
revoca; astfel, daca se revine asupra unei hotarari de principiu privitoare la drepturi sau
obligatii ale societatii, cum ar fi spre exemplu hotararea de a se inchiria un imobil sau pentru
obtinerea unui credit, se considera posibila revocarea; insa exceptie fac hotararile care pentru a
fi executate si opozabile tertilor au fost publicate in Monitorul Oficial sau hotararile prin care s-
au stabilit anumite drepturi si obligatii ale actionarilor si s-a trecut la executarea acestora;
- nu trebuie sa fie identitate de cvorum si de persoane pentru a se modifica actele
constitutive; actionarii pot in adunarea generala cu respectarea cvorumului minim de prezenta
si deliberare sa modifice actul constitutiv, chiar daca la momentul semnarii acestuia din urma s-
a votat in unanimitate; tot plecand de la acest principiu nu se cere ca pentru revenirea asupra
celor votate anterior sau o modificare a actelor constitutive sa fie acelasi cvorum sau aceleasi
persoane.

Prezentare generala
Adunarea generala a actionarilor in capitalul companiilor (societate cu raspundere
limitata (SRL), societate in nume colectiv (SNC), precum si societatea pe actiuni (SA), este
autoritatea suprema de gestiune a companiilor. Adunarea Generala discuta si adopta hotarari cu
privire la dezvoltarea companiei, acest drept fiind prevazut in Codul Comercial.
Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. Cand actul constitutiv nu dispune
altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare. Adunarea
generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea
exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala
este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza
rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de
supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului
de supraveghere, si cenzorii;
-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro
b.1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau
sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de
administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost
stabilita prin actul constitutiv;
d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a
directoratului;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de
activitate, pe exercitiul financiar urmator;
f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati
ale societatii.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta
actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile
adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate
prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua
o hotarare pentru:
a) schimbarea formei juridice a societatii;
b) mutarea sediului societatii;
c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii,
reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv
nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societatii;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
i) dizolvarea anticipata a societatii;
i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator
in actiuni nominative;
j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
l) emisiunea de obligatiuni;
m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care
este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la
prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi
de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din
numarul total de drepturi de vot.
Situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv
raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere, precum si propunerea cu privire la
distribuirea de dividende se pun la dispozitia actionarilor la sediul societatii, de la data
convocarii adunarii generale. La cerere, actionarilor li se vor elibera copii de pe aceste
documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative
implicate de furnizarea acestora.
In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, orice alt
punct adaugat pe ordinea de zi la cererea actionarilor, in conformitate cu art. 1171, precum si
documentele prevazute la alin. (1) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al
actionarilor.
Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului,
intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii
generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii. In cazul in care societatea detine o pagina
de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv, raspunsul se considera
dat daca informatia solicitata este publicata pe pagina de internet a societatii, la sectiunea
"Intrebari frecvente"

IMPORTANT
-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro
Conform art. 136, alin (1) din Legea 31/1990 unul sau mai multi actionari
reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere
instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni
din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat
oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum
si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune
masuri corespunzatoare.

Principiu.
Hotararile luate de adunarea generala a actionarilor in limitele legii sau actului
constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat
contra. Acest principiu are la baza manifestarea de vointa a actionarilor in cadrul adunarii
generale ca urmare a exercitarii dreptului de vot de catre cei prezenti. Vointa majoritatii
constituie vointa societatii, chiar daca exista actionari care nu sunt de acord cu cele votate in
A.G.A., acestia din urma putand ataca hotararile contrare legii sau actului constitutiv.

Natura juridica a hotararii A.G.A.
In doctrina, cu privire la natura juridica a hotararii adunarii generale, au fost
exprimate mai multe opinii: fie se considera ca are o natura contractuala explicata prin reunirea
intr-un sumum, distinct de partile componente, cu individualitate proprie, a unor acte juridice
unilaterale de vointa, fie se considera ca are o natura juridica aparte, un act juridic sui generis
ce nu se incadreaza in clasificarea traditionala sau se califica hotararea ca un act juridic colectiv
avandu-se in vedere aplicabilitatea principiului colegialitatii, chiar daca in practica s-a considerat
valabila hotararea "adunarii" luata de un singur actionar.

In doctrina interbelica, hotararea adunarii generale este un act juridic complex ce
constituie un izvor de obligatii, specific dreptului comercial, a carui natura juridica nu poate fi
asimilata contractelor. Ceea ce deosebeste actul juridic complex de contracte este lipsa
contrarietatii intereselor: in cazul contractelor comerciale partile au interese contare, iar scopul
mediat si imediat difera; spre exemplu, in cazul contractului de vanzare-cumparare, vanzatorul
are interesul sa vanda bunul cu un pret cat mai mare, chiar inducand pe cumparator in eroare
prin exagerarea in scop publicitar a calitatilor bunului (dolus bonus), iar cumparatorul are
interesul sa obtina un pret cat mai mic si conditii de plata mai bune. Dimpotriva, in cazul actului
juridic complex, partile au interese concordante, intrucat scopul urmarit de acestea este unic:
participarea actionarilor intr-o societate pe actiuni atat la momentul asocierii, cat si ulterior
cand adopta o hotarare in cadrul adunarii generale are la baza intentia lor de a se asocia pentru
a desfasura in comun o activitate comerciala in scopul de a obtine beneficii si de a le imparti;
acest scop nu exclude ca anumiti actionari sa nu urmareasca alte scopuri, straine sau nu
societatii; ceea ce conteaza este vointa cristalizata in urma votului.

Fac parte din categoria actelor juridice complexe:
a) hotararile adoptate de asociatii in societatile in nume colectiv, societatile in
comandita simpla si societatile cu raspundere limitata si de actionarii in societatile pe actiuni si
in comandita pe actiuni;
b) hotararile adunarii creditorilor in procedura prevazuta de Legea nr. 85/2006
privind insolventa, cum ar fi spre exemplu, hotararea creditorilor pentru acceptarea sau nu a
planului de reorganizare; si,
c) in cazul coproprietatii unui vas, art. 505 C. com. stabileste ca "pentru tot ce se
atinge de interesul comun al proprietarilor unui vas, deciziile majoritatii sunt obligatorii si
pentru minoritate".

Anularea unei decizii a consiliului de administratie.
Formularea unei actiuni in constatarea nulitatii absolute a unei decizii a consiliului
de administratie este inadmisibila, chiar daca aceasta este nelegala si nestatutara, intrucat o
astfel de posibilitate nu este reglementata de Legea nr. 31/1990 ca in cazul hotararilor AGA
reglementata expres de art. 132 din Legea nr. 31/199021.
In cazul unor decizii nelegale sau nestatutare competenta in acest sens este AGA in
baza art. 111 lit. d din Legea nr. 31/1990 care are atributii in sensul controlului gestiunii
administratorilor (termenul gestiune neinterpretandu-se doar in sensul sau economic). Se are in
-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro
vedere si principiul simetriei juridice, anume ca daca AGA numeste administratorii si ii revoca,
tot AGA poate anula actele emise de acestia.

Exceptie legala.
Exceptie fac deciziile consiliului de administratie adoptate in temeiul art. 114, care
pot fi atacate direct in justitie.
Ratiunea unui astfel de solutii juridice este justa, legiuitorul stabilind ca decizia
consiliului de administratie, pe baza hotararii A.G.A. de delegare, nu este altceva decat o
hotarare A.G.A. Din acest motiv si stabilirea regimului juridic al actiunii in anulare al unor astfel
de decizii s-a facut prin trimiterea la dispozitiile ce reglementeaza actiunea in anulare a hotararii
A.G.A., respectiv art. 132 si 133.
S-a prevazut o singura exceptie, anume inaplicabilitatea art. 132 alin. 6, motiv
pentru care s-a considerat ca astfel de decizii nu pot fi atacate de catre administratori.

Convocarea Adunarii Generale a Actionarilor

Convocarea de catre administratori.
Adunarea generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie (art.
117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990), in conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv. Cum
aceasta este regula, in doctrina au fost considerate convocari anormale celelalte posibilitati de
convocare (de catre instanta, de catre cenzori etc) avand un caracter exceptional si au fost
prevazute de legiuitor pentru protejarea actionarilor minoritari.
In cazul consiliilor de administratie, decizia de convocare nu poate fi luata de un
administrator in mod independent, ci trebuie luata in cadrul consiliului cu votul majoritatii. Un
singur administrator sau chiar presedintele consiliului de administratie nu pot convoca adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si
utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege
pentru adunarea generala a actionarilor.

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza:
- stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
- stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii
financiare;
- numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
- supravegherea activitatii directorilor;
- pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea hotararilor acesteia;
- introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii potrivit
Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Convocarea facultativa a adunarii de catre directorat.
Art. 117 alin. 1, stabileste de principiu posibilitatea directoratului de a convoca ori
de cate ori este necesar. Directoratul poate convoca potrivit art. 153 adunarea generala
ordinara in vederea obtinerii acordului acesteia pentru operatiuni ce se iau conform actului
constitutiv cu acordul consiliului de supraveghere, iar acesta din urma nu isi da acordul.

Pentru a fi in aceasta ipoteza se cer intrunite 2 conditii:
- sa fie stabilit prin actul constitutiv ca acea operatiune se efectueaza doar cu
acordul consiliului de supraveghere (de principiu consiliului de supraveghere nu-i pot fi
transferate atributii de conducere a societatii )
- consiliul de supraveghere sa nu-si de acordul cu privire la efectuarea acestei
operatiuni.

Prin exceptie de la prevederile art. 112, hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este luata cu o majoritate de 3/4 din numarul voturilor actionarilor prezenti,
neputandu-se stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. Astfel s-a prevazut convocarea
AGA ordinara, dar nu s-a prevazut un minim de prezenta, ci doar de cvorum, insa un prag
superior.
-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro

Cazuri obligatorii de convocare a adunarii generale de catre administratori, directorat
sau consiliul de supraveghere.
In anumite cazuri legea prevede convocarea obligatorie, situatie in care convocarea
nu mai este la latitudinea administratorilor, ci are ca punct de plecare chiar legea.

Ca de exemplu:
- art. 137 in caz de vacanta a unuia sau mai multor posturi de administrator,
consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, iar daca aceasta
situatie determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii
ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor pentru a completa
numarul de membri ai consiliului de administratie;
- consiliul de administratie, respectiv directoratul are obligatia sa convoace
adunarea generala a actionarilor care, in conditiile de cvorum pentru AGA extraordinara (art.
115) va aproba incheierea de consiliul de administratie sau director a actelor juridice prin care
urmeaza a se dobandi bunuri, sau sa se instraineze, inchiriere, schimbe ori sa se constituie in
garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea
contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic.
- potrivit art. 153 in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul,
constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform
legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor
acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va
convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa
fie dizolvata. Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie
convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat ce a
stabilita de art. 153 alin. 1, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la
capitalul social subscris.
- de asemenea, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere,
potrivit art. 164 alin. 3 sunt obligati sa convoace adunarea generala in situatia primirii unui
raport din partea auditorilor interni care, la reclamatia actionarilor ce reprezinta, individual sau
impreuna, cel putin 5% din capitalul social, constata in urma verificarilor ca faptele reclamate
se confirma.
- in caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare sau renuntare la mandat
astfel ca nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii, conform art. 162 alin. 3, cor
convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.

Convocarea de catre cenzori.
Cenzorii nu pot convoca adunarea generala in cazul in care administratorii nu
convoaca adunarea.
Potrivit art. 164 alin. 1 si 2, in cazul in care actionarii reprezentand, individual sau
impreuna, cel putin 5% din capitalul social (sau o cota mai mica daca se prevede in actul
constitutiv) reclama cenzorilor anumite fapte, iar acestia din urma constata ca reclamatia este
intemeiata si urgenta, vor convoca adunarea generala pentru a prezenta observatiile lor. Daca
nu convoaca adunarea, cenzorii trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare, care va
lua o hotarare asupra celor reclamate. Asadar, cenzorii pot convoca adunarea generala numai in
urma unei reclamatii a actionarilor ce detin minim 5% din capitalul social, reclamatia sa fie
intemeiata si sa presupuna urgent convocarea. Adunarea generala ce se va convoca de catre
cenzori in aceste conditii este cea ordinara.

Convocarea de catre instanta.
Legea nr. 31/1990 a prevazut, cu scopul inlaturarii eventualelor abuzuri ale
administratorilor, posibilitatea convocarii adunarii generale de catre instanta de judecata.
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat conform art. 119 sa
convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau
impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se
prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni
in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii

-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro
In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca
adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie,
respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii
care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data
de referinta prevazuta de art. 123 alin. 2, data tinerii adunarii generale si, dintre actionari,
persoana care o va prezida.
Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca
instanta aproba cererea sunt suportate de catre societate. Cu toate acestea, adunarea generala
poate hotari in baza art. 155 alin. 1 ca sumele la care societatea a fost obligata sa fie suportate
de catre administratori in baza art. 73 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/1990. La plata acestor
sume nu vor fi obligati administratorii care au fost de acord cu solicitarea de convocare, acord
consemnat in registrul deciziilor consiliului de administratie (art. 1442 alin. 5).
Asadar, posibilitatea de convocare de catre instanta intervine doar in cazul in care
consiliul de administratie, respectiv directoratul refuza convocarea. Refuzul nu trebuie sa fie
expres, el putand rezulta indirect din neconvocarea in termenul de 30 de zile stabilit de art. 119
alin. 2.

Pentru a fi obligati sa convoace adunarea trebuie indeplinite cel putin 2 conditii ce
se desprind din textul de lege:
- cererea trebuie formulata de actionari care, individual sau impreuna, detin cel
putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel;
daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii;
- cererea trebuie sa contina referire la tipul adunarii ce se vrea a fi convocata,
respectiv ordinara si/sau extraordinara si ordinea de zi, pentru a putea fi stabilit daca atributiile
intra in competenta adunarii respective Legat de prima conditie se pune intrebarea daca cererea
trebuie sa cuprinda o motivare, o explicare a scopului urmarit de actionarii respectivi.

In ceea ce priveste dovada calitatii de actionar a reclamantilor si a cotei de 5% din
capitalul social aceasta urmeaza a se face fie extrase din registrul actionarilor sau certificate
emise de societate, fie cu actiunile nominative sau la purtator in original in masura in care
acestea sunt emise in forma materiala.
Cu ocazia solutionarii cererii de convocare a adunarii instanta nu poate analiza
valabilitatea modului in care reclamantii au devenit actionari.

Textul de lege nu face nici o distinctie intre adunarea generala ordinara si cea
extraordinara, situatie in care actionarii pot sa solicite prin aceeasi cerere si convocarea adunarii
ordinare si a celei extraordinare sau numai a uneia din aceste adunari; daca cererea nu
cuprinde nici o referire expresa la felul adunarii, dar analizand ordinea de zi, administratorul
poate stabili natura adunarii, consideram ca acesta trebuie sa dea curs cererii; mai mult, in caz
de formulare a cererii de convocare instanta poate admite doar in parte cererea, in sensul ca
stabilind temeinicia cererii de convocare, aproba ordinea de zi doar in privinta atributiilor ce
revin unei anumite adunari; nu inseamna ca daca respectiva cerere contine pe langa atributii ce
intra in competenta unei anumite adunari, dar sunt mentionate si atributii ce revin altui organ al
societatii sau anumite atributii nu sunt formulate clar, instanta trebuie sa respinga in totalitate
cererea.

Daca nu sunt indeplinite cele doua conditii prevazute de art. 119, instanta de
judecata va respinge cererea. Dar chiar daca cele doua conditii de mai sus sunt indeplinite,
consiliul de administratie nu trebuie sa convoace obligat adunarea generala. Spre exemplu, sunt
motive de respingere a cererii de catre instanta de judecata sau de refuz intemeiat al consiliului
de administratie de a nu da curs cererii de convocare:
- cu referire la aceeasi ordine de zi s-a mai convocat adunarea generala;
- sa nu existe alte mijloace de protectie stabilite de lege, cum ar fi spre exemplu, in
privinta platii dividendelor, caz in care acestia au la indemana o actiune in pretentii;
- cererea sa nu aiba un caracter abuziv, spre exemplu adunarea generala doar ce
fusese convocata, iar convocarea unei noi adunari nu se justifica, exercitarea acestui drept
parand abuziva in contextul in care actionarii ar fu putut la ultima adunare sa puna in discutie
aspectele respective;
- aceste aspecte urmeaza a se aprecia de la caz la caz.
Nu se pot prevala de dispozitiile art. 119 actionarii cu dividend prioritar fara drept
-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro
de vot.

Adunarea ad-hoc, spontana sau adunarea totalitara.
Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu
se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara
respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei (art. 121).
Cum dispozitiile legale prevazute pentru convocarea adunarii generale au ca scop
protejarea si informarea actionarilor, legiuitorul a prevazut posibilitatea desfasurarii unei
adunari generale fara a se efectua convocarea prin nici una din modalitatile cunoscute.
Se cer intrunite doua conditii:
- sa fie prezenti actionarii reprezentand intreg capitalul social;
- nici un actionar sa nu se opuna.



-
Text creat de SintAct EON Programming SA - tel:021/3201478, contact@eon.ro