Dinamica populaţiei în Europa

 implică toate modificările care influenţează numărul populaţiei, structura populaţiei şi răspândirea
acesteia în teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a modificării indicilor demografici şi mobilităţii
populaţiei.

A) Dinamica naturală
– implică schimbările survenite în rândul populaţiei ca urmare a modificării indicilor demografici
(natalitate, mortalitate, spor natural, mortalitate infantilă, morbiditate)

 NATALITATEA – reprezintă numărul născuţilor vii înregistraţi într-un an la 1000 de locuitori (rata natalităţii se
exprimă în procente 0/00 )

Factorii care influenţează natalitatea:

 gradul dezvoltării economice şi nivelui de trai
 nivelul de educaţie şi locul femeii în societate, gradul de implicare în activităţi economice
 mentalitatea şi religia
 structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe
 nuptialitatea (numărul căsătoriilor) şi divorţialitatea (numărul divorţurilor)
 vârsta medie la căsătorie
 politicile demografice care pot încuraja sau descuraja natalitatea

Diferenţieri regionale:
 state cu natalitate ridicată:
- Irlanda (14,1 0/00) - UK (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)
0
- Islanda (13,7 /00)
- Albania (13,2 0/00)

 state cu natalitate scăzută:

- Spania (9,2 0/00) - Italia (8,6 0/00)
- Portugalia (9 0/00) -Bulgaria (8,7 0/00)
- Grecia (8,4 0/00) - Bosnia-Herţegovina (8,8 0/00)

 MORTALITATE – reprezintă numărul deceselor înregistrate într-un an la 1000 de locuitori (rata mortalităţii se
exprimă în procente 0/00 )

Factorii care influenţează mortalitatea:

 gradul dezvoltării economice reflectat în calitatea serviciilor medicale, calitatea şi accesul la resursele de
hrană, accesul la medicamente şi tratamente de ultimă generaţie
 morbiditatea (numărul îmbolnăvirilor înregistrate într-un an la 100000 de locuitori)
 standardul de viaţă şi educaţia (informaţia este puterea!)
 structura populaţei pe grupe de vârstă şi sexe
 mediile de viaţă, accidentele antropice şi cataclismele naturale şi hazarde epidemiologice ( CORONAVIRUS
este cel mai recent exemplu!!!)
 războaiele şi mişcările sociale (factori istorici)

Diferenţieri regionale:
 state cu mortalitate ridicată:
- Bulgaria, Letonia, Ucraina (14,5 0/00)
- Serbia (13,7 0/00), Belarus (13,2 0/00)
- România (12 0/00)
  state cu mortalitate scăzută:
- Irlanda (6,6 0/00) - Spania (9,10/00)
- Islanda (6,4 0/00) - Olanda (8,90/00)
- Albania (6,8 0/00) - Luxemburg (7,3 0/00)

Mortalitatea infantilă
- reprezintă numărul deceselor din primul an de viaţă raportat la numărul născuţilor din acel an
- este un indicator important care reflectă fidel condiţiile socio-economice dintr-un anumit loc în diverse
perioade.

Speranţa de viaţă la naştere

- 79,5 ani pentru bărbaţi
- 84,2 ani pentru femei

 reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi tot restul vieţii în aceleaşi
condiţii ale mortalitătii ca cele din perioada de referinţă!

Observaţie:
 se remarcă scăderea speranţei medii la naştere în Europa de Est – Federaţia Rusă ( 56-59 ani!!!)
- Ucraina
- Belarus
- Republica Moldova
 cauzele de datorează:
- degradării nivelului de trai
- consumul excesiv de alcool
- înmulţirea accidentelor şi a crimelor

Cum calculăm bilanţul natural?

Bilanţul natural – reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate calculată pe acelaşi interval de timp şi
exprimată în procente 0/00.

Formula:
Bn = N-M (0/00.)
Unde:
Bn – bilanţul natural
N – natalitatea
M – mortalitatea

 bilanţ natural pozitiv : Islanda, Irlanda, Andorra, Liechtenstein => populaţia creşte
 bilanţ natural negativ (deficit natural) : Letonia, Ucraina, România etc. => populaţia scade

B) Dinamica teritorială (mobilitatea populaţiei)

 presupune deplasarea în spaţiu a oamenilor între graniţele unui stat sau în afara acestora şi pot fi
temporare şi definitive, interne sau internaţionale.

 se disting:

a) Migraţii interne – între graniţele aceluiaşi stat

 exodul rural – deplasările de populaţie de la sat la oraş
 migraţia pendulară – navetismul, deplasările sezoniere, transhumanţa
 b) Migraţii externe – peste graniţe
 emigraţia – fenomenul care presupune plecarea unei persoane din ţara natală şi stabilirea dincolo de
graniţe, într-un alt stat; persoana care pleacă se numeşte emigrant*
 imigraţia – fenomenul care presupune sosirea unei persoane într-o ţară, alta decât cea de origine;
persoana nou-venită se numeşte imigrant*

State receptoare de emigranţi

- se remarcă statele dezvoltate mai ales din Europa Vestică dar şi din celelalte regiuni
Exemple : Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Franţa, Fermania, Spania, Italia etc.

State furnizoare de emigranţi

- se remarcă statele în curs de dezvoltare, cu probleme economice
Exemple: România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Croatia, Polonia etc.

Cum calculăm bilanţul migratoriu?

Bilanţul migratoriu – reprezintă diferenţa dintre numărul imigranţilor şi numărul emigranţilor dintr-un stat,
calculată pe acelaşi interval de timp şi exprimată în procente 0/00.

Formula:
Bm= I-E (0/00.)
Unde:
Bm – bilanţul migratoriu
I – imigranţii
E – emigranţii

BILANŢUL TOTAL AL POPULAŢIEI

Cum se calculează??
- prin adunare!
 bilanţul total al populaţiei(Bt) reprezintă suma dintre bilanţul natural al populaţiei (Bn) şi bilanţul
migratoriu (Bm)

Bt = Bn + Bm
sau
Bt = (N-M)+(I-E)
unde:

Bt – bilanţul total al populaţiei

Bn – bilanţul natural al populaţiei N – natalitatea M - mortalitatea
Bm – bilanţul migratoriu I – numărul imigranţilor E – numărul emigranţilor

CONCLUZII
 tipul demografic modern se caracterizează printr-un deficit natural de populaţie => intervine necesitatea
lansării de politici nataliste pentru modificarea comportamentului demografic; de asemenea se remarcă
îmbătrânirea populaţiei în majoritatea statelor
 în România se remarcă scăderea ratei natalităţii ca urmare a reducerii ratei fertilităţii; de asemenea creşte
mortalitatea pe fondul unei populaţii îmbătrânite
 se remarcă scăderea ratei mortalităţii infantile în România pe fondul unui standard de viaţă mai bun
 în România este bilanţul natural negativ pe fondul valorilor indicilor demografici şi a migraţiei intense