Lucratorii Medicali Din R. Moldova Care Au Migrat Spre Italia Si Alte Tari Ale Ue PDF

Republica Moldova
Seria de lucrări în domeniul politicilor de sănătate nr. 17
Lucrătorii medicali care

au migrat din Republica
Moldova în Italia și alte
țări ale Uniunii Europene
Lucrătorii medicali care
au migrat din Republica
Moldova în Italia și alte
țări ale Uniunii Europene
CUVINTE-CHEIE
MIGRAȚIE INTERNAȚIONALĂ
FORȚĂ DE MUNCĂ ÎN SĂNĂTATE - TENDINȚE
LUCRĂTORI MEDICALI
LUCRĂTORI MIGRANȚI
ANGAJAREA PERSONALULUI
SĂNĂTATE PUBLICĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Remiteți cererile pentru obținerea publicațiilor Biroului Regional OMS pentru

Europa la adresa:
Publications
WHO Regional Office for Europe
UN City, Marmorvej 51
DK-2100 Copenhagen Ø Denmark
Tel.: +45 45 33 70 00; Fax: +45 45 33 70 01
Ca opțiune alternativă, completați o cerere online pentru documentele sau
informația despre sănătate sau pentru permisiunea de citare sau traducere,
disponibile pe pagina web a Biroului Regional OMS pentru Europa
(http://www.euro.who.int/pubrequest).
© Organizația Mondială a Sănătății 2014
Toate drepturile rezervate. Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa salută solicitările
pentru reproducerea sau traducerea parțială sau integrală a publicațiilor sale.
Denumirile folosite și prezentarea materialului în publicația dată nu implică sub nici o formă exprimarea opi-
niei Organizației Mondiale a Sănătății privind statutul juridic al țărilor, orașelor sau zonelor, sau al autorităților
acestora, sau cu privire la delimitarea frontierelor sau hotarelor acestora. Liniile interminente indicate pe hărți
reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar putea să nu existe încă un acord deplin.
Menționarea unor companii sau produse nu implică aprobarea sau recomandarea acestora de către Organizația
Mondială a Sănătății în detrimentul altor companii similare care nu sunt menționate. Cu excepția erorilor și
omiterilor, denumirile produselor proprietare sunt evidențiate prin majusculă.
Organizația Mondială a Sănătății a întreprins toate măsurile rezonabile de precauție pentru verificarea
informației din publicația dată. Totuși, materialul publicat este distribuit fără garanții explicite sau implicite.
Organizația Mondială a Sănătății nu va fi responsabilă pentru pagubele apărute în urma folosirii acestuia.
Opiniile exprimate de către autori, editori sau experți nu reprezintă în mod necesar deciziile sau politicile de-
clarate ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Lucrătorii medicali care au migrat

II din Republica Moldova în Italia
și alte țări ale Uniunii Europene
Conţinut
Mulţumiri�� V
Abrevieri�� VII
Definiţii de lucru��VIII
Lista figurilor�� X
Lista tabelelor��XI
Lista boxelor��XIII
Rezumat�� XIV
Sumar executiv��1
Introducere��1
Metodologie��1
Constatări��2
Discuţii��7
Concluzii��8
Consideraţiuni de politici��8
1. Introducere�� 10
2. Context�� 12
3. Metodologia�� 17
3.1 Obiectivele şi structura studiului�� 17
3.2 Cadru conceptual�� 18
3.3 Metodologia componentei calitative�� 20
3.4 Metodologia componentei cantitative�� 22
3.5 Etica, controlul calităţii şi restricţiile studiului�� 27
4. Constatări�� 29
4.1 Componenta calitativă a studiului: Italia�� 29
4.1.1 Rezumat�� 29
4.1.2 Constatări detaliate�� 32
4.2 Componenta cantitativă a studiului în Italia�� 53
4.2.1 Rezumat�� 53
4.3 Discuţii pe marginea componentei cantitative şi calitative pentru Italia�� 82
4.4 Componenta calitativă a studiului în alte ţări de destinaţie UE�� 90
4.4.1 Rezumat�� 90
4.5 Componenta cantitativă a studiului în alte ţări de destinaţie din UE�� 122
4.5.1 Rezumat�� 122
4.6 Discuţii pe marginea componentelor cantitative şi calitative ale studiului pentru UE�� 152
5. Discuţii�� 160
6. Concluzii�� 167
7. Consideraţiuni pentru politici�� 169
Referinţe�� 172
Anexe�� 175
Anexa 1: Calificările şi locul de muncă curent; irosirea de creiere în Italia�� 176
Anexa 2: Ghidul de intervievare pentru interviurile în profunzime pentru cadrele medicale în Italia�� 181

din Republica Moldova în Italia III
Anexa 3. Chestionare pentru studiul calitativ�� 188
Anexa 3a. Chestionar pentru lucrătorii medicali originari din Republica Moldova care au migrat în Italia�� 188
Anexa 3b. Chestionar pentru lucrătorii medicali originari din Republica Moldova care au migrat în
țările UE�� 204

IV din Republica Moldova în Italia
Mulţumiri
Raportul a fost realizat în cadrul Acordului Bienal de Colaborare pentru anii 2012-2013 și 2014-
2015, semnat între Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Biroul Regional al Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa. Această publicație face parte din seria de lucrări în
domeniul politicilor de sănătate, lansată în 2011, care are drept scop fortificarea sistemului de
sănătate din Republica Moldova, în conformitate cu Politica națională de sănătate și Strategia de
dezvoltare a sistemului de sănătate. Raportul a fost elaborat sub îndrumarea dlui Andrei Usatîi, mi-
nistru al Sănătății în Republica Moldova, și a dlui Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Republica
Moldova.
Raportul a fost elaborat cu suportul financiar al Proiectului Uniunii Europene „Îmbunătățirea ma-
nagementului mobilității cadrelor medicale din Republica Moldova”, coordonat de Biroul OMS din
Republica Moldova. Unul din obiectivele specifice ale proiectului ține de extinderea informației
și a cunoștințelor cu privire la migrația cadrelor medicale din Republica Moldova pentru a oferi o
bază de date îmbunătățită pentru luarea deciziilor privind managementul personalului medical de
către autoritățile din Republica Moldova. Selectarea și interpretarea concluziilor din acest raport
aparțin echipei ce a pregătit raportul și nu reflectă neapărat opiniile OMS sau cele ale Comisiei
Europene.
Mulțumiri speciale sunt aduse mai multor persoane și organizații pentru contribuții considerabile
în redactarea acestei publicații:
•• Dnei Ankie van den Broek, consilier superior şi specialist în domeniul sănătăţii publi-
ce pe plan internaţional, Unitatea de Sănătate a Institutului Regal Tropical (KIT); dnei
Marjolein Dieleman, specialist în domeniul resurselor umane pentru sănătate, coordo-
nator al centrului KIT de colaborare RUS pentru OMS; dnei Selma Scheewe, cercetător în
domeniul social şi consilier în domeniul sănătăţii publice pe plan internaţional, Unitatea
de Educație a Institutului Regal Tropical (KIT) Amsterdam, Olanda, și dnei Jana Leppink,
consultant independent în cercetare – autori principali;
•• Dnei Galina Perfilieva, manager de Program pentru Resurse Umane pentru Sănătate,
Direcţia Sisteme de Sănătate şi Sănătatea Publică, Biroul Regional OMS pentru Europa,
pentru îndrumare și asistență generală;
•• Dnei Ala Nemerenco, liderul echipei Proiectului „Îmbunătăţirea managementului mobi-
lităţii cadrelor medicale în Republica Moldova”, finanţat de UE, Oficiul OMS în Republica
Moldova, pentru îndrumarea constantă şi contribuţia valoroasă pe tot parcursul proce-
sului de cercetare;
•• Dlui Altin Malaj, coordonator de Proiect, Biroul Regional OMS pentru Europa și dlui
James Buchan, profesor, Universitatea Queen Margaret, Edinburgh, Marea Britanie,
pentru comentariile lor constructive.
Echipa de cercetare îşi exprimă gratitudinea față de colaboratorii ziarului diasporei moldoveneşti
„Gazeta Basarabiei” şi directorului acestuia, dnei Olga Coptu pentru suportul informaţional şi logis-
tic acordat pe parcursul studiilor cantitative şi calitative în Italia. Echipa sa devotată şi profesionistă
a informat cadrele medicale din Republica Moldova despre studiu şi a oferit suport pentru respon-
denţi. Cuvinte de mulţumire sunt aduse şi Asociaţiei Moldo-Italiene de Voluntari „Renașterea” şi
liderilor acesteia, dnei Olga Coptu şi dnei Ludmila Furtună, pentru suportul acordat în organizarea
colectării datelor calitative în Italia.

din Republica Moldova în Italia V
Studiul a beneficiat şi de eforturile Ambasadelor Republicii Moldova din Franţa, Portugalia,
Germania, Italia şi Lituania, Consulatelor Republicii Moldova din Bologna şi Roma, reţelei absol-
venţilor Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” - MedClub, Republica
Moldova pentru distribuirea informaţiei cu privire la cercetare prin intermediul reţelelor lor.
Echipa de cercetare aduce sincere cuvinte de mulţumire asociaţiilor diasporei moldoveneşti, prin-
tre care: „AssoMoldave”, Italia; „Casa Mare”, Estonia; „Dacia”, Lituania; „Noroc”, Belgia; Uniunea de
Prietenie Moldo-Elenă „Al. Ipsilantis”; „Centrul Cultural Moldav”, Portugalia; „Kalina”, Portugalia;
„Asociația Moldovenilor din Ungaria”, Ungaria; „Diaspora științifică”, Franţa; Diaspora academică
„Nobel Forum”, Suedia, şi tuturor respondenţilor care şi-au referit prietenii şi colegii întrunind
criteriile de selecţie ale studiului.

VI din Republica Moldova în Italia
Abrevieri
AMSI ssociazione di Medici di origine straniera di Italia (Asociaţia medici-
A
lor instruiţi peste hotare din Italia)
ECTS Sistemul European de Transfer şi Acumulare a Creditelor
UE Uniunea Europeană
MG Medic Generalist
CM Cadre medicale
RUS Resurse Umane pentru Sănătate
KIT Koninklijk Instituut voor de Tropen (Institutul Regal Tropical)
MS Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
CAA Chestionare auto-administrate
SEEHN Reţeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est
USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testimițanu”
OSS Operator socio-sanitar
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

din Republica Moldova în Italia VII
Definiţii de lucru
Exodul de creiere: migraţia peste hotarele ţării a cadrelor medicale în căutarea unor
standarde mai înalte de viaţă, salarii mai mari, acces la tehnologii avansate şi condiţii
politice mai stabile în diferite părţi ale lumii.
Câştig de creiere: impactul pozitiv al imigrării persoanelor cu calificări tehnice şi tran-

sferul de cunoştinţe, abilităţi şi idei din partea celor reveniţi în ţara lor de origine după
studii / munca peste hotare.
Irosirea de creiere: irosirea calificărilor survine, atunci când specialiştii de calificare

înaltă migrează şi se angajează în ocupaţii care nu necesită aplicarea abilităţilor şi ex-
perienţei acumulate la fostul loc de muncă şi/sau obţinute prin studii.
Practica clinică pe parcursul studiilor la medicină: instruirea practică realizată de

un student la medicină într-un spital înainte de a deveni medic (în unele ţări se mai
numesc colaboratori interni juniori)
Cadre medicale / lucrători medicali: cei care sunt calificaţi conform regulamentelor
unei anumite ţări şi calificările cărora se referă la diagnosticarea, tratarea sau îngrijirea
fiinţelor umane. În categoria dată sunt utilizate deseori aşa titluri profesionale (înre-
gistrate sau licenţiate), cum ar fi: asistentă medicală, medic, doctor, specialist medical,
consultant, dentist şi altele.
Medic: persoana care este, cel puţin, calificată şi înregistrată sau licenţiată să activeze
în calitate de profesionist medical de bază într-o anumită ţară. Mulţi ar putea deţine
calificări profesionale specializate.
Specialist medical: o specializare clinică a unui medic, care duce la înregistrarea aces-
tuia în specializarea vizată.
Instruirea unui specialist medical: instruirea practică pe care o urmează medicul în-
tr-un spital înainte de a fi înregistrat drept un specialist medical (în unele ţări se numeş-
te „rezidenţiat” sau colaboratori interni seniori).

VIII din Republica Moldova în Italia
Asistentă medicală: persoana înregistrată sau licenţiată să activeze drept asistentă
medicală într-o anumită ţară.
Practicieni paramedicali: practicienii paramedicali (inclusiv colaboratorii clinici şi alţi

specialişti aferenţi, cum ar fi felcerii) oferă servicii medicale de consultanţă, diagnos-
ticare, curative şi preventive, mai limitate ca domeniu de cuprindere şi complexitate
decât cele care sunt oferite de medici. Aceştia activează în mod autonom sau cu su-
praveghere limitată din partea medicilor şi realizează proceduri clinice, terapeutice şi
chirurgicale pentru tratarea şi prevenirea maladiilor, leziunilor şi altor dezordini fizice
sau mentale, care se întâlnesc în anumite comunităţi specifice. (Clasificarea statisticilor
privind cadrele medicale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva www.who.int/hrh/
statistics/workforce_statistics)
Remitenţe: valoarea transferurilor monetare trimise acasă de către lucrătorii domiciliați

peste hotare timp de peste un an1.
Exod de creiere inversat: când oamenii de ştiinţă sau inginerii migrează într-o ţară
mai dezvoltată pentru a studia în universităţile acesteia, a realiza cercetări şi/sau acu-
mula experienţă de muncă în domeniile în care oportunităţile de studiu şi/sau ocupare
sunt limitate în ţările lor de origine, iar după câţiva ani de experienţă, ei revin în ţara lor
de baştină pentru a lansa o afacere în domeniul studiat, a preda la universitate sau a
activa pentru o companie multi-naţională.
1 Definiţie în conformitate cu interpretarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Remitenţele migrantului

internaţional şi rolul acestora pentru dezvoltare, OECD, 2006.

din Republica Moldova în Italia IX
Lista figurilor
Figura 2.1 Distribuţia cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare,
conform datelor ţărilor gazdă, după ţara de destinaţie, 2010.��12
Figura 3.1. Cadrul pentru factorii ce influențează migrația lucrătorilor
medicali .��19
Figura 4.1. Anul migraţiei spre ţara curentă de reşedinţă (n=103)��59
Figura 4.2. Anul migraţiei spre ţara curentă de reşedinţă per grupuri de
vârstă��59
Figura 4.3. Etapele de recunoaştere a diplomei pentru medici conform celor
relatate de respondenţi (n=47)��71
Figura 4.4a Tendinţele remitenţelor (n=83) per grup de vârstă��77
Figura 4.4b. Tendinţele remitenţelor per grup de vârstă (continuare)��77
Figura 4.5. Planurile de revenire conform grupei de vârstă (n=85)��80
Figura 4.6. Anul plecării din Republica Moldova�� 128
Figura 4.7. Anul plecării din Republica Moldova, după grupul de vârstă�� 128
Figura 4.8. Anul migrării în ţara de reşedinţă curentă (n=44)�� 129
Figura 4.9. Anul migrării în ţara de reşedinţă curentă, după grupul de vârstă�� 129
Figura 4.10. Răspunsurile respondenţilor la întrebarea: aţi încercat să vă
recunoaşteţi diploma în UE? (n=31)�� 142
Figura 4.11. Trecerea în revistă a procesului de recunoaştere a diplomei pentru
medicii din R. Moldova în Italia (n=13)�� 143
Figura 4.12. Analiza locului curent de muncă după grupul de vârstă a
respondenţilor (n=53)�� 146
Figura 4.13. Proporţia respondenţilor care activează conform calificărilor în UE�� 146
Figura 4.14. Dorinţa respondenţilor de a participa în schemele de schimb
temporar, după grupul de vârstă (n=32)�� 149
Figura 4.15. Factorii care determină respondenţii să revină în Republica
Moldova (n=19; 12 <35 y; 7> 35 y)�� 150
Figura 4.16. Motive pentru ca respondenţii să revină în Republica Moldova,
după grup de vârstă (n=17)�� 151

X din Republica Moldova în Italia
Lista tabelelor
Tabelul 4.1. Cei mai importanţi factori de respingere menţionaţi de
respondenţi��33
Tabelul 4.2 Cei mai importanţi factori de atragere menţionaţi de respondenţi��34
Tabelul 4.3. Factorii ce se referă la eforturile financiare��38
Tabelul 4.4. Factorii ce ţin de eforturile depuse cu privire la obținerea
statutului legal��40
Tabelul 4.5. Factorii de stabilire��47
Tabelul 4.6. Cele mai înalte realizări educaţionale versus locul de muncă
curent��48
Tabelul 4.7 Cetățenia respondenților, conform grupurilor de vârstă (=104)��58
Tabelul 4.8 Principalii factori de respingere pentru respondenţi (n=95) după
grupul de vârstă��60
Tabelul 4.9. Răspunsul cu privire la reţeaua socială după grupele de vârstă
(n=92)��61
Tabelul 4.10. Suportul reţelei sociale pentru decizia de a migra, după grupuri
de vârstă (n=85)��62
Tabelul 4.11 Factorii de atragere, conform grupurilor de vârstă (n=93)��63
Tabelul 4.12. Pregătirile pentru migraţie după grup de vârstă (n=87)��65
Tabelul 4.13. Principalele obstacole cu care s-au confruntat respondenţii (n=87)
în primii ani de şedere în Italia��66
Tabelul 4.14 Principalele obstacole cu care s-au confruntat respondenţii (n=60)
în căutarea unui loc de muncă în Italia, după grupul de vârstă��68
Tabelul 4.15. Acţiunile respondenţilor cu privire la recunoaşterea diplomei
(n=87)��69
Tabelul 4.16. Dificultăţi întâmpinate pe parcursul procesului de recunoaştere
a diplomei, conform studiilor deţinute (medici n=30, alte CM =
asistente, moaşe, felceri, laboranţi, n=39)��70
Tabelul 4.17. Surse de informare cu privire la procesul de recunoaştere a
diplomei (n =49)��71
Tabelul 4.18 Trecerea în revistă a locurilor curente de muncă (n=103) după
grupul de vârstă��72
Tabelul 4.19 Factorii de stabilire, citați de respondenți, conform grupurilor de
vârstă (n=84)��75
Tabelul 4.20 Participarea la schemele de schimb după grup de vârstă (n=86)��78
Tabelul 4.21 Factorii de motivare a revenirii (n=57) după grup de vârstă��79

din Republica Moldova în Italia XI
Tabelul 4.22 Schimbările dorite în sistemul sănătăţii, conform grupurilor de
vârstă (n=80)��82
Tabelul 4.23 Cei mai importanţi factori de respingere menţionaţi de
respondenţi��97
Tabelul 4.24 Cei mai importanţi factori de atragere menţionaţi de respondenţi�� 101
Tabelul 4.25 Sentimentele respondenţilor la sosirea în ţara de destinaţie�� 104
Tabelul 4.26 Cei mai frecvenţi factori de stabilire�� 113
Tabelul 4.27 Opinii cu privire la participarea la schemele de schimb�� 118
Tabelul 4.28 Realizările educaţionale din Republica Moldova şi UE versus locul
de muncă curent�� 119
Tabelul 4.29 Distribuţia ţărilor de reşedinţă după grupul de vârstă (n=55)�� 127
Tabelul 4.30 Domicilierea anterioară într-o ţară terţă UE�� 127
Tabelul 4.31 Motive pentru plecarea din Republica Moldova (factori de
atragere) conform grupurilor de vârstă�� 130
Tabelul 4.32 Motive pentru a pleca din Republica Moldova conform anului de
plecare (n=41)�� 131
Tabelul 4.33 Încurajarea şi descurajarea migraţiei conform reţelelor sociale
(n=44)�� 132
Tabelul 4.34 Atitudinea față de migrație a rețelelor sociale, conform grupelor
de vârstă �� 133
Tabelul 4.35. Motive pentru a migra în ţara UE de reşedinţă curentă (n=42)�� 135
Tabelul 4.36. Motive pentru a migra în UE, după anul plecării, 1993-2013 (n=40)� 135
Tabelul 4.37 Accesul respondenţilor la informaţii înainte de migraţie (n=30)�� 137
Tabelul 4.38 Principalele obstacole cu care s-au confruntat respondenţii în
primii 3 ani de reşedinţă în ţara de destinaţie UE (n=30)�� 138
Tabelul 4.39 Principalele obstacole profesionale confruntate de respondenţi,
după grup de vârstă (n=31)�� 139
Tabelul 4.40 Principalele obstacole profesionale întâlnite de respondenți, după
grupul de vârstă (n=31)�� 141
Tabelul 4.41 Obstacolele confruntate de medici (n=13) în procesul de
recunoaştere a diplomei�� 143
Tabelul 4.42 Surse de informare utilizate de respondenţi pe parcursul
procesului de recunoaştere a diplomei (n=19)�� 145
Tabelul 4.43 Diferiți factori de stabilire menţionaţi de respondenţi, conform
grupurilor de vârstă (n=32)�� 148
Tabelul 4.44 Tipurile şi frecvenţa suportului financiar trimis familiilor din
Republica Moldova, conform grupurilor de vârstă (n=29)�� 148

XII din Republica Moldova în Italia
Lista boxelor
Boxa 1.1. Călătoria spre Italia��35
Boxa 4.2.
și 4.3. Informaţii ale tinerilor respondenţi ce studiază în ţări ale UE�� 100

din Republica Moldova în Italia XIII
Rezumat
Acest studiu bazat pe metodă mixtă a fost realizat pentru a identifica atât factorii ce
influențează migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia şi în alte ţări
din UE, cât şi factorii care influențează posibila lor reîntoarcere în Republica Moldova.
Studiul a fost realizat în perioada iulie 2013 - februarie 2014 în baza unui model con-
ceptual elaborat de Paderath şi alţii (2003) și a inclus o cercetare a literaturii, peste 25
de interviuri detaliate şi 150 de chestionare executate în rândul cadrelor medicale din
Republica Moldova, care locuiesc în UE. Studiul relevă o serie de motive pentru a pleca şi
domicilia în UE, evidenţiind cauzele financiare, care rămân a fi un motiv cheie pentru ma-
joritatea migranţilor. După sosirea în ţara de destinaţie, mulţi lucrători medicali se con-
fruntă cu provocări în ceea ce priveşte angajarea în sistemul sănătăţii, mai cu seamă din
cauza procedurilor de durată şi costisitoare de recunoaştere a diplomelor, foarte puţini
dintre aceștia activând în conformitate cu nivelul lor de calificare. Doar o mică parte din
numărul respondenţilor intenţionează să revină în Republica Moldova. Pe lângă analiza
factorilor de respingere, atragere, stabilire şi reîntoarcere, acest raport oferă şi un şir de
consideraţiuni de politici pentru îmbunătăţirea situaţiei cadrelor medicale şi a sistemului
ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova.

XIV din Republica Moldova în Italia
Sumar executiv
Introducere
Mobilitatea cadrelor medicale este un fenomen global care influențează sistemele de
sănătate atât ale ţărilor de origine, cât şi ale celor de destinaţie (Wismar ș.a., 2011),
precum şi înseşi vieţile lucrătorilor medicali migranţi. Republica Moldova este o ţară care
se clasifică în topul celor 30 de ţări cu grad înalt de emigrare din întreaga lume (Banca
Mondială, 2011), iar emigrarea lucrătorilor medicali contribuie la insuficiența de cadre
medicale în Republica Moldova. În afara unui studiu de scară mică şi a câtorva informații
sporadice, datele curente cu privire la modelele migraţionale şi experienţele cadrelor
medicale, care au migrat în Italia, unde locuiesc mai mult de 50% din migranții mol-
doveni (OIM, 2012) sau în alte ţări ale Uniunii Europene (UE) sunt limitate. Din aceste
considerente, Biroul de Ţară al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din Republica
Moldova a solicitat Institutului Regal Tropical (KIT) realizarea unui studiu cu privire la
migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova. Obiectivul general al acestui studiu
rezidă în identificarea atât a factorilor care influențează migraţia cadrelor medicale din
Republica Moldova în Italia şi în alte ţări ale UE, cât şi a celor ce determină posibila lor
revenire în țară.
Metodologie
Un studiu de explorare, bazat pe o metodă mixtă, a fost realizat în lunile iulie 2013 –
februarie 2014 în baza unui model conceptual elaborat de Paderath (2003) cu privire la
factorii de respingere, atragere, stabilire şi deprindere. Componentul calitativ a inclus
peste 25 de interviuri cu cadre medicale din Republica Moldova în Italia şi în alte ţări ale
UE, oferind o înţelegere a profunzimii şi diversităţii factorilor de respingere, atragere şi
stabilire, dar şi a percepţiei cadrelor medicale cu privire la procesul migraţional şi inte-
grarea socială în ţara de destinaţie. Adiţional, acesta a mai oferit şi informaţii despre per-
cepţiile vizând posibilitatea de reîntoarcere a lucrătorilor medicali migranţi în Republica
Moldova. Componenta cantitativă s-a bazat pe 150 de chestionare completate de cadre-
le medicale originare din Republica Moldova care locuiesc în ţările UE, cu scopul de a
evalua în ce măsură şi care factori sunt de cele mai multe ori întâlniţi în cadrul diasporei
moldoveneşti din Italia şi din alte ţări ale UE.

din Republica Moldova în Italia 1
Constatări
Respondenţii şi modelele migraţionale
Majoritatea respondenţilor au fost femei, având, în special, vârsta între 26 - 45 de

ani:medici, inclusiv specialişti, asistente medicale, moaşe, felceri1, specialişti în sănă-
tatea publică şi laboranţi. Pe lângă cetăţenia moldovenească, circa jumătate din res-
pondenţi mai deţineau şi cetăţenia română şi doar câţiva pe cea a ţărilor de destinaţie.
Respondenţii locuiau în Italia și în alte țări ale UE, sosind cu toții în ţările de destinaţie în
ultimii 15 ani – o cotă mai mare reprezentând pe cei care au migrat în ultimii câţiva ani.
Grupul de respondenţi stabiliți recent includea destul de multe persoane tinere (până la
35 de ani). În studiul realizat în alte țări ale UE, peste o treime din respondenţi, în special
cei mai tineri, au raportat că din momentul migrării peste hotare au mai locuit într-o ţară
terţă, care nu era nici ţara domicilierii lor curente şi nici Republica Moldova.
Plecarea din Republica Moldova: factorii de respingere
Motivul primar al respondenţilor de a migra variază semnificativ, de la existența unui par-

tener în UE până la dorinţa unei cariere în cercetare medicală înalt specializată. Totuşi,
motivele cel mai des raportate pentru părăsirea Moldovei spre Italia sau o altă ţară din
UE au fost cele ce țin de nemulţumirea faţă de salariile primite, condiţia economică ge-
nerală din Republica Moldova şi condiţiile nesatisfăcătoare de trai. O pătrime – o treime
din respondenţi au mai menţionat şi următoarele motive pentru plecarea din Republica
Moldova: insatisfacția de structura politică, condiţiile de muncă, sistemul medical din
țară şi de oportunităţi limitate de dezvoltare profesională. Reţelele sociale ale respon-
denţilor susţineau, în general, migraţia.
Plecarea în Italia sau în altă ţară a UE: factorii de atragere
Reţelele sociale în ţara de destinaţie au fost raportate ca factor-cheie în luarea deciziei

de a migra spre o anumită ţară. Atât în Italia, cât şi în alte ţări de destinaţie din UE, o
mare parte din respondenţi sunt motivaţi de câştigurile financiare. În Italia, drept un
factor-cheie de atracţie a fost raportată disponibilitatea locurilor de muncă în afara sis-
temului sănătăţii, pe când în alte ţări ale UE – de cele mai multe ori, respondenţii au mai
contat şi pe îmbunătăţirea carierei profesionale. Motivele personale şi cele familiale au
1 Lucrător medical care oferă diverse servicii medicale în Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică, de
obicei în mediul rural (Wikipedia, 2008)

2 din Republica Moldova în Italia
fost mai rar declarate drept factori importanţi în ceea ce priveşte însoţirea partenerului
sau oferirea de oportunităţi mai bune membrilor familiei. Un număr mic de respondenţi,
în special din alte ţări ale UE, cei mai tineri şi cei implicaţi în cercetări, deja au avut par-
te de o bursă, oportunitate specifică de studii sau de muncă înainte de plecare. Câţiva
respondenţi, în special cei mai tineri, au perceput migraţia drept o şansă la o viaţă nouă
pentru ei şi pentru cei pe care-i întreţin.
Pregătirile pentru migraţie
Moldovenii care se pregătesc să plece în Italia sau un alt stat din UE întreprind un număr
de paşi. Cei care migrează spre Italia, de cele mai multe ori, solicită sfatul altor moldo-
veni din Italia. Respondenţii care au plecat într-un alt stat din UE, mai des (circa jumăta-
te) decât cei care au plecat în Italia se informează despre procedurile de recunoaştere
a diplomei ( unii chiar iniţiază deja procedura). Studierea limbii înainte de plecare a fost
mai mult raportată în rândul respondenţilor care au plecat spre Italia (circa jumătate),
pe când unii respondenţi care au migrat în alte ţări din UE au menţionat că deja cunoş-
teau limba ţării sau nu aveau nevoie de cunoaşterea limbii pentru munca pe care urma
s-o presteze. Respondenţii au mai căutat un loc de muncă (atât în cadrul, cât şi în afara
sistemului sănătăţii), au urmat cursuri adiţionale, au solicitat cetăţenia română şi s-au
informat despre aspectele legale cu privire la migraţie. Respondenţii mai tineri deseori
au indicat mai mulți paşi de pregătire pentru cariera lor peste hotare, inclusiv solicitarea
cetăţeniei române şi studierea limbii.
Experienţa iniţială în ţara de destinaţie
Atât în Italia, cât şi în alte ţări ale UE, majoritatea respondenţilor au menționat că aş-
teptările lor cu privire la viaţa în ţara de destinaţie au fost completamente sau parţial
conforme primei experienţe la sosire. Totuşi, experienţele date au variat semnificativ:
unii respondenţi au fost foarte entuziasmaţi de şederea lor în ţara de destinaţie, pe când
alţii au avut parte de perioade mai dificile, în special în primii ani de migraţie şi, într-
adevăr, au depus eforturi considerabile pentru a-şi construi o viaţă nouă. Circa o treime
din respondenţii din diferite ţări au apreciat procesul de adaptare în ţara de destinaţie ca
fiind unul uşor. Totuşi, circa o treime din cei chestionați în Italia au văzut procesul de in-
tegrare drept unul dificil sau foarte dificil. Proporţia dată a fost mai mică în celelalte ţări
de destinaţie din UE. În Italia, cea mai mare provocare a majorității respondenţilor a fost
cea de trimitere a unei părţi semnificative din câştigul lor în Republica Moldova pentru
familie sau cheltuieli personale. Alte probleme cu care s-au confruntat cei chestionați
în diferite ţări au fost : găsirea unui loc de muncă conform nivelului lor de calificare,

proceduri dificile şi de durată pentru primirea permisului de muncă şi de reşedinţă. Unii
respondenţi din Italia au mai indicat şi plăţile efectuate altor migranţi pentru oferte de
muncă şi/sau permise de şedere. În ceea ce priveşte reţelele sociale, circa o treime din
intervievați au comunicat activ cu conaţionalii moldoveni, pe când majoritatea doar oca-
zional. Puţini respondenţi (în special cei din Europa de Nord-Vest) știau despre asociaţiile
active ale diasporei. Doar câţiva respondenţi au fost membri ai asociaţiilor diasporei şi/
sau au primit suport din partea acestora pe parcursul perioadei iniţiale de şedere.
Recunoaşterea diplomei
Majoritatea respondenţilor au menţionat despre lipsa unei calificări profesionale vala-

bile în ţara lor de reşedinţă drept un obstacol pentru a găsi un loc de muncă. Doar circa
o pătrime – o treime din respondenţi au finalizat procesul de recunoaştere a diplomei,
ceea ce le permite să activeze conform nivelului lor de calificare. De cele mai multe
ori, anume medicii au finalizat procesul dat cu succes față de alţi lucrători medicali.
Specializările medicale înregistrate în Republica Moldova nu sunt valabile în ţările de
destinaţie. Şansa de a obţine un post de rezidenţiat pentru specializare medicală în ţara
de destinaţie este mică, însă unii respondenţi au reuşit să o facă. Dificultăţile cu care s-au
confruntat cei care au mers pe calea echivalării diplomei au fost: costurile mari, proce-
durile birocratice de durată, lipsa de proceduri şi informaţii clare, şi necesitatea unor
ani adiţionali de studii. Motivele indicate pentru stoparea procesului de recunoaştere a
diplomei au fost următoarele: decizia de a urma o altă cale profesională, descurajarea
din cauza dificultăţilor ce ţin de recunoaşterea diplomei şi decizia de a-și dedica toate
resursele şi timpul membrilor familiei. Doar câţiva respondenţi, cum ar fi cercetătorii şi
experţii în sănătate publică, n-au avut nevoie de recunoaşterea diplomelor în ţara de
destinaţie pentru a munci conform nivelului lor de calificare.
Munca conform calificării: irosirea de creiere
Pe lângă lipsa recunoaşterii calificărilor profesionale, respondenţii deseori au mai men-

ţionat drept un obstacol pentru găsirea unui loc de muncă lipsa cetăţeniei ţării de des-
tinaţie. În Italia, cadrele medicale pot activa în sectorul public dacă deţin cetăţenia UE.
Majoritatea respondenţilor au activat în afara sistemului sănătăţii la un anumit moment
pe parcursul şederii lor în ţara de destinaţie. Locurile de muncă curente ale respondenţi-
lor pot fi divizate conform următoarelor categorii:
1. Activitatea în cadrul sectorului medical. Circa o treime din respondenţii din

Italia şi aproape o jumătate din respondenţii din alte țări ale UE au raportat

că activează la moment în sectorul de ocrotire a sănătăţii. Majoritatea celor
angajați în sistemul sănătăţii din aceste ţări muncesc conform nivelului lor de
calificare. Cea mai mare parte a acestora sunt medici.
2. Activitatea în afara sectorului medical. Peste jumătate din respondenţii din
Italia şi circa o treime din respondenţii din alte ţări ale UE au indicat că activea-
ză în afara sistemului sănătăţii. Din aceştia, majoritatea (în special asistentele
medicale, moaşele şi felcerii) muncesc în sectorul de îngrijire, cum ar fi îngrijiri
la domiciliu, OSS, alţii și-au găsit o slujbă, de exemplu, în serviciile de catering.
3. Cei care nu lucrează. Câţiva din respondenţii din Italia, dar şi din alte ţări de
destinaţie din UE îşi făceau studiile, erau şomeri sau se aflau în concediu de
maternitate oferit de angajatorii lor din Republica Moldova.
Aceasta ar însemna că doar circa o treime (în alte ţări ale UE) și un sfert (în Italia) din
respondenţi activează în sistemul sănătăţii conform nivelului lor de calificare, ceea ce
înseamnă o problemă mare vizând irosirea de creiere.
Remitenţele
Majoritatea respondenţilor din Italia şi din alte ţări ale UE trimit remitenţe rudelor din
Republica Moldova. Mai mulţi respondenţi din Italia decât din alte ţări ale UE au raportat
că rudele lor depind de resursele pe care le trimit. Majoritatea din cei care trimit bani
acasă au menţionat că o fac ocazional sau pentru anumite scopuri. Respondenţii mai
tineri arată mai des că familiile lor sunt independente din punct de vedere financiar.
Motive pentru a rămâne în ţara de destinaţie: factori de

stabilire
Majoritatea respondenţilor intenţionează să rămână în ţara de reşedinţă curentă.

Motivele invocate cel mai des sunt: stilul acceptabil de viaţă în aceste ţări, beneficierea
de servicii medicale pentru membrii familiilor lor, un venit satisfăcător şi perspective
de a-şi găsi un loc de lucru mai bun în ţara de destinaţie pe viitor (invocat mai mult de
cei aflați în alte ţări ale UE decât în Italia), precum şi oportunităţi de dezvoltare pentru
copii/familie. În plus, mai sunt şi alte motive: cele ce ţin de faptul că sunt deja integraţi
în ţara de reşedinţă curentă, cum ar fi: copiii care merg la şcoală şi care nu simt vreo le-
gătură cu Republica Moldova, prezenţa membrilor de familie-cheie în ţara de destinaţie,
dubii cu privire la faptul dacă vor putea să se acomodeze din nou în sistemul de ocrotire
a sănătăţii din Republica Moldova, obligaţiunile financiare (cum ar fi remitenţele şi in-
vestiţiile făcute în ţara de destinaţie) şi refuzul de a investi din nou eforturi în migraţie.

Drept motive pentru a rămâne în străinătate, respondenţii au menţionat câțiva factori
profesionali specifici: lucrul cu echipament tehnic avansat, posibilitatea efectuării cerce-
tărilor înalt specializate şi un mediu plăcut datorat unei relaţii de respect între pacienţi
şi lucrătorii medicali.
Reîntoarcerea temporară – schemele de schimb

profesional
Mulţi respondenţi din ţările supuse studiului şi-au exprimat interesul pentru schemele
de schimb şi dorinţa de a împărtăși cuiva noile abilităţi şi practici, precum şi de a imple-
menta inovaţii (de ex., protocoale, proceduri) în sistemul moldovenesc de sănătate. Pe
de altă parte, unii au ezitat şi s-au arătat destul de sceptici în privinţa impactului posibil
a unui astfel de program sau chiar îngrijoraţi în ceea ce priveşte patronarea colegilor
lor moldoveni. Circa jumătate din respondenţi au relatat că ar fi motivaţi să participe
dacă programul de schimb ar avea un obiectiv clar, ar presupune o remunerare bună,
de preferat în valoarea salariului curent, utilizarea echipamentului necesar disponibil, o
atitudine pozitivă din partea colegilor moldoveni şi cazare adecvată. Respondenţii care,
la moment, activează în afara sistemului sănătăţii sau sunt şomeri au indicat perioade
mai lungi de disponibilitate pentru astfel de scheme de schimb profesional.
Reîntoarcerea pe termen lung
În general, între o cincime (UE) şi o treime (Italia) din respondenţi au menţionat că in-
tenţionează să revină în Republica Moldova. Din numărul celor care intenţionează să
revină, doar circa jumătate planifică să se întoarcă în următorii 1-5 ani. Mulţi au indicat
că nu s-au decis încă în această privință. Factorii favorizanți invocați de cele mai multe ori
sunt tradițiile şi atmosfera de viaţă din Republica Moldova, dorința de a se afla împreună
cu familia în Moldova, atingerea vârstei de pensionare şi o satisfacţie profesională mai
mare în Republica Moldova (în special pentru cei aflați în Italia). Schimbările survenite în
condiţiile de trai în ţara de destinaţie, cum ar fi pierderea locului de muncă, de aseme-
nea, joacă un rol important. Cei mai frecvenţi factori care descurajează respondenţii de
a reveni în Republica Moldova sunt: instabilitatea economică, corupţia şi salariul mic. În
plus, circa jumătate din respondenţi au menţionat drept factori descurajanţi instabilita-
tea politică şi perspectiva de a o porni de la început în Republica Moldova, iar o parte din
respondenţi au frică de înstrăinarea de modul de viaţă din Republica Moldova (în special
în rândul celor din ţările UE).

Discuţii
Diferenţele între Italia şi alte ţări ale UE
Profilul respondenților și experiența lor migrațională arată diferenţe între cei care au
migrat în Italia şi cei care au migrat în alte ţări ale UE. Datele calitative sugerează un
contrast mai puternic în rândul celor care au plecat în ţările netradiţionale ca destinație
pentru migranţii moldoveni, cum ar fi: Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda
de Nord. Respondenţii care au migrat spre Italia deseori erau mai puţin pregătiţi, mai
mult decât alții nu dispuneau de toate documentele legale necesare când emigrau, au
fost atraşi mai des de locurile de muncă în afara sistemului sănătăţii şi de atingerea unui
obiectiv financiar, de mai puţine ori aveau o ofertă concretă înainte de plecare. După so-
sire, respondenţii din Italia s-au integrat mai dificil, au muncit mai des în afara sistemului
de sănătate, înregistrând o irosire de creiere şi manifestând mai mult interes pentru o
posibilă revenire acasă.
Diferenţele între generaţii
Există multe diferenţe şi între grupurile de vârstă ale respondenţilor. În general, cei mai
tineri (sub 35 de ani) au fost pregătiţi mai bine, studiind limba şi abordând aspectele
legale înainte de a migra. Aceştia au fost mai des motivaţi de provocarea de a începe o
viaţă nouă într-o altă ţară şi, uneori, aveau parte de un bun loc de muncă sau de o reală
oportunitate de studii în ţara de destinaţie. Respondenţii mai tineri din UE au locuit mai
frecvent într-o ţară terţă, într-o varietate mai mare de ţări şi mai des în Europa de Nord-
Vest decât respondenţii mai în vârstă. Respondenţii mai tineri au aşteptări profesionale
mai mari, dorind să activeze anume în sistemul sănătăţii, şi mai rar gândindu-se la îmbu-
nătăţirea situaţiei lor financiare drept motiv pentru plecare. Respondenţii mai tineri, de
asemenea, au parte mai des de succes la validarea diplomelor şi mai des activează anu-
me în sectorul ocrotirii sănătăţii. Respondenţii mai tineri mai rar trimit remitenţe, mai
mulți menţionează că familiile lor sunt independente din punct de vedere financiar şi că
acestea nu au nevoie de suportul lor. Respondenţii mai tineri sunt mai puţin sceptici faţă
de revenirea în Republica Moldova, anume ei sunt cei indeciși, adică nu au planuri nici
pentru a reveni, dar nici pentru a nu reveni în ţară. Respondenţii mai în vârstă au investit
mai mult în ţara de destinaţie şi sunt legaţi de ţara aceasta prin integrarea copiilor lor.
Grupul de vârstă de peste 45 de ani a indicat mai des că dorește să revină în Republica
Moldova.

Concluzii
Cadrele medicale din Republica Moldova care au migrat spre Italia sau alte ţări ale UE
reprezintă un grup divers de persoane. Ei dispun de niveluri diferite de studii, aleg di-
ferite ţări pentru destinaţie, dau dovadă de ambiţii profesionale diferite, precum și au
experienţe migraţionale diferite. Experienţa unui medic tânăr şi ambiţios care migrează
spre Belgia cu o bursă şi care doreşte să rămână în UE pentru a-şi dezvolta cariera într-un
domeniu de cercetare de specializare înaltă este completamente diferită de experienţa
unei asistente medicale în vârstă care a migrat spre Italia, a trebuit să înveţe limba, a avut
parte de dificultăţi din cauza lipsei unei diplome recunoscute şi a necesităţii de a deţine
un permis de muncă, şi care a lucrat în sectorul de îngrijire o bună parte din cariera sa.
Cu toate acestea, sunt şi multe afinități. Factorii financiari sunt importanţi pentru majo-
ritatea respondenţilor în luarea deciziei de a pleca din Republica Moldova. Mediul social
din ţările de destinaţie joacă un rol important pentru majoritatea respondenţilor când e
vorba de a se decide unde să plece. Irosirea de creiere în rândul cadrelor medicale din
Republica Moldova este enormă. Peste jumătate din cei chestionați activează în afara
sectorului sănătăţii sau prestează o muncă cu un nivel de calificare mai mic. Medicii sunt
cei care au înregistrat mai multe succese în carieră decât alţi lucrători medicali, dar şi
cei care s-au confruntat cu multe obstacole în ceea ce priveşte procedurile de durată,
costisitoare şi birocratice de recunoaştere a diplomelor. Totuşi, doar o mică parte din
respondenţi intenţionează să revină în Republica Moldova, din cauza situaţiei econo-
mice, salariilor insuficiente, situaţiei politice, corupţiei şi mediului de lucru. În special,
respondenţii mai în vârstă menţionează că atât ei, cât şi familiile lor sunt deja integrate
în ţara de destinaţie şi, astfel, nu prea au motive pentru a reveni, deşi o parte din ei se
gândesc la posibilitatea de întoarcere după pensionare.
Consideraţiuni de politici
Este mult probabil că migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova va continua şi
în viitor. Cu toate acestea, ar putea fi întreprinşi un şir de paşi. Salariile ar trebui să ofere
perspectiva unei situaţii financiare personale confortabile, pe lângă un mediu de lucru
bine echipat. În plus, ar putea fi făcute un șir de intervenţii pentru a perfecţiona procesul
de validare a diplomelor, cum ar fi: facilitarea accesului timpuriu la informaţii cu privire
la procedurile de recunoaştere a diplomelor în rândul potenţialilor migranţi şi scurtarea,
eficientizarea şi asigurarea transparenței procesului de recunoaştere a diplomelor. Acest
fapt ar ajuta la reducerea irosirii de creiere în rândul cadrelor medicale moldoveneşti.
Respondenţii au mai menţionat şi un şir de factori ce ţin de sistemul sănătăţii, printre

care elementele-cheie care ar încuraja revenirea lor ar fi: reducerea corupţiei şi îmbu-
nătăţirea relaţiei pacient - lucrător medical. Ar fi un lucru mai eficient dacă eforturile ar
fi axate pe consolidarea revenirii temporare şi a celei permanente în rândul generaţiei
mai tinere a cadrelor medicale, care încă nu s-au stabilit definitiv în ţările de destinaţie.
O parte din respondenţi şi-au manifestat interesul şi dorinţa de a-şi împărtăși abilităţile
acumulate peste hotare şi de a aduce inovaţii în sistemul moldovenesc de sănătate, ceea
ce reprezintă o oportunitate de a implica lucrătorii medicali migranţi în sistemul moldo-
venesc de ocrotire a sănătăţii.

1. Introducere
Mobilitatea cadrelor medicale este un fenomen global, cu impact asupra sistemelor de
sănătate din ţările de origine şi cele de destinaţie (Wismar ș.a., 2014) şi asupra vieţii
lucrătorilor medicali migranţi. Republica Moldova este o ţară clasificată în topul primelor
30 de ţări de emigrare sporită din întreaga lume, cu 21,5% din populaţie aflată peste ho-
tare (Banca Mondială, 2011). Emigrarea lucrătorilor medicali are ca efect o lipsă gravă de
lucrători medicali în Republica Moldova. Un studiu la scară mică realizat în Italia ne su-
gerează că cadrele medicale care au migrat se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte
recunoaşterea diplomei şi rareori activează în conformitate cu calificarea lor (Palese ș.a.,
2010). Cu toate acestea, datele curente cu privire la modelele şi experienţele migraţiona-
le ale cadrelor medicale care au migrat în Italia şi în ţările UE sunt limitate.
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova îşi propune drept scop să abordeze fenome-
nul crizei lucrătorilor medicali în ţară, axându-se pe 1) exodul cadrelor medicale, ca-
re-şi utilizează studiile în alte ţări şi 2) irosirea cadrelor medicale, care nu-şi utilizează
studiile profesionale în ţară sau în afara acesteia. În această ordine de idei, Proiectul
„Îmbunătăţirea managementului mobilităţii cadrelor medicale în Republica Moldova” a
formulat obiective pentru cercetarea problemelor ce ţin de migraţia cadrelor medicale.
Pentru a rezolva criza lucrătorilor medicali în Republica Moldova şi pentru a preveni iro-
sirea competenţelor cadrelor medicale pregătite în Republica Moldova, este nevoie de a
colecta informații ce ar arăta motivele migrării lucrătorilor medicali moldoveni, precum
şi motivele de rămânere a acestora în Italia şi în alte ţări ale UE. Este necesar de a studia
în continuare atât provocările cu care se confruntă cadrele medicale în găsirea unui loc
de muncă calificat în Italia şi în alte ţări de destinaţie din UE, cât şi factorii care-i moti-
vează să revină pe termen scurt şi lung în Republica Moldova şi să activeze în sistemul
de sănătate moldovenesc. Scopul studiului este de a contribui la proiect, prin înţelege-
rea motivelor migrării cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia şi în alte state
membre ale UE. Cercetarea cuprinde patru componente; o componentă calitativă şi una
cantitativă realizate în Italia în rândul cadrelor medicale generale şi o componentă cali-
tativă şi una cantitativă realizate în alte ţări ale UE în rândul cadrelor medicale cu studii
postuniversitare.
Raportul prezintă constatările celor patru componente ale studiului.. Componenta cali-
tativă a adus un volum de informaţii cu privire la problemele ce ţin de migraţia cadrelor
medicale, relevând atât o varietate vastă de factori de respingere, atragere şi stabilire, cât
şi diverse experienţe migraţionale, ce țin de grupuri de vârstă şi experienţe profesionale.

Componenta cantitativă a scos în evidenţă importanța acestor factori. Studiile mai relevă
şi diferenţele dintre experienţa migraţională a cadrelor medicale în Italia şi a celor din
alte ţări ale UE.

2. Context
Introducere
Republica Moldova se confruntă cu o mare lipsă de cadre medicale, provocată, mai cu
seamă, de emigrarea cadrelor medicale calificate, care pleacă din sistemul de sănătate
naţional. De la declararea independenţei la începutul anilor 1990, Republica Moldova
s-a confruntat cu un aflux spre exterior a cadrelor medicale. Fenomenul este răspândit
și într-un şir de state din Europa de Sud-Est, cum ar fi Albania şi România. Au fost făcute
încercări de a înregistra date, totuşi deseori informațiile naţionale nu sunt nici compre-
hensive şi nici comparabile (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2011). Conform datelor
din ţările gazdă, majoritatea moldovenilor migrează spre Italia.
Figura 2.1. Distribuţia cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare, conform date-
lor ţărilor gazdă, după ţara de destinaţie, 2010
Alte ţări
Austria
Turcia
Franţa
Grecia
Republica Cehă
România
Germania
Spania
Portugalia
Italia
Sursa: OIM, 2012.
Unul din modelele utilizate drept cadru teoretic pentru tendinţa dată este modelul „fac-
torilor de respingere, atragere, deprindere şi stabilire” (Padarath, Chamberlain, Mccoy,
Ntuli, Rowson, &Loewenson, 2003). În conformitate cu acest model, cadrele medicale

din Republica Moldova se confruntă cu o serie de factori de respingere, printre care: sa-
larii neatractive, cele mai mici din ţările europene (OMS, 2011), condiţii proaste de lucru,
statut redus al unor categorii de cadre medicale (de ex., asistente medicale, medici ge-
neralişti) (OMS, 2011). Pe lângă aceşti factori interni ai sistemului de sănătate, mai există
şi o nemulţumire generală privind situaţia economică şi politică din Republica Moldova,
care îi face pe moldoveni să caute o viaţă mai bună peste hotare (Pinger, 2007).
Pe lângă factorii de respingere, cererea de cadre medicale din Republica Moldova peste
hotare, mai cu seamă în sectorul de îngrijire a celor în etate şi a celor cu dezabilități,
precum şi în sectorul construcţiilor (Chaloff, 2008), salariile mari şi bunăstarea generală
a ţărilor de destinaţie au creat factori de atragere, care motivează în continuare migraţia
cadrelor medicale din Republica Moldova.
Tendinţele migraţionale pentru cadrele medicale

din Republica Moldova
Sursele consultate au oferit două viziuni diferite cu privire la stocul şi fluxul de cadre me-
dicale în Moldova. În conformitate cu o serie de publicaţii, în ultimul deceniu, Republica
Moldova a avut parte de o reducere stabilă a numărului de cadre medicale (Baumann,
2011; Jelamschi 2011; Biroul Naţional de Statistică, 2011; Jelamschi & Rotundu, 2013).
Pe când un raport emis de Ministerul Sănătăţii aduce laude unor evoluţii recente, cum
ar fi indicatorii economici îmbunătăţiţi şi schema asigurării obligatorii de asistenţă me-
dicală (2004) pentru reducerea fluxului cadrelor medicale din ţară şi atragerea tinerilor
absolvenţi să activeze în sistemul sănătăţii din Republica Moldova (OIM, 2012). Datele
agregate la nivel naţional, în baza unui raport al Biroului Naţional de Statistică (2009)
indică un număr relativ constant de cadre medicale în decursul perioadei 2001-2009
(Galbur, 2011).
Cauzele apariției datelor denaturate şi indicatorilor

complementari
Utilizarea dublei cetăţenii şi a paşaportului român în procesul migraţiei induce dificultăţi
pentru acumularea datelor cu privire la modelele migraţionale conform realizărilor pro-
fesionale sau educaţionale (Poulain, 2011; Kundacina, OMS, raport nepublicat, 2012).
Migraţia, o decizie costisitoare şi importantă, este păstrată în taină până la momentul
plecării. Astfel, concediile neplătite de lungă durată sau concediile de boală, atunci când
lucrătorii medicali nu trebuie să indice motivul pentru astfel de solicitări şi implicarea

în muncă peste hotare sunt alte cauze ale apariției unor date denaturate (Jelamschi &
Rotundu, 2011).
Completând datele existente, organele de cercetare şi cele de politici utilizează un şir de

indicatori pentru a cuantifica migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova. Unul
din indicatori ar fi cererile pentru recunoaşterea diplomelor (aproximativ 600 pe an)
primite de organele autorizate (de ex., Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătății) şi soli-
citările de apostile2,3.
Efectele migraţiei cadrelor medicale din Republica

Moldova
O reducere constantă a numărului de cadre medicale pregătite în ţară induce câteva
impacturi negative asupra sistemului naţional de sănătate, printre care: lipsa de lucră-
tori medicali, costurile mici suplinire şi disponibilitatea limitată a serviciilor medicale, în
special în mediul rural (OMS, 2011). În plus, unele domenii ale sistemului de sănătate (de
ex., medicina generală) sunt puternic subvenţionate de stat, ceea ce duce la costuri de
pregătire suportate de stat şi aşa-numita „irosire de creiere”, un aflux de cadre calificate
dintr-un anumit stat (Galbur, 2011b).
Pe lângă costurile colective, migranţii care nu se pot integra în sistemul sănătăţii din ţara
de destinaţie ar putea să se confrunte şi cu un nivel redus de stimă de sine, drept rezultat
al neputinței de a beneficia de calificările deţinute (Edward, 2000). Mai mult decât atât,
costul migraţiei (o estimare de 3278€ în 2010) este dincolo de oportunităţile financiare
ale unei asistente medicale din Republica Moldova (Palese et al, 2010). Astfel, „irosirea
de creiere”, imposibilitatea de valorificare a talentului şi abilităţilor cadrelor medicale
din Republica Moldova are repercusiuni negative asupra tuturor actorilor implicaţi în
procesul migraţional.
Pe de altă parte, remitenţele au un rol foarte important atât în cheltuielile gospodăriilor

moldoveneşti, cât şi în economia naţională, în general (Lücke, Mahmoud & Steinmayr,
2008). Studii anterioare arată că 35% din respondenţii din țările UE au transferat în-
tre 25-50% din veniturile lor, iar 22% din respondenţi au transferat între 50-75% din
2 Apostila este o verificare a autenticităţii internaţionale aplicată documentelor de Ministerul Justiţiei al RM,
în cazul dat, diplomelor moldoveneşti (Kundacina, 2012).
3 Solicitările de apostilă reprezintă ultima etapă de perfectare a documentelor, iar unii lucrători medicali
abandonează înainte să ajungă la această etapă. Indicator este destul de discutabil, deoarece doar o parte din
lucrătorii medicali migranţi fac tentativa de a-şi valida diplomele.

veniturile lor lunare drept remitenţe (Lücke, Mahmoud & Pinger, 2006), ceea ce este mai
mult în comparaţie cu salariile cadrelor medicale în Republica Moldova.
Un alt efect intern citat ţine de sporirea ratelor de înrolare în colegiile pentru asistente
medicale în Republica Moldova (OIM, 2012). Atât persoanele care frecventează cursuri-
le de reorientare profesională, cât şi absolvenţii liceelor moldoveneşti contribuie la un
aflux semnificativ de studenţi în colegiile de medicină, unde sunt pregătiţi cu abilităţi
speciale aplicabile în activităţi de îngrijitori la domiciliu, în pofida recunoaşterii limitate a
acestor diplome moldovenești în UE (Galbur, 2011).
Recunoaşterea diplomelor
La moment, Republica Moldova a semnat acorduri bilaterale cu privire la recunoaşterea
mutuală a diplomelor cu un număr limitat de ţări (Ministerul Educației, 2011). Din aceste
motive, mulţi absolvenţi străini ai universităţilor moldoveneşti aleg să-şi finalizeze speci-
alizarea în alte ţări, printre care şi statele membre ale UE, astfel contribuind la afluxul de
cadre medicale pregătite în ţară (Kundacina, OMS, raport nepublicat, 2012). Pe lângă nu-
mărul limitat de acorduri de recunoaştere a diplomelor semnate cu Republica Moldova,
mulţi lucrători medicali moldoveni nu-şi pot permite să se implice în procesul de re-
cunoaştere a diplomelor peste hotare, din cauza salariilor mici în Republica Moldova
(Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2011).
Italia: o destinaţie importantă pentru lucrătorii

medicali din Republica Moldova
Îmbătrânirea rapidă a populației şi lacunele existente în prestarea serviciilor de asistenţă
medicală pentru vârstnici creează o nişă de ocupare pentru lucrătorii medicali pregătiţi
peste hotare. La moment, Italia este cea de-a doua destinaţie importantă pentru mi-
granţii moldoveni şi se estimează că circa 2000 de asistente medicale anual pleacă din
Republica Moldova în căutarea unor oportunităţi de muncă peste hotare (Chaloff, 2008).
Un studiu longitudinal din 2006-2007 cu privire la asistentele medicale din Republica
Moldova în Italia a cercetat intenţia de a migra în comparaţie cu migraţia reală şi rata
de succes de integrare în sistemul sănătăţii italian. Nici una din acestea nu activa în co-
respundere cu calificarea ei, toate acceptând locuri de muncă în sectorul serviciilor, în-
grijirilor sau rămânând şomere. Aceste constatări regretabile au fost confirmate şi de
alte studii, care se axează fenomenul migrării asistentelor medicale în Italia (Palese ș.a.,
2010; Kundacina, OMS, raport nepublicat, 2012).

Germania: schemele de circulaţie a cunoştinţelor
cadrelor medicale din Moldova
Cooperarea internaţională, exprimată în circulaţia cunoştinţelor, bunurilor şi serviciilor,
este una din pietrele de temelie ale sistemului de sănătate din Republica Moldova, ţi-
nând cont de finanţarea insuficientă a acestuia. Programele de schimb internaţional de
experienţă, donaţiile de echipament medical şi instruirea specialiştilor moldoveni de că-
tre colegii lor străini sunt o sursă importantă de metode inovative de diagnosticare şi tra-
tament. Pentru a extinde cooperarea existentă şi oportunităţile de schimb de experienţă
pentru medicii moldoveni, Institutul din Leipzig şi USMF „Nicolae Testimiţanu” au imple-
mentat o schemă inovaţională de circulaţie a cunoştinţelor (Reinhardt & Chicu, 2011).
Diaspora moldovenească: un partener-cheie

Un studiu a arătat că liderii comunităţilor şi organizaţiile diasporei pot oferi cele mai
eficiente mijloace de contact cu migranţii moldoveni, deoarece atitudinea acestora faţă
de organele oficiale, cum ar fi consulatele şi ambasadele, deseori prezintă suspiciuni,
din cauza statutului deseori nedocumentat al multor migranţi, şi nemulţumiri, din cauza
procedurilor administrative de durată şi costisitoare în aceste organe (Kundacina, OMS,
raport nepublicat, 2012).
Reîntoarcerea temporară şi permanentă

Combinaţia factorilor de stabilire şi evoluţiilor economice şi politice generale atât în
UE, cât şi în Republica Moldova influenţează decizia cadrelor medicale din Republica
Moldova de a reveni acasă. Conform unui raport din 2008 cu privire la migraţia şi remi-
tenţele migranţilor moldoveni în UE, una din cele mai importante cauze ale reîntoarcerii
ar fi faptul că nu le mai place ţara de destinaţie (aproximativ 80%), urmate de deporta-
re, atingerea obiectivelor financiare şi motivele ce ţin de familie. Imposibilitatea de a
activa conform calificărilor reprezintă un motiv mai puţin important (Lücke, Mahmoud,
Steinmayr, 2009).
Există informaţii limitate cu privire la dorinţa tuturor categoriilor de cadre medicale din
Republica Moldova în ţările UE de a se implica în schemele de schimb temporar, precum
şi informaţii limitate cu privire la condiţiile în care aceştia ar dori să revină în Republica
Moldova.

3. Metodologia
3.1 Obiectivele şi structura studiului
Scopul general al cercetării
De a identifica factorii care influențează cadrele medicale din Republica Moldova să emi-
greze permanent sau temporar în Italia sau alte ţări ale UE, precum şi factorii care le
determină să revină în Republica Moldova. Studiul a fost realizat în scopul oferirii de
recomandări pentru politici şi intervenţii ce i-ar încuraja pe aceşti migranţi să revină şi să
activeze în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova sau să-i ajute să se angajeze
în conformitate cu studiile lor profesionale în statele membre ale UE.
Obiectivele specifice:
De a explora factorii care influenţează cadrele medicale din Republica Moldova să emi-
greze şi să domicilieze în Italia sau alte state membre ale UE, și anume:
•• factorii care influențează decizia de a părăsi Republica Moldova (factorii de
respingere);
•• factorii care influenţează decizia de a pleca în Italia sau în alte ţări de destinaţie
din UE (factorii de atragere);
•• factorii care influenţează decizia de a rămâne în Italia sau în alte ţări ale UE
(factorii de stabilire);
În plus, de a clarifica:
•• ce fel de munci îmbrățișează cadrele medicale originare din Republica Moldova
în Italia și în alte țări ale UE;
•• percepţiile cadrelor medicale originare din Republica Moldova aflate în ţările
UE cu privire la intervenţiile care le-ar motiva revenirea (temporară sau perma-
nentă) în Republica Moldova.
Componentele studiului
Pentru a atinge aceste obiective, a fost realizat un studiu în baza unei metode mixte, care
a inclus o componentă calitativă şi una cantitativă. Aceste studii au fost realizate simul-

tan în Italia şi în alte ţări din UE, conform, mai mult sau mai puţin, aceloraşi metodologii
şi întrebări, existând şi diferenţe specifice. Studiul este compus din patru componente:
1. studiul calitativ în Italia
2. studiul calitativ în alte țări ale UE
3. studiul cantitativ în Italia
4. studiul cantitativ în alte țări ale UE
Cercetarea calitativă a oferit o înţelegere bună a diversităţii şi a esenței factorilor de res-

pingere, atragere şi stabilire şi a factorilor de motivare pentru revenire în țară, precum
şi a motivelor pentru care persoanele percep anumiţi factori ca fiind importanţi. În baza
constatărilor studiului calitativ, a fost elaborat un chestionar online pentru a evalua frec-
venţa acestor factori în rândul diasporei moldoveneşti, de asemenea pentru a aborda
şi probleme destul de însemnate , care apar în procesul migraţiei cadrelor medicale din
Republica Moldova, cum ar fi recunoaşterea diplomei.
Eșantionul studiului
Eșantionul studiului cuprinde lucrătorii medicali care se consideră a fi membri ai diaspo-

rei moldoveneşti și care, la moment, locuiesc în Italia sau în altă ţară din UE. În calitate
de lucrător medical este definită o persoană cu studii profesionale în medicină, asistenţă
medicală, cercetări de laborator sau sănătate publică. În Italia au fost înglobate toate ca-
tegoriile de cadre medicale, iar în alte ţări ale UE s-a insistat asupra chestionării cadrelor
medicale cu studii postuniversitare. Eșantionul studiului include atât pe cei cu permis de
şedere, viză temporară, cât și pe cei care nu posedă permise de şedere şi/sau de muncă
solicitate în ţara de destinaţie. Nu există date (publice) disponibile cu privire la numărul
de cadre medicale originare din Republica Moldova (medicină, asistenţă medicală, cer-
cetări de laborator) cu studii postuniversitare, care, la moment, domiciliază în statele
membre ale UE. Aceeaşi situaţie e în cazul Italiei – nu există informaţii exacte disponibile
cu privire la numărul de cadre medicale din Republica Moldova care locuiesc în Italia.
3.2. Cadru conceptual

Publicaţia lui Paderath ș.a. oferă un cadru care relevă relaţia între factorii de respinge-
re, atragere, deprindere şi stabilire pentru lucrătorii medicali care migrează în alte ţări.
Alte publicaţii (Tjadens,Weilandt & Eckert, 2012; Wismar ș.a., 2011) oferă informaţii cu
privire la factorii specifici de respingere, atragere şi stabilire pentru cadrele medicale în
Europa. Tjadens a sub-divizat factorii de respingere, atragere, stabilire şi deprindere în

probleme care se referă la: factori personali şi sociali, factori politici socio-economici,
factori profesionali, factori cu privire la sistemul medical şi politici şi norme migraţionale.
Acest studiu explorează factorii de respingere, de atragere şi de stabilire; factorii de de-
prindere vor fi abordaţi într-un studiu separat realizat în Republica Moldova.
Figura 3.1 Cadrul pentru factorii ce influențează migrația lucrătorilor medicali
Factorii de stabilire Factorii de deprindere
 factorii personali şi cei sociali • factorii personali şi cei sociali

 factorii politici socio - economici • factorii politici socio- economici
 factorii profesionali • factorii profesionali
 factorii sistemului de sănătate Migraţia înapoi în ţara sursă • factorii sistemului de sănătate
 politicile şi regulamentele • politicile migraţionale în ţările
migraţionale în ţările de de origine şi cele de destinaţie
destinaţie
Factorii de
stabilire
deprindere
Factorii de
Factorii de Factorii de Producerea de lucrători medicali

Producerea de lucrători atragere respingere naţionali şi „diaspora”
medicali
Ţara de destinaţie Ţara sursă

Factorii de respingere
Factorii de atragere
 factorii personali şi sociali
Migraţia înapoi în ţara sursă  factorii politici socio-economici
 factorii personali şi sociali  factorii profesionali
 factorii politici, socio-economici  factorii sistemului de sănătate
 factorii profesionali  politicile migraţionale în ţările
 factorii sistemului de sănătate de destinaţie şi origine
 politicile migraţionale în ţara de
destinaţie
Sursa: Padarath ș.a., 2003; Tjadens, Weilandt, Eckert, 2012.
Factorii de respingere care influenţează mobilitatea lucrătorilor medicali derivă atât din
cadrul sistemului de sănătate, cât şi dincolo de acesta. Factorii endogeni pentru sistemul
ocrotirii sănătăţii sunt cei care ţin de nivelul redus de remunerare, planificarea inadec-
vată a resurselor umane, infrastructura proastă şi condiţiile sub-optimale de muncă, pe
când factorii exogeni de respingere se referă mai mult la factorii socio-economici din
ţară.
Migraţia mai este înrâurită de factorii de atragere, cum ar fi: calitatea percepută mai în-
altă a vieţii, oportunităţile de studiere şi specializare, precum şi remunerarea mai înaltă
în ţările de destinaţie. Alegerea ţării de destinaţie este determinată de alte probleme şi e
menţionată în câteva publicaţii. Strategiile şi agenţiile de recrutare joacă un rol de „atra-
gere” (Stilwell ș.a., 2004), precum şi disponibilitatea comunităţilor migranţilor sau di-
asporei în ţara de destinaţie (Tjadens,Weilandt & Eckert, 2012) şi, desigur,regulamentul
cu privire la recunoaşterea diplomelor.

Factorii de respingere şi atragere menționați sunt negaţi de factorii de deprindere şi sta-
bilire, care influenţează decizia persoanelor de a nu migra.
Factorii de deprindere în ţările de origine duc la o reţinere mai mare a personalului şi

deseori sunt conturaţi de costurile psihologice şi materiale ale migraţiei, de exemplu,
stresul legat de plecarea de la familie, prieteni şi anturajul natal (atât pentru migranți, cât
și pentru cei rămași), călătoria în necunoscut şi încercarea de a-şi găsi rostul în viaţă peste
hotare. Costurile materiale implicate sunt şi ele numeroase, cum ar fi: costul călătoriei,
învăţării unei limbi noi, căutarea unui loc de cazare (Tjadens, Weilandt & Eckert, 2012).
Deseori sunt conturate pachete de reţinere pentru a fortifica factorii de deprindere.
Factorii de stabilire influenţează deciziile de a rămâne în ţările de destinaţie şi ratele de

reîntoarcere a personalului, cum ar fi nedorinţa de a întrerupe viaţa de familie şi şcolari-
zarea copiilor, oportunităţile de dezvoltare a carierei.
3.3 Metodologia componentei calitative

Eşantionarea şi recrutarea
În Italia, a fost realizată o eşantionare a organizaţiilor care sunt în legătură strânsă cu di-
aspora din Italia. Un mesaj electronic a fost trimis tuturor (43) organizaţiilor înregistrate
ale diasporei moldoveneşti în Italia şi unei biserici ortodoxe creştine în Roma. Drept re-
zultat al ratei reduse de răspuns (12%), echipa de cercetare a continuat să le contacteze
prin mesaje electronice şi apeluri telefonice, ceea ce s-a soldat cu obţinerea răspunsului
din partea câtorva organizaţii din Roma, Bologna şi Parma. Comunicarea prin telefon şi
Skype a avut drept consecință exprimarea interesului de a participa în proiect din partea
organizaţiilor diasporei din Parma, Bologna şi Milano. Liderii diasporei ai organizaţiilor
din Parma şi Bologna au oferit informaţii de contact ale cadrelor medicale din Republica
Moldova, care domiciliază în Italia de Nord şi mai mulţi respondenţi din regiune au fost
identificaţi prin intermediul eşantionării prin referire (bulgăre de zăpadă).
Pentru recrutarea cadrelor medicale moldoveneşti cu studii postuniversitare în statele

membre ale UE, echipa de cercetare a implicat o varietate de resurse informaţionale
online şi offline, cum ar fi:
•• site-urile de relaţionare profesională şi socială, de ex., LinkedIn, Facebook şi
Odnoklassniki.ru;

•• asociaţia profesională a lucrătorilor medicali străini în statele membre ale UE şi
a foştilor absolvenţi în ţările de destinaţie;
•• asociaţiile diasporei moldoveneşti în statele membre ale UE.
Utilizând metodologia de eşantionare prin referire (bulgăre de zăpadă), toţi participanţii

contactaţi au fost rugaţi să dea referințe echipei de cercetare despre persoane cunoscu-
te care întrunesc condiţiile pentru participare.
Pentru componentele calitative, din cauza duratei interviului şi prezenţei online a mem-
brilor echipei de cercetare, rata de răspuns a fost redusă (în UE, din numărul celor 36
de respondenţi contactaţi, doar 12 au căzut de acord să participe în partea calitativă, şi
un număr adiţional de 5 persoane au căzut de acord să participe în partea cantitativă a
studiului). Rata de acceptare a fost mai înaltă în cazul contactului în persoană cu membrii
echipei de cercetare (de ex., din cei patru lucrători medicali care domiciliază în România
contactaţi online, patru au refuzat; din cei şase lucrători medicali care domiciliază în
România contactaţi în persoană, şase au acceptat să participe).
În studiul UE, eşantionul a inclus doar lucrătorii medicali care iniţial au fost instruiți drept
medici; deşi populaţia ţintă pentru studiu de cadre medicale cu studii postuniversitare
a inclus şi asistente medicale şi laboranţi, niciun respondent din aceste subcategorii n-a
fost identificat în studiul calitativ.
Colectarea datelor
Pentru componenta Italiei, interviurile în profunzime au fost realizate cu cadre medicale

din Moldova în Bologna, Parma şi Torino. Aceste interviuri au fost realizate, mai cu sea-
mă, drept interviuri directe (faţă-n faţă); câteva interviuri au fost realizate prin Skype/
telefon. Toate interviurile au fost realizate în limba română de către un membru al echi-
pei de cercetare şi au fost înregistrate. Fiecare interviu a durat circa 60-75 de minute.
Interviurile au fost transcrise în limba română şi traduse în limba engleză.
Pentru componenta UE, respondenţii au fost contactaţi pentru a participa la interviurile

în profunzime (aproximativ 45 min.) prin Skype sau telefon. Toate interviurile au fost re-
alizate în română sau engleză de membrii echipei de cercetare, fiind înregistrate digital.
Toate interviurile au fost transcrise cuvânt cu cuvânt şi traduse în limba engleză, dacă
era necesar.

Pentru ambele studii calitative au fost elaborate ghiduri de intervievare, utilizând cadrul
conceptual şi incluzând aşa subiecte ca: factorii de respingere, atragere şi stabilire, opor-
tunităţile de muncă şi de studii, problemele de legalizare şi recunoaştere a diplomei, pre-
cum şi sentimentele cu privire la reîntoarcerea temporară sau permanentă în Republica
Moldova. Ghidurile de intervievare pot fi găsite în Anexa 2.
Procesarea şi analiza datelor
Pentru componenta Italiei, au avut loc în total 12 interviuri cu 17 respondenţi (8 inter-

viuri individuale şi 4 interviuri în grup - trei cu 2 persoane şi unul cu trei respondenţi.
Pentru componenta UE, au fost realizate în total 14 interviuri, din care 12 cu respondenţi
care au întrunit criteriile populaţiei studiului. Două extra-interviuri au fost efectuate cu
cadre medicale tinere în devenire, care n-au primit încă diploma de studii postuniversi-
tare. Experienţele acestora nu sunt incluse în analiza grupului de studiu, dar sunt puse
în discuţie separat.
După fiecare interviu, cercetătorii au analizat şi au discutat rezultatele pentru a adapta

întrebările şi probele pentru următoarele interviuri. Numărul de interviuri realizate în
ambele studii n-a fost predeterminat, însă echipa de cercetare a continuat să abordeze
noi respondenţi până ce s-a ajuns la saturaţie în privinţa tuturor subiectelor din ghid,
adică pe parcursul ultimilor interviuri nu s-au mai colectat informaţii noi.
Interviurile au fost citite prin metoda încrucişată de doi cercetători pentru a identifi-
ca codurile în baza cadrului conceptual de factori de respingere, atragere şi stabilire.
Codurile au fost notate într-un fişier Excel, iar rezultatele tuturor interviurilor au fost
introduse într-o matrice, conform sistemului de codificare. Au fost elaborate coduri noi
pentru răspunsurile care nu se încadrau în categoriile cadrului de factori de respingere,
atragere, stabilire şi deprindere, cum ar fi: posibilităţile de revenire, avantajele învăţă-
mântului în ţara de destinaţie etc. După ce a fost completată, matricea de date a fost
supusă unei citiri repetate pentru a identifica temele mai vaste care rezumă rezultatele
studiului. Drept exemplu ar putea fi „provocările ce ţin de mobilitate în UE, posibilităţile
de burse şi studii, precum şi cetăţenia globală”.
3.4 Metodologia componentei cantitative

Componentele calitative se bazează pe rezultatele studiilor calitative, care au identificat
factorii de respingere, atragere şi stabilire ce influenţează migraţia cadrelor medicale

din Republica Moldova în Italia şi în alte ţări ale UE. În baza rezultatului acestui stu-
diu, a fost elaborat un chestionar auto-administrat (CAA), care a fost realizat on-line
(SurveyMonkey®) în rândul cadrelor medicale moldoveneşti din Italia şi din alte ţări ale
UE.
Eşantionarea şi recrutarea în Italia
În propunerea de cercetare s-a estimat numărul de lucrători medicali originari din

Republica Moldova în Italia.4 Există puține informații cu privire la cifra exactă de lucrători
medicali originari din Republica Moldova; s-a presupus că numărul dat ar fi între 1700 şi
3900. În baza acestei presupuneri, am calculat o dimensiune minimă a eşantionului de
350 pentru partea cantitativă a studiului. În pofida eforturilor continue, prin contactarea
liderilor diasporei şi cadrelor medicale, cunoscuţi pentru reţelele lor mari în Italia, în
perioada dată de timp de trei luni, n-a fost posibil să se motiveze un număr suficient de
respondenţi care să completeze CAA. Într-un final, au fost completate 124 de CAA, din
care 104 au fost eligibile pentru analiză.
Pentru recrutarea cadrelor medicale din Moldova în Italia, echipa de cercetare a distribu-
it CAA prin intermediul diverselor surse informaţionale online şi offline, cum ar fi:
•• site-urile de relaţionare profesională şi socială, cum ar fi LinkedIn, Facebook şi
Odnoklassniki.ru;
•• listele de expediere poştală ale ziarului diasporei moldoveneşti „Gazeta
Basarabiei”;
•• utilizarea tuturor contactelor de reţea ale „Gazetei Basarabiei” şi implicarea ac-
tivă a jurnaliştilor / redactorilor acestui ziar pentru a contacta diaspora cadrelor
medicale din Republica Moldova în Italia;
4 Republica Moldova are o populaţie de 3, 559, 500 din care 40,359 sunt cadre medicale care activează în
sistemul sănătăţii (1,13%); 149,598 de cetăţeni moldoveni sunt înregistraţi oficial în Italia. Presupunând că
grupul imigranţilor în Italia înregistrează aceeaşi proporţie de lucrători medicali în rândul lor ca și în țară, grupul
cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia ar fi de 1696. Totuşi, ţinând cont de faptul că:
• 40, 359 sunt doar cadre medicale care activează în sectorul public al serviciilor medicale (numărul total
al cadrelor medicale ar putea fi şi este mai mare dacă se iau în consideraţie toţi absolvenţii şi lucrătorii
medicali care activează în sectorul privat sau în afara sistemului);
• datele studiului „Faţetele procesului: migraţia forţei de muncă din Moldova în Italia ” (autori Gh. Rusnac,
V. Moşneaga, V. Moraru, V. Turcan, Chișinău, 2011) relevă că Ambasada Republicii Moldova în Italia a
estimat că numărul migranţilor este mult mai mare decât datele oficiale, iar pentru 2008-2009 era de
peste două ori mai mare (2,3 ori);
Mai sunt şi alte date în ţară care atestă faptul că lucrătorii medicali sunt categoria cea mai afectată de migraţie
(în special asistentele medicale care pot să-şi găsească uşor un lor de muncă în calitate de lucrători casnici,
îngrijitori de copii sau de persoane în etate). Se presupune că în Italia, la moment, sunt minimum 3400-3900
de lucrători medicali. Dacă se doreşte să se ajungă la cel puţin 10% din migranţi, ar trebuie să fie completate
un minimum de 350 de chestionare.

•• anunţuri imprimate cu privire la studiu distribuite în cadrul Ambasadei Moldovei
din Roma şi în birourile asociaţiilor diasporei;
•• listele de expediere poştală ale asociaţiilor diasporei moldoveneşti în Italia
(Italia de Nord şi Centru);
•• Utilizarea metodologiei de eşantionare prin referire, toţi participanţii contactaţi
au fost rugaţi să dea echipei de cercetare referințe despre persoane care întru-
nesc criteriile de selectare.
Eşantionare şi recrutare în UE
Studiul şi-a propus drept scop să ajungă la un număr cât de mare posibil de cadre me-
dicale din Moldova în UE. Deoarece grupul este dispersat, iar compoziţia şi distribuţia
acestuia nu sunt cunoscute, nu s-a stabilit niciun eşantion din timp. Obiectivul a fost
includerea a cel puţin 50 de respondenţi în studiu. Toate cadrele medicale din Republica
Moldova care au întrunit criteriile şi au dorit să participe au fost incluse. În ceea ce pri-
veşte ţările reprezentate, au fost întreprinse eforturi pentru a consolida diversitatea ţări-
lor de reşedinţă curentă a respondenţilor.
Pentru a recruta cadrele medicale din Republica Moldova cu studii postuniversitare în

statele membre ale UE, echipa de cercetare a distribuit CAA prin intermediul diverselor
mecanisme online şi offline, inclusiv:
•• postarea anunţurilor despre studiu pe site-urile de relaţionare socială şi profe-
sională, cum ar fi LinkedIn, Facebook şi Odnoklassniki.ru;
•• trimiterea de mesaje electronice respondenţilor potenţiali (detaliile de contact
au fost obţinute prin intermediul persoanelor de contact), care au primit o invi-
taţie la 1) un link la chestionar, 2) solicitarea de a participa la studiu şi 3) rugă-
mintea de a-i informa pe alţii sau de a ne pune în contact cu persoane care ar
dori să participe;
•• utilizarea metodologiei prin referire, toate contactele (de ex., participanţii la
studiul calitativ) au fost rugate prin email să propună participanţi potenţiali;
aceștia au fost contactați prin email şi telefon;
•• solicitarea suportului din partea asociaţiilor diasporei moldoveneşti din statele
membre ale UE pentru distribuirea invitaţiei la sondaj în rândul membrilor lor;
•• un anunţ în „Gazeta Basarabiei”, care este distribuită în rândul diasporei moldo-
veneşti în toate ţările din UE.
Au fost depuse eforturi intense şi continue pentru a ajunge la grupul ţintă, totuşi sarci-
na s-a dovedit destul de dificilă. S-a constatat că recrutarea respondenţilor a fost mai

efectivă prin intermediul solicitărilor directe ai potenţialilor respondenţi prin referire.
După postarea repetată a anunţurilor despre studiu şi a numeroaselor contacte cu aso-
ciaţiile diasporei, care au trimis mesaje contactelor lor (Franţa, Germania, Ungaria şi
Portugalia), echipa de cercetare a reuşit să colectele 95 de CAA completate, din care 55
au fost completate la cel puţin 50% din întrebări şi au putut fi utilizate pentru analiză.
Componenţa comunităţii diasporei moldoveneşti de cadre medicale în UE încă nu este

cunoscută, cu toate acestea Jelamschi & Rotundu (2013) au enumerat ţările de destina-
ţie ale lucrătorilor medicali migranţi din Republica Moldova cu studii secundare şi terţi-
are; distribuţia respondenţilor în acest studiu urmăreşte modelul descris de ei. Au fost
observate următoarele erori sistematice: (1) există o supraprezentare probabilă a feme-
ilor (80%) şi (2) a respondenţilor din Franţa (42%). Pentru eroare de gen n-au fost găsite
motive directe, iar numărul mare de respondenţi din Franţa, probabil, se datorează ur-
mătoarelor fapte: 1) Franţa este cea de-a doua după importanță ţară de emigrare pentru
cadrele medicale, după România (Jelamschi & Rotundu, 2013) şi 2) reţeaua mai vastă de
contacte a membrilor echipei de cercetare.
Colectarea şi analiza datelor
Datele au fost colectate pentru o perioadă de 2,5 luni (noiembrie 2013 – ianuarie 2014)
prin intermediul unor chestionare auto-administrate (CAA) utilizând SurveyMonkey®
drept un instrument on-line de colectare a datelor. În UE, toate chestionarele au fost
completate de respondenţi on-line. În Italia, 30 de respondenţi au vizitat oficiul echipei
de cercetare pentru a completa CAA on-line, iar alţi 27 de respondenţi au primit asisten-
ţă cu privire completarea CAA prin telefon.
Rata de răspuns în Italia: din cele 125 de chestionare care au fost completate de res-
pondenţi, 8 n-au întrunit criteriile de selectare – și anume, deținerea diplomei de medic,
asistentă medicală, laborant, moaşă sau felcer şi, în pofida faptului că s-a ţinut cont de
timpul respondenţilor şi numărul limitat de detalii solicitate pentru a evita durata prea
lungă pentru completarea chestionarului (de ex., durata sondajului de 20 min), 13 res-
pondenţi au evitat să răspundă la peste 50% din întrebări şi, astfel, au fost excluşi din
analiză. Constatările cu privire la Italia din prezentul raport se bazează pe datele celor
104 respondenţi rămaşi.
Rata de răspuns în UE: din cele 95 de chestionare care au fost completate de respon-
denţi, 14 n-au întrunit criteriile de selectare – de a deține diplomă de studii superioare,
10 chestionare au fost completate de respondenţi din Italia – care n-au fost analizate

în contextul studiului UE, ci în contextul studiului Italiei – şi, în pofida faptului că s-a
ţinut cont de timpul respondenţilor şi numărul limitat de detalii solicitate pentru a evita
durata prea lungă pentru completarea chestionarului (de ex., durata sondajului de 20
min), 16 respondenţi au neglijat peste 50% din întrebări şi, ca urmare, au fost excluşi din
analiză. Constatările cu privire la ţările UE din prezentul raport se bazează pe datele celor
55 respondenţi rămaşi.
Studiul calitativ a sugerat câteva teme, care au fost analizate în continuare în studiul
cantitativ:
•• Diferenţele dintre grupurile de vârstă: ideea iniţială a fost cea de a analiza re-
zultatul conform celor 5 grupe de vârstă (<25 ani, 26-25 ani, 26-45 ani, 45-55
ani, >55 ani). Totuşi, numărul mic de respondenţi sub 25 ani şi peste 55 ani a
însemnat că aceste categorii nu sunt potrivite pentru o analiză separată. În stu-
diul din Italia, au fost create trei grupuri: sub 35 ani, între 36 şi 45 ani, şi peste
45 ani. În alte ţări ale UE, doar două grupuri au fost create: cei sub 35 de ani şi
cei peste 35 de ani, ţinând cont de numărul mic de respondenţi între 46 şi 55
ani. Doar în câteva cazuri s-a decis să se analizeze separat grupurile de vârstă
sub 25 de ani şi peste 45 de ani.
•• Diferenţele dintre ţările UE: studiul calitativ a relevat diferenţe dintre respon-
denţii din diverse ţări ale UE, în special dintre Europa de Nord-Vest şi Europa de
Sud-Est. Distribuţia respondenţilor, după ţări, n-a fost suficient de reprezentati-
vă pentru a permite o astfel de analiză.
•• Recunoaşterea diplomei, irosirea de creiere la locul curent de muncă: în stu-
diul calitativ, diferenţele cu privire la recunoaşterea diplomei şi statutul ocupa-
ţional au fost cercetate conform nivelului de studii al respondenţilor. În același
timp, răspunsurile cu privire la recunoaşterea diplomei şi locul curent de muncă
au fost analizate conform nivelului de studii al respondenţilor.
•• Anul migrării: pe parcursul anilor, în Republica Moldova au survenit schimbări,
inclusiv în sistemul sănătăţii, dar şi în relaţiile între Republica Moldova, România
şi toată UE, fapt care ar putea afecta factorii de respingere şi cei de atragere. Din
aceste considerente, aceste categorii au fost analizate conform anului migrării.
Datele au fost analizate utilizând instrumentele de rezumare şi analiză disponibile în

SurveyMonkey® şi MS Excel. Curăţarea datelor a cuprins verificarea acestora din punctul
de vedere al inconsistenţelor şi valorilor în afara intervalului stabilit; cel al respectării
corecte a filtrelor, şi al validării valorilor lipsă. Datele au fost prezentate şi tabelate în cali-
tate de statistici descriptive, utilizând proporţii pentru date după categorii. Dimensiunile
eşantioanelor au fost prea mici pentru a realiza o analiză statistică.

3.5 Etica, controlul calităţii şi restricţiile studiului
Etica
În ceea ce ține de componenta calitativă, toţi respondenţii au acceptat conţinutul for-

mularului, dându-și consimțământul în mod verbal sau în scris. Referitor la componenta
cantitativă, toţi respondenţii au căzut de acord asupra condiţiilor de participare la stu-
diu, în conformitate cu explicațiile oferite în invitaţia şi în anunţul studiului. Toate datele
respondenţilor au fost anonime. Fiecărui respondent i s-a atribuit un cod unic la etapele
de colectare, procesare şi analiză a datelor. Datele vor fi distruse în 3 ani de la realizarea
studiului. Accesul la date este limitat doar pentru echipa de cercetare.
Controlul calităţii
În componenta calitativă au fost elaborate ghiduri de intervievare de către membrii

echipei de cercetare calificaţi să realizeze cercetarea calitativă. Ghidurile de chestionare
pentru interviurile în profunzime şi procesul de realizare a interviurilor în profunzime
au fost pretestate prin efectuarea a două interviuri. Aceste interviuri au fost transcrise
şi discutate de echipa de cercetare, fiind făcute şi schimbările necesare. Toate codurile
din matricea Excel au fost citite şi verificate de trei membri ai echipei, după care a fost
purtată o discuţie cu privire la interpretarea rezultatelor ce ţin de obiectivele studiului.
CAA a fost elaborat de o echipă de experţi KIT, în baza rezultatelor sondajului calitativ şi
a fost tradus în limba română. CAA pentru Italia şi UE au inclus, mai mult sau mai puţin,
aceleaşi întrebări. Chestionarul pentru componenta din Italia a fost testată de doi cetă-
ţeni moldoveni, care locuiesc în Italia. Chestionarul UE a fost pretestat cu doi lucrători
medicali din Republica Moldova, care locuiesc în Republica Moldova, dar au parte de
experienţă de muncă în ţările UE.
Toate activităţile de cercetare (i.e., testarea instrumentelor, citirea primelor transcrip-

te, analiza) au fost supravegheate de un cercetător superior. Echipa de cercetare a fost
compusă din patru cercetători, din care doi consilieri superiori KIT cu expertiză în do-
meniul resurselor umane pentru sănătate şi metodelor de cercetare, un consilier KIT cu
experienţă în domeniul cercetării calitative şi un consultant independent în domeniul
cercetării, de naţionalitate moldovean (vorbitor nativ de română). Pentru componenta
cantitativă a studiului din Italia, o echipă sub-contractată din membrii asociaţiei diaspo-

rei „Gazeta Basarabiei” (liderul echipei: dna Olga Coptu) a oferit asistenţă pe parcursul
colectării datelor.
Restricţiile studiului
Una din principalele restricţii ale studiului a fost numărul limitat al respondenţilor. Pe
parcursul procesului de recrutare şi cel al interviurilor în profunzime, deşi unii respon-
denţi, într-adevăr, erau entuziasmaţi să participe la studiu şi cointeresaţi în rezultatele
acestuia, o parte din populaţia studiului au manifestat anumite temeri de a comunica
cu cineva din afară. Printre preocupările exprimate de participanţi au fost menţionate
următoarele: 1) teama că nu va fi asigurată confidenţialitatea datelor colectate; 2) sen-
timentul că au pierdut legătura personală cu sistemul medical din Republica Moldova
după ce au trăit peste hotare, şi 3) impactul participării lor şi/sau a studiului asupra
sistemului de sănătate din Republica Moldova va fi unul minim. Echipa de recrutare din
Italia a mai raportat şi lipsa de motivaţie pentru implicarea în cercetare. De exemplu,
câţiva respondenţi, care n-au putut finaliza procedura de recunoaştere a diplomei s-au
plâns de lipsa unor acţiuni din partea autorităţilor moldoveneşti în domeniul dat şi au
refuzat să participe la orice cercetare asociată cu sistemul moldovenesc de sănătate. O
altă restricţie a fost şi faptul că nu toţi intervievații au răspuns la toate întrebările din
chestionar.
Dimensiunea eşantionului n-a fost reprezentativă, din cauza lipsei de date cu privire la
cadrele medicale care au migrat şi a lipsei posibilităţii de a accesa o varietate mai mare
de respondenţi. În componenta studiului pentru UE, supra-reprezentarea respondenţi-
lor-femei şi a respondenţilor din Franţa ar fi putut să influenţeze rezultatele studiului.
Pentru componenta calitativă din Italia şi UE, eşantioanele au inclus o varietate bună
de niveluri profesionale (au lipsit doar laboranţii) şi gen. Totuşi, echipa de cercetare n-a
putut identifica în Italia vreun respondent care ar fi migrat recent în Italia – astfel toţi
respondenţii au domiciliat deja în Italia timp de 5 sau mai mulţi ani.

4. Constatări
4.1 Componenta calitativă a studiului: Italia
4.1.1 Rezumat
Profilul respondentului
Au fost intervievaţi 17 respondenţi: 11 medici, 4 asistente medicale, 1 felcer şi 1 moaşă.
Jumătate din respondenţii din Italia au menţionat despre faptul că au intenţionat să mi-
greze pentru perioada necesară pentru a-şi atinge obiectivul financiar, cu puţine con-
sideraţiuni de a-şi continua cariera de lucrător medical în Italia. O treime din respon-
denţi au menţionat despre lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională în Republica
Moldova şi condiţii de muncă neatractive (de ex., schimburi de muncă de lungă durată,
lipsa respectului din partea pacienţilor şi medicilor), drept motive pentru a pleca din
Republica Moldova. În plus, oportunităţile mai bune pentru copiii lor au fost menţionate
drept un motiv important pentru unii respondenţi.
Reţeaua migranţilor în Italia şi o nişă în sectorul serviciilor de îngrijire pentru cadrele me-
dicale din Republica Moldova sunt nişte factori de atracţie puternici pentru respondenţi.
Câţiva respondenţi au perceput migraţia drept o şansă de a începe o „viaţă nouă” pentru
ei şi pentru cei pe care-i întreţin. Zvonurile cu privire la legalizarea în viitorul apropiat
a migranţilor şi informaţia „din vorbă-n vorbă” cu privire la echivalarea diplomelor au
motivat în continuare respondenţii să migreze.
Integrarea socială în Italia
În pofida aşteptărilor înalte faţă de locurile de muncă din Italia, puţini respondenţi au
învăţat italiana înainte de plecare, ceea ce a cauzat stres şi a limitat opţiunile de muncă
la cele de îngrijire la domiciliu. Fiind migranţi ilegali şi necunoscându-şi drepturile, ma-
joritatea respondenţilor au descris perioada lor iniţială de şedere drept una stresantă
şi singuratică. Aşteptările nefondate cu privire la costul traiului, condiţiile de muncă şi
presiunea de a trimite remitenţe au accentuat şi ele starea de stres. Statutul legal al res-
pondenţilor este un subiect sensibil, niciun respondent n-a menţionat despre deţinerea

tuturor documentelor legale la sosire şi câţiva au explicat că le-a luat un an ca să obţină
reşedinţă legală. Cetăţenia română, pe care încearcă s-o obţină majoritatea responden-
ţilor, le permite să se obțină locuri de muncă atractive în sectorul public de ocrotire a
sănătăţii.
Recunoaşterea diplomei şi activitatea conform calificării
Procesul de recunoaştere a diplomei este, mai cu seamă, o opţiune pentru medicii mol-
doveni, dar este costisitoare şi de durată, majoritatea respondenţilor având nevoie de
suport financiar pe parcursul primilor 1-2 ani de studii necesare pentru a obţine recu-
noaşterea diplomei. Spre deosebire de Republica Moldova, sistemul de sănătate din
Italia licenţiază medicii să practice în baza unei diplome medicale de bază, fără speciali-
zare medicală. Deşi concurenţa pentru specializarea medicală este foarte înaltă, câţiva
respondenţi au reuşit s-o obţină.
Numărul de examene pentru recunoaşterea diplomei de medic variază de la o universi-

tate la alta şi respondenții au raportat că rezultatele depind, în mare măsură, de decizia
facultăţii (până la 20 de re-examinări per subiect). Din ce în ce mai important a devenit
criteriul de cunoaştere a limbii italiene. Procesul de validare a diplomei este descris ca
unul costisitor şi de durată, marcat de plăţi ilegale în Republica Moldova şi birocraţie
în Italia. Faptul că nu există o procedură generală clară în această privință, iar opţiunile
pentru felceri, asistente medicale şi moaşe sunt limitate generează frustrare în rândurile
lucrătorilor medicali şi este perceput drept lipsă a voinţei politice din partea Republicii
Moldova de a negocia cu Italia.
Majoritatea respondenţilor au activat în sectorul îngrijirilor la domiciliu; în special, asis-

tentele medicale, moaşele şi felcerii au fost OSS în instituţii private de pensionare. Ei
aveau parte de un nivel redus de securitate la locul de muncă şi simţeau că-şi pierd abili-
tăţile de lucrători medicali, deşi munca de lucrător medical este una dorită în comparaţie
cu rolul de „badanta”5. Aproape jumătate din respondenţi confirmă definiţia de „irosire
de creiere”, în special alte categorii de lucrători medicali (non-medici). Medicii, în gene-
ral, pot activa conform nivelului lor de calificare după ce obţin recunoaşterea diplomei.
De asemenea, o parte din ceilalţi lucrători medicali sunt, la moment, antrenaţi cu succes
în sectorul sănătăţii, simţindu-se împliniți şi bucurându-se de opțiunea de a acumula noi
cunoştinţe şi abilităţi. Cu toate acestea, mai rămân şi unele provocări, cum ar fi: imposi-
bilitatea de a activa în sectorul public în calitate de medic non-UE, prestarea muncii, mai
ales, în schimbul de noapte şi onorarea unor contracte instabile pentru OSS.
5 Îngrijitor pentru persoane în etate și/sau persoane cu dezabilități.

Motivele de a rămâne în Italia
Majoritatea respondenţilor intenţionează să rămână în Italia din cauza factorilor familiali

(de ex., reunirea familiei, copii născuţi/care-şi fac studiile în Italia), financiari (salarii mai
bune, obligaţiuni financiare) şi profesionali. Câţiva respondenţi, chiar şi cei care activea-
ză sub nivelul calificărilor deţinute în Republica Moldova, se bucură de anumite compo-
nente din mediul lor de muncă, respectul din partea pacienţilor, securitatea locului de
muncă şi de posibilitatea de a se dezvolta pe plan profesional beneficiind de cursuri de
instruire naţională şi internaţională. Educaţia bună, mediul de muncă şi asistenţa me-
dicală oferită sunt nişte factori-cheie de stabilire. Respondenţii se simt integraţi şi au
parteneri italieni. Respondenţii au investit eforturi şi resurse considerabile în căutarea
unui loc de muncă, economisesc bani şi oferă permanent un venit adiţional rudelor din
Republica Moldova. În unele cazuri, ei au decis să-şi aducă membrii familiei în ţara de
destinaţie şi să urmeze procedura de recunoaştere a diplomei.
Majoritatea respondenţilor simt că prea puţine lucruri îi atrag în Republica Moldova.

Acest sentiment apare parţial şi din cauza că au investit eforturi considerabile pentru
a se stabili în Italia. Respondenţii care intenţionează să revină în ţară dau dovadă de
legături emoţionale puternice cu ţara de baştină sau nu sunt mulţumiţi de faptul că nu
muncesc în corespundere cu nivelul lor de calificare în Italia. Majoritatea respondenţilor
sunt cointeresaţi în schemele de schimb, însă unii sunt puţin îngrijoraţi de patronarea
colegilor moldoveni. Câţiva respondenţi cu pregătire de asistenţi medicali simt că şi-au
pierdut o parte din abilităţile lor, iar schemele de schimb regulat ar putea fi o oportuni-
tate pentru a-şi păstra competențele. Respondenţii nu sunt cointeresaţi să activeze per-
manent în sistemul moldovenesc de sănătate, motivele fiind corupţia, calitatea proastă
a serviciilor şi lipsa aprecierii din partea pacienţilor. Cu toate acestea, şi-au exprimat
dorinţa de a împărtăși noile abilităţi şi practici, dacă li se va oferi echipamentul potrivit.
Câţiva respondenţi planifică să deschidă un cabinet de prim ajutor în comunitatea lor din
Republica Moldova.
Câţiva respondenţi sunt membri ai asociaţiilor diasporei şi toţi respondenţii comunică în

mod activ cu conaţionalii moldoveni, se simt integraţi totalmente şi sunt deschişi pentru
colaborare atât cu autorităţile din Italia, cât şi cu cele din Republica Moldova. Printre
sugestiile pentru schimbarea politicilor menţionate de respondenţi se înscriu: oferirea
unor salarii bune pentru cadrele medicale, inițierea asigurării medicale pentru migranţi
şi o poziţie mai activă în procesul de negociere pentru recunoaşterea diplomelor.

4.1.2 Constatări detaliate
Au fost intervievaţi 17 respondenţi.
Studii: Toţi respondenţii au absolvit studiile în Republica Moldova și aveau următoarele

profesii:
•• medic fără specializare: 2
•• medic cu specializare: 9 (7 medici și-au luat specializarea în Republica Moldova
și 2 în Italia)
•• asistentă medicală fără specializare: 3
•• asistentă medicală cu specializare: 1
•• felcer: 1
•• moaşă: 1
Deşi eșantionul studiului a inclus şi laboranţii medicali, din păcate nu s-a putut identifica
o persoană cu studii de activitate medicală în laborator, pentru a fi inclusă în studiu.
Vârsta: Până la35 ani: 5 persoane; 36-45 ani: 11; 46-55 ani: 1
Gen: Bărbaţi: 4; femei: 13
Durata şederii în Italia: Toți respondenţii au domiciliat mai mult de 5 ani în Italia, iar şase
din ei au locuit în Italia mai mult de 10 ani.
Motivele pentru a migra spre Italia: factorii de respingere şi de atragere: Opt din cei
17 respondenţi n-au avut intenţia de a migra în Italia pentru o perioadă lungă de timp.
Scopul lor a fost, de fapt, să revină în Republica Moldova după câţiva ani când îşi vor atin-
ge obiectivul financiar – să-şi cumpere un imobil sau să-şi repare proprietatea existentă.
Perspectivele de carieră în calitate de lucrător medical n-au fost luate în consideraţie de
niciun respondent, atunci când analizau decizia de a migra.
Salariile mici şi insuficiente au fost un subiect deseori menţionat, atunci când respon-
denţii (5) au discutat despre motivele de plecare din ţară (Tabel 4.1), dar nu numai
„suma” salariului (prea mică) a influenţat decizia lucrătorilor de a migra. Conform spuse-

lor unui respondent (medic, bărbat, 42 de ani, 10 ani în Italia), salariile deseori nu erau
achitate la timp şi reţinerile date puteau să dureze până la nouă luni.
Viitorul copiilor a fost menţionat drept un motiv important pentru a migra. Respondenţii
au indicat posibilităţile financiare pentru viitorul copiilor, asistenţa medicală pentru copii
şi oportunităţi mai bune de şcolarizare pentru copii, drept motive specifice.
Motive profesionale pentru a migra: respondenţii au apreciat sistemul sănătăţii din

Republica Moldova drept unul sărac, cu neajuns de echipament şi materiale, şi cu cir-
cumstanţe dificile de muncă, cum ar fi numărul mare de schimburi de noapte. Alţii au
descris relaţia cu pacienţii drept una dificilă, deoarece pacienţii moldoveni nu se confor-
mează sfaturilor medicilor.
Respondenţii au menţionat că decizia de a migra a fost discutată în mod regulat la lucru

cu colegii în Republica Moldova. Aceste discuţii au fost deseori un factor care a contribuit
pozitiv la luarea deciziei de a migra. Un respondent chiar a fost ajutat de şeful său din
Republica Moldova să obţină viza pentru Italia.
Tabelul 4.1.Cei mai importanţi factori de respingere menţionaţi de respondenţi

Factori de respingere
menționați cel mai Citate
des
Eu mă gândeam – un an în Italia, după care revin acasă (…) ideea a fost
să vin aici (râde) şi să fac nişte bani, să cumpăr un apartament şi să-mi
caut o slujbă nouă. Acum laşi totul deoparte şi te gândeşti – doar pentru
un an, după care revin! (Femeie, 32 ani, studii: medic, specializat drept
medic generalist, locul de muncă curent: înlocuieşte medici în practici
Motive financiare
private).
Am făcut o alegere conştientă, mi-am spus că merg peste hotare şi lucrez
oriunde. Am lăsat medicina la o parte un pic, am pus-o pe poliţă, nu că
nu doream să muncim, dar aşa au fost timpurile! (Bărbat, 42 ani; studii:
medic specializat în medicina de urgență; activează medic de urgenţă).
Cel mai important a fost să plecăm pentru viitorul copiilor noştri, deoare-
ce copiii au nevoie de un viitor şi eu personal (…), dar n-aveam ce le oferi
Oportunităţi mai
copiilor mei cu traiul pe care-l aveam. O asistentă medicală cu un salariu
bune pentru copii
de 25 dolari, ce puteam să le ofer?(Femeie, 42 ani, studii: asistentă me-
dicală; activează ca OSS)

Factori de respingere
menționați cel mai Citate
des
Aveam peste 10 gărzi de noapte pe lună şi lucram pentru stat, fiind săraci
şi cu pantaloni ponosiţi. (…) Nu erau medicamente disponibile! Aveai ne-
voie de medicamente şi spitalul nu le avea, (…) şi fiecare îşi avea propriul
sertar (cu medicamente) (...) încuiat pentru zile negre. Dacă un pacient
deceda sau era mutat dintr-o secţie în altă, şi dacă mai rămâneau me-
dicamente, le colectam şi le depozitam în cabinetul meu (…) (Bărbat, 42
Motive profesionale
ani; medic specializat în anesteziologie şi reanimare; la moment urmea-
ză specializarea în chirurgia toracală).
Populaţia în Moldova nu colaborează cu medicul (…) Ei nu ascultă
deloc,când le oferi sfaturi, ei nu ascultă, vin peste o lună cu aceleaşi
simptome fără a face nimic …nu te motivează să lucrezi! (Femeie, 32 ani;
medic; urmează specializarea în medicina ocupaţională)
Informaţia cu privire la disponibilitatea oportunităţilor de ocupare este un factor de

atragere important. Unii respondenţi (4) au menţionat că rudele / prietenii lor i-au infor-
mat că este uşor să găsești un loc de muncă în Italia şi într-un caz, informaţia a fost mai
specifică vizând calificarea profesională şi genul, care reprezintă un avantaj pentru a ob-
ţine un loc de muncă în sectorul de „îngrijire”. Informaţia cu privire la oportunităţile de
muncă nu ţine neapărat de ocuparea în sectorul sănătăţii sau ocuparea conform studiilor
profesionale ale migranţilor; lucrătorii medicali erau atrase de locurile de muncă în toate
sectoarele, inclusiv cele formale şi informale. Deşi 3 respondenţi cunoşteau despre po-
sibilitatea de recunoaştere a diplomei medicale în Italia, ei n-au menţionat factorul dat
drept unul de atragere. La un anumit moment, existau zvonuri despre „sanatoria” (legea
care le oferea migranţilor statut legal) şi un respondent a perceput zvonul dat drept un
factor de atragere. Un medic, chiar după absolvire, a folosit oportunitatea de a merge
peste hotare, deoarece fratele ei locuia deja în Italia, şi a dorit să plece într-o altă ţară
pentru o schimbare plăcută.
Tabelul 4.2. Cei mai importanţi factori de atragere menţionaţi de respondenţi

Factorii de atragere Citate
Am venit deoarece am vrut să-mi văd fratele, să am posibilitatea să-l
Familia şi rudele în
văd pe fratele meu şi pe familia lui.(Femeie, 32 ani, medic, urmează
Italia
specializarea în medicină ocupaţională în Italia).

Factorii de atragere Citate
Am plecat deoarece mi s-a spus că femeile repede îşi găsesc de lu-
Oportunităţi de muncă cru – adică femeile au şanse mai bune decât bărbaţii de a fi ocupate.
(Femeie, 42 ani, felcer, lucrează ca OSS)
Am auzit despre recrutările organizate pentru a veni aici, dar ne era
frică să participăm, deoarece ni s-a spus că e foarte dificil, (…) că lu-
crăm cu tot tipul de pacienţi instabili din punct de vedere mintal, şi că
Agenţii de recrutare este foarte greu să lucrez cu dânşii şi
nu te lasă să-i legi. În Moldova ni se permite să-i legăm, la Costiujeni),
astfel îmi era frică. (Femeie, 54 ani, asistentă medicală specializată în
pediatrie, kinetoterapie şi fizioterapie, lucrează ca OSS)
Boxa 1.1: Călătoria spre Italia
Păi nu avea nicio logică să mergem în Moldova, deoarece am locuit de ani buni în
Transnistria – cine m-ar fi acceptat acolo? Am plecat pe timp de noapte, în mod
secret, nu aveam nicio idee cine ne duce, unde şi încotro. Timp de-o săptămână
nu ştiam unde ne aflam, am trecut prin râuri şi păduri – era foarte înspăimântător!
(...) La un anumit moment, când am ajuns în Germania, am rămas noi 6 în pădu-
rea germană şi nu ştiam ce să facem. Mă rugam să fiu prinsă şi dusă în închisoare
decât să rămân în pădure, dar uite că acum mă aflu aici! // Ne-au dus pe nişte dru-
muri, astfel încât să nu putem determina unde ne aflăm, ne-au luat paşapoartele,
ne-au spus să purtăm nişte haine mai ponosite ca să nu atragem atenţia … Ne-au
ascuns în podul unei case închise. Timp de 4 zile nu cunoşteam nimic despre viito-
rul nostru, nu aveam nimic de mâncat, nu puteam nici să ne spălăm, nimic. Într-o
zi au venit şi ne-au surprins – repejor, plecăm! După care ne-au dus la marginea
unei păduri, ne-au aruncat din autobuz şi ne-au spus să fugim prin pădure! Am
fugit prin pădure timp de jumătate de zi, după care am ajuns la un câmp de vreo 5
km, era un câmp arat acoperit cu zăpadă şi am fugit prin el la 12 de noapte, după
care am ajuns la un râu. Zgomotul apei curgătoare acoperea zgomotul pe care-l
produceam noi când treceam râul. Şi toate acestea s-au întâmplat în noiembrie …
uite aşa am ajuns la pădurile din Germania şi lăsaţi acolo şi când nu ştiam ce să
facem, au venit 2 maşini, au venit ne-au luat şi ne-au dus în Italia (râde)” (Femeie,
42 ani, felcer, lucrează ca OSS).

Pregătirile pentru migraţie şi perioada de adaptare în Italia
Studiul a relevat faptul că doar câţiva respondenţi s-au pregătit minuţios de viaţa în Italia
înainte de a pleca din Republica Moldova. Doar două persoane au depus efort de a învăţa
limba înainte de plecare. Doi respondenţi au decis să colecteze documentele necesare
pentru recunoaşterea diplomei şi doi respondenţi dispuneau de un loc de muncă sau
de o casă de locuit deja până la plecare. Pentru unele persoane a fost imposibil să se
pregătească de migraţia în Italia și majoritatea respondenţilor ezitau să vorbească des-
pre migraţia lor. Boxa 4.1 ilustrează experienţa doar a unui respondent care a dorit să-şi
descrie experienţa de migraţie în detaliu.
Eforturile pentru a începe o nouă viaţă în Italia
Interviurile realizate cu respondenţii au oferit posibilitatea de a înţelege problemele ca-

drelor medicale din Republica Moldova în Italia pentru a da startul unei noi vieți (profesi-
onale). Deşi aceste eforturi nu sunt reflectate în cadrul de analiză, totuşi este important
de a înţelege factorii ce ţin de această luptă, înainte de a analiza factorii de stabilire
(discutaţi în următorul capitol), deoarece aceste eforturi influenţează alegerile cu privire
la mobilitate făcute de respondenţi, inclusiv opţiunile de revenire.
Majoritatea respondenţilor au parcurs aceleaşi etape de adaptare la noul statut de

migranți sau, în majoritatea cazurilor, de migranţi ilegali: nu aveau parte de locuri sigure
de muncă, locuri de trai şi întâmpinau multe dificultăţi la conversare în italiană. În același
timp, ei s-au ocupat de obținerea asistenţei copiilor lor pentru a fi incluși în noul sistem
de şcolarizare şi de perfectarea documentelor legale. Deseori respondenţii au accentuat
faptul că aceste procese le-au adus frustrări, dar le-au luat și mult timp, energie şi bani.
Cei care doreau să muncească în calitate de lucrător medical în sistemul medical italian
au depus eforturi pentru a primi o diplomă sau pentru a-şi valida diploma moldoveneas-
că în Italia.
Subiectele diverse cu privire la eforturile depuse sunt ordonate conform perioadei de

timp de stabilire a respondenţilor în Italia (în primul rând, obținerea statutului legal,
după care recunoaşterea diplomei, apoi au urmat studiile etc.). Totuşi e nevoie mereu
de a face unele eforturi, cum ar fi cele de ordin financiar, iar uneori toate aceste procese
au loc în paralel.
Aceste eforturi influenţează într-un final decizia de a rămâne (sau nu) în Italia, con-
form celor ilustrate de experienţa unei femei, soţul căreia a decis să revină în Republica

Moldova cu o săptămână înainte de interviu, ea ocupându-se de toate problemele admi-
nistrative legate de stabilirea în Italia şi a menţionat următoarele:
I-am spus soţului meu:tu nu apreciezi ce ai, deoarece n-ai trecut prin ceea ce au trecut
alţii, deoarece n-a trebuit să plăteşti banii pe care i-au plătit alţii, deoarece n-a trebuit să
străbaţi drumuri, mergând prin congelatoare, anume din aceste considerente nu apreci-
ezi ce ai (râde)! (Femeie, 36 ani, gastroenterolog, activează ca medic).
Limba
Deoarece majoritatea (16 din 17) respondenţilor n-au întreprins vreun efort pentru a
studia italiana, înainte de a sosi în Italia, ei s-au confruntat cu probleme în ceea ce pri-
veşte apărarea drepturilor la muncă. „Păi, de exemplu, când poţi vorbi, poţi să-ţi aperi
drepturile, să le spui cum vrei să fii plătit (..) iar dacă nu ştii limba atunci dânşii pot profita
de tine. (Femeie, 29; asistentă medicală, activează ca asistentă medicală de înlocuire).
Finanţele
Situaţia financiară personală este o mare preocupare pentru toţi respondenţii (Tabelul
4.3). Alţi respondenţi au menționat că rudele lor din Republica Moldova n-au nicio idee
despre cheltuielile lor în Italia. Dificultăţile financiare se referă la următoarele:
•• costuri înalte de trai în Italia (menţionate de toţi respondenţii);
•• impozitele mari pe care trebuie să le achite la sfârşit de an;
•• investiţii în domiciliu: cinci respondenţi au cumpărat apartamente cu un credit
bancar;
•• taxe pentru şcolarizarea copiilor, deseori chiar mai mari din cauza statutului
ilegal al copiilor: un respondent s-a plâns de faptul că a trebuit să-şi ducă copi-
lul la o grădiniţă privată şi costisitoare, deoarece nu este permisă frecventarea
grădiniţelor publice pentru copiii care încă nu sunt legalizaţi în Italia;
•• costuri mari pentru studii, în special pentru medicii care învață la universitate
pentru recunoaşterea diplomei (vezi secţiunea cu privire la recunoaşterea di-
plomei) (taxa de şcolarizare şi materialele de studii);
•• costuri legale şi ilegale cu privire la recunoaşterea diplomei (vezi în capitolul
„recunoaşterea diplomei)”. Costurile legale se referă la plăţile care trebuie să fie
efectuate pentru a primi documente de la diferite instituţii şi pentru a traduce
documentele. Plăţile ilegale se referă la costurile achitate funcţionarilor publici
pentru a primi documente sau pentru a diminua timpul de aşteptare pentru
primirea documentelor;
•• trimiterea remitenţelor: 10 respondenţi au menţionat despre trimiterea regu-
lată a banilor către rudele din Republica Moldova, 4 respondenţi au menţionat

că păstrează toţi banii pentru familiile lor în Italia. Nimeni n-a fost gata să spună
cât exact trimite pentru susţinerea rudelor lor. De asemenea se pare că nu este
o sumă constantă de bani, şi deseori părinţii din Republica Moldova sunt susţi-
nuţi cu cadouri. Un respondent şi-a asumat costurile pentru studiile fraţilor şi
surorilor mai mici;
•• respondenţii au menţionat că și-au stabilit o ţintă (financiară): trebuie să adu-
ne bani suficienți pentru a cumpăra un apartament în Republica Moldova, însă
acest „obiectiv financiar” este greu de a fi atins; deseori respondenţii iniţial au
sperat să rămână în Italia pentru perioade mai mici de timp, dar, din cauza ţintei
date, n-au reuşit să se întoarcă.
Tabelul 4.3.Factorii ce se referă la eforturile financiare

Eforturi financiare Citate
Pe lângă aceasta, mai trebuie să cheltuiesc aici bani pentru a absolvi,
deoarece o carte costă cel puţin 100 euro. Nu pot citi permanent cărţi
în română, deoarece pierd mult în diferenţa de limbi. Un an de studii
costă 1800 euro şi toate documentele aferente – mai mult sau mai
puţin de 200 euro. Acestea sunt cheltuielile care … oricum; dacă nu lu-
crezi, este foarte greu să faci față acestor plăți.(Femeie, 32 ani, medic,
Costuri înalte de trai urmează specializarea în medicina ocupaţională)
în Italia Am putut să ne permitem să cumpărăm un apartament lângă Torino.
La momentul de faţă nu poţi acumula tot atât de mulţi bani ca şi înain-
te, noi cu greu economisim câte ceva pentru fete, noi nu putem schim-
ba lucrurile pe lângă casă // Dacă să vă spun cât a costat casa... însă
nimeni nu ţine cont de acest fapt! Cei de acasă mereu spun – sunteţi
bogaţi! (Bărbat, 38 ani, medic specializat în anatomie patologică, acti-
vează ca medic suplinitor).
[I] Trebuia să trimit remitenţe pe parcursul primilor ani, acum este
altfel. Este greu!// Sunt bucuros că fraţii mei sunt bine în Republica
Moldova şi n-au nevoie de Italia. (Bărbat, 38, medic specializat în ana-
Remitenţe tomie patologică, activează ca medic suplinitor).
Am cumpărat un apartament aici, în Bologna, cu doi ani şi jumătate în
urmă. Până atunci trimiteam toţi banii acasă.(Femeie, 37 ani, asisten-
tă medicală, activează ca OSS).
Da, a fost o perioadă de timp când tot salariul era trimis acasă –de-
Ţintele financiare oarece mai doream să terminăm casa şi să revenim. Aşa a fost timp
de patru ani. (Femeie, 37 ani, asistentă medicală, activează ca OSS).

Statutul legal
Statutul legal al cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia este un subiect sensibil
pentru a fi pus în discuţie şi nu toţi respondenţii au fost deschişi cu privire la subiectul
dat. Pe parcursul interviurilor, niciun respondent n-a menţionat că ar fi dispus de docu-
mente legale când sosise pentru prima dată în Italia. Doi respondenţi au remarcat că,
primirea permisului necesită timp şi efort,din care cauză este dificil de a găsi un loc de
muncă în sectorul formal (legal). Uneori se întâmplă contrariul: datorită anumitor locuri
de muncă se facilitează primirea permisului de şedere. Un exemplu concludent este cel
al unei asistente medicale, care şi-a găsit un loc de muncă conform profesiei în baza
diplomei din Republica Moldova, însă acest loc de muncă nu i-a uşurat obţinerea docu-
mentelor legale şi permisului de şedere în Italia. Ea şi-a luat un al doilea loc de muncă
suplimentar (menaj) pentru a căpăta permisul de şedere. Obţinerea tuturor documen-
telor legale în Republica Moldova durează – conform celor relatate de respondenţi, cel
puţin, un an. Deşi respondenţii menţionează că au plătit pentru obţinerea documentelor
legale (vezi Boxa1-2), în baza informaţiilor acumulate pe parcursul interviurilor nu pot fi
făcute estimări.
Chiar şi după finalizarea studiilor în Italia şi obţinerea permisului de şedere oficială în

Italia, respondenţii se simt limitaţi în oportunităţile pe care le oferă lor piaţa muncii ita-
liană , din cauza unor restricţii ce ţin de naţionalitatea lor sau de cetăţenia lor non UE/
italiană. Respondenţii menţionează că nu li se permite să activeze în sectorul public, de
exemplu în calitate de medic de familie, deoarece sunt cetăţeni non-italieni.
O altă problemă ce ţine de statutul legal este statutul legal al copiilor respondenţilor;
copiilor nu li se permite să vină în Italia până ce părinţii lor nu obţin un statut legal. Acest
fapt induce probleme, atunci când copiii trebuie să fie incluși în sistemul de şcolarizare.

Tabelul 4.4. Factorii ce ţin de eforturile depuse cu privire la obținerea statutului legal
Eforturile cu privire la
obținerea statutului Citate
legal
Care este (ezită)… un fapt că noi toţi am venit în mod clandestin (foar-
te emoţionată). Din toţi moldovenii care au venit în Italia, foarte puţini
din cunoştinţele mele, dar n-o pot spune pentru toţi, au venit cu o viză
în baza unei oferte de muncă sau … noi toţi am venit în mod clandestin
(gata să izbucnească în plâns) şi din aceste considerente n-am avut
acces la muncă calificată. (Femeie, 43 ani, medic specializat în radio-
Sosirea în Italia fără
terapie, activează ca medic de urgenţă).
permis de şedere
De fapt, durează aproape un an ca să primeşti statut legal, un an şi
ceva. Am completat cererea şi am primit documentele într-un an şi 3
luni. Şi pe parcursul acestei perioade nu poţi face multe: nici să mergi
acasă, nici să stai aici, de fapt…. eşti oare legalizat sau nu. (Bărbat, 42
ani, medic specializat în anesteziologie, la moment se specializează în
chirurgia toracală).
Lucrez la o agenţie, în calitate de asistentă medicală în spital şi asis-
tentă de vizită la domiciliu – în privat şi la domiciliu și mai fac şi cură-
Necesitatea unui al ţenie, deoarece am nevoie de un contract, iar agenţia nu vrea să-mi
doilea loc de muncă
dea un astfel de contract. Am căutat eu singură să-mi fac un contract,
pentru a primi permis
de şedere astfel încât să-mi reînnoiesc permisul de şedere. (Femeie, n/a, asisten-
tă medicală, la moment urmează instruirea pentru OSS şi activează ca
asistentă medicală suplinitoare).
O grădiniţă privată la 460 euro! Când am auzit asta (…) am dorit s-o
Copiii care nu sunt trimit la o grădiniţă publică, dar n-o acceptau, deoarece n-avea încă
legalizaţi permis de şedere ca copil. (Bărbat, 42 ani, medic specializat în anes-
teziologie, la moment se specializează în chirurgie toracală).
Păi, nu se ajung medici de familie, dar este foarte dificil să obţii un loc
ca medic de familie, deoarece în primul rând trebuie să fii cetăţean al
Mai puţine oportunităţi Italiei, iar eu am primit cetăţenia doar anul trecut, de aceea sunt cu
pe piaţă pentru
cetăţenii non-italieni mult în urmă. Am progresat atât de lent, deoarece nu aveam cetăţe-
nie. (Femeie, 43 ani, medic specializat în radioterapie, activează ca
medic la urgenţă)
Traiectoria pe care trebuie s-o urmeze un lucrător medical din Republica Moldova pen-
tru a activa conform calificării profesionale în Italia începe cu recunoaşterea diplomei.
Conform respondenţilor, chiar şi pentru diploma şcolii secundare, deşi pentru acestea
echipa de cercetare n-a găsit instrucţiuni oficiale.

Respondenţii sunt de părerea că eforturile depuse pentru validarea diplomei sunt consi-
derabile, iar procedura de urmat nu este mereu clară, mai cu seamă pentru asistentele
medicale, moaşe şi felceri. Nici un respondent – asistentă medicală sau felcer – n-a reuşit
să-şi recunoască diploma. O asistentă medicală a menţionat că a mers la examen, dar a
fost foarte dificil şi a eşuat. Două asistente (din 4) au arătat că au căutat prin internet
informații despre eventuale posibilităţi pentru recunoaşterea diplomei, dar fără succes.
Doi respondenţi au indicat că echivalarea diplomelor a fost mai dificilă pentru asisten-
tele medicale instruite în Republica Moldova decât pentru asistentele medicale din alte
ţări. Asistentele medicale din România se bucură de o atitudine mai favorabilă: un res-
pondent căruia i s-a refuzat recunoașterea diplomei a studiat în aceeaşi perioadă cu
un migrant român căruia i s-a oferit recunoașterea, deși ambii primiseră exact aceleaşi
diplome. Un respondent a menţionat că recunoaşterea diplomelor asistentelor medicale
nu este atât de dificilă pentru asistentele care vin din alte ţări non-UE, cum ar fi Albania.
Nu ştiu care este situaţia, însă diferenţa între ceea ce studiem noi şi românii nu prea
există. Am absolvit în 1993 şi sistemul era acelaşi în’93 şi pentru noi şi pentru români. (…)
Am trimis documentele mele prin poştă la Roma, dar când am venit acolo în persoană
pentru a le lua am văzut atitudinea lor, foarte proastă faţă de moldoveni! (…) Poate că
e bine că atâtea femei moldovence îşi trimit documentele în Moldova, pentru a înscrie
1000 de ore de studii adiţionale, după care le trimit înapoi la Roma (râde). Şi eu aş face-
o, deoarece, sincer, m-am săturat de toate astea! (Femeie, 37 ani, asistentă medicală,
activează ca OSS).
Respondenţii – medici au urmat o procedură diferită, care se conformează procedurii

explicate de Chaloff (2008:10):
Recunoaşterea diplomei medicale non-UE este un proces de durată şi greoi şi deşi

Ministerul Sănătăţii certifică diplomele în timp de un an de la completarea cererii, uneori
durează circa 5 ani pentru ca solicitanţii să colecteze documentele necesare. Examenul
pentru medicii instruiţi peste hotare este organizat o dată în 6 luni. O alternativă este de
a se înscrie în anul 6 la medicină, de a susţine 7 examene şi de a primi diploma italiană.
Respondenţii şi experţii atestă utilizarea Sistemului European de Transfer şi Acumulare a

Creditelor (ECTS), un standard pentru compararea realizărilor şi performanţei educaţio-
nale a studenţilor învăţământului universitar în Uniunea Europeană şi alte ţări europene
care colaborează. Acesta folosește pentru a facilita transferul și progresul în întreaga UE.
Pentru studiile finalizate cu succes sunt acordate credite ECTS: un an academic cores-
punde la 60 de credite ECTS, care sunt echivalente cu1500–1800 ore de studii în toate

ţările, indiferent de standardul sau tipul de calificare. Conform paginii web a Universităţii
de la Bologna, un Laurea magistrale aciclo unico (diploma de un singur ciclu / licenţă
şi masterat combinat în medicină şi chirurgie) necesită un total de 300 din 360 credite
posibile ECTS.
Procedura pentru recunoaşterea diplomei pentru medici a fost descrisă de către respon-
denţii medici. Inițial, trebuie depusă traducerea diplomei lor medicale moldoveneşti la
o facultate medicală în Italia, unde urmează să susţină un examen. După care, facultatea
calculează numărul orelor de studii necesare pentru recunoaşterea diplomei medicale.
Respondenţii au raportat că există diferenţe de proceduri şi validare între diferite facul-
tăţi din Italia, dar nu au putut să explice în detaliu aceste diferenţe. Un respondent a
menţionat că, după ce a susţinut cele şapte examene, i s-a spus că trebuie să mai repete
unele din ele și aceasta a fost decizia universităţii în care era înmatriculat. Acelaşi res-
pondent (care absolvise facultatea de medicină în 2005 în Republica Moldova) a arătat
că o parte din neînţelegeri ar fi putut fi rezolvate, dacă traducerea în engleză a diplomei
ar fi fost corectă.
Totuşi, toţi medicii-respondenţi au menţionat: calcularea finală denotă „ore (credite

ECTS) lipsă”. De aici reiese numărul de ani de studii suplimentari necesari de a fi urmați
la facultatea de medicină pentru a primi diploma italiană de medic: trei respondenţi au
spus că au fost plasaţi în anul 5 sau 6 de universitate. Majoritatea respondenţilor-me-
dici s-au plâns de costurile (legale şi ilegale) solicitate în procedurile de recunoaştere.
Trei participanți au vorbit despre plăți ilegale pentru a obține documentele în Republica
Moldova. Respondenții medici au demonstrat mai puține frustrări decât asistenții medi-
cali. Marea majoritate (10 din 11 respondenţi-medici) care au parcurs procesul de recu-
noaştere au reuşit. Un singur medic nu a urmat procedura de recunoaştere:
În ce mă priveşte, eu n-am avut curajul (pentru procedura de recunoaştere a diplomei).

Doar imaginaţi-vă, vii într-o ţară străină, unde nu cunoşti pe nimeni şi nimeni nu te ajută.
Faptul că recunoaşterea diplomei este costisitor – eu am ştiut-o! (Femeie, 43 ani, medic
de familie, activează ca OSS).
Niciunul din respondenţii medici cu o specializare medicală primită în Republica Moldova

nu a primit o înregistrare a specializării sale medicale în Italia. Cei care continuă să ac-
tiveze în acelaşi domeniu de specializare pe care l-au deţinut în Republica Moldova au
obținut înregistrarea prin repetarea rezidenţiatului în Italia, sau au fost angajați fără în-
registrare italiană, într-o instituţie medicală privată.

Cadrele medicale din Republica Moldova şi studiile adiţionale în Italia
Zece dintre respondenţii medici au intrat la universitate din cauza creditelor ECTS lipsă
necesare pentru a obține diploma de medic în Italia. Doi respondenţi au menţionat că le
place sistemul de învăţământ din Italia, ceilalţi opt au vorbit mai mult despre conţinutul
cursurilor şi eforturile depuse pentru supravieţuirea financiară pe parcursul anilor de
studii la universitate.
Cinci respondenţi medici au susţinut cu succes examenul de rezidențiat pentru obținerea

unei specializări medicale în Italia. Aceste locuri sunt limitate și admiterea depinde de
succesul într-un examen dificil și competitiv.
A fost dificil, chiar realmente greu. Acest examen pe care trebuie să-l susţii o dată în an
este foarte greu – sunt 500-800 de studenţi şi doar 30 locuri disponibile. (Bărbat, 38 ani,
medic specializat în patologia anatomică, activează ca medic suplinitor).
Doi din acești cinci specialişti medici au optat pentru aceeaşi specializare pe care au
deţinut-o în Republica Moldova și ceilalți trei au ales alte specializări decât cea deținută
anterior. Aceşti medici n-au primit recunoaşterea diplomelor şi licenţelor lor moldove-
neşti și pentru a o primi li s-a solicitat să treacă întregul curs de specializare în sistemul
italian de rezidenţiat.
Toți respondenții medici au considerat dificilă perioada studiilor la universitate şi a re-

zidenţiatului din punct de vedere financiar, fiind nevoiți să-și ia şi o slujbă pentru a su-
pravieţui, în sistemul formal şi cel informal, în special în afara sistemului de sănătate. În
perioada de rezidențiat, majoritatea lucrau în calitate de medici suplinitori, de exemplu,
în departamentul de urgenţe. Într-un final, toţi sunt de părerea că rezultatul obținut a
meritat provocările cu care s-au confruntat:
Dacă nu m-aş fi dus la specializare, ar fi fost foarte dificil să-mi găsesc de lucru … foarte
greu … N-aş fi avut atâtea oportunităţi precum acum şi nici posibilitatea de a vedea cum
lucrează un spital european sau cum activează o universitate aici. (Femeie, 32 ani, me-
dic, urmează specializarea în medicina ocupaţională)
Un medic specializat în Republica Moldova ca medic de familie şi o moaşă, la moment,

frecventează cursuri de instruire pentru a deveni OSS; trei asistente medicale şi un felcer
activează ca OSS. Aceşti respondenţi au menționat doar puține probleme la intrarea în
profesie deoarece diplomele lor moldoveneşti au fost recunoscute cu un minimum de
extrainstruire.

Dar, din fericire, regiunea Emilia-Romagna avea un proiect pentru persoane din dome-
niul medical care veneau din republicile fostei URSS şi eu am urmat un curs de instruire
// în mod normal trebuie să studiez 1000 de ore pentru a deveni OSS, noi am urmat doar
300 de ore, deoarece aveam credite în domeniu ocrotirii sănătăţii. (Femeie, 37 ani, asis-
tentă medicală, la moment, activează ca OSS).
Piaţa muncii pentru cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia
Pentru a atinge scopul acestui studiu, locurile de muncă pe care respondenţii le-au găsit
în Italia au fost divizate în slujbe în cadrul sectorului medical şi cele în afara lui, precum şi
locuri de muncă formale şi informale. Un loc de muncă în cadrul sectorului medical este
definit cel care solicită prezența diplomei (de ex., medic, paramedic sau OSS). Un loc de
muncă informal în sectorul medical este definit ca îngrijirea celor în etate locuind cu ei la
domiciliul acestora. Aceste slujbe informale sunt deseori realizate de lucrătorii medicali
migranţi fără documente legale.
Toţi respondenţii au început să muncească în Italia în sectorul informal, majoritatea în

afara sectorului medical (spălător de veselă, menajere etc.) dar şi în sectorul medical (in-
formal) în calitate de „badanta” (cei care au grijă de bătrâni la domiciliu acestora). Chiar
şi după ce medicii urmează studiile pentru a-şi recunoaşte diplomele sau fac rezidenţi-
atul pentru o specializare, deseori ei nu-și abandonează locurile de muncă, deoarece
studiile sunt costisitoare şi venitul este vital. Anexa 1 oferă o trecere în revistă a locurilor
de muncă a diferitor lucrători medicale în cadrul şi în afara sectorului medical.
Imediat după sosirea în Italia, respondenţii trebuie să-şi găsească un loc de muncă şi de
trai. Nouă respondenţi au menţionat că au combinat munca în calitate de „badanta” cu
traiul la persoanele deservite. Un respondent a menţionat că familiile persoanelor în eta-
te profită de educația medicală a lucrătorilor medicali originari din Republica Moldova şi
aceştia realizează intervenţii medicale chiar dacă nu sunt înregistraţi în Italia.
De fapt m-au angajat, deoarece aveam studii medicale. Făceam perfuzii şi injecţii, admi-
nistram medicamentele la timp şi aveam grijă de hainele ei, făceam diverse lucruri şi le
făceam în baza studiilor mele. (Femeie, n/a, felcer, activează ca OSS).
Trei respondenţi au menţionat că au plătit bani (de ex., jumătate din primul salariu) altor
migranţi cu statut legal pentru a primi un loc de muncă. O respondentă a spus că şi ea a
„vândut” locuri de muncă. Un alt respondent a relatat următoarele:

O doamnă din Ucraina, o cunoştinţă a soacrei mele, mi-a spus: „Eu îţi găsesc un loc de
muncă şi vei face 1000 euro, dar va trebui să-mi dai jumătate din primul tău salariu!
(Femeie, n/a, moaşă, instruire ca OSS, activează în serviciile de menaj).
Medici
Respondenţii-medici şi-au găsit un loc de muncă în calitate de medic destul de uşor după
ce au primit diploma medicală italiană; în Italia nu este necesar să urmezi o specializare
medicală pentru a intra pe piaţa muncii. Totuşi, respondenţii au raportat că condiţiile de
muncă n-au fost totdeauna satisfăcătoare și pentru cetățeni non-italieni intrarea în sis-
temul public de sănătate a fost dificilă. Majoritatea respondenţilor activează în instituţii
medicale private în baza unor contracte temporare/pe cont propriu, care nu oferă drept
la concediu de boală şi concediu de maternitate.
Asistente medicale, moaşe şi practicieni paramedici (felceri)
Trei din patru respondenţi asistente medicale sunt angajate în calitate de OSS. Deși există
multe locuri de muncă disponibile în calitate de OSS, respondenții au apreciat condiţiile
de muncă deseori ne-satisfăcătoare: multe ture de noapte, pentru 24 de ore consecu-
tive, contracte nedeterminate şi cerința de fi gata să înlocuiască în caz de boală a altor
asistente. Unul din respondenţi a abandonat sectorul sănătăţii şi munceşte în serviciile
de menaj.
În pofida sentimentului de frustrare și absenței unor alternative, câţiva respondenţi au

remarcat faptul că au trebuit să accepte o muncă sub nivelul lor profesional. În acelaşi
timp, doi respondenţi s-au bucurat de noile lor funcţii, unul dintre aceștia explicând:
Am un contract de muncă pentru o perioadă nedeterminată, mi se plăteşte salariul …

adică primesc salariul în fiecare lună, nu este reţinut, nici pomină! Am tot ce-mi trebuie:
zile de sărbători, concediu de boală – totul este legal, n-am probleme – sunt mulţumită!
(Femeie, n/a, felcer, activizează ca OSS).
Factorii de stabilire
Ceva mai devreme s-a menţionat că 8 din 17 respondenţi au intenţionat să migreze în

Italia pentru o perioadă limitată de timp, dar, până la urmă, au depus eforturi pentru a
se stabili în Italia.
Familia este un factor important pentru a rămâne în Italia: cinci respondenţi au

menţionat că nu vor reveni acasă din cauza copiilor. O parte din copii nu mai au

interes față de Republica Moldova; o parte vorbesc italiana mai bine decât româna. De
asemenea,oportunităţile de studii, mai cu seamă pentru copii, sunt mai bune în Italia.
Doi respondenţi au menţionat că aproape toată familia lor locuieşte în Italia (mama,
copiii); un respondent are un partener italian și un alt respondent a relatat că partenerul
său are un loc bun de muncă în Italia.
După atâţia ani de eforturi, respondenţii au menţionat că au început să aprecieze moda-

litatea de trai în Italia, frumusețea țării, sistemul de învăţământ pentru copii şi sistemul
de sănătate în calitate de consumator. Eforturile depuse influenţează factorii de stabilire
în raport cu timpul ce trece și realitățile schimbate: Italia a devenit casa şi vacanţele în
Republica Moldova sunt mai puţin apreciate de copii şi părinţii migranţi nu găsesc întot-
deauna ceea ce aşteaptă în Republica Moldova. Toţi respondenţii au stat mai mult de
cinci ani în Italia şi pot explica fără ezitare de ce preferă să rămână în Italia.
Respondenţii au menţionat că se întâlnesc unul cu altul prin intermediul asociaţiilor di-

asporei şi la diferite evenimente, de asemenea primesc asistenţă din partea organizaţii-
lor diasporei şi un respondent şi-a iniţiat propria asociaţie a diasporei.
Situaţia financiară este percepută de toţi respondenţii drept considerabil îmbunătăţită

pe parcursul anilor sau, cel puţin, mai bună decât situaţia lor în Republica Moldova.
Banii câştigaţi sunt investiţi în educaţie sau în imobile în Italia (vezi capitolul cu privire
la eforturile pentru a-şi începe o viaţă nouă). Respondenţii cu diplome recunoscute (sau
diplome italiene noi) doresc să rămână în Italia, deoarece sunt destul de satisfăcuţi de
locurile lor de muncă, mai ales de venituri.
Şapte respondenţi au menţionat sincer că sistemul de sănătate italian este superior

sistemului din Republica Moldova sub diverse aspecte, cum ar fi: echipamentul şi me-
dicamentele disponibile; promovarea stilului de viaţă sănătos în rândul pacienţilor; res-
pectul mai mare din partea pacienţilor şi relaţiile bune între colegi. Zvonurile precum că
specializarea italiană nu este recunoscută în Republica Moldova (unele specializări nici
nu există în Republica Moldova) îi fac pe unii respondenţi care au urmat specializarea
medicală în Italia să ezite să se gândească la revenire.
După toţi aceşti ani de luptă şi eforturi, majoritatea respondenţilor sunt satisfăcuţi de
locurile lor de muncă (tabelul 4.5). Aceasta se referă, în special, la medicii care lucrează,
mai mult sau mai puţin, conform profesiei lor de bază. OSS a devenit o alternativă atrac-
tivă a activității de îngrijitor la domiciliu (este mai puţin izolat, cu responsabilităţi mai
mici și salarii comparabile cu cele ale unei asistente medicale). După cum s-a menționat

mai sus, doi respondenţi au afirmat că nu se vor mai întoarce niciodată la vechea lor
profesie şi au început să-şi aprecieze locul nou de muncă.
Tabelul 4.5.Factorii de stabilire

Factorii de stabilire Citate
Nu mai am alţi membri ai familiei – mama mea şi copiii au venit şi ei
Familia şi factorii
aici. Nu am fraţi sau surori. Întreaga mea familie este aici. (Femeie,
personali
36 ani, medic de familie, activează ca medic suplinitor).
Multe călătorii, alimentaţie sănătoasă – asta este important pentru
oamenii de aici şi noi încă trebuie să învăţăm acestea. (Femeie, 32
ani, medic specializat în anesteziologie, activează ca medic).
Sincer vorbind, noi ne-am integrat aici, în Italia, am găsit conaţio-
nali de-ai noştri cu care ne petrecem timpul liber foarte bine, suntem
Aprecierea modului de mulţumiţi (zâmbeşte). (Femeie, 37 ani, felcer, activează ca OSS).
viaţă italian, a sistemului Da, este mai bine …. să naşti aici e mai bine, cu mult mai bine!
de sănătate, precum şi a Atitudinea,şi totul - // îngrijirea antenatală, / naşterea - totul e
integrării sociale în Italia mai bine în Italia. (Femeie, 32 ani, medic, specializat ca medic de
urgenţă).
Până atunci am avut suport de la diaspora (i.e., Biroul pentru Relaţii
cu Diaspora) şi Lutenco (i.e., şeful Biroului) şi suport din partea
Consulului din Bologna. (Femeie, 32 ani, medic specializat în anes-
teziologie, activează ca medic).
Deja avem un contract de împrumut cu o bancă din Bologna.//Noi
am cumpărat un apartament şi… cred că pentru următorii 13-14 ani
Factori financiari
va trebui să rămânem aici. (Femeie, n/a, moaşă, la moment activea-
ză ca OSS).
„Eu cred că sistemul de sănătate din Italia este superior celui din
Moldova. // Acum, când sunt deja plecat de 5-6 ani, nu ştiu ce se în-
tâmplă. Însă, la acel moment, când am venit aici, pot spune, la sigur,
că era …inferior… sistemului italian.” (Femeie, 37, felcer, activează
ca OSS).
Factori profesionali „În primul rând, eu profit de Italia în acest caz. Am în vedere că ei
ne-au dat mai multe garanţii şi posibilităţi chiar dacă … timpurile
s-au schimbat şi aici, niciodată nu ştii ce se va întâmpla. Dar oricum
o specializare ca a mea nici nu există în Moldova, aşa că va trebui să
stau aici.” (Femeie, 32 ani, medic, urmează specializarea în medicina
ocupaţională).

Factorii de stabilire Citate
„Pot spune cu sinceritate că deja m-am împăcat cu ideea că nu voi

putea să muncesc ca asistentă medicală, nu pot activa în domeniul
medicinii şi am abandonat şi dorinţa de a o face … Desigur că e păcat
şi chiar doresc să muncesc conform calificărilor mele, conform studi-
ilor mele – este visul meu! Dar dacă nu am posibilitatea s-o fac, pot
să trec peste acest vis şi să mă concentrez pe ceea ce fac şi să găsesc
plăcere în ceea ce fac. Îmi fac lucrul cu toată inima.” (Femeie, 37 ani,
felcer, activează ca OSS).
Exodul şi irosirea de creiere
Republica Moldova se confruntă cu un exod enorm de creiere din cauza emigrării cadre-
lor medicale peste hotare. Sondajul calitativ nu vine cu informaţii cantitative noi cu pri-
vire la fenomenul dat, dar cercetează motivele acestui exod de creiere şi posibilităţile de
a transforma exodul de creiere în circulaţia specialiştilor stimulând dorinţa lucrătorilor
medicali din diasporă de a reveni.
Tabelul 4.6 Cele mai înalte realizări educaţionale versus locul de muncă curent
Calificări în
Calificări în Calificări (cele Locul de muncă Irosire de
Cod Republica
Italia mai înalte) curent creiere
Moldova
Medic, Medic, Concediu de
specializat Instruire specializat maternitate; Irosire de
07c
ca medic pentru OSS ca medic instruire curentă în creiere
generalist generalist OSS
Medic, Medic, Medic,
Aplicare
specializat specializat specializat Specializare - medic
05a totală a
ca medic de ca medic de ca medic de de urgenţă
abilităţilor
urgenţă urgenţă urgenţă
• Medic în instituţie
Medic, specia- Medic Medic, specia- privată pentru Aplicare
10 lizat în gastro- (6 ani de lizat în gastro- schimburi de noapte parţială a
enterologie universitate) enterologie • Internist într-o abilităţilor
instituţie privată
Medic, Medic, • Anesteziolog într-
Medic Aplicare
specializat în specializat în o clinică privată
01 (6 ani de totală a
anesteziologie anesteziologie • Medic la serviciile
universitate) abilităţilor
şi reanimare şi reanimare de urgenţă
Medic, Medic, Medic pe cont
Medic Aplicare
specializat specializat propriu: suplinitor şi
02 (6 ani de parţială a
ca medic ca medic munca în schimburi
universitate) abilităţilor
generalist generalist de noapte

Calificări în
Cod Republica
Moldova
Medic, la
Medic Medic
moment se La moment urmează Aplicare
specializat în specializat în
08a specializează specializarea în parţială a
anesteziologie anesteziologie
în chirurgie chirurgie toracală abilităţilor
şi reanimare şi reanimare
toracală
Medic, Medic, Medic în Aplicare
Medic (6 ani de
09 specializat în specializat în departamentul de parţială a
universitate)
radioterapie radioterapie urgenţe abilităţilor
Medic, Medic, • Medic privat

Aplicare
Medic (6 ani de specializat specializat (practică privată)
05b parţială a
universitate) ca medic ca medic • Medic într-un
abilităţilor
generalist generalist centru de reabilitare
• Urmează
instruirea pentru
specializare
Urmează
în medicina Aplicare
Medic (6 ani de specializarea
06 Medic ocupaţională. parţială a
universitate) în medicina
• Activează pe cont abilităţilor
ocupaţională
propriu ca medic în
departamentul de
urgenţe
Asistentă Asistentă
medicală medicală (3 OSS în azil pentru Irosire de
11 Diploma OSS
(3 ani colegiu ani colegiu de bătrâni creiere
de medicină) medicină)
Asistentă Asistentă OSS suplinitor în
medicală medicală (3 aziluri de bătrâni, Irosire de
04a Diploma OSS
(3 ani colegiu ani colegiu de contractant de creiere
de medicină) medicină) agenţie
medicală în medicală în
pediatrie, pediatrie,
Irosire de
04b specializată în Diploma OSS specializată în OSS
creiere
fizioterapie, fizioterapie,
masaj şi masaj şi
kinetoterapie kinetoterapie
Felcer (3 ani
colegiu de
Felcer (3 ani
medicină Irosire de
12 Diploma OSS colegiu de OSS în azil de bătrâni
+ studii creiere
medicină)
superioare
incomplete)

Calificări în
Cod Republica
Moldova
• Asistentă
suplinitoare la spital
şi pentru vizite
la domiciliu (fără
medicală Instruire ca medicală (3 Irosire de
07a contract) şi servicii
(3 ani colegiu OSS ani colegiu de creiere
de menaj
de medicină) medicină)
• Asistentă, parţial
(nu este recunoscută
diploma)
Moaşă (3 ani Moaşă (3 ani • Servicii de menaj
Irosire de
07b colegiu de Instruire OSS colegiu de • La moment
creiere
medicină) medicină) instruire OSS
Tabelul 4.6 relevă faptul că opt respondenţi nu activează conform nivelului de calificare
obţinut în Republica Moldova, dovadă a reală a irosirii de creiere. Din opt, doi dețineau
în Republica Moldova calificări de medic și medic de familie şi șase aveau diplome de
asistentă medicală ori moașă. Majoritatea specialiştilor medicali n-au putut obține
recunoașterea calificării sale. Totuşi, trei din aceşti specialişti medicali utilizează com-
petenţele (căpătate în Republica Moldova) de specialist medical sau asistentă medicală
în instituţiile private din Italia: (i) un gastroenterolog activează ca internist în practica
privată; (ii) un anesteziolog lucrează conform specializării în practica privată şi (iii) o asis-
tentă medicală muncește pe cont propriu într-o instituţie privată. Ultima nu a reuşit să
obţină un permis de şedere prin intermediul ocupaţiei sale profesionale, (dar l-a obţinut
lucrând ca menajeră), deci iarăși e semnalată o irosire de creiere. Analiza arată că para-
medicii sunt afectați mai des de irosirea de creiere decât medicii.
Dorinţa de a reveni în Republica Moldova
Doar câţiva respondenţi s-au arătat motivaţi de a reveni în Republica Moldova. O persoa-
nă a răspuns că se va întoarce, deoarece soţul ei nu a dorit să rămână în Italia. Doi res-
pondenţi mai simt legături strânse cu Republica Moldova şi intenționează încă să revină.
Sper …să mă întorc acasă. Sperăm, indiferent de faptul cum este, oricum este ţara noas-
tră. (Femeie, 32 ani, medic specializat în anesteziologie, activează ca anesteziolog într-o
clinică privată şi medic de urgenţă).
Majoritatea respondenţilor simt că prea puţine lucruri i-ar atrage în Republica Moldova,
referindu-se la perspectivele de studii pentru copii, situaţia financiară proastă, familia
care a plecat din Republica Moldova (vezi factorii de stabilire). Revenirea în Republica

Moldova în calitate de lucrător medical profesionist este percepută ca opţiune, doar
dacă salariul va creşte conform cheltuielilor pentru trai. Toţi respondenţii au menţionat
că ar reveni doar dacă ar putea să activeze conform calificărilor lor înalte, incluzând şi
specializările obținute în Italia, dar există incertitudinea recunoaşterii acestor calificări
în Republica Moldova. Mai sunt și temeri că noile abilităţi nu vor fi apreciate de colegii
moldoveni acasă:
Aş dori să împărtășesc cunoştinţele mele în ţară, dar nu ştiu cum vor fi primite de alţii,
de colegi, … aşa este, e dificil să faci pasul acesta! În primul rând, ei nu te cunosc şi, în al
doilea rând, mulţi ar putea să nu fie de acord cu experienţa ta. Dar cred că oamenii noştri
ar putea să preia experienţa mea în anesteziologie şi reanimare, deoarece în Moldova nu
se studiază terapia durerii. (Femeie, 32 ani, medic de urgenţă, la moment activează ca
suplinitor pentru practicieni generalişti).
Trei asistente medicale, care n-au activat niciodată în profesia lor, au menţionat că ar dori
să lucreze conform calificărilor obținute în Republica Moldova. Una dintre ele susține că
și-ar putea împărtăși experienţa semnificativă de OSS în Republica Moldova în activităţi
de instruire, dar ele nu sunt interesate să se angajeze ca OSS în Republica Moldova și se
întreabă dacă ar putea reveni la profesia lor de bază în Republica Moldova odată ce nu
au practicat meseria mai mult de cinci ani.
Majoritatea respondenţilor au dubii că vor fi fericiţi să lucreze în sistemul moldovenesc

de sănătate. Scepticismul lor este îndreptățit de observațiile din timpul vacanțelor şi de
amintirile despre activitatea în sistemul moldovenesc de sănătate:
Acum, când mă duc în vizită la părinţi, mă alarmez mult de calitatea serviciilor medicale
în ţară. Este foarte multă corupţie (…) când era vreo ocazie când cineva nimerea la spital
şi mă duceam în vizită, părinţii îmi spuneau să nu suflu nici-un cuvânt cu privire la faptul
că lucrez peste hotare! (Femeie, 37 ani, asistentă medicală generală, activează ca OSS).
Respondenții, în special medicii, consideră nesatisfăcător lucrul cu pacienţii în Republica

Moldova :
Acolo, acasă, lumea nu poate aprecia medicii buni …când venim acasă mereu ne punem
întrebarea ce se întâmplă! Oamenii noştri cred de parcă le eşti dator cu ceva! Medicul le
este dator şi gata! (Bărbat, 38 ani, medic specializat în anatomia patologică, activează
ca medic suplinitor).

O mare parte a respondenţilor ar dori să fie implicaţi în scheme de schimb cu Republica
Moldova pentru a-și utiliza noile abilităţi în practică. Totuşi ei și-au arătat îndoiala că
aceste competenţe s-ar potrivi sistemului moldovenesc de sănătate.
Ce folos dacă merg şi îi explic unui medic cum trebuie să lucreze şi ce să facă, dacă medi-
cul n-are posibilitate să realizeze o dializă pentru pacient. Este ca şi cum aş spune medi-
cului pe timp de război – aprinde lumina şi realizează operaţia în condiţii sterile! Acelaşi
lucru cu Moldova – le-aş cere lucruri care nu există! (Femeie, 32 ani, medic, urmează
specializarea în medicină ocupaţională).
O asistentă medicală a menţionat că ar dori să obţină experienţă în domeniul profesional:
Aş dori deoarece am degradat complet aici, în Italia. În 5 ani am degradat atât de mult
– sunt din nou la zero! Doar conform profesiei. (Femeie, 54 ani, asistentă medicală spe-
cializată în pediatrie,kinetoterapie şi fizioterapie; activează ca OSS).
Un grup de persoane a planificat deja să ia parte la un astfel de schimb:
Noi deja am planificat ca o parte din asociaţie („Renaşterea”), doar că la moment pla-
nurile sunt doar pe hârtie. (Bărbat, 39 ani, medic specializat ca medic de familie, medic
de familie).
Trei medici nu doresc să fie implicaţi în astfel de scheme: ei au o viaţă în Italia şi nu ştiu
dacă aceasta va fi perturbată din cauza absenţei lor din Italia.
Sugestii de politici
Cadrele medicale originare din Republica Moldova stabilite în Italia au oferit sugestii
pentru factorii de decizie din Republica Moldova cu privire la motivarea persoanelor
de a reveni în țară sau acordarea de asistenţă pentru ca oamenii să muncească în Italia
conform calificării . Aceste sugestii pot fi divizate în trei categorii. Inițial, îmbunătăţi-
rea salariilor lucrătorilor medicali. După care, tratament corect cu privire la politicile de
asigurare, astfel încât lucrătorii medicali să nu fie nevoiți să achite plățile de asigurare
medicală la revenirea temporară în ţară (de ex., pentru o lună de ședere se poate apela
la serviciile medicale private, și nu la serviciile publice). Și, în final, Guvernul Republicii
Moldova ar putea să ofere suport în simplificarea procedurilor de recunoaștere a diplo-
melor și calificărilor.
Dacă ar fi posibil de simplificat procedura de recunoaştere a diplomei … sunt fete albane-

ze care tot nu sunt cetăţeni UE, dar pot lucra ca asistente medicale; Nu înţeleg de ce cei

din Moldova nu pot … Sunt atâţia moldoveni aici şi aud chiar şi mulţi italieni regretă fap-
tul că nu putem lucra ca asistente … Ei spun că lucrăm bine, la nivel înalt, ştim cum să ne
comportăm şi ne facem munca bine – e păcat că nu putem lucra ca asistente! (Femeie,
37 ani, asistentă medicală generală, la moment activează ca OSS).
4.2 Componenta cantitativă a studiului în Italia

4.2.1 Rezumat
Din 104 respondenţi care au participat la studiul cantitativ din Italia, majoritatea (58%)
locuiesc în nordul ţării. Ei au sosit în Italia între 1997 şi 2013; cei ce au sosit în 2012 şi
2013 au aproximativ 35 de ani sau și mai puțini. Respondenţii au domiciliat în Italia între
10 luni şi 15 ani; majoritatea (83%) fiind femei. Circa o treime din respondenţi au vârsta
sub 35 de ani, mai mult de o treime au între 36 şi 45 de ani, iar o treime peste 46 de ani.
Respondenţii au studii de medici (41%), inclusiv medici specialişti; asistente medicale
(35%), moaşe (11%), felceri (5%), specialişti în sănătatea publică (2%) şi specialişti labo-
ranţi (6%). Pe lângă cetăţenia Republicii Moldova, aproape jumătate din respondenţi mai
deţin şi cetăţenia României, iar câţiva deţin cetăţenia Italiei.
Factorii de respingere: plecarea din Republica Moldova
Motivele cele mai deseori raportate pentru plecarea din Republica Moldova sunt ne-
mulţumirea privind salariul (85%) și condiţiile economice generale în Republica Moldova
(72%); condiţiile de trai şi infrastructura nesatisfăcătoare (55%). O pătrime - o treime
din respondenţi au mai menţionat următoarele motive pentru plecarea din Republica
Moldova: structura politică, condiţiile de muncă neadecvate (de ex., echipamentul me-
dical), nemulţumirea faţă de sistemul de sănătate din Republica Moldova, oportunităţi
limitate de dezvoltare profesională şi personală (de asemenea şi pentru familie) şi dorin-
ţa de a începe o viaţă nouă. Ultimul motiv este mai frecvent întâlnit în rândul responden-
ţilor cu vârsta sub 35 de ani. Reţelele sociale ale respondenţilor, în general, prezintă un
suport în procesul de migraţie. Familia şi prietenii sunt grupurile cu susținere maximă,
doar un număr mic de manageri/şefi şi pacienţi exprimându-și dezaprobarea. Familia şi
prietenii oferă un suport considerabil, cum ar fi: informaţiile cu privire la locul de muncă,
migraţia legală şi recunoaşterea diplomei, dar şi îngrijirea membrilor familiei neajutorați
(de ex., părinţii în etate, copiii).

Factorii de atragere: alegerea de a pleca în Italia
Majoritatea respondenţilor (80%) au ales Italia datorită reţelei sociale deja existente ale
familiei şi prietenilor în Italia. Circa jumătate îşi mai doresc să-şi îmbunătăţească situaţia
financiară prin plecarea în Italia (56%). Mai mulţi respondenţi (31%) au menţionat că se
aşteptau la oportunităţi de muncă în afara sectorului sănătăţii drept motiv de a pleca, în
comparaţie cu numărul respondenţilor care se aşteptau la un loc de muncă în sectorul
sănătăţi şi/sau la o posibilitate de a-și dezvolta cariera. Doar câţiva respondenţi au avut
o ofertă de muncă înainte de a migra (în afara sectorului sănătăţii). Pentru o minoritate
din respondenţi, au contat motivele personale şi cele de familie, cum ar fi existența unui
partener în/sau din Italia. Doar o singură persoană a avut parte de o bursă de studii în
Italia înainte de plecare. Respondenţii mai tineri au avut aşteptări mai înalte cu privire la
carieră, mai mulți dorind să activeze în sectorul sănătăţii, şi mai puţini propunându-și ca
scop să-şi îmbunătăţească situaţia financiară.
Pregătirile şi perioada iniţială în Italia
Înainte de plecare, majoritatea respondenţilor erau informaţi despre locurile de muncă

în afara sectorului sănătăţii, opţiuni de migraţie legală şi oferte de chirie. Pregătindu-se
pentru migraţie, majoritatea respondenţilor au accesat reţeaua migranţilor din Italia şi
circa jumătate din respondenţi au studiat sau au început să studieze italiana. Circa o
treime din respondenţi s-au informat despre societatea şi cultura din Italia, au căutat loc
de cazare, iar circa o cincime din respondenţi s-au pregătit prin căutarea informaţiilor
despre iniţierea procedurii de recunoaştere a diplomei sau de obţinere a cetăţeniei ro-
mâne. Grupul de vârstă de 36-45 ani a contactat mai des reţeaua migranţilor moldoveni
înainte de a migra decât celelalte grupe. Cei mai tineri au deţinut mai frecvent cetăţenia
română şi mai des au studiat italiana înainte de plecare; cei cu vârstă de peste 46 ani au
menționat că și-au depus dosarul pentru cetățenia română pentru a-și facilita migrația.
Majoritatea respondenţilor consideră că experiențele lor corespund totalmente sau

parțial aşteptărilor. Totuşi, respondenţii s-au divizat destul de egal între cei care au con-
siderat integrarea ușoară și reușită, care au găsit-o nici ușoară, nici dificilă şi cei care au
considerat-o dificilă. Cea mai frecventă provocare cu care s-au confruntat respondenţii
ţine de suma mare de bani pe care trebuia s-o trimită acasă din venitul lor ca remiten-
ţe pentru acoperirea cheltuielilor personale (de ex., datorii sau plăți pentru imobil) în
Republica Moldova. Alte provocări cu care s-au confruntat o treime din respondenţi au
ținut de imposibilitatea de a lucra conform calificărilor profesionale, de proceduri de
durată şi dificile pentru căpătarea permisului de muncă şi a celui de şedere, de perioade

lungi de şomaj sau de constrângerea de a da bani altor migranţi în scopul obţinerii unui
loc de muncă şi/sau permisului de şedere.
În ceea ce priveşte reţelele de suport şi cele sociale, atunci când se aflau în Italia, ma-
joritatea respondenţilor au comunicat ocazional cu conaţionalii moldoveni, iar circa o
treime comunică activ. O altă treime nu comunică deloc cu conaţionalii lor moldoveni și
cel mai frecvent respondenţii comunică activ cu italienii. Doar câţiva respondenţi sunt
membri ai asociaţiilor diasporei şi/sau au primit suport din partea acesteia pe parcursul
şederii iniţiale în Italia.
Obstacole în găsirea unui loc de muncă
Mai mult de jumătate din respondenţi au menţionat lipsa unei diplome italiene sau a
calificărilor profesionale drept un obstacol în găsirea unui loc de muncă; o treime din
respondenţi au menţionat drept un obstacol şi lipsa unei cetăţenii a UE. Odată cu tre-
cerea timpului, majoritatea respondenţilor au fost implicaţi în diverse ocupaţii în afara
sectorului sănătăţii şi o pătrime din respondenţi niciodată n-au activat în sectorul să-
nătăţii de la sosirea lor în Italia. Aproape jumătate din respondenţi au muncit fără un
permis de muncă la un anumit moment și majoritatea respondenţilor nu deţin o diplomă
care să fie valabilă în Italia. Doar circa o treime din respondenţi, mai cu seamă medici,
au menţionat că au urmat cu succes procedura de recunoaştere a diplomei. Motivele
invocate pentru nefinalizarea procesului dat sunt: decizia de a alege o altă cale profesio-
nală, descurajarea de dificultăţile ce ţin de recunoaşterea diplomei şi decizia de a dedica
resursele şi timpul membrilor de familie. Dificultăţile cu care s-au confruntat cei care au
mers pe calea recunoaşterii diplomei sunt: costurile mari, lipsa de informaţii clare şi ani
adiţionali de studii. Sursele informaţionale primare consultate de respondenţi cu privire
la procedura de recunoaştere a diplomei au fost autorităţile italiene şi/sau site-urile in-
formaţionale, iar circa o jumătate din respondenţi au mai utilizat şi reţeaua de migranţi,
iar o treime au căutat informaţii pe site-rile oficiale ale Republicii Moldova.
Locurile de muncă curente şi irosirea de creiere
Respondenţii au fost clasificați în patru grupuri în dependenţă de locul lor de muncă

curent: (i) mai puțin de jumătate din respondenţi, la moment, activează în sistemul ocro-
tirii sănătăţii (de ex., lucrători pe ambulanţă, chirurgi angajaţi pe cont propriu, asistente
medicale), (ii) doar puţin mai mult decât o treime activează în sectorul de îngrijiri (la do-
miciliu sau ca OSS), (iii) un sfert din ei muncesc în alte sectoare (servicii de catering și în
construcții), şi (iv) o mică parte din respondenţi sunt şomeri, în concediu de maternitate
sau îşi fac studiile. Printre cei care activează în sectorul sănătăţii, majoritatea lucrează

conform nivelului lor de calificare. Ceea ce înseamnă că aproape un sfert din numărul
total de respondenţi muncesc conform calificării lor, în sectorul medical. Acest fapt se
întâlnește mai frecvent în rândul medicilor (40%) în comparaţie cu asistentele medicale
(14%) şi alte cadre medicale.
Motive de a rămâne în Italia (factorii de stabilire)
Aproape toţi respondenţii se consideră integraţi în societatea italiană. Motivele menţi-

onate de majoritatea respondenţilor pentru a rămâne sunt servicii medicale mai bune
pentru membrii familiei, un venit satisfăcător şi stilul de viaţă italian. În plus, circa jumă-
tate din respondenţi menționează oportunităţile de dezvoltare mai bune pentru copii,
satisfacţie de la locul de muncă deţinut la moment şi prezenţa membrilor familiei în Italia.
Este interesant că mai puţin de jumătate din respondenţi sunt de părerea că vor putea
să găsească un loc de muncă mai bun în Italia decât cel pe care-l deţin la moment şi/sau
nu doresc să investească eforturi pentru a mai migra încă o dată. Circa două treimi din
respondenţi trimit remitenţe rudelor în Republica Moldova. Circa o treime raportează că
rudele lor depind de mijloacele pe care le trimit ei, un grup puțin mai mare a menţionat
că trimit bani acasă doar ocazional, deşi rudele nu depind de aceste transferuri. Motivele
pentru a nu trimite bani acasă, pe lângă faptul că nu mai este nevoie, sunt cele din ca-
uza altor cheltuieli sau că venitul nu este suficient. Sumele trimise variază semnificativ
între 30-1500 euro pe lună, suma medie raportată fiind 324 euro pe lună. Respondenţii
mai tineri menţionează mai des că familiile lor sunt independente din punct de vedere
financiar, pe când respondenţii peste 45 de ani menţionează mai des că familiile lor din
Republica Moldova depind de veniturile lor.
Planurile de reîntoarcere temporară sau permanentă
Circa un sfert din respondenţi au menţionat că ar fi interesaţi în schemele de schimb

profesional, iar un grup mai mare nu este încă decis în această privinţă, subliniind că ar
avea nevoie de mai multe informaţii şi/sau încă nu ştiu. Doar câţiva au arătat că nu sunt
interesaţi. Factorii care ar motiva peste jumătate din respondenţi, în ordinea frecvenţei,
sunt: remunerarea, un salariu ca cel italian, un obiectiv clar, o atitudine pozitivă din par-
tea colegilor moldoveni şi cazarea. Respondenţii care, la moment, activează în afara sec-
torului sănătăţi sau sunt şomeri au indicat perioade mai lungi de disponibilitate pentru
schemele de schimb profesional.
Intenţiile de revenire raportate de respondenţi pot fi divizate în trei grupe: (i) cei care nu
sunt deciși (mai mult de o treime), (ii) cei care nu doresc să revină (circa o treime) şi (iii)
cei care planifică să se întoarcă cândva în Republica Moldova (mai puțin de o treime). Din

cei care intenţionează să revină, doar puțin mai mult de jumătate intenţionează s-o facă
în următorii 1-5 ani. Grupul de vârstă peste 45 de ani a indicat numărul cel mai înalt de
intenții de a reveni în Republica Moldova.
Factorii citaţi de 43% din respondenți care ar fi majori în încurajarea respondenţilor de

a reveni vreodată sunt: stilul de viaţă și atmosfera din Republica Moldova; necesitatea
dictată de situația membrilor familiei, precum şi o satisfacţie profesională mai mare în
Republica Moldova. Schimbările în viaţa lor din Italia, de asemenea, ar putea duce la
revenirea a peste jumătate din respondenţi; acestea ar însemna lipsa unui loc de muncă
în afara sectorului sănătăţii sau sporirea cheltuielilor de zi cu zi. E necesar de menționat
faptul că lipsa unui loc de muncă în cadrul sectorului sănătăţii este considerat mai rar
drept motiv pentru revenirea acasă (31%). Cei mai frecvenţi factori care descurajează
respondenţii de a reveni în Republica Moldova se referă la instabilitatea economică,
corupţie şi salarii insuficiente. În plus, circa jumătate din respondenţi mai indică drept
factori descurajanţi şi instabilitatea politică din ţară, precum şi perspectiva de a începe o
viață nouă în Republica Moldova.
Sugestiile respondenţilor pentru schimbare
Sugestiile făcute de respondenţi pentru schimbările care i-ar încuraja să revină acasă pot
fi divizate în trei grupe: (i) factorii ce ţin de muncă (66%), inclusiv regulamente simple
pentru a deschide o practică privată în Republica Moldova, salarii proporţionale cheltu-
ielilor, echipament medical mai bun, vârstă de pensionare mai mare, pensii proporţio-
nale cheltuielilor lunare; (ii) factorii socio-politici (42%), printre care: stabilitatea politică
şi economică, uniunea politică cu România, circulația liberă în UE, mai puţină corupţie;
(iii) factorii personali şi sociali (18%), cum ar fi: partener sau copii care ar fi interesaţi
să locuiască în Republica Moldova, dorul de casă sau dorinţa de a reveni, pensionarea,
schimbări în „mentalitatea” socială. În afară de aceasta, între o pătrime şi jumătate din
respondenţi au menţionat următoarele schimbări drept cele care ar încuraja revenirea
lor acasă: sporirea nivelului de transparenţă în procesul decizional, atitudinea respectu-
oasă din partea pacienţilor, respect între colegi şi companii sociale în sănătate.
Profilul respondentului, distribuţia geografică şi mobilitatea
Sex: Majoritatea celor 104 respondenţi sunt femei (83%) (85 femei, 17 bărbaţi, 2 respon-
denţi n-au indicat genul).

Vârsta: până la 25 ani 5% (5 din 104); 25% (26) între 26-35 ani; 38% (40) între 36-45 ani;
23% (24) între 46-55 ani; 9% (9) - peste 55 ani.
Studii: 41% din respondenţi au fost instruiţi ca medici (43 din 104), 18 din ei au urmat
o specializare medicală şi/sau rezidenţiat în Republica Moldova. Alte grupuri-cheie sunt
asistentele medicale (35%, 36), moaşele (11%, 11), felcerii (5%, 5), specialiştii în sănătate
publică (2%,3) şi specialiştii laboranţi (6%,6).
Anul sosirii: Datele indică o creştere uşoară a numărului de migranţi, cu două valori ma-
xime - în 2002 (14%) şi în 2004 (9%). Respondenţii au domiciliat în Italia între 10 luni şi
15 ani, cu o medie de 12 ani.
Locul de muncă curent: Datele demonstrează patru grupe distincte:

1. Cei care activează în conformitate cu calificările profesionale (specialiști medi-
cali, cercetători postuniversitari, asistente medicale, moașe) -35% (36 din 103);
2. Cei care activează în calitate de lucrători medicali calificaţi, dar conform unui
nivel diferit de calificare (de ex., medici care lucrează ca asistente medicale şi
asistente medicale care lucrează ca asistente de îngrijire) - 30% (31);
3. Cei care lucrează în afara sectorului sănătăţii (servicii de catering, menaj sau
afacere proprie) -24% (25);,
4. Cei care urmează studii (studenţi) şi şomerii - 12% (13).
Naţionalitatea: Pe lângă cetăţenia moldovenească, 45% (47 din 104) din respondenţi
mai deţineau și cetăţenia română şi un grup minoritar (4%) deţin cetăţenia italiană. Au
fost înregistrate diferenţe conform grupelor de vârstă.
Tabelul 4.7. Cetățenia respondenților, conform grupurilor de vârstă (n=104)

Grupuri de vârstă (ani)
Cetăţenie
≤35 (%) 36 – 45 (%) ≥46 (%)
Republica Moldova 97 98 100
România 71 33 36
Italia 3 5 3
Distribuţia geografică. Distribuţia cadrelor medicale originare din Republica Moldova

conform regiunilor de reşedinţă curentă în Italia este neuniformă. Majoritatea respon-
denţilor (53%, 55 din 104) locuiesc în Italia de Nord, o destinaţie bine cunoscută pentru
migranţii moldoveni (de ex., Emilia-Romagna, Veneto şi Piemonte). Al doilea, cel mai
mare grup de respondenţi, la moment domiciliază în centrul Italiei (19%, 20) divizat în

grupuri mari de respondenţi în Lazio şi Toscana. Cel mai mic grup de chestionați trăiesc în
sudul Italiei. Recrutarea pentru acest CAA s-a produs , în mare măsură, datorită contac-
telor personale ale echipei sub-contractate în Italia. Echipa a vizitat centrele cu populaţie
numeroasă de moldoveni, cum ar fi: Roma, Torino, Padua şi Parma.
Mobilitatea. S-a înregistrat o creştere lentă, dar stabilă a fluxului migraţional începând
cu 1996, cu o maximă în 2000 şi 2002. Italia continuă să fie o destinaţie populară pentru
grupul de vârstă <35 ani (vezi figura 4.1 şi 4.2). Toți respondenții sosiți în Italia în 2012 şi
în 2013 au făcut parte din acest grup.
Figura 4.1. Anul migraţiei spre ţara Figura 4.2.Anul migraţiei spre ţara curentă
curentă de reşedinţă: Italia (n=103) de reşedinţă: Italia, per grupuri de vârstă
Sosirea respondenţilor în Italia
Sosirea
respondenţilor
în Italia
În mod consistent cu datele de mai sus, durata şederii respondenţilor în Italia este între
0 şi 13 ani,şi cei mai în vârstă respondenţi sunt cei care ai locuit cel mai mult în Italia.
Factorii de respingere în studiul cantitativ pentru cadrele medicale ţin atât de sistemul
sănătăţii, cât şi de cei din afara acestuia. Factorii endogeni sistemului de ocrotire a sănă-
tăţii sunt problemele legate de nivelul redus al remunerării, planificarea inadecvată a re-
surselor umane, infrastructura proastă şi condiţiile suboptime de muncă, pe când factorii
exogeni de retragere ţin, mai cu seamă, de factorii politici şi cei socio-economici din ţară.
Cele trei motive care au fost menţionate cel mai des pentru plecarea din Republica
Moldova sunt: (i) nemulţumirea privind salariul primit (85%, 81 din 95), condiţiile eco-
nomice generale din Republica Moldova (72%, 68), (ii) condiţiile de trai şi infrastructura
nesatisfăcătoare (55%, 52), şi (iii) structura politică (37%, 35). Respondenţii au mai arătat
condiţii insuficiente de muncă (de ex., asigurarea cu echipament medical) (35%, 33) şi ne-
mulţumirea faţă de sistemul medical din Republica Moldova (26%, 25), şi oportunităţile
de dezvoltare profesională (25%, 24). Pentru o parte din respondenţi, factori importanţi

de respingere mai sunt şi dorinţa de a începe o viaţă nouă (36%, 34) şi oportunităţile
limitate de dezvoltare personală (26%, 25). Respondenţii au mai indicat şi oportunităţile
limitate de studii şi oportunităţile limitate de recunoaştere a diplomei (în afara țării) pen-
tru studiile urmate în Republica Moldova atât pentru ei (15%, 14), cât şi pentru membrii
familiilor lor (27%, 26). Unii au mai amintit şi legalizarea din 2012 pentru migranţii ilegali
(i.e., sanatoria) drept un factor care a determinat migraţia.
Analiza conform grupelor de vârstă ne arată că, pentru grupul de vârstă sub 35 ani, do-
rinţa de a începe o viaţă nouă este foarte importantă (68%), împreună cu nemulţumirea
faţă de situaţia economică generală în Republica Moldova. Grupul de vârstă de 36-45 ani
relevă un număr mai mare de factori pentru nemulţumirea faţă de situaţia din Moldova
decât colegii lor mai tineri şi mai în vârstă (nemulţumirea faţă de salariu, nemulţumirea
faţă de condiţiile de muncă, condiţii de trai neatractive, oportunităţi limitate de dezvol-
tare pentru copii, servicii medicale insuficiente pentru membrii familiei, nemulţumirea
faţă de sistemul politic din Republica Moldova şi nemulţumirea faţă de sistemul de sănă-
tate din Republica Moldova (Tabelul 4.8)
Tabelul 4.8. Principalii factori de respingere pentru respondenţi, conform grupurilor

de vârstă (n=95)
≤35 36-45 ≥46
Motivaţia pentru a migra
(%) (%) (%)
Dorinţa de a începe o viaţă nouă 68 32 16
Dorinţa de a contribui la cauze umanitare 8 3 6
Lipsa posibilităţilor de dezvoltare personală 48 29 6
Lipsa posibilităţilor de dezvoltare profesională 28 32 16
Insatisfacţia de salariu 60 95 94
Insatisfacţia de condiţiile de lucru (dotare tehnică) 28 47 25
Condiţii nesatisfăcătoare de trai (infrastructură) 56 63 44
Posibilităţi limitate de studii în Republica Moldova
24 18 3
(recunoaşterea limitată a diplomelor MD în UE)
Posibilităţi limitate de dezvoltare pentru copiii mei
16 37 25
(calitatea studiilor, infrastructura)
Calitatea scăzută a serviciilor medicale pentru membrii
12 24 3
familiei mele
Insatisfacţia de starea economică generală din Moldova 68 79 66
Insatisfacţia de sistemul politic din Republica Moldova 36 55 16
Insatisfacţia de funcţionarea sistemului naţional de
16 37 25
ocrotire a sănătăţii din Moldova

Rolul reţelei sociale în luarea deciziei cu privire la migraţie
În studiul cantitativ, toate grupele de reţele (familie, prieteni, clienţi/pacienţi şi colegi),

în general, au încurajat decizia de a migra. Familia şi prietenii sunt cei care susţin cel mai
mult migraţia (58% în medie, 59 din 92), iar grupurile care nu susţin migraţia sunt cele
ale managerilor/şefilor şi pacienţilor (14% în medie, 14). Respondenţii peste 46 de ani au
fost mai deseori descurajaţi de a migra de către membrii familiei (12%, 11) şi manageri
(18%, 17) în comparaţie cu respondenţii mai tineri 0% şi 10% (9) respectiv. Respondenții
cu vârsta sub 46 de ani au fost încurajați mai des să emigreze de prieteni și familie. Cel
mai tânăr grup de respondenţi de două ori mai mult au fost încurajaţi de colegii de stu-
diu în comparaţie cu celelalte 2 grupe (29%, 28 față de. 17% în medie pentru celelalte 2
grupe) (vezi tabelul 4.9).
Mulţi respondenţi au răspuns „Nu ştiu” la întrebarea cine i-a încurajat sau descurajat să
migreze, în special în ceea ce priveşte opinia pacienţilor şi colegilor. O explicaţie posibilă
pentru opţiunea dată de răspuns ar fi faptul că respondenţii nu şi-au informat pacienţii
şi/sau colegii lor despre decizia de a migra şi, astfel, n-au primit remarci încurajatoare
sau descurajatoare.
Tabelul 4.9. Răspunsul cu privire la reţeaua socială după grupele de vârstă (n=92)
M-au încurajat să Atitudine M-au descurajat
Grupul reţelei sociale Nu ştiu
migrez neutră să migrez
<35 (%)
Familia/rudele 58 23 0 0
Prietenii/cunoştinţele 61 13 0 3
Pacienţii 13 16 3 29
Colegii 19 26 3 19
Managerul/şeful 6 13 10 32
Colegii de studii 29 13 0 29
36 - 45 (%)
Colegii 23 45 8 10
>46 (%)

M-au încurajat să Atitudine M-au descurajat
migrez neutră să migrez
Colegii 21 24 15 15
Familia şi prietenii, care deseori deja locuiesc în Italia, oferă multe informaţii utile cu
privire la locul de muncă (46%, 39 din 85), migraţia legală (44%, 37) şi oportunităţile de
recunoaştere a diplomei (25%, 21). În plus, membrii familiei mai oferă şi suport conside-
rabil în îngrijirea membrilor de familie neajutorați (51%, 43) în Republica Moldova (de
ex., părinţii în etate, copiii) (Tabelul 4.10). Grupurile contactelor profesionale (colegii, pa-
cienţii şi managerii/şefii) au informat respondenţii despre soluţiile alternative migraţiei
(9%, 8) şi au păstrat locul de muncă pentru respondenţi pe parcursul migrării lor (12%,
10).
Tabelul 4.10. Suportul reţelei sociale pentru decizia de a migra, după grupuri de vârstă
(n=85)
Reacţia per grup social Familia Prietenii Familia Prietenii Familia Prietenii
≤35 (%) 36-45 (%) ≥46 (%)

Au propus soluţii alternative
21 21 3 12 7 14
migraţiei
S-au pronunţat contra migraţiei,
11 5 21 18 17 10
dar mi-au respectat decizia
S-au opus deciziei mele şi asta a
5 0 6 0 10 0
provocat un conflict
M-au informat despre procedurile
26 74 24 27 10 48
legale de migrare spre UE
M-au informat despre posibilităţi
53 47 36 42 10 55
de muncă/ cazare în UE
M-au informat despre procedura
5 32 21 21 3 26
de recunoaşterea diplomei în UE
M-au informat despre burse/
5 26 12 18 3 24
posibilităţi de studii în UE
Mi-au păstrat locul de muncă din
5 5 0 0 0 0
Rep.Moldova pe durata migraţiei
M-au ajutat la îngrijirea
persoanelor neajutorate (copii, 42 11 58 12 62 17
vârstnici, persoane cu dezabilităţi)

Studiul cantitativ indică frecvenţa diverşilor factori de atragere şi rolul jucat de aceştia în
decizia de a migra:
•• Reţeaua socială de familie şi prieteni existentă în Italia -, 80% (74 din 93).
•• Aşteptările de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară - 56% (52).
•• Aşteptările pentru o carieră mai bună - 20% (19).
•• Aşteptările unor oportunităţi de muncă în sectorul sănătăţii (14%,13) şi în alte
sectoare (31%,29); totuşi, doar 4% (4) din respondenţi au deţinut o ofertă de
muncă înainte de a migra şi niciun respondent n-a avut o ofertă concretă de
muncă în sectorul sănătăţii înainte de plecare; 2 respondenţi au menţionat în
comentariile din chestionar că au plecat „cu ochii închişi, cum le-o fi norocul”;
niciun respondent n-a fost recrutat de vreo agenţie de recrutare.
•• Motive personale şi de familie - 17% (16) din respondenţi au migrat, deoarece
partenerul lor se afla în Italia sau dorea să migreze în Italia, iar 6% (6) aveau un
partener din Italia.
•• Oportunităţile de studii: doar1% (1) din respondenți au primit o bursă de studii
în Italia înainte de plecare.
Nu sunt multe schimbări remarcabile între diverse grupuri de vârstă (Tabelul 4.11), to-
tuşi, cu cât sunt mai tineri respondenţii, cu atât mai des ei menţionează despre reţeaua
socială şi aşteptările de a avea oportunităţi de carieră mai bune, drept motive pentru a
alege Italia; îmbunătăţirea situaţiei financiare a fost mai importantă pentru grupul de
vârstă 36-45 de ani, în raport cu celelalte două grupe de vârstă.
Tabelul 4.11. Factorii de atragere, conform grupurilor de vârstă (n=93)

<35 36-45 >46
(%) (%) (%)
Aveam prieteni/rude care trăiau în Italia 92 78 69
Partenerul meu dorea să migreze / se află în Italia 13 27 13
Partenerul meu este italian 13 5 3
Mă aşteptam să-mi îmbunătăţesc starea materială 38 73 53
Am primit o bursă de studii în Italia 4 3 0
Mă aşteptam să fac o carieră mai bună în Italia 29 16 19
Am aflat că sunt multe oferte de muncă pentru moldoveni în domeniul
21 11 13
sănătăţii
Am aflat că sunt multe oferte de muncă pentru moldoveni în alte domenii
29 30 34
(de ex. menaj, îngrijire la domiciliu)

<35 36-45 >46
(%) (%) (%)
Am primit o ofertă de muncă în domeniul sănătăţii înainte de plecare în
0 0 0
Italia
Am primit o ofertă de muncă în Italia în alt domeniu, decât cel al sănătăţii
4 5 3
înainte de migraţie
Am fost selectat de o agenţie de recrutare 0 0 0
Mă aşteptam ca copiii mei să aibă acces la posibilităţi de dezvoltare
13 19 19
superioare celor din Republica Moldova
Pregătirile pentru emigrare
În studiul cantitativ, întrebarea dacă CM a fost informat suficient despre anumite subiec-
te înainte de a migra spre Italia au fost următoarele răspunsuri:
•• oferte de muncă în afara sectorului sănătăţii 84% (78 din 93)
•• oferte de muncă în cadrul sectorului sănătăţii 30% (28)
•• procedura legală de migraţie 69%, (64)
•• oferte de cazare în Italia 69%(64)
•• recunoaşterea diplomei 38% (35)
•• oportunităţi de studii în Italia 24%(22)
•• informaţii cu privire la organizaţiile diasporei 25% (23)
Majoritatea respondenţilor studiului cantitativ au accesat reţeaua lor de migranţi în

Italia (61%, 53 din 87) şi 52% (45) din respondenţi au studiat sau au început să studieze
italiana. 36% (31) s-au informat despre societatea şi cultura italiană, 31% (27) au căutat
cazare şi un procent mic - 5% (4) din respondenţi au contactat biserici sau organizaţii
religioase înainte de sosirea în ţara de destinaţie; 24% (21) din respondenţi au cercetat
procedura de recunoaşte a diplomei şi 18% (16) au întreprins acţiuni pro-active pentru
recunoaşterea diplomei înainte de plecare. În plus,22% (19) din respondenţi au conside-
rat cetăţenia română drept un element important de pregătire şi 6 respondenţi deţineau
cetăţenia română în momentul plecării.
Sunt anumite diferenţe după grupul de vârstă în ceea ce priveşte pregătirile de migraţie
(Tabelul 4.12). Cei din grupul de vârstă 36-45 ani au contactat mai des reţeaua de mol-
doveni din Italia înainte de a migra decât celelalte grupe. Cei mai tineri au studiat mai
des italiana înainte de plecare, pe când cei mai în vârstă și-au depus mai activ dosarele
pentru a dobândi cetăţenia română.

Tabelul 4.12. Pregătirile pentru migraţie după grup de vârstă(n=87)
≤35 36-45 ≥46
Pregătirile
(%) (%) (%)
Am învăţat italiana 79 48 55
M-am informat despre stilul de viaţă italian (cultura, clima) 58 28 10
Am urmat cursuri suplimentare de calificare profesională 13 3 41
Am contactat alţi moldoveni din Italia pentru sfaturi şi
42 76 10
informaţii
Am contactat organizaţii religioase şi biserici pentru sfaturi şi
4 3 24
informaţii
Am încercat să găsesc / am găsit o gazdă 29 34 28
Am încercat să găsesc / am găsit o ofertă de muncă (agenţii,
29 31 7
forum)
M-am informat despre posibilităţile de a obţine un statut de
8 28 38
migrant legal
Deţineam cetăţenie română şi ştiam că pot migra legal în
46 24 10
Italia
Am înaintat actele pentru cetăţenie română pentru a uşura
13 7 24
procedura de migraţie
M-am informat despre posibilităţi de recunoaştere a
29 31 28
diplomei
Am început procesul de echivalare a diplomei (am ridicat/
21 21 3
legalizat actele necesare în Republica Moldova)
Perioada de adaptare în Italia
Studiul cantitativ a relevat că, la sosirea în Italia, cunoştinţele despre piaţa de muncă în
Italia, preţurile şi procedura de recunoaştere a diplomei, printre multe altele, nu sunt
mereu în corespundere cu realitatea (Tabelul 4.13). Majoritatea respondenților - 66%
(55 din 84) au constatat că aşteptările lor doar parţial corespundeau cu experienţa trăită,
pe când experienţele altor 19% (16) erau totalmente în corespundere cu aşteptările lor,
iar un grup de 15% (13) a menţionat că aşteptările lor erau parţial sau completamente
diferite de experienţa lor ulterioară de migrare în Italia.
În pofida volumului mare de informaţii primite din partea reţelei sociale, sursele oficiale
şi aşteptările realiste, doar 30% (25 din 83) din respondenţi au menţionat că integrarea
lor socială în Italia a fost „moderat de uşoară” sau „foarte uşoară”. Cel mai mare grup
de respondenţi, 40% (33) a apreciat procesul de adaptare ca unul neutru (nici dificil şi
nici uşor). Cel de-al doilea grup mare (36%, 35) de respondenţi a calificat adaptarea ca
„moderat de dificilă” şi „foarte dificilă”. Nu sunt diferenţe semnificative între grupele de
vârstă şi nivelurile de studii.

Enumerând dificultăţile cu care s-au confruntat în primii 3 ani de şedere în Italia, respon-
denţii au selectat următoarele:
•• 83% (72 din 87) trebuiau să trimită o mare parte din venitul lor ca remitenţe
(46%, 40) sau au acoperit cheltuieli personale (37%, 32) (de ex., datorii sau imo-
bil) în Republica Moldova
•• 40% (35) din respondenţi nu puteau munci conform calificărilor lor profesionale
•• 39% (34) din respondenţi s-au confruntat cu o procedură dificilă şi de durată de
obţinere a permisului de muncă şi a celui de şedere
•• o altă dificultate deseori întâlnită au fost perioadele lungi de şomaj (37%, 32)
•• achitarea unor sume altor migranţi pentru o ofertă de muncă şi/sau permis de
şedere (30%, 26)
•• 28% (24) de respondenţi s-au simţit copleşiţi de costurile migraţiei membrilor
de familie în Italia
•• alţii 26% (23) au menţionat călătoria dificilă spre Italia ca migrant ilegal
•• 26% (23) nu erau mulțumiți de condiţiile de muncă în Italia
•• 17% (15) din respondenţi au întâmpinat dificultăţi pentru a găsi o slujbă clinică
ca cetăţean străin
•• 11% (10) au raportat abuz din partea angajatorului
•• 9% (8) au avut parte de dificultăţi la studierea limbii italiene
Tabelul 4.13. Principalele obstacole înfruntate de respondenţii în primii ani de şedere

în Italia (n=87)
≤35 36-45 ≥46
Principalele obstacole în cazul migrării în ţara de destinaţie
% % %
Obstacole legale
am obţinut greu statutul legal şi/sau de reşedinţă şi/sau permisul de
0 8 16
muncă
călătoria mea spre Italia a fost anevoioasă, deoarece am migrat ilegal 10 31 32
Obstacole vizând ocuparea
nu am găsit o ofertă de muncă atât de repede pe cât mi-am propus
50 28 39
iniţial
nu am reuşit să activez conform pregătirii profesionale 35 44 39
eram nemulţumit de condiţiile de muncă (de ex., salariul mic,
15 31 29
izolarea)
am oferte limitate de angajare în calitate de clinician deoarece sunt
5 14 29
străin
am fost nevoit să plătesc altor migranţi pentru o ofertă de muncă 5 14 29
am fost abuzat verbal şi/sau fizic de angajator 5 8 19
Obstacole sociale

≤35 36-45 ≥46
Principalele obstacole în cazul migrării în ţara de destinaţie
% % %
am investit multe resurse pentru a-mi aduce membrii familiei în Italia
10 39 26
(de ex., părinţii, copiii)
eram nevoit să expediez o mare parte din venit în Republica Moldova
40 33 65
pentru a-mi susţine familia
Obstacole de ordin personal
Eram nevoit să expediez o mare parte din venit în Republica Moldova
25 31 52
pentru cheltuieli personale (de ex., imobil)
mi-a fost greu să învăţ limba de stat 0 8 16
am intrat în datorii în Italia 25 19 32
Modele de comunicare şi suport din partea diasporei
Peste o treime din respondenţi (41%, 34) au utilizat doar reţeaua migranţilor (prieteni,
familia în Italia) pentru a găsi informaţii şi 15% (12) au apelat la asociaţiile diasporei pen-
tru suport (la întrebarea dată au răspuns 82 de respondenţi). Printre cei care au primit
suport din partea asociaţiilor diasporei, de cele mai multe ori s-a menţionat suportul
moral. Patru respondenţi au găsit o ofertă de muncă prin contactele diasporei, iar alţi
patru s-au întâlnit cu potenţialii angajatori prin intermediul asociaţiilor diasporei. Ajutor
în studierea limbii italiene şi împrumutul temporar de bani au fost formele de suport pri-
mite de un respondent. Alţi respondenţi au menţionat că în trecut, când aveau nevoie de
astfel de servicii, nu existau asociaţiile diasporei, iar un respondent s-a plâns de prezența
slabă a asociaţiilor diasporei în reţeaua socială.
Mulţi respondenţi au comunicat cu conaţionalii lor moldoveni: 62% (53 din 86) au co-
municat ocazional, 36% (31) au comunicat activ cu moldovenii, şi 9% (8) de respondenţi
sunt membri ai asociaţiilor diasporei. În acelaşi timp, 43% (37) din respondenţi au comu-
nicat ocazional şi 55% (47) au comunicat activ cu italienii. 36% (31) din respondenţi nu
comunică cu conaţionalii moldoveni şi 6% (5) nu comunică cu localnicii.
Studiile, ocuparea şi irosirea de creiere
Mulţi respondenţi (41%, 43 din 104) deţineau o diplomă în medicină (6 ani de studii)
din care 28% (12) au indicat că au urmat un ciclu deplin de instruire de şase ani + spe-
cializarea medicală, iar 14% (6) au arătat că au finalizat rezidenţiatul şi 1 respondent a
finalizat doctoratul. 37% (38) deţin diplomă de licenţă în medicină. În rândul responden-
ţilor sunt 11 moaşe, 36 asistente medicale, 7 felceri, 5 specialişti laboranţi şi 2 specialişti
în sănătatea publică. Unii respondenţi sunt clasificaţi în mai multe categorii, deoarece
deţin diverse diplome. De exemplu, o moaşă deţine şi diplomă de laborant şi diplomă de

specialist în sănătate publică. În scopul analizei date, aceşti respondenţi au fost număraţi
doar ca moaşe.
Experienţa de muncă a CM din Republica Moldova de la sosirea lor în Italia ne relevă că,
odată cu trecerea timpului, 69% (60 din 87) din respondenţi s-au implicat într-o vastă
varietate de slujbe în sectorul de îngrijiri şi servicii (de ex., menaj, îngrijirea celor în etate,
servicii de catering,) şi agricultură (3%, 3). Circa jumătate (48%, 42) din respondenţi au
muncit la o anumită etapă fără a deţine un permis de muncă, iar 20% au menţionat că au
activat exclusiv în baza unor contracte temporare (17). O pătrime (23%, 20) au indicat că
au muncit în sectorul sănătăţii sub nivelul de calificare pe care-l deţineau. Din cei care au
muncit în sectorul sănătăţii, 21% (18) activează sau au activat în sectorul medical privat,
iar 17% (15) în sectorul medical public.
La întrebarea cu privire la dificultăţile întâmpinate în ceea ce priveşte găsirea unui loc de

muncă în sectorul sănătăţii în Italia, 58% de respondenţi (35 din 60) au menţionat des-
pre lipsa unei diplome italiene sau calificărilor profesionale drept un obstacol în cariera
lor de CM, alţii 33% (20) au spus despre lipsa cetăţeniei UE, iar vârsta (20%, 12) a fost
cel de-al treilea obstacol deseori indicat. Şapte (12%) respondenţi au menţionat despre
lipsa de experienţă de lucru cu echipamentul medical mai modern, şi nici-un respondent
n-a amintit genul drept un obstacol în cariera de CM. Nouă (15%) respondenţi nu s-au
confruntat cu niciunul din obstacolele enumerate mai sus.
Analiza după grupul de vârstă relevă că lipsa de experienţă şi calificări profesionale este
deseori menţionată ca obstacol pentru a găsi un loc de muncă în sistemul sănătăţii pen-
tru grupul de vârstă 36-45 ani şi pentru respondenţii sub 35 de ani (Tabelul 4.14).
Tabelul 4.14. Principalele obstacole cu care s-au confruntat respondenţii în căutarea

unui loc de muncă în Italia, după grupurile de vârstă (n=60)
≤35 36-45 ≥46
Obstacolele întâmpinate în căutarea unui loc de muncă
% % %
dificultăţi de a găsi un loc de muncă din cauza vârstei 8 0 43
dificultăţi de a găsi un loc de muncă din cauza sexului (faptul că
0 0 0
sunt bărbat sau femeie)
dificultăţi de a găsi un loc de muncă din cauza lipsei cetăţeniei UE 32 50 52
lipsa de experienţă în profesie 12 50 0
dificultăţi de a găsi un loc de muncă din cauza lipsei calificărilor
68 100 43
necesare pentru serviciu în domeniul sănătăţii din Italia
nu s-a confruntat cu niciun obstacol 16 0 5

Recunoaşterea diplomei: surse de informaţie, proces şi obstacole
Majoritatea respondenţilor 70% (53 din 76) nu dispun de o diplomă care să fie valabilă în
Italia. Doar 30% din respondenţi (23: 18 medici şi 5 alţi lucrători medicali) au menţionat
că au urmat şi au susţinut cu succes procedura de recunoaştere a diplomei. Atunci când
au fost rugaţi să ofere explicaţii adiţionale de ce nu și-au echivalat diploma, 40% (22 din
55) din respondenți au explicat că au decis să urmeze o altă cale profesională, 24% (13)
din respondenţi s-au simţit descurajaţi de dificultăţile legate de recunoaşterea diplomei,
şi 22% (12) au hotărât să-şi dedice resursele şi timpul membrilor familiei.
Grupul celor cu vârsta de 36-45 ani a înregistrat cel mai mare procent de respondenţi
care au reuşit să-şi recunoască diploma. Printre respondenţii sub 35 de ani, 40% au men-
ţionat că au decis să urmeze o altă carieră într-o altă profesie, ceea ce este destul de mult
în comparaţie cu respondenţii mai în vârstă.
Tabelul 4.15. Acţiunile respondenţilor cu privire la recunoaşterea diplomei (n=87)

≤35 36-45 ≤46
Eforturile cu privire la recunoaşterea diplomei
% % %
Da, am o diplomă/certificat care-mi permit să activez în sectorul
20 41 32
sănătăţii din Italia
Am încercat să-mi echivalez diploma, dar greutăţile cu care m-am
10 24 13
ciocnit m-au descurajat
Nu, am decis să aleg o altă cale de dezvoltare profesională în Italia 40 15 29
Nu, n-am putut suporta costurile procedurii de recunoaştere a diplomei
10 6 6
în Italia
Nu, am decis că echivalarea diplomei de specialist cere prea multe
resurse financiare şi energie, pe care prefer să le investesc în familia 20 15 19
mea
Medicii şi un grup din „alte cadre medicale” (asistente medicale, moaşe, felceri şi labo-
ranţi) au fost întrebaţi despre dificultăţile cu care s-au confruntat în procesul de recu-
noaştere a diplomei. Răspunsurile la această întrebare sunt reflectate în tabelul 4.16.
Medicii au menţionat mai des survenirea de dificultăţi decât alţi lucrători medicali, cu
excepţia plăţilor ilegale achitate autorităţilor moldoveneşti şi italiene.

Tabelul 4.16.Dificultăţi întâmpinate pe parcursul procesului de recunoaştere a diplo-
mei, conform studiilor deţinute*
Medici Alte CM
Dificultăţi întâmpinate pe parcursul procesului de recunoaştere a diplomei
% %
Costuri înalte legate de ridicarea și traducerea diplomei în Republica
63 54
Moldova
Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din Republica
5 26
Moldova în procesul de echivalare a diplomei
Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din Italia în procesul
0 13
de echivalare a diplomei
Necesitatea de a susține examen(e) pentru recunoașterea diplomei de
70 21
asistent(ă) medical(ă), moașă, felcer
Lipsa de informații sau procedură clară pentru echivalarea diplomei 70 36
Altele, vă rugăm specificaţi 13* 59
* Medic: Ș n=30, alte cadre medicale (asistente, moaşe, felceri, laboranţi): n=39.
** Medicii-respondenţi au citat: 1) „neconcordanțe între certificatul curriculumului pe
care l-au primit de la USMF şi cursurile pe care le-au urmat pe parcursul anilor de stu-
denţie”; 2) „proceduri anevoioase ” şi prea multă documentaţie; 3) primirea diplomei
fără paşi adiţionali.
Aproape jumătate (18) din medici au menţionat că diploma lor a fost recunoscută în Italia,
pe când 10 medici – respondenţi (din 43) n-au răspuns la întrebarea dată. Procedurile
la care au fost supuşi respondenţii care au trecut prin acest proces au inclus: susţinerea
unor examene adiţionale 28% (12), inclusiv susţinerea examenului de medic (16%, 7);
14% (6) respondenţi s-au înscris la cursuri suplimentare timp de 1-2 ani, şi doar 7% (3) au
confirmat că diplomele lor au fost recunoscute fără probleme în Italia.
În rândul celor 36 de asistente medicale, 9 moaşe, 5 felceri, 5 laboranţi și 2 specialiști în

sănătate publică, care au participat la acest studiu, nivelul de succes pentru recunoaşte-
rea diplomei a fost unul foarte limitat. Doar 2 din 25 asistente medicale, 1 din 8 moaşe,
1 din 4 felceri şi 1 specialist în sănătate publică au arătat că au reuşit să-şi recunoască
diplomele.
Procesul de recunoaştere a diplomei pentru medici cuprinde câteva etape atât în

Republica Moldova, cât şi în Italia, care necesită călătorii costisitoare şi aranjamente de
cazare (de ex., spre Ambasada Italiei din Bucureşti, România înainte de 2008), proceduri
birocratice de durată şi prezenţa fizică a respondenţilor sau persoanelor împuternicite.
Figura4.3 oferă o trecere în revistă a acţiunilor care urmează să fie întreprinse.

Figura 4.3. Etapele de recunoaştere a diplomei pentru medici conform celor relatate
de respondenţi (n=47)
Obţinerea certificatului de
Validarea diplomei la Aplicarea apostilei pe
Extragerea diplomei din specialist medical de la
Ministerul Educaţiei documente la Ministerul
arhivele USMF (Moldova) Ministerul Sănătăţii
(Moldova) Justiţiei (Moldova)
(Moldova)
Prezentarea pachetului la Prezentarea

Admiterea în anul 5/6 la Susţinerea examenelor de universitatea italiană documentelor la
universitate (Italia) intrare (Italia) pentru recunoaşterea Ambasada Italiei în
diplomei (Italia) Moldova sau România
Susţinerea tuturor Contactarea autorităţilor

examenelor de diferenţă Susţinerea examenelor Susţinerea examenelor de publice locale de sănătate
îconform curriculumului finale specialist medical în căutarea ofertelor de
(Italia) muncă
Jumătate din numărul total de respondenţi (49 din 104) şi-au exprimat opinia cu privire
la subiectul dat (Tabelul 4.17). Majoritatea (32 din 49,65%) au indicat autorităţile italiene
şi/sau site-urile informaţionale drept surse principale de informaţie cu privire la recu-
noaşterea diplomei. Alte surse importante pentru o treime din respondenţi sunt reţelele
migranţilor 55% (27), resursele electronice pentru cadrele medicale din Italia (37%, 18)
şi informaţiile oficiale din Republica Moldova (35%, 17). Adiţional, câţiva respondenţi au
menţionat despre grupurile reţelei sociale, organizaţiile de caritate în Italia şi asociaţiile
diasporei moldoveneşti.
Tabelul 4.17. Surse de informare cu privire la procesul de recunoaştere a diplomei (n

=49)
Sursele (cele mai importante – cele mai puţin importante) Număr total % total
informaţii oficiale din partea autorităţilor italiene 32 65%
reţeaua socială 27 55%
site-uri /forumuri /alte resurse electronice pentru CM străine
18 37%
în Italia
informaţii oficiale din partea autorităţilor moldoveneşti 17 35%
informaţii oficiale de la instituţia unde intenționați să vă
13 27%
echivalaţi diploma
asociaţiile diasporei moldoveneşti 4 8%
Grupurile în cadrul reţelelor sociale (de ex., Odnoklassniki,
4 8%
Facebook)
agenţiile de recrutare 2 4%

Sursele (cele mai importante – cele mai puţin importante) Număr total % total
ONG în Italia 2 4%
Biserici şi ONG în Italia 1 2%
Locurile de muncă curente şi irosirea de creiere
Respondenţii pot fi divizaţi în patru grupe în baza locului curent de muncă:

1. Angajaţi ai sectorului de ocrotire a sănătăţii: 46% (39 din 103) din respondenţi
activează în sectorul sănătăţii (de ex., lucrători pe ambulanţă, chirurgi pe cont
propriu, asistente medicale).
2. Angajaţi ai sectorului de îngrijiri: 28% (27) din respondenţi sunt angajaţi în sec-
torul îngrijirilor (îngrijire la domiciliu şi OSS);
3. Angajaţi ai altor sectoare: 24% (25) din respondenţi, la moment, activează în
alte sectoare (industria construcţiilor şi serviciile de catering);
4. Șomeri sau îşi fac studiile: 12% (12) din respondenţi sunt, la moment, şomeri,
în concediu de maternitate şi/sau urmează un program de studiu.
Tabelul 4.18. Trecerea în revistă a locurilor curente de muncă, conform grupurilor de

vârstă (n=103)
Profesia curentă ≤5 36-45 ≥46
Angajați în sistemul medical Medic 1 8 7
Asistentă medicală 6 5 1
Nursă 3 5 0
Farmacist 0 0 3
Angajați în sectorul de îngrijiri OSS 0 2 3
Sectorul de îngrijiri 5 7 9
Menaj 1 0 0
Neangajați Șomeri 1 0 3
Concediu de maternitate 1 0 3
Student 4 0 0
Alte Catering 8 2 4
Industria frumuseţii 1 0 0
Sectorul comercial 2 2 1
Construcții/servicii 1 3 1
Analiza detaliată a datelor relevă că 16 cadre medicale angajate ca medici:

•• 10 activează ca specialist medical
•• 2 nu au indicat dacă au trecut prin procesul de recunoaştere a diplomei

•• 3 din medicii care au trecut cu succes prin procesul de recunoaştere a diplomei
nu activează ca medici; unul lucrează asistentă medicală, altul este şomer şi
altul activează ca farmacist.
Din 12 cadre medicale angajate ca asistente medicale:

•• 2 au absolvit în Republica Moldova ca medici;
•• 3 au absolvit în Republica Republica Moldova ca moaşe: 1 a reuşit în procesul de
recunoaştere a diplomei, 1 n-a răspuns la întrebare şi 2 n-au reuşit în procesul
de recunoaştere a diplomei;
•• 1 a absolvit în Republica Moldova ca felcer şi a reuşit să-şi recunoască diploma;
•• 5 au absolvit în Republica Moldova ca asistente medicale, din care 3 n-au reuşit
să-şi recunoască diploma şi 2 n-au răspuns la întrebarea cu privire la recunoaş-
terea diplomei.
Din cei patru care, la moment, îşi urmează studiile:

•• toţi au absolvit în Republica Moldova ca medici;
•• toţi au vârstă cuprinsă între 26 şi 35 de ani;
•• nimeni nu a răspuns la întrebarea cu privire la recunoaşterea diplomei.
Din cei trei care activează, la moment, ca farmaciști:

•• unul a absolvit ca medic în Republica Moldova şi a reuşit să-şi recunoască
diploma;
•• doi au absolvit ca specialişti în sănătatea publică în Republica Moldova şi 1 a
reușit să-și recunoască cu succes diploma, al doilea n-a răspuns la întrebarea cu
privire la recunoaşterea diplomei.
Din cei cinci lucrători medicali care activează ca OSS:

•• toate sunt asistente medicale care n-au reuşit să-şi recunoască diploma.
Din cei patru lucrători medicali neangajați:

•• 1 este medic sub25 ani, și n-a reuşit (încă) să-şi recunoască diploma
•• 1 este medic care a reuşit să-şi recunoască diploma
•• 1 este felcer, n-a reuşit să-şi recunoască diploma
•• 1 este asistentă medicală: n-a răspuns la întrebarea cu privire la recunoaşterea
diplomei
Din cei 36 de respondenţi care activează în sectorul sănătăţii, 27 lucrează conform nive-
lului lor de calificare, ceea ce reprezintă circa un sfert (27 din 104) din numărul total de
chestionați. Printre medici, majoritatea respondenţilor activează conform nivelului lor

de calificare (40%, 17 din 43, cu 16 angajaţi ca medici şi 1 care activează ca farmacist),
pe când 4 medici încă îşi mai fac studiile, după care ar putea să-şi recunoască diploma.
Printre celelalte CM, 15% (10 din 68) activează conform nivelului lor de studii, inclusiv un
număr care au făcut transferuri pe orizontală, cum ar fi de la moaşă la asistentă medicală
şi de la specialist în sănătate publică la farmacist. În special în rândul asistentelor, doar
14% (5 din 36) au indicat că au activat conform calificărilor, şi nicio moaşă nu a arătat
acest fapt.
Motive pentru a rămâne în Italia
Majoritatea respondenţilor (88%, 71 din 81) au răspuns „da” la întrebarea dacă sunt
integraţi în societatea italiană. Trei factori din cei mai citaţi de ce cadrele medicale din
Republica Moldova doresc să rămână în Italia sunt următorii: servicii medicale mai bune
pentru membrii familiei (75%, 63 din 84), un venit satisfăcător (65%, 55) şi modul de
viaţă italian (63%, 53). Aceştia sunt urmaţi de oportunităţi mai bune pentru dezvoltarea
copiilor (54%, 45), satisfacţia la locul curent de muncă (51%, 43) şi prezenţa membrilor
de familie în Italia (52%, 44). 45% (38) simt că vor putea să-şi găsească un loc de muncă
mai bun în Italia decât cel curent, 42% (35) nu doresc să investească eforturi în migraţie
încă o dată, şi 39% (29) trimit remitenţe în Republica Moldova în mod regulat. Dorinţa
copiilor (38%, 32) şi/sau partenerului (42%, 35) de a locui în Italia (cu 18% de parteneri
care vin din Italia) sunt alţi factori importanţi de stabilire pentru o parte din respondenţi.
Cel mai puţin citat factor este inaplicabilitatea diplomei italiene în Republica Moldova
(6%, 5).
Pentru a vedea diferenţele după grupurile de vârstă cu privire la factorii de stabilire pen-
tru CM în Italia, vezi tabelul 4.19. Spre deosebire de respondenţii cei mai tineri, cei de
peste 46 de ani par să aibă o percepție mai puţin pozitivă cu privire la viața lor în Italia.
Lor le place mai puțin locul lor de muncă (44%), mai rar sunt convinşi că vor găsi un loc
de muncă mai bun (36%) şi nu văd oportunităţi pentru dezvoltare profesională (56%).
Grupul mai în vârstă de respondenţi menționează mai des alţi factori de stabilire, cum ar
fi: servicii medicale mai bune, copiii care nu vorbesc rusa sau româna, povara financiară
(remitenţele şi proprietăţile în Republica Moldova) şi în final, ei simt că au investit mult
în migraţie şi nu mai vor să o facă din nou. Ultimul este un factor puternic de stabilire
pentru grupul de vârstă 36-45 ani.

Tabelul 4.19. Factorii de stabilire citați de respondenţi, conform grupurilor de vârstă
(n=84)
≤35% 36-45 ani ≥46 ani
da nu da Nu Da nu
Nu mai am rude care au rămas în Republica Moldova 4 78 14 61 12 64
Majoritatea membrilor familiei mele trăiesc în Italia 48 39 58 22 48 36
îmi place stilul de viață (peisajul, mâncarea, strategia de
61 26 72 11 52 32
comunicare între colegi) din Italia
Îmi place lucrul meu actual 52 35 58 19 40 44
Sunt convinsă că voi găsi o ofertă mai bună de muncă în
57 26 44 31 36 48
Italia decât cea actuală
Studiile care le-am primit în Italia nu sunt recunoscute/
4 70 6 58 8 60
cerute în Republica Moldova
Am un venit satisfăcător 65 26 67 8 64 16
Dispun de posibilități de avansare profesională 30 48 42 36 16 56
Partenerul meu (soțul, prietenul) este din Italia 22 61 25 47 4 64
Partenerul meu dorește să rămână cu traiul în Italia 39 48 39 25 8 60
Sunt convinsă că copiii mei au șanse mai mari de
52 39 58 14 48 28
progres profesional (studii, carieră) în Italia
Copiii mei nu doresc să se întoarcă în Republica
13 70 44 25 44 28
Moldova și/sau nu vorbesc româna/rusa
Serviciile medicale disponibile în Italia pentru familia
74 22 83 3 64 16
mea sunt superioare celor din Republica Moldova
Expediez regulat remitențe (bani, bunuri) rudelor din
39 35 31 47 52 16
Republica Moldova
Expediez regulat sume pentru a achita proprietățile din
39 43 17 50 56 16
Republica Moldova (imobile, credite)
Migrația în Italia m-a costat multe eforturi și nu vreau
22 57 53 22 44 24
să mai migrez încă o dată
Remitenţele
În studiul cantitativ, 29% (24 din 83) din intervievați simt că rudele depind de remitenţe,
însă 3 din aceşti 24 au mai menţionat următoarele: „Nu trimit remitenţe, deoarece veni-
tul meu este insuficient”. 39% (32 din 83) din respondenţi simt că rudele lor în Republica
Moldova nu depind de remitenţe, dar oricum vor să-i ajute ocazional, 4 din aceşti 32 au
mai indicat: „Nu trimit remitenţe, deoarece venitul meu nu este suficient”, iar 3 din aceş-
ti 4 respondenţi au scris informaţia despre suma de bani pe care o trimit rudelor lor (deşi
suma este mică, nu mai mare de 100 euro pe lună, chiar şi 20 euro pe lună).14% (12) tri-
mit remitenţe doar pentru anumite scopuri predefinite (de ex., studii), iar alte 8% (7) tri-
mit remitenţe rar, deoarece simt că rudele lor din Republica Moldova sunt independente

financiar. Alţii trei participanți care n-au răspuns la întrebarea cu privire la faptul dacă
trimit bani rudelor de acasă, au notat comentarii individuale (scrise) pentru a confirma
că ocazional trimit bani rudelor.
Un sfert (21 din 83) din respondenţi au raportat că știu că rudele lor din Republica
Moldova sunt independente din punct de vedere financiar, 14% (12) simt că venitul lor
nu este suficient pentru povara remitenţelor, şi alte 14% (12) au alte surse de cheltuieli.
Patru respondenţi n-au persoane apropiate în Republica Moldova pentru a le trimite
remitenţe. Totuşi, 7 dintre persoanele care au menţionat că nu trimit remitenţe familiilor
lor au comentat că încă trimit bani „pentru a-i ajuta din când în când” sau „doar în caz
de necesitate”. Cea mai mare sumă trimisă pentru grupul dat este 300 euro pe lună. Şi,
în final, 10 persoane care au indicat că nu trimit remitenţe, deoarece familiile lor sunt
independente din punct de vedere financiar, au scris totuşi suma de bani transferaţi (cea
mai mare sumă în acest grup este de 500 euro).
Deşi iniţial 59% (49 din 83) din respondenţi au răspuns că nu trimit bani rudelor lor din
Republica Moldova, conform uneia din cele 4 opţiuni de răspuns:
1. Nu trimit remitenţe, deoarece rudele/prietenii mei sunt independenţi din punct

de vedere financiar
2. Nu trimit remitenţe, deoarece nu am rude în Republica Moldova
3. Nu trimit remitenţe, deoarece am alte cheltuieli în Italia
4. Nu trimit remitenţe, deoarece venitul meu este insuficient
O analiză mai minuţioasă a identificat faptul că 17 respondenţi au făcut declaraţii con-

tradictorii, indicând că trimit remitenţe acasă, astfel proporţia respondenţilor care nu
trimit remitenţe acasă a înregistrat 38% (32 din 83). Suma de bani trimisă în Republica
Moldova variază enorm de la gospodărie la gospodărie, de la 30 până la 1500 euro pe
lună. Suma medie este de 324 euro pe lună.
În urma analizei după grupul de vârstă (Figura 4.4a şi b) se observă că cei din grupul de
respondenţi sub 35 de ani menţionează mai des că nu trimit remitenţe acasă, deoarece
familiile lor sunt independente din punct de vedere financiar, iar respondenţii peste 45
de ani arată mai des că familiile lor din Republica Moldova depind de venitul lor. Cei din
grupul de vârstă 36-45 ani precizează mai des că nu trimit remitenţe acasă, deoarece au
alte cheltuieli în Italia. Acest grup de vârstă indică mai des şi că-şi ajută rudele ocazional
sau la necesitate.

Figura 4.4a. Tendinţele remitenţelor per grup de vârstă (n=83)
< 35 ani (%)
36-45 ani (%)
Rudele Rudele mele Eu trimit Eu trimit > 46 ani (%)

mele sunt nu depind de remitențe doar remitențe
dependente de remitențe, însă la necesitate ocazional fiindcă
remitențe eu le ajut când (ex.: pentru rudele mele
pot studii) au o situație
financiară
stabilă
Figura 4.4b. Tendinţele remitenţelor per grup de vârstă (continuare)

40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5% < 35 ani (%)
0%
36-45 ani (%)
deoarece am alte cheltuieli
prieteni rămași în Moldova
deoarece nu am rude sau
deoarece nu am câștiguri
au o situație financiară
Eu nu trimit remitențe
deoarece rudele mele
> 46 ani (%)

suficiente
în Italia
stabilă
Dorinţa de reveni temporar sau permanent în Republica Republica Moldova
Studiul cantitativ arată următoarele:

•• 36% (31 din 86) simt că au nevoie de mai multe informaţii pentru o decizie
informată
•• 24% (21) ar fi interesaţi să participe,
•• 15% (13) n-ar fi interesaţi să participe,
•• 15% (13) au selectat „nu ştiu”,

•• Şi altele 9% (8) intenţionează oricum să revină în Republica Moldova în peri-
oada următoare.
Printre motivele personale pentru lipsa de interes, respondenţii au menţionat lipsa de

timp, lipsa de experienţă de CM în Italia, experienţa limitată în sectorul sănătăţii din
Republica Moldova în ceea ce priveşte lucrul cu pacienţii în etate şi cei cu deficienţe min-
tale şi lipsa echipamentului necesar în domeniul radiografiei (Tabelul 4.20).
Tabelul 4.20. Participarea la schemele de schimb profesional după grup de vârstă

(n=86)
≤35 36 - 45 ≥46
Participarea la schema de schimb
(%) (%) (%)
Da 14 25 32
Nu 9 14 25
nu ştiu 27 14 7
am nevoie de mai multe informaţii pentru a decide 45 39 21
oricum intenţionez în curând să revin în Republica Moldova 5 8 14
Numărul de respondenţi (n) per grup 22 36 28
Totuși, 18% (19 din 104) din respondenţi au indicat numărul de zile/ori pe an când ar fi
disponibili pentru schemele de schimb. A fost arătată o varietate de opţiuni, de la 365
zile până la 2 zile/ori de schimb per an, cu o valoare medie de 91 zile şi o valoare medi-
ană de 25 de zile.
Respondenţii și-au expus părerea referitor la o listă de stimulente pentru schemele de

schimb cu implicarea CM moldoveneşti din Italia (Tabelul 4.21). În pofida eşantionului
limitat de respondenţi pentru întrebarea dată (57 din 104), cele 3 stimulente indicate de
cele mai dese ori au fost:
•• remunerarea pe parcursul experienței de schimb (53%, 30 din 57),
•• posibilitatea de a fi plătit de angajatorul italian pe parcursul schimbului (51%,
29),
•• un scop clar pe parcursul schimbului (46%, 27).
•• 42% (24) din respondenţi ar fi motivaţi de o atitudine pozitivă din partea cole-
gilor moldoveni,
•• altele 42% (24) de cazare oferită.
Factorul motivaţional cel mai rar menționat a fost reducerea pentru asigurarea medica-
lă moldovenească (10%, 6).

Tabelul 4.21. Factorii de motivare a revenirii (n=57) după grup de vârstă
≤35 36-45 ≥46
Factori motivaţionali
(%) (%) (%)
Remunerare pe durata schimbului de experiență 53 48 53
Cazare asigurată 59 32 40
Reducere la polița de asigurare medicală din Republica Moldova 0 12 20
Dotare tehnică necesară la locul de muncă 24 20 53
Atitudine constructivă din partea colegilor moldoveni 35 40 47
O sarcină/scop clar definită pe durata schimbului de experiență 47 44 47
Posibilitatea de a fi plătit de angajatorul din Italia pe durata schimbului
59 52 40
de experiență
Numărul de respondenţi (n) per grup de vârstă 17 25 15
Din cauza eşantionului mic de respondenţi, este dificil de a trage niște concluzii; totuşi
respondenţii care, la moment, activează în afara sectorului sănătăţii sau sunt şomeri
indică perioade mai lungi de disponibilitate pentru schemele de schimb.
Răspunsurile cu privire la intenţiile de revenire s-au divizat aproape uniform în 3 gru-

pe: 39% (33 din 85) au selectat „nu ştiu”, 32% (27) nu planifică să revină în Republica
Moldova, şi 29% (25) planifică să revină în Republica Moldova cândva.
Din cei 25 de respondenţi care au indicat că planifică să revină în Republica Moldova:

•• 57% (12 din 21) planifică să revină în decurs de 1-5 ani
•• 10% (2 din 21) intenţionează să revină în decurs de 1 an
•• 14% (3) vor să revină după pensionare,
•• 14% (3) nu exclud posibilitatea de a reveni, dar n-au o dată stabilită pentru
aceasta.
•• 24% din respondenţi au selectat „Altele” drept opţiune de răspuns, indicând
anumite repere din viaţa familiei lor, cum ar fi: finalizarea studiilor de către co-
pii, atingerea unui obiectiv financiar sau aşteptarea unor schimbări pozitive în
Republica Moldova.
Grupul de vârstă de peste 45 de ani a indicat mai des planuri de a reveni în Republica
Moldova, menţionând că planifică să revină după pensionare.

Figura 4.5. Planurile de revenire conform grupei de vârstă (n=85)
100%
80%
Nu știu
60%
Nu
40%
Da
20%
0%
<35 36 - 45 >46
Factorii care încurajează şi/sau descurajează reîntoarcerea
Secţiunea dată relevă date cu privire la factorii atât din Italia, cât şi din Republica Moldova
care ar încuraja respondenţii să revină, cât şi anumite circumstanţe personale în care res-
pondenţii ar putea să fie motivaţi să se reîntoarcă.
Factorii de reîntoarcere care au fost citaţi de cele mai dese ori:

•• modul de viaţă şi atmosfera moldovenească (43%, 22 din 51),
•• membrii de familie au nevoie de respondenţi înapoi în Republica Moldova
(37%, 19);
•• o satisfacţie profesională mai mare în Republica Moldova (35%, 18).
•• 27% (14) din respondenţi au citat interesul de a contribui la dezvoltarea
Moldovei
•• factorii personali, cum ar fi problemele de sănătate (25%, 13),
•• atingerea vârstei de pensioare (14%, 7) este menţionată cel mai puţin.
Similar, respondenţii ar putea fi motivaţi de a reveni şi de schimbările în modul lor de

viaţă italian. De cele mai multe ori au fost indicați 3 factori de revenire ce ţin de Italia:
•• lipsa unei oferte de muncă în afara sectorului sănătăţii (65%, 32 din 49)
•• sporirea cheltuielilor zilnice (53%, 26)
•• lipsa unei oferte de muncă în sectorul sănătăţii (31%, 15).
•• atitudinea ostilă din partea autorităţilor (14%, 7) sau localnicilor (16%, 8).
•• factorii cel mai puţin numiți sunt inabilitatea de a se integra (6%, 3)
•• şi inabilitatea de a aduce membrii familiei (2%, 1) în Italia.
În acelaşi timp, respondenţii au menţionat o serie de factori care descurajează reîntoar-

cerea în Republica Moldova. Printre cei mai descurajanți factori au fost indicați:

•• instabilitatea economică şi corupţia 81% (47 din 58),
•• salariul mic (78%, 45),
•• instabilitatea politică (48%, 28).
•• perspectiva de a începe construirea din nou a unei vieţi în Republica Moldova
este descurajatoare pentru 45% (26)
•• 24% (14) sunt îngrijoraţi de opţiunile insuficiente de tratament pentru mem-
brii familiei lor
•• 22% (13) ar fi descurajaţi de îndepărtarea de modul de viaţă moldovenesc
•• 9% (5) sunt descurajaţi de regulamentele complicate pentru practica privată,
•• imposibilitatea de a utiliza experienţa profesională acumulată în Italia (7%, 4),
•• 12% (7) se tem că ar putea pierde tot ce au realizat în timpul emigraţiei.
Când au fost rugaţi să menţioneze 3 schimbări în sistemul moldovenesc care ar facilita

reîntoarcerea lor, respondenţii studiului cantitativ au amintit în mod repetat câţiva fac-
tori, care ar putea fi divizaţi în 3 grupe:
•• factori socio-politici (42%, 16 din 38), printre care: stabilitatea politică şi econo-
mică, uniunea politică cu România, libera circulaţie în UE, mai puţină corupţie)
•• factori ce ţin de activitate (66%, 25), inclusiv: regulamente simple pentru des-
chiderea unei practici private în Republica Moldova, salarii proporţionare chel-
tuielilor, echipament medical mai bun, vârsta de pensionare mai mare, pensii
proporţionale cheltuielilor lunare;
•• factori personali şi sociali (18%, 7), cum ar fi: interesul brusc al partenerului
sau copiilor pentru Republica Moldova, dorul de casă sau dorinţa de a reveni,
pensionarea, schimbarea mentalităţii sociale.
În ceea ce priveşte schimbările sistemului de sănătate care ar încuraja CM moldoveneşti

din Italia să revină, răspunsurile au fost destul de consistente:
•• 87% (71 din 80) respondenţi au menţionat salarii proporţionale cheltuielilor,
•• reducerea corupţiei (73%, 60),
•• echipament tehnic îmbunătăţit (61%, 50),
•• sporirea transparenţei în procesul decizional (45%, 37).
•• 23% (19) respondenţi au menţionat atitudinea respectuoasă din partea
pacienţilor,
•• 30% (25) respectul între colegi,
•• 23% (19) au indicat necesitatea unor campanii sociale în sănătate.

Factorii cei mai puţin citaţi au fost scutirea de poliţa medicală pentru CM (15%, 12) şi
opţiunile de voluntariat în sectorul sănătăţii (11%, 9).
Analizând aceşti factori încurajatori după grupul de vârstă, nu pot fi constatate diferenţe
semnificative între diferite grupuri de vârstă. Doar introducerea protocoalelor la locul de
muncă pare să fie mai apreciată de respondenţii mai în vârstă.
Tabelul 4.22. Schimbările dorite în sistemul sănătăţii, conform grupurilor de vârstă

(n=80)
≤5 36-45 ≤46
Factorii ce ţin de sistemul sănătăţii
(%) (%) (%)
Salarii proporțional cheltuielilor cotidiene (coșul mediu de consum) 89 83 88
Rezolvarea problemei corupției 74 77 69
Transparența în procesul decizional 53 43 42
Folosirea protocolurilor de serviciu 0 26 15
Scutirea de plată pentru polița de asigurare pentru moldovenii care trăiesc
5 9 23
în Italia
Atitudine colegială din partea superiorilor/colegilor de serviciu 32 40 23
Atitudine respectoasă din partea pacienților/clienților 21 23 27
Îmbunătățirea dotării tehnice (echipament, medicamente) 74 60 46
Campanii sociale de promovare a sănătății 32 20 27
Posibilități de voluntariat în sectorul sănătății 5 9 19
Numărul de respondenţi (n) per grup de vârstă 19 35 26
4.3 Discuţii pe marginea componentei cantitative şi

calitative pentru Italia
Această discuţie se bazează pe constatările ambelor componente ale studiului – calitativ
şi cantitativ – cu privire la mobilitatea cadrelor medicale din Republica Moldova în Italia,
încercând să compare constatările şi să le interpreteze împreună. Partea cantitativă a
studiului oferă istoriile lucrătorilor medicali migranţi, pe când partea cantitativă avizea-
ză aceste istorii şi ne demonstrează diferenţele între diversele generaţii de migranţi şi
şansele de succes ale acestora în ceea ce priveşte oportunităţile pentru activitatea cali-
ficată peste hotare în domeniul sănătăţii. În încheiere, sunt descrişi factorii de stabilire,
care tind să se intensifice odată cu trecerea timpului în cazul traiului peste hotare în cir-
cumstanţe dificile. Aceşti factori deseori împiedică reîntoarcerea în Republica Moldova.
Printre diferenţele percepute între grupurile de respondenţi intervievaţi, vârsta poate fi

calificată drept un factor deosebit de important; factorii de respingere, atragere, stabilire
şi reîntoarcere, dar şi experienţa migrării şi integrării variază conform vârstei.
Mobilitatea şi distribuirea geografică
Datele cantitative arată că, spre deosebire de respondenţii mai în vârstă, care au migrat
mai puţin frecvent în Italia în ultimii câţiva ani, cadrele medicale mai tinere din Republica
Moldova (<35) continuă să fie atrase de oportunităţile de muncă şi de stilul de viaţă pe
care le oferă Italia. Alţi factori care facilitează migraţia legală spre Italia sunt diversele
resurse online şi cele personale de informaţii, accesul la cetăţenia română şi la reţeaua
de migranţi din Italia.
Factorii de respingere şi atragere
Factorul principal de respingere pentru cadrele medicale din Republica Moldova care au
plecat în Italia este situaţia economică generală şi salariile în Republica Moldova pentru
toate grupele de vârstă (72%), deşi respondenţii mai tineri mai sunt atraşi puternic şi
de perspectiva de a începe o viaţă nouă. În studiul calitativ, respondenţii au indicat că
au plecat din Republica Moldova din cauza lipsei de satisfacţie cu privire la sistemul de
sănătate; studiul cantitativ sugerează că acest fapt este mai important în rândul respon-
denţilor de peste 35 de ani. Mai mult decât atât, oportunităţile limitate de studii (opţiuni
de cursuri) în Republica Moldova este un factor important în rândul tinerelor cadre me-
dicale din Republica Moldova.
Factorii de atragere menţionaţi cel mai des sunt reţeaua de migranţi din Italia (80%) (în
special pentru migranţii sub 35 de ani) şi aşteptarea unei situaţii financiare îmbunătăţite
(56%). Deşi în studiul calitativ, respondenţii au indicat că opţiunile de activitate în sec-
toarele adiacente ale economiei, cum ar fi: îngrijirile la domiciliu şi activitatea socio-sa-
nitară (OSS), au fost principalii promotori pentru migraţia CM în Italia, constatarea dată
este mai puţin pronunţată în studiul cantitativ. Cu toate acestea, respondenţii sondajului
deseori au menţionat şi despre faptul că sunt atraşi de locurile de muncă din Italia, mai
cu seamă cele din afara sectorului sănătăţii, decât de cele din cadrul sistemului sănătăţii.
Mai mult decât atât, în pofida aşteptării opţiunilor îmbunătăţite de carieră în Italia, circa
un sfert din toţi respondenţii nu dispuneau de o ofertă de muncă în sectorul sănătăţii
înainte de plecare.

Rolul reţelei sociale în luarea deciziei cu privire la migraţie
Consultarea familiei şi prietenilor în perioada de până la şi în timpul migraţiei este frec-

ventă. Respondenţii au indicat că faptul de a avea membri de familie în Italia este un
motiv important pentru a migra şi o sursă de suport pe parcursul migraţiei. Familia a
mai motivat migranţii şi să-şi continue educaţia în Italia. Sondajul cantitativ ne-a arătat
că în toate grupele de vârstă ale respondenţilor, familia şi prietenii au încurajat migra-
ţia. Contactele profesionale şi membrii de familie în rândul respondenţilor mai în vârstă
(care au migrat mai devreme) au descurajat migraţia mai des.
Pregătirile de migraţie
Studiul calitativ, cu majoritatea respondenţilor locuind de peste 10 ani în Italia, ne-a

relevat că puţini din aceşti migranţi au dat atenţie unei pregătiri bine gândite; ei, pur şi
simplu, „şi-au încercat norocul” şi au aşteptat să vadă cum se vor integra pe piaţa locală
a muncii. În general, au început destul de târziu să-şi dezvolte cariera profesională, după
ce au lucrat deja în sectorul informal. Componenta cantitativă a demonstrat că respon-
denţii mai tineri de 35 de ani, în general, sunt mai bine informaţi despre oportunităţile
de muncă şi bursele în sectorul sănătăţii din Italia înainte de plecare. Respondenţii au
mai utilizat şi experienţa foştilor colegi drept exemplu pentru procedura de recunoaştere
a diplomelor; şi mai des au studiat limba italiană înainte de plecare. Prezenţa membrilor
de familie care să ajute la îngrijirea de rudele neajutorate a facilitat migraţia carelor me-
dicale din Republica Moldova. Respondenţii mai în vârstă s-au informat mai mult despre
opţiunile legale de migraţie, și-au depus dosarul pentru cetăţenia română şi au solicitat
asistenţă din partea organizaţiilor religioase sau de caritate din Italia.
Integrarea socială, suportul social şi obstacolele înfruntate

în ţara de destinaţie
Peste o treime din respondenţii componentei cantitative a studiului au confirmat re-

zultatele componentei calitative cu privire la provocările cu care se confruntă migranţii
la etapa iniţială de şedere. Doar 28% din respondenţi au perceput perioada iniţială de
şedere în Italia drept una uşoară sau moderat de uşoară.
Utilizarea reţelei (personale) de migranţi moldoveni la etapa iniţială pentru a găsi in-
formaţii pentru facilitarea vieţii în Italia este foarte importantă. Din cauza concentrării
moldovenilor în nordul şi centrul Italiei, anume în aceste regiuni cresc oportunităţile de

comunicare între diasporă. Respondenţii au indicat că ei, în general, comunică activ sau
ocazional mai mult cu conaţionalii decât cu organizaţiile oficiale ale diasporei, şi doar
8% din respondenţi au apelat la asociaţiile diasporei pentru suport. În plus, respondenţii
comunică activ şi cu italienii, ceea ce facilitează integrarea şi încurajează stabilirea defi-
nitivă cu traiul.
Respondenţii au enumerat un şir de provocări, cum ar fi obligaţiile financiare în Italia (im-

pozitele, taxele şcolare pentru copii) şi în Republica Moldova. Deşi respondenţii cu vârsta
sub 35 de ani sunt mai puţin preocupaţi de obligaţiile financiare decât cei din grupul mai
în vârstă, ei tind să intre în datorii în Italia. Ocuparea este o provocare însemnată pentru
majoritatea respondenţilor. Peste două treimi din ei au fost implicaţi într-o varietate de
activităţi cu calificări reduse în diverse sectoare şi 48% din respondenţi au muncit, la un
anumit moment, fără a deţine un permis de muncă. Pentru cei care au reuşit să activeze
în sectorul sănătăţii, doar 17% au obţinut un loc de muncă în sectorul public de sănătate,
care este mai atractiv decât sectorul privat pentru toate CM în Italia. Fluctuaţia cadrelor
în sectorul public este de doar 2,2 – 2,4% în fiecare an. Aceste constatări cantitative
corespund constatărilor din studiul calitativ şi sunt confirmate de publicaţia lui Chaloff
(2008), care menţionează că este extrem de dificil de a găsi un loc de muncă în sectorul
public italian de sănătate. Respondenţii au notat faptul că în sectorul privat ei nu se bu-
cură de condiţii bune de muncă şi deseori au parte de contracte de scurtă durată.
O altă provocare ţine de lipsa cetăţeniei UE/italiene; circa o treime de respondenţi, în

special în rândul grupului celor mai în vârstă, nu deţin paşapoarte româneşti sau ale UE.
Analiza după grupurile de vârstă ne arată că, deşi grupul cel mai tânăr n-a indicat nici un
fel de probleme în ceea ce priveşte obţinerea documentelor legale necesare pentru a
intra în ţară (vezi secţiunea cu privire la integrarea socială în Italia), totuşi căutarea unui
loc de muncă pentru un cetăţean non-UE este dificilă. Chaloff (2008:11) este mai precis
în chestiunea dată:
Rezistenţa instituţiilor italiene faţă de medicii străini – în contextul unei supraoferte6–

duce la faptul că obţinerea cetăţeniei devine esenţială pentru o carieră de succes. Accesul
la specializare, de exemplu, este limitat pentru cetăţenii non-UE, chiar dacă diploma lor
medicală este italiană. Până nu demult, asociaţia profesională solicita un permis de
muncă drept condiţie pentru a deveni membru, astfel plasând medicii străini instruiţi în
Italia într-un cerc vicios, în care nu-şi puteau converti permisul de studii până ce nu aveau
o ofertă de muncă, nu puteau să adere la o asociaţie medicală fără un permis de studii,
6 Cu referire la o sursă guvernamentală, Asociația Medicală a presat fără succes Guvernul să limiteze
migrația doctorilor străini în Italia.

şi nu puteau să-şi găsească un loc de muncă fără a fi membru al unei asociaţii medicale.
Chiar şi la momentul de faţă, numărul unor astfel de conversii este influenţat de un de-
cret anual şi medicii aspiranţi trebuie să concureze cu toţi ceilalţi studenţi străini, care
încearcă să rămână în Italia…
Educaţia, recunoaşterea diplomei şi locul de muncă curent

(irosirea de creiere)
Un alt obstacol deseori confruntat de majoritatea respondenţilor este lipsa unei diplome
italiene sau a unor calificări profesionale italiene. Din aceste considerente, recunoaşte-
rea diplomei este un pas crucial pentru CM din Republica Moldova în Italia. Totuşi, acesta
este un proces de durată şi costisitor, care necesită mult timp şi multe eforturi, atât în
Republica Moldova, cât şi în Italia.
Datele studiului calitativ ne indică diversele căi urmate de CM din Republica Moldova pe
piaţa muncii în Italia înainte de a obţinerea unui loc de muncă profesional. Unii respon-
denţi optează pentru locuri de muncă în alte sectoare ale economiei, deseori informale
(economia subterană) (de ex.,îngrijiri la domiciliu). Alţii se implică în procedurile de re-
cunoaştere a diplomei şi studiază la universităţile din Italia, deseori pe lângă deţinerea
unui loc de muncă cu program complet. După primirea unei diplome valide de medic în
Italia, majoritatea medicilor îşi găsesc un loc de muncă, deoarece specializarea medicală
nu este necesară pentru a putea practica ca medic în Italia.
Doar 30% din toţi respondenţi au reuşit să urmeze cu succes procedura de recunoaştere
a diplomei: 18 medici şi 5 „alte CM”. Majoritatea medicilor care au dus la bun sfârșit vali-
darea diplomei, la moment, activează în Italia la locuri de muncă conform nivelului lor de
calificare. Doar doi din „alte CM”, care şi-au echivalat diplomele, muncesc conform nive-
lului de calificare în sectorul sănătăţii. Chaloff (2008) este de acord cu faptul că e pentru
asistentele medicale non-UE e dificil să obţină o licenţă de activitate în Italia. Asistentele
medicale fără instruire în UE trebuie să susţină un examen de calificare în nursing, care
este organizat de IPASVI la nivel de provincie (Federaţia Naţională de nurse profesionale,
asistenţi medicale şi lucrători de îngrijire a copiilor). IPASVI mai cere tuturor asistentelor
medicale non-italiene să susţină un examen la limba italiană înainte de a le permite să
adere la sistem. Cu toate acestea, observaţia unor respondenţi precum că pentru asis-
tentele medicale din Albania este mai uşor să realizeze procedura de recunoaştere a
diplomei este corectă; conform celor menţionate de Chaloff (2008), Albania este o ţară-
sursă importantă pentru imigrarea în Italia şi, de obicei, trimite asistente medicale prin
intermediul unor agenţii private. Există agenţii (de ex., La Speranza) cu oficii în oraşele

importante care verifică calificările – numai şcolile albaneze noi post-1995 de nursing
sunt recunoscute în Italia – şi pregătesc documentele pentru recunoaşterea capacităţilor
de nursing. Echipa de cercetare n-a întâlnit vreun respondent din Republica Moldova
care a primit asistenţă din partea unor agenţii private pentru recunoaşterea diplomei.
Majoritatea cadrelor medicale din Republica Moldova nu activează, la moment, conform

nivelului lor de calificare (majoritatea fiind obţinute în Republica Moldova). Doar 40%
din medici şi 15% din „alte CM” au locuri de muncă care se potrivesc nivelului lor de stu-
dii. Astfel putem concluziona că irosirea de creiere este o problemă serioasă. În studiul
calitativ, respondenţii au menţionat în mod regulat că, pur şi simplu, au acceptat situaţia,
fiind obosiţi de toate eforturile depuse. În studiul cantitativ, 44% din respondenţi au
indicat că au decis să urmeze „o altă cale profesională” şi să nu mai înceapă procedura
de recunoaştere a diplomei. Totuşi, toţi respondenţii care au ales opţiunea dată, la mo-
ment, activează la locuri de muncă care nu necesită studii universitare.
Problemele cu privire la recunoaşterea diplomei induc fenomenul „irosirii de creiere”

în rândul medicilor, asistentelor medicale şi al altor cadre medicale; unele CM au depus
eforturi, dar au renunţat să mai încerce să-şi recunoască diplomele, din cauza procedu-
rilor complicate.
Comentariile din partea respondenţilor în studiul cantitativ ne arată că informaţiile cu

privire la recunoaşterea diplomei în Italia circulă în grupurile reţelei sociale şi sunt dis-
ponibile şi pe internet. Totuşi, acest fapt nu a dus la îmbunătăţiri în ceea ce priveşte
proporţia diplomelor recunoscute cu succes în rândul intervievaților sub 35 de ani. Doar
20% din ei au reuşit să-şi recunoască diploma şi un număr alarmant de mare a decis să
aleagă o altă carieră sau să-şi dedice timpul familiei.
Nu toate obstacolele care survin în procesul de recunoaştere a diplomei pot fi depăşite

prin informaţii îmbunătăţite. Procedurile şi neregulile birocratice, cum ar fi plăţile ilegale
în Republica Moldova şi Italia, descurajează CM de a începe şi urma procesul dat, ast-
fel continuând să contribuie la irosirea de creiere, deoarece lucrătorii medicali migranţi
preferă să-şi investească resursele în alte cheltuieli decât să-şi menţină competenţele şi
calificările profesionale.
Pe de altă parte, succesul specialiştilor medicali (10 din 16 medici) ne arată că cei care au
finalizat procesul de recunoaştere a diplomei, dispun de şanse bune pentru a-şi continua
cariera profesională. Acest fapt este important, ţinând cont de dificultăţile de obţinere a
rezidenţiatului pentru specializare şi de numărul mic de locuri vacante disponibile.

Atât în studiul cantitativ, cât şi în cel calitativ, factorii de stabilire pentru CM din Republica
Moldova în Italia sunt puternici. CM se simt ca acasă în societatea italiană şi, de obicei,
dispun de o reţea bună de contacte italiene, inclusiv parteneri italieni.
Principalii factori de stabilire menţionaţi de respondenţi se referă la servicii medicale

mai bune pentru membrii familiei, un venit satisfăcător şi stilul de viaţă italian atractiv.
Acest sentiment de „a fi ca acasă în Italia fiind departe de casă” mai este consolidat şi de
membrii familiei care vin în Italia, ca în cazul a 48% din respondenţi sub 35 de ani şi 58%
din respondenţi între 36 şi 45 de ani. Pentru grupurile de vârstă mai înaintată, principa-
lele motive pentru a se stabili în Italia sunt copiii lor, care deseori nu vorbesc rusa şi/sau
româna şi care nu sunt interesaţi să plece în Republica Moldova.
Eforturile depuse pentru a se integra pe piaţa muncii din Italia, de asemenea, influenţea-
ză decizia de a rămâne în Italia. Majoritatea respondenţilor iniţial intenţionează să revină
în Republica Moldova după o anumită perioadă de timp sau când vor atinge o anumită
ţintă financiară, însă viaţa trece şi realităţile se schimbă: Italia devine casa lor şi vacan-
ţele în Republica Moldova devin mai puţin preţuite, conform studiului calitativ în rândul
respondenţilor. Studiile cantitative şi calitative confirmă că eforturile depuse pentru a-şi
face o viaţă în Italia descurajează respondenţii de la reîntoarcerea în Republica Moldova,
care ar necesita un nou ciclu de migraţie şi re-integrare.
Remitenţele
Studiile calitative şi cantitative au scos în evidenţă faptul că remitenţele sunt un subiect

sensibil. În studiul calitativ, respondenţii s-au referit deseori la suportul financiar pe ca-
re-l trimit acasă ca niște „cadouri” şi au menţionat că familia din Republica Moldova nici
nu cunoaşte cât de dificilă era situaţia lor financiară în Italia şi nimeni n-a dorit să indice
suma de bani trimisă acasă.
Studiul cantitativ ne arată că majoritatea CM din Republica Moldova în Italia îşi susţin
familiile în Republica Moldova. Mai puţin de 30% au menţionat că familiile lor depind
totalmente de suportul lor, însă sunt foarte multe răspunsuri contradictorii cu privire
la subiectul dat. Se pare că respondenţii ezită să-şi exprime ferm opinia cu privire la
suportul pe care-l oferă familiilor lor. Răspunsul oferit de cele mai multe ori a fost urmă-
torul: „Rudele mele nu depind de remitenţe, dar eu îi mai ajut din când în când” (32 din

83 respondenţi). Chiar dacă se indică faptul că rudele sunt independente din punct de
vedere financiar, respondenţii menţionează că le trimit suport financiar în mod regulat.
În discuţiile purtate cu respondenţii studiului calitativ cu privire la schemele de schimb,

în cadrul cărora lucrătorii medicali migranţi din Republica Moldova ar putea să active-
ze temporar în sectorul sănătăţii în Republica Moldova, atitudinea a fost deseori una
pozitivă. Aceşti respondenţi au fost dornici să se implice într-o schemă de schimb cu
Republica Moldova, astfel încât să implementeze noile lor abilităţi obţinute, iar un grup
de respondenţi chiar au intenţia de a utiliza propria experienţă profesională în beneficiul
comunităţii lor de origine din Republica Moldova. O sugestie interesantă a fost înaintată
de câteva asistente medicale: schemele de schimb ar putea să le ajute să nu-şi piardă
abilităţile profesionale de asistentă medicală, deoarece nu activează ca asistente me-
dicale în Italia. Dacă ar avea oportunitatea de a activa în Republica Moldova temporar,
atunci ar putea să-şi păstreze abilităţile.
În studiul cantitativ, respondenţii au plasat un accent mai mare pe claritatea modului

de organizare a programelor, condiţiilor şi stimulentelor acestora. Printre problemele-
cheie care ar trebui să fie abordate pentru a motiva cadrele medicale să participe în
astfel de scheme sunt remunerarea sau plata (din partea angajatorului italian), obiective
clare pentru vizitele de schimb şi o atitudine pozitivă din partea colegilor din Republica
Moldova.
Atât în studiul cantitativ, cât şi în cel calitativ, nu s-a constatat vreun entuziasm în ceea
ce priveşte revenirea în Republica Moldova pentru a activa în sistemul de sănătate din
Republica Moldova. Respondenţii ar putea să fie motivaţi să revină printr-o combinaţie
de schimbări pozitive în Republica Moldova şi schimbări negative în modul lor de viaţă
din Italia. Motivele care ar putea să influenţeze decizia de a reveni în Republica Moldova
într-un mod pozitiv ar fi sporirea salariului lucrătorilor medicali în Republica Moldova şi
stabilitatea generală în Republica Moldova. Şomajul şi cheltuielile mai mari pentru viaţa
de zi cu zi în Italia, de asemenea, contribuie la decizia de a reveni în Republica Moldova.
Factorii care pot stimula reîntoarcerea în Republica Moldova se echivalează, astfel, cu cei
mai puternici factori de respingere pentru a părăsi Italia: situaţia financiară (personală)
proastă.

4.4 Componenta calitativă a studiului în alte ţări de
destinaţie UE
4.4.1 Rezumat
Respondenţii studiului UE în general sunt înalt calificaţi şi au urmat studiile atât în

Republica Moldova, cât şi în UE. Merită de remarcat faptul că câţiva respondenţi au mai
petrecut un an sau mai mulţi într-o ţară „terţă”, nici Republica Moldova şi nici ţara de
reşedinţă curentă. De asemenea, câţiva respondenţi analizau posibilitatea de a pleca
într-o altă ţară UE pentru a-şi urma oportunităţile profesionale. Trei respondenţi au re-
venit în Republica Moldova între perioadele de migraţie şi doi aveau intenţia de a munci
în Republica Moldova, însă ambii au fost decepţionaţi de oportunităţile şi condiţiile de
muncă şi au decis să plece din nou peste hotare. Respondenţii din alte ţări UE au schim-
bat durata iniţială de şedere conform oportunităţilor care apăreau, pe când respondenţii
care au venit în România în calitate de studenţi la medicină, intenţionau să se stabilească
cu traiul şi să activeze în sistemul de sănătate din România. Deşi toţi respondenţi au fost
medici, câţiva au activat în UE şi în calitate de cercetători sau îşi fac studiile (clinice, cât şi
studii în sănătatea publică) şi astfel au avut parte de o experienţă migraţională diferită.
Factorii de respingere şi factorii de atragere
Motivaţiile pentru migraţie au fost diverse în rândul respondenţilor: unii respondenţi

au fost motivaţi în mod primar de preocupările financiare şi deseori, la sosirea în UE, se
implicau iniţial în activităţi ce nu ţin de sistemul de sănătate, alţi respondenţi au încercat
să exploreze oportunităţile de dezvoltare/avansare profesională şi uneori deja aveau o
anumită slujbă sau bursă înainte de plecare. Alţii au menţionat drept motiv primar ‘dra-
gostea’ (de a fi alături de soţ/soţie) sau ‘provocarea de a începe o viaţă nouă’. Alegerea
destinaţiei depinde de legăturile anterioare (de ex., parteneri, colegi, şefi), şi oportunită-
ţile de studii/muncă disponibile.
Pregătirile şi perioada iniţială în UE
Toţi respondenţii au migrat legal şi majoritatea deţineau cetăţenie română, care le per-
mite o varietate mai vastă de posibilităţi profesionale în UE. La sosire, respondenţii s-au
confruntat cu diverse provocări (de ex., permisul de muncă, limbă diferită), dar în gene-
ral au exprimat un anumit sentiment de agitaţie plăcută în ceea ce priveşte cunoaşterea
unei noi ţări. Cei care au migrat în mod primar din considerente financiare şi au început

în UE cu locuri de muncă în afara sectorului sănătăţii, au apreciat perioada iniţială după
sosire drept una dificilă.
Procesul de recunoaştere a diplomei şi activitatea conform calificărilor
Toţi respondenţii, cu excepţia câtorva care activează în domeniul cercetării, au parcurs

un proces de durată şi birocratic de recunoaştere a diplomei, în baza sistemului ECTS.
Respondenţii au investit eforturi considerabile în procesul de recunoaştere a diplomei
şi unii au beneficiat de asistenţă din partea unor ONG-uri. Nici una din specializările
respondenţilor n-a fost recunoscută în ţara de destinaţie, iar accesul la specializare în UE
este destul de costisitor şi competitiv. Unii respondenţi au menţionat că nu a fost prea
dificil să-şi găsească un loc de muncă conform profesiei, deşi acest proces a durat până
la câţiva ani pentru migranţii care iniţial s-au implicat în sectorul informal sau care au
parcurs mai mulţi paşi (de ex. studii adiţionale) pentru a avea posibilitatea de a practica.
Respondenţii activează atât în sectorul privat (de ex., practică de medic generalist, clini-
că privată), cât şi în sectorul public de sănătate (de ex., SNS). Irosirea de creiere pentru
grupul dat de profesionişti este minim, deoarece respondenţii se implică în practici pro-
fesionale în UE.
Majoritatea respondenţilor păstrează legătura cu reţeaua moldovenilor din ţara lor de

reşedinţă şi au legături strânse cu cei de acasă. Ei menţionează că orarul încărcat nu le
permite să participe în activităţile diasporei şi foarte puţini, de fapt, cunoşteau despre
asociaţiile active ale diasporei, mai cu seamă în Europa de Nord-Vest. Nimeni din res-
pondenţi nu trimite remitenţe în Republica Moldova, dar îşi exprimă ataşamentul emo-
ţional faţă de familia lăsată în ţară şi interesul de a contribui la dezvoltarea sistemului de
sănătate.
Motive pentru a rămâne în UE
Cu excepţia unui respondent, toţi au arătat că intenţionează să rămână în UE, din cauza
diverselor consideraţiuni personale, financiare şi profesionale. Ca şi în cazul factorilor
de respingere şi atragere, au fost înregistrate diferenţe enorme în rândul respondenţilor
cu privire la motivul lor primar de a dori să rămână în UE. O parte din respondenţi au
menţionat motivele familiale drept esențiale pentru a rămâne în UE; cu un partener din
UE, familia din Republica Moldova este deja toată în UE, sau copiii care sunt deja inte-
graţi în societatea gazdă a UE. Motivele financiare au fost deseori indicate drept motivul
principal, însă „un salariu decent” a fost deseori numit drept o precondiţie pentru a
analiza posibilitatea reîntoarcerii. Alţi respondenţi s-au axat pe mediul de lucru drept
motiv principal de a rămâne, de ex., munca într-o „instituţie de clasă mondială”, lucrul

cu echipament tehnic avansat şi/sau efectuarea de proceduri avansate, avantajul de a
simți respectul colegilor, dar și al pacienţilor, sau realizarea unor cercetări de nivel înalt şi
specializate – un domeniu care este subdezvoltat în Republica Moldova. Faptul că se bu-
cură de şederea lor în ţară, de asemenea, a fost menţionat deseori drept cel de-al doilea
motiv pentru a rămâne în ţară. Majoritatea respondenţilor au acces la oportunităţile de
dezvoltare profesională finanţate de ei înşişi, sau finanţate parţial sau totalmente şi îşi
doresc să-şi păstreze locul de muncă în următorii ani.
Majoritatea celor chestionați nu planifică să revină în viitorul apropiat. Totuşi, jumătate

din respondenţi au precizat că s-ar gândi la reîntoarcere în ţară la pensie sau peste o
perioadă mai lungă de timp. Lucrurile care ar atrage subiecții studiului de a reveni în ţară
variază enorm, în dependenţă de ceea ce consideră a fi important . De exemplu, pentru
respondenţii care sunt în mod primar motivaţi de avansarea în carieră drept motiv de
a rămâne în UE ar fi important să abordeze oportunităţile de avansare în carieră. Mulţi
respondenţi au raportat oportunităţi limitate sau „inexistente” de dezvoltare profesi-
onală în domeniul lor drept un factor care le împiedică revenirea, dar şi alţi factori ce
ţin de sistemul de sănătate, cum ar fi: condiţiile de muncă, lipsa de respect şi corupţia.
Respondenţii au considerat că situaţia economică curentă, salariile mici în comparaţie
cu costurile de trai şi instabilitatea politică sunt factorii care-i împiedică să se reîntoarcă
acasă.
Majoritatea celor intervievați se bizuie pe mass-media şi rude pentru a afla noutăţi

despre sistemul de sănătate din Republica Moldova şi câţiva respondenţi au menţionat
schimbările pozitive în această ordine de idei. Circa jumătate au subliniat faptul că sche-
mele de schimb temporar ar fi atractive pentru ei, deoarece le percep drept o oportuni-
tate pentru a implementa inovaţii (de ex., protocoale, proceduri) în sistemul de sănătate
moldovenesc şi pentru a contribui la dezvoltarea acestuia. Alţi respondenţi au fost destul
de sceptici cu privire la scopul şi impactul unui astfel de program, distribuţia finanţelor,
echipamentul insuficient şi sustenabilitatea unor astfel de scheme.
Profilul respondenţilor
Au fost intervievate 14 persoane, din care 12 au fost din grupul ţintă predefinit pentru
studiu. În plus, 2 respondenţi nu s-au potrivit totalmente eșantionului definit al studiului:
un student la medicină de la Universitatea din Chișinău, care-şi urmează secundariatul

clinic în Belgia, şi un medic care a absolvit în Republica Moldova şi care se pregăteşte
să susţină examene pentru a urma un program de instruire într-o specialitate medicală
(rezidenţiatul) în Spania. Istoriile lor ilustrează ambiţiile tinerelor cadre medicale şi moti-
vele de ce aleg să studieze peste hotare şi, astfel, oferă informaţii adăugătoare referitor
la mobilitatea tinerelor cadre medicale din Republica Moldova.
Studiile.
Toţi cei 12 respondenţi au absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N.
Testimiţanu” din Chișinău, Republica Moldova, cu următoarele diplome:
•• medic cu o specializare: 6 (cardiologie, neurologie, anesteziologie, radiologie,
chirurgie)
•• medic fără specializare medicală: 5
•• medic + masterat în management şi medicină socială: 1
Profesia curentă:
•• specialist medical: 3 (1 cardiolog, 1 gastroenterolog, 1 chirurg)
•• medic de familie: 2
•• medic şi rezident pentru specializare medicală: 2
•• medic: 2
•• cercetător sau doctorand: 3
Ţările de destinaţie ale UE: respondenţii intervievaţi, la moment, locuiesc şi activează

în Germania, Italia, Olanda, Portugalia, România şi Regatul Unit al Marii Britanii. Cei doi
stagiari locuiesc în Spania şi Belgia.
Vârsta: diversitatea de vârstă a respondenţilor din eșantionul studiului a variat între 27 şi

50 de ani. O respondentă din grupul de vârstă 40-50 ani (judecând după cariera sa) a ales
să nu-şi divulge vârsta. Vârsta celor doi stagiari este de 27 şi 28 de ani.
Genul: 6 bărbaţi şi 6 femei; extrainterviurile cu stagiari: 1 bărbat, 1 femeie.
Durata şederii într-o ţară din UE: respondenţii care actualmente se află în România au
migrat cu mult înainte de cei din alte ţări de destinaţie ale UE; cu toţii au sosit în UE între
9 şi 19 ani în urmă, pe când în alte ţări ale UE intervievații au sosit în ultimii 10 ani, iar unii
au sosit în UE abia în ultimele 12 luni. Persoanele chestionate care au migrat spre o ţară
aparte din UE n-au domiciliat încontinuu în ţara dată, după cum se va relata în detaliu în
capitolul cu privire la mobilitate.

Mobilitatea
Datele ne indică faptul că grupul de CM din Republica Moldova cu studii postuniversita-

re şi care activează în diverse ţări ale UE sunt mobile: ei nu stau permanent într-o ţară
de destinaţie, dar se deplasează de la o ţară la alta, atât în cadrul, cât şi în afara UE, în
căutare de noi oportunităţi de studii, muncă şi/sau noi experienţe. Grupul dat include 3
respondenţi care, la moment, se află în ţări din Europa de Nord, dar şi cei din România,
Italia şi Portugalia. Studentul la medicină care-şi urmează o parte din secundariatul clinic
în Belgia deja se gândeşte să meargă mai apoi la studii în Germania.
Mobilitatea în „ţările terţe”.

Patru respondenţi au petrecut unul sau mai mulţi ani într-o ţară „terţă” (nici Republica
Moldova şi nici ţara de reşedinţă curentă) în UE sau în afara UE. Printre scopurile men-
ţionate pentru aceste migraţii temporare, au fost următoarele: instruire specializată
(bursă), post-doctorat, un program de masterat sau un loc de muncă în afara sectorului
sănătăţii (Italia). Printre ţările de destinaţie pentru migraţie temporară, respondenţii au
indicat Franţa, SUA, Italia, Belgia şi Kîrgîzstan. Unii au practicat mobilitatea dată înainte
de a migra spre ţara lor de reşedinţă curentă, alţii drept o întrerupere în domicilierea lor
în ţara de destinaţie.
Am avut parte de un curs de instruire de 1 săptămână în practica generală medicală în

Austria, în Salzburg, după care, pe parcursul specializării mele aici în Italia, am petrecut
un an la Universitatea Stanford pentru studii de postdoctorat. (Femeie, 38 ani, medic
specializat în cardiologie, activează ca cardiolog).
Câţiva respondenţi au explorat în mod specific oportunităţi de studii şi ocupare în alte

state membre ale UE, altele decât cele în care domiciliază la moment. De exemplu, o
persoană, contractul căreia se finaliza în Germania, intenţiona să plece în Regatul Unit
pentru a activa într-o universitate specifică cu care ţinea legătura, dar n-a plecat, de fapt,
în RU, deoarece n-a putut să obţină viza respectivă.
Migraţia circulară.
Trei respondenţi au revenit în Republica Moldova pentru o perioadă de la 6 luni până la
câţiva ani, după care au plecat din nou în aceeaşi ţară a UE în care au mers iniţial. Doi
intervievați s-au întors în mod special pentru a munci în Republica Moldova, dar a fost
prea dificil să-şi găsească un loc de muncă conform dorinţelor lor; unul n-a putut să-şi gă-
sească un loc de muncă în Chişinău şi chiar i s-a cerut mită pentru o slujbă, iar ceilalţi au
obţinut doar contracte pe termen scurt în domeniul sănătăţii publice în câteva organiza-
ţii, dar nici o ofertă de un loc constant de muncă. A treia persoană a revenit în Republica

Moldova, deoarece contractul în UE s-a consumat şi, de fapt, a utilizat timpul petrecut în
Republica Moldova pentru a-şi găsi o nouă oportunitate peste hotare.
După care, peste 1 an [masterat în sănătate publică] am revenit acasă şi am încercat să

aplic cunoştinţele acumulate şi să-mi construiesc o carieră de elaborator de politici, şi a
fost destul de dificil să-mi găsesc un loc de muncă permanent. Astfel timp de 3 ani am ac-
tivat doar în baza unor contracte pe termen scurt …. Credeam că eu cu experienţa mea,
cu legăturile mele şi noile mele cunoştinţe voi fi ca un boţ de aur pentru guvernul meu
(râde). Şi, cred eu, ca aşa credea cea mai naivă şi mai stupidă parte din mine! (Femeie,
38 ani, doctorand, Olanda).
Am revenit acasă, doream să activez ca medic specialist, medic de familie sau … Dar
n-am putut să-mi găsesc un loc de muncă. Am stat 2-3 ani fără un loc de muncă. Am
încercat timp de 1-1.5 ani să-mi găsesc o slujbă în Moldova. Am urmat diverse specia-
lizări – ceea ce se numeşte „ridicarea calificării”,dar n-am putut să-mi găsesc un loc de
muncă în Chișinău. M-am uitat şi preţurile erau de (...) pentru 1000 lei salariu (...) mi se
cereau plăţi mari [mi s-a cerut mită pentru această funcţie], n-am acceptat şi am revenit
în Italia. (Femeie, aprox. 40-50 ani, urmează specializarea în radioterapie, Italia).
Experienţe internaţionale de scurtă durată.

Majoritatea respondenţilor au participat la conferinţe, vizite de schimb de experienţă
şi/sau instruiri de scurtă durată atât în ţara de reşedinţă curentă, cât şi peste hotare,
inclusiv în ţări non-UE, cum ar fi SUA. Unele din evenimentele date au avut loc când
respondenţii încă mai locuiau în Republica Moldova. Situaţia a fost observată în cazul
tuturor respondenţilor care au migrat spre diferite ţări ale UE. Unele din aceste eveni-
mente au fost organizate prin intermediul programului de schimb al Universităţii de Stat
de Medicină din Chișinău sau prin conferinţe internaţionale:
La Universitatea din Moldova este un departament francez; se organizează diverse pro-

iecte în ţările francofone, cum ar fi Franţa şi Bruxelles . Am participat la unul din acestea
ca studentă şi a fost o experienţă foarte bună. (Femeie, 27 ani, medic la o unitate de
neurologie, RU).
Schimburile internaţionale mai au loc şi pe parcursul rezidenţiatului într-o ţară din UE,
de asemenea, şi participarea la conferinţe, programe de schimb şi instruiri pe termen
scurt peste hotare.
Comunitatea română în care activez [în România] are parte de colaborare de durată cu o
comunitate belgiană. Sunt 2 comunităţi înfrăţite şi în fiecare an sunt programe de schimb
şi diverse acţiuni preventive şi umanitare. (Bărbat, 37 ani, medic generalist, România).

Perioada intenţionată a migraţiei.
În general, participanţii n-au articulat o decizie conştientă de migraţie permanentă,
atunci când iniţial au plecat din Republica Moldova. Unii respondenţi au menţionat că
au venit pentru o anumită oportunitate specifică sau pentru un anumit scop (de ex.,
studii, specializare). Deseori, decizia de a mai sta este luată treptat, pas cu pas, odată ce
devin familiarizaţi cu noul sistem de sănătate şi de îndată ce apar noi oportunităţi. De
exemplu, un respondent a plecat în Italia pentru a-şi face masteratul în cardiologie, după
ce a obţinut masteratul, și-a depus dosarul pentru procesul de recunoaştere a diplomei
şi, în final, pentru o specializare medicală în cardiologie în Italia. Un alt exemplu este cel
al unui migrant în Olanda, care a venit cu o bursă pentru cercetări, după care a obţinut
un contract de muncă. În pofida scopului iniţial clar definit al migraţiei (i.e., studii sau
oportunitate de muncă pe termen fix), participanţii continuă să exploreze oportunităţi
de muncă pe viitor în ţara lor gazdă (de ex., specializare medicală, burse pentru cercetare
sau contracte de muncă în alte ţări ale UE).
În ceea ce priveşte perioada intenţionată de şedere, respondenţii pot fi divizaţi în două

grupe: CM din Republica Moldova care activează în sistemul de sănătate român au men-
ţionat despre intenţia de a se stabili cu traiul în România de la bun începutul experienţei
lor migraţionale, pe când respondenţii care, la moment, lucrează în alte state membre
ale UE vroiau să revină cândva în Republica Moldova. Cazul dat este caracteristic, mai cu
seamă, pentru participanții având motive financiare drept factori primari pentru a migra.
Cei care migrează în scop de studii au primit permise de şedere temporară pentru ţara
de destinaţie şi au fost în căutarea unor noi posibilităţi de a migra după reîntoarceri de
scurtă durată în Republica Moldova.
Aveam aceleaşi gânduri ca oricine într-o situaţie financiară dificilă – să stau 1-2-3 ani,
să-mi ajut familia şi să revin. (Femeie, aprox. 40-50 ani, urmează specializarea în radio-
terapie, Italia)
Motivele respondenţilor de a migra într-o anumită ţară din UE sunt diverse.
Motivele financiare, salariile mici şi neregulate, au fost principala cauză menţionată de 5

respondenţi, cu toţii locuind în România, Italia şi Portugalia deja de 10-19 ani. Ei au sub-
liniat că salariile erau prea mici pentru a acoperi cheltuielile curente şi cele de consum
zilnic, şi, în plus, deseori erau achitate cu întârziere. Doi şi-au sacrificat cariera în sistemul
de sănătate moldovenesc pentru posibilitatea de a câştiga mai bine în alte sectoare (în-
grijirea celor în etate şi serviciile auto) în Italia şi Portugalia. Toţi cei 5 respondenţi care

au migrat spre România au avut posibilitatea să muncească în sectorul sănătăţii. Trei
respondenţi din România, la moment, activează conform specializării pe care au urmat-o
în Republica Moldova. Pe de altă parte, câţiva respondenţi au indicat în mod explicit că
motivele financiare NU sunt cauzele principale pentru plecarea peste hotare, explicând
faptul că salariile nu erau atât de rele pentru costurile de trai sau faptul că membrii
familiei sunt suficient de asiguraţi, astfel încât preocupările financiare nu reprezintă o
motivaţie esențială.
Lipsa oportunităţilor de avansare în carieră a servit drept stimulentul principal pentru o

parte din specialiști (5) de a migra. Au fost menţionate lipsa oportunităţilor de a se ocupa
cu cercetări medicale ştiinţifice, de a face masteratul în sănătate publică, de a se specia-
liza în informatică medicală şi de a face rezidenţiatul în cardiologie. Aceşti respondenţi,
la moment, se află în Olanda, Italia, RU şi în Germania.
Pentru doi respondenţi, conform celor menţionate în secţiunea „mobilitate”, imposibi-

litatea de a găsi un loc (bun) de muncă în Republica Moldova a fost motivul pentru a
reveni în ţara UE gazdă în care au domiciliat anterior. Unul dintre ei şi-a exprimat marea
dezamăgire faţă de sistemul de sănătate din Republica Moldova, semnalând lipsa refor-
melor în sistemul de sănătate, corupţia la nivel de medici şi pacienţi, dar şi la nivel de
elaboratori de politici – drept motive de bază pentru a decide să migreze în ţara UE în
care a studiat.
Tabelul 4.23. Cei mai importanţi factori de respingere menţionaţi de respondenţi

Cei mai frecvenţi
factori de Citate
respingere
Nu, erau chestiuni de ordin financiar. Vă spun încă o dată, problema mea
a fost asta: soţia mea este asistentă medicală, noi lucram împreună pen-
Motive financiare
tru a construi o casă şi situaţia noastră financiară era … vă imaginaţi toa-
te lucrările de construcţie, fără bani . (Bărbat, 48 ani, medic, Portugalia)
La momentul în care am absolvit universitatea nu exista rezidenţiat în car-
diologie imediat după universitate în Moldova. Eram foarte interesat în
Avansarea în acest domeniu al medicinii ….. şi astfel căutam mai multă experienţă, mai
carieră multe abilităţi în cardiologie. Şi din întâmplare a găsit această posibilitate
de masterat în Italia, astfel am aplicat pentru acest curs. (Femeie, 38 ani,
cardiolog, Italia)

Cei mai frecvenţi
factori de Citate
respingere
Deoarece în realitate iniţiativele raţionale pe care încercam să le ridicăm,
să le discutăm, să le promovăm se terminau cu nimic din cauza voinţei
Nemulţumirea
faţă de sistemul politice şi nişte decizii completamente ilogice. Astfel de atunci era evident
de sănătate din că nimic nu se realizează în reformă …. Este dureros, este real … Am fost
Moldova sau acolo! Nimic nu părea să se mişte din loc. După care am înţeles că nu mai
sistemul politico- sunt cointeresată. Nu mă vedeam drept parte din elaboratorii de politici
economic general
din Moldova, deoarece nu mai aveam încredere în ei.(Femeie, 38 ani, cer-
cetător în sănătatea publică, Olanda)
Cercetarea a relevat că nu mereu factorii de atragere au fost cei care i-au făcut pe CM din
Republica Moldova să plece în anumite ţări UE. Alegerea de a migra spre o anumită ţară
UE a fost una deliberativă, uneori oportunistă şi uneori dependentă de legăturile sociale.
Unii respondenţii aveau parte de legături de familie sau parteneri într-o anumită ţară,
ceea ce a influenţat mult ţara în care aceştia au migrat. În două cazuri, vorba mergea
despre soţi (Olanda, RU), iar într-un alt caz mergea vorba despre rude apropiate (Italia).
Stagiarul care a plecat în Spania, a ales această ţară datorită prezenţei în ţara dată a
unei rude apropiate. Alţi respondenţi s-au interesat de oportunităţile dintr-o anumită
ţară prin intermediul ‘radio baba’ (reţelei de zvonuri) şi cunoştinţelor (Italia, Portugalia).
Respondenţii din România aveau prieteni, colegi şi cunoştinţe în România, legături strân-
se care le-au oferit informaţii cu privire la oportunităţile de muncă; pe lângă cunoaşterea
limbii, alegerea României era ca o alegere ‘firească’ pentru respondenţi.
Câţiva respondenţi au menţionat despre căutarea intenţionată a unor oportunităţi edu-

caţionale şi revizuirea diverselor programe (inclusiv în SUA) din punct de vedere al cali-
tăţii, subiectelor abordate, costurilor şi oportunităţilor de bursă. În alte cazuri, oportuni-
tăţile de carieră sau cele educaţionale au ‘survenit’ în mod firesc în contextul activităţii
curente şi în reţelele aferente sau au survenit ‘din întâmplare’ prin intermediul contac-
telor profesionale.
Poate fi observat şi faptul că după migraţia iniţială, câţiva respondenţi au căutat în mod
intenţionat oportunităţi de ocupare şi carieră în alte ţări (terţe) şi au ponderat opţiunile
între diferite ţări (inclusiv SUA) din punct de vedere al recunoaşterii diplomei şi posibili-
tăţii de a munci în ţară (vezi şi secţiunea cu privire la recunoaştere diplomei).

Cu excepţia României, traiul anterior într-o țară anumită nu a jucat un rol major în
alegerea ţării de destinație. Majoritatea respondenţilor nu au fost în ţara dată înainte de
migraţie. Astfel un respondent a menţionat următoarele:
Nu aveam idee de Olanda, jur.(Femeie, 38, cercetător în sănătatea publică, Olanda).
În câteva cazuri (3, adiţional la cei care au plecat în România), respondenţii au vizitat
ţara şi au decis că este un loc unde ar putea trăi. Pentru cei care au mers în România (4),
faptul că pot vorbi limba ţării a fost citat ca unul din motivele majore pentru alegerea
României, cât şi familiarizarea cu cultura ţării, precum şi legăturile istorice şi sociale (con-
form celor menţionate mai sus).
Pentru un şir de respondenţi, mai cu seamă cei care au plecat din Republica Moldova
din motive financiare (vezi mai sus), oportunitatea de a câştiga salarii mai mari a fost
factorul major de atragere (Tabelul 4.24).
Trei respondenţi au obţinut o bursă pentru studii, rezidenţiat sau cercetare înainte de a
migra (Olanda, Germania şi Italia).Aceşti trei respondenţi au migrat în trei ţări deoarece
tipul de studii oferite se conformau planului lor de carieră profesională.
Doi respondenţi tineri care încă nu şi-au finalizat studiile / diploma postuniversitară în
calitate de lucrător medical, au menţionat despre atractivitatea învăţământului într-o
ţară UE (vezi Boxa 3-1 şi 3-2). Principalul factor identificat în cazul acestor doi respon-
denţi este ignorarea metodelor de învăţare pe parcursul studiilor medicale în Republica
Moldova. Ei s-au plâns de prea puţine ore practice (pentru un student la medicină) şi
prea puţine responsabilităţi (pentru rezidenţiat). Mai mult ca atât, dispunerea de o di-
plomă recunoscută în UE este apreciată pentru planurile pe viitor de carieră.

Boxa 4.2 și 4.3 Informații ale tinerilor respondenți ce studiază în țări ale UE
Nu cred că avem într-adevăr studii bune în Predarea în Moldova: nu merge

Moldova. Ştiţi, în Moldova pe parcursul studiilor, vorba de conţinut, dar avem nevo-
munceşti mult. Multe cunoştinţe, adică multă te- ie de profesori reali, profesori care
orie despre cum funcţionează şi altele. Da partea să poată să predea acel conţinut.
practică este destul de complicată. Eu, de exemplu, Deoarece, de obicei profesorii vin
trebuie să-mi schimb practica, deoarece eu ştiam şi citesc de pe hârtie.
că avem o boală, ştiam cum trebuie să fie… cum Fac acum rezidenţiatul în Spania,
scrie în cărţi, după care cum arată, ce e de făcut. astfel dacă ceva nu merge bine în
Aici, eu trebuie, în primul rând, să fac ceva, şi apoi Moldova şi dacă nu mă voi putea
să mă gândesc ce-ar putea fi, după care să fac alt realiza profesional în Moldova, mă
lucru, să-l analizez, după care iar să mă gândesc că voi putea duce oriunde şi să-mi
ar putea fi un alt lucru. Astfel când am un pacient, găsesc un loc de muncă ca medic
mă gândesc că am putea avea asta, asta şi asta... cu specialitate finalizată în Europa,
În primul rând trebuie să pui întrebări, să faci nişte într-o ţară europeană.
lucruri urgente, după care … uite asta n-avem noi Într-adevăr îmi doream mai multă
în Moldova; studenţii ştiu simptomele, poate mai responsabilitate pentru medicii ti-
bine ca aici. Teorie şi practică – când vii în Moldova neri pe parcursul rezidenţiatului (în
este diferit, când eşti student înveţi teoria, când Moldova). Dânşii simt o atitudine
eşti rezident începi să studiezi practica. Aici ei con- de părinte-copil, nu te du în acolo,
sideră că pe parcursul ultimilor trei ani, studentul nu fă aceea, poţi să te uiţi, dar nu
mai face şi practică, astfel ei ştiu deja ce să facă. atinge! Poţi să atingi, dar nu face
Desigur, oportunitatea de a face examinări medica- nimic fără permisiunea mea.
le aici nu reprezintă o oportunitate în Moldova. Nu Da, totul ţine de metodă, dar nu
poţi să obţii scanare sau RMN toată ziua, când, de de conţinut. Deoarece noi ,de fapt,
fapt, ai nevoie, de multe lucruri pe care noi nicio- am învăţat conform protocoalelor
dată nu le practicăm (în Moldova), de ex., .. pentru medicale europene, deci totul este
tumori, .. fiecare analiză mică pe care, de obicei, la fel // când am absolvit universi-
o învăţam, o învăţam anume aşa; bine, probabil tatea, vorbeam cu colegii mai tineri
că niciodată n-o voi utiliza aici [în Moldova] astfel şi dânşii deja au început cursurile
doar aş citi-o şi aş uita-o. Dar aici trebuie s-o folo- de etică medicală … şi interacţiu-
seşti, s-o utilizezi în fiecare zi, astfel încât să ai mai nea între pacient şi medic, şi alte
multe cunoştinţe şi, de asemenea, am dorit să fac lucruri de acest fel. (Bărbat, 28, se
şi o cercetare – deoarece am încercat în Moldova, pregăteşte de examenele pentru
noi am avut un grant, dar ne-am oprit la nivel cli- specializare medicală, Spania)
nic, deoarece nu mai aveam fonduri disponibile
în Moldova. Astfel într-adevăr nu aveai nici-o va-
rietate.(Femeie, 27, urmează secundariatul clinic,
Belgia)

Tabelul 4.24.Cei mai importanţi factori de atragere menţionaţi de respondenţi
Cei mai
frecvenţi
Citate
factori de
atragere
Sunt destul de ambiţioasă şi m-am gândit – trebuie să fac ceva cu privire la situaţia
Avansarea
dată [în Moldova]. Astfel am decis să încep cu acest masterat în sănătatea publică.
în carieră
(Femeie, 38 ani, cercetător în sănătate publică, Olanda)
Motivaţia pentru a aplica pentru o bursă pentru a pleca în Germania a fost cea
Posibilităţi de a mă specializa în continuare în domeniu (informatică medicală), deoarece do-
de studii
meniul dat era absolut nou în Moldova. Nu puteam găsi pe nimeni cu experien-
în ţara de
destinaţie ţă. Astfel am decis să merg în Germania.(Bărbat, 38 ani, cercetător în sănătatea
publică,Germania)
Şi salariul era de $25 şi întârzia cu 6 luni, nici în România salariul nu era mare,
Posibilităţi
de a dar era circa $200. Vă imaginaţi – de 8 ori mai mare! Dacă mai luai nişte gărzi de
câştiga un noapte, mai aveai un salariu dacă aveai nevoie! Deci în total vreo 400 euro – de
salariu mai 16 ori mai mult decât în Moldova! (n.b. se referă la o perioadă de 10 ani în urmă)
mare
(Bărbat, 42, gastroenterolog, România)
A fost foarte simplu[motivul de a pleca]; M-am căsătorit cu un britanic (râde).
Factori
Am decis să plecăm în Anglia.(Femeie, 27 ani, medic la o unitate de neurologie,
sociali
Regatul Unit)
Pregătirile şi perioada de adaptare într-o ţară a UE
Cunoştinţe anterioare despre ţară şi despre sistemul de sănătate. Conform celor expli-
cate în secţiunea 2, trei respondenţi au fost anterior în ţara UE spre care au migrat, în
plus față de cei patru respondenţi care au plecat în România. Cei care n-au fost în ţară
anterior au menţionat că nu au avut informaţii suficiente, inclusiv cu privire la practica
medicală şi sistemul de sănătate din ţara-gazdă.
Când am venit aici, m-am confruntat cu diferenţe de medicamente pe care le utilizează

aici, protocoale diferite, dar … ei au protocoale europene, spre deosebire de Moldova… ei
toţi urmează aceste protocoale. (Bărbat, 39 ani, medic generalist în unitatea de urgenţă,
România).
O persoană a arătat că a dorit să afle mai mult despre sistemul de sănătate britanic îna-
inte de a pleca, deoarece modalitatea de organizare era complet diferită şi a durat un pic
până când şi-a dat seama care este rolul ei (potenţial) în cadrul sistemului.

Permisul de şedere şi permisul de muncă în UE.
Toţi respondenţii au raportat sosirea pe cale legală în ţara UE în care activează la mo-
ment. Majoritatea (cel puţin 7) deţin cetăţenie română, ceea ce le permite să domicilieze
şi să activeze într-o ţară a UE.
Faptul că vin din altă ţară n-a fost un obstacol; am susţinut examenul şi am completat
cererea pentru locul de muncă ca cetăţean român, a fost la fel pentru noi toţi, cetăţenii
români.(Bărbat, 46, chirurg plastician, România)
În Marea Britanie ei au o lege ciudată care discriminează românii, te lasă să activezi,

dar nu-ţi oferă un permis de muncă automat [chiar dacă suntem cetăţeni ai UE], astfel
este un sistem întreg prin care trebuie de solicitat un permis de muncă. Oricum este mai
uşor decât să soliciţi în calitate de moldovean.(Femeie, 27 ani, medic la o unitate de
neurologie, RU)
Un participant care domiciliază în Italia a menţionat că avea nevoie de cetăţenie română

pentru a putea participa la concursul/examenele publice profesionale şi a explicat că a
trebuit să meargă înapoi în Moldova pentru a face toate aranjamentele necesare pen-
tru documentaţia necesară. Respondenţii din Portugalia au raportat despre statutul de
migrant legal la sosire în ţară şi au avut parte de suport din partea reţelei de migranţi
(familie sau prieteni), care i-au ghidat şi susţinut în ceea ce priveşte procedurile şi docu-
mentele cu privire la migraţie.
Patru respondenţi au sosit în ţara-gazdă a UE cu aranjamente anterioare pentru un loc de

muncă sau studii şi în baza acestora au obţinut şi viza (o parte deţin şi cetăţenie română).
Ei au arătat că la acel moment toate aranjamentele pentru obţinerea documentaţiei
necesare erau de durată şi/sau birocratice. Într-un caz viza n-a fost oferită, astfel respon-
dentul n-a reuşit să meargă în RU pentru muncă. Motivul pentru refuzul vizei a fost faptul
că migrantul trebuia să dovedească că dispunea de venit pentru a se întreţine; iar nivelul
salariului din Moldova nu oferea această posibilitate.
Cunoaşterea limbii.
Majoritatea participanţilor n-au avut necesitatea de a învăţa limba pentru a-şi dezvolta
o carieră în ţara în care au migrat. Moldovenii care au migrat în România deja vorbeau
fluent româna, ceea ce a jucat rol major în alegerea României ca ţară de destinaţie.
Respondenţii care au plecat în RU, Germania şi Olanda au specificat că limba lor de lu-
cru este engleza şi au învăţat-o în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Republica
Moldova. Respondenţii din Germania şi Olanda au spus că au studiat germana şi olande-

za pe parcursul anilor, cât au lucrat şi, la moment, unul dintre ei vorbeşte fluent olandeza
folosind-o la serviciu :
Nu vorbeam olandeza, dar aproape toţi vorbesc engleza, deci n-a fost o problemă. A
durat câţiva ani [ca să învăţ olandeza], deoarece mereu eram ocupată cu munca, astfel
studierea limbii a fost un proces cam lung pentru mine. (Femeie, 38 ani, cercetător în
sănătate publică, Olanda).
Respondenţii care urmau să înveţe limba pentru a activa (sau studia) au fost cei din Italia
şi Portugalia. Doi respondenţi au menţionat că au început să studieze limba înainte de
plecare, cu vreo 5 luni – 2 săptămâni înainte de a migra. După care au continuat să studi-
eze limba după sosire încă pentru câteva luni, fie la vreun curs oficial, fie de sine stătător.
Respondentul care, la moment, locuieşte în Portugalia a menţionat că nici el şi nici soţia
sa nu vorbeau un cuvânt în portugheză când au sosit, ceea ce a cauzat anumite dificul-
tăţi, dar soţia lui a mers la nişte cursuri. El a muncit în sectorul informal (la o staţie de ser-
vicii auto) înainte de a-și depune dosarul pentru procedura de recunoaştere a diplomei.
Stagiarul care a plecat în Spania pentru instruire medicală specializată, de asemenea, a
început să studieze limba înainte de a pleca din Republica Moldova.
Sosirea şi integrarea socială într-o ţară a UE
După sosire în ţara de destinaţie, cadrele medicale din Republica Moldova se con-
fruntă cu multe lucruri noi. Cei care au plecat peste hotare pentru a-şi face stu-
diile au fost destul de emoţionaţi la sosire şi chiar le-a plăcut această perioadă.
Această atitudine pozitivă faţă de ţară a persistat, în pofida provocărilor cu care
s-au confruntat, cum ar fi: familiarizarea cu o cultură nouă, o limbă nouă, sentimen-
tul de „străin”. Doi din aceşti respondenţi au menţionat că a fost mai dificil decât
s-au aşteptat, din cauza combinării unei vieţi noi şi a grijii purtate familiei (copiilor).
Cei care au migrat din motive financiare îşi aduc aminte de perioada dată ca de una di-
ficilă. Acest fapt a fost indicat, mai cu seamă, de cei 2 lucrători medicali din Portugalia şi
Italia, care au început cu munci în afara sectorului sănătăţii.

Tabelul 4.25. Sentimentele respondenţilor la sosirea în ţara de destinaţie
Sentimentele la sosire
Citate
în ţara de destinaţie
Era foarte emoţionant deoarece … credeam că va fi doar 1 an şi pe
parcursul zilelor de odihnă încercam să vizitez câte ceva, aveam mulţi
Emoţionaţi colegi din alte ţări cu care să-mi împărtășesc experienţa, de la care
să văd alte practici medicale, deci a fost o experienţă foarte bună.
(Femeie, 38 ani, cardiolog, Italia)
Nu-mi amintesc acum ceva ca foarte dificil pentru mine, dar oricum
Bine totul este nou, deci trebuie să înveţi cum funcţionează totul. (Femeie,
38 ani, cercetător în sănătate publică, Olanda)
Perioada de adaptare a fost cea mai dificilă, dar am trecut de ea! Am
trecut … sunt oameni buni şi acolo şi aici. Ce să spun? Încă ne mai
Dificil confruntăm cu dificultăţi; unii ne tratează încă diferit, deoarece sun-
tem străini. (Bărbat, 39 ani, medic generalist într-o unitate de urgenţă,
România)
Unicul respondent care a menţionat că, într-adevăr, îi este dor de Republica Moldova
a fost stagiarul pentru specializare medicală; nu-i place clima, îi este dor de prieteni şi
mediul social din Republica Moldova.
Recunoaşterea diplomei: medici
Toţi respondenţii care şi-au dorit să activeze în practica medicală (prestarea de servicii),
cu excepţia cercetătorilor, urmau să prezinte documentele cu privire la diplomele lor
moldoveneşti către autorităţile UE pentru validare. Această validare se bazează pe sis-
temul ECTS. În general, procesul dura de la câteva luni până la un an şi includea multe
proceduri birocratice: obţinerea traducerilor, cheltuieli pentru notari, ştampile din par-
tea autorităţilor, inclusiv diverse ministere:
„Uneori aveai nevoie de vreo 4-5 ştampile pe fiecare document!” (Bărbat, 48 ani, anes-
teziolog, Portugalia)
Câţiva respondenţi (3) activează în domeniul cercetării, din aceste considerente n-au
avut nevoie de validarea diplomei medicale pentru a-şi face carierele. Cu toate acestea,
ei nu exclud posibilitatea de a reveni la munca clinică şi, astfel ,oricum urmează proce-
dura de recunoaştere a diplomei. Cu toate acestea, deoarece deja locuiesc într-o ţară de
destinaţie şi deţin un loc de muncă în domeniul cercetării, această procedură de lungă
durată nu este percepută ca un obstacol serios.

Conform respondentului din RU, la Consiliul General Medical nici nu se știa de diplomele
din Republica Moldova, astfel trebuiau să fie prezentate materiale pentru fiecare su-
biect, numărul de ore etc. şi chiar erau solicitate documente adiţionale. Procedura dată
a durat în timp, însă respondentul n-a perceput faptul ca o problemă. Pentru CM care-şi
propun drept scop să activeze în domeniul prestării serviciilor medicale, recunoaşterea
diplomei este percepută ca o piedică, care costă multe eforturi. Şi nu merge vorba doar
despre procedurile birocratice, dar şi de o limbă nouă (Italia, Portugalia), care trebuia să
fie învăţată şi vorbită la examenele de echivalare a diplomei (Italia, Portugalia).
Respondenţii din Italia şi stagiarul care a plecat în Spania trebuiau să prezinte diploma
medicală moldovenească. După calcularea ECTS, ei trebuiau să susţină examene şi să
intre pentru perioade scurte de timp (de la câteva luni până la un an) din nou la universi-
tate. Un participant din Italia s-a înscris în anul 6 la Universitate şi a susţinut 6 examene
pentru a putea să se califice pentru specializarea de radio-terapeut. Deşi responden-
ţii n-au amintit despre dificultăţile întâmpinate la susţinerea examenelor, ei au oferit
informații despre experienţele lor altor moldoveni, pentru care a fost extrem de dificil să
reușească la examene:
Un alt coleg de-al meu din Parma a susţinut examenul la chirurgie de 20 de ori! Profesorul
nu-i dădea nici notă de trecere. Tot îi spunea că nu este pregătită şi mai trebuie să vină
încă o dată. Dânsa a abandonat, s-a înscris la o altă universitate, într-un alt oraş şi, pe
lângă cele 7 examene, a trebuit să mai susţină încă 10.(Femeie, aproximativ 40-50 ani,
urmează specializarea în radioterapie, Italia)
Respondenţii din Italia, după ce au fost licenţiaţi să practice ca medici în Italia, şi-au con-
tinuat rezidenţiatul pentru a deveni specialişti medicali. Participantul din Portugalia era
specializat în anesteziologie şi a putut să-şi utilizeze capacităţile în noul loc de muncă din
Portugalia, dar nu este înregistrat ca medic specialist în Portugalia. Şi în România proce-
dura de recunoaştere a fost percepută ca una dificilă şi birocratică:
Sunt dificultăţi, fără îndoială, de exemplu pentru procesul de recunoaştere a diplomei,

trebuie să fii foarte atent cu documentele, dacă comiţi chiar cea mai mică eroare – o
literă – te trimit înapoi. Am avut problema dată de multe ori, dar am depăşit-o. (Femeie,
39 ani, medic generalist în mediul rural, România).
Respondentul din Portugalia a beneficiat de un program al organizaţiilor locale pentru

facilitarea recunoaşterii diplomei:

Deci, în primul rând, a fost procedura asta, prima etapă – colectarea documentelor, pre-
zentarea lor la serviciul Iezuit din Lisabona, după care m-au ajutat cu informaţii şi m-au
direcţionat spre „denumirea oraşului”. (Bărbat 48 ani, MD activează ca anesteziolog în
Portugalia).
Acest program „Iezuit” este descris şi perceput ca un model inovativ, care oferă:
Suport pentru recunoaşterea calificărilor şi pentru integrarea pe piaţa muncii în

Portugalia. Proiectele de susţinere a medicilor şi asistentelor medicale imigranţi au fost
elaborate de Fundaţia Calouste Gulbenkian şi Serviciul de Refugiaţi Iezuiţi. Drept rezultat
ale acestor proiecte, 107 de medici imigranţi şi 45 de asistente medicale imigrante deja
au obţinut echivalarea calificărilor lor academice şi autorizarea de a-şi exercita profesia
în Portugalia. Aceste cadre medicale, la moment, activează în sistemul naţional de să-
nătate şi, datorită acestor oportunităţi, au reuşit să-şi reînceapă carierele profesionale.
(Valle, Farmhouse & Maquesea., 2008:175)
Recunoaşterea specializării medicale
Niciunul din cei 4 respondenţi care a urmat o specializare medicală în Republica

Moldova n-a reuşit să-şi recunoască specializarea medicală în ţara de reşedinţă curentă.
Anesteziologul care a migrat spre Portugalia nu este înregistrat drept specialist medical
în această ţară, dar la locul lui curent de muncă (o clinică privată) i se permite să activeze
în domeniul lui de specializare şi el relatează că este anesteziolog.
Câțiva intervievați (2) care, la moment, sunt în România, s-au specializat deja în
Republica Moldova, dar au trebuit să urmeze o versiune mai scurtă a rezidenţiatului (1
an de rezidenţiat practic) în România din nou pentru a obţine o specializare validă. [nota
autorilor:la moment, datorită recunoaşterii diplomelor medicale româneşti în alte ţări
ale UE, această opţiune „mai scurtă” nu mai este disponibilă; toţi specialiştii medicali
din Republica Moldova care decid să practice în România trebuie să urmeze un program
complet de rezidenţiat.]
Un respondent care a (re-)urmat (a parcurs procesul de înregistrare) specializarea me-

dicală obţinută în Republica Moldova a menţionat că acesta este un obstacol enorm
pentru CM din Republica Moldova, deoarece nu toţi moldovenii pot să acopere costurile
şi să aloce timpul necesar pentru specializare. S-a mai subliniat şi faptul că numărul locu-
rilor la rezidenţiat disponibile pentru o specializare medicală este limitat în ţările în care
au plecat migranţii.

Totuşi, mai este şi o altă problemă cu privire la recunoaşterea diplomei: faptul că înre-
gistrarea unui medic poate fi pierdută într-o ţară, atunci când acesta nu practică în ţara
dată pentru o anumită perioadă de timp. Un respondent a studiat pentru o diplomă de
medic în Republica Moldova, a plecat în România, s-a specializat ca medic de familie, a
lucrat câţiva ani, a plecat în Italia şi Belgia, dar, apoi, a revenit în România pentru a nu-şi
pierde licenţa de a practica.
Este o ruşine să-ţi pierzi diploma de medic pentru care am studiat timp de 9 ani. Aş fi
pierdut-o, dacă stăteam un pic mai mult (…) 5 ani este termenul pentru …dacă nu acti-
vezi, atunci (…) (Bărbat, 37 ani, medic de familie, România).
Găsirea unui loc de muncă în sectorul sănătăţii n-a fost prea dificilă pentru majorita-
tea respondenţilor; doar 2 (din Italia şi Portugalia) au activat în afara sectorului sănă-
tăţii după prima sosire în ţara de destinaţie. Migrantul din Italia chiar a mers înapoi în
Republica Moldova din cauza că nu avea o slujbă, dar nici acolo nu şi-a găsit un loc de
muncă în sectorul sănătăţii (în Chișinău) şi a decis să re-emigreze în Italia şi să urmeze
procedura de validare a diplomei. Patru subiecți deja dispuneau de un loc de muncă sau
de un program de studiu în care să se încadreze:
N-a fost prea dificil [să găsesc un loc de muncă]. De fapt am început nu cu un loc de
muncă, dar cu ceva care se numeşte ataşament clinic, când, de fapt, urmez o echipă, deci
eşti, de fapt, o parte din echipă, dar nu te plătesc (râde) şi nu ai multe responsabilităţi.
Aceasta contează ca experienţă. Am făcut-o timp de câteva luni pentru a obţine experi-
enţă în RU, după care am obţinut un loc de muncă adevărat. (Femeie, 27 ani, medic la o
unitate neurologică, RU).
Pentru migranţii care au plecat spre Portugalia, Spania şi Italia, a fost mai dificil să-şi
găsească un loc de muncă, deoarece a trebuit să înceapă cu procedura de recunoaştere
a diplomei. În primul rând, este dificil de a găsi un loc de muncă în sectorul sănătăţii şi
unii din ei au început să lucreze în sectorul informal. Migranții sunt puși în fața unei alte
probleme - de a-și găsi un loc de muncă după ce au terminat specializarea în țara-gazdă:
Nu sunt sigur că e mai uşor, dar cred că … mai repede decât aici. Deoarece, oricum, a
durat circa 5-6 ani pentru a obţine un loc de muncă după specializare. Am în vedere circa
5 ani pentru tot, de la studierea limbii până la obţinerea unui loc de muncă. Deci nu este
imediat ce vii din Europa de Est şi imediat ai un loc de muncă. (Femeie, 38, cardiolog,
Italia).

Realităţile sunt diferite pentru migranţii din România, majoritatea aflându-se în ţară deja
de peste 10 ani. Unii au căpătat un loc de muncă în calitate de rezident; alţii au procurat
o practică privată de medic generalist pentru a-și începe activitatea. Este costisitor, deoa-
rece este nevoie de bani pentru a lansa o practică privată. Cu 10 ani în urmă, era destul
de simplu de a găsi un loc de muncă în calitate de medic în România:
A fost decizia ministrului de atunci să facă toate locurile vacante publice online. Astfel
locurile de muncă erau postate online, după care mergeai la Departamentul Public de
Sănătate cu o solicitare şi nu puteau să te refuze, deoarece locurile vacante erau făcute
publice, şi prezentai documentele acolo şi la Ministerul Sănătăţii, şi toţi participau prin
concurs … eu n-am avut concurs, dar (…) (Bărbat, 42 ani, gastroenterolog, România)
Comunicarea cu diaspora moldovenească
Nivelul de interacţiune cu moldovenii şi reţelele moldovenilor variază. Majoritatea res-

pondenţilor păstrau legătura cu conaţionalii şi/sau aveau prieteni moldoveni în ţara de
destinaţie. Totuşi, cea mai mare parte din ei nu cunosc sau nu au legături cu alţi lucrători
medicali din Republica Moldova. Un respondent a menţionat că ar cunoaşte doar un
singur lucrător medical din Republica Moldova, care, de asemenea, activează în spital.
O excepţie dace un alt respondent, care a menţionat că sunt mulţi medici moldoveni în
Portugalia (el a estimat numărul la 150) şi că el are prieteni printre aceștia; mai sunt şi
câţiva colegi de facultate şi cu toţii au trecut prin procesul de recunoaştere a diplomei
împreună. Intervievații au menţionat deseori şi faptul că nu dispun de timp liber pentru
a stabili relaţii cu alţi moldoveni:
Ne întâlnim cu colegii, dar foarte rar, suntem mereu ocupaţi. Rutina zilnică şi munca ne
absoarbe şi suntem bucuroşi când ne întâlnim la nişte conferinţe sau şedinţe. (Femeie, 39
ani, medic generalist în mediul rural, România)
Patru respondenţii nu știau nimic despre reţelele diasporei moldoveneşti, iar o persoană
a menţionat despre „Vatra”, o organizaţie a diasporei în Britania. Câţiva intervievați au
indicat ambasada drept un loc în care se întâlnesc cu conaţionalii lor şi unde sunt organi-
zate evenimente culturale pentru moldoveni.
Am fost contactată de colegi, care deja şi-au recunoscut diplomele şi care ştiau că eu
lucrez ca medic aici, în regiune, şi m-au sunat ca să afle informaţii despre schimburile
de noapte, cum s-o faci, cum … de exemplu (...) Cum să ai asigurare, probleme de acest
fel. Astfel 2-3 persoane, colegi de-ai mei, m-au întrebat ce să facă, ce documente să
pregătească pentru a putea activa în schimburi de noapte, în perspectiva de a obţine
o specializare. După câte ştiu, nu este uşor s-o faci (...). Nu, n-am avut ocazia să mă

întâlnesc cu cei de la asociaţiile diasporei moldoveneşti. (Femeie, aprox. 40-50, urmează
specializarea în radioterapie, Italia).
Factorii care ţin de familie.

Familia este un factor de stabilire important pentru o parte din respondenţi. Două per-
soane sunt căsătorite cu cetăţeni ai UE, unul din care este foarte legat de serviciu în ţara
dată. Un intervievat a relevat că, odată cu trecerea timpului, toţi membrii familiei au
venit în Italia, - părinţii, fraţii, surorile, fiica, soţul, iată un motiv pentru a rămâne în Italia.
Trei din opt persoane au copii în ţara de destinaţie şi au menţionat că aceştia sunt deja
integraţi, în special în ceea ce priveşte limba şi sistemul educaţional, şi acesta este un
factor important pentru a rămâne în ţară.
Consideraţiuni financiare.
Majoritatea respondenţilor n-au menţionat finanţele drept un motiv primar pentru a
rămâne în ţara de destinaţie. Totuşi, când au fost întrebaţi despre dorinţa lor de a reveni
în sistemul de sănătate moldovenesc, jumătate din cei chestionați au relatat că un sala-
riu decent i-ar putea motiva să revină. Câţiva respondenţi, din Portugalia şi România, au
semnalat modul în care criza financiară a lovit ţările în care ei se află la moment:
Venitul la început era considerabil mai mare în comparaţie cu Moldova. Dar acum … deja
de câţiva ani, după reducerea salariului, ne-a afectat şi pe noi. (Femeie, 39 de ani, medic
generalist în zonă rurală, România)
În Portugalia am avut parte de preţuri mai mari şi impozite mai mari, dar fără o creştere
a salariului; totuşi, aceşti respondenţi n-au menţionat că criza financiară le va influenţa
alegerea de a reveni în Republica Moldova.
Pe lângă aceste dificultăţi cu privire la criza financiară, respondenţii din România au mai
vorbit despre alte surse de venit, cum ar fi suplimentul pentru mediul rural, pentru nu-
mărul mare de pacienţi şi încă un supliment pentru realizări profesionale. Un respon-
dent a menţionat primirea de bani adiţionali pentru activitatea în teritoriu. În plus, în
România „majoritatea medicilor mai activează în clinici private, oficii private şi acesta e
un venit suplimentar.” (Bărbat, 42 ani, gastroenterolog, România)
Niciun respondent n-a menţionat despre trimiterea remitenţelor în Republica Moldova,

5 respondenţi au explicat că nu trimit remitenţe, deoarece cred că nu este nevoie: fa-
miliile au într-o stare financiară bună; sau au parte de locuri de muncă bine plătite, sau

pensii bune. Un respondent a raportat invers: a fost susţinută de soţ şi părinţi, care cu
toţi locuiesc şi muncesc în Italia pentru a plăti studiile şi specializările.
Mediul de muncă.
Trei respondenţi au menţionat că se bucură de oportunitatea de a activa în instituţii de
clasă mondială cum ar fi Spitalul UCL, NHS Foundation Trust, unul din cele mai mari din
Anglia.. Un alt intervievat care activează la un institut de cercetări în Olanda, de aseme-
nea, a remarcat experienţa foarte bună de a munci în astfel de condiţii. Câţiva respon-
denţi apreciază bune și faptul că aceștia sunt specialiști înalt calificați.
Doi respondenţi din România au menţionat că relaţiile diferă de cele din Republica
Moldova, de exemplu, oamenii ridică vocea mai rar, chiar dacă sunt nemulţumiți. Un
participant a arătat că are satisfacție pentru faptul de a avea colegi din lumea întreagă.
Respectul pentru medici şi relaţia pacient – medic sunt percepute ca un aspect pozitiv al
mediului de lucru; majoritatea respondenţilor au observat diferenţe între relaţia medic –
pacient din Republica Moldova şi cea din ţara lor de reşedinţă curentă. Toţi respondenţii
din România au subliniat faptul că medicii sunt cu mult mai respectaţi în România, decât
în Republica Moldova.
Un respondent a făcut o legătură între respectul pentru medici şi procesul de selectare

pentru a deveni medic în România, pe când în Republica Moldova, concursul pentru ad-
mitere la medicină a fost mai puţin dificil. Stagiarul din Spania, de asemenea, a amintit
despre respectul pacientului pentru medici şi despre faptul că acesta este un element
plăcut al mediului de lucru.
Un alt aspect pozitiv al mediului de lucru în ţara de destinaţie este disponibilitatea teh-
nologiilor (avansate); câţiva respondenţi au menţionat despre faptul că apreciază dispo-
nibilitatea tehnologiilor pentru realizarea diverselor activităţi; tehnologia informaţională
mai este apreciată şi din punctul de vedere al proceselor administrative şi din punctul de
vedere al organizării lucrului.
Sistemul de sănătate.
Respondentului din RU îi place că serviciile sunt oferite pacienţilor fără plată; totul se
achită prin intermediul sistemului naţional de sănătate, inclusiv pentru imigranţi, chiar
şi cei ilegali. În România, unul din respondenţi a menţionat că şi acolo sunt probleme în
sistemul de sănătate (probleme serioase), dar totuşi există o diferenţă față de Republica

Moldova: problemele sunt soluţionate mai repede. Unul din respondenţii din România a
venit cu o abordare mai critică a sistemului de sănătate în care activează:
Păi, dezavantajele sunt aceleaşi pentru toate spitalele judeţene din ţară, lipsa materia-
lelor şi echipamentului medical. Am fi putut să înregistrăm rezultate mai bune, dacă am
avea cu ce să lucrăm, dar nu prea avem.(Bărbat, 46 ani, chirurg plastic, România)
Dezvoltarea profesională şi oportunităţile de carieră.

Posibilitatea de a participa la conferinţe şi a urma cursuri de scurtă durată, după cum s-a
explicat în prima secţiune, este înalt apreciată ca o oportunitate de dezvoltare profesi-
onală. De exemplu, în România au loc multe congrese ale specialiştilor români, aceștia
având acces şi la congresele de peste hotare. Un respondent a menţionat că angajatorul
său susţine dezvoltarea profesională.
Însă nu este peste tot aşa, mai depinde de angajator, dar şi de tipul de dezvoltare profe-
sională; un respondent din România consideră că aceste schimburi de experienţe trebuie
să fie achitate din propriul lor buzunar.
Intervievații au multe idei referitor la dezvoltarea propriei cariere. Când se gândesc la

viitorul apropiat, majoritatea se văd în ţara lor de reşedinţă curentă. Doar unul a subli-
niat faptul că intenţionează să revină în Republica Moldova, la fel şi stagiarul din Spania.
O parte din respondenţi au venit cu idei privitor la paşii de viitor (descriși mai jos), pe
când alţii doresc să-și continue activitatea lor curentă. Un respondent a considerat că
este prea bătrân pentru a mai face vreun pas în cariera sa: „Deoarece am aproape 50,
deja nici nu mai încerc, m-am oprit aici!” (Bărbat, 48 ani, anesteziolog, Portugalia), deşi
specializarea sa nu este recunoscută în Portugalia.
Alte probleme care influenţează motivul de a rămâne în ţara de reşedinţă curentă sunt:
•• Specializarea medicală
Câţiva respondenţi, la moment, își urmează specializarea medicală. O persoană şi-a ex-
primat îngrijorarea cu privire la concursul mare pentru ocuparea unui post de specialist
în radiologie în domeniul public din Italia ; ea intenționează să încerce în mai multe regi-
uni din Italia, dar se gândește şi la posibilitatea unei opţiuni într-o altă ţară.
•• Gestionarea propriei companii, practicii sau consultanţei private

Patru respondenţi au menţionat interesul de a munci în sectorul privat. Doi respondenţi
(România) analizează posibilitatea de a deveni consultanţi medicali. Un respondent din
România ar dori să fondeze o practică privată;
Un alt respondent deja dispune de o companie mică la care munceşte în paralel. Ar

putea să eşueze în următorul contract de cercetare ştiinţifică: „Atunci mă voi concentra
foarte uşor pe întreprinderea mea.” (Bărbat, 38 ani, cercetător ştiinţific, Germania)
•• Cercetare
Pentru cei care realizează cercetări şi sunt cointeresaţi să-și continue activitatea în acest
domeniu, posibilitatea de a o face în ţările UE este un factor important de stabilire, deoa-
rece cercetarea în aceste domenii specializate nu este disponibilă în Republica Moldova
(vezi în secţiunea anterioară despre cercetare).
•• Statut legal
După cum s-a explicat în capitolul cu privire la tranziţia spre o ţară a UE, toţi respondenţii
(din care 7 au menţionat că deţin cetăţenie română) au sosit în mod legal în ţara de des-
tinaţie. Unii respondenţi au menţionat că au fost trataţi conform aceloraşi regulamente
şi li s-a oferit acelaşi acces la oportunităţi ca şi cetăţenilor din alte ţări ale UE. Unii res-
pondenţi au întreprins paşi pentru a-şi menţine şederea legală pentru o perioadă mai
lungă de timp. Un respondent din Germania și-a depus dosarul şi a obţinut reşedinţă
permanentă în calitate de profesionist cu calificări înalte după ce a activat o perioadă de
timp şi permise de şedere în baza contractelor de scurtă durată. Trei respondenţi care
au primit cetăţenia ţării-gazdă a UE prin căsătorie au subliniat că acest fapt a servit drept
avantaj în oportunităţile ocupaţionale (Italia, RU şi Olanda).
•• Aspectele pozitive ale ţării UE

Câţiva respondenţi au remarcat ataşamentul faţă de ţară sau aprecierea înaltă a ţării şi a
poporului ţării de destinaţie. „Această ţară mi se potriveşte , cu normele etice şi obice-
iurile ei.” (Femeie, 38 ani, cercetător în sănătate publică, Olanda). Un alt respondent a
apreciat învăţământul bun şi gratuit pentru copii în România.
Recunoaşterea diplomei. Recunoaşterea diplomei îi costă mult timp şi energie pe

respondenții migranți, dar este o investiţie bună pentru viața în ţara în care ei locuiesc
la moment
Reţelele profesionale.

Unul din cei chestionați a relatat că reţeaua profesională pe care o dezvoltată este un
motiv puternic pentru a rămâne în ţara de reşedinţă curentă.
Tabelul 4.26. Cei mai frecvenţi factori de stabilire
Cei mai frecvenţi
Citate
factori de stabilire
Aş spune că motivele familiale sunt importante pentru a ne stabili aici.
Deoarece feciorul meu deja merge la şcoală aici, în Germania, dânsul
vorbeşte fluent germana şi a fost implicat profund în procesul educaţi-
onal din Germania. (…) Acum membrii familiei mele sunt pe deplin inte-
Familia graţi în acest mediu german. Se simt aici confortabil, de aceea încă mai
suntem aici. Nu cred că revenirea acasă este o opţiune pentru familia
mea. Deoarece membrii familiei mele sunt aici. Soţia, feciorul, fiica ... Şi,
sincer vorbind, nu am planuri de a revenit în Moldova. Cel puţin … acum.
(Bărbat, 38 ani, cercetător ştiinţific, Germania).
Depinde de salariu, deoarece salariul nu este mare acasă şi suferim şi ne
aşteptăm la … nici nu ştiu cum să numesc… un ajutor, mită, cadou, multe
Factorii financiari se aşteaptă de la pacienţi, // dar dacă ai un salariu, nu te gândeşti la aşa
ceva. (Femeie, aprox. 40-50 ani, urmează specializarea în radioterapie,
Italia).
Ceea ce-mi place mie la lucrul meu este că aici noi facem totul, de la
vizite cardiologice de bază, de la examinări de bază până la intervenţie
angio-plastică, bypass coronarian, toate tipurile de intervenţii, chiar şi
transplantul de cord, astfel poţi simţi toată cardiologia aici, absolut to-
tul. Poţi obţine abilităţi în toate domeniile cardiologiei. (Femeie, 38 ani,
cardiolog, Italia).
Respectul pentru medici aici este mult mai mare. Aici se spune Domnule
Mediul de lucru
Doctor!”, pe când acasă nu simţeam acest respect de la pacient. Era un
fel de … desconsiderare şi uneori chiar grosolănie. A fost un şoc pentru
mine. (Femeie, 39 ani, medic generalist în mediul rural, România).
Este una din puţinele ţări/spitale în care specialiştii cu calificări înalte
vin din toată lumea. Într-adevăr este un mediu plăcut de lucrat, dacă îţi
place să lucrezi cu o echipă internaţională. (Femeie, 27 ani, medic la o
unitate neurologică, Regatul Unit).
Îmi place că serviciile sunt gratuite pentru pacienţi, se plăteşte prin SNS,
inclusiv pentru imigranţi, chiar şi cei ilegali. Astfel când cineva vine la
Sistemul de sănătate spital, nimănui nu i se cere niciun buletin sau, cel puţin, acest fapt nu
este o condiţie pentru a fi deservit.(Femeie, 27 ani, medic la o unitate
neurologică, Regatul Unit).

Cei mai frecvenţi
Citate
factori de stabilire
În fiecare an este o listă a tuturor congreselor, întrebi de asociaţia medi-
cală şi departamentul de sănătate şi managerul spitalului şi îţi planifici
timpul – ei niciodată nu spun nu, din contra – te susţin. În fiecare an
trebuie să acumulăm 40 puncte EMC. Altfel nu eşti acreditat pentru a
practica pentru anul viitor. Astfel mergi şi vezi diverse oportunităţi. Am
Dezvoltare fost la 3 congrese în SUA de sine stătător. (Bărbat, 42 ani, gastroentero-
profesională şi log, România).
oportunităţi pentru Visul meu este să am propria mea practică, să am un cabinet medical
carieră sau să construiesc unul cu un proiect, astfel încât să am mai mult spaţiu,
unde aş procura eventual un ecograf şi altele.(Femeie, 39 ani, medic
generalist în mediul rural, România).
Şi sunt implicat în multe proiecte şi colaborez cu partenerii europeni şi,
pur şi simplu, nu mă vad acum în Moldova.(Bărbat, 38 ani, cercetător
ştiinţific, Germania).
Reîntoarcere temporare sau permanentă în Republica Moldova
Impresii generale cu privire la reîntoarcere. Opt participanţi nu intenționează să revină

în Republica Moldova în următoarea perioadă, deoarece atât ei, cât şi membrii familiei
s-au stabilit deja în ţara de destinaţie. Totuşi, pe termen lung, jumătate din respondenţi
ar putea lua în consideraţie Republica Moldova fie drept destinaţie de muncă, fie de
pensionare.
Factorii care ar încuraja reîntoarcerea. Pentru respondenţii care au migrat cu o moti-

vaţie de dezvoltare profesională sau personală, cel mai important este să-şi continue
cariera şi nu are importanţă unde. Ei nu au făcut investiţii mari pentru a pleca peste
hotare, deoarece costurile au fost acoperite de bursă sau au fost relativ mici. În plus, ei
sunt mobili, în căutarea unor oportunităţi de dezvoltare profesională şi de recunoaştere
a abilităţilor lor. Un mediu economic stabil în Republica Moldova şi îmbunătăţirea condi-
ţiilor economice ar servi drept un factor încurajator puternic pentru reîntoarcere:
Pai, nu…da, poate (ezită). Nu în acest an, dar … ar putea fi o posibilitate. Eu cred că de-
pinde de condiţiile de organizare a medicinii acolo, şi, desigur, de salarii, deoarece, după
atâţia ani de studii, ar trebui să fii plătit bine (…) din punct de vedere tehnic, cred că e ok,
deoarece ştiu că sunt multe tehnologii noi. Uneori este chiar mai bine decât ceea ce am
eu aici, astfel din punct de vedere tehnic Moldova creşte acum destul de bine… Eu cred
că ar fi bine să se pună accentul acum pe reorganizarea sistemului medical. (Femeie, 38
ani, cardiolog, Italia)

O parte din respondenţi se pot vedea lucrând în sistemul moldovenesc de sănătate şi
aplicând abilităţile acumulate, dacă ar fi atmosfera corespunzătoare şi dacă ar avea po-
sibilitatea de a utiliza competenţele pe care le au (deseori acumulate peste hotare). Trei
respondenţi recunosc eforturile sistemului moldovenesc de sănătate pentru îmbunătă-
ţire şi percep acest fapt ca o dezvoltare pe termen lung. Un respondent a vorbit despre
posibilitatea de a lucra cu program parţial în sectorul privat de asistenţă medicală din
Republica Moldova:
Am auzit că sunt clinici private acolo şi, dacă aş putea lucra cu program parţial … Eu cred
că am atins un nivel profesional înalt, sunt apreciat de colegi şi pacienţi, şi dacă clinici-
le ar dori să activez cu program parţial: vineri – duminică … deoarece uneori este la o
distanţă de 100 km, ar putea să programeze pacienţii pentru mine; eu îi consult şi revin
în România. Dacă doresc atunci eu pot consulta pacienţii, dacă nu – gastroenterologul
rezident.(Bărbat, 42 ani, gastroenterolog, România)
Unii respondenţi au vorbit despre dorul de casă, dorința de a reveni în Republica

Moldova, despre legătura cu prietenii şi familia de acasă. Soţul unei persoane, la mo-
ment, locuieşte şi lucrează în Republica Moldova, un motiv puternic pentru reîntoarcere.
Totuşi, dorul de casă şi de familia din Republica Moldova nu este mereu o problemă
pentru aceşti „cetăţeni globali”. Trei respondenţi au explicat că dispun de oportunităţi
suficiente pentru a-şi vizita familia şi rudele din Republica Moldova şi se simt destul de
aproape de aceștia, chiar dacă sunt departe (Skype). Câţiva respondenţi au arătat că
rudele lor (în special părinţii) vin în vizită în mod regulat în RU. Stagiarul din Spania, de
asemenea, a vorbit de dorul de casă, de legăturile cu prietenii şi familia de acasă, dar şi
de schimbările pozitive din Republica Moldova.
Factorii ce împiedică reîntoarcerea.

Factorul economic este un factor puternic care împiedică reîntoarcerea majorităţii res-
pondenţilor, şi nu doar din cauza costurile înalte de trai:
Salariile (…) în primul rând, medicii trebuie să fie motivaţi să meargă înapoi în Moldova,
deoarece ,dacă îmi vor spune azi că-mi vor plăti acelaşi salariu ca şi in România, mâine
sunt în Moldova! (Bărbat, 39 ani, medic generalist unitatea de urgenţe, România).
Nu doar aspectul financiar este important pentru bunăstarea respondenţilor şi mem-

brilor lor de familie, dar de asemenea un semn de recunoaştere a responsabilităţii şi
statului social al CM:

Viaţa unui om este în mâinile tale şi te doare când vezi ce salariu primeşti, când preţurile
sunt aceleaşi sau în creştere. (Femeie, 39 ani, medic generalist în mediul rural, România).
Un număr de respondenţi s-au simţit descurajaţi de a reveni, deoarece n-ar putea munci
în domeniul de specializare înaltă în care activează la moment. Acesta ar fi, în special,
cazul respondenţilor care sunt implicaţi în cercetare. Cinci respondenţi au menţionat
instabilitatea politică drept un factor de stabilire în ţara de destinaţie. Pe lângă preocu-
pările personale despre situaţia socio-politică şi economică din Republica Moldova, trei
respondenţi simt că copiii lor nu vor aproba decizia de a reveni în ţara de origine, după
cum s-a discutat deja.
Reintegrarea în sistemul de sănătate moldovenesc în calitate de clinicieni sau

cercetători.
Majoritatea respondenţilor sunt în relaţie strânsă cu rudele lor şi cunosc despre evo-
luţiile din Republica Moldova, dar acest fapt nu contează pentru toţi respondenţii.
Încrederea limitată în sursele de informaţii cu privire la evoluţiile din sistemul de sănă-
tate din Republica Moldova: ei se bizuie pe impresiile reţelei lor sociale din Republica
Moldova şi mass-media. Cunoştinţele limitate despre funcţionarea curentă a sistemului
de sănătate din Republica Moldova influenţează răspunsurile CM care se află peste hota-
re deja de mult timp (peste 10 ani, în România şi Portugalia); ei consideră că reintegrarea
socială în Republica Moldova ar putea fi dificilă; acesta fiind şi cazul cercetătorilor, care
simt că domeniul lor de cercetare nu este perceput ca o prioritate în Republica Moldova
(Germania, Olanda).
Opt respondenţi simt că sunt posibilităţi limitate sau nici o posibilitate de a se dezvolta
profesional în sistemul moldovenesc de sănătate, deoarece echipamentul, materialele şi
condiţiile de muncă sunt dincolo de aşteptările lor:
Încă un lucru: când nu ai echipament cu care să lucrezi, doar un stetoscop – este foar-
te dificil să lucrezi. Dacă nu poţi activa cu un laborator, nu au echipamentul pentru un
minim de investigaţii – este foarte dificil …asta e – echipament şi condiţii de muncă.
(Femeie, 39 ani, medic generalist în mediul rural, România).
Deşi doar un singur respondent a menţionat un conflict explicit cu managerii spitalului,

după ce au parte de o altă relaţie între pacient şi medic în ţara de destinaţie, responden-
ţii simt că atitudinea dată trebuie să se schimbe în Republica Moldova, şi există necesita-
tea sporirii respectului şi consideraţiunii din ambele părţi.

Trei respondenţi se referă la aşteptările socio-culturale ale procesului de tratare, remi-
niscenţele şcolii sovietice în sănătatea publică. Respondenţii simt că pacienţii nu pot
accepta schimbările curente şi îşi revarsă frustrarea pe CM:
Era o suprautilizare completă a prescripţiilor, dacă nu ţi se prescria 25 diverse medica-

mente – atunci nu erai tratat bine. Şi dacă nu aveai o perfuzie, nu erai tratat bine! (…)
Chestii de felul acesta, era abuz de sistem, abuz de fonduri şi daune pacienţilor.(Femeie,
39 ani, cercetător în sănătate publică, Olanda).
Aşa-numita „corupţie mică”, amintită de un respondent, este degradantă atât pentru

pacienţi, cât şi pentru CM din Republica Moldova, ceea ce-i descurajează pe migranți în
dorința de a reveni acasă :
Populaţia cunoaşte că medicii iau bani de la pacienţi, şi populaţia … demonstrează poa-

te respect în faţă, dar în adâncul inimii ei simt că vizita la medic este ca o pedeapsă!
(Bărbat, 42 ani, gastroenterolog, România).
Scheme de schimb de experienţă (reîntoarcere temporară). Opinia respondenţilor cu

privire la schemele de schimb temporar între ţările UE şi Republica Moldova au fost divi-
zate: unii au fost interesaţi să participe, deoarece vedeau o oportunitate pentru aplica-
rea cunoştinţelor lor în sistemul de sănătate din Republica Moldova, sau o oportunitate
de a-şi împrospăta cunoştinţele cu privire la specializarea pe care n-o mai practică în ţara
de reşedinţă curentă.
Deşi respondenţii nu au solicitat remunerarea pentru schemele de schimb temporar sau

alte condiţii costisitoare, doi respondenţi au accentuat importanţa unor scheme insti-
tuţionalizate de schimb de experienţă, astfel încât CM din Republica Moldova să poa-
tă părăsi temporar locul de muncă şi responsabilităţile de muncă din ţara de reşedinţă
curentă. Alţi cinci respondenţi au fost sceptici cu privire la impactul pe termen lung al
acestor scheme. Vezi tabelul 3-5 cu o listă de cele mai frecvente cauze de preocupare
exprimate de respondenţi.

Tabelul 4.27. Opinii cu privire la participarea în schemele de schimb
Programele de schimb Citate
Nu văd nicio perspectivă pentru un radio-terapeut în Moldova.
Echipament medical insuficient Nu cred. Avem un spital oncologic cu echipament foarte vechi
sau prost în instituţiile … cu tipuri de tratament extrem de vechi cu radioterapie. Nu
medicale din Republica cred că sunt perspective pentru mine ca radio-terapeut acasă.
Moldova (Femeie, aprox. 40-50, urmează specializarea în radio-terapie,
Italia).
Pot să-mi împărtășesc cunoștințele … nu mă costă nimic
Diferenţele în abordarea de să le împart cu alţii, dar mă preocupă altceva: situaţia din
tratament şi aplicabilitatea Portugalia m-a schimbat şi experienţa mea nu mai este apli-
cunoştinţelor cabilă [în sistemul de sănătate din Moldova], asta e? (Bărbat,
48 ani, anesteziolog, Portugalia).
(…) Pentru astfel de programe de schimb, ar trebui să fie fi-
nanţare şi nişte scopuri bine determinate (…) pentru ca eu
Durabilitatea programului să fiu cointeresată. (…) Deoarece deseori oamenii utilizează
de schimb pentru progresul astfel de oportunităţi pentru a pleca peste hotare, pentru a
sistemului de sănătate din vedea cum este organizat sistemul în alte ţări şi apoi revin şi
Republica Moldova nimic nu se schimbă şi nimeni nu intenţionează să schimbe
ceva (…) şi atunci motivarea de a organiza ceva se reduce.
(Femeie, 39 ani, cercetător în sănătate publică, Olanda).
Scheme de schimb de experienţă (…) de ce nu? Dacă fac o pa-
uză, pot pleca în Moldova pentru un astfel de schimb, nu e
foarte … Dar trebuie să am grijă de pacienţii mei (…) deoarece
Contradicţii de orar şi aspecte
am un contract cu compania naţională de asigurări şi o obli-
instituţionale
gaţie că trebuie să fiu la muncă în fiecare zi, să ofer servicii,
consultaţii, tratament, asta e! (Bărbat, 37 ani, medic de fami-
lie România)
Exodul de creiere şi irosirea de creiere.

Medicii respondenţi care au migrat spre ţările UE sunt foarte ambiţioşi - CM care au ple-
cat din ţară, deoarece simt că nu au oportunităţi pentru a se dezvolta în mod suficient
din punct de vedere profesional. Acest grup pleacă din ţară pentru a putea să-şi dezvolte
o viaţă profesională şi nu le pasă dacă căutările durează mult sau departe de ţară. Nu
este neapărat prima lor prioritate să aibă parte de un salariu bun peste hotare şi sunt
CM care intenţionează să revină (vezi capitolul precedent) în sistemul de sănătate din
Republica Moldova după ce îşi vor face studiile în UE, dacă vor putea să-şi utilizeze în ţară
noile abilităţi acumulate. Doi din aceşti lucrători medicali au încercat să-şi utilizeze noile
abilităţi şi să implementeze în practică studiile lor în sistemul de sănătate din Republica
Moldova, dar s-au confruntat cu bariere:

După care [după un an de masterat] am venit înapoi în ţară, încercând să implementez
cunoştinţele acumulate şi să-mi dezvolt cariera de elaborator de politici, şi a fost destul
de dificil să-mi găsesc un loc de muncă permanent. Astfel, timp de 3 ani, am avut parte,
mai cu seamă, de contracte pe termen scurt de timp, conlucrând cu ONG-urile locale
…. Credeam că experienţa mea, legăturile mele şi cunoştinţele mele vor fi ceva de preţ
pentru guvern (râde). Şi a fost cea mai naivă şi proastă parte din mine care a crezut aşa!
(Femeie, 38 ani, doctorand, Olanda)
Irosirea de creiere în acest grup de respondenţi este limitată. Majoritatea respondenţilor

au reuşit să-şi utilizeze calificarea medicală în ţara de destinaţie, deşi trei au optat să se
specializeze în cercetări. Din aceste motive, respondenţii daţi nu sunt licenţiaţi să acti-
veze ca medici în ţara lor de reşedinţă, deoarece n-au urmat procedura de recunoaştere
a diplomei.
Tabelul 4.28. Realizările educaţionale din Republica Moldova şi UE versus locul de

muncă curent
Studiile în Republica Cel mai înalt titlu
Studiile în UE Locul de muncă curent
Moldova recunoscut în UE
„Colaborator Superior
Intern” Medic în
Medic Nimic Medic
unitatea de neurologie,
Spitalul UCL
Masterat în Masterat în sănătate Doctorat, negociază
Medic Neurolog
sănătate publică publică plasamentul
Medic + Masterat Masterat în

Nimic (s-a ocupat
în management şi management şi Cercetător ştiinţific
de cercetare)
medicină socială medicină socială
Medic urmând
Specializarea
Medic Medic specializarea în
radio-terapie
radio-terapie
Masterat în
cardiologie + 4 ani
Medic Cardiologie Cardiolog
de specializare în
cardiologie
Medic care activează
ca anesteziolog şi
Anesteziolog Nimic Medic
reanimatolog într-o
clinică privată
Doctorat în
Masterat în SUA, sănătate publică Cercetător în sănătate
Medic
Doctorat în Olanda (grad medical publică
ne-recunoscut)

Studiile în Republica Cel mai înalt titlu
Studiile în UE Locul de muncă curent
Moldova recunoscut în UE
1 an de rezidenţiat
Medic 3 ani de iniţial pentru a
rezidenţiat în putea practica, la Medic generalist în
Medic de familie
radiologie şi moment rezidenţiat mediul rural
imagistică în medicina de
familie
La moment
rezidenţiat în
Medic în unitatea de
Medic 3 ani de medicina de
Medic urgenţă şi serviciu
rezidenţiat familie. 6 luni de
socio-sanitar
specializare pentru
unităţile de urgenţă
Medic generalist în
Medic Medic de familie Medic
mediul urban
Medic specialist în Medic specialist în Medic specialist în

Gastroenterolog
gastroenterologie gastroenterologie gastroenterologie
Specializare Chirurg în unitatea de

Medic specializat ca
medicală în Iaşi (în Specializare chirurgie plastică şi
chirurg plastic
anii 90) combustie
Sugestiile de politici ale respondenţilor din ţările de destinaţie din UE au menţionat o

diversitate de recomandări. Acestea au inclus recomandări cu privire la diferite sectoare
ale societăţii moldoveneşti, cum ar fi îmbunătăţirea sectorului educaţional (nivel primar
şi secundar).
Trei respondenţi au arătat aspectele pozitive şi natura imanentă a migraţiei lucrătorilor

medicali din Republica Moldova în ţările UE şi au adus argumente pentru o transparenţă
mai mare în procedura de recunoaştere a diplomei în Republica Moldova.
Deoarece toţi respondenţii au obţinut abilităţi personale şi profesionale adiţionale pe

parcursul experienţei migraţionale în UE, 2 respondenţi în mod explicit au făcut apel la o
percepţie mai pozitivă faţă de migraţia CM:

Eu cred că toţi ei [CM din Moldova] ar dori să muncească în UE, sau majoritatea din ei,
dar ar fi mai bine să avem experienţa lor de peste hotare, deoarece când revii ai multe
experienţe şi (…) împărtășirea experienţei este foarte importantă, ar fi bine dacă ma-
joritatea medicilor (…) [moldoveni] ar avea posibilitatea să meargă peste hotare şi să
revină. (Femeie, 38 ani, cardiolog, Italia)
Când vine vorba de recomandări pentru sectorul sănătăţii, respondenţii au expus în mod
unanim necesitatea unor salarii mai mari pentru CM în sistemul moldovenesc de sănă-
tate. Respondenţii din România au sugerat drept acceptabile 60-70% din salariul mediu
din sectorul român de sănătate:
Dacă salariile nu vor creşte până la, cel puţin, 60-70% din salariul mediu din România,
medicii nu vor reveni, la sigur! Nici o şansă! Deoarece acum când au acumulat cunoştinţe
şi „know how”, medicii nu vor să-şi piardă reputația.(Bărbat, 42 ani, gastroenterolog,
România)
Respondenţii au mai indicat şi nivelul sporit de transparenţă şi credibilitate în siste-

mul moldovenesc de sănătate, inclusiv obiective mai clare pentru schemele de schimb
temporar:
Păi, poate că cunoaşteţi situaţia politică în Moldova [râde], faptul că însuşi ministrul
este supus anchetei şi urmează să fie citat la instanţa de judecată pentru corupţie şi alte
chestii de acest fel, deci cred eu, când şeful Ministerului Sănătăţii e o persoană coruptă –
nu este bine pentru întreaga organizaţie. Eu cred că o organizare mai bună, mai puţină
corupţie, îmbunătăţirea imaginii sistemului sănătăţii şi lucrătorilor medicali vor îmbună-
tăţi şi atitudinea societăţii faţă de medici şi sistemul sănătăţii. (Femeie, 27 ani, medic la
o unitate de neurologie, RU)
În baza experienţei acumulate în ţările UE în sectorul sănătăţii, respondenţii sugerează

câteva soluţii inovative pentru sectorul medical din Republica Moldova, cum ar fi: (a)
campanii publice în sănătate pentru profilaxia bolilor netransmisibile (de ex., atacul de
cord, diabetul) şi stărilor cronice; (b) un şir mai mare de medicamente compensate, (c)
programarea online a pacienţilor la medicul de familie, (d) un singur număr de urgenţă,
care ar permite moldovenilor să primească ajutor calificat din partea serviciilor medicale
şi a celor de salvare, şi (e) utilizarea selectivă a asistenţei medicului în cazuri de urgenţă:
În Moldova ambulanţa vine întotdeauna la locul accidentului. Aici, în România, ambulan-

ţa vine doar în cazurile de intervenţii majore. (…). Sunt un medic care acoperă un district
întreg! Noi ne ducem doar la intervenţii foarte mari; nu mergem pentru un caz de consul-

tare. Pentru alte cazuri există asistent medical, ambulanţe cu asistenţi medicali. (Bărbat,
39 ani, medic generalist din unitatea de urgenţă, România).
4.5 Componenta cantitativă a studiului în alte ţări

de destinaţie din UE
4.5.1 Rezumat
Caracteristicile de bază
Majoritatea respondenţilor sunt femei (80%, 44) cu vârsta cuprinsă între 20 şi 55 de ani,
iar majoritatea respondenţilor au vârsta între 26 şi 45 de ani (80%). La moment, res-
pondenţii locuiesc în următoarele ţări: Franţa, Germania, Grecia, Portugalia, România,
Irlanda, Spania, Suedia, Austria şi Belgia. Circa jumătate din respondenţi sunt medici, din
care o parte au urmat specializarea medicală şi/sau rezidenţiatul în Republica Moldova,
circa o treime sunt asistente medicale, alte cadre medicale includ moaşele, felcerii7 şi
specialiştii în sănătate publică. Respondenţii au plecat din Republica Moldova între 1994
şi 2013, iar o treime au plecat în ultimii 3 ani. Astfel, respondenţii au locuit deja în ţările
lor de reşedinţă curentă între 6 luni şi 15 ani. Pe lângă cetăţenia moldovenească, circa o
jumătate din respondenţi deţin cetăţenia română, iar un grup mic, şi alte cetățenii.
Distribuţia geografică şi mobilitatea
Respondenţii sub vârsta de 35 de ani au locuit relativ mai frecvent într-o ţară „terţă”
(78%, 32) în comparaţie cu respondenţii mai în vârstă. Diversitatea ţărilor de destinaţie
este mai mare în cadrul grupului de vârstă de până la 35 de ani. Aceştia locuiesc mai des
în ţările din Europa de Nord-Vest decât respondenţii de peste 35 de ani.
Cei mai frecvenţi factori de respingere menţionaţi în rândul respondenţilor sunt cei cu
privire la finanţe, condiţiile generale de trai şi situaţia politică, oportunităţile profesio-
nale şi mediul de lucru şi, în cele din urmă, motivele personale şi cele sociale. Toţi aceşti
factori continuă să-i motiveze pe lucrătorii medicali să plece peste hotare. Respondenţii
mai tineri (din grupul de vârstă de până la 35 de ani) sunt încurajaţi de rudele şi prietenii
lor mai mult decât respondenţii mai în vârstă. Respondenţii care au migrat între 2004 şi
7 Felcer este denumirea unui lucrător medical care oferă diverse servicii medicale în Rusia şi alte ţări din
fosta Uniune Sovietică, de obicei în mediul rural. (sursa Wikipedia)

2008 au raportat mai rar motivele financiare drept factori pentru migraţie, aceştia au
migrat mai des, deoarece au dorit să înceapă o viaţă nouă.
Reţelele sociale din ţările de destinaţie sunt importante în luarea deciziei de a migra
spre o anumită ţară a UE, deşi respondenţii mai tineri sunt mai puţin influenţaţi de acest
fapt. În plus, o mare parte din respondenţi sunt motivaţi de câştigurile financiare şi de
aşteptările de a avea o carieră profesională în ascensiune în urma migraţiei. Aşteptările
generale a unor oportunităţi de muncă în cadrul şi în afara sectorului de sănătate joacă
un rol important pentru toţi respondenţii, deşi respondenţii mai tineri (până la 35 de
ani) dispun mai des de o bursă sau de un loc de muncă deja organizat înainte de plecare.
Motivele personale şi cele familiale au fost mai rareori importante pentru cei chestionați
în ceea ce priveşte însoţirea unui partener sau oferirea membrilor familiei unor oportu-
nităţi mai bune.
Tranziţia şi experienţa în ţările de destinaţie
Moldovenii care se pregătesc să plece într-o ţară din UE întreprind un şir de paşi. De cele
mai deseori, ei cer sfaturi moldovenilor din ţara de destinaţie. Pe lângă aceasta, aproape
jumătate din ei se informează despre procedurile de recunoaştere a diplomei (unii chiar
iniţiază procedura) şi încep să studieze limba. Ei mai caută un loc de muncă, urmează
cursuri adiţionale, își depun dosarul pentru cetăţenie română şi se informează despre
chestiunile legale ce ţin de procesul migraţiei. Respondenţii mai tineri deseori întreprind
mai mulţi paşi pentru a se pregăti de cariera lor de peste hotare, inclusiv pentru dobân-
direa cetăţeniei române.
Studiul a mai indicat şi o atitudine generală pozitivă în rândul respondenţilor cu privire la

tranziţia acestora în ţările de destinaţie. Majoritatea respondenţilor au remarcat că aş-
teptările lor faţă de viaţa din ţara de destinaţie au corespuns completamente sau parţial
experienţelor trăite la sosire. O treime din respondenţi au perceput procesul de adapta-
re în ţara de destinaţie drept „moderat de uşor” şi „foarte uşor”. Totuşi, o mică parte din
respondenţi au perceput procesul de adaptare în ţara de destinaţie drept „foarte dificil”.
Respondenţii s-au confruntat cu dificultăţi în diverse domenii, cum ar fi: obţinerea per-
misului de şedere sau de muncă, imposibilitatea de a activa conform calificărilor, peri-
oada lungă de timp pentru a-şi găsi un loc de muncă, povara financiară mare pentru a-şi
aduce membrii familiei în ţara de destinaţie, dar și costurile pentru a susţine membrii
familiei din Republica Moldova. Pentru jumătate din respondenţi reţeaua de migranţi a
fost importantă pentru a se integra în mediul țării de destinaţie.

Recunoaşterea diplomei, ocuparea şi irosirea de creiere
Deţinând diverse nivelurile de studii, aproape toţi respondenţii s-au confruntat cu ob-
stacole de a de a se angaja ca lucrător medical în ţara de destinaţie; cele mai importante
motive fiind lipsa de cetăţenie în ţara de destinaţie şi lipsa de calificări profesionale pen-
tru sistemul de sănătate recipient. Doar un sfert din toţi respondenţii, mai cu seamă, me-
dici, au reuşit să realizeze cu succes procesul de recunoaştere a diplomei şi, la moment,
activează în ţara de destinaţie conform nivelului de calificare. Circa 10% din respondenţi
activează în sectorul de sănătate, dar sub nivelul calificărilor deţinute (de ex., medic care
activează ca asistentă medicală). În afara celor doi stagiari şi patru cercetători, ceilalţi
chestionați activează în afara sectorului sănătăţii (servicii de îngrijire, ospitalitate etc.)
sau sunt şomeri. Respondenţii mai tineri (până la 35 de ani) (în special medici) au reuşit
mai des să-şi valideze diploma şi să activeze mai puţin în afara sectorului de sănătate din
ţara de destinaţie decât respondenţii mai în vârstă.
Există o vastă varietate de motive pentru a rămâne în ţara de destinaţie; cele mai frec-
vente sunt stilul de viaţă din aceste ţări, perspectivele de a găsi un loc de muncă mai bun
în ţara de destinaţie pe viitor, oportunităţi de dezvoltare pentru familie şi un venit satis-
făcător. Aceşti factori de stabilire ne indică motive pozitive pentru dorinţa de a rămâne
în ţara de destinaţie. Alte motive includ sentimentul de legătură cu ţara de destinaţie din
cauza copiilor care nu doresc să revină în Republica Moldova, temeri cu privire la integra-
rea în sistemul moldovenesc de sănătate sau din cauza unor obligaţii financiare (cum ar fi
remitenţele şi investiţiile făcute în ţara de destinaţie). Majoritatea respondenţilor trimit
remitenţe rudelor din Republica Moldova. Doar un grup mic este de părerea că familiile
lor depind de remitenţe (din care majoritatea sunt peste 35 de ani), majoritatea simt
că remitenţele nu sunt necesare, dar salutabile, şi/sau trimit bani doar pentru scopuri
specifice. Mai este şi un grup mic de persoane, care trimit rar bani acasă, deoarece simt
că nu este nevoie; mai des întâlnit în rândul respondenţilor tineri.
Reîntoarcerea temporară şi pe termen lung
O parte din respondenţi sunt interesaţi să participe în schemele de schimb profesional,

în dependenţă de forma şi scopul acestora. În general, foarte puţin respondenţi au men-
ţionat că intenţionează să revină în Republica Moldova. Cei mai frecvenţi factori care-i
descurajează să revină în Republica Moldova sunt situaţia politico-economică şi perspec-
tivele de „a începe totul din nou” în Republica Moldova, remunerarea insuficientă şi
înstrăinarea de modul de viaţă din Republica Moldova. Aproape toţi respondenţii mai în
vârstă şi majoritatea celor mai tineri au remarcat că au investit foarte mult în procesul

de migraţie, din aceste considerente nu doresc să plece din nou. Factorii care sunt ci-
taţi de cele mai deseori drept încurajatori pentru revenirea respondenţilor în Republica
Moldova sunt cei personali sau atingerea vârstei de pensionare. Factorii care sunt indicați
mai rar includ: dorinţa de a contribui la dezvoltarea Moldovei, precum şi condiţia că ar
avea o satisfacţie profesională mai bună. Respondenţii menţionează condiţiile lor de trai
în ţara de destinaţie drept factor cu un impact considerabil asupra deciziei lor posibile de
a se reîntoarce; dacă ar rămâne şomeri, atunci reîntoarcerea ar putea deveni o opţiune.
Cadrele medicale mai tinere sunt mai puţin sceptice faţă de reîntoarcerea acasă, ei dese-
ori nici nu neagă posibilitatea, dar nici nu au planuri de revenire la baştină.
Schimbările recomandate în Republica Moldova
Cele mai frecvente trei schimbări importante pe care respondenții le doresc a fi imple-
mentate în Republica Moldova sunt următoarele: (1) sporirea salariilor proporţional cu
cheltuielile, (2) îmbunătăţirea echipamentului tehnic în instituţiile medicale şi (3) redu-
cerea corupţiei în sistemul de sănătate. În plus, respondenţii mai doresc şi o atitudi-
ne respectuoasă din partea pacienţilor şi a colegilor. Muncind în sistemul de sănătate
din ţara de destinaţie, respondenţii au admirat soluţiile inovative din sectorul medical,
cum ar fi: campaniile sociale în sănătate şi oportunităţile de voluntariat, care, în opinia
respondenţilor, ar putea contribui la dezvoltarea sistemului de sănătate din Republica
Moldova. Pe lângă aceasta, respondenţii ar fi încurajaţi să colaboreze, dacă ar exista o
scutire pentru moldovenii care locuiesc în UE cu privire la poliţa de asigurare medicală.
O parte din respondenţi sunt interesaţi în schimburile temporare, dacă acestea ar presu-
pune o atitudine constructivă din partea colegilor moldoveni, remunerare şi cazare gra-
tuită, echipament medical modern pentru a-şi împărtăși experienţa, precum şi același
salariu ca cel curent pe parcursul programului de schimb.
Profilul respondenţilor, distribuţia geografică şi mobilitatea
Genul: majoritatea din cei 55 respondenţi sunt femei (80%, 44) şi minoritatea (20%, 11)
sunt bărbaţi.
Vârsta:
sub 25 de ani: 13 % (7)
26-35 ani: 46% (25)
36-45 ani: 35% (19)

46-55 ani: 7% (4)
peste 55 de ani: 0
Anul plecării şi sosirii: respondenţii au plecat din Republica Moldova (pentru o perioadă
de peste 6 luni) pentru prima dată între 1994 şi 2013. Ei au ajuns în ţara lor de reşedinţă
curentă (pentru o perioadă de peste 6 luni) pentru prima dată între 1998 (1 persoană)
şi 2013 (15%, 8); astfel, intervievații au locuit în ţara de reşedinţă curentă între 6 luni şi
15 ani.
Nivelul de studii: 45% din respondenţi sunt instruiţi ca medici (25), 15 din ei au urmat
specializarea medicală şi/sau rezidenţiatul în Republica Moldova. Alte grupuri-cheie
sunt: asistente medicale (44%, 24), moaşe (5%, 3), felceri (4%, 2) şi specialişti din sănă-
tatea publică (4%, 2).
Activitatea curentă: respondenţii pot fi divizaţi în patru grupe:

1. cadre medicale care activează în conformitate cu calificările lor profesionale:
specialist medical, cercetători postuniversitari, asistente medicale şi o moaşă
2. cadre medicale care activează ca lucrători medicali calificaţi, dar nu conform
nivelului lor de calificare (de ex., medici care lucrează ca asistente medicale şi
asistente medicale care lucrează ca asistente nursing)
3. cadre medicale care activează în afara sectorului sănătăţii, în special în servicii
de catering, menaj sau deţin propria afacere.
4. cadre medicale care-şi fac studiile şi CM şomeri.
Cetățenia: pe lângă cetăţenia moldovenească, 49% (27) din respondenţi deţin cetăţenie
română şi un grup minoritar (5%) deţine o altă cetățenie. În plus, un grup mic (7%, 4) nu
mai deţine cetăţenie moldovenească.
Distribuţia geografică.
Distribuţia respondenţilor conform ţărilor de reşedinţă ne arată că un număr de respon-
denţi locuiesc, la moment, în Franţa (42%, 23 din 55), Germania (14%, 8), Grecia (13%,
7), Portugalia (9%, 5), România (7%, 4), Irlanda (5%, 3), Spania (4%, 2), Suedia, Austria şi
Belgia (câte 1 respondent, 5% în total).
O diversitate mai mare a ţărilor de destinaţie se înregistrează între respondenţii din

grupul de vârstă de până la 35 de ani; lista ţărilor în care locuiesc ei include Austria,
Belgia, Spania şi Suedia (vezi tabelul 4-1). Respondenţii peste 35 de ani locuiesc mai des

în Portugalia şi Grecia. Pentru întrebarea dată s-a făcut o excepţie, analiza s-a realizat în
baza a trei grupuri de vârstă: sub 25 de ani, între 36 şi 45 de ani şi peste 46 de ani.
Tabelul 4.29. Distribuţia ţărilor de reşedinţă după grupul de vârstă (n=55)

Ţara de reşedinţă ≤ 35 de ani 35-45 de ani ≥45 de ani
curentă % Nr % Nr % Nr
Austria 3,1% 1 0,0% 0 0,0% 0
Belgia 3,1% 1 0,0% 0 0,0% 0
Franţa 46,9% 15 42,1% 8 0,0% 0
Germania 9,4% 3 21,1% 4 25,0% 1
Grecia 9,4% 3 15,8% 3 25,0% 1
Irlanda 6,3% 2 5,3% 1 0,0% 0
Portugalia 3,1% 1 10,5% 2 50,0% 2
RU 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0
România 9,4% 3 5,3% 1 0,0% 0
Spania 6,3% 2 0,0% 0 0,0% 0
Suedia 3,1% 1 0,0% 0 0,0% 0
Total 32 19 4
Mobilitatea.
73% (32) din numărul total de respondenţi (44), au mai locuit în altă ţară a UE, pe lângă
ţara de reşedinţă curentă şi Republica Moldova. Şirul de ţări în care respondenţii au lo-
cuit anterior este divers. Cei cu vârsta sub 35 de ani și de vârstă mijlocie au locuit relativ
mai mult într-o ţară „terţă” mult mai frecvent decât respondenţii mai în vârstă (Tabelul
4.30). Este de remarcat faptul că 8 respondenţi au locuit anterior în Franţa şi, la moment,
domiciliază într-o altă ţară a UE.
Tabelul 4.30. Domicilierea anterioară într-o ţară terţă UE (n=44)

„Ţara terţă” <35 36-45 >46
Austria 4% 1 0% 0 0 0
Belgia 4% 1 0% 0 0 0
Cipru 0% 0 13% 2 0 0
Republica Cehă 4% 1 0% 0 0 0
Danemarca 4% 1 0% 0 0 0
Franţa 19% 5 20% 3 0 0
Germania 4% 1 7% 1 0 0
Grecia 8% 2 27% 4 0 0
Irlanda 0% 0 7% 1 0 0

„Ţara terţă” <35 36-45 >46
Portugalia 8% 2 7% 1 0 0
România 8% 2 7% 1 0 0
Slovenia 4% 1 0% 0 0 0
Spania 4% 1 0% 0 0 0
Suedia 4% 1 0% 0 0 0
Diferenţe în ceea ce priveşte anul migrării
Pentru a înţelege mai bine factorii de respingere şi de atragere, precum şi schimbarea

acestora în timp, este important a se ţine cont de anul în care au migrat CM în ţara de
destinaţie, deoarece acest fapt ar putea influenţa atât factorii de respingere, cât şi cei
de atragere.
Cea mai timpurie plecare a fost în 1994 şi cea mai timpurie sosire în ţara de reşedinţă
curentă a fost în 1998. Sunt mai mulţi respondenţi care au plecat din Republica Moldova
recent. Cel mai mare număr de plecări - 6 din 53 (11%) din Republica Moldova şi sosiri
în ţara de reşedinţă curentă 8 (18%) a fost în 2013 (în total 13% respondenţi) (Vezi figura
4.6 şi 4.8). Respondenţii s-au aflat în ţara lor curentă de reşedinţă între 6 luni şi 15 ani.
Figura 4.6. Anul plecării din Republica Figura 4.7. Anul plecării din Republica
Moldova (n=53) Moldova, conform grupului de vârstă
(n=53)
Toţi
Toţi

Figura 4.8. Anul migrării în ţara de Figura 4.9. Anul migrării în ţara de
reşedinţă curentă (n=44) reşedinţă curentă, conform grupurilor de
vârstă (n=44)
Toţi
Toţi
Grupul de respondenţi sub 35 de ani, în general, a ajuns mai târziu în ţara de destinaţie
decât grupul de respondenţi peste 35 de ani. Totuşi, respondenţii din ambele grupe încă
au mai plecat din Republica Moldova şi în 2013 - 7 respondenţi sub 35 de ani şi 1 respon-
dent peste 35 de ani.
Motivele cel mai des raportate de respondenţi sunt cele financiare; nemulţumirea faţă
de salariu (91%, 39) şi faţă de condiţiile economice generale din Republica Moldova
(74%, 32). Al doilea grup de factori de atragere deseori indicați se referă la condiţiile
generale de trai şi situaţia politică în Republica Moldova; condiţiile proaste de trai şi
infrastructura deplorabilă (58%, 25), nemulţumirea faţă de situaţia politică (44%, 19).
Cel de-al treilea grup de factori deseori citaţi sunt cei cu privire la mediul de muncă şi
oportunităţile profesionale: lipsa de oportunităţi de dezvoltare profesională (37%, 16),
nemulţumirea faţă de condiţiile de muncă, cum ar fi lipsa echipamentului medical (42%,
18), nemulţumirea generală faţă de sistemul medical din Republica Moldova (42%, 18),
şi oportunităţi neatractive de studii (de ex., costuri mari, nerecunoscute pe larg) (32%,
18). În cele din urmă, respondenţii au menţionat şi factorii personali şi sociali, inclusiv
un nou început într-o ţară nouă (49%, 21), lipsa oportunităţilor de dezvoltare personală
(33%, 14) oportunităţi neatractive de dezvoltare pentru copii (30%, 13), servicii medicale
nesatisfăcătoare pentru membrii familiei (28%, 12) şi dorinţa de a participa în acţiuni
umanitare în afara Moldovei (9%, 4).
Diferenţe sunt înregistrate cu privire la factorii de atragere, în dependenţă de vârstă:

•• respondenţii mai tineri raportează mai puţină nemulţumire faţă de situaţia eco-
nomică din Republica Moldova (69% față de82%), şi mai multă nemulţumire
faţă de situaţia politică (50% față de 35%)

•• lipsa de oportunităţi de dezvoltare profesională (41% față de 35%) şi personală
(41% față de 27%) este mai importantă pentru respondenţii peste 35 de ani
•• dorinţa provocării de a începe o viaţă nouă (62% față de29%) şi oportunităţi ne-
atractive de studii (54% față de 247%) sunt mai importante pentru respondenţii
sub 35 de ani.
Tabelul 4.31. Motivele pentru plecarea din Republica Moldova (factori de atragere)
conform grupurilor de vârstă
peste toţi sub peste toţi
Motive pentru a pleca din Republica sub 35
35 respond. 35 35 respond.
Moldova
% Nr % Nr % Nr
Financiare
Nemulţumirea faţă de salariu 89% 23 93% 16 91% 39
Nemulţumirea faţă de situaţia
69% 18 93% 14 74% 32
economică din Republica Moldova
Condiţii de trai
Condiţii proaste de trai (de ex.,
58% 15 67% 10 58% 25
infrastructura, locuinţa)
Nemulţumirea faţă de situaţia politică
50% 13 40% 6 44% 19
din Republica Moldova
Profesionale
Lipsa posibilităţilor de dezvoltare
35% 9 47% 7 37% 16
profesională
Posibilităţi limitate de studii 54% 14 27% 4 42% 18
Insatisfacţia de condiţiile de muncă 42% 11 47% 7 42% 18
Insatisfacţia de sistemul de ocrotire a
42% 11 47% 7 42% 18
sănătăţii din Republica Moldova
Personale şi sociale
Dorinţa de a începe o viaţă nouă în
62% 16 33% 5 49% 21
altă ţară
Dorinţa de a contribui la cauze
12% 3 7% 1 9% 4
umanitare
27% 7 47% 7 33% 14
personală
Posibilităţi limitate de dezvoltare
31% 8 33% 5 30% 13
pentru copiii mei
Calitatea scăzută a serviciilor medicale
27% 7 33% 5 28% 12
pentru membrii familiei mele
Câteva elemente comune, precum şi câteva diferenţe pot fi observate în rândul motive-
lor enumerate de respondenţi pentru migraţie.

•• Nemulţumirea faţă de situaţia economică a fost raportată, mai cu seamă, de
grupul care a migrat între 1999-2003 (93%, 13).
•• Nemulţumirea faţă de salariu a fost raportată de mai mult de 95% din respon-
denţi din toate grupele, cu excepţia celor care au plecat între 2004 şi 2008.
•• Grupul care a plecat între 2004 şi 2008 a menţionat mai des drept motiv de ple-
care „provocarea de a începe o viaţă nouă”, raportând mai puţin frecvent decât
alte grupe de vârstă nemulţumirea faţă de condiţiile de trai.
•• Factorii profesionali sunt semnalați mai frecvent în grupul celor care au plecat
între 2009 şi 2013 (peste 50% pentru diverşi factori profesionali)
Tabelul 4.32. Motivele pentru a pleca din Republica Moldova conform anului de ple-
care (n=41)
Motive pentru a pleca din Republica 1999
1994-1998 2004-2008 2009-2013
Moldova - 2003
Factori financiari
Insatisfacţia de salariu 100% 3 93% 13 63% 5 100% 16
Insatisfacţia de starea economică
67% 2 93% 13 63% 5 63% 10
generală din Republica Moldova
Insatisfacţia de sistemul politic din
33% 1 36% 5 25% 2 56% 9
Republica Moldova
Condiţii nesatisfăcătoare de trai 67% 2 50% 7 38% 3 69% 11
Factori profesionali
Insatisfacţia de condiţiile de muncă (de
33% 1 29% 4 0% 0 75% 12
ex., echipament)
Posibilităţi limitate de studii 0% 0 36% 5 38% 3 56% 9
Insatisfacţia de sistemul naţional de
ocrotire a sănătăţii din Republica 33% 1 43% 6 0% 0 63% 10
Moldova
0% 0 43% 6 13% 1 56% 9
profesională
Factori personali şi sociali
Provocarea de a începe o viaţă nouă în
0% 0 36% 5 75% 6 56% 9
altă ţară
Dorinţa de a contribui la cauze
0% 0 0% 0 0% 0 25% 4
umanitare în afara Moldovei
0% 0 29% 4 25% 2 50% 8
personală
0% 0 29% 4 13% 1 50% 8
pentru copii
Calitatea scăzută a serviciilor medicale
0% 0 29% 4 25% 2 38% 6
pentru membrii familiei mele

Rolul reţelei sociale în luarea deciziei de a migra
Toate reţelele (familia, prietenii, clienţii/pacienţii, colegii) respondenţilor, în general, sus-

ţineau migraţia respondenţilor. Cel mai mult, ideea migraţiei era susţinută de familie
(70%, 31 din 44) şi prieteni (52%, 23) şi cel mai puţin de pacienţi/clienţi (25%, 11), ma-
nager/şef (25%, 11).
Sunt înregistrate variaţii în ceea ce priveşte încurajarea primită din partea reţelelor res-
pondenţilor după vârsta acestora. Pentru cei cu vârsta peste 46 de ani, a fost mai pu-
ţin menţionată încurajarea din partea membrilor familiei şi prietenilor (50%, 2) (Tabelul
4.33). Grupurile de vârstă mai tinere au indicat o varietate mai mare de persoane care
i-au stimulat să plece în UE, inclusiv pentru unii respondenţi care au plecat din Republica
Moldova la vârsta de 24 de ani pentru studii (tabelul 4-5).
Tabelul 4.33. Încurajarea şi descurajarea migraţiei, conform reţelelor sociale (n=44)

M-au încurajat Atitudine M-au descurajat
să migrez neutră să migrez
<35 (n=26)
familia/rudele 76% 20% 4% 0%
prietenii/cunoştinţele 77% 18% 9% 0%
pacienţii 38% 56% 0% 6%
colegii 75% 20% 5% 0%
managerul/şeful 41% 41% 29% 0%
colegii de studii 83% 11% 6% 0%
36 - 45 (n=16)
pacienţii 50% 20% 20% 10%
colegii 45% 27% 18% 9%
>45y (n=2)
pacienţii 0% 0% 0% 0%
colegii 0% 0% 0% 0%

Peste jumătate din respondenţi (50%, 22 din 44) s-au ciocnit de dezaprobarea deciziei
de a migra din partea reţelei lor sociale, managerii/şefii (27%, 6 din 22) şi familia fiind cei
care și-au dat cu părerea privitor la subiectul dat cel mai mult (27%, 6). Circa o treime
(30%, 13 din 44) din respondenţi au primit soluţii alternative migraţiei, inclusiv din par-
tea familiei (4) şi a şefului (3). Iar 4 respondenţi au intrat în conflict cu membrii familiei
din cauza deciziei de a pleca.
Familia care deja se află în ţara de destinaţie contribuie cu informaţii utile referitor la
următoarele subiecte: loc de muncă şi opţiuni de cazare (30%, 12 din 40) şi migraţia
legală (28%, 11). Prietenii sunt o resursă importantă de informaţii cu privire la opţiunile
de ocupare/cazare (43%, 17), oportunităţi de studii (25%, 10) şi recunoaşterea diplomei
(33%, 13). Contactele profesionale (colegii şi managerii/şefii) au oferit informații privitor
la opţiunile de ocupare/cazare (13%, 5) şi i-au ajutat pe respondenţi să-şi menţină locu-
rile de muncă pe parcursul migraţiei (28%, 11 pentru ambele grupe). Membrii familiei
(33%, 13) şi prietenii (8%, 3) au dat o altă formă importantă de asistenţă – aranjamente
de îngrijire pentru membrii familiei neajutorați (Tabelul 4.34).
Tabelul 4.34. Atitudinea față de migrație a rețelelor sociale, conform grupelor de vârstă
<35 >35 <35 >35
Rude Rude Prieteni Prieteni
Au propus soluții alternative migrației 12% 3 7% 1 12% 3 0% 0
S-au pronunțat contra migrației, dar
20% 5 7% 1 4% 1 20% 3
mi-au respectat decizia
S-au opus decizii mele și asta a
12% 3 7% 1 0% 0 0% 0
provocat un conflict
M-au informat despre procedurile
40% 10 7% 1 32% 8 7% 1
legale de migrare în Italia
M-au informat despre posibilități de
36% 9 21% 3 40% 10 47% 7
muncă/cazare în Italia
M-au informat despre procedura de
24% 6 0% 0 28% 7 40% 6
recunoaștere a diplomei în Italia
M-au informat despre burse/
20% 5 0% 0 24% 6 27% 4
posibilități de studii în Italia
Mi-au păstrat locul de muncă din
Republica Moldova pe durata 4% 1 0% 0 0% 0 0% 0
migrației
M-au ajutat cu îngrijirea rudelor

neajutorate (copii, persoane cu 24% 6 50% 7 8% 2 7% 1
dizabilități, în etate)

În ordinea frecvenţei cu care au fost menţionate, pot fi enumerate următoarele motive

pentru alegerea ţării reşedinţei curente:
•• reţeaua socială existentă de familie şi prieteni în ţara de destinaţie (67%, 28r).
•• aşteptări de îmbunătăţire a condiţiei financiare (50%, 21)
•• așteptări de dezvoltare a carierei (41%,17)
•• așteptări de oportunităţi ocupaţionale disponibile în sectorul sănătăţii (31%,
13) şi în alte sectoare (31%, 13), pe când doar 3 respondenţi (7%) deţineau o
ofertă personală de muncă înainte de migraţie; nimeni nu a fost recrutat de
vreo agenţie
•• motivele personale şi de familie au fost importante pentru 29% (12), care au
migrat din cauza determinării partenerului de a locui în UE, alte 24% (10) s-au
aşteptat ca membrii familiei să dispună de acces la oportunităţi mai bune de
dezvoltare şi 7% (3) au migrat pentru a fi alături de partener, care este cetăţean
al UE.
•• oportunităţile de studii au fost un factor-cheie pentru 14% (6) din respondenţi,
care au primit o bursă înainte de a migra în UE; un alt factor de atragere pentru
1 respondent a fost procedura de recunoaştere a diplomei în ţara dată a UE.
Factorii de atragere menţionaţi de respondenţi variază după frecvenţă şi vârsta

respondenţilor:
•• Legăturile sociale de familie şi prieteni au fost mai des raportate de grupul de
vârstă de peste 35 de ani (82%, 14) decât de grupul de vârstă sub 35 de ani
(56%, 14). Doar respondenţii din grupul sub 35 ani au un partener – cetăţean
al UE (12%, 3).
•• Informaţiile despre oportunităţile de muncă în cadrul şi în afara sectorului sănă-
tăţii au fost factorii mai importanţi de atragere pentru grupul de peste 35 de ani
(35%, 6) decât pentru grupul mai tânăr (28%, 7), pe când grupul sub 35 de ani
a fost unicul care a primit oferte specifice de muncă în sectorul sănătăţii înainte
de plecare (12%, 3).
•• Studiile de calitate joacă un rol mai mare pentru grupul sub 35 de ani, deoarece
au primit o bursă (20% față de 6% printre cei peste 35 de ani) şi deoarece cred
că educaţia copiilor este mai importantă (28% față de 18% printre cei peste 35
de ani).

Tabelul 4.35. Motive pentru a migra în ţara UE de reşedinţă curentă (n=42)
peste 35 toţi
Motive pentru a migra în ţara UE de reşedinţă sub 35 ani
ani respondenţii
curentă
% Nr. % Nr. % Nr.
Sociale şi personale
Aveam prieteni/rude care trăiau în UE 56% 14 82% 14 67% 28
M-am aşteptat ca copiii mei să aibă acces la
posibilităţi de dezvoltare superioare celor din 28% 7 19% 3 24% 10
Republica Moldova
Partenerul meu dorea să migreze în UE / se afla în
28% 7 31% 5 29% 12
UE
Partenerul meu vine din ţara de destinaţie 12% 3 0% 0 7% 3
Financiare
M-am aşteptat să-mi îmbunătăţesc situaţia
48% 12 56% 9 50% 21
materială
Profesionale
Am primit o bursă de studii în ţara de destinaţie 20% 5 6% 1 14% 6
M-am aşteptat să fac o carieră mai bună în UE 40% 10 44% 7 41% 17
Am fost informat despre oferte de muncă în
28% 7 38% 6 31% 13
domeniul sănătăţii
Am fost informat despre oferte de muncă în alte
28% 7 38% 6 31% 13
sectoare
Am primit o ofertă de muncă în domeniul sănătăţii
12% 3 0,0% 0 7% 3
înainte de plecare
Am primit o ofertă de muncă în alte sectoare în UE,
8% 2 6% 1 7% 3
înainte de plecare
Am fost recrutat de o agenţie 0% 0 0% 0 0% 0
De asemenea şi anul de plecare influenţează motivele pentru plecare şi se evidenţiază, în

special, în grupul care a migrat între 2004 şi 2009, când doar 33% (3) s-au aşteptat să-şi
îmbunătăţească situaţia financiară. În plus, aşteptările de a-și îmbunătăţi cariera au fost
menţionate de respondenţii care au migrat între 1994 şi 1998 şi cei care au migrat între
2009 şi 2013 (Tabelul 4.36).
Tabelul 4.36. Motive pentru a migra în UE , după anul plecării, 1993-2013 (n=40)
1994- 1999- 2004- 2009-
Motivele de a migra
1998 2003 2008 2013
Personale şi sociale % Nr % Nr % Nr % Nr
Aveam prieteni/rude care trăiau în ţara de
100 2 86 12 67 6 53 8
destinaţie

1994- 1999- 2004- 2009-
Motivele de a migra
1998 2003 2008 2013
Partenerul meu dorea să migreze în UE /se afla
100 2 29 4 22 2 27 4
în UE
Partenerul meu vine din ţara de destinaţie 0 0 0 0 11 1 13 2
M-am aşteptat ca copiii mei să aibă acces la
posibilităţi de dezvoltare superioare celor din 0 0 21 3 22 2 27 4
Republica Moldova
Financiare
M-am aşteptat să-mi îmbunătăţesc situaţia
100 2 50 7 33 3 53 8
materială
Profesionale
Am primit o bursă de studii în ţara de destinaţie 0 0 7 1 22 2 20 3
Am fost informat despre oferte de muncă în
0 0 43 6 0 0 40 6
domeniul sănătăţii disponibile pentru moldoveni
Am fost informat despre oferte de muncă în alte
100 2 36 5 22 2 27 4
domenii
Am primit o ofertă de muncă în domeniul
0 0 7 1 0 0 13 2
sănătăţii, înainte de plecare
Am primit o ofertă de muncă în alte domenii în
50 1 0 0 0 0 7 1
UE, înainte de plecare
Am fost recrutat de o agenţie 0 0 0 0 0 0 0 0
M-am aşteptat să fac o carieră mai bună în UE 50 1 36 5 22 2 47 7
Pregătirile şi perioada iniţială în ţara UE
Pregătirile înainte de plecare. Cele mai frecvente activităţi pe parcursul pregătirii de

migraţie au fost următoarele8:
•• au solicitat sfaturi şi informaţii de la moldovenii din ţara de destinaţie (69%, 25
din 36), iar 1 respondent a contactat o biserică sau organizaţie de caritate;
•• s-au informat despre procedurile de recunoaştere a diplomei (56%, 20), iar 39%
(14) au şi iniţiat acest proces;
•• s-au pregătit de viaţă în ţara de destinaţie prin studierea limbii (56%, 20), s-au
informat despre cultură (53%, 19), şi au încercat să-şi găsească cazare (47%, 17);
•• au căutat sau au găsit un loc de muncă (42%, 15) şi/sau au urmat cursuri profe-
sionale adiţionale (14%, 5);
8 Întrebările cu privire la pregătirile de migraţie au fost evitate de toţi respondenţii mai în vârstă de 45 de
ani (4).

•• au pregătit documentele legale prin depunerea dosarului pentru dobândirea
cetăţeniei române (39%, 14) ori s-au informat despre opţiunile de migraţie le-
gală (25%, 9).
Sunt diferenţe înregistrate în ceea ce priveşte modul în care respondenţii diferitor grupe
de vârstă s-au pregătit de migraţie (vezi tabelul 4-9 şi 4-10):
•• grupul de vârstă 36-45 ani au solicitat mult mai frecvent sfatul altor moldoveni
din ţara de destinaţie decât respondenţii sub 35 ani (86% față de 59%);
•• respondenţii sub 35 de ani s-au informat mai des despre procedurile de recu-
noaştere a diplomei (64% versus 43%), au început procedura (46% față de 29%),
au depus dosarul pentru cetăţenie română (50% față de 21%), au căutat sau au
găsit un loc de muncă înainte de plecare (50% față de 29%), au urmat un curs
profesional (18% față de 7%), şi s-au informat despre cultura ţării (59% față de
43%).
Respondenţii au relatat, în general, că deţineau informaţii suficiente despre procedurile

migraţiei legale şi documentele necesare (70%, 26 din 37), aproape jumătate (54%, 20)
din respondenţi au fost de părerea că au avut informaţii suficiente cu privire la ofertele
de muncă, cazare şi recunoaştere a diplomei. Respondenţii au dispus de puţine informa-
ţii cu privire la asociaţiile diasporei în ţara de destinaţie (14%, 5). La această întrebare au
răspuns 67% (37) din respondenţi. În ceea ce priveşte vârsta, cei din grupul de peste 35
de ani au menţionat mai des că dispun de informaţii suficiente despre opţiunile legale
(85% față de 63%), pe când grupul mai tânăr a avut la dispoziție mai multe informaţii
despre opţiunile de studii (50% față de 23%) şi asociaţiile diasporei (58% față de 15%).
(Tabelul 3.48)
Tabelul 4.37. Accesul respondenţilor la informaţii înainte de migraţie (n=37)

Da Nu Fără
Subiecte
% % răspuns10
Procedura de imigrare şi documentele necesare pentru aceasta 70 22 8
Oferte de muncă în alte domenii, sectoare în UE 54 19 27
Posibilităţi de cazare în UE 54 30 16
Oferte de muncă în domeniul sănătăţii în UE 46 32 22
Posibilităţi de echivalare a diplomei în UE 46 35 19
Posibilităţi de studii/burse în UE 41 32 27
Asociaţiile diasporei moldoveneşti în ţara de destinaţie 14 49 38
9 Este foarte probabil că respondenţii au omis unele întrebări, deoarece credeau că nu sunt aplicabile.

Tabelul 4.38. Accesul respondenţilor la informaţii înainte de migraţie după grupul de
vârstă (n=30)
≤ 35 ≥35
Subiecte n=24 n=13
Da Da
Procedura de imigrare şi documentele necesare pentru aceasta 63 85
Oferte de muncă în alte domenii în UE 54 54
Posibilităţi de cazare în UE 50 38
Oferte de muncă în domeniul sănătăţii în UE 54 54
Posibilităţi de echivalare a diplomei în UE 46 46
Posibilităţi de studii/bursă în UE 50 23
Asociaţiile diasporei moldoveneşti în ţara de destinaţie 58 15
Integrarea socială în ţara nouă şi obstacolele înfruntate
Majoritatea (69%, 22 din 32) din respondenţi au menţionat că aşteptările lor de la viaţa
în ţara de destinaţie au fost completamente (34%, 11) sau parţial (34%, 11) în confor-
mitate cu experienţa de care au avut parte. Totuși, 31% (10 din 32) din cei chestionați
au specificat că realitatea a fost cu mult diferită (22%, 7) sau complet diferită (9%, 3) de
aşteptările lor. În cazul întrebării date, nu s-au constatat multe diferenţe după grupele
de vârstă.
40% din respondenţi (14 din 37) au apreciat procesul de adaptare în ţara de destinaţie
într-un mod neutru (nici dificil şi nici uşor). O parte aproape egală (37%, 13) au apreciat
procesul de adaptare ca „moderat de uşor” şi „foarte uşor”. Cel mai mic grup de respon-
denţi 9% (3) a perceput procesul de adaptare în ţara de destinaţie ca „foarte dificil”. Nu
s-au observat diferenţe majore între grupurile de vârstă.
Dificultăţile cu care respondenţii s-au confruntat sunt din diferite domenii: legal, ocupa-
ţional, social-financiar şi personal-financiar.
•• Dificultăţi legale: majoritatea 53% (16) au întâmpinat dificultăţi în obţinerea
permisului legal de şedere sau de muncă, o parte au călătorit spre UE fără do-
cumente legale (30%, 9)
•• Cu privire la muncă: imposibilitatea de a activa conform calificărilor din
Republica Moldova (43%, 13), perioada de lungă durată necesară pentru a găsi
un loc de muncă (43%, 13), dificultăţi în studierea limbii (27%, 9), dificultăţi în
găsirea unui loc de muncă clinică, din cauza faptului că sunt străini (33%, 10) şi
nemulţumirea faţă de condiţiile de muncă în ţara de destinaţie (33%, 10).

•• Preocupări financiare: remitenţe (70%, 21 din 30), procedura costisitoare de
migraţie (30%, 9) şi datorii (13%, 4) au fost o altă sursă de preocupări pentru
respondenţi. Aceste probleme vor fi puse în discuţie mai târziu, în secţiunea cu
privire la remitenţe.
•• Sociale: resursele investite în migraţia membrilor de familie în UE (43%, 13). Un
respondent a menţionat în mod specific suferinţa emoţională din cauza absen-
ţei membrilor familiei şi a faptului că sunt înconjuraţi de străini.
Pe de altă parte, problemele care au fost destul de proeminente în studiul cu privire la

Italia nu sunt, de obicei, raportate de respondenţii din alte ţări ale UE; abuzul din partea
angajatorului (7%, 2) şi necesitatea de a plăti alţi migranţi pentru oferte de muncă (10%,
3).
Obstacole. Obstacolele variază după grupul de vârstă a respondenţilor:

•• respondenţii mai tineri s-au confruntat cu mai multe dificultăţi în ceea ce pri-
veşte studierea unei limbi noi, deşi ţările de destinaţie pentru aceste 2 grupe
de migranţi n-au fost atât de diferite;
•• principalul obstacol pentru grupul de vârstă de 36-45 ani a fost obţinerea docu-
mentelor legale (75% versus 39%);
•• respondenţii din grupul de vârstă de până la 35 ani s-au plâns mai des de condi-
ţiile proaste de muncă, inclusiv salariile (44% față de 17%) la momentul intrării
în ţara de destinaţie, deşi ei nu activează atât de des sub nivelul lor de calificare
(33% față de 58%).
Tabelul 4.39. Principalele obstacole cu care s-au confruntat respondenţii în primii 3 ani
de reşedinţă în ţara de destinaţie din UE (n=30)
Principalele obstacole pe parcursul migraţiei în ţara de destinaţie <35 35> Total
Legale
Am obţinut greu statutul legal şi/sau viza de reşedinţă şi/sau permisul de
39 75 53
muncă
Călătoria mea spre UE a fost anevoioasă, deoarece am migrat ilegal 28 33 30
Ocupaţionale
Nu am găsit o ofertă de muncă atât de repede pe cât mi-am propus
39 50 43
iniţial
Nu am reuşit să activez conform pregătirii profesionale 33 58 43
Nu îmi conveneau condiţiile de muncă (de ex., salariile mici, izolarea) 44 17 33
Am avut puține oferte de angajare în calitate de clinician, deoarece sunt
33 33 33
străin

Principalele obstacole pe parcursul migraţiei în ţara de destinaţie <35 35> Total
Am fost nevoit să plătesc altor migranţi pentru o ofertă de muncă 6 17 10
Am fost abuzat verbal şi/sau fizic de angajator 6 8 7
Sociale
Am investit multe resurse pentru a-mi aduce membrii familiei în UE (de
28 67 43
ex., părinţii, copiii)
Eram nevoit să expediez o proporţie mare din venit în Republica
28 58 40
Moldova pentru a-mi susţine familia
Personale
Eram nevoit să expediez o proporţie mare de venit în Republica Moldova
22 42 30
pentru cheltuieli personale (de ex., imobil)
Mi-a fost greu să învăţ limba de stat 44 0 27
Am intrat în datorii în UE 17% 8% 13%
Suport din partea asociaţiilor diasporei în ţara de destinaţie.

Pe parcursul şederii în ţara de destinaţie, jumătate (17 din 34) din respondenţi au indicat
că au apelat la reţeaua migranţilor (de ex., prieteni, familie în ţara de destinaţie) pentru
susţinere în integrare (43% din respondenţi sub 35 de ani şi 62% din respondenţi peste
35 de ani). 13% (4 din 31) din respondenţi nu comunică cu alţi moldoveni. Cel mai mare
grup, 68% (21) din respondenţi comunică doar ocazional şi 23% (7) comunică frecvent.
Doar 15% din toţi respondenţii au menţionat despre faptul că au fost susţinuţi de orga-
nizaţiile diasporei (8 din 55), printre care 7 respondenţi sub 35 de ani şi 1 respondent
peste 35 de ani. Organizaţiile diasporei le-au ajutat cu succes: găsească un loc de muncă
(4 respondenţi), să găsească un adăpost temporar (2), să se întâlnească cu potenţiali
angajatori (2). În afară de aceasta, respondenţii au relatat despre beneficierea de suport
moral (2), împrumutul de bani (1), primirea de suport în procedurile de migraţie legală
(1), precum şi suport pentru studierea limbii ţării de destinaţie (1).
Doar 3 respondenţi au notat că sunt membrii ai unei asociaţii a diasporei.
Recunoaşterea diplomei, ocuparea şi irosirea de creiere

Studii.
Circa jumătate (45%) din respondenţi sunt medici (25 din 55), care au finalizat 6 ani
de studii, 15 dintre ei au urmat o specializare şi/sau rezidenţiat în Republica Moldova.
Doi medici şi-au încheiat studiile în România. Următorul grup mare de respondenţi
sunt asistentele medicale, 44% (24) din care au studii de colegiu şi au urmat cursuri
profesionale adiţionale în domeniul lor de competenţă şi 1 a urmat masteratul în

nursing. Următoarea categorie sunt moaşele (5%, 3 respondenţi), care, toate, au urmat
programul oficial de studii şi numeroase cursuri ulterioare, cum ar fi în domeniul
sănătăţii publice. Cele mai puţin numeroase categorii sunt felcerii (4%, 2 respondenţi)
şi specialiştii în sănătate publică (4%). Dintre cele 2 persoane specialiste în sănătate
publică, una a absolvit şi ca asistentă medicală.
Obstacole în găsirea unui loc de muncă

Cele mai frecvente obstacole cu care s-au confruntat respondenţii în cariera de CM au
fost: lipsa cetăţeniei UE (48%, 15 din 31) şi lipsa diplomei sau calificărilor profesionale
(48%, 15) în ţara de destinaţie, lipsa experienţei în profesie, de exemplu de operare a
echipamentului medical (35%, 11), 10% au menţionat vârsta lor drept un obstacol şi un
respondent a simţit că vârsta sa este un obstacol pentru cariera în medicină. Pe de altă
parte, 16% (5) respondenţi nu s-au confruntat cu niciunul din obstacolele menţionate.
Nu sunt prea multe diferenţe între grupurile de vârstă în ceea ce priveşte găsirea unui loc
de muncă, cu excepţia faptului că grupul mai tânăr s-a confruntat mai deseori cu lipsa de
expresie în profesie drept obstacol (59% față de 36%).
Tabelul 4.40. Principalele obstacole profesionale întâlnite de respondenţi după grupul

de vârstă (n=31)
≤35 ≥35
Dificultăţi de a găsi un loc de muncă: % %
n=17 n=14
- din cauza vârstei 12 7
- din cauza genului 6 0
- din cauza lipsei cetăţeniei UE 47 50
- din cauza lipsei experienţei în profesie 41 29
- din cauza lipsei calificărilor profesionale necesare, conform sistemului de
59 36
sănătate al ţării gazdă
Nu au fost identificate obstacole 12 21
Recunoaşterea diplomei.
În pofida dificultăţilor confruntate, 42% (13 din 31) din respondenţi au urmat cu succes
procesul de recunoaştere a diplomei în UE, deci pot să-şi utilizeze calificările şi să active-
ze în UE. Alți 35% (11) din respondenţi au încercat să-şi valideze diplomele, dar au întâl-
nit mari obstacole şi n-au reuşit. 23% (7) din respondenţi au ales să activeze într-un alt
domeniu şi/sau au dedicat resursele şi timpul membrilor familiei. Nici un respondent nu

a vorbit despre povara cheltuielilor ce ţin de recunoaşterea diplomei drept motiv pentru
a nu urma acest proces.
Figura 4.10. Răspunsurile la întrebarea: aţi încercat să vă echivalați diploma în UE?

(n=31)
≤35 ani ≥35 ani
n=18 n=13
Opţiuni de răspuns:
1: Da, la moment dispun de o diplomă, deci am licenţă pentru a practica în UE
2: Da, am încercat, dar am avut parte de dificultăţi în proces şi n-am reuşit (încă)
3: Nu, am decis să aleg o altă cale profesională
4:Nu, am decis că necesită prea mult timp şi energie, aș fi în competiţie cu timpul pe

care vreau să-l petrec cu familia mea
Această întrebare a arătat o rată de răspuns de 56% pentru ambele grupuri de vârstă.
Mai mulţi respondenţi sub 35 de ani au reuşit să-şi echivaleze diplomele, pe când în gru-
pul celor peste 35 de ani, aproape jumătate au depus actele, dar n-au reuşit.
Recunoaşterea diplomei pentru medici.
Peste jumătate din respondenţii medici (52%, 13 din 25) au depus dosarul pentru a-și
echivala diploma în ţările de destinaţie, din care 46% (6) au reuşit cu succes; 4 medici
care au indicat că au un loc de muncă în calitate de medic în ţara de destinaţie, n-au

răspuns la întrebarea cu privire la echivalarea diplomei: ceea ce poate însemna că li s-a
permis să practice fără recunoaşterea diplomei, deşi este mai mult probabil că au trecut
peste întrebarea dată din alte motive. Medicii au avut parte de obstacole în procesul de
recunoaştere a diplomei; acestea sunt reflectate în Tabelul 4.41.
Tabelul 4.41. Obstacolele înfruntate de medici în procesul de recunoaştere a diplomei

(n=13)
Răspuns, răspuns,
Obstacole
% nr.
Costuri înalte legate de ridicarea şi traducerea diplomei în Republica
39% 5
Moldova
Cereri de mită sau impedimente create de autorităţile din Republica
39% 5
Moldova în procesul de echivalare a diplomei
Cereri de mită sau impedimente create de autorităţile din ţara de
15% 2
destinaţie în procesul de echivalare a diplomei
Lipsa de informaţii sau de o procedură clară pentru echivalarea
54% 7
diplomei
Ani adiţionali de studii în ţara de reşedinţă curentă pentru a primi o
23% 3
diplomă conform profesiei mele
Altele (rugăm să specificaţi): 31% 4
Procedurile pentru obţinerea recunoaşterii diplomei pentru medici sunt complicate.

Trebuie să fie respectaţi un şir întreg de paşi. Calea procedurilor şi proporţia responden-
ţilor care s-au confruntat cu asemenea dificultăţi sunt indicate în Figura 4.11.
Figura 4.11.Trecerea în revistă a procesului de recunoaştere a diplomei pentru medicii

din Republica Moldova (n=13)
Extragerea diplomei din arhivele Obţinerea certificatului de Aplicarea apostilei pe
USMF Validarea diplomei la Ministerul specialist medical de la documente la Ministerul Justiţiei
Educaţiei (Republica Moldova) Ministerul Sănătăţii (Republica
(Republica Moldova) Moldova) (Republica Moldova)
46%
85% 53% 63%
Susţinerea examenelor de Prezentarea documentelor la

Admiterea în anul 5 sau 6 la Prezentarea documentelor
admitere la cursuri universitate pentru
facultatea de medicină la pentru validare la Ambasada
postuniversitare (ţară UE) recunoaşterea diplomei (ţară
universitate (ţară UE) ţării UE în Republica Moldova
54% UE)
8% 32%
54%
Depunerea dosarului pentru

Susţinerea examenelor de confirmarea calificării la
diferenţă în curriculum (ţară UE) Susţinerea examenelor finale ministerul sănătăţii Căutarea ofertelor de muncă
(ţară UE) (ţără UE)
46% (ţară UE)
46%

Obținerea licenței de specialişti medicali. Au fost formulate întrebări specifice pentru
specialiştii medicali cu privire la recunoaşterea diplomei. 15 specialişti medicali au com-
pletat întrebarea dată, din care doar unul a menţionat că a primit licenţa fără extraefor-
turi. Doi respondenţi au studiat adiţional câţiva ani (rezidenţiat) în ţara de destinaţie şi
au susţinut examene pentru a căpăta licenţa de specialist medical în UE (13%) şi 1, la
moment, activează ca rezident. Din aceşti 15 specialişti medicali, doar trei (20%) au pri-
mit licenţa pentru a practica în calitate de specialist medical.
Recunoaşterea diplomei pentru alte categorii de CM. O treime de asistente medicale

(33%, 8 din 24) au răspuns la întrebarea dacă au încercat să-şi recunoască diploma în ţara
de destinaţie. Numai 4 dintre ele au reuşit, ceea ce înseamnă că doar 17% din asisten-
tele medicale respondente au confirmat că şi-au recunoscut diplomele: toate muncesc
în calitate de asistente medicale în ţara de destinaţie. Doar 1 din 3 moaşe a reuşit să-şi
recunoască diploma şi doi felceri şi-au validat diploma în nursing.
La întrebarea despre obstacolele înfruntate în procesul de echivalare a diplomei, 50% (6)

din asistentele medicale au relatat despre necesitatea de a susţine un examen specializat
în UE:,4 au făcut trimitere la anii adiţionali de studii pentru aceasta. Patru respondenţi
au menţionat costurile înalte şi obstacolele create de oficialii din Republica Moldova
(33%). Trei (23%) au amintit despre lipsa unei proceduri clare şi alţi 2 (17%) s-au plâns de
mite sau dificultăţi administrative în ţara de destinaţie. În plus, șase respondenți (50%)
au arătat că nu au putut să plătească recunoașterea diplomei; cinci dintre ei au fost
descurajați încă înainte de a iniția procesul. Un respondent a povestit despre lipsa ofer-
telor în sectorul de sănătate ca factor descurajator.
Surse de informaţii cu privire la recunoaşterea diplomei.

Datele analizate indică faptul că majoritatea acestor respondenţi 79% (15 din 19) au
menţionat despre site-uri oficiale şi sursele de informare din ţara de destinaţie drept
principalul izvor de informare cu privire la recunoaşterea diplomei. A doua şi a treia din
cele mai utilizate surse sunt cele electronice pentru cadrele medicale în ţara de destina-
ţie (74%, 14) şi informaţiile de la instituţiile de învăţământ (53%,10). 47% (9) respondenţi
au indicat grupurile de reţele sociale şi organizaţiile de caritate din ţara de destinaţie
(16%, 3) drept surse de informare, pe când asociaţiile diasporei moldoveneşti, agenţiile
de recrutare şi informaţiile oficiale din Republica Moldova au acumulat câte 5% răspun-
suri fiecare. Datele tabelului 4.42 ne arată că medicii utilizează mai multe surse pentru
informare cu privire la recunoaşterea diplomei decât asistentele medicale.

Tabelul 4.42.Surse de informare utilizate de respondenţi în procesul de recunoaştere
a diplomei (n=19)
Surse de informare Medici Asistente
Informaţii oficiale ale autorităţilor moldoveneşti 0 1
Informaţie oficiale ale autorităţilor ţării de destinaţie 12 3

Forumuri specializate pe internet pentru lucrătorii medicali în ţara de
11 3
reşedinţă curentă
Grupuri în cadrul reţelelor sociale (Odnoklassniki.ru, Facebook etc.) 3 0
Reţeaua personală (prieteni, rude, cunoştinţe) 8 1
O agenţie de recrutare 1 0
Informaţii oficiale ale instituţiei unde a studiat sau planifică să studieze 10 0
ONG-uri sau asociaţii în ţara de destinaţie 3 0
Organizaţii ale diasporei 1 0
Ocuparea curentă în UE.

În ceea ce priveşte ocuparea, respondenţii pot fi divizaţi în 4 grupuri care parţial se
suprapun:
1. Cadre medicale care activează în sectorul sănătăţii conform calificărilor lor me-
dicale (19 din 55, 35%).
-- 13 medici (din 25) care, la moment, lucrează ca specialişti medicali (3),
medici generalişti (4), rezident (1) sau farmacist (1), de asemenea cer-
cetătorii (4 din 55) n-au parcurs calea recunoaşterii diplomei şi nu li se
permite să practice activitate clinică, dar lucrează conform calificărilor
lor academice;
-- 4 asistente medicale (din 24)
-- 1 moaşă (din 3) a obţinut un loc de muncă ca specialist în sănătate
publică şi, de asemenea, şi-a recunoscut diploma
-- 1 felcer (din 2) activează ca asistentă medicală
2. Cadre medicale care activează în sectorul de sănătate, dar nu conform nivelului
lor de calificare (6 din 55, 11%). Acest grup include:
-- 3 medici care activează ca asistente medicale
-- 1 medic care activează ca asistent nursing
-- 1 asistentă medicală care activează ca asistent nursing
-- 1 felcer care activează ca asistentă medicală (echipa de cercetare nu
este sigură dacă faptul e sub nivelul de calificare deţinută sau e con-
form studiilor)

3. Cadre medicale care activează în afara sistemului de sănătate (catering, me-
naj, industria construcţiilor sau propria afacere) (28 din 55, 51%). Acest grup
include:
-- 8 medici
-- 18 asistente medicale
-- 1 moaşă
-- 1 felcer
4. Cadre medicale care urmează studiile (studenţi), o femeie în concediu de îngri-
jire a copilului10 şi şomeri. Grupul dat include doar 3 persoane:
-- 1 moaşă care-și finalizează studiile postuniversitare
-- 1 asistentă medicală care urmează studii în nursing în UE
-- 1 medic care își face rezidenţiatul.
Figura. 4.12. Analiza locurilor curente Figura 4.13. Proporţia respondenţilor
de muncă a respondenţilor, conform care activează conform calificărilor în UE,
grupurilor de vârstă (n=53) conform grupurilor de vârstă
35% 70%
30%
25% 60%
20%
50%
15%
10% 40%
5% <35
0% 30%
>35
Medici
Șomeri
Asistenți medicali
Sector comercial
Sector de servicii
Studenți
Asistent îngrijiri
Concediu de maternitate
Specialist sănătate publică
20%
10%
0%
<35 >35
Analiza între grupurile de vârstă relevă că aproape 30% din respondenţi sub 35 de ani,
care au găsit un loc de muncă conform studiilor, sunt medici. Grupul de asistente me-
dicale care au găsit un loc de muncă conform profesiei este mic. Asistentele medicale
sub 35 de ani se confruntă cu cele mai multe dificultăţi pentru a găsi un loc de muncă
conform calificărilor. În rândul celor 8 respondenţi care activează ca asistente medicale,
4 au absolvit iniţial ca medici.
La un anumit moment pe parcursul şederii în ţara de destinaţie, majoritatea (66%,23 din

35) respondenţilor deţineau un loc de muncă în afara sectorului sănătăţii (de ex., menaj,
10 Concediul de îngrijire a copilului, conform legii moldoveneşti este de 126 de zile. În caz de naştere compli-
cată sau naştere a 2 sau mai mulţi copii, acesta poate fi extins până la 140 de zile de concediu plătit deplin. În
plus, mamele tinere pot lua până la 36 de luni de concediu de maternitate parţial plătit.

catering, etc.). De asemenea, circa 51% (18) au muncit fără un permis de muncă. 26% (9)
din respondenţi au menţionat că niciodată n-au lucrat în sectorul sănătăţii al ţării-gazdă.
Câteva diferenţe au fost observate în dependenţă de vârstă:

•• grupul mai tânăr a activat mai rar în afara sectorului sănătăţii (51% față de 86%)
şi mai frecvent conform calificării UE (19% față de 7%).
•• grupul mai în vârstă a activat mai des în baza contractelor de scurtă durată (50%
față de 24%).
Factorii de stabilire influenţează deciziile de a rămâne în ţările de destinaţie, influenţând

şi ratele de revenire a cadrelor. Factorii de stabilire includ refuzul de a renunța la noua
viaţă a familiei, la studiile copiilor, precum și la oportunităţile de dezvoltare a carierei.
Motivele raportate cel mai frecvent pentru stabilirea în ţara de destinaţie sunt satisfacţia
faţă de modul de viaţă în UE (88%, 28 din 32). Alţi factori importanţi de stabilire sunt cei
cu ţin de familie şi de profesie.
În ceea ce priveşte motivele ce ţin de familie – cele mai des raportate sunt prezenţa
majorităţii membrilor familiei în ţara de destinaţie (59%, 19) şi convingerea că membrii
familiei vor avea acces la servicii medicale mai bune (63%,20) şi oportunităţile de dezvol-
tare (69%, 22) în UE. 56% (18) din respondenţi simt că partenerii lor doresc să rămână în
UE, din care 4 au parteneri care provin din UE. 8 respondenţi au indicat că copiii lor nu
doresc să revină şi/sau nu vorbesc româna/rusa.
Factorii profesionali, de asemenea, sunt citaţi frecvent: 44% (14 din 32) din respondenţi
sunt mulţumiţi de locul lor curent de muncă, 47% (23) simt că au parte de oportunităţi
disponibile de dezvoltare profesională şi 72% speră să găsească un loc mai bun de lucru
pe viitor în UE.
Factorii financiari sunt la fel de importanți în luarea deciziei de a rămâne; 63% (20 din
32) au menţionat că au un venit satisfăcător şi 38% (12) trimit regulat bani în Republica
Moldova.
În plus, peste jumătate din respondenţi - 59% (19) sunt de părerea că migraţia în UE le-a
luat multe eforturi şi preferă să nu mai treacă prin acelaşi proces.

Sunt înregistrate diferenţe între respondenţii sub 35 de ani şi cei de peste 35 de ani în
ceea ce priveşte unii factori de stabilire. Acestea sunt reflectate în tabelul 4.43.
Tabelul 4.43. Diferiţi factori de stabilire menţionaţi de respondenţi, conform grupurilor

de vârstă (n=32)
≤35 >35
Motive pentru a rămâne în ţara de destinaţie
% %
Partenerul meu doreşte să rămână cu traiul în ţara de reşedinţă curentă 34 0
Fac transfer de bani în mod regulat rudelor din Republica Moldova 45 88
Expediez în mod regulat sume pentru a-mi păstra locuinţa în Republica Moldova 25 50
Am depus atâtea eforturi pentru a ajunge unde sunt acum, nu mai vreau să
67 90
migrez din nou şi să mă confrunt cu aceste probleme în altă ţară
Remitenţele. Datele ne indică că două treimi (67%, 20 din 30) din respondenţi trimit bani
rudelor din Republica Moldova (rata de răspuns 55%); 68% pentru cei peste 35 de ani şi
53% pentru cei sub 35 de ani.
Mai puțin de jumătate, 45% (13 din 29) din respondenţi sunt de părerea că familia lor din
Republica Moldova nu este dependentă financiar de remitenţe, totuşi ocazional suportul
financiar este binevenit, 14% (4) din respondenţi raportează că rudele lor sunt depen-
dente de remitenţe, şi 24% (7) trimit remitenţe pentru anumite cauze (studii, cumpără-
turi). 17% (5) au indicat că nu trimit remitenţe deloc.
Tabelul 4.44 prezintă diferenţele între respondenţii mai tineri şi mai în vârstă. Respondenţii
mai tineri mai des menționează că simt că familia lor din Republica Moldova nu are ne-
voie de suport financiar, şi mai frecvent trimit bani pentru un anumit scop. Respondenţii
peste 35 de ani raportează mai frecvent că familiile lor sunt dependente de contribuţiile
lor financiare.
Tabelul 4.44.Tipurile şi frecvenţa suportului financiar trimis familiei din Republica

Moldova, conform grupurilor de vârstă (n=29)
≤ 35 ≥35
Tipurile şi frecvenţa suportului financiar trimis familiei
% %
Rudele mele din Republica Moldova depind financiar de remitențele mele 6 25
Rudele mele din Republica Moldova nu depind financiar de remitențele mele,
29 67
dar câteodată le vin în ajutor
Expediez remitențe doar în caz de necesitate specifică (tratament, studii) 35 8
Expediez rar remitențe în Republica Moldova, deoarece rudele mele au o stare
29 0
materială bună

Nici un respondent n-a răspuns la întrebarea cu privire la suma de bani trimisă în
Republica Moldova.
Reîntoarcerea temporară sau permanentă
Participarea la schemele de schimb profesional. În studiul cantitativ, 34% (11 din 32)
din respondenţii care au răspuns la această întrebare şi-au manifestat interesul de a
participa în schemele de schimb profesional, 9% au nevoie de mai multe informaţii, 9%
au răspuns „nu ştiu” şi 21% nu sunt interesaţi să participe în astfel de scheme, 9% din
care intenționează să revină curând în Republica Moldova oricum sau deoarece „au alte
lucruri de care să-şi facă griji în ţara de destinaţie” (răspunsuri individuale în comentarii).
Respondenţii mai tineri sunt mai dornici să participe în astfel de scheme decât respon-
denţii mai în vârstă.
Figura 4.14. Dorinţa respondenţilor de a participa la scheme de schimb temporar, con-

form grupurilor de vârstă (n=32)
8
40%
6
30%
4
20%
2
10% < 35 ani
00% > 35 ani
Da Nu Nu știu Au nevoie Au intenția
de mai să se
multă reîntoarcă
informație
Cu referire la perioada de disponibilitate pentru a participa la astfel de scheme, răspun-

surile au variat enorm, de la 20 de zile – în cazul persoanelor angajate în sectorul sănă-
tăţii (nu se specifică dacă sunt angajate conform calificărilor deţinute) şi cercetătorilor,
până la perioade de durată (de ex., 280 de zile) pentru CM angajate în alte sectoare sau
şomere, la moment. Unii respondenţi n-au mai fost în Republica Moldova în ultimii 5 ani
(răspuns individual în comentarii), dar totuşi doresc să participe la schemele de schimb
profesional.
Respondenţii ar fi motivaţi de un scop sau obiectiv clar pentru schema de schimb (44%,
8 din 18). Printre condiţiile care ar încuraja CM să participe la schemele de schimb, res-
pondenţii au menţionat atitudinea constructivă din partea colegilor moldoveni (50%, 9),
remunerarea şi cazarea gratuită (44%, 8, pentru fiecare opţiune de răspuns). 7 respon-
denţi (39%) sunt de părerea că ar avea nevoie de echipament medical modern pentru
a putea să-şi împărtășească experienţa şi 4 respondenţi (22%) ar dori să fie siguri că ar

primi salariul lunar din partea angajatorului din ţara de destinaţie, pe parcursul schemei
de schimb în Republica Moldova (de ex., concediu).
Intenţiile de reîntoarcere şi factorii de decizie. La întrebarea „Intenţionaţi să vă reîn-

toarceţi în Republica Moldova?” aproape jumătate din respondenţi (47%, 15 din 32) au
răspuns „nu ştiu”. Aproape o treime (34%, 11) nu planifică să revină şi o minoritate de
20% (6) planifică să revină în Republica Moldova. Din aceştia, 2 au menţionat că „nu ex-
clud posibilitatea de a reveni, dar nu sunt siguri când” şi alţi 3 au indicat că, probabil, va
dura vreo 5-10 ani înainte de o posibilă reîntoarcere sau vor reveni când se vor pensiona.
Când au fost întrebaţi despre factorii care i-ar determina pe respondenţi să revină în
Republica Moldova, aceștia au dat răspunsuri care s-au divizat în 3 grupuri distinctive
de factori. Factorii personali, cum ar fi stilul de viaţă (6 din 19, 32%), de dragul părinţi-
lor/copiilor din Republica Moldova (42%, 8), dorinţa partenerului de a reveni, probleme
individuale de sănătate (5%, 1) şi atingerea vârstei de pensionare (21%, 4). Un alt grup
sunt factorii sociali, cum ar fi dorinţa de a contribui la dezvoltarea Moldovei (26%, 5)
şi speranţa pentru „stabilitatea sistemului politic şi economic” şi „corupţie redusă”. Al
treilea grup de factori se referă la activitatea profesională şi dezvoltare profesională şi
includ: o satisfacere profesională mai bună în Republica Moldova (5 din 19, 26%); salarii
mai mari, echipament medical modern, vârstă de pensionare mai mare şi „regulamente
simple pentru o practică privată”.
Figura 4.15.Factorii care determină respondenţii să revină în Republica Moldova (n=19)

10
8
6
4
2 < 35 ani
0 > 35 ani
ac l
de du
ns ta
e
e
old e
old i
are
nă e
UE
a
M voie
ă
.M bu
ov
ec ier
tat
ov
. M eșt
ov
de blem
as
pe ârs
ță mo
ep tri
ion
în
old
l d ec
ep or
Re ne
de s v
a R con
ât
ica pr
via te
nR ud
o
să
n
în au
pr
de pseș
ed o a
ati
p.
e
să
Am
ne ei
ină l m
r. m am
Am
mi iii m
c
i li
s
rev eru
zvo re
Im
uc va
î
r
de Do
de op
lta
să en
a l do
c
t
ții/
ă c ol
r
Pa
alt .M
rin
i în Rep
Pă
la
ma În

Printre factorii care descurajează reîntoarcerea în Republica Moldova, respondenţii au
menţionat instabilitatea economică (63%, 12 din 19,) şi politică (58%, 11), dar şi per-
spectiva de a „începe totul din nou” în Republica Moldova (63%, 12). Printre factorii
profesionali, respondenţii au indicat regulamentele complicate pentru practica privată
(32%, 6), remunerare insuficientă (47%, 9), posibilităţi limitate de a utiliza experienţa
profesională/calificările acumulate în UE (37%, 7). 42% (8 respondenţi) sunt îngrijoraţi
de înstrăinarea de modul de viaţă moldovenesc, inclusiv „mai multă agresiune în co-
municare în Republica Moldova în comparaţie cu situaţia de 5 ani în urmă” (comentarii
individuale), şi 37% (7) au fost descurajaţi de nemulţumirea personală faţă de rezultatele
obţinute pe parcursul migraţiei. Respondenţii au mai menţionat şi oportunităţile nea-
tractive de dezvoltare pentru membrii familiei şi obligaţiunile financiare prezente în ţara
lor de reşedinţă curentă (5 respondenţi, câte 26% pentru fiecare opţiune).
Conform celor relatate de respondenţi, condiţiile lor de trai în UE au un impact consi-

derabil asupra deciziei lor de a se reîntoarce. Toţi respondenţii s-ar reîntoarce dacă ar
rămâne şomeri în UE, iar 65% (11 din 17) ar reveni în cazul absenţei unui loc de muncă
în sectorul sănătăţii din UE. Atitudinea ostilă din partea localnicilor şi/sau dificultăţile
administrative ar încuraja 29% (5) de respondenţi să revină în Republica Moldova şi 12%
(2 din 17) ar reveni dacă membrii familiei lor n-ar fi putut să vină în UE. Comentariile in-
dividuale au inclus imposibilitatea de a se integra şi „sentimentul de outsider, indiferent
de faptul că deţin toate documentele legale”.
Figura 4.16. Motive pentru ca respondenţii să revină în Republica Moldova, conform

grupurilor de vârstă (n=17)
100%
90%
80%
70% Creșterea costurilor
60% de trai în UE
50% Absența locurilor de muncă în
40% sectorul sănătății din UE
30% Absența locurilor de muncă în alte
20% sectoare
10% Imposibilitatea membrilor de
familie de a veni în UE
0%
Atitudinea ostilă din partea
< 35 ani > 35 ani localnicilor

Cele mai importante schimbări pe care respondenţii ar dori să le vadă implementate

sunt: sporirea salariilor proporţional cheltuielilor (97%, 29 din 30), îmbunătăţirea echi-
pamentului tehnic în instituţiile medicale (77%, 23) şi reducerea corupţiei în sistemul
sănătăţii (70%, 21). În plus, respondenţii mai doresc şi atitudine respectuoasă din partea
pacienţilor (43%, 13) şi între colegi (40%, 12). Schimbările procedurale, cum ar fi utiliza-
rea protocoalelor (27%, 8) şi transparenţa sporită în procesul decizional (37%, 11) ar în-
curaja cadrele medicale din Republica Moldova să revină şi/sau să participe în schemele
de schimb.
Pe parcursul experienţei lor în sectorul de sănătate al ţării de destinaţie, respondenţii au

admirat soluţiile inovative din sectorul sănătăţii, cum ar fi campaniile sociale în sănătate
(23%, 7) şi oportunităţile de voluntariat (10%, 3), care ar putea contribui la dezvoltarea
sistemului de sănătate din Moldov. În afară de aceasta, 20% (6) din respondenţi ar fi în-
curajaţi să colaboreze dacă s-ar acorda scutire de asigurarea medicală pentru moldovenii
care locuiesc în UE.
4.6 Discuţii pe marginea componentelor cantitative

şi calitative ale studiului pentru UE
Această discuţie se bazează pe constatările ambelor componente ale studiului – calitativ
şi cantitativ – cu privire la mobilitatea cadrelor medicale din Republica Moldova în ţările
de destinaţie UE. Secţiunea de mai jos încearcă să compare constatările şi să le interpre-
teze împreună. Partea cantitativă a studiului oferă istoriile lucrătorilor medicali migranţi,
pe când partea cantitativă avizează aceste istorii şi ne demonstrează diferenţele dintre
diferite generaţii de migranţi şi şansele de succes ale acestora în ceea ce priveşte opor-
tunităţile pentru activitatea calificată peste hotare în domeniul sănătăţii. Şi, în final, sunt
descrişi factorii de stabilire, care tind să se intensifice odată cu trecerea timpului în cazul
traiului peste hotare în circumstanţe dificile. Aceşti factori deseori împiedică reîntoarce-
rea în Republica Moldova. Printre diferenţele percepute între grupurile de respondenţi
intervievaţi, vârsta poate fi calificată ca un factor îndeosebi de important; factorii de res-
pingere, atragere, stabilire şi reîntoarcere, dar şi experienţa migrării şi integrării variază
conform vârstei.

Mobilitatea şi distribuţia geografică
Rezultatele studiului cantitativ şi calitativ ne demonstrează că migraţia cadrelor medicale

din Republica Moldova continuă. Deşi un număr mare de migranţi este înregistrat, mai
cu seamă, între 2004 şi 2009 spre ţările UE (şi motivaţia pentru migraţia respondenţilor
pe parcursul acestei perioade a fost diferită), circa o treime din toţi respondenţii au ple-
cat din Republica Moldova în ultimii 3 ani. Pe lângă aceasta, migranţii mai tineri (sub 35
de ani) mai des sunt încurajaţi de prietenii şi rudele lor de a migra decât respondenţii mai
în vârstă. Acest fapt clar indică că climatul social din ţară, la moment, susţine fenomenul
migraţiei.
În componenta calitativă a studiului au fost identificate două grupe de respondenţi:

1) respondenţii de la 40 de ani în sus, majoritatea din care au migrat din Republica
Moldova cu mai mult de 10 ani în urmă în România, Italia sau Portugalia cu intenţia de
a-şi găsi un loc de muncă ca medici; şi 2) un grup mai tânăr de respondenţi care poate
fi caracterizat ca „profesionişti ambiţioşi” care au migrat în ultimii 10 ani în Olanda, RU,
Germania şi Italia, motivaţia lor fiind oportunităţile de dezvoltare profesională (şi per-
sonală). Componenta cantitativă mai relevă şi o prezenţă sporită în ţările din Europa de
Nord-Vest şi, în general, mai multă diversitate în ceea ce priveşte ţările de destinaţie, în
rândul respondenţilor sub 35 de ani, adică grupul care a migrat mai recent. Acest fapt
poate indica o schimbare în ceea ce priveşte destinaţiile cadrelor medicale din Republica
Moldova spre ţările din Europa de Nord-Vest, care devin din ce în ce mai atractive pentru
generaţia mai tânără de CM în ceea ce priveşte opţiunile de muncă şi studii.
Partea calitativă a studiului ne arată că mulţi respondenţi tineri nu se simt ataşaţi de ni-
cio ţară de destinaţie specifică; deseori mai domiciliază pentru un anumit timp şi în alte
ţări ale UE/ non-UE (de ex., pentru oportunităţi de studii) înainte de a se stabili în ţara de
reşedinţă curentă şi uneori din nou analizează posibilitatea de a se muta într-o altă ţară
UE. După ce domiciliază peste hotare, unii revin temporar în Republica Moldova. Aceste
constatări sunt avizate de studiul cantitativ ce relevă că jumătate de respondenţi sub 35
de ani au locuit într-o ţară terţă, în comparaţie cu circa o treime din respondenţii mai în
vârstă.
Factorii de respingere şi cei de atragere
În timp ce studiul calitativ indică o varietate de motive primare ale respondenţilor pen-
tru a migra, componenta cantitativă ne demonstrează că anumiţi factori sunt comuni

pentru majoritatea respondenţilor. De exemplu, situaţia financiară şi salariile mici joacă
un rol important în decizia vizând plecarea din Republica Moldova aproape pentru toţi
respondenţii (91%), indiferent de vârsta respondentului. În ordinea importanţei, facto-
rii de respingere identificaţi pentru cadrele medicale din Republica Moldova sunt ur-
mătorii: preocupările financiare, condiţiile generale de trai şi situaţia politică, lipsa de
oportunităţi profesionale şi mediul de lucru prost şi, în cele din urmă, factorii personali
şi sociali. Pentru respondenţii mai tineri, lipsa oportunităţilor educaţionale şi a celor de
carieră sunt factori de respingere relativ mai importanţi pentru luarea deciziei de a pleca
din Republica Moldova. Totuşi, situaţia se schimbă în timp: între 2004 şi 2009 cel mai
frecvent motiv menţionat de respondenţi pentru plecarea din Republica Moldova a fost
provocarea de a începe o viaţă nouă şi nu motivele de ordin financiar.
Motivele pentru migrarea într-o anumită ţară (factorii de atragere) sunt determinate
de reţeaua socială existentă de familie şi prieteni în ţara dată de destinaţie, urmată de
aşteptările cu privire la îmbunătăţirea situaţiei financiare, îmbunătăţirea carierei şi opor-
tunităţile de muncă atât în cadrul sectorului sănătăţii, cât şi în afara acestuia. Şi, în final,
doar câţiva respondenţi din ambele componente ale studiului au avut oportunităţi spe-
cifice de studii şi muncă confirmate înainte de plecare (de ex. o bursă, o post ca rezi-
dent sau funcţie de cercetător). Acest fapt ne indică că CM deseori nu pot să realizeze
toate aranjamentele necesare pentru un loc de muncă sau studii, cât sunt în Republica
Moldova; ei pleacă în speranţa că vor putea să studieze sau să-şi găsească în loc de mun-
că în respectiva ţară de destinaţie. Şi, dacă e necesar, ei se mută în altă ţară.
Reţelele existente ale migranţilor, de asemenea, încurajează respondenţii să migreze. CM

din Republica Moldova deseori îşi urmează familia sau prietenii peste hotare şi acest fapt
contribuie la un proces ciclic – cu cât mai mulţi lucrători medicali pleacă din Republica
Moldova şi se stabilesc cu traiul peste hotare, cu atât mai atractivă devine o ţară de desti-
naţie pentru CM din Republica Moldova, care-şi motivează decizia de a pleca bazându-se
pe experienţele conaţionalilor lor. Respondenţii care au optat pentru domeniul cercetării
au migrat mai des în ţări fără o reţea extensivă de moldoveni (de ex., Suedia, Olanda).
Moldovenii care se pregătesc să plece într-o ţară a UE realizează un şir de paşi şi dispun
de diverse surse de informaţii cu privire la ce se pot aştepta. Două treimi din respondenţi
au contactat alţi moldoveni din ţara de destinaţie pentru a le cere sfaturi, iar jumătate
s-au informat singuri despre procedura de recunoaştere a diplomei şi/sau au întreprins
chiar primii paşi în procesul dat, cum ar fi obţinerea curriculumului din arhive. În plus,

jumătate au învăţat limba locală, au căutat activ un loc de muncă, au urmat cursuri pro-
fesionale adiţionale, și-au depus dosarul pentru cetăţenie română şi au căutat informaţii
cu privire la opţiunile de migrare şi reşedinţă legală.
La etapa de până la plecare, respondenţii mai în vârstă s-au bizuit mai des pe sfaturile
din partea contactelor personale din ţara de destinaţie. Respondenţii mai tineri, în ge-
neral, se pregătesc mai minuţios şi se axează mai mult pe obţinerea cetăţeniei române,
care facilitează migraţia legală şi oferă mai multe oportunităţi pe piaţa muncii din ţara
de destinaţie.
Dificultăţile cu care se confruntă CM din Republica Moldova în ceea ce priveşte validarea

diplomelor lor de studii sunt aparente atât în studiul calitativ, cât şi cel cantitativ. Acest
proces de validare se bazează pe sistemul ECTS. De obicei, procesul dat durează de la
câteva luni până la un an şi implică un şir de proceduri birocratice (în Republica Moldova
şi peste hotare), obţinerea traducerilor, costuri legale, ştampile oficiale din partea dife-
ritor autorităţi, inclusiv din partea câtorva ministere. Pentru CM care intenţionează să
activeze în serviciile de sănătate, procesul de recunoaştere a diplomei este un obstacol
serios. Alte obstacole includ costurile generale, durata procesului şi procedurile birocra-
tice, precum şi faptul că trebuie să fie învăţată o limbă nouă şi să fie susţinute examenele
necesare pentru recunoaşterea diplomei. Doar un sfert din toţi medicii şi „alte CM” –
respondenţi pentru studiul UE, au reuşit să realizeze acest proces şi mulţi respondenţi au
renunţat din cauza costurilor, duratei şi resurselor implicate.
În grupul celor peste 35 de ani, aproape jumătate din respondenţii care au încercat să-şi
recunoască diploma n-au reuşit. Respondenţii sub 35 de ani tind să reuşească mai des
decât respondenţii mai în vârstă în procesul de recunoaştere a diplomei, dar mulţi dintre
ei au decis să urmeze o altă carieră profesională sau s-au axat pe susţinerea familiilor lor.
O proporţie semnificativă s-au abţinut şi nici n-au început acest proces complicat.
Lipsa de informaţii cu privire la procesul de recunoaştere a diplomei a fost percepu-

tă drept cea mai importantă barieră de către medicii care au finalizat procesul dat cu
succes în perioada dată de timp. Lista obstacolelor pentru recunoaşterea diplomei în
cazul medicilor ne relevă: chiar primul pas (obţinerea diplomei de la facultatea USMF) a
fost problematic pentru mulţi (85%) respondenţi, fără a menţiona costurile mari oficiale
(şi cele neoficiale) pentru colectarea şi traducerea diplomei impuse atât de autorităţi-
le din Republica Moldova, cât şi de cele de peste hotare. Toate aceste aspecte indică

asupra faptului că problemele ce ţin de recunoaşterea diplomei sunt înrădăcinate atât în
Republica Moldova, cât şi în ţările de destinație .
Asistentele medicale percep procesul de recunoaştere a diplomei ca unul extrem de di-

ficil şi foarte puţine dintre ele au reuşit să-l finalizeze cu succes. Principalul obstacol
menţionat de acest grup este examenul ce ţine de recunoaşterea diplomei. Majoritatea
asistentelor au arătat că nici n-au început procesul de recunoaştere a diplomei, deoarece
erau descurajate de istoriile povestite prin reţelele sociale.
Integrarea, obstacolele în căutarea unui loc de muncă şi

irosirea de creiere
Medicii ambiţioşi atraşi de UE din cauza oportunităţile limitate de dezvoltare personală

şi profesională contribuie la exodul de creiere din sistemul de sănătate din Republica
Moldova şi pierderea investiţiilor în pregătirea lor din partea sistemului educaţional din
Republica Moldova. Toţi respondenţii studiului calitativ au urmat studii medicale la uni-
versitate şi toţi erau calificaţi ca medici în Republica Moldova. Unii au găsit locuri de
muncă în corespundere cu nivelul de calificare deţinut, alții îşi fac studiile ori s-au dedicat
cercetării (în sănătate publică). Irosirea de creiere în rândul acestui grup de respondenţi
s-a limitat la specialiştii medicali care activează ca medici generalişti. Printre responden-
ţii studiului cantitativ, medicii au avut parte de cele mai bune şanse de a-şi găsi un loc de
muncă conform calificării, dar numai jumătate din respondenţi au reuşit în acest aspect,
iar câţiva încă îşi fac studiile. Studiul cantitativ a inclus şi asistente medicale, felceri şi
moaşe, care se confruntă cu mai multe dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea di-
plomei şi sunt mai puţin optimişti în ceea ce priveşte locul curent de muncă şi irosirea
de creiere.
Mulţi respondenţi au avut parte de obstacole în căutarea unui loc de muncă în ţara de
destinaţie, în special în ceea ce priveşte o slujbă care să fie în corespundere cu nivelul lor
de calificare. Cele mai frecvente obstacole pentru carierea unui CM sunt lipsa cetăţeniei
UE şi/sau lipsa diplomei sau calificării profesionale în ţara de destinaţie. Lipsa de expe-
rienţă în profesie a fot menţionată, mai cu seamă, de respondenţii sub 35 de ani care,
conform studiului calitativ, tind să migreze din Republica Moldova imediat sau în scurt
timp după finalizarea studiilor în Republica Moldova.
Respondenţii din ambele părţi ale studiului, în general, au dat dovadă de o atitudine po-
zitivă faţă de viaţa lor în ţara de destinaţie. Câţiva respondenţi din studiul calitativ chiar

au avut parte de emoţii pozitive în pofida provocărilor cu care s-au confruntat în primii
ani de şedere în UE (de ex., combinarea lucrului cu viaţa de familie şi/sau găsirea unei
slujbe potrivite). Majoritatea respondenţilor din studiul cantitativ au indicat că aşteptări-
le lor în ţara de destinaţie au fost complet sau parţial întrunite. Totuşi, respondenţii s-au
confruntat cu o serie de provocări: legale, ocupaţionale, sociale, financiare, personale la
etapa iniţială (3 ani) de integrare.
Respondenţii mai tineri au reuşit să se integreze mai repede în sectorul sănătăţii şi au

muncit mai puţin în sectorul informal şi/sau non-medical în ţările de destinaţie şi tot ei
atestă o rată mai mare de succes în ceea ce priveşte validarea diplomei în ţara de desti-
naţie decât CM mai în vârstă, în pofida obstacolelor şi procedurilor similare. Acest fapt se
poate datora pregătirii mai minuţioase înainte de a migra, inclusiv realizarea aranjamen-
telor de ordin legal. În general, eforturile depuse pentru a-şi construi o viaţă nouă în ţara
de destinaţie sunt mai puţin dificile pentru respondenţii mai tineri decât pentru cei mai
în vârstă. Grupul de respondenţi care au menţionat că perioada iniţială în ţara de des-
tinaţie a fost foarte dificilă constă, mai ales, din respondenţi mai în vârstă. Ei au migrat
din motive financiare şi au avut parte de dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, şi mai
trebuia să ofere suport financiar familiilor lor din Republica Moldova. Respondenţii mai
în vârstă (studiul calitativ) apreciază perioada dată ca una dificilă. Respondenţii mai tineri
au demonstrat că irosirea de creiere poate fi atenuată parţial de pregătirile corespunză-
toare înainte de a migra şi de folosirea judicioasă a timpului lucrând în slujbe cu salarii
mici şi cu calificări reduse, precum şi prin căutarea directă a unor slujbe în concordanță
cu calificările educaţionale deţinute.
Un grup specific care se evidenţiază în studiul calitativ este cel al migranţilor mai tineri
şi de succes, care deseori aleg domeniul cercetărilor. Ei sunt entuziasmaţi de noua lor
viaţă, menţionând acest fapt în mod repetat pe parcursul interviurilor. Subiecții din acest
grup rar când au urmat procedurile de durată pentru recunoaşterea diplomei şi se impli-
cau mereu în activităţi profesionale conform calificărilor de îndată ce soseau în ţara de
destinaţie (de ex., mediul academic).
Deşi nivelul de comunicare cu organizaţiile diasporei în rândul respondenţilor din UE, în

general, este slab, iar cifrele înregistrate sunt mici, totuşi există semne că tinerii comu-
nică mai mult cu organizaţiile diasporei decât CM mai în vârstă. Un număr în creştere
de asociaţii active ale diasporei şi vizibilitatea îmbunătăţită a acestora online ar putea
contribui la acest proces şi juca un rol mai important în procesul de integrare al CM din
Republica Moldova.

Factorii de stabilire şi remitenţele
Majoritatea respondenţilor din ambele componente ale studiului au menţionat că in-

tenţionează să rămână în ţara de destinaţie în viitorul apropiat. Studiul calitativ relevă că
migranţii care au plecat din ţară de peste 10 ani în urmă (în special din motive financiare)
intenţionează să rămână chiar dacă criza financiară care afectează ţările de destinaţie se
răsfrânge negativ şi asupra situaţiei lor financiare, deoarece copiii lor s-au obişnuit cu
noile ţări şi nu ştiu dacă se vor mai potrivi sistemului de sănătate moldovenesc sau dacă
vor mai putea practica conform specializării medicale din Republica Moldova sau celei
înregistrate în UE (nevalide în Moldova). Grupul care a migrat în ultimii 10 ani indică mai
puţine motive de a rămâne în ţara de destinaţie, deoarece se pot imagina migrând din
nou, în dependenţă de oportunităţile de muncă (salarii) şi studii.
În componenta cantitativă, respondenţii au oferit o varietate de motive pentru a rămâne

în ţara de destinaţie: marea majoritate (88%) au menționat modul de viaţă din ţara-
gazdă, precum şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi cele ocupaţionale. Aceşti
factori de stabilire relevă partea optimistă a migranţilor care doresc să rămână în ţara de
destinaţie. Unii respondenţi sunt ataşaţi de ţara-gazdă din aceleaşi motive ca şi migranţii
care au plecat de peste 10 ani în urmă.
Nici un respondent din studiul calitativ n-a amintit despre trimiterea remitenţelor în
Republica Moldova, iar unii au menţionat că acestea nu sunt necesare, deoarece fami-
liile lor se descurcă şi au slujbe bine plătite sau pensii bune. Totuşi, datele cantitative
oferă o altă imagine, cu două treimi din respondenţi raportând că trimit bani rudelor din
Republica Moldova. Totuşi, doar o mică parte (14%) au subliniat că rudele lor depind de
contribuţiile trimise.
Au fost înregistrate diferențe cu privire la remitenţe între respondenţii mai tineri şi cei
mai în vârstă: cei tineri mai des menţionează că „rudele lor sunt independente din punct
de vedere financiar” şi trimit bani acasă mai rar, şi dacă trimit, de obicei, sunt bani pen-
tru anumite scopuri. Situaţia dată relevă faptul că respondenţii mai în vârstă – care trimit
bani regulat şi cred că rudele lor depind de ei – au o povară financiară mai mare, sus-
ţinându-şi familia din Republica Moldova. Poate că acest fapt se va schimba cu timpul,
poate că cei mai tineri, de asemenea, vor trimite mai mulţi bani rudelor în viitor, când
părinţii lor vor fi mai bătrâni, dar acest fapt nu poate fi constatat în baza datelor deţinute.
Nici un respondent n-a indicat ce sumă de bani trimite în Republica Moldova.

Reîntoarcerea temporară sau permanentă
În studiul calitativ, respondenţii s-au arătat puţin interesaţi de reîntoarcerea temporară

sau permanentă în Republica Moldova, în special din cauza lipsei oportunităţilor de ca-
rieră, celor de studii pentru copii, situaţiei financiare proaste, dar şi pentru că membrii
familiei deja au plecat şi ei din Republica Moldova. Studiul cantitativ susţine că motivele
economice (inclusiv salariile mici din Republica Moldova) au fost cei mai frecvenţi factori
pentru luarea deciziei de a nu reveni în Republica Moldova, fiind urmaţi de lipsa unor
oportunităţi de carieră. Şi studiul cantitativ indică doar un grup mic de respondenţi cu
planuri de a se reîntoarce. Respondenţii au menţionat că condiţiile de trai din ţara de
destinaţie ar putea avea un efect asupra deciziei de a reveni sau nu, indicând reîntoarce-
rea drept o opţiune dacă ar rămâne fără lucru.
CM mai tinere sunt mai puţin sceptice faţă de revenirea în Republica Moldova. Ei încă
nu s-au decis cu privire la problema dată şi mulţi au arătat că nu au planuri nici de a
reveni şi nici de a NU reveni în Republica Moldova. Acest grup de vârstă nu pare să fie
ataşat de aşa factori de stabilire ca obligaţiile financiare sau copiii, dar sunt şi incerţi cu
privire la reîntoarcere din cauza altor motive, inclusiv ale celor economice. Totuşi, puţinii
respondenţi care au încercat să obţină un loc de muncă în Republica Moldova conform
calificărilor ( noi, acumulate peste hotare) și s-au confruntat cu prea multe obstacole
(birocratice) , dar şi cu problema nerecunoaşterii experienţei şi abilităţilor lor, au decis,
până la urmă, să plece din nou din ţară.
Participarea la schemele de schimb profesional cu sectorul

sănătăţii din Republica Moldova
Unii respondenţi şi-au exprimat interesul de a participa la schemele de schimb profe-

sional. Multe diferenţe au fost înregistrate în rândul celor interesaţi cu privire la mo-
dalitatea ideală de organizare a unor astfel de scheme (timp, plată etc.). Respondenţii
ar fi motivaţi de un scop sau obiectiv mai clar pentru schemele de schimb. Condiţiile
care ar încuraja CM să participe se referă la atitudinea constructivă în rândul colegilor
moldoveni, remunerarea şi cazarea gratuită, echipamentul medical modern pentru a
putea împărtăși experienţele cu colegii moldoveni, şi asigurarea continuităţii salariului
lunar din partea angajatorului din ţara de destinaţie pe parcursul schemei de schimb în
Republica Moldova (de ex., ca pe parcursul concediului).

5. Discuţii
Această discuţie se fundamentează pe discuţiile purtate cu privire la studiile bazate pe
metoda mixtă realizate în Italia şi în alte ţări ale UE. Constatările studiului cu privire la
migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova nu doar oferă o înţelegere a factorilor
de respingere şi a celor de atragere, despre care deja multe s-au documentat în studiile
realizate anterior şi descris în literatura relevantă, ci şi informaţii exhaustivă despre între-
gul proces care este parcurs de un lucrător medical din momentul în care analizează posi-
bilitatea de a migra din Republica Moldova până-n momentul în care deja domiciliază în
ţara de destinaţie de mai mulţi ani. Se iau în discuţie detalii cu privire la procesul de luare
a deciziilor de către cadrele medicale din Republica Moldova, în ce mod aceste decizii
sunt influenţate de oportunităţi şi care sunt provocările cu care se confruntă lucrătorii
medicali migranţi în ţările de destinaţie.
Factorii de respingere şi atragere

În ceea ce privesc factorii de respingere şi atragere, literatura menţionează următoare
le: „Datorită unei combinaţii de «factori de respingere şi atragere», cum ar fi salariile
neatractive în sectorul intern de sănătate (Galbur, 2010; Jelamschi & Rotundu, 2013),
statutul redus al unor categorii de CM (de ex. asistentele medicale, medicii generalişti)
în Republica Moldova (OMS 2011) şi cererea de cadrele medicale din Republica Moldova
peste hotare (Chaloff, 2008), Republica Moldova s-a confruntat cu un aflux stabil de lu-
crători medicali”. Constatările acestui studiu bazat pe metoda mixtă au confirmat factorii
de respingere şi atragere menţionaţi mai sus, prezentând mai mult informaţii şi detalii.
Printr-o combinare a unor interviuri deschise şi a unui CAA, au fost observate şi analizate
nu doar faptele cu privire la migraţie, dar şi sentimentele şi motivaţiile de care au avut
parte lucrătorii medicali migranţi pe parcursul întregului proces migraţional.
Majoritatea respondenţilor din acest studiu au menţionat situaţia lor financiară perso-
nală drept un factor în luarea deciziei de a pleca din Republica Moldova, dar mai sunt şi
alţi factori motivaţionali, mai cu seamă în rândul migranţilor mai tineri, cum ar fi ambi-
ţiile de carieră, provocările de a începe o viaţă nouă, oportunităţile limitate de studii în
Republica Moldova, precum şi reunificarea cu rudele peste hotare. CM care au migrat
între 2004 şi 2008 mai rar au migrat din considerente financiare sau cele de îmbunătăţire
a oportunităţilor de carieră, ceea ce poate fi corelat cu schimbările survenite în nivelul
de remunerare din sistemul de sănătate din Republica Moldova. Totuşi, motivele pentru

plecarea din Republica Moldova se bazează mai cu seamă pe circumstanţele personale şi
factorii ce ţin de vârstă şi ţara de destinaţie planificată.
Impactul factorilor de respingere în Republica Moldova este probabil consolidat şi de

atitudinea reţelelor sociale ale CM şi climatului social din Republica Moldova, care în-
curajează migraţia. Chiar şi unii manageri din sistemul de sănătate susţin planurile de
migraţie ale colaboratorilor prin păstrarea locurilor lor de muncă pe parcursul absenţei
acestora, permiţându-le acestor migranţi să muncească peste hotare cu speranţa că dân-
şii vor reveni în sistemul de sănătate din Republica Moldova.
Factorii de atragere variază în rândul respondenţilor după vârstă şi destinaţie a migraţi-

ei. Pentru migranţii din Italia, existenţa unei reţele sociale extensive (familia, prietenii)
este factorul de atragere menţionat de cele mai deseori (80%). Pentru migranţii din alte
ţări de destinaţie UE, acest factor este menţionat mai puţin frecvent, în special în cazul
respondenţilor sub 35 de ani. Respondenţii din UE (de toate vârstele) au menţionat mai
des decât respondenţii din Italia că s-au aşteptat să-şi îmbunătăţească cariera în ţara de
destinaţie. Ambiţiile acestui grup de CM sunt mari şi sunt axate pe îmbunătăţirea carierei
şi studiilor.
Este surprinzător faptul că în cazul migranţilor din Italia, deşi aceștia au menţionat des-
pre disponibilitatea locurilor de muncă atât în cadrul, cât şi în afara sectorului sănătăţii
drept un important factor de atragere, locul de muncă în sectorul sănătăţii nu este nici-
odată asigurat înainte de plecare şi rareori este asigurat un loc de muncă în orice alt sec-
tor; pe când câţiva respondenţi care la moment domiciliază în alte ţări UE deja îşi asigură
un loc de muncă sau o oportunitate de studii înainte de a pleca din Republica Moldova.
CM care decid să plece peste hotare pentru a studia sunt deseori foarte mobili: nu au o
ţară specifică de destinaţie, dar mai degrabă călătoresc dintr-o ţară în alta, fiind conduşi
de astfel de oportunităţi precum sunt bursele. Factorul de atragere în cazul dat nu este
ţara, ci oportunitatea.

Pregătirile pentru migraţie sunt realizare de unii respondenţi, fiind mai caracteristice
pentru migranţii care pleacă în alte ţări de destinaţie UE, decât pentru cei care migrează
în Italia. Unii din aceşti migraţi în „alte ţări UE”, în special cei mai tineri, sunt în căutare
de oportunităţi de muncă şi studii în diferite ţări înainte de plecare. Aplicarea pentru
cetăţenie română pentru a-şi facilita migraţia este o măsură frecventă de pregătire a
CM pentru toate ţările UE. Proporţia respondenţilor cu cetăţenie dublă română este

aproape aceeaşi între migranţii din Italia (45%), cât şi între cei din alte ţări UE (49%).
Migranţii în alte ţări UE pregătesc mai des documentele pentru recunoaşterea diplomei
înainte de plecare şi sunt mai pro-activi când vine vorba de asigurarea unui statut (legal)
în ţara de destinaţie. Migranţii în alte ţări UE de asemenea sunt de părerea că sunt mai
bine informaţi despre ofertele de muncă şi oportunităţile de studii. Migranţii în Italia se
pregătesc mai puţin minuţios înainte de plecare. Ei tind să se bizuie pe informaţia din
reţeaua lor socială şi atitudinea lor poate fi exprimată prin răspunsul unuia din respon-
denţi: „am plecat în Italia fără un loc de muncă şi cu ochii închişi; ne-am încercat soarta”.
Deşi conform reprezentantului ILO din Republica Moldova, circa 5% din cei care sunt în
căutarea un loc de muncă peste hotare au apelat la 83 agenţii de recrutare înregistrate
în Republica Moldova, nici-un respondent din cadrul studiului dat nu şi-a găsit un loc
de muncă prin intermediul unei agenţii de recrutare. În studiul calitativ (Italia), doi res-
pondenţi au menţionat că au fost contactaţi de o agenţie de recrutare, dar ei n-au avut
încredere în agenţia dată pentru a semna un contract.
Aşteptările şi perioada de adaptare în ţara de

destinaţie
Studiul calitativ cu privire la migraţia CM în Italia a relevat că pentru majoritatea mi-
granţilor prima perioadă în Italia a fost într-adevăr o luptă pentru a supravieţui şi a se
integra, mult mai mult decât pentru cei care au migrat în alte ţări ale UE. Totuşi, această
diferenţă n-a fost reflectată în studiul cantitativ; proporţia respondenţilor care au perce-
put perioada iniţială în ţara de destinaţie drept uşoară sau dificilă nu diferă mult pentru
Italia în comparaţie cu alte ţări ale UE, şi diferenţele cu care s-au confruntat respondenţii,
de asemenea, nu diferă mult. Preocupările financiare sunt deseori menţionate de res-
pondenţii ambelor studii, în special din cauza obligaţiilor în Republica Moldova (inclusiv
remitenţele). Acumularea datoriilor este indicată ca o problemă de toate grupurile de
vârstă în toate ţările de destinaţie.
Analiza minuţioasă a datelor ne arată că nu doar cele survenite pe parcursul perioadei

de adaptare îi fac pe respondenţi să aprecieze perioada dată ca dificilă sau mai puţin
dificilă. Respondenţii din Italia au menţionat mai rar faptul că realitatea cu care s-au
confruntat în perioada iniţială în Italia n-a fost conform aşteptărilor (15%) în comparaţie
cu respondenţii care au plecat în alte ţări ale UE (31%). Acest fapt ar putea explica de ce
respondenţii mai tineri din alte ţări UE se plâng mai des de condiţiile de muncă şi sala-
riile proaste decât respondenţii din Italia sau respondenţii mai în vârstă în alte ţări UE,
deşi aceşti lucrători medicali mai tineri activează mai rar sub nivelul de calificare deţinut.

Aşteptările acestor respondenţi cu privire la succesul migraţiei sunt probabil mai înalte
decât cele ale respondenţilor care au plecat în Italia sau cele ale respondenţilor mai în
vârstă care au plecat în alte ţări UE.
Se pare că timpurile se schimbă: în alte ţări de destinaţie UE, respondenţii mai tineri
au menţionat mai des că s-au confruntat cu dificultăţi în studierea limbii noi decât res-
pondenţii mai în vârstă (pentru aceleaşi ţări). Acest fapt ar putea să fie indus de situaţia
că migranţii mai tineri deseori deja deţin un loc de muncă conform calificărilor lor în
sectorul sănătăţii de la sosire, pe când respondenţii mai în vârstă au început cu locuri de
muncă în sectorul informal unde au învăţat limba nouă.
CM au primit cel mai mare suport pe parcursul perioadei iniţiale în ţara de destinaţie
din partea reţelelor sociale personale de migranţi. Atât în Italia, cât şi în alte ţări UE,
circa 15% din respondenţi au menţionat că au apelat la suport din partea organizaţiilor
diasporei.
Eforturile depuse pentru a găsi un loc de muncă în cadrul sectorului sănătăţii sau în afara
acestuia şi pentru a câştiga un salariu decent, adaptarea membrilor familiei la noua situ-
aţie şi găsirea unui loc de trai – toate au însemnat o perioadă lungă de timp, pe parcursul
căreia mulţi migranţi au avut de îndurat multe înainte de a „se bucura” de viaţă în noua
ţară.
Ocuparea, recunoaşterea diplomei şi irosirea de

creiere
Găsirea unui loc de muncă este o preocupare importantă pentru lucrătorii medicali mi-
granţi. Analizând locurile de muncă curente ale respondenţilor din ambele studii, poate
fi notat faptul că proporţia respondenţilor care nu activează în domeniile în care au fost
instruiţi în Republica Moldova este mare (Italia 73%; alte ţări UE 65%), indicând un feno-
men grav de irosire de creiere în rândul CM din Republica Moldova în UE. Pentru medici,
proporţia celor care lucrează conform nivelului lor de studii este mai mare decât pentru
alte CM (Italia: 40%; UE: 52%). Pe lângă aceasta, medicii din alte ţări de destinaţie UE mai
includ şi cercetătorii, ceea ce sporeşte procentul celor care activează conform nivelului
lor de pregătire. Totuşi, pentru cei care eventual îşi găsesc un loc de muncă în profesia
aleasă, eforturile depuse în scopul dat sunt dificile, majoritatea respondenţilor din am-
bele studii muncind iniţial pentru o perioadă considerabilă de timp în sectorul informal.

Pentru toţi respondenţii (cu excepţia cercetătorilor), principalul obstacol în găsirea unui
loc de muncă în sectorul sănătăţii a fost lipsa unei diplome (calificări) valabile în ţara de
destinaţie, urmat de problema cetăţeniei non-UE. Realizarea procesului de recunoaştere
a diplomei este cel mai important pas pentru cei care doresc să-şi dezvolte o carieră
care să corespundă calificărilor din Republica Moldova, cu excepţia celor care au decis
să aleagă o altă carieră în cercetare. Pentru unii cercetători este o alegere obligatorie de
a se despărţi de activitatea lor clinică, deşi unii încă îşi mai doresc să realizeze procesul
de recunoaştere a diplomei, de exemplu după doctorantură. Conform celor descrise în
componentele studiului, procesul de validare este de durată, costisitor şi necesită multe
eforturi (timp, studii) din partea migranţilor. Din aceste motive, mulţi migranţi nu au
finisat acest proces sau nici nu l-au iniţiat.
Tipul studiilor profesionale de care s-au bucurat migranţii este o variabilă importantă,
care parţial determină şansele lor de a-şi recunoaşte cu succes diploma. Medicii din toa-
te ţările de destinaţie înregistrează o rată mai mare de succes în procesul dat, decât alte
CM, care în realitate rar când au parte de succes în procesul dat. Medicii care au reuşit
să-şi finalizeze echivalarea diplomei, de obicei, îşi găsesc un loc de muncă ca medic – mai
cu seamă în sectorul privat. Un număr mic din aceşti medici îşi continuă studiile, obţi-
nând rezidenţiat pentru o specializare medicală, însă locurile la rezidenţiat sunt foarte
puţine. Ambele studii calitative au relevat că unii respondenţi activează ca specialişti
medicali (în corespundere cu studiile din Republica Moldova), dar nu sunt înregistraţi
ca atare în mod oficial în ţara de destinaţie. Lor li se permite să activeze ca specialişti
medicali doar în clinicile private.
Trebuie să se acorde atenție diferenţei între iniţierea şi finalizarea procesului de recu-

noaştere a diplomei în rândul diverselor grupe de vârste. Deşi respondenţii mai tineri
reuşesc mai des să finalizeze procesul de recunoaştere a diplomei, o proporţie mai mare
din aceştia au menţionat că „au ales o altă carieră” şi n-au iniţiat procesul dat deloc.
Analiza „altor cariere” ne arată că acestea nu implică urmărirea unor planuri ambiţioase
în afara sectorului sănătăţii, ci, mai degrabă, ocupaţii în serviciile de îngrijire, construcţii
şi catering. Aceste alte cariere probabil că ar trebui să fie înţelese ca o acceptare din par-
tea migranţilor a faptului că activitatea conform nivelurilor lor de studii nu este fezabilă.
Procesul de recunoaştere a diplomei ar putea fi dificil (vezi discuţiile din rapoartele ţă-
rilor), însă finalizarea acestuia îmbunătăţeşte şansele de succes ocupaţional în sectorul
sănătăţii al ţării de destinaţie.

În ambele studii, factorii de stabilire sunt puternici: respondenţii s-au adaptat şi se bu-
cură de modul de viaţă în ţările de destinaţie. Deseori, trec mulţi ani de trai în ţara de
destinaţie până când migranţii reuşesc să-şi atingă obiectivele fixate: un venit suficient,
o casă şi un loc de muncă. După ce realizează ce și-au propus, pentru ei este deja prea
dificil să abandoneze totul, deoarece copiii lor percep ţara de destinaţie drept casă sau
deoarece este dificil de a începe iarăși o viaţă nouă. În Italia, majoritatea migranţilor
deja îşi au familia lângă ei, deci reîntoarcerea în Republica Moldova ar însemna o nouă
despărțire de familie. Respondenţii în alte ţări de destinaţie ale UE au indicat că doresc
să rămână din cauza oportunităţilor bune de carieră şi profesionale disponibile pentru ei,
care nu pot fi găsite în Republica Moldova.
Remitenţele
Trimiterea remitenţelor nu este menţionată de respondenţi drept un factor de stabili-
re. Totuşi, o mare parte din migranţii din ambele studii trimit bani rudelor în Republica
Moldova. Respondenţii mai tineri au menţionat mai des că trimit bani pentru scopuri
speciale şi că familiile lor nu sunt dependente de contribuţiile lor financiare. În studiile
calitative, respondenţii nu prea au dorit să dezvăluie sumele trimise acasă; respondenţii
din Italia fie că au menţionat că oferă suport familiilor lor în Republica Moldova fie că,
pur şi simplu, trimit cadouri. Respondenţii din alte ţări de destinaţie ale UE au relatat că
nu este nevoie să-şi susţină familiile. Analizând sumele de bani trimise acasă în studiul
cantitativ, a devenit clar că chiar şi acei respondenţi care au menţionat că familiile lor nu
depind financiar de ei, oricum trimit sume substanţiale de bani. Transferul de bani pen-
tru cei de acasă pare să fie un aspect foarte delicat pentru lucrătorii medicali migranţi.
Reîntoarcerea în Republica Moldova

Doar un grup mic din cadrele medicale au de planuri clare de a reveni permanent în
Republica Moldova, dar majoritatea acestora după pensionare. Respondenţii mai tineri
în toate componentele studiului încă mai sunt de părerea că ar putea să revină într-o zi
în Republica Moldova, dar studiul ne arată că cu cât este mai lungă durata de timp în care
migranţii şi-au construit o viaţă peste hotare, cu atât mai slabă este dorinţa de a reveni în
Republica Moldova, sau, pur şi simplu, devine mai dificil din cauza copiilor şi a eforturilor
necesare pentru a începe totul din nou.

Factorii care împiedică reîntoarcerea deseori implică atât chestiuni de ordin financiar,
cât şi factorii ce ţin de sistemul de sănătate, care, de asemenea, joacă un rol important.
Problemele, cum ar fi respectul redus între cadrele medicale, precum şi între medici şi
pacienţi, sunt menţionate în mod regulat, precum şi alte dificultăţi care se referă la lan-
sarea unei practici private şi necunoaşterea faptului dacă noile calificări (obţinute peste
hotare) vor fi recunoscute în cadrul sistemului de sănătate din Republica Moldova.
Reîntoarcerea temporară în sistemul de sănătate moldovenesc, de ex., prin participarea

la schemele de schimb profesional, este percepută pozitiv de un grup mic de respon-
denţi din ambele studii, deşi dorinţa de a participa poate spori, dacă programul ar avea
scopuri şi obiective mai clare. Respondenţii sunt destul de reticenţi faţă de 1) securitatea
locului de muncă în ţara de destinaţie pe parcursul acestei absenţe; 2) remunerarea pe
parcursul schemei de schimb; şi 3) dacă colegii moldoveni de acasă vor aprecia ceea ce
migranţii au învăţat peste hotare.
Pentru asistentele medicale care nu activează conform nivelului lor de calificare în Italia,
întrebarea a fost interpretată diferit: o astfel de schemă ar putea să le ajute să-şi men-
ţină abilităţile profesionale, deoarece în Italia nu li se permite să activeze ca asistente
medicale.

6. Concluzii
Diaspora CM din Republica Moldova constă dintr-un grup divers de persoane. Acestea
diferă din punct de vedere al studiilor, alegerea ţării şi ambiţiile cu privire la profesia
pentru care au fost pregătiţi în Republica Moldova. Mulţi dintre ei au locuit peste hotare
deja de mulţi ani, pe când alţii au plecat din Republica Moldova abia în 2013. Unii s-au
căsătorit cu parteneri din ţara de destinaţie şi unii au reuşit să realizeze toţi paşii din
procesul de recunoaştere a diplomei, pe când alţii n-au reuşit.
Cercetând, analizând şi descriind procesul migraţional al unui grup de migranţi atât de

diferit, au fost identificate şi unele elemente comune pentru aceste CM: marea majori-
tate au plecat din Republica Moldova din motive financiare, iar migranţii mai tineri care
au plecat în alte ţări ale UE – din cauza provocării de a începe o viaţă nouă sau pentru a
urma studii care nu sunt disponibile în Republica Moldova.
Un alt element comun ţine de faptul că doar o mică parte din migranţi planifică şi/sau
doresc să revină în Republica Moldova, invocându-se diverse motive: situaţia economi-
că şi politică instabilă în Republica Moldova; un sistem de sănătate care oferă puţine
oportunităţi de muncă conform standardelor profesionale dorite; atitudinea societății
față de lucrătorii medicali în Republica Moldova; şi teama de a întâlni dificultăți de adap-
tare la sistemul de sănătate din Republica Moldova după mulți ani de trai peste hotare.
Reîntoarcerea după mulţi ani de trai într-o ţară de destinaţie este o opţiune dificilă, de-
oarece factorii de stabilire devin mai puternici din cauza perioadei lungi de timp necesa-
re pentru a atinge un anumit nivel de bunăstare şi pentru a se simţi ca acasă în ţara de
destinaţie. Toate acestea duc la faptul că lucrătorii medicali migranţi şi, în special, copiii
acestora se simt mai mult „ca acasă” în ţara de destinaţie decât în Republica Moldova.
Nu merge vorba doar de reîntoarcerea „acasă”; dar şi de faptul că trebuie să-și înceapă
o viaţă nouă .
Fenomenul irosirii de creiere în rândul CM din Republica Moldova în Europa este enorm;
mai mult de jumătate din respondenţi nu activează conform nivelului lor de califica-
re în sectorul sănătăţii sau activează în afara sectorului sănătăţii, în special în serviciile
de îngrijire, construcţii sau catering. Medicii au parte de şanse mai mari de a reveni
la practicarea profesiei decât alte cadre medicale, însă aceasta durează destul de mult
timp – de la 5 până la 10 ani după migraţia în ţara de destinaţie. Totuşi, această pierdere
a competenţelor şi calificărilor profesionale nu induce decizia de a reveni în Republica
Moldova şi de a se întoarce în sistemul de sănătate moldovenesc. Sistemul de sănătate

din Republica Moldova este perceput de lucrătorii medicali migranţi drept un sistem care
nu remunerează conform necesităţilor şi nu abilitează activitatea conform standardelor
profesionale, fiind caracterizat de un nivel înalt de nerespect între lucrătorii medicali,
precum şi între pacienţi şi cadrele medicale. Drept rezultat, foarte puţine aspecte, atât
personale, cât şi profesionale, fac atractivă reîntoarcerea în Republica Moldova a cadre-
lor medicale din UE.
CM din Republica Moldova îşi susţin financiar rudele din Moldova, în pofida dificultăţilor
financiare cu care se confruntă ei-înşişi. Respondenţilor nu le place să discute despre
acest aspect, deşi caracterul anonim al chestionarului online pentru studiul cantitativ
le-a permis respondenţilor să fie mai deschişi faţă de problema dată. Povara financiară
asupra lucrătorilor medicali migranţi este grea şi se pare că ei preferă să se convingă
de faptul că nu sunt obligaţi să trimită bani acasă, acest fapt fiind o acţiune totalmente
voluntară.

7. Consideraţiuni pentru
politici
Va fi dificil de stopat migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova în viitorul apropi-
at, deoarece factorii de respingere şi cei de atragere care încurajează lucrătorii medicali
să migreze în UE din motive financiare şi personale, precum şi pentru oportunităţi de
studii şi dezvoltare profesională sunt foarte puternici, fiind susţinuţi de reţelele sociale
din Republica Moldova şi din ţara de destinaţie. În ultimii ani, multe ţări au devenit atrac-
tive pentru CM şi disponibilitatea cetăţeniei române de asemenea facilitează migraţia
respondenţilor în UE.
Mai mult decât atât, încurajarea prietenilor şi familiei de a migra, în special în rândul
respondenţilor mai tineri şi reţeaua extensivă de prieteni şi rude în astfel de ţări, pre-
cum Italia şi Franţa, fac mai uşoară decizia de a migra. Cu toate acestea, un şir de paşi
ar putea fi întreprinşi pentru a ajuta la diminuarea acestor factori de respingere pentru
cadrele medicale din Republica Moldova. Un salariu care ar oferi perspectiva unei situaţii
financiare personale confortabile este primul şi cel mai important factor, fiind urmat de
crearea unui mediu de lucru şi de studii care să faciliteze aplicarea tuturor abilităţilor
pentru a face față provocărilor ce ţin de activitatea medicală (echipament şi infrastruc-
tură suficientă).
Este în interesul tuturor celor implicaţi ca specialiștii medicali din Republica Moldova să-
și poată continua activitatea conform nivelului de studii primit, să acumuleze noi abilităţi
şi să se dezvolte în continuare în profesia deţinută. Atenuarea irosirii de creiere ce rezultă
din migraţia cadrelor medicale din Republica Moldova în ţările UE este de o importanță
enormă. CM din Republica Moldova ar trebui să fie stimulate să se pregătească de migra-
ţie prin iniţierea procesului de recunoaştere a diplomei înainte de plecare. Informaţiile
cu privire la posibilităţile şi procedurile de recunoaştere a diplomei pentru toate ţările
de destinaţie ar trebui să fie disponibile prin diverse căi, inclusiv prin internet, la univer-
sităţile şi instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, la ambasadele şi consulatele
Moldovei şi în cadrul asociaţiilor diasporei în ţările de destinaţie.
Un pas important ar fi şi facilitarea procedurilor de recunoaştere a diplomei pentru a

permite CM din Republica Moldova să-şi continue activitatea conform nivelului de studii
şi să acumuleze noi abilităţi în ţara de destinaţie. Asistentele medicale, în special, au ne-
voie de suport pentru a-și spori şansele de validare a diplomelor în ţările de destinaţie.

Exemple promiţătoare pot fi menţionate în 1) Italia, unde asistentele medicale din
Albania sunt susţinute în procedura de recunoaştere a diplomei de agenţii speciale cu
oficii în oraşele importante, care verifică calificările şi pregătesc documentaţia pentru
recunoaşterea abilităţilor de nursing obţinute în Albania; şi în 2) Portugalia, unde me-
dicii sunt ajutați în procesul de recunoaştere a diplomei de un ONG catolic. Ar merita
de investigat dacă astfel de agenţii ar putea fi create pentru a susţine CM din Republica
Moldova, în special în Italia şi Franţa.
Procedura mai eficientă de recunoaştere a diplomei ar putea începe cu un pachet in-

formaţional vizând pregătirile şi paşii care trebuie să fie întreprinşi de toate CM care
decid să migreze. Au o importanță mare şi tratatele internaţionale semnate cu ţările de
destinaţie pentru toate CM, precum şi procedurile eficiente pentru organele de recu-
noaştere a diplomei în Republica Moldova. Un număr mare de respondenţi au avut parte
de dificultăţi în Republica Moldova în ceea ce priveşte obţinerea diplomelor din arhiva
universităţilor, constatarea de neconcordanțe în diplomă (de ex., numele, numărul şi
denumirea cursurilor), rânduri mari şi cerinţa de a fi personal prezent Republica Moldova
pentru toate aceste proceduri. Întregul proces trebuie să fie eficientizat.
Facilitarea recunoaşterii diplomei şi accesul la locuri de muncă pentru CM din Republica

Moldova în ţările de destinaţie ale UE ar putea spori şi probabilitatea reîntoarcerii, de-
oarece respondenţii din studiu au menţionat că procesul lung de integrare şi timpul şi
eforturile depuse pentru a avea o viaţă nouă în ţara de destinaţie este un motiv impor-
tant pentru a nu reveni în Republica Moldova. Acordând asistenţă migranţilor pentru re-
cunoaşterea rapidă a diplomei şi susţinerea acestora în căutarea unui loc de muncă care
să corespundă nivelului lor de studii ar putea scurta şi facilita acest proces. Un proces
mai rapid cu mai puţine obstacole poate reduce ponderea unor factor de stabilire, astfel
permiţând CM să revină în Republica Moldova până la „înstrăinarea” acestora de sistem
şi „blocarea” în ţara de destinaţie.
Axarea pe reîntoarcerea temporară sau permanentă a lucrătorilor medicali migranţi mai

tineri s-ar putea solda cu succes. Aceştia sunt mai puţin legaţi de ţara de destinaţie de
aşa factori ca obligaţiile financiare sau copiii care s-au obişnuit să locuiască peste hotare.
În cadrul studiului, aceştia s-au dovedit a fi mai interesaţi de opţiunea de revenire în
Republica Moldova. Totuşi, şi ei sunt reticenţi faţă de reîntoarcere din cauza motivelor
economice, astfel un pachet atractiv de revenire cu un venit proporţional cheltuielilor
de trai şi oportunitatea de a se dezvolta din punct de vedere profesional şi personal în
Republica Moldova este absolut crucial pentru încurajarea tinerelor cadre medicale să
revină în sistemul de sănătate moldovenesc.

Schemele de schimb profesional sunt salutate de unii respondenţi, însă este nevoie de
un scop anumit al acestora pentru a spori nivelul de motivare în rândul CM din Republica
Moldova. Scopul schemelor de schimb profesional ar putea fi cel de a împiedica înstră-
inarea lucrătorilor medicali migranţi de propriul lor sistem de sănătate şi de a le oferi
dovezi că, într-adevăr, au avut loc schimbări. Acest fapt ar putea încuraja mai târziu şi mi-
granţii mai în vârstă să revină. Un alt factor de motivare pentru implementarea acestor
scheme de schimb ar fi şi menţinerea abilităţilor şi licenţierii profesionale pentru migran-
ţii care locuiesc în ţările UE, deoarece asistentele medicale, de exemplu, deseori se tem
că vor pierde abilităţile profesionale peste hotare, iar specialiştii medicali sunt reticenţi
să revină din cauza incertitudinii cu privire la licenţa de practicare în Republica Moldova.
Aceste sugestii de politici ar putea preveni emigrarea care ar însemna o pierdere de

competențe ale CM din sistemul de sănătate moldovenesc. Grăbirea procedurilor de
recunoaștere a diplomelor și axarea pe oportunități de studii pentru tineri migranți va fi
mai eficientă decât axarea pe migranții mai în vârstă care au acceptat țara-gazdă drept
o casă nouă.

Referinţe
Baumann, C. (2011). Neajunsul de medici şi rolul migraţiei în UE. Studiu de caz, Germania.
În V. Reinhardt & V. Chicu (Eds.), Migraţia şi dezvoltarea în sistemul de sănătate din
Moldova (pp. 83 - 97). Leipziger Universitatsverlag GBNH: Leipzig.
Chaloff, J. (2008). Nepotrivirile în sectorul formal, extinderea în sectorul informal: imigra-

rea cadrelor medicale în Italia. OECD Health Working Paper No.34. OECD: Paris.
Felcer. (2008). Wikipedia, enciclopedia liberă.http://en.wikipedia.org/wiki/Feldsher.
Galbur, O. (2011). Reportul analizei problemelor vizând managementul resurselor umane

în instituţiile medicale. Ministerul Sănătăţii: Chișinău. Accesat la 11 februarie 2013 de
pehttp://www.ms.md/.
Galbur, 0. (2011). Raportul cu privire la analiza fenomenului migraţiei populaţiei moldo-

veneşti, inclusiv a cadrelor medicale. Ministerul Sănătăţii: Chișinău. Accesat la 11 februa-
rie 2013 de pe http://www.ms.md/.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (2012) Profilul Migraţional Extins al Republicii

Moldova. OIM,Chișinău. http://publications.iom.int/bookstore/free/110_emp_report.
pdf.
Jelamschi, N. (2011). Particularităţile funcţionării sistemului de sănătate în Republica

Moldova în condiţiile migraţiei personalului medical. În V. Reinhardt & V. Chicu (Eds.),
Migraţia şi dezvoltarea în sistemul de sănătate moldovenesc (pp. 98 - 106). Leipziger
Universitatsverlag GBNH: Leipzig.
Jelamschi, N. & Rotundu, D. (2013) Destinaţii prioritare pentru recunoaşterea diplo-

melor medicale eliberate de instituţiile de învăţământ medical din Republica Moldova.
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Centrul Naţional de Management în Sănătate:
Chișinău.
Lücke, M., Mahmoud, T.O. & Pinger, P. (2006). Modele şi tendinţe ale migraţiei şi remi-
tenţelor în Moldova. CBSAXA 2006. Accesat la 12 februarie 2013 de pe: http://www.
ifw-kiel.de.

Lücke, M., Mahmoud, T.O. & Steinmayr, A. (2008). Migraţia muncii şi remitențele în
Moldova: s-a terminat avântul? Tendinţe şi constatări preliminare din sondajul selectiv
panel al OIM- CBSAXA 2006 - 2008. Accesat la 13 februarie, 2013 de pe: http://www.
ifw-kiel.de.
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova (2011). Serviciul Informaţii şi Recunoaşterea

Calificărilor. Accesat la 13 februarie 2013, de pe http://www.edu.md.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (2011). Anuarul Statistic al RM. Accesat
la 24 martie, 2013 de pe http://www.statistica.md.
Padarath, B. A., Chamberlain, C., Mccoy, D., Ntuli, A., Rowson, M., & Loewenson, R.
(2003). Personalul medical în Africa de Sud : abordarea distribuirii neuniforme şi exo-
dului de creiere. Document de discuţii 3, Equinet Africa, Centru de Instruire şi Suport în
Cercetare (TARSC), Harare, Zimbabwe.
Pinger, P. R. (2007). Să revin sau să rămân? Să cheltui aici sau acolo? Migraţia temporară
versus permanentă şi modelele de remitenţe în Republica Moldova. Manuscris nepubli-
cat, Institutul Economiei Globale Kiel, Germania. Accesat de pe:http://www.ifw-kiel.de/
ausbildung/asp/asp-wp/2007/aspwp438.pdf
Poulain, M. H. (2011). Raportul de evaluare a datelor pentru Republica Moldova.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie: Chișinău.
Reinhardt, V. & Chicu, V. (Eds.) (2011). Migraţia şi dezvoltarea în sistemul de sănătate

moldovenesc. Tendinţe globale şi provocări locale. Leipziger Universitatsverlag GBNH:
Leipzig.
Institutul Regal Tropical. (2013). Factorii care influenţează migraţia cadrelor medicale din
Moldova în ţările UE: studiu calitativ, KIT, Amsterdam, Olanda.
Stilwell, B., Diallo, K., Zurn, P., Vujicic, M., Adams, O., & Dal Poz, M. (2004). Migraţia
cadrelor medicale din ţările în curs de dezvoltare: abordări strategice de management.
Buletinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 82(8), 595–600.
Tjadens, F., Weilandt, C., & Eckert, J. (2012). Mobilitatea cadrelor medicale,
MSRaport Sumar Prof.Institutul Ştiinţific WIAD al Asociaţiei Medicale a medicilor

germani, Bonn, Germania. http://www.mohprof.eu/LIVE/DATA/National_reports/natio-
nal_report_Summary.pdf
Valle, L., Farmhouse, R., & Maques, V. (2008), Reconhecimento de habilitações acadé-
micas de médicos e de enfermeiros imigrantes, in Peixoto J. (Ed.), Revista Migrações
- Número Temático Imigração e Mercado de Trabalho, N.2, 2008, (pp. 171-176), Lisboa:
ACIDI.
Wismar, M., Maier, C. B., Glinos, I. A., Dussault, G., & Figueras, J. (2011). Mobilitatea
cadrelor medicale şi sistemele de sănătate: dovezi din 17 ţări europene. EuroObserver:
Buletinul politicilor de sănătate în sistemele şi politicile europene de sănătate. OMS, din
partea Observatorului European cu privire la sistemele şi politicile de sănătate. Accesat
de pe: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/145158/EuroObserver-
Summer-2011_web.pdf.
Banca Mondială (2011). Fișa de fapte cu privire la migraţie şi remitenţe 2011 (ed. 3). Banca
Mondială: Washington DC. Accesat de pe:http://issuu.com/world.bank.publications/
docs/9780821382189/2?mode=a_p.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2011). Atragerea şi reţinerea lucrătorilor în statele

membre ale Reţelei de Sănătate a Europei de Sud-Est. Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
Copenhaga.

Anexe

176
Anexa 1: Calificările şi locul de muncă curent; irosirea de creiere în Italia
Tabelul I. Locurile de muncă în care au activat CM din Republica Moldova în Italia înainte de slujba curentă
Calificări (cele Locul de mun- Locurile de muncă în Italia
Cod Sex Vârstă
mai înalte) că curent în cadrul sectorului sănătăţii în afara sectorului sănătăţii
06 F 32 Medic, la mo- Rezidenţiat Am spălat şi vasele şi am servit şi pizza ca
ment se speciali- pentru chelneriţă // în timp ce-mi făceam studiile
zează în medicina medicina
ocupaţională. ocupaţională
din Republica Moldova în Italia

01 F 31 Medic, specializat Anesteziolog De îndată ce ne-am mutat aici, am studiat

în anestezie şi (în clinică pri- şi am muncit în acelaşi timp, deoarece aşa
reanimare vată) şi medic trebuia. / Am muncit şi ca dădacă pentru
la urgenţe. copii şi ca îngrijitor pentru cei în etate
02 F 32 Medic, speciali- Înlocuitor de Am muncit într-o casă, făceam curăţenie, ca
zat ca medic de medici de şi toţi cei care vin. După care am stat cu o
familie familie doamnă bătrână, //când am primit permisul
de şedere, am întâlnit o doamnă care avea
un oficiu de imprimare şi grafică /
09 F 43 Medic, specializat Medic la //la 25 decembrie 2004 mi-am recunoscut diploma, astfel // Nu, am început să activez după 6 ani. //
în radioterapie urgenţe din 2005 deja activez // din 2005 până acum – deja sunt în primii 6 ani am făcut de toate … (ezită) …
8 ani. // dar care nu se referă la medicină // (brusc)
da
Cod Sex Vârstă
10 F 36 Medic, spe- Medic //am lucrat ca colaborator la medicina fiscală, verificam
cializat în pacienţii în concediu de boală, îi verificam la domiciliu:
gastroenterologie dacă sunt acasă sau nu? // am avut slujba dată timp de
2 ani / când am sosit, da am lucrat şi ca OSS, un fel de
infirmieră într-o structură privată. De fapt, nu o struc-
tură privată, da ca un azil pentru cei vârstnici – dar nu o
asistentă medicală, ceva mai inferior decât o asistentă
medicală.
11 F 37 Asistentă medica- OSS //am oferit asistenţă medicală privată // Nu, primul loc // M-am ocupat de menaj … în case private
lă (3 ani, colegiu de muncă a fost ilegal, stăteam cu un bătrân intubat şi… // Am început să lucrez la 3 săptămâni după
de medicină) de fapt, era pe patul de moarte. // După care am avut ce am venit pe teritoriul italian // De îndată
grijă de o bătrână la dânsa acasă! Am stat cu dânsa un ce … când, în final, am primit permisul de
an şi opt luni, înainte am lucrat ca înlocuitor aici, după şedere, am lucrat la un restaurant ca ajutor
care am înlocuit pe cineva timp de trei luni, dar acolo era de bucătar-şef şi spălător de veselă, şi nu-mi
greu! Lucram pe timp de noapte la unitatea de îngrijire plăcea deloc slujba mea //// Dar, oricum,
de la spitalul Maggiore este birocratic şi nu e aşa de uşor //
04a F 37 Asistentă medica- OSS Am lucrat şi ca badanta, ajutam // când lucrezi ca o
lă (3 ani, colegiu badanta… nimeni nu-ţi spune nimic, trebuie să-ți impui
de medicină) condiţiile tale şi după asta …

177
178
Cod Sex Vârstă
04b F 54 Asistentă medi- OSS // Am lucrat şi într-un spital de copii (…) m-au primit Am fost şomeră doar timp de 3 zile //
cală specializată ca un fel de înlocuitor al unei persoane care a plecat în pentru primul loc de muncă mi s-a spus că
în pediatrie, concediu // trebuie să plătesc (...) (da, sigur că am lucrat
kinetoterapie şi … mai mult ca o badanta //
fizioterapie.
lucrezi timp de 24 de ore // nu te aşezi timp
de 24 de ore // te folosesc, aş spune eu //

am lucrat aşa 10 ani (foarte posomorâtă)//

la primul loc de muncă … nu-mi permiteau

nici să mă uit la televizor, după care mi-am
schimbat slujba, şi … //
03 B 38 Medic, speciali- Înlocuitor de /am găsit un azil de bătrâni unde am început să lucrez ca / Şi în iunie … am găsit un bătrân şi am înce-
zat în patologie medici de OSS timp de un an / put să lucrez pentru dânsul (…) am convenit
anatomică familie cu copiii bătrânului că vom trăi cu dânsul (…)
…lucram doar pe timp de noapte, dimineaţa mă duceam de fapt, bătrânul era bine, nu stătea la pat,
la oficiul medicului sau la spital // Am mers să susţin doar trebuia să am grijă de el. Puteam să-l
examenul am ratat şi asta e! uite aşa erau lucrurile în las şi să mă duc la practica mea
zilele acelea //
Cod Sex Vârstă
08a B Medic specializat Profesionist în //Da, am lucrat ca muncitor la uzină, am
în anesteziologie instruire lucrat chiar şi (…) cu plantele! // Timp de
şi reanimare. La un an am lucrat ca muncitor la o fabrică
moment, se spe- de cabluri electrice, în alt an …în orice caz,
cializează în chi- puteam să …supravieţuiesc, să-mi întreţin
rurgie toracică. familia cu bani, şi, în acelaşi timp, să-mi fac
studiile, deoarece studiile sunt costisitoare
12 F n/a Felcer (3 ani, OSS badanta! Aveam grijă de o bătrână … de fapt, dânsa era //
colegiu de ca un cadavru, dar o ţineau în viaţă cu toate aparatele
medicină) alea, era conectată la tuburi, avea şi maşină de respira-
ţie artificială, mască cu oxigen şi viaţa ei era susţinută
artificial // Făceam perfuzii şi injecţii, i-am administrat
medicamente la timp, aveam grijă de hainele ei (am
lucrat exact 6 ani ca o badanta.
07a F 29 Asistentă medica- Asistentă de Da, la început (îngrijirea de cei bătrâni)
lă (3 ani, colegiu înlocuire la
de medicină) spital şi pen-
tru vizitele la
domiciliu
07b F n/a Moaşă (3 ani, Servicii de Am îngrijit de cei bătrâni // când eram îngrijitoare – În primul rând, n-ai loc unde să trăieşti // am
colegiu de menaj. La mo- nu mă întrebau dacă sunt asistentă medicală sau nu! sosit, mi-am găsit un loc de muncă – făceam
medicină) ment, instrui- Persoana avea 50 de ani şi boala lui Alzheimer şi nu ştia .. curat în casă pentru o familie de bătrâni –
re pentru. la început mai înlocuiam pe alţii.

179
180
Cod Sex Vârstă
07c F 43 Medic, speciali- Concediu de Da am început ca îngrijitor de bătrâni şi înveţi multe! // Şi mai târziu nu mi-au prelungit contractul
zat ca medic de maternitate. nu ai casă, şi e bine să lucrezi aşa, nu trebuie să plăteşti şi după asta făceam curat timp de câteva
familie La moment chiria // ştiţi, când mergi în casa lor, ei te acceptă. ore şi după asta … tata acum are grijă!
instruire pen- (zâmbeşte)//
tru OSS.
05a B 42 Medic, speciali- Medic de //Am lucrat ca operator sanitar … Aveam o slujbă total // Am practicat masajul // Am lucrat ca
zat ca medic de urgenţă diferită // s-a îmbunătăţit ca nivel, şi ca …experienţă, am mecanic la o fabrică de reciclare a sticlei //
urgenţă în vedere, medic de gardă este un serviciu medical de a fost o slujbă foarte interesantă, care-mi

bază, ture de noapte // la început făceam doar ecogra- permitea să lucrez pe timp de noapte şi

fii, pulsul, teste de laborator (...) erau lucrurile care le să-mi fac studiile ziua //Am avut diferite
făceam toată ziua // locuri de muncă între timp, cât învăţam
limba. Făceam diverse … a fost ca o pistă de
decolare, de la care am început.
05b F 39 Medic, speciali- Medic de Primii ani … am lucrat ca toţi ceilalţi … // pe
zat ca medic de familie piaţa neagră // ca şi toate celelalte femei –
familie curăţenie în case … ore de menaj şi îngrijirea
celor bătrâni
Anexa 2: Ghidul de intervievare pentru interviurile
în profunzime pentru cadrele medicale în Italia
Îndrumări pentru interviu
Scopul: Studiul dat este realizat de Institutul Regal Tropical (KIT) din Amsterdam, Olanda.
Obiectivul general al studiului este de a spori înţelegerea şi de a informa Republica
Moldova cu privire la motivele de ce lucrătorii medicali moldoveni migrează şi cum ar
putea fi ei ajutaţi prin intermediul politicilor şi practicilor în Republica Moldova şi în ţara
de destinaţie.
Participanţi: Persoane de origine moldovenească, cu studii profesionale în domeniul să-

nătăţii şi diplomă postuniversitară, care locuieşte şi/sau lucrează într-un stat membru al
UE.
Organizarea: faţă-n faţă
Rolul operatorului de interviu:

•• să ofere o introducere
•• să asigure o atmosferă bună
•• să ofere mai multă clarificare sau mai multe exemple, când este necesar
•• să ofere rezumate ale celor expuse
•• să-şi asume o poziţie neutră
•• să nu să se prezinte ca un expert
•• să ţină cont de timpul şi interesul persoanei intervievate
Materialele necesare:
•• fişa de înregistrare
•• forma consimţământului informat
•• reportofon şi casete (circa 45 minute pentru fiecare interviu)
Introducerea
•• Salutare şi mulţumiri
•• Introducere şi scop
•• Asigurarea confidenţialităţii
•• Completarea fişei de înregistrare

•• Solicitarea permisiunii de a înregistra şi explicarea faptului că înregistrarea va fi
utilizată doar de către cercetători şi, după ce informaţia de pe înregistrare va fi
pusă pe hârtie (anonim), casetele vor fi distruse.
•• Repetarea condiţiilor pe care dorim să ne axăm:
-- Motivele de plecare din sectorul moldovenesc de sănătate (factorii de
respingere şi atragere)
-- Motivele de rămânere în ţara de destinaţie (factorii de stabilire)
-- Motivele de reîntoarcere în Moldova
Această pagină trebuie să fie completată imediat după interviu
Codul interviului:
Ţara de reşedinţă:
Data şi ora interviului:
Durata interviului:
Numele operatorului de interviu:
Numele persoanei care a transcris interviul:
Informaţie cu privire la
-- vârstă:
-- sex:
-- studii profesionale:
-- regiunea din Italia de reşedinţă curentă:
Înainte de a discuta mai profund, aş dori să aflu mai multe despre dumneavoastră.
1. Caracteristici personale
a. Sex (nu întrebaţi)
b. Vârstă
2. Studii formale şi informale

Care sunt studiile dumneavoastră?
Sondaţi pentru a afla informaţii despre:
-- tipul studiilor (care domeniu de expertiză medicală); unde a urmat studiile, ce
diplomă;
-- tipul de studii în alte domenii de competenţă, altele decât medicina; unde a
urmat studiile, ce diplomă;

-- alte traiectorii de studii urmate (care nu se referă direct la medicină, dar ar pu-
tea fi importante pentru anumite locuri de muncă în domeniul sănătăţii (de ex.,
abilităţi de lucru cu calculatorul, cursuri în statistică, consiliere, antrenare etc.)
3. Unde locuiţi la moment?

Sondaţi pentru a afla informaţie despre:
-- Aţi putea să-mi spuneţi cum au mers lucrurile de când aţi pri-
mit diploma? Unde aţi locuit şi aţi lucrat? Ce fel de slujbe aţi avut?
(împreună cu intervievatul, operatorul de interviu ar putea desena o serie de
timp în baza informaţiei)
4. Puteţi să-mi vorbiţi despre locul curent de muncă

Sondaţi pentru a afla informaţii despre:
-- Ce fel de loc de muncă aveţi acum?
-- De ce anume acest loc de muncă?
-- Un singur loc de muncă sau „practică dublă sau triplă”
5. Motivaţia pentru a migra

Aş dori să discut despre decizia dumneavoastră de a migra
a. De ce aţi decis să plecaţi din Republica Moldova?
Sondaţi pentru a afla diversele tipuri de factori de respingere

-- Factori personali şi sociali; rolul partenerului, copiilor, rolul altor membri ai fa-
miliei care au rămas în ţară; situaţia financiară personală; deseori a migrat pe
parcursul vieţii
-- Factori ce ţin de munca în domeniul sănătăţii: oportunităţi de muncă în
Moldova, remunerare, statutul lucrătorului medical
-- Factori ce ţin de sistemul de sănătate din Republica Moldova (organizare, ma-
nagement, materiale), disponibilitatea schemelor de reţinere în Moldova
-- Factorii de deprindere. Uşurinţa de a pleca din ţară
-- Alţi factori
b. Care sunt motivele pentru a locui şi munci în Italia?

Sondaţi pentru a afla diverşii factori de atragere
-- Factori personali şi sociali: situaţia financiară personală; de ex., aşteptările so-
ciale, oportunităţile pentru şcolarizarea copiilor, strategiile de recrutare pentru

această ţară, informatori cu privire la locuri de muncă sau de trai în ţările de
destinaţie
-- Factori sociali-economici şi politici: oportunităţi de muncă, stil de viaţă, inclusiv
loc de trai, securitate socială, securitate în general, oportunitatea de a trimite
remitenţe acasă
-- Politici migraţionale: cunoştinţe despre viză sau permis de şedere
-- Oportunităţile profesionale: dezvoltare profesională continuă, perspectiva
carierei
-- ce ţin de sistemul de sănătate: organizarea, managementul sistemului de să-
nătate în ţara de destinaţie, infrastructura şi disponibilitatea echipamentului/
medicamentelor, etc. în sectorul sănătăţii
c. Ce fel de informaţii au fost disponibile pentru a vă informa decizia de a veni în această
ţară?
Cum aţi luat decizia de a veni în Italia?

Sondaţi pentru informaţii despre:
-- Cunoştinţe despre ocuparea în ţara X înainte de a migra
-- Sursa acestor informaţii: de ex., persoane/programe de recrutare care v-au in-
format despre oportunităţile de muncă, discuţii între colegi despre opţiunile de
migraţie
Exemple: Cum aţi aflat despre locul de muncă unde activaţi acum? Cu cine aţi dis-
cutat despre ideea de a migra? Cine a avut o influenţă importantă asupra deciziei
dumneavoastră?
Aţi putea să-mi spuneţi despre perioada de până la plecare?

-- Ce a trebuit să faceţi înainte de plecare? Necesitatea de a recunoaşte diploma /
costurile pentru documentele necesare / acumularea de noi abilităţi (i.e., italia-
na, abilităţi profesionale)?
-- Care a fost opinia dumneavoastră cu privire la procedura de plecare din
Republica Moldova? (de ex., convenabilă, costisitoare)?
Dacă ne uităm în urmă, ce credeţi despre informaţia de care dispun cadrele medicale din
Republica Moldova pentru a decide în privinţa migraţiei?
Partajaţi acum informaţie despre migraţie cu persoane din Republica Moldova şi/sau
Italia? (de ex., sfaturi pentru recunoaşterea diplomei)

Ce sfaturi aţi avea pentru cadrele medicale care activează în Italia? Şi pentru cei care
doresc să migreze în Italia?
Opţiune: aţi analizat posibilitatea de a migra fără a demisiona completamente din postul
care-l deţineţi în Republica Moldova?
6. Motivaţia pentru a rămâne în ţara de reşedinţă curentă
Drept rezultat, acum munciţi în Italia. Aţi putea să-mi spuneţi despre decizia dumnea-
voastră de a rămâne în Italia?
Care sunt cei mai importanţi factori care influenţează decizia dumneavoastră de a rămâ-
ne în ţara X?
Rugaţi să vă spună spontan cele mai importante motive de a rămâne în … şi întrebaţi de ce
În plus, vedeţi care sunt opiniile lor cu privire la:
a. Factorii personali şi factorii sociali
-- Stilul de viaţă în Italia în general, limba italiană,
-- Opinia celor de acasă cu privire la statutul/carierea voastră
-- Viaţa de familie: copii/partener la moment în Italia? Ei au migrat cu
dumneavoastră?
-- Rolul partenerului/copiilor în decizia de a rămâne?
-- Oportunităţi pentru dânşii şi pentru membrii familiei lor de creştere personală
şi mod de viaţă
-- Prieteni noi
-- Faptul că sunt membru al unei organizaţii a diasporei
Remitenţe
Trimiteţi regulat bani familiei sau prietenilor din Republica Moldova?
Sondaţi pentru a afla:
Frecvenţa; sumă fixă sau în dependenţă de scop; pentru ce scopuri? Aproximativ cât?
b. Factorii profesionali şi cei ce ţin de sistemul sănătăţii

-- Recunoaşterea calificării profesionale
-- Posibilităţi pentru reţele profesionale, studii profesionale continue şi dezvolta-
rea carierei
-- Acorduri bilaterale cu privire la CM între Republica Moldova şi Italia
-- Calificări profesionale: ajută la obţinerea unui loc mai bun de lucru/salariu mai
bun /respect din partea angajatorului

-- Oportunităţi de carieră în afara sectorului sănătăţii (pentru cei care nu activează
în sectorul sănătăţii)
-- Satisfacţia faţă de locul de muncă: inclusiv orele de muncă, remunerarea, opor-
tunităţi pentru concediu / vacanţă, oportunităţi de a munci, păstrând şi locul de
muncă în Republica Moldova etc.
c. Factorii legali
Au fost aranjamente legale care au jucat un rol benefic sau care au servit drept obstacol
în procesul de găsire a unui loc de muncă şi stabilire cu traiul în ţara de reşedinţă curentă?
Sondaţi pentru informaţii despre:

-- Tipul de reşedinţă?Influenţa statutului legal/reşedinţei asupra opţiunilor de
muncă
-- Aranjamente legale care au ajutat/împiedicat procesul de găsire a unui loc de
muncă şi de a se stabili cu traiul în Italia (de ex.,calificarea diplomei, paşaport
dublu, programe de recrutare)
-- Asistenţă din partea organelor oficiale din Republica Moldova / organizaţiilor
diasporei moldoveneşti pentru a găsi un loc de muncă conform calificărilor?
Dacă se aplică, aţi avea sugestii cu privire la ce ar putea să vă ajute să găsiţi un loc de
muncă în Italia, conform calificărilor deţinute (informaţie cu privire la disponibilitatea
locurilor de muncă, politicile de recrutare, acces la instruire, politici migraţionale)
Ar fi lucruri pe care le-aţi face acum diferit dacă aţi migra acum? Şi de ce?
-- de ex., recunoaşterea diplomei
-- încercarea de a păstra locul de muncă în Republica Moldova
-- altceva
7. Reîntoarcerea temporară sau permanentă

Unul din scopurile studiului nostru este de a investiga dorinţa CM de a se reîntoarce (tem-
porar sau permanent) în Republica Moldova.
Unde aţi dori să activaţi în viitor? Ce veţi face în privinţa dată?

Ce opinie aveţi cu privire la reîntoarcerea în Republica Moldova la un anumit moment?
Dacă nu, de ce nu? Dacă da, sondaţi informaţia cu privire la:
revenirea temporară sau permanentă şi motivele, beneficiul reîntoarcerii, dezavantajele
reîntoarcerii

Ce v-ar atrage să reveniţi în Republica Moldova? Care factori sunt cei mai importanţi?
De ce?
a. Factori personali
-- Legături de familie, limba
-- Condiţiile de trai
-- Planuri de pensionare
b. Factori politici, sociali, economici
-- Condiţiile de trai;
-- Economia naţională /
-- Salariul şi condiţiile de muncă,
-- Iniţierea unei practici private în Republica Moldova,
c. Factori profesionali;
-- Dezvoltarea carierei de instruire,
-- Membru al asociaţiilor profesionale moldoveneşti
-- Posibilităţi de a participa în programe de schimb în Republica Moldova
d. Factori ce ţin de sistemul de sănătate
-- Regulamente pentru cadrele medicale ce revin şi familiilor lor,
-- Validitatea diplomei după revenire
Cum v-aţi simţi dacă v-aţi întoarce?
8. Schimbări de politici şi intervenţii

Pentru ca schimbările de politici să fie utile, este foarte important ca CM, precum sun-
teţi şi dumneavoastră, să ne ofere sugestii cu privire la schimbările care aţi dori să fie
implementate.
Aţi avea sugestii cu privire la intervenţiile care ar face ca migraţia circulară sau de reve-
nire să fie fezabilă şi dorită pentru dumneavoastră?
-- Pentru dumneavoastră
-- În general (pentru alţi moldoveni)
-- Schimbări posibile de politici // intervenţii
-- Schimbări ce ţin de sistemul de sănătate şi piaţa muncii din Republica Moldova
-- Schimbări legale
Cine este responsabil pentru implementarea politicilor schimbate?

Sondaţi pentru a afla
-- Ministerul Sănătăţii, alte ministere, manageri medicali, alţii

Anexa 3. Chestionare pentru studiul calitativ
Anexa 3a. Chestionar pentru lucrătorii medicali originari
din Republica Moldova care au migrat în Italia
Codul:
Organizația:
Adresa de e-mail:
1. Date personale
În acest compartiment ne propunem să aflăm mai multe despre dumneavoastră.
Ați făcut studii în calitate de medic, asistent(ă) medical(ă), moașă sau lucrător de labora-
tor? Da / Nu
1 Vă rugăm să completați datele personale Răspuns (R)
Vârsta Grupe de vârstă
<25
25-35
35-45
45-55
> 55
Sex (F/M) f/ m
Starea civilă Singură
Într-o relație
Căsătorit/ă
Divorțat/ă / Văduv/ă
Alte
Domiciliul Regiune
Studii superioare (după 9, 10 sau 12 clase) absolvite
în Republica Moldova
Cât timp ați lucrat în calitate de specialist medical în Perioada:
Republica Moldova? < 6 luni
6 luni - 2 ani
2- 5 ani
5-10ani
>10ani
Studii superioare (după 9, 10 sau 12 clase) absolvite
în Italia
În ce an ați emigrat din Republica Moldova?
În ce an ați ajuns în Italia?
Lucrul actual din Italia (Vă rugăm să specificați)
2. Factori de impuls
În acest compartiment ne propunem să aflăm de ce ați hotărât să plecați din Republica
Moldova.

Din ce motive ați hotărât să plecați din Republica Moldova?
2 A
(mai multe răspunsuri permise)
Dorința de a începe o viață nouă în altă țară
Posibilități limitate de dezvoltare pentru copiii mei (sistemul de educație)
Posibilități limitate de studii (costisitoare, posibilități limitate de a echi-
vala diploma)
Lipsa de posibilități de dezvoltare personală
Sistem nesatisfăcător de ocrotire a sănătății membrilor familiei în
Republica Moldova
Condiții nesatisfăcătoare de trai (infrastructură, locuință)
Insatisfacția de starea economică din Republica Moldova
Insatisfacția de sistemul politic din Republica Moldova
Insatisfacția de salariu
Insatisfacție de condițiile de muncă: lipsa de echipamente și/sau
medicamente
Insatisfacția de funcționarea sistemului național de ocrotire a sănătății
Ce rol a jucat părerea altor moldoveni în decizia dumneavoastră de a migra?

Ați fost încurajat(ă) de alți moldoveni să emigrați?
3 R
Nu, nu am fost încurajat(ă) de niciunul din cei pe care i-am informat
despre planurile mele
Nu, nu am fost încurajat(ă), deoarece nu am discutat planurile de a
emigra cu nimeni
Da, am fost încurajată să emigrez de către:
a) Prieteni/rude/cunoștințe
b) Pacienți/clienți
c) Colegi de lucru
d) Colegi de universitate
e) Altcineva (vă rugăm să specificați)
Ați fost descurajată să emigrați de moldoveni ? A

4
(mai multe răspunsuri permise) y/ n
Dacă NU:
Nu am fost descurajată de cei pe care i-am informat despre decizia mea
de a emigra

Ați fost descurajată să emigrați de moldoveni ? A
4
(mai multe răspunsuri permise) y/ n
Nu am fost descurajată de nimeni, deoarece nu am discutat decizia de
a emigra
Dacă DA:
Da, am fost descurajată să emigrez de către:
a) Prieteni/rude/cunoscuți
b) Pacienți/clienți
c) Colegi de serviciu
d) Colegi de universitate
e) Altcineva (vă rugăm să specificați)
Membrii familiei Dvs. (partenerul, părinții, copiii) v-au susținut decizia de

5 a migra? A
Nu, membrii familiei mele nu mi-au susținut decizia de a migra.
a) Nu, ei au încercat să îmi propună o soluție alternativă migrației
b) Nu,ei s-au pronunțat contra, dar mi-au respectat decizia de a migra
c) Nu, ei s-au opus deciziei mele și asta a provocat un conflict
d) Altă variantă (vă rugăm să specificați)
Da, ei m-au susținut în decizia de a migra:
a) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
emigrarea în Italia
b) Au furnizat informații cu privire la posibilități de muncă/cazare în

Italia
c) Au furnizat informații cu privire la procedura de recunoaștere a
diplomei în Italia
d) Au furnizat informații cu privire la posibilități de studii în Italia
e) M-au ajutat să găsesc soluții pentru îngrijirea copiilor rămași în
Republica Moldova/ s-au oferit să îngrijească de copiii mei în perioada ple-
cării mele
f) Mi-au găsit oferte de muncă în calitate de specialist în domeniul
sănătății în Italia
g) Altceva (vă rugăm sa specificați)
Colegii/prietenii dumneavoastră v-au susținut în decizia de a migra?
6 A
(mai multe variante de răspuns posibile)
Nu, ei nu m-au susținut în decizia de a migra în Italia

6 A
a) Nu, ei au încercat să-mi propună soluții alternative pentru un venit
mai mare
b) Nu, ei s-au pronunțat contra migrației, dar mi-au respectat decizia
c) Nu, ei s-au opus decizii mele și asta a provocat un conflict
d) Altă variantă (vă rugăm să specificați)
Da, ei m-au susținut în decizia de a migra în Italia
a) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
b) Au furnizat informații cu privire la posibilități de muncă/cazare în
Italia
c) Au furnizat informații cu privire la procedura de recunoaștere a
diplomei în Italia
d) Au furnizat informații cu privire la posibilități de studii în Italia
e) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
f) Angajatorul/superiorul meu mi-a păstrat locul de muncă din
Republica Moldova, pe durata migrației în Italia
g) Altă variantă (vă rugăm sa specificați)
3. Factori de alegere a țării de destinație

În acest compartiment ne propunem să aflăm de ce ați ales Italia în calitate de destinația
dumneavoastră de migrație.
Din care motive ați decis să alegeți Italia ca destinație de migrație?
7 A
(bifați toate mai multe variante de răspuns posibile)
Am migrat în Italia, deoarece aveam prieteni/rude care deja trăiau în Italia
Am migrat în Italia, deoarece partenerul/a meu/mea își dorea să migreze în
Italia/a emigrat în Italia
Am migrat în Italia, deoarece mă așteptam să-mi îmbunătățesc starea
materială
Am migrat în Italia, deoarece mă așteptam ca copiii mei să aibă parte aici de
posibilități mai bune de studii și carieră
Am migrat în Italia, deoarece am primit informații despre oferte de muncă
în alt sector decât cel al ocrotirii sănătății (îngrijire la domiciliu; menaj)
Am migrat în Italia, deoarece am primit informații despre oferte de muncă
în sectorul de ocrotire a sănătății (specialist medical; operator socio-sanitar)
Am migrat în Italia, deoarece am primit o ofertă specifică de dezvoltare pro-
fesională (ofertă de muncă) în sectorul ocrotirii sănătății înainte de migrație
Am migrat în Italia, deoarece am primit o ofertă specifică de muncă în alt
sector, decât cel al ocrotirii sănătății înainte de migrație.

Din care motive ați decis să alegeți Italia ca destinație de migrație?
7 A
Am migrat în Italia, deoarece mă așteptam să fac o carieră mai bună aici în
calitate de specialist în domeniul sănătății
Am migrat în Italia, deoarece am fost selectat de o agenție de recrutare
Am migrat în Italia, deoarece am primit informații referitor la programele de
legalizare a migranților moldoveni în Italia
Altă variantă (vă rugăm sa specificați)
4. Pregătire înainte de plecare

În acest compartiment ne propunem să aflăm cum v-ați pregătit de migrația în Italia
Cum v-ați pregătit de migrația în Italia?
8 A
Am învățat limba statului în care intenționam să migrez
M-am informat despre cultura (stilul de viață, populație, mediul etc.) din sta-
tul în care intenționam să migrez
Am urmat cursuri suplimentare de calificare profesională
Am contactat alți moldoveni din Italia pentru sfaturi și informații
Am găsit/ am încercat să găsesc o ofertă de muncă până la plecarea în statul
în care intenționam să migrez (agenții, online forumuri etc.)
Am găsit/încercat să găsesc un loc de trai până la plecare
M-am informat despre posibilitățile de a obține un statut de migrant legal
în Italia
Am obținut cetățenia română înainte de plecare și știam că o sa pot migra
legal în Italia
Am înaintat actele pentru cetățenia română pentru a ușura procedura de
migrație în Italia
M-am informat despre posibilități de recunoaștere a diplomei
Am început procesul de recunoaștere a diplomei (colectarea actelor necesa-
re în Republica Moldova)
Înainte de a migra în Italia, ați dispus de suficiente informații despre
9 ofertele de cazare și lucru disponibile pentru migranții moldoveni Yes No
(vă rugăm să bifați Da sau Nu)
Am dispus de suficiente informații cu privire la:
a) Procedura de imigrare și actele necesare pentru aceasta
b) Posibilități de cazare în Italia
c) Posibilități de recunoaștere a diplomei în Italia
d) Posibilități de studii/burse în Italia

Înainte de a migra în Italia, ați dispus de suficiente informații despre
9 ofertele de cazare și lucru disponibile pentru migranții moldoveni Yes No
e) Oferte de muncă în alt sector decât cel al ocrotirii sănătății
f) Oferte de muncă în sectorul ocrotirii sănătății
g) Asociațiile diasporale din Italia
h) Altă variantă (vă rugăm sa specificați)
În ce măsură așteptările dumneavoastră vizavi de viața în Italia au cores-
10 puns cu experiența ulterioară? A
(vă rugăm să bifați doar o variantă de răspuns)
Așteptările au corespuns în totalitate cu experiența ulterioară
Așteptările au corespuns parțial cu experiența ulterioară
Așteptările nu au corespuns parțial cu experiența ulterioară
Așteptările nu au corespuns deloc cu experiența ulterioară
5. Adaptarea în Italia
În acest compartiment ne propunem să aflăm despre obstacolele de care v-ați ciocnit în
Italia.
Cum ați aprecia procesul de adaptare în Italia?
11 A
(vă rugăm să alegeți o singură variantă)
Foarte dificil
Moderat de dificil
Nici dificil, nici ușor
Moderat de ușor
Foarte ușor
Cu care din obstacolele enumerate mai jos v-ați ciocnit în primii 3 ani de
12 A
trai în Italia? (mai multe răspunsuri permise)
Mi-a fost greu să învăț limba de stat
Nu am găsit o ofertă de muncă atât de repede pe cât mi-am propus inițial
Condiții nesatisfăcătoare de muncă
Probleme cu statutul legal/viza de reședință/permisul de muncă
Necesitatea de a expedia o proporție mare din venit pentru a acoperi cheltu-
ielile personale din Republica Moldova (imobil în Republica Moldova, copiii
rămași în Republica Moldova în grija altor persoane)
Necesitatea de a expedia o proporție mare din venit pentru a-mi susține fa-
milia sau rudele
Am fost nevoit să plătesc altor migranți pentru o ofertă de muncă
Am apelat la serviciile altor migrant pentru a obține actele necesare pentru
statutul legal/viza de reședință/permisul de muncă

12 A
trai în Italia? (mai multe răspunsuri permise)
Am fost abuzat verbal/fizic de angajator
Călătoria mea în Italia a fost anevoioasă, deoarece am plecat ilegal/fără ac-
tele necesare
Am intrat în datorii
Nu am reușit să activez conform nivelului de studii/pregătirii profesionale
Am investit multe resurse pentru a-mi aduce membrii familiei în Italia
(părinții, copiii, partenerul)
Am oferte limitate de angajare în calitate de clinician, deoarece sunt străin
5a. Procedura de recunoaștere a diplomei în conformitate cu studiile dumneavoastră

În acest compartiment ne dorim să aflăm mai multe despre experiența dumneavoastră
vizavi de recunoașterea diplomelor de specialist medicali obținute în Republica Moldova.
Care au fost sursele dumneavoastră principale în privința posibilităților
13 A
de recunoaștere a diplomei? (mai multe răspunsuri permise)
Site-uri/forumuri/alte surse electronice specializate pentru specialiștii din
domeniul sănătății din Italia
Grupuri în cadrul rețelelor sociale (Odnoklassniki.ru, Facebook etc.)
Informații oficiale din partea autorităților moldovenești
Informații oficiale din partea autorităților din Italia?
Cunoștințe (rude, prieteni, cunoscuți)
Agenție specializată de recrutare
Informații oficiale din partea instituției unde ați studiat/planificați să
studiați
ONG sau organizație din Italia
Altă sursă (vă rugăm să specificați)
Următoarele întrebări sunt diferite pentru medici specialiști și alte categorii de

specialiști în domeniul sănătății. Dacă sunteți un medic specialist (6 ani universitate
plus specializare), vă rugăm sa completați tabelele 14, 15, 16 și 17. Dacă faceți parte
din altă categorie a lucrătorilor din domeniul sănătății, vă rugăm să completați tabelul
18.
Pentru medici specialiști
Ați încercat să vă validați diploma în Italia, pentru a putea lucra în calitate
14 de specialist în domeniul sănătății? A
(bifați, vă rugăm, o variantă)
Da, la moment posed o diplomă/act care îmi permite să lucrez în calitate
de medic în Italia

Ați încercat să vă validați diploma în Italia, pentru a putea lucra în calitate
14 de specialist în domeniul sănătății? A
(bifați, vă rugăm, o variantă)
Da,am încercat, dar m-am ciocnit de obstacole în proces și nu am reușit să
urmez procedura de echivalare a diplomei,
Nu, am decis să aleg un alt domeniu profesional
Nu, nu am putut suporta cheltuielile legate de procedura de recunoaștere
a diplomei
Nu, am decis că procedura de recunoaștere a diplomei necesită prea mult
timp și eforturi, care ar putea fi investite în membrii familiei
Altă variantă (vă rugăm să specificați)
De care obstacole v-ați ciocnit în timpul procedurii de recunoaștere a
15 diplomei? A
Costuri înalte legate de ridicarea și traducerea diplomei în Republica
Moldova
Ani de studii adăugători în Italia pentru a obține o diplomă în domeniul
ocrotirii sănătății
Moldova în timpul procesului de echivalare a diplomei
Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din țara de destinație
din Italia în timpul procesului de echivalare a diplomei
Lipsa de informații sau procedură clară pentru echivalarea diplomei
Altceva (vă rugăm să specificați):
Ce etape ați urmat în procesul de echivalare a diplomei
16 (vă rugăm să bifați toate variantele care se potrivesc experienței A
dumneavoastră)
Culegerea diplomei din arhiva instituției de studii din Republica Moldova
Certificarea/legalizarea diplomei la Ministerul Educației
Certificarea/legalizarea diplomei la Ministerul Sănătății
Apostilarea diplomei la Ministerul Justiției
Înaintarea pachetului de acte la ambasada țării de destinație
Înaintarea actelor pentru admitere la o universitate europeană pentru
echivalarea diplomei moldovenești
Susținerea examenelor de admitere la o universitate europeană
Înscrierea în anul V universitar
Înscrierea în anul VI universitar

16 (vă rugăm să bifați toate variantele care se potrivesc experienței A
dumneavoastră)
Susținerea examenelor de diferență dintre curriculumul moldovenesc și
cel din țara de destinație
(vă rugăm să indicați numărul de examene susținute în acest sens)

Altceva (vă rugăm să specificați)
Nu am fost înregistrat(ă) în calitate de specialist medical în Republica

17 R
Moldova
Da, am fost înregistrat(ă) în calitate de specialist medical în Republica y/n
Moldova
Da, înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în Italia
a) Înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în Italia fără a susține examene adăugătoare
sau ani de studii în plus
b) Înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în Italia, dar am fost nevoit(ă) să susțin exa-
mene în plus
c) Calificarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în Italia, dar am fost nevoit să repet o peri-
oadă din studii (rezidențiatul)
Nu, nu am reușit să mi se recunoască calificările de specialist medical în
Italia, de aceea:
a) Aceeași specializare medicală în Italia ca și cea din Republica
Moldova
b) Am încercat să echivalez diploma, dar greutățile de care m-am
c) Am decis să aleg o altă cale de dezvoltare profesională
d) Am decis că echivalarea diplomei medicale îmi ocupă prea mult
timp și energie care ar putea fi investit în membrii familiei
e) Altceva (vă rugăm să specificați)
Nu am fost înregistrat(ă) în calitate de specialist medical în Republica
Moldova
Da, am fost înregistrat(ă) în calitate de specialist medical în Republica
Moldova
Da, înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în Italia

Pentru alte categorii de specialiști din domeniul sănătății, care au făcut studii în
Republica Moldova în următoarele domenii: asistent(ă) medical(ă), moașă, sau specia-
list de laborator
Ați reușit să obțineți actele necesare în Italia pentru a activa con-
18 form calificărilor profesionale obținute în Republica Moldova? A
(selectați toate variantele care se referă la cazul dumneavoastră)
Da, la moment, posed o diplomă/act care îmi permite să activez în calitate y/n
de specialist(ă) în domeniul în Italia
Am încercat să obțin diploma/actele necesare pentru a activa conform
calificărilor mele, dar m-am ciocnit de următoarele obstacole:
a) Costuri înalte legate de ridicarea și traducerea diplomei în
Republica Moldova
b) Ani de studii adăugători în Italia pentru a obține o diplomă în
domeniul sănătății
c) Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din
Republica Moldova în timpul procesului de echivalare a diplomei
d) Necesitatea de a susține un examen pentru titlul de asistent(ă)
medical(ă)
e) Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din țara
de destinație din Italia în timpul procesului de echivalare a diplomei
f) Lipsa de informații sau procedură clară pentru echivalarea
diplomei
g) Altceva (vă rugăm să specificați):
Nu am reușit să obțin diploma/actele necesare pentru a activa conform
calificărilor mele, deoarece:
a) am decis să aleg un alt domeniu profesional
b) Nu am putut suporta cheltuielile legate de procedura de
recunoaștere a diplomei
c) am decis că procedura de recunoaștere a diplomei necesită prea
mult timp și eforturi, care ar putea fi investite în membrii familiei
d) am fost convinsă din start că nu voi reuși să-mi echivalez diplo-
ma/calificările moldovenești în Italia
e) Altceva (vă rugăm să specificați)
5b. Angajarea în câmpul muncii în Italia

Vă rugăm să indicați ce tipuri de serviciu ați avut de când sunteți în Italia
19 (mai multe răspunsuri permise) R

Am lucrat la negru, deoarece nu aveam actele necesare pentru un statut
legal

Vă rugăm să indicați ce tipuri de serviciu ați avut de când sunteți în Italia
19 (mai multe răspunsuri permise) R

Am participat la lucrări sezoniere agricole (mă întorceam în Republica
Moldova când aceste contracte se încheiau
Am avut mai multe contracte temporare
Am lucrat în alte domenii decât cel al sănătății sub nivelul calificării mele
Am lucrat în domeniul sănătății sub nivelul calificării mele (OSS, infirmier(ă))
Nu am reușit niciodată să activez în domeniul sănătății în Italia
Nu am reușit până acum să activez la nivelul meu de studii (specialist medi-
cal) în Republica Moldova
Nu am reușit până acum să activez la nivelul meu de studii (specialist me-
dical) în Italia
Lucrez conform nivelului de calificare pe care l-am obținut în Republica
Moldova
Lucrez conform nivelului de calificare obținut într-un stat membru al UE
Nu lucrez în baza unui contract permanent în sectorul sănătății
Am lucrat în sectorul public de ocrotire a sănătății
Am lucrat în sectorul privat de ocrotire a sănătății
Vă rugăm să indicați obstacolele cu care v-ați ciocnit în găsirea și

20 menținerea unui serviciu în calitate de specialist în domeniul sănătății în A
Italia(mai multe răspunsuri permise)
Vârsta (prea tânăr(ă), prea vârstnic(ă))
Sexul (din cauza că sunteți bărbat sau femeie)
Lipsa cetățeniei unui stat membru al UE
Lipsa calificărilor necesare pentru sistemul de ocrotire al sănătății Italian
Necesitatea de a plăti unui compatriot (moldovean) pentru oferta de muncă
Necesitatea de a plăti unui Italian pentru oferta de muncă
5c. Ajutorul din partea diasporei moldovenești în adaptarea la viața din Italia
Ați primit ajutor sau asistență din partea diasporei moldovenești în adaptarea
21 la viața în Italia?
(mai multe variante de răspuns)
Nu am primit asistență din partea diasporei moldovenești
Da, am primit asistență/ajutor din partea diasporei cu următoarele:

Ați primit ajutor sau asistență din partea diasporei moldovenești în adaptarea
21 la viața în Italia?
a) Găsirea unei oferte de muncă
b) M-au găzduit până am găsit o gazdă
c) M-au ajutat să învăț limba țării de destinație
d) Mi-au acordat ajutor financiar (împrumutat bani)
e) Mi-au făcut cunoștință cu băștinași
6. Factori ce vă determină să rămâneți în Italia

În acest compartiment ne propunem să aflăm mai multe despre viața dumneavoastră în
Italia, și motivele pentru care ați decis să rămâneți cu traiul în Italia.
Din ce motive ați decis să rămâneți în Italia? (mai multe răspunsuri
22 A
permise)
Nu am/am foarte puține rude care au rămas cu traiul în Republica Moldova
Majoritatea membrilor familiei mele trăiesc în Italia
Copiii mei au parte de posibilități mai bune de studii în Italia în comparație
cu Republica Moldova
Copiii mei au șanse mai mari de succes în Italia decât în Republica Moldova
Copiii mei nu doresc să se întoarcă în Republica Moldova/ nu vorbesc ro-
mâna și/sau rusa
Partenerul meu (soțul, prietenul) este din Italia
Partenerul meu dorește să rămână cu traiul în Italia
Îmi place stilul de viață (peisajul, mâncarea, strategia de comunicare între
colegi) din Italia
În cazul în care membrii familiei se îmbolnăvesc, vor primi tratament mai
bun în Italia
Am un venit satisfăcător în Italia
Expediez regulat remitențe (bani) rudelor din Republica Moldova
Expediez regulat sume pentru a achita proprietățile din Republica Moldova
(imobile, credite)
Prefer să lucrez în cadrul sectorului sănătății din Italia
Am acces la posibilități de dezvoltare profesională
Îmi place lucrul meu actual
Sunt convinsă că voi găsi o ofertă bună de muncă în Italia
Studiile care le-am primit în Italia nu sunt recunoscute/ cerute în Republica
Moldova

Din ce motive ați decis să rămâneți în Italia? (mai multe răspunsuri
22 A
permise)
M-a costat atâtea eforturi să ajung în Italia, că nu mai vreau să trec printr-o
migrație repetată și să mă confrunt cu aceleași probleme în altă țară
Expedierea remitențelor (banilor/bunurilor) pentru rudele/prietenii

23 din Republica Moldova A
Expediez regulat remitențe (bani/bunuri) rudelor mele din Republica y/n
Moldova
Dacă DA:
Rudele mele din Republica Moldova depind financiar de remitențele
mele
Rudele mele din Republica Moldova nu depind financiar de remitențele
mele, dar câteodată le sunt de folos
Expediez remitențe doar în caz de necesitate specifică (tratament, studii)
Expediez rar remitențe în Republica Moldova, deoarece rudele mele au
o stare materială bună
Ce sumă în medie expediați pe lună (în euro) Euro
Dacă NU:
Nu expediez remitențe, deoarece nu am rude/prieteni în Republica
Moldova
Cum ați descrie viața dumneavoastră socială din Italia? (mai multe răs-
24 A
punsuri permise)
Nu comunic deloc/foarte puțin cu moldoveni în Italia
Comunic ocazional cu moldoveni în Italia (petreceri, evenimente, relații de
serviciu)
Comunic activ cu moldoveni în Italia (proiecte comune)
Sunt membru(ă) al unei asociații diasporale
Nu comunic deloc/aproape deloc cu băștinașii din țara de reședință
Comunic ocazional cu băștinașii din țara de reședință (petreceri, evenimen-
te, relații de serviciu)
Comunic activ cu moldoveni în Italia (proiecte comune, voluntariat)
Simt că m-am integrat(ă) în societatea din Italia

Cum ați descrie viața dumneavoastră socială din Italia? (mai multe răs-
24 A
punsuri permise)
Nu mă simt integrat(ă) în societatea din Italia
7. Interes în scheme temporare de schimb de experiență

În acest compartiment ne dorim să aflăm dacă ați fi interesat(ă) să vă întoarceți în
Republica Moldova pe perioade scurte, în timpul dumneavoastră liber pentru a vă
împărtăși experiența profesională pe care ați obținut-o în Italia cu colegii din Republica
Moldova. Întrebările de mai jos ne vor ajuta să aflăm circumstanțele în care ați fi
interesat(ă) să participați.
Ați fi interesat(ă) să participați într-o schemă de schimb de experiență cu
25 A
Republica Moldova?
Da
Nu
Dacă NU treceți peste secțiune:

Vă rugăm să indicați câte zile și de câte ori pe an ați putea să participați la
26 A
scheme de schimb de experiență
Numărul de zile pe an
Numărul de participări pe an
Care condiții din cele enumerate mai jos v-ar motiva să participați la sche-
27 A
me de schimb de experiență?
Remunerare suficientă
Un loc de trai asigurat pe perioada schimbului de experiență
Reducere la polița de asigurare medicală din Republica Moldova
Echipamentul necesar pentru lucru
Atitudine constructivă din partea colegilor moldoveni
O sarcină/scop concret pentru activitatea dumneavoastră în cadrul schemei
O cerere oficială față de angajatorul dumneavoastră actual (pentru a vă asi-
gura că sunteți în continuare plătit(ă) de angajatorul din Italia
5. Întoarcerea (posibilă) în Republica Moldova

În acest compartiment ne propunem să aflăm dacă doriți să vă întoarceți definitiv în
Republica Moldova pe viitor.
28 Doriți să vă întoarceți în Republica Moldova pe viitor? A
Da/Nu y/n
Da, aproximativ anul viitor

28 Doriți să vă întoarceți în Republica Moldova pe viitor? A
Dacă DA:
Da, în următorii 5 ani
Da, în următorii 5-10 ani
După pensionare
Dacă NU:
Nu plănuiesc să mă întorc în Republica Moldova, dar planurile s-ar putea
schimba pe viitor
Nu, sunt sigur(ă) că nu mă voi întoarce
Care factori personali/sociali/profesionali v-ar încuraja să vă întoarceți în

29 A
Republica Moldova?
Partenerul meu dorește/decide să se întoarcă în Republica Moldova
Părinții mei au nevoie de prezența mea în Republica Moldova
Îmi lipsește stilul de viață din Republica Moldova
Condițiile social-economice din Republica Moldova s-au îmbunătățit
Care factori ce țin de viața în Italia v-ar determina să reveniți în Republica
30 A
Moldova?
a) Dacă simt o atitudine negativă față de toți migranții din partea
băștinașilor/autorităților din Italia
b) Dacă simt o atitudine negativă față de migranții moldoveni din par-
tea băștinașilor/autorităților din Italia
c) Dacă nu mai găsesc o ofertă de muncă în Italia
d) Dacă nu mai găsesc o ofertă de muncă în domeniul sănătății în
Italia
e) Dacă viața în Italia devine prea scumpă (impozitele, taxele pentru
studii, chiria)
f) Dacă simt că nu mă integrez bine în Italia
g) Altceva (vă rugăm să specificați)
Care factori v-ar descuraja să vă întoarceți în Republica Moldova? (mai
31 A
multe răspunsuri permise)
Situația socio-economică nesatisfăcătoare din Republica Moldova
Posibilități limitate de a folosi la maxim capacitatea profesională
Lipsa posibilităților de dezvoltare materială (salarii mici, regulamente com-
plicate pentru a deschide un cabinet privat)

31 A
Înstrăinarea de moldoveni și stilul de viață din Republica Moldova
Perspectiva de a „începe de la zero”
Nu simt că mi-am atins scopul în Italia ca să mă pot întoarce cu capul sus
acasă
Posibilități insuficiente de studii/tratament pentru membrii familiei mele
Vă rugăm să indicați 3 factori care v-ar încuraja să vă întoarceți în Republica

32 A
Moldova
Ce schimbări în domeniul sănătății din Republica Moldova i-ar atrage pe

33 specialiștii moldoveni în domeniul sănătății care lucrează actualmente în A
Italia?
Ridicarea salariilor proporțional cheltuielilor cotidiene (coșul mediu de
consum)
Rezolvarea problemei corupției
Transparența în procesul decizional/folosirea protocolurilor de serviciu în
activitatea specialiștilor din domeniul sănătății
în Italia
Mai multe campanii sociale de promovare a sănătății
Mai mult respect din partea pacienților/clienților
Atitudine colegială din partea superiorilor/colegilor
Introducerea posibilităților de voluntariat în sectorul sănătății
Îmbunătățirea condițiilor de lucru (echipament)
Mulțumim pentru timpul și opinia Dvs!

Anexa 3b. Chestionar pentru lucrătorii medicali originari
din Republica Moldova care au migrat în țările UE
Codul:
Organizația:
Adresa de e-mail:
1 Vă rugăm să completați datele personale Răspuns (R)

Vârsta
Sexul (F/M)
Starea civilă
Domiciliu (țară, oraș)
Studii superioare (după 9, 10 sau 12 clase) absol-
vite în Republica Moldova
Cât timp ați lucrat în calitate de specialist medi-
cal în Republica Moldova?
Studii superioare (după 9,10 sau 12 clase) absol-
vite în UE
În ce an ați emigrat din Republica Moldova?
În ce an ați ajuns în țara de reședință?
În care alte state membre ale UE ați mai locuit
până acum?
Lucrul actual din țara de reședință (Vă rugăm să
specificați)
1. Factori de impuls
În acest compartiment ne propunem să aflăm de ce ați hotărât să plecați din Republica
Moldova.
2 R
Dorința de a începe o viață nouă în altă țară
Posibilități limitate de dezvoltare pentru copiii mei (sistemul de educație)
Posibilități limitate de studii (costisitoare, posibilități limitate de a echivala
diploma)
Lipsa de posibilități de dezvoltare personală
Sistem nesatisfăcător de ocrotire a sănătății membrilor familiei în Republica
Moldova
Condiții nesatisfăcătoare de trai (infrastructură, locuință)
Insatisfacția de starea economică din Republica Moldova
Insatisfacția de sistemul politic din Republica Moldova

2 R
Insatisfacția de salariu
Insatisfacția de condițiile de muncă: lipsa de echipamente și/sau
medicamente
Insatisfacția de funcționarea sistemului național de ocrotire a sănătății
Lipsa de posibilități de dezvoltare profesională
Alt motiv (vă rugăm să-l scrieți aici)
Ați fost încurajat(ă) de alți moldoveni să emigrați?

3 R
Nu, nu am fost încurajat(ă) de niciunul din cei pe care i-am informat despre
planurile mele
Nu, nu am fost încurajat(ă), deoarece nu am discutat planurile de a emigra
cu nimeni
Da, am fost încurajată să emigrez de către:
f) Prieteni/rude/cunoștințe
g) Pacienți/clienți
h) Colegi de lucru
i) Colegi de universitate
j) Altcineva (vă rugăm să specificați)
Ați fost descurajată să emigrați de moldoveni ?
4 R
Nu am fost descurajată de cei pe care i-am informat despre decizia mea de
a emigra
Nu am fost descurajată de nimeni, deoarece nu am discutat decizia de a
emigra
Da, am fost descurajată să emigrez de către:
f) Prieteni/rude/cunoscuți
g) Pacienți/clienți
h) Colegi de serviciu
i) Colegi de universitate
j) Altcineva (vă rugăm să specificați)

Membrii familiei Dvs. (partenerul, părinții, copiii) v-au susținut decizia de
5 a migra? R
Nu, membrii familiei mele nu mi-au susținut decizia de a migra.
e) Nu, ei au încercat să îmi propună o soluție alternativă migrației

f) Nu,ei s-au pronunțat contra, dar mi-au respectat decizia de a migra
g) Nu, ei s-au opus deciziei mele și asta a provocat un conflict
h) Altă variantă (vă rugăm să specificați)
Da, ei m-au susținut în decizia de a migra:
h) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
emigrarea în UE
i) Au furnizat informații cu privire la posibilități de muncă/cazare în

UE
j) Au furnizat informații cu privire la procedura de recunoaștere a
diplomei în UE
k) Au furnizat informații cu privire la posibilități de studii în UE
l) M-au ajutat să găsesc soluții pentru îngrijirea copiilor rămași în
Republica Moldova/ s-au oferit să îngrijească de copiii mei pe perioada ple-
cării mele
m) Mi-au găsit oferte de muncă în calitate de specialist în domeniul
sănătății în UE
n) Altceva (vă rugăm sa specificați)
6 R
Nu, ei nu m-au susținut în decizia de a migra în UE
i) Nu, ei au încercat să-mi propună soluții alternative pentru un venit
mai mare
j) Nu, ei s-au pronunțat contra migrației, dar mi-au respectat decizia
k) Nu, ei s-au opus deciziei mele și asta a provocat un conflict
l) Altă variantă (vă rugăm să specificați)
Da, ei m-au susținut în decizia de a migra în UE
o) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
emigrarea în UE
p) Au furnizat informații cu privire la posibilități de muncă/cazare în
UE
q) Au furnizat informații cu privire la procedura de recunoaștere a
diplomei în UE

6 R
r) Au furnizat informații cu privire la posibilități de studii în UE
s) Au furnizat informații cu privire la procedurile necesare pentru
emigrarea în UE
t) Angajatorul/superiorul meu mi-a păstrat locul de muncă din
Republica Moldova , pe durata migrației în UE
a) Altă variantă (vă rugăm sa specificați)
4. Factori de alegere a țării de destinație

În acest compartiment ne propunem să aflăm de ce ați ales țara de reședință actuală în
calitate de destinație a dumneavoastră de migrație.
Din care motive ați decis să alegeți țara curentă de reședință?
7 R
Am migrat în UE, deoarece aveam prieteni/rude care deja trăiau în UE
Am migrat în UE, deoarece partenerul/a meu/mea își dorea să migreze în
UE/a emigrat în UE
Am migrat în UE, deoarece mă așteptam să-mi îmbunătățesc starea
materială
Am migrat în UE, deoarece mă așteptam ca copiii mei să aibă parte aici de
posibilități mai bune de studii și carieră
Am migrat în UE, deoarece am primit informații despre oferte de muncă în
alt sector decât cel al ocrotirii sănătății (îngrijire la domiciliu; menaj)
Am migrat în UE, deoarece am primit informații despre oferte de muncă în
sectorul de ocrotire a sănătății (specialist medical; operator socio-sanitar)
Am migrat în UE, deoarece am primit o ofertă de dezvoltare profesională
(ofertă de muncă) în sectorul ocrotirii sănătății înainte de migrație
Am migrat în UE, deoarece am primit o ofertă de muncă în alt sector, decât
cel al ocrotirii sănătății înainte de migrație.
Am migrat în UE, deoarece mă așteptam să fac o carieră mai bună aici în
calitate de specialist în domeniul sănătății
Am migrat în UE, deoarece am fost selectat de o agenție de recrutare
Am migrat în UE, deoarece am primit informații referitor la programele de
legalizare a migranților moldoveni în UE
5. Pregătire înainte de plecare

În acest compartiment ne propunem să aflăm cum v-ați pregătit de migrația în UE
Cum v-ați pregătit de migrația în UE?
8 R
Am învățat limba statului în care intenționam să migrez

Cum v-ați pregătit de migrația în UE?
8 R
M-am informat despre cultura (stilul de viață, populație, mediul etc.) din sta-
tul în care intenționam să migrez
Am urmat cursuri suplimentare de calificare profesională
Am contactat alți moldoveni din UE pentru sfaturi și informații
Am găsit/ am încercat să găsesc o ofertă de muncă până la plecarea în statul
în care intenționam să migrez (agenții, online forumuri etc.)
Am găsit/încercat să găsesc un loc de trai până la plecare
M-am informat despre posibilitățile de a obține un statut de migrant legal
în UE
Am obținut cetățenia română înainte de plecare și știam că o sa pot migra
legal în UE
Am înaintat actele pentru cetățenia română pentru a ușura procedura de
migrație în UE
M-am informat despre posibilități de recunoaștere a diplomei
Am început procesul de recunoaștere a diplomei (colectarea actelor necesa-
re în Republica Moldova)
Înainte de a migra în UE, ați dispus de suficiente informații despre
9 ofertele de cazare și lucru disponibile pentru migranții moldoveni Da Nu
Am dispus de suficiente informații cu privire la:
i) Procedura de imigrare și actele necesare pentru aceasta
j) Posibilități de cazare în UE
k) Posibilități de recunoaștere a diplomei în UE
l) Posibilități de studii/burse în UE
m) Oferte de muncă în alt sector decât cel al ocrotirii sănătății
n) Oferte de muncă în sectorul ocrotirii sănătății
o) Asociațiile diasporale din UE
p) Altă variantă (vă rugăm sa specificați)
În ce măsură așteptările dumneavoastră vizavi de viața în UE au corespuns
10 cu experiența ulterioară? R
(vă rugăm să bifați doar o variantă de răspuns)
Așteptările au corespuns în totalitate cu experiența ulterioară
Așteptările au corespuns parțial cu experiența ulterioară
Așteptările nu au corespuns parțial cu experiența ulterioară
Așteptările nu au corespuns deloc cu experiența ulterioară

8. Adaptarea în UE
În acest compartiment ne propunem să aflăm despre obstacolele de care v-ați ciocnit în
UE.
Cum ați aprecia procesul de adaptare în UE?
11 R
(vă rugăm să alegeți o singură variantă)
Foarte dificil
Moderat de dificil
Nici dificil, nici ușor
Moderat de ușor
Foarte ușor
12 trai în UE? R
Mi-a fost greu să învăț limba de stat
Nu am găsit o ofertă de muncă atât de repede pe cât mi-am propus inițial
Condiții nesatisfăcătoare de muncă
Probleme cu statutul legal/viza de reședință/permisul de muncă
Necesitatea de a expedia o proporție mare din venit pentru a acoperi chel-
tuielile personale din Republica Moldova (imobil în Moldova, copiii rămași în
Moldova în grija altor persoane)
Necesitatea de a expedia o proporție mare din venit pentru a susține familia
sau rudele
Am fost nevoit să plătesc altor migranți pentru o ofertă de muncă
Am apelat la serviciile altor migranți pentru a obține actele necesare pentru
statutul legal/viza de reședință/permisul de muncă
Am fost abuzat verbal/fizic de angajator
Călătoria mea în UE a fost anevoioasă, deoarece am plecat ilegal/fără actele
necesare
Am intrat în datorii
Nu am reușit să activez conform nivelului de studii/pregătirii profesionale
Am investit multe resurse pentru a-mi aduce membrii familiei în UE (părinții,
copiii, partenerul)
Am oferte limitate de angajare în calitate de clinician, deoarece sunt străin
5a. Procedura de recunoaștere a diplomei în conformitate cu studiile dumneavoastră

În acest compartiment ne dorim să aflăm mai multe despre experiența dumneavoastră
vizavi de recunoașterea diplomelor de specialist medicali obținute în Republica Moldova.

Care au fost sursele dumneavoastră principale în privința posibilităților de
13 R
recunoaștere a diplomei? (mai multe răspunsuri permise)
Site-uri/forumuri/alte surse electronice specializate pentru specialiștii din
domeniul sănătății din UE
Grupuri în cadrul rețelelor sociale (Odnoklassniki.ru, Facebook etc.)
Informații oficiale din partea autorităților moldovenești
Informații oficiale din partea autorităților din țara de reședință curentă
Cunoștințe (rude, prieteni, cunoscuți)
Agenție specializată de recrutare
Informații oficiale din partea instituției unde ați studiat/planificați să studiați
ONG sau organizație din țara de destinație
Altă sursă (vă rugăm să specificați)
Pentru medici specialiști
Ați încercat să vă validați diploma în UE, pentru a putea lucra în calitate de
14 specialist în domeniul sănătății? R
(bifați,vă rugăm, o variantă)
Da, la moment, posed o diplomă/act care îmi permite să lucrez în calitate
de medic în UE
Da,am încercat, dar m-am ciocnit de obstacole în proces și nu am reușit să
urmez procedura de echivalare a diplomei
Nu, am decis să aleg un alt domeniu profesional
Nu am putut suporta cheltuielile legate de procedura de recunoaștere a
diplomei
Nu, am decis că procedura de recunoaștere a diplomei necesită prea mult
timp și eforturi, care ar putea fi investite în membrii familiei
Altă variantă (vă rugăm să specificați)
De care obstacole v-ați ciocnit în timpul procedurii de recunoaștere a
15 diplomei? R
Costuri înalte legate de ridicarea și traducerea diplomei în Moldova
Ani de studii adăugători în UE pentru a obține o diplomă în domeniul ocro-
tirii sănătății
Moldova în timpul procesului de echivalare a diplomei
Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din țara de destinație
din UE în timpul procesului de echivalare a diplomei
Lipsa de informații sau procedură clară pentru echivalarea diplomei
Altceva (vă rugăm să specificați):

16 (vă rugăm să bifați toate variantele care se potrivesc experienței R
dumneavoastră)
Culegerea diplomei din arhiva instituției de studii din Republica Moldova
Certificarea/legalizarea diplomei la Ministerul Educației
Certificarea/legalizarea diplomei la Ministerul Sănătății
Apostilarea diplomei la Ministerul Justiției
Înaintarea pachetului de acte la ambasada țării de destinație
Înaintarea actelor pentru admitere la o universitate europeană pentru
echivalarea diplomei moldovenești
Susținerea examenelor de admitere la o universitate europeană
Înscrierea în anul V universitar
Înscrierea în anul VI universitar
Susținerea examenelor de diferență dintre curriculumul moldovenesc și
cel din țara de destinație
(vă rugăm să indicați numărul de examene susținute în acest sens)

17 Echivalarea diplomei medicale moldovenești în UE R
Nu am fost înregistrată/activat în calitate de specialist medical în Republica

Moldova
Am fost înregistrată/activat în calitate de specialist medical în Republica
Moldova
Da, înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica Moldova
a fost recunoscută în UE:
d) Înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în UE fără a susține examene adăugătoare sau
ani de studii în plus
e) Înregistrarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în UE, dar am fost nevoit(ă) să susțin examene
în plus
f) Calificarea mea în calitate de specialist medical în Republica
Moldova a fost recunoscută în UE, dar am fost nevoit să repet o perioadă
din studii (rezidențiatul)
Nu, nu am reușit să mi se recunoască calificările de specialist medical în UE,
de aceea:
f) Aceeași specializare medicală în UE ca și cea din Republica Moldova
g) Am încercat să echivalez diploma,dar greutățile de care m-am

17 Echivalarea diplomei medicale moldovenești în UE R
h) Am decis să aleg o altă cale de dezvoltare profesională

i) Am decis că echivalarea diplomei medicale îmi ocupă prea mult
timp și energie care ar putea fi investite în membrii familiei
j) Altceva (vă rugăm să specificați)
Pentru alte categorii de specialiști în domeniul sănătății, care au făcut studii în Republica
Moldova în următoarele domenii: asistent(ă) medical(ă), moașă sau specialist de
laborator
Ați reușit să obțineți actele necesare în UE pentru a activa conform ca-
18 lificărilor dumneavoastră profesionale obținute în Republica Moldova? R
(selectați toate variantele care se referă la cazul dumneavoastră)
Da, la moment, posed o diplomă/act care îmi permite să activez în calitate
de specialist(ă) în domeniu în UE
Am încercat să obțin diploma/actele necesare pentru a activa conform cali-
ficărilor mele dar m-am ciocnit de următoarele obstacole:
a) Costuri înalte legate de ridicarea și traducerea diplomei în
Republica Moldova
b) Ani de studii adăugători în UE pentru a obține o diplomă în dome-
niul sănătății
c) Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din
Republica Moldova în timpul procesului de echivalare a diplomei
d) Necesitatea de a susține un examen pentru titlul de asistent(ă)
medical(ă)
e) Cereri de mită sau impedimente create de autoritățile din țara de
destinație din UE în timpul procesului de echivalare a diplomei
f) Lipsa de informații sau procedură clară pentru echivalarea
diplomei
h) Altceva (vă rugăm să specificați):
Nu am reușit să obțin diploma/actele necesare pentru a activa conform
calificărilor mele, deoarece:
f) am decis să aleg un alt domeniu profesional
g) Nu am putut suporta cheltuielile legate de procedura de
recunoaștere a diplomei
h) am decis că procedura de recunoaștere a diplomei necesită prea
mult timp și eforturi, care ar putea fi investite în membrii familiei
i) am fost convinsă din start că nu voi reuși să-mi echivalez diploma/
calificările moldovenești în Italia
j) Altceva (vă rugăm să specificați)

5b. Angajarea în câmpul muncii în UE
Ce tipuri de serviciu ați avut de când sunteți în UE (mai multe răspunsuri
19 permise) R

Am lucrat la negru, deoarece nu aveam actele necesare pentru un statut
legal
Am participat la lucrări sezoniere agricole (mă întorceam în Moldova când
aceste contracte se încheiau)
Am avut mai multe contracte temporare
Am lucrat în alte domenii decât cel al sănătății sub nivelul calificării mele
Am lucrat în domeniul sănătății sub nivelul calificării mele (OSS, infirmier(ă))
Nu am reușit niciodată să activez în domeniul sănătății în UE
dical) în Moldova
dical) în UE
Lucrez conform nivelului de calificare pe care l-am obținut în Republica
Moldova
Lucrez conform nivelului de calificare obținut într-un stat membru al UE
Nu lucrez în baza unui contract permanent în sectorul sănătății
Am lucrat în sectorul public de ocrotire a sănătății
Am lucrat în sectorul privat de ocrotire a sănătății
Vă rugăm să indicați obstacolele de care v-ați ciocnit în găsirea și
20 menținerea unui serviciu în calitate de specialist în domeniul sănătății în R
UE (mai multe răspunsuri permise)
y/n
Vârsta (prea tânăr(ă), prea vârstnic(ă))
Sexul (din cauza că sunteți bărbat sau femeie)
Lipsa cetățeniei unui stat membru al UE
Lipsa calificărilor necesare pentru un serviciu în domeniul sănătății din UE
(cursuri, nivel de studii)
5c. Ajutorul din partea diasporei moldovenești în adaptarea la viața din UE

Ați primit ajutor sau asistență din partea diasporei moldovenești în
21 adaptarea la viața în UE? R
Nu am primit asistență din partea diasporei moldovenești y/n

Ați primit ajutor sau asistență din partea diasporei moldovenești în
21 adaptarea la viața în UE? R
IF yes
Care din următoarele forme de asistență ați primit din partea diasporei
moldovenești în UE?
a) Găsirea unei oferte de muncă
b) M-au găzduit până am găsit o gazdă
c) M-au ajutat să învăț limba țării de destinație
d) Mi-au acordat ajutor financiar (împrumutat bani)
e) Mi-au făcut cunoștință cu băștinași
9. Factori ce vă determină să rămâneți în țara curentă de reședință

În acest compartiment ne propunem să aflăm mai multe despre viața dumneavoastră în
UE și motivele pentru care ați decis să rămâneți cu traiul în UE.
22 Din ce motive ați decis să rămâneți în UE? (mai multe răspunsuri permise) R
Nu am/am foarte puține rude care au rămas cu traiul în Republica Moldova
Majoritatea membrilor familiei mele trăiesc în UE
Copiii mei au parte de posibilități mai bune de studii în UE în comparație cu
Republica Moldova
Copiii mei au șanse mai mari de succes în UE decât în Republica Moldova
Copiii mei nu doresc să se întoarcă în Republica Moldova/ nu vorbesc ro-
mâna și/sau rusa
Partenerul meu (soțul, prietenul) este din UE
Partenerul meu dorește să rămână cu traiul în UE
Îmi place stilul de viață (peisajul, mâncarea, strategia de comunicare între
colegi) din UE
În cazul în care membrii familiei se îmbolnăvesc, vor primi tratament mai
bun în UE
Am un venit satisfăcător în UE
Expediez regulat remitențe (bani) rudelor din Republica Moldova
Expediez regulat sume pentru a achita proprietățile din Republica Moldova
(imobile, credite)
Prefer să lucrez în cadrul sectorului sănătății din UE
Am acces la posibilități de dezvoltare profesională
Îmi place lucrul meu actual
Sunt convinsă că voi găsi o ofertă bună de muncă în UE

22 Din ce motive ați decis să rămâneți în UE? (mai multe răspunsuri permise) R
Studiile care le-am primit în UE nu sunt recunoscute/ cerute în Republica
Moldova
M-a costat atâtea eforturi să ajung în UE, că nu mai vreau să trec printr-o
migrație repetată și să mă confrunt cu aceleași probleme în altă țară
Expedierea remitențelor (banilor/bunurilor) pentru rudele/prietenii din

23 Republica Moldova R
Expediez regulat remitențe (bani/bunuri) rudelor mele din Republica Y/N
Moldova
IF Yes:
Rudele mele din Republica Moldova depind financiar de remitențele mele
Rudele mele din Republica Moldova nu depind financiar de remitențele
mele, dar câteodată le vin de folos
Expediez remitențe doar în caz de necesitate specifică (tratament, studii)
Expediez rar remitențe în Republica Moldova, deoarece rudele mele au o
stare materială bună
IF No:
Nu expediez remitențe, deoarece nu am rude/prieteni în Republica
Moldova
Nu expediez remitențe, deoarece am alte cheltuieli de acoperit
Nu expediez remitențe, deoarece nu am un venit destul de înalt
Nu expediez remitențe, deoarece rudele/prietenii mei din Republica
Moldova sunt independenți financiar
Ce sumă în medie expediați pe lună? (vă rugăm să indicați suma în euro)
Cum ați descrie viața dumneavoastră socială din UE? (mai multe răspun-
24 R
suri permise)
Nu comunic deloc/foarte puțin cu moldoveni în UE
Comunic ocazional cu moldoveni în UE (petreceri, evenimente, relații de
serviciu)
Comunic activ cu moldoveni în UE (proiecte comune)
Sunt membru(ă) al unei asociații diasporale
Nu comunic deloc/aproape deloc cu băștinașii din țara de reședință
Comunic ocazional cu băștinașii din țara de reședință (petreceri, evenimen-
te, relații de serviciu)

Cum ați descrie viața dumneavoastră socială din UE? (mai multe răspun-
24 R
suri permise)
Comunic activ cu moldoveni în UE (proiecte comune, voluntariat)
Simt că m-am integrat(ă) în societatea din țara de reședință
Nu mă simt integrat(ă) în societatea din țara de reședință
10. Interes în scheme temporare de schimb de experiență

În acest compartiment ne dorim să aflăm dacă ați fi interesat(ă) să vă întoarceți în
Republica Moldova pe perioade scurte, în timpul dumneavoastră liber pentru a vă
împărtăși experiența profesională pe care ați obținut-o în UE cu colegii din Republica
Moldova. Întrebările de mai jos ne vor ajuta să aflăm circumstanțele în care ați fi
interesat(ă) să participați.
Ați fi interesat(ă) să participați într-o schemă de schimb de experiență cu
25 R
Republica Moldova?
Da
Nu
Dacă NU, săriți peste secțiune
Vă rugăm să indicați numărul de zile și ori pe an când ați putea să
26 R
participați la scheme de schimb de experiență
Numărul de zile pe an
Numărul de ori pe an
Care condiții din cele enumerate mai jos v-ar motiva să participați la sche-
27 R
me de schimb de experiență?
Remunerare suficientă
Un loc de trai asigurat pe perioada schimbului de experiență
Reducere la polița de asigurare medicală din Republica Moldova
Echipamentul necesar pentru lucru
Atitudine constructivă din partea colegilor moldoveni
O sarcină/scop concret pentru activitatea dumneavoastră în cadrul schemei
O cerere oficială față de angajatorul dumneavoastră actual (pentru a vă asi-
gura că sunteți în continuare plătit(ă) de angajatorul din UE
11. Întoarcerea (posibilă) în Republica Moldova

În acest compartiment ne propunem să aflăm dacă doriți să vă întoarceți definitiv în
Republica Moldova pe viitor.
28 Doriți să vă întoarceți în Republica Moldova pe viitor? R
Y/N

28 Doriți să vă întoarceți în Republica Moldova pe viitor? R
Da, aproximativ anul viitor

IF yes
Da, în următorii 5 ani
Da, în următorii 5-10 ani
După pensionare
Nu plănuiesc să mă întorc în Republica Moldova, dar planurile s-ar putea
schimba pe viitor
Nu, sunt sigur(ă) că nu mă voi întoarce
Care factori personali/sociali v-ar încuraja să vă întoarceți în Republica
29 R
Moldova?
Partenerul meu dorește/decide să se întoarcă în Republica Moldova
Părinții mei au nevoie de prezența mea în Republica Moldova
Îmi lipsește stilul de viață din Republica Moldova
Doresc să contribui la dezvoltarea țării mele prin capacitățile mele
profesionale
Dacă primesc mai multă recunoaștere socială/profesională în calitate de
specialist în domeniul sănătății în Republica Moldova în comparație cu UE
Care factori ce țin de viața în UE v-ar determina să reveniți în Republica
30 R
Moldova?
Dacă simt o atitudine negativă față de toți migranții din partea băștinașilor/
autorităților din UE
Dacă simt o atitudine negativă față de migranții moldoveni din partea
băștinașilor/autorităților din UE
Dacă nu mai găsesc o ofertă de muncă în UE
Dacă nu mai găsesc o ofertă de muncă în domeniul sănătății în UE
Dacă viața în UE devine prea scumpă (impozitele, taxele pentru studii, chiria)
Dacă simt că nu mă integrez bine în țara de reședință
31 R
Situația socio-economică nesatisfăcătoare din Republica Moldova
Posibilități limitate de a folosi la maxim capacitatea profesională
Lipsa posibilităților de dezvoltare materială (salarii mici, regulamente com-
plicate pentru a deschide un cabinet privat)

31 R
Înstrăinarea de moldoveni și de stilul de viață din Republica Moldova
Perspectiva de a „începe de la zero”
Nu simt că mi-am atins scopul în UE ca să mă pot întoarce cu capul sus acasă
Posibilități insuficiente de studii/tratament pentru membrii familiei mele
Vă rugăm să indicați 3 factori care v-ar încuraja să vă întoarceți în Republica

32 R
Moldova
Ce schimbări în domeniul sănătății din Republica Moldova i-ar atrage pe

33 specialiștii moldoveni în domeniul sănătății care lucrează actualmente în R
UE?
Ridicarea salariilor proporțional cheltuielilor cotidiene (coșul mediu de
consum)
Rezolvarea problemei corupției
Transparența în procesul decizional/folosirea protocolurilor de serviciu în
activitatea specialiștilor din domeniul sănătății
în UE
Mai multe campanii sociale de promovare a sănătății
Mai mult respect din partea pacienților/clienților
Atitudine colegială din partea superiorilor/colegilor
Introducerea posibilităților de voluntariat în sectorul sănătății
Îmbunătățirea condițiilor de lucru (echipament)
Vă mulțumim pentru timpul acordat și expunerea părerii dumneavoastră!

Seria de lucrări
Biroul Regional OMS
pentru Europa
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este
în domeniul politicilor
o agenție specializată a Națiunilor Unite,
creată în 1948, nemijlocit responsabilă
de sănătatea publică și aspectele de sănătate
la nivel internațional. Biroul Regional OMS
pentru Europa este unul din cele șase birouri
regionale din lume, fiecare având propriile
programe de lucru adaptate la condițiile de sănătate are drept
scop consolidarea
specifice de sănătate ale țărilor respective.
Statele Membre
sistemului sănătății
sistemului de sănătate
Albania
Andora
Armenia
Austria
sistemului sănătății
Azerbaidjan
Belarus
Belgia
Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Croația
Cipru
Republica Cehă
Danemarca
Elveția
Estonia
Federația Rusă
Finlanda
Fosta Republică
Iugoslavă Macedonia
Franța
Georgia
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Israel
Italia
Kazahstan
Kîrgîzstan
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Marea Britanie
Monaco
Muntenegru
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Republica Moldova
România
San Marino
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania WHO Regional Office for Europe
Suedia UN City, Marmorvej 51
Tadjikistan
Turcia DK-2100 Copenhagen Ø Denmark
Turkmenistan WHO Regional
Tel.: +45 45Of
33 ce
70 for
00;Europe
Fax: +45 45 33 70 01
Ucraina Schergsvej 8, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark
E-mail: postmaster@euro.who.int
Tel.:+45 39 17 17 17. Fax +45 39 17 18 18
Uzbekistan
WHOpostmaster@euro.who.int
E-mail: Regional Office for Europe
Original: ENGLISH UN City, Marmorvej 51
DK-2100 Copenhagen Ø Denmark
WHO Regional
Tel.: +45 45Of
33 ce
70 for
00;Europe
Fax: +45 45 33 70 01
Schergsvej 8, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark
E-mail: postmaster@euro.who.int

Lucratorii Medicali Din R. Moldova Care Au Migrat Spre Italia Si Alte Tari Ale Ue PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucratorii Medicali Din R. Moldova Care Au Migrat Spre Italia Si Alte Tari Ale Ue PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Republica Moldova

Seria de lucrări în domeniul politicilor de sănătate nr. 17

Lucrătorii medicali care

Remiteți cererile pentru obținerea publicațiilor Biroului Regional OMS pentru

© Organizația Mondială a Sănătății 2014

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Câştig de creiere: impactul pozitiv al imigrării persoanelor cu calificări tehnice şi tran-

Irosirea de creiere: irosirea calificărilor survine, atunci când specialiştii de calificare

Practica clinică pe parcursul studiilor la medicină: instruirea practică realizată de

Lucrătorii medicali care au migrat

Practicieni paramedicali: practicienii paramedicali (inclusiv colaboratorii clinici şi alţi

Remitenţe: valoarea transferurilor monetare trimise acasă de către lucrătorii domiciliați

1 Definiţie în conformitate cu interpretarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Remitenţele migrantului

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Majoritatea respondenţilor au fost femei, având, în special, vârsta între 26 - 45 de

Plecarea din Republica Moldova: factorii de respingere

Motivul primar al respondenţilor de a migra variază semnificativ, de la existența unui par-

Plecarea în Italia sau în altă ţară a UE: factorii de atragere

Reţelele sociale în ţara de destinaţie au fost raportate ca factor-cheie în luarea deciziei

Lucrătorii medicali care au migrat

Pregătirile pentru migraţie

Experienţa iniţială în ţara de destinaţie

Lucrătorii medicali care au migrat

Majoritatea respondenţilor au menţionat despre lipsa unei calificări profesionale vala-

Munca conform calificării: irosirea de creiere

Pe lângă lipsa recunoaşterii calificărilor profesionale, respondenţii deseori au mai men-

1. Activitatea în cadrul sectorului medical. Circa o treime din respondenţii din

Lucrătorii medicali care au migrat

Motive pentru a rămâne în ţara de destinaţie: factori de

Majoritatea respondenţilor intenţionează să rămână în ţara de reşedinţă curentă.

Lucrătorii medicali care au migrat

Reîntoarcerea temporară – schemele de schimb

Reîntoarcerea pe termen lung

Lucrătorii medicali care au migrat

Diferenţele între generaţii

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Lucrătorii medicali care au migrat

Sursa: OIM, 2012.

Lucrătorii medicali care au migrat

Tendinţele migraţionale pentru cadrele medicale

Cauzele apariției datelor denaturate şi indicatorilor

Lucrătorii medicali care au migrat

Completând datele existente, organele de cercetare şi cele de politici utilizează un şir de

Efectele migraţiei cadrelor medicale din Republica

Pe de altă parte, remitenţele au un rol foarte important atât în cheltuielile gospodăriilor

Lucrătorii medicali care au migrat

Italia: o destinaţie importantă pentru lucrătorii

Lucrătorii medicali care au migrat

Diaspora moldovenească: un partener-cheie