Monitorizarea Asistentei Oficiale Pentru Dezvoltare Acordata Sectorului Sanatatii 2011

MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII
MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

ACORDATĂ SECTORULUI SĂNĂTĂŢII DIN MOLDOVA
RAPORT 2011
MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII

ACORDATĂ SECTORULUI SĂNĂTĂŢII DIN MOLDOVA
RAPORT 2011
Key words
· Delivery of health care
· Health expenditure
· Health Management and Planning
· Health services accessibility
· Health systems plans - organization and administration
· Outcome and process assessment (Health care)
Remiteţi cererile pentru obţinerea publicaţiilor Biroului Regional pentru Europa al OMS la adresa:
Publications
WHO Regional Office for Europe
UN City Marvorvej 51,
DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark
Ca opţiune alternativă, completaţi o cerere online pentru documentele sau informaţia despre sănătate
sau pentru permisiunea de citare sau traducere, disponibile pe pagina web a Biroului Regional pentru
Europa al OMS
(http://www.euro.who.int/pubrequest).
© Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2011

Toate drepturile sunt rezervate. Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii salută cererile de permisiune de
a reproduce sau traduce publicaţiile sale, parţial sau în întregime.
Denumirile utilizate şi prezentarea materialului din publicaţia dată nu implică exprimarea sub nici o formă a opiniei Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii cu privire la statutul juridic al ţărilor, teritoriilor, oraşelor sau zonelor, sau al autorităţilor acestora, sau vis-à-vis
de delimitarea frontierelor sau hotarelor sale. Liniile intermitente indicate pe hărţi reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar
putea să nu existe încă un acord bine definit.
Menţiunea unor anumite companii sau a anumitor produse ale producătorilor nu implică aprobarea sau recomandarea acestora de
către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în preferinţa altor de aceiaşi natură şi care nu sunt menţionate expres. Cu excepţia erorilor şi
omiterilor, denumirile produselor proprietare sunt evidenţiate prin majusculă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a luat toate măsurile de precauţie rezonabile pentru a verifica informaţia conţinută în prezenta
publicaţie. Totuşi, materialul publicat este distribuit fără vreo garanţie de orice fel, fie expres sau implicită. Responsabilitatea pentru
interpretarea şi valorificarea materialului revine cititorului. În nici un caz Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu va fi responsabilă pen-
tru pagubele rezultate din utilizarea acesteia. Opiniile exprimate de colectivul de autori, editori sau experţi nu reprezintă în mod
necesar rezoluţiile sau politicile declarate ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Act de renunţare
Viziunile autorilor exprimate în prezentul raport nu reflectă neapărat viziunile Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, Uniunii Europene şi Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova.
Cuprins
Lista figurilor, tabelelor şi boxelor ..................................................................................................................................... 1
Mulţumiri................................................................................................................................................................................... 2
Prefaţă ........................................................................................................................................................................................ 3
1. Informaţie despre ţară....................................................................................................................................................... 5
2. Context................................................................................................................................................................................... 6
3. Metodologia......................................................................................................................................................................... 8
3.1 Proiectul studiului....................................................................................................................................................... 8
3.2 Colectarea datelor.....................................................................................................................................................10
3.3 Analiza datelor...........................................................................................................................................................11
4. Limitări.................................................................................................................................................................................13
5. Rezultate..............................................................................................................................................................................15
5.1 Donatori.......................................................................................................................................................................15
5.2 Proiecte şi programe.................................................................................................................................................15
5.3 Acoperirea geografică..............................................................................................................................................17
5.4 Tipul finanţării, domeniile sectorului sănătăţii şi domeniile prioritare de program...............................19
5.5 Alinierea la documentele de politici naţionale.................................................................................................22
5.6 Sistemele de management financiar...................................................................................................................24
5.7 Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu................................................................................................................24
5.8 Predictibilitatea asistenţei.......................................................................................................................................26
5.9 Coordonarea şi complementaritatea donatorilor.............................................................................................28
6. Constatări............................................................................................................................................................................29
6.1 Remarci.........................................................................................................................................................................29
6.2 Analiza..........................................................................................................................................................................30
7. Concluzii..............................................................................................................................................................................32
Bibliografie..............................................................................................................................................................................34
Anexa I – Donatorii contactaţi...........................................................................................................................................36
Anexa II – Modelul Chestionarului..................................................................................................................................101
Anexa III - Glosar..................................................................................................................................................................111
Lista figurilor,
tabelelor şi boxelor
Fig. 1: Donatorii multilaterali şi bilaterali intervievaţi.............................................................................................................. 15
Fig. 2: Proiecte sau programe AOD per donator....................................................................................................................... 16
Fig. 3: Granturi şi împrumut, în USD.............................................................................................................................................. 16
Fig. 4: Suport la bugetul sectorului şi asistenţă în program, în echivalent de USD şi %............................................. 17
Fig. 5: Donatori per raioane.............................................................................................................................................................. 18
Fig. 6: Procentul debursărilor din 2011 în conformitate cu tipul de finanţare............................................................... 19
Fig. 7: Debursarea investiţiilor per component......................................................................................................................... 20
Fig. 8: Debursarea asistenţei tehnice per componente.......................................................................................................... 20
Fig. 9: Debursările din 2011 conform funcţiilor sistemului de sănătate........................................................................... 21
Fig. 10: Debursările din 2011 pentru componentele de dezvoltare a serviciilor de sănătate.................................. 21
Fig. 11: Debursările din 2011 conform programelor naţionale........................................................................................... 22
Fig. 12: Fondurile care utilizează/înregistrate în: procedurile naţionale financiare ..................................................... 24
Fig. 13: Impactul perceput al CCTM............................................................................................................................................... 26
Fig. 14: Proiecte/programe conform datelor de finalizare..................................................................................................... 27
Fig. 15: Debursările planificate şi actuale din 2011, în USD.................................................................................................. 27
Fig. 16: Planurile de fiananţare a donatorilor pentru 2012-2013........................................................................................ 28
Fig. 17: Impactul perceput al dialogului politic în Republica Moldova, 2011................................................................ 28
Tabelul 1: Sănătatea dintr-o privire...................................................................................................................................................5

Tabelul 2: Donatorii per acoperire geografică (naţională şi regională)............................................................................. 17
Tabelul 3: Donatorii, strategii şi programe.................................................................................................................................. 23
Tabelul 4: Donatorii conform priorităţilor CCTM....................................................................................................................... 25
Boxa 1: Cronologia procesului............................................................................................................................................................8

Boxa 2: Sugestii pentru îmbunătăţire........................................................................................................................................... 26
Boxa 3: Noutăţi cu privire la ediţia din 2012............................................................................................................................... 33
Lista acronimelor
ADA Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare
CSI Comunitatea Statelor Independente
CAD Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare
UE Uniunea Europeană
GFATM Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei
GIZ Agenţia Germană pentru Cooperare Internaţională
AIEA Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
TI Tehnologie Informaţională
JICA Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională
CCTM Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu
ONG Organizaţie neguvernamentală
OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
AOD Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare
Centrul PAS Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate
SBS Suport Sectorial Bugetar
SDC Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
TIKA Agenţia Turcă pentru Dezvoltare Internaţională
UCIMP Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de
Restructurare a Sistemului Sănătăţii
UNAIDS Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA
PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
UNFPA Fondul ONU pentru Populaţie
UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
UNODC Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii în
Republica Moldova
BM Banca Mondială

ACORDATĂ SECTORULUI SĂNĂTĂŢII DIN MOLDOVA – RAPORT 2011 1
Mulţumiri
Studiul prezentat în cele ce urmează a fost coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi Biroul de Ţară al Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS) din Republica Moldova. Procesul de colectare şi validare a datelor a fost realizat de o
echipă de consultanţi locali şi internaționali în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Oficiul de Ţară al OMS
din Republica Moldova.
Autorii exprimă profunda gratitudine tuturor agenţiilor internaţionale, ambasadelor şi organizaţiilor

neguvernamentale (ONG-uri), tuturor partenerilor care au contribuit la publicaţia dată, oferind informaţie
detaliată cu privire la strategiile şi proiectele care sunt finanţate şi implementate de ei în cadrul sectorului sănătăţii
din Moldova. Fără contribuţiile, comentariile şi sugestiile lor, raportul dat n-ar fi fost posibil. În eforturile depuse
am fost încurajaţi de interesul de care au dat dovadă partenerii şi de experienţa locală acumulată de Republica
Moldova pe parcursul ultimului deceniu, cât şi de succesul obţinut de exerciţiile similare realizate de Biroul de Ţară
OMS din Albania şi Tadjikistan.
Această publicaţie a fost elaborată şi compilată de: Stefania Amato, Stela Bivol şi Tatiana Păduraru, sub îndrumarea
Ministrului Sănătăţii din Republica Moldova, Andrei Usatîi şi Reprezentantului OMS, Jarno Habicht. Suport
consecvent şi asistenţă tehnică au fost oferite publicaţiei date de către: Eugenia Berzan, Ştefan Condrea, Viorel
Soltan, Andrei Mecineanu, Andrei Matei, Igor Condrat, Valeriu Pleşca, Lilia Plopa; precum şi de colaboratorii Biroului
de Ţară OMS: Silviu Domente şi Veaceslav Ghitiu.
Am dori să reiterăm cuvintele noastre de mulţumire tuturor celor care au contribuit prin oferirea de comentarii la
etapa de testare a chestionarului: Cornel Riscanu, Svetlana Ştefaneţ, Elena Jidobin, Valeriu Sava, Natalia Cojuhari.
Documentul a fost elaborat cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. Lucrarea în cauză contribuie la
Acordul bienal de colaborare pentru anii 2012-2013 între Guvernul Republicii Moldova şi Biroul Regional pentru
Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
2 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

ACORDATĂ SECTORULUI SĂNĂTĂŢII DIN MOLDOVA – RAPORT 2011
Prefaţă
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a realizat rapoarte regulate cu privire la asistenţa oficială pentru
dezvoltare (AOD) pentru a evalua nivelul şi tipul de finanţare externă pentru dezvoltare oferită începând cu
2008. Aceste rapoarte au relevat diverse activităţi organizate cu partenerii de dezvoltare şi contribuţia acestora la
coordonarea sectorului. Pentru a spori nivelul de transparenţă, rapoartele sunt disponibile pe site-ul web oficial al
Ministerului Sănătăţii (http;//www.ms.gov.md/en/).
În ultimii ani Guvernul şi comunitatea donatorilor au implementat câteva iniţiative care-şi propun drept scop să
fortifice coordonarea donatorilor, inclusiv a treia rundă a Studiului Monitorizării Declaraţiei de la Paris, realizată la
începutul anului 2011. În contextul dat, atât Ministerul Sănătăţii, cât şi comunitatea donatorilor tind să schimbe
abordarea în bază de proiect într-un cadru coordonat bazat pe rezultate. Raportul din anul curent urmează să fie
un instrument util întru realizarea acestui obiectiv.
Ediţiile iniţiale ale studiilor cu privire la donatorii din sectorul sănătăţii au raportat cu succes asistenţa externă în
Moldova. Totuşi, mai există încă necesitatea de a consolida colectarea de date strategice cu privire la dezvoltarea
sistemului de sănătate, de a îmbunătăţi analiza datelor şi de a spori consistenţa în cadrul mecanismului de
raportare.
Documentul dat reprezintă al 4-lea Raport Anual cu privire la asistenţa oficială pentru dezvoltare în sectorul
sănătăţii din Moldova (2011). Scopul acestei publicaţii este cel de a oferi o imagine completă vizând asistenţa
externă acordată sectorului sănătăţii, relevând lacunele şi suprapunerile asistenţei parvenite din partea
donatorilor conform priorităţilor stipulate în documentele strategice de politici: Politica Naţională de Sănătate
2007-2021 şi Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate în perioada 2008-2017. Obiectivele adiţionale
includ îmbunătăţirea informaţiei disponibile pentru coordonarea sectorului şi luarea unor decizii strategice; ajutor
pentru a atrage investiţii şi asistenţă adiţională într-o perspectivă pe termen mediu; extinderea exerciţiului de
monitorizare pentru a include strategiile din sectorul sănătăţii (adoptate pentru perioada 2008-2017), făcând
referinţă la funcţiile sistemului, domeniile de maladii, tipul de suport (de politici, tehnic, investiţional, etc.) şi la
distribuţia geografică a investiţiilor.
Succesul acestei publicaţii va fi determinat de aprecierea şi utilizarea acesteia de către autorităţile naţionale şi
comunitatea internaţională care vor susţine procesul de reformă în sănătate în Republica Moldova în următorii ani.
Andrei Usatîi Jarno Habicht

Ministrul Sănătăţii al Reprezentant OMS,
Republicii Moldova Biroul de Ţară al OMS din Republica Moldova

INFORMAŢIE I.
DESPRE ŢARĂ
Republica Moldova a devenit un stat independent în 1991, după colapsul Uniunii Sovietice. Creşterea economică a
ţării a înregistrat tendinţe pozitive începând cu anul 2000, cu toate acestea, după două decenii de independenţă,
Republica Moldova mai este încă una din cele mai sărace ţări din regiunea europeană.
Moldova are circa 3,5 milioane de locuitori, 58,4% din care locuiesc în zona rurală şi 41,6% în zona urbană. Din
anii 90, tendinţa de creştere a populaţiei este în declin din cauza fertilităţii reduse, mortalităţii înalte şi migrării
semnificative a forţei de muncă.1 Indicele Dezvoltării Umane a înregistrat o valoare de 0,623 în 2010, ceea ce este
sub media UE-27 (0,850), fiind totuşi pe o cale ascendentă în comparaţie cu evaluarea din 2000 (0,550). Moldova
este inclusă printre ţările cu indicele dezvoltării umane medii.2
Starea sănătăţii populaţiei moldoveneşti este marcată de rate înalte de morbiditate şi mortalitate din toate cauzele,
inclusiv cele ce ţin de modul de viaţă (abuz de alcool şi fumat) şi incidenţa înaltă a HIV şi TB. Deşi cheltuielile totale
pentru sănătate sunt de zece ori mai mici decât media UE, ele reprezintă 12% din PIB, ceea ce este mai mult atât
decât media UE, cât şi decât media CSI (vezi Tabelul 1).
Tabelul 1: Sănătatea dintr-o privire

Membrii UE
Republica Membrii UE
Indicatori CSI după 2004/
Moldova până la 2004
2007
PIB real, PPC$ per capita 2.854 12.770 18.708 34.522
Cheltuieli totale p/u sănătate, % din PIB 11,8 3,7 7,0 10,6
Cheltuieli totale p/u sănătate, PPC$ per capita 341 714 1.324 3.631
Speranţa de viaţă la naştere - bărbaţi 64,9 64,4* 71,3 78,2
Speranţa de viaţă la naştere – femei 73,5 74,7* 79,3 83,6
Mortalitatea infantilă per 1000 naşteri 11,8 11,7* 6,2 3,7*
Mortalitatea maternă per 100.000 născuţi vii 44,5 23 8,5 5,5
RSM, toate cauzele, toţi anii, per 100.000 1288.1 1199.9* 855.1 546.5*
RSM, bolile sistemului circulator, 0-64 ani, per 100.000 164.8 198.8* 95.5 31.6*
RSM, cauze selectate ce ţin de alcool, per 100.000 205.2* … 93.* 51.3*
RSM, cauze selectate ce ţin de fumat, per 100.000 748.2 … 339.9 168.5
Incidenţa TB per 100.000 115.72 80.55 32.44 7.05
Incidenţa HIV per 100.000 19.7 16.3** 2.2 6
Sursa: Biroul Regional pentru Europa OMS . Note: PPC: paritatea puterii de cumpărare; RSM: rata standardizată a
3
mortalităţii *date 2009; ** Federaţia Rusă n-a raportat incidenţa HIV
1 Site-ul web al Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Date disponibile pe: http://www.statistica.md/
2 Baza de date internaţională a Indicatorilor Dezvoltării Umane. Date disponibile pe: http://hdrstats.undp.org/en/tables/default.html
3 Biroul Regional pentru Europa OMS, Baza de date europeană, Sănătate pentru Toţi (HFA-DB) 2012: http://www.euro.who.int/en/what-
we-do/data-and-evidence/databases/european-health-for-all-database-hfa-db2

II. CONTEXT
Guvernul şi factorii de decizie conştientizează din ce în ce mai mult că accesul la informaţie relevantă contribuie la
elaborarea de politici eficiente. Această publicaţie reprezintă un efort comun atât al Guvernului Republicii Moldova, cât şi al
comunităţii donatorilor implicaţi în sectorul sănătăţii al Republicii Moldova pentru a îmbunătăţi partajarea de informaţii şi
pentru a fortifica eforturile întru atingerea unui nivel mai înalt şi mai eficient de coordonare a asistenţei externe.
Politica Naţională de Sănătate pentru 2007-2021 (aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 886 din 6 august 2007
cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate), Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru
2008-2017 (aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 1471 din 24 decembrie 2007 cu privire la aprobarea Strategiei
de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017) şi Cadrul de Parteneriat ONU - Republica Moldova (2013–2017)
promovează fortificarea capacităţilor Ministerului Sănătăţii (MS) şi a oficialilor din sectorul sănătăţii de a monitoriza
şi evalua sistemul de sănătate. Acestea mai promovează modul de viaţă sănătos; sporirea speranţei de viaţă la
naştere; sporirea calităţii vieţii şi reducerea discrepanţelor ce ţin de sănătate în rândul tuturor grupurilor sociale;
sporirea parteneriatului intersectorial pentru a îmbunătăţi starea sănătăţii populaţiei; sporirea responsabilităţii
personale pentru sănătate; protecţia împotriva riscurilor financiare ce ţin de sănătate; sporirea receptivităţii
sistemului la necesităţile populaţiei.
Obiectivele menţionate mai sus împreună cu prioritatea de a asigura: (i) accesul echitabil la serviciile de sănătate
pentru toţi, afirmată de Guvernul Republicii Moldova4 şi (ii) o coordonare mai bună cu comunitatea donatorilor,
declarată de Cancelaria de Stat5 - reprezintă o baza pentru Ministerul Sănătăţii şi comunitatea donatorilor de
a începe o activitate în comun întru atingerea unui nivel mai înalt de coordonare, conform celor sugerate de
Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare6 (numită în continuare Declaraţia de la Paris)
şi Agenda de Acţiune de la Accra (numită în continuare AAA).
Necesitatea de coordonare a servit drept premisă spre iniţierea unui exerciţiu de cartografiere a donatorilor pentru
a evalua nivelul şi tipul de finanţare externă pentru dezvoltare în sectorul sănătăţii din Moldova. Începînd cu 2008,
4 Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 179 din 3 martie 2011. Accelerarea reformelor: abordarea necesităţilor din domeniul
sănătăţii prin politici investiţionale: http://ms.gov.md/_files/9361-FoaieParcurs_15.09.2011.pdf şi Guvernul Republicii Moldova. Programul de
Activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie şi Bunăstare 2011-2014”: http://www.gov.md/doc.
php?l=en&idc=445&id=3729
5 Guvernul Republicii Moldova. Planul de implementare a principiilor de parteneriat în Moldova: http://ncu.moldova.md/
pageview.php?l=ro&idc=376&
6 Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare a fost semnată la 2 martie 2005 de către peste o sută
de miniştri, conducători de agenţii şi alţi oficiali de rang înalt. Aceasta reprezintă angajamentul ţărilor şi organizaţiilor de a-şi spori
eforturile întru armonizarea asistenţei şi alinierea acesteia la strategiile ţărilor. Declaraţia introduce un set de indicatori de monitorizare.
Semnând declaraţia, atât agenţiile cât şi ţările îşi asumă angajamentul de a respecta cinci principii în promovarea şi executarea asistenţei:
sentimentul de proprietate, aliniere, armonizare, gestionare pentru rezultate şi responsabilizare reciprocă. Fiind menită să fortifice şi
să îmbunătăţească implementarea Declaraţiei de la Paris, Agenda de Acţiune de la Accra prevede o agendă pentru avansarea accelerată
spre realizarea ţintelor de la Paris. Aceasta propune următoarele trei domenii de bază pentru îmbunătăţire: sentimentul de proprietate,
parteneriate inclusive, obţinerea rezultatelor. (OECD, 2005. Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare şi
Agenda de Acţiune de la Accra Agenda: http://www.oecd.org/dataoecd/11/41/34428351.pdf

conţinutul primelor rapoarte anuale a fost preponderent narativ, informaţia cantitativă ne fiind omogenizată7.
Pentru ultima ediţie (2011), Ministerul Sănătăţii a decis să transforme raportul într-un instrument analitic
care ar susţine procesele de planificare atât pentru donatori, cât şi pentru oficialii naţionali care sunt implicaţi în
sectorul sănătăţii. În acest context, ediţia curentă îşi propune drept scop să releve date comparabile cantitative.
Aceste argumente au servit drept bază pentru ordinul emis în 2009, prin care a fost instituit Consiliul Sectorial
de Sănătate în Domeniul Asistenţei Externe8. Scopul acestui decret era de a forma un consiliu care ar asigura un
dialog constructiv între minister, donatori, ONG-uri şi reprezentanţii tuturor celorlalte instituţii implicate în sectorul
sănătăţii. Consiliul are două obiective de bază: de a îmbunătăţi eficacitatea generală a asistenţei externe oferite de
către partenerii externi de dezvoltare în cadrul sectorului sănătăţii, evitând atât lacunele cât şi duplicările, precum
şi de a asigura o participare mai vastă a tuturor actorilor cointeresaţi în procesele de planificare, coordonare,
monitorizare şi evaluare a asistenţei externe. Această iniţiativă a fost prima de tipul dat la nivel naţional, iar
Ministerul Sănătăţii a fost prima autoritate publică care a implementat un astfel de mecanism de coordonare,
începând cu luna martie 2009. Şedinţele Consiliului au un caracter informativ în cadrul căruia reprezentanţii MS
utilizează această platformă pentru a prezenta strategiile, rezultatele obţinute şi planurile pe viitor.
Aproape în acelaşi timp, prin intermediul Hotărârii Guvernului Nr.12 din 9 ianuarie 2010 privind Regulamentul
cu privire la cadrul instituţional şi mecanismului de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de
organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. Guvernul Moldovei a extins cerinţa de constituire a Consiliilor de
Coordonare pentru toate sectoarele pentru a fortifica mecanismele de coordonare la nivel sectorial cu organizațiile
internationale şi ţările donatoare care oferă asistenţă externă Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile
hotărîrii guvernului menţionate mai sus, chestionarul utilizat pentru ediţiile precedente ale studiului au devenit
un instrument oficial utilizat de sectorul sănătăţii pentru a informa Cancelaria de Stat despre activităţile în derulare
în cadrul sectorului.
Scopul acestei publicaţii ţine nu doar de partajarea informaţiei şi oferirea unei imagini complete cu privire la
asistenţa externă în sectorul sănătăţii conform priorităţilor fixate în documentele de politici strategice, dar şi
prezentarea prognozelor cu privire la asistenţa externă pe viitor pe termen scurt şi mediu. Această informaţie este
necesară pentru:
− a îmbunătăţi dialogul cu privire la politicile curente şi mecanismul de coordonare la nivel naţional

şi internaţional, în vederea obţinerii unor intervenţii paralel coordonând eforturile donatorilor ce
contribuie la realizarea reformelor majore în derulare în sectorul sănătăţii din Moldova;
− a servi drept bază a viitoarelor planuri strategice naţionale (de ex. Strategia Naţională pentru
Dezvoltare „Moldova 2020”, elaborată în baza principiului transpunerii sănătăţii în toate politicile) şi
strategiile donatorilor de a susţine Guvernul Moldovei atât financiar, cât şi tehnic (de ex. Spre unitate
în acţiuni: Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova 2013-2017, semnat în februarie 2012).
7 Ediţiile anterioare sunt disponibile pe: http://ms.gov.md/public/international/proects/91019/

8 Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Ordinul Nr. 62 emis la 25 februarie 2009 cu privire la crearea Consiliului sectorial
de sănătate în domeniul asistenţei externe: http://ms.gov.md/_files/4777-newdoc.pdf

III. METODOLOGIA
Acest capitol oferă o trecere în revistă a proiectului studiului, modul de colectare a datelor, procesul de analiză a
datelor. Proiectul studiului a cuprins două etape: identificarea criteriilor de eligibilitate şi proiectul chestionarului.
Ambele etape s-au inspirat profund din Declaraţia de la Paris. Colectarea datelor s-a realizat prin intermediul unei
interfeţe on-line, fiind consolidată şi prin interviuri de validare în persoană. Datele au fost analizate de echipa de
cercetare în strânsă colaborare cu specialistul în tehnologii informaţionale (TI).
În vederea fortificării capacităților, echipa de cercetare a inclus reprezentați ai Ministerului Săntății și consultanți
externi. Echipa dată a lucrat împreună pe tot parcursul întregului proces.
Boxa 1: Cronologia procesului
Cronologia procesului
octombrie 2011 Elaborarea planului de lucru

noiembrie 2011 Elaborarea chestionarului
decembrie 2011 Identificarea soluţiilor IT pentru a integra procesele de colectare, analiză şi raportare a
datelor
ianuarie 2012 Testarea pilot a chestionarului şi elaborarea interfeţei web şi a bazei de date pentru
colectarea, analiza şi raportarea datelor
februarie 2012 Colectarea datelor prin intermediul platformei web
martie 2012 Interviuri de validare cu reprezentanţii comunităţii donatorilor, analiza datelor şi
elaborarea raportului
aprilie 2012 Consultarea raportului cu comunitatea donatorilor
mai 2012 Lansarea raportului
3.1 Proiectul studiului

3.1.2 Criteriile de eligibilitate
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Biroul de Ţară al OMS din Moldova au realizat această cercetare în baza
contribuţiilor donatorilor care oferă AOD.
Agenţiile incluse în acest studiu au corespuns la două criterii:

1. setul de criterii al definiţiei AOD9 din partea Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare din cadrul
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (CAD OECD), şi
9 Vezi Anexa III – Glosar, Secţiunea I, AOD.

2. cu criteriile Cancelariei de Stat a Republicii Moldova. Conform criteriilor definite de Cancelaria de
Stat, agenţiile care oferă în mod oficial AOD ţării sunt cele care sunt enumerate în Anexa I a Hotărârii
Guvernului Nr. 246 din 8 aprilie 2010: „Lista proiectelor de asistenţă tehnică în derulare, care cad
sub incidenţa tratatelor internaţionale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, taxe vamale,
precum şi aplicarea cotei zero a TVA pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora”.
Raportul nu a inclus nici unul din proiectele de AOD la nivel regional implementate în cadrul sectorului sănătăţii;
inclusiv asistenţa umanitară, asistenţa filantropică şi sponsorizare.
Donatorii care satisfac criteriile menţionate, dar n-au debursat fonduri către sectorul sănătăţii din Moldova în anul
2011 n-au fost incluşi în acest studiu (de ex. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei). Lista deplină a donatorilor
invitaţi să completeze chestionarul este inclusă în Anexa I.
Pentru a evita dublările, în cazul în care un donator a debursat AOD din numele unui alt donator care a realizat
debursările finale a raportat proiectul/programul dat.
3.1.3 Elaborarea şi testarea pilot a chestionarului
Echipa a elaborat un chestionar pentru a colecta informaţii cu privire la fiecare donator care a fost implicat în
sectorul sănătăţii din Republica Moldova şi a debursat fonduri pe parcursul anului calendaristic 2011.
Chestionarul a fost testat în cadrul unei etape pilot. Timp de câteva zile, versiunea preliminară a chestionarului
a fost trimisă câtorva reprezentanţi tehnici ai comunităţii donatorilor care acordă AOD sectorului sănătăţii din
Moldova. Procesul de testare pilot şi consultaţiile ulterioare cu privire la chestionar au oferit posibilitatea de a
cizela versiunea finală a chestionarului, precum şi de a include mai multe explicaţii în glosar.
Chestionarul a fost oferit într-o versiune on-line disponibilă pentru toţi donatorii eligibili, cu un acces securizat
prin intermediul unei înregistrări şi parole individuale. A fost propus şi un glosar cu definiţiile tuturor termenilor
utilizaţi în cadrul chestionarului. Versiunea deplină a chestionarului este prezentată în Anexa II. Versiunile succinte
ale chestionarelor completate sunt incluse în Anexa IV.
Structura chestionarului
Acest chestionar a fost elaborat pentru a cuprinde necesităţi multiple şi este organizat în patru părţi şi şapte
secţiuni.
Secţiunile I şi II se bazează parţial pe informaţia solicitată din partea donatorilor de către Guvernul Moldovei şi permit
Ministerului Sănătăţii să raporteze către Cancelaria de Stat. Secţiunea V a fost elaborată în baza Chestionarului
Donatorului care a fost utilizat de OECD pentru Studiul din 2011 cu privire la monitorizarea Declaraţiei de la Paris.10
Din lista indicatorilor AOD utilizaţi în Studiu, întrebarea 13 cu privire la unităţile de implementare a proiectelor
(UIP) paralele a fost unica care n-a fost inclusă, deoarece nu este relevantă pentru sectorul sănătăţii din Republica
Moldova. Pe lângă aceasta, echipa de cercetare a elaborat totalmente secţiunile III, IV, VI şi VII.
10 OECD, (2011). Ghidul sondajului, 2011 Sondajul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris, p48. Disponibil pe: http://www.
oecd.org/dataoecd/24/28/46138662.pdf

Prima parte a chestionarului oferă informaţie generală cu privire la agenţia donatorului, realizările sale majore şi
obiectivele intermediare, cât şi volumul total de fonduri debursate de către agenţie prin intermediul fie a unui
program fie a unui proiect pe parcursul anului calendaristic 2011 (secţiunea I).
Alegerea modalităţilor propuse de acordare a asistenţei, asistenţa prin program/proiect şi suportul bugetar
sectorial (SBS) a coincis cu necesitatea de a restricţiona eşantionul doar numai pentru asistenţa oferită sectorului
sănătăţii. Suportul bugetar a fost exclus automat din acoperirea eşantionului. Cadrul temporal indicat în chestionar
este de un an calendaristic (an solar) şi nu un an fiscal, din cauza faptului că anii fiscali ar putea fi diferiţi în cazul
diverşilor actori.
A doua parte a chestionarului a colectat informaţie despre fiecare program sau proiect implementat de către
agenţie, inclusiv scopurile şi obiectivele specifice, volumul total debursat în anul calendaristic 2011 şi bugetul total,
precum şi a cuantificat atât eforturile financiare, cât şi cele organizaţionale în baza tipului de finanţare, domeniile
sistemului de sănătate, domeniile de maladii şi acoperirea geografică (secţiunile II, III şi IV). Această secţiune a
avut ca scop să ofere informaţie cu privire la domeniile în care se concentrează asistenţa acordată de donatori, în
ceea ce priveşte finanţarea şi asistenţa tehnică. Aceste date vor ajuta atât autorităţile, cât şi donatorii să ia decizii
informate cu privire la intervenţiile pe viitor în sectorul sănătăţii.
A treia parte se axează pe evaluarea progresului atins întru realizarea obiectivelor Declaraţiei de la Paris (celor
relevante pentru sectorul sănătăţii) şi anume alinierea asistenţei la politicile şi strategiile naţionale, utilizarea
sistemelor de finanţe publice şi celor de achiziţie, prognozarea asistenţei pe termen scurt (2012-2013) şi pe
termen lung (2014-2020), utilizarea aranjamentelor şi procedurilor comune pentru abordările în bază de program,
coordonarea donatorilor pentru misiuni comune şi lucrări analitice. O secţiune separată se axează pe relevanţa
Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pentru donatorii implicaţi în sectorul sănătăţii (secţiunea VII). În
general, această parte vine în suportul Ministerul Sănătăţii pentru raportarea cu privire la realizarea obiectivelor
atinse din Declaraţia de la Paris şi să clarifice impactul CCTM asupra exerciţiilor de planificare ale donatorilor.
A patra şi ultima parte din chestionar a evaluat opiniile donatorilor şi nivelul de satisfacţie vizând mecanismele
de coordonare din sectorul sănătăţii al Moldovei (secţiunea VI). Această parte oferă informaţie cu privire la
mecanismele de coordonare, care ar mai putea fi încă perfecţionate.
3.2 Colectarea datelor

3.2.1 Modelul de introducere a datelor on-line
Platforma bazată pe web a fost elaborată în mod special pentru studiul dat. Fiecare donator a accesat platforma
web, utilizând un acces individual securizat. Baza de date a fost plasată pe serverul Centrului Naţional de
Management în Sănătate.
Donatorilor li s-a oferit o perioadă de două săptămâni în luna februarie 2012 pentru a introduce datele. Abordarea
dată a venit cu avantaje atât pentru donatorii intervievaţi, cât şi pentru echipa de cercetare. În ceea ce priveşte
donatorii, versiunea on-line a chestionarului le-a permis să introducă datele în orice moment, memorând datele care
au fost deja introduse şi reluând procesul de completare a chestionarului mai târziu fără a pierde informaţia care deja
a fost completată. S-au evitat şi dificultăţile care ţin de urmărirea revizuirilor şi comentariilor parvenite din partea
diferitor persoane care completau simultan chestionarul. În ceea ce priveşte echipa de cercetare, versiunea on-line
le-a permis să monitorizeze progresul cu privire la introducerea datelor, fiind realizate rapeluri la momentul potrivit;
să valideze datele mai uşor şi mai rapid; să genereze în mod automat fişierele de text şi baza de date.

3.2.2 Interviurile
Toţi donatorii care au întrunit criteriile menţionate (vezi secţia 3.1.2) au fost intervievaţi. Interviurile au fost realizate
de către echipa de cercetare pe parcursul unei săptămâni din luna martie 2012. Acestea au fost realizate în persoană
cu donatorii care deţin un oficiu de ţară în Moldova sau prin poşta electronică pentru donatorii care nu dispuneau
de un oficiu de ţară în Moldova. Toate agenţiile au fost intervievate doar după ce au accesat chestionarul on-line şi
au introdus cel puţin câteva răspunsuri.
Interviurile de validare şi-au propus patru scopuri:

1. să prezinte scopul studiului; chestionarul şi glosarul; şi experienţele precedente.
2. să colecteze comentarii generale şi sugestiile cu privire la întregul proces, precum şi eventualele dificultăţi
întâmpinate;
3. să facă o trecere în revistă a tuturor secţiunilor din chestionar şi definiţiilor de referinţă oferite pentru a
avea parte de date omogenizate standarde;
4. să re-colecteze detalii relevante care nu s-au regăsit în actualul chestionar pentru a vedea unde şi cum ar
putea fi perfecţionat chestionarul pentru ediţia studiului din 2012.
3.3 Analiza datelor

Analiza datelor a inclus câteva metode. Aceasta s-a axat pe (1) generarea de analiză agregată pentru toţi donatorii,
programele şi proiectele acestora, precum şi debursările lor financiare; (2) analiza calitativă a comentariilor din
partea donatorilor cu privire la procesele de coordonare; (3) enumerarea informaţiei cheie pentru fiecare donator
separat.
Pentru a standardiza informaţia financiară oferită, donatorilor li s-a permis să introducă datele în valuta originală
utilizate pentru debursările lor. La etapa de generare a bazei de date, program-ul a transformat în mod automat
toate valutele în dolari SUA (USD), care este valuta de raportare indicată de Declaraţia de la Paris pentru exerciţiul
de armonizare a asistenţei11. Rata de schimb utilizată de program a fost rata medie anuală de schimb (2011)
raportată de Banca Naţională a Moldovei.
Specialistul în domeniul tehnologiilor informaţionale a elaborat două module adiţionale care au permis generarea
de chestionare individuale (fişiere text) per fiecare donator cuprins în acest studiu şi a unei baze de date pentru
variabilele numerice înregistrate. Variabilele numerice au fost generate şi analizate utilizând MS Excel. Pentru
analiza şi prezentarea datelor au fost utilizate tabulările încrucişate şi frecvenţele.
3.3.1 Calitatea datelor
Calitatea datelor a fost asigurată de câteva procese. Pe parcursul etapei de elaborare, chestionarul a fost supus
câtorva runde de revizuire din partea echipei extinse de cercetare, precum şi unei testări pilot cu suportul câtorva
agenţii ale donatorilor, care au colaborat la formularea întrebărilor.
La etapa de colectare a datelor, platforma web on-line a inclus câteva mecanisme de control intern care au permis
utilizatorilor să evite greşelile comune ce ţin de introducerea datelor, cât şi legături rapide cu un glosar, cu scopul
de a standardiza interpretarea definiţiilor şi întrebărilor.
11 Anexa IV prezintă sumele în valuta originală.

Datele prezentate sunt cele care sunt oferite în mod oficial de organizaţiile incluse în prezentul raport. Mai mult ca
atât, donatorii au participat în cadrul procesului de validare. Pe parcursul proceselor de validare, toate datele au
fost revizuite pentru a evita discrepanţele cauzate de interpretări greşite atât a chestionarului cât şi a glosarului.
Aceste interpretări greşite ar putea să parvină din cauza întrebărilor care au fost formulate pentru a fi ajustate la
două seturi de necesităţi. Acestea urmau să fie destul de flexibile pentru a evita înţelegerile greşite, însă în acelaşi
timp trebuiau să permită donatorilor cu vocabular diferit, raportare şi metode diverse de evidenţă contabilă să
interpreteze întrebările pentru propriile lor scopuri şi să se simtă confortabil în oferirea răspunsurilor oficiale. După
procesele de validare, toate schimbările aduse primei versiuni a chestionarului prezentat de donatori individuali
au fost aprobate de reprezentanţii relevanţi.
Datorită efortului comun al donatorilor şi echipei de cercetare pe parcursul proceselor de validare, donatorii au
reuşit să completeze cu succes toate părţile chestionarului, garantând astfel omogenitatea analizei ulterioare.
Excepţiile (un donator cu privire la Secţiunea IV – domeniile sistemului de sănătate; un donator la Secţiunea V –
sistemul de management financiar; trei donatori la Secţiunea VI – coordonare şi complementaritate; şi un donator
la Secţiunea VII – CCTM) au fost convenite şi aprobate de echipă şi donatori. Acestea s-au datorat faptului că
donatorul nici nu dispunea de control direct asupra unor detalii examinate de întrebările chestionarului şi nici nu
putea explora întrebările date pentru a putea oferi un răspuns în acest sens.
Pe parcursul procesului de analiză a datelor, toate chestionarele au fost supuse celui de-al treilea nivel de verificare
a calităţii datelor, utilizând analiza exploratorie şi eliminarea ulterioară a inconsistenţelor.

LIMITĂRI IV.
După cum s-a menţionat deja în secţiunea „Colectarea datelor”, excepțiile cu privire la completarea chestionarului
au fost convenite şi aprobate de echipă şi donatori împreună. Acest capitol oferă o revizuire a acestor circumstanţe
şi ilustrează unele probleme care afectează validitatea analizei.
Excepțiile cu privire la completarea chestionarului reflectă preponderent trei circumstanţe:
• În primul rând, conform condiţiilor de eligibilitate care au fost menţionate mai sus, pentru a evita
numărarea dublă în cazurile în care un donator a debursat AOD din numele altui donator, donatorul care
a realizat debursarea finală către ţară a fost luat în consideraţie drept singurul donator pentru proiectul/
programul dat. Astfel, în aceste cazuri, donatorilor care au realizat debursările finale li s-a permis să nu
răspundă la Secţiunea VI cu privire la coordonare şi complementaritate, în cazul în care erau incomodaţi
de întrebările date.
• Aceeaşi scutire a fost admisă pentru donatorii care nu dispun de oficiu de ţară în Republica Moldova.
• În al treilea rând, ţinând cont de faptul că donatorii nu pot aloca resursele pentru utilizări specifice atunci
când acordă suport la bugetul sectorului, dânşii au fost scutiţi de oferirea răspunsurilor la întrebările din
Secţiunea II şi III pentru tot ceea ce se referă la astfel de cazuri.
În pofida eforturilor întreprinse de donatori şi echipa de cercetare în ceea ce priveşte omogenizarea varietăţii de
vocabulare, metode de raportare şi de evidenţă contabilă din partea diferitor donatori, mai persistă câteva motive
de preocupare:
• Donatorii abordează diferit procesul de colectare a datelor la nivel intern: unii au delegat completarea
Secţiunilor II, III şi IV agenţiilor de implementare, alţii au decis să nu parcurgă acest proces consultativ şi
au oferit estimări dintr-un singur punct de vedere;
• În cazul în care programul care cuprindea diverse proiecte existente, prerogativa de a alege sau de a
oferi informaţie despre program fie despre proiectele separate (în Secţiunea II şi III din chestionar) a fost
lăsată la latitudinea donatorilor. De fapt, donatorii urmau să adere la propria lor definiţie a programului,
proiectelor şi activităţilor;
• Donatorii dispun de diverse sisteme de evidenţă contabilă în care costurile administrative uneori sunt
incluse în bugetul programului/proiectului oficial, iar uneori nu. Atunci când nu sunt incluse şi donatorii

1) au implementat un proiect/program ce ţine de sănătate în Moldova (2011) prin intermediul propriilor
lor oficii şi 2) au fost implicaţi şi în alte sectoare, costurile administrative care ţin de proiectele/programele
în sănătate nu pot fi separate din costurile administrative totale ale agenţiei. În aceste circumstanţe,
donatorii şi-au găsit propria lor metodă de estimare a costurilor administrative necesare pentru a
completa chestionarul în cauză;
• Agenţiile ar putea avea programe multianuale fără posibilitatea de a calcula debursările per an
calendaristic. În aceste cazuri, debursările pentru 2011 au fost obţinute prin împărţirea bugetului total al
proiectului/programului la numărul de ani ai proiectului/programului;
Datele cu privire la abordarea bazată pe program, fiind considerate drept neomogene, nu au fost utilizate în analiză.
Similar pentru „efortul organizaţional” – care desigur este subiectiv în mod firesc – a fost estimat de donatori prin
diferite modalităţi (vezi Boxa 3). Datele colectate cu privire la eforturile organizaţionale pot fi găsite în Anexa IV. Cu
excepţia acestor cazuri din urmă, următorul capitol ilustrează elaborările produse în baza tuturor datelor colectate.

REZULTATE V.
5.1 Donatori
În baza criteriilor AOD specificate în secţiunea cu privire la metodologie (secţia 3.2.1), 19 donatori au debursat
fonduri pentru sectorul sănătăţii al Republicii Moldova pe parcursul anului calendaristic 2011 şi toţi au fost invitaţi
să completeze chestionarul. Adiţional, doar 16 din donatorii care s-au conformat criteriilor fixate au prezentat
toată informaţia solicitată12. După cum se vede din Figura 1, 10 din cei 16 donatori incluși în studiu sunt donatori
multilaterali13, iar 6 sunt donatori bilaterali.
Figura 1: Donatorii multilaterali şi bilaterali intervievaţi
10
Donatori bilaterali Donatori

Bilateral multilaterali
Multilateral
5.2 Proiecte şi programe

Programele şi proiectele analizate în cadrul acestui raport au început, au derulat şi s-au finalizat în 2011 (Fig. 2). În
total, donatorii au raportat 31 de proiecte şi programe.
După cum s-a menţionat deja în secţiunea „Limitări”, alegerea de a oferi informaţie fie despre program sau eventual
despre fiecare proiect din cadrul programului a fost lăsată la discreţia donatorilor. Motivul rezultă din faptul că donatorii
urmează să respecte propria lor definiţie pentru program, proiecte şi activităţi, atunci când oferă informaţie oficială.
12 Doi donatori bilaterali (JICA şi Ambasada SUA) şi o agenţie multilaterală (IAEA) n-au completat chestionarul până la
termenul limită extins. GIZ a oferit informaţie narativă, fără informaţie financiară.
13 Uniunea Europeană este considerată a fi o agenţie „multilaterală”. GFATM a debursat fonduri prin intermediul a două agenţii
locale, UCIMP şi Centrul PAS. În aceste cazuri, donatorii care au parvenit cu debursările finale pentru ţară au fost consideraţi drept
unicul donator al proiectului/programului (vezi secţia 3.1.2). Aceste agenţii au fost considerate ca fiind „multilaterale”.

Figura 2: Proiecte sau programe AOD per donator
4 4
3 3
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1
A
EU
VI
DS
UD
EF
BM
S
ne
ie
OM
GI
SD
OD
FP
AD
K
GA
IC
ân
AI
TI
TA
PN
hi
UN
UN
UN
UN
m
vC
GF
o
S(
Gu
vR
PA
Gu
P,
IM
UC
În total, AOD debursată în 2011 pentru sectorul sănătăţii din Republica Moldova prin diferite modalităţi de
asistenţă a constituit 51.855.929 USD. Cota debursată în 2011 reprezintă 30% din bugetul total angajat pentru
toate proiectele analizate, constituind 171.395.860 USD. Din suma totală angajată pentru sectorul sănătăţii
din Moldova, co-finanţarea din partea Guvernului a constituit mai puţin de 1%. GAVI este unicul donator care a
raportat co-finanţare din partea Ministerului Sănătăţii.
Din numărul total de 31 proiecte şi programe, 30 au fost grant-uri şi 1 a fost credit. Figura 3 ilustrează această
distribuţie în USD drept cotă din totalul debursărilor realizate în 2011 de donatorii incluşi în analiza.
Figura 3: Grant-uri şi credit, 2011, în USD
US$ 5 500 000

11%
US$ 46 355 929

89%
Grant Împrumut
Figura 4 ilustrează distribuţia în USD după tipul de finanţare în proiecte/programe sau suport la bugetul sectorului
din volumul total de AOD acordată de donatorii analizaţi. În total, 30 de intervenţii AOD au fost proiecte sau
programe, iar o intervenţie a fost un acord de suport direct la bugetul sectorului.

Figura 4: Suport la bugetul sectorului şi asistenţă
în bază de program, 2011, în echivalent de USD şi %
US$ 32 909 422 US$ 18 946 507

63% 37%
Suport la bugetul sectorului Asistență prin program /proiect
5.3 Acoperirea geografică

Tabelul 2 ilustrează acoperirea geografică a proiectelor analizate. Majoritatea donatorilor (15 din 17) au indicat o
activitate cu acoperire naţională (vezi secţiunea „Limitări”), opt au menţionat că proiectele lor au atât acoperire
naţională, cât şi acoperire regională bine orientată, şapte au parte de acoperire naţională cu proiecte pilot şi unul
are doar acoperire regională bine orientată. Tabelul 2 relevă regiunile cu intervenţii AOD, fie prin proiecte pilot sau
intervenţii axate pe raioane, indicând şi agenţia donatorului.
Tabelul 2: Donatorii per acoperire geografică (naţională şi regională), 2011
Acoperire geografică Donatori

ADA, UE, GAVI, GIZ, Guvernul Chinei, Centrul PAS, SDC, TIKA,
Naţională
UCIMP, UNAIDS, PNUD, UNFPA, UNICEF, UNODC, BM, OMS
Chişinău UE, Centrul PAS, SDC, TIKA, BM
Bălţi UE, Centrul PAS, SDC, TIKA, BM
Nord UE, SDC, BM
Regională Centru SDC, BM
Sud Guvernul României, SDC, BM
ATU Găgăuzia Guvernul României, Centrul PAS, BM
Transnistria Centrul PAS, TIKA, UCIMP, UNAIDS, UNFPA, BM
După cum se ilustrează în Figura 5, 19 raioane au beneficiat de asistenţa acordată de donatori. Adiţional, unele au
beneficiat de asistenţa mai multor donatori şi 13 raioane (Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Criuleni, Donduşeni,
Drochia, Dubăsari, Făleşti, Nisporeni, Râşcani, Sângerei, Şoldăneşti şi Teleneşti) nu sunt acoperite de nici-un proiect
sau program.

Figura 5: Donatori per raioane

5.4 Tipul finanţării, domeniile sectorului sănătăţii şi
domeniile prioritare de program
Spre deosebire de capitolele precedente, intervenţiile de suport direct la bugetul sectorului sunt excluse din
analiza ce urmează. De fapt, donatorii care oferă suport direct la bugetul sectorului nu pot distinge resursele
pentru utilizări specifice.
Figura 6 ilustrează distribuţia debursărilor în 2011 după diferite tipuri de categorii de finanţare. Investiţiile
reprezintă 58,5% din volumul total al debursărilor, asistenţa tehnică 32,5%, iar 9% au fost debursate pentru costuri
administrative (vezi Secţiunea „Limitări”). UE, fondurile GFATM (Centrul PAS, UCIMP) şi BM au acordat cea mai mare
parte (80%) din cota investiţiilor.
Figura 6: Procentul debursărilor din 2011 după tipul de finanţare
9.0%
32.5%
58.5%
Asistență tehnică Investiții Costuri administrative
Figura 7 ilustrează modul în care cota de investiţii, 58,5% din totalul debursărilor menţionate mai sus, a fost
distribuită între cele cinci componente. Construcţiile şi renovările au reprezentat 38,7% din total, dipozitive
medicale – 35,3%, echipament medical - 13% şi tehnologii informaţionale – 2,9%. O cotă de 10,1% din debursări a
fost clasificată drept „altele” şi a inclus suport pentru pacienţi, vehicule, mobilier şi echipament nemedical.

Figura 7: Debursarea investiţiilor după componente
Construcții și renovări 38.7%
Echipament și tehnologii medicale 13.0%
Tehnologia informațională 2.9%
Aprovizionări medicale 35.3%
Altele 10.1%
Figura 8 ilustrează modul de distribuire a 32,5% de asistenţă tehnică debursată în 2011 conform componentelor
indicate. Dezvoltarea capacităţilor reprezintă componenta cu cel mai înalt nivel de debursări (56,6%), fiind urmată
de elaborarea de politici (15,5%), elaborarea de protocoale şi ghiduri (12,6%), cadrul legal şi de reglementare (6,2%).
O cotă de 9,1% din totalul debursărilor de asistenţă tehnică a fost clasificată drept „Altele” şi a inclus activităţi de
pledoarie, comunicare şi mobilizare socială, suport pentru ONG-uri, grupurile comunitare şi fortificarea rezilienţei.
Figura 8: Debursarea AT după componente
Elaborarea de politici 15.5%
Dezvoltarea capacităților 56.6%
Elaborarea de protocoale și ghiduri 12.6%
Cadrul legal și de reglementare 6.2%
Altele 9.1%
Figura 9 ilustrează distribuţia debursărilor realizate în 2011 între cele patru funcţii ale sistemului de sănătate14.
Generarea de resurse reprezintă jumătate din volumul total al debursărilor (49,7%), prestarea serviciilor de sănătate
reprezintă o treime (37,4%), dirijarea şi guvernarea – 10,7%, funcţia de finanţare a sistemului de sănătate a primit
cel mai mic procent din asistenţa acordată (2,3%).
14 Această întrebare n-a fost adresată programului UNFPA, MDA1R303 «Extinderea serviciilor de consultanţă şi informare
cu privire la sănătatea sexuală şi reproductivă şi prevenirea HIV/SIDA/ITS pentru tineri» implementat în cooperare cu Ministerul
Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii.

Figura 9: Debursările din 2011 conform funcţiilor sistemului de sănătate
Prestarea serviciilor medicale 37.4%
Generarea de resurse 49.7%
Finanțarea sănătății 2.3%
Dirijare și guvernare 10.7%
Pentru cota de prestare a serviciilor medicale, Figura 10 ne arată o distribuire după cele patru componente de
referire. Principalele două componente au fost asistenţa medicală primară (47,1%) şi asistenţa spitalicească
(40,5%), pe când serviciile de sănătate publică şi asistenţa medicală de urgenţă au reprezentat doar câte 6,2%
fiecare din fondurile debursate.
Figura 10: Debursările din 2011 pentru componentele de dezvoltare a serviciilor de sănătate
Asistența medicală primară 47.1%
Asistența spitalicească 40.5%
Serviciile de sănătate publică 6.2%
Asistența medicală de urgență 6.2%
Figura 11 ilustrează distribuţia debursărilor din 2011 conform diverselor priorităţi în sectorul sănătăţii. Aproape
jumătate din fondurile debursate (47,9%) au fost alocate maladiilor transmisibile, iar a şasea parte a fost alocată
sănătăţii mamei şi copilului şi sănătăţii reproductive (14,9%). Cote mai mici s-au axat pe maladii netransmisibile
(7,5%), sănătatea adolescenţilor (3%) şi prevenirea violenţei şi leziunilor (2,7%). Circa o pătrime din fonduri (23,9%)
n-a fost direcţionată unor anumite priorităţi de program.

Fig. 11. Disbursements on health priority programme areas, 2011
Figura 11: Debursările din 2011 pentru domeniile de prioritate ale programului
Boli transmisibile 47.9 %
Boli netransmisibile 7.5%
SMC și sănătatea reproductivă 14.9%
Sănătatea adolescenților 3.0%
Leziuni și violența 2.8%
Fără țintă specifică 23.9%
5.5 Alinierea la strategiile sau programele naţionale

Tabelul 3 ilustrează alinierea la strategiile sau programele naţionale din sector. Majoritatea donatorilor intervievaţi
(11 din 16) activează întru realizarea priorităţilor fixate de Politica Naţională de Sănătate 2007-2020, iar un procent
mai mic de donatori (9 din 16) se referă la Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate 2008-2017. În cadrul
programelor naţionale, cel mai mare număr de donatori au afirmat că contribuie la Programul Naţional de Prevenire
şi Control al HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015 şi Programul Naţional de Supraveghere şi Control al TB 2011- 2015.

Tabelul 3: Donatorii per strategii şi programe
Numărul
Politicile de sănătate de Donatorii
donatori
UE, Guvernul României, GFATM (Centrul

Politica Naţională de Sănătate, 2007-2021 11 PAS, UCIMP), SDC, TIKA, PNUD,
UNFPA, UNICEF, UNODC, BM, OMS
Politica de Stat în Domeniul Medicamentului 1 OMS
ADA, UE, GIZ, SDC, TIKA, GFATM
Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate,
9 (Centrul PAS, UCIMP), UNICEF, BM,
2008-2017
OMS
Strategia Naţională pentru Sănătate
4 SDC, UNFPA, UNICEF, OMS
Reproductivă, 2005-2015
Strategia Naţională Antidrog, 2011-2018 2 GFATM (Centrul PAS, UCIMP), UNODC
Strategia de Dezvoltare a Asistenţei Medicale UE, GFATM (Centrul PAS), SDC,
6
Primare, 2010-2013 UNAIDS, BM, OMS
Programul Naţional de Combatere a Hepatitelor
2 BM, OMS
Virale B, C şi D, 2007-2011
Programul Naţional pentru Promovarea Modului
3 UNFPA, UNICEF, OMS
Sănătos de Viaţă, 2007-2015
Programul Naţional privind Sănătatea Mintală,
3 UE, SDC, OMS
2007-2011
Programul naţional privind securitatea
transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse 2 Guvernul României, BM
sanguine pentru anii 2007-2011
Programul Naţional de Vaccinare, 2011-2015 3 GAVI, UNICEF, OMS
UE, GFATM (Centrul PAS, UCIMP)
Programul Naţional de Prevenire şi Control HIV/
8 UNAIDS, PNUD, UNFPA, UNICEF,
SIDA şi ITS 2011–2015
UNODC, OMS
Programului Naţional de prevenire si control a TB UE, GFATM (Centrul PAS, UCIMP),
4
pentru anii 2011-2015. PNUD, OMS
Programul Naţional de Profilaxie şi Control a
0
Diabetului Zaharat, 2011-2015
Programul Naţional pentru Dezvoltare a Asistenţei
2 SDC, TIKA
Medicale de Urgenţă, 2011-2015
Programul de Dezvoltare a Asistenţei Medicale
5 ADA, UE, SDC, BM, OMS
Spitaliceşti, 2010-2012
Programul Naţional pentru Eradicarea Tulburărilor
1 UNICEF
prin Deficit de Iod, 2011-2015
Alte priorităţi 2 PNUD, BM

5.6 Sistemele de management financiar
Figura 12 ne indică cota debursărilor din 2011 care au utilizat procedurile naţionale de executare a bugetului (30%),
procedurile naţionale de raportare financiară (14%), procedurile naţionale de audit (14%) şi cele trei proceduri
împreună (4%)15.
Figura 12: Fondurile care utilizează/înregistrate în: procedurile naţionale de executare

a bugetului, procedurile naţionale de raportare financiară, procedurile naţionale de audit
şi sistemul naţional de achiziţii din totalul debursărilor din 2011
US$ 15 724 739
US$ 15 724 739
US$ 7 405 866 US$ 7 405 866

US$ 1 905 866 US$ 388 981
Executarea Raportarea Audit Toate trei Achiziții Total

bugetului financiară proceduri
Doar patru donatori au afirmat că fondurile lor au fost înregistrate în 2011 în bugetul sectorului sănătăţii, opt
au spus că nu şi-au înregistrat fondurile în bugetul sectorului sănătăţii şi patru au afirmat că nu cunosc dacă şi-
au înregistrat fondurile sau nu. În final, o sumă totală de 15.724.739 USD (30% din totalul debursărilor) a fost
înregistrată în sistemele naţionale de evidenţă contabilă.
În acelaşi timp, mai puţin de 1% din AOD debursată pentru sectorul sănătăţii a utilizat procedurile naţionale
de achiziţii. Unicele excepţii de la tendinţa generală au fost acele proiecte pentru care agenţiile de stat au fost
contractate în calitate de agenţii de implementare.
5.7 Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu

În Secţiunea VII din chestionar, donatorii au fost rugaţi să indice la ce categorii din sectorul sănătăţii din Cadrul de
Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) au contribuit în 2011.
Cel mai mare număr de donatori au indicat contribuţii pentru intervenţiile prioritare în sănătatea publică (13),
urmate de elaborarea politicilor şi managementul sistemului sănătăţii (10) şi serviciile medicale individuale (9);
doar câţiva donatori au afirmat că au contribuit la dezvoltarea resurselor sistemului de sănătate şi programelor
medicale speciale. Tabelul 4 rezumă contribuţia donatorilor la toate categoriile şi sub-categoriile CCTM.
15 Vezi Anexa III – Glosar, Secţiunea V.

Tabelul 4: Donatorii conform priorităţilor CCTM, 2011
Nr. Categoriile CCTM Donatori

UE, GIZ, GFATM (Centrul PAS), SDC,
Elaborarea politicilor şi managementul UNAIDS, PNUD, UNICEF, UNODC,
1 sistemului de sănătate BM, OMS
1.1 Dirijarea sistemului de sănătate UE, GIZ, OMS
Administrarea fondurilor asigurărilor obligatorii de
1.2 asistenţă medicală UE, OMS
Monitorizarea, evaluarea sistemului de sănătate şi UE, GFATM (Centrul PAS), SDC,
1.3 managementul calităţii UNAIDS, UNICEF, UNODC, OMS
UE, GAVI, GIZ, GFATM (Centrul
PAS, UCIMP), SDC, UNAIDS, PNUD,
2 Intervenţii prioritare în sănătatea publică UNFPA, UNICEF, UNODC, BM, OMS
GFATM (Centrul PAS), UNAIDS,
2.1 Supravegherea de stat a sănătăţii publice UNICEF, OMS
UE, GAVI, GIZ, GFATM (Centrul PAS,

Controlul maladiilor transmisibile, non-transmisibile UCIMP), SDC, UNAIDS, PNUD,
2.2 şi protecţia sănătăţii UNICEF, UNODC, BM, OMS
2.3 Sănătatea mamei, copilului şi tinerilor GAVI, SDC, UNFPA, UNICEF, OMS
UE, Guvernul României, GFATM
(Centrul PAS, UCIMP), SDC, UNICEF,
3 Servicii medicale individuale UNODC, BM, OMS
3.1 Asistenţa medicală urgentă prespitalicească SDC, OMS
UE, GFATM (Centrul PAS, UCIMP),
3.2 Asistenţa medicală primară UNICEF, BM, OMS
GFATM (Centrul PAS, UCIMP),
3.3 Asistenţa medicală specializată de ambulatoriu UNODC, BM, OMS
GFATM (Centrul PAS, UCIMP), BM,
3.4 Asistenţa medicală spitalicească OMS
3.5 Servicii medicale de înaltă performanţă Guvernul României, UNODC
3.6 Servicii medicale de recuperare
GFATM (Centrul PAS), SDC, UNICEF,
3.7 Îngrijiri medicale comunitare, paliative şi la domiciliu UNODC
4 Dezvoltarea resurselor sistemului de sănătate GFATM (Centrul PAS), PNUD, OMS

Consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor UE, GFATM (Centrul PAS), PNUD,
4.1 din sistemul de sănătate OMS
4.2 Managementul raţional al medicamentelor OMS
5 Programe medicale speciale SDC, GFATM (UCIMP)
5.1 Programe cu destinaţie specială SDC, GFATM (UCIMP)
5.2 Medicina sportivă
5.3 Medicina legală
Următoarea figură ilustrează percepţiile agregate ale donatorilor cu privire la performanţa CCTM (au răspuns 16
din 17 donatori). Donatorii au fost rugaţi să evalueze capacitatea CCTM de a îmbunătăţi: planificarea bugetului,
alocarea bugetului, capacitatea de prognozare şi în final relevanţa CCTM pentru planificarea donatorilor (Figura
13). Şase donatori au afirmat că CCTM este relevant pentru ei într-o măsură rezonabilă, înaltă şi foarte înaltă, pe
când şapte donatori sunt de părerea că CCTM are un impact limitat sau irelevant asupra proceselor de planificare.

Figura 13: Impactul perceput al CCTM
16 16
7 7
5
4
3
2 2
1 1
0 0 0
Foarte Mare Rezonabilă Limitată Deloc Nu știu

mare
Măsură în care CCTM își îndeplinește funcțiile

Măsură în care CCTM afectează planificarea donatorilor
Boxa 2: Sugestii pentru perfecţionarea CCTM – motive ce susţin evaluarea din Figura 13
Boxa 2. Sugestii pentru perfecţionări
CCTM şi asistenţa externă
• Categoriile CCTM ar putea fi revizuite pentru a fi exclusive reciproc;

• CCTM ar putea fi un instrument flexibil care să poată să se ajusteze la necesităţile şi priorităţile emergente;
• Planificarea CCTM ar putea să se bazeze mai puţin pe metoda de bugetare incrementală (unde alocarea
de resurse se bazează pe alocaţiile din perioada precedentă), deoarece implică dezavantaje evidente
recunoscute pe plan internaţional;
• Procesul de planificare a CCTM ar putea beneficia de o abordare mai participativă. Donatorii ar aprecia înalt
posibilitatea de a fi invitaţi să participe la elaborarea şi evaluarea CCTM;
• CCTM ar putea să servescă drept platformă pentru discuţii strategice cu privire la contrapartide şi priorităţi
de investiţii în fiecare sector;
• Suportul donatorilor ar putea beneficia de o integrare în continuare în bugetul public şi să nu fie în afara
categoriilor bugetare ale sistemului de sănătate;
• În situaţia în care conturile de sănătate nu funcţionează în modul cuvenit, mulţi donatori cred că este dificil
să apreciezi eficienţa şi cost-eficacitatea bugetelor elaborate.
5.8 Predictibilitatea asistenţei

Durata medie a celor 31 proiecte revizuite în acest raport este de 32 de luni.
Figura 14 ilustrează numărul de proiecte care vor ajunge la data de închidere per fiecare din anii viitori. Circa o
treime din toate proiectele (11 din 31) s-au sfârşit în 2011, 10 proiecte urmează să se finalizeze în 2012 şi restul în
perioada anilor 2013-2015.

Figura 14: Numărul de proiecte/programe conform datelor de finalizare
11
10
4 4
2011 2012 2013 2014 2015
Figura 15 ne indică cota de AOD debursată în 2011 din suma totală planificată pentru acelaşi an. Trei donatori nu
dispuneau de un angajament oficial la începutul anului şi câţiva donatori au debursat mai mult decât s-a prognozat
la începutul anului. Acestea sunt motivele ce explică de ce suma totală debursată a depăşit primul grafic cu circa
18 puncte procentuale.
Figura 15: Debursările reale din 2011 din debursările planificate în USD
US$ 51 855 929
US$ 42 414 562
Planificat Debursat
Majoritatea donatorilor intervievaţi planifică să continue susţinerea acordată sectorului sănătăţii din Moldova şi
în 2012-2013. Figura 16 ilustrează numărul de donatori care planifică să sporească, reducă sau să menţină nivelul
de contribuţii financiare pentru sectorul sănătăţii din Moldova, pe care l-au deţinut în trecut. Şapte donatori au
indicat suma exactă planificată (care constituie 25,363,462 USD) şi patru donatori planifică să ofere aceeaşi sumă.
Totuşi, trei donatori au afirmat că nu sunt siguri cu privire la suportul lor pe viitor (GIZ, Guvernul Chinei şi Guvernul
României).

Figura 16: Planurile donatorilor pentru 2012-13
7
4
3 3
Da (sumă exactă În creștere Aceeași Nesigur

planificată)
10 din 17 donatori au afirmat că vor continua să susţină sectorul sănătăţii în 2014-2020, un donator (ADA) nu
planifică să susţină sectorul sănătăţii în perioada dată şi şase donatori nu erau siguri (GIZ, Guvernul României, TIKA,
UNAIDS, UNODC, BM). Mai mult ca atât, 12 donatori nu erau siguri de nivelul de fonduri care vor fi alocate şi niciun
donator n-a menţionat despre sporirea nivelului de finanţare.
5.9 Coordonarea şi complementaritatea donatorilor

UE, GFATM (Centrul PAS, UCIMP), SDC, UNAIDS, PNUD, UNICEF, UNFPA, UNODC, BM şi OMS au coordonat 9 misiuni
pe parcursul anului 2011. În 2011, 11 lucrări analitice au fost produse în comun de UNAIDS, PNUD, UNICEF, UNFPA,
BM şi OMS.
În total, 14 donatori au răspuns la întrebările cu privire la coordonare şi complementaritate. Donatorii au apreciat

nivelul general de coordonare a donatorilor în sectorul sănătăţii drept „bun” (9 voturi) şi „mediu” (5 voturi). Alinierea
suportului donatorilor la priorităţile din sectorul sănătăţii al Moldovei este evaluată cu 8 pe o scară de la 0 la 10.
În acelaşi timp, 11 din 14 donatori consideră că mecanismul de coordonare a donatorilor condus de Ministerul
Sănătăţii a îmbunătăţit coordonarea generală a activităţilor în sectorul sănătăţii. Şi în cele din urmă, donatorii au
afirmat că dialogul de politici între Ministerul Sănătăţii şi comunitatea donatorilor are un impact mare sau mediu
asupra fixării pe viitor a priorităţilor agenţiilor donatoare (Figura 17).
Figura 17: Impactul perceput al dialogului de politici în Republica Moldova, 2011
Impact mare Impact mediu Un oricare impact

TRECEREA ÎN REVISTĂ VI.
A CONSTATĂRILOR
Analiza datelor raportate în capitolul precedent se conformă scopurilor propuse pentru această publicaţie (vezi
Secţiunea „Context”) şi în special a răspuns necesităţilor de a:
1. partaja informaţia de bază despre activităţile donatorilor (aliniatele 5.1 Donatorii, 5.2 Proiecte şi programe,
5.3 Acoperire geografică);
2. releva activităţile donatorilor în cadrul mai vast al funcţiilor sistemului de sănătate şi alinierii donatorilor
la strategiile sistemului de sănătate din Moldova (aliniatele 5.4 Tipul de finanţare, domeniile sectorului
de sănătate şi domeniile prioritare ale programului 5.5 Alinierea la strategiile sau programele naţionale);
3. evalua alinierea donatorilor la sistemele naţionale de management financiar (aliniatul 5.6 Sistemele de
management financiar)
4. ilustra angajamentele donatorilor pe termen scurt şi mediu faţă de sectorul sănătăţii din Moldova
(aliniatele 5.7 Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu; 5.8 Predictibilitatea asistenţei);
5. şi în final, de a revizui mecanismul de coordonare existent (aliniatul 5.9 Coordonare şi complementaritate)
Această secţiune va oferi o trecere în revistă a rezultatelor prezentate în capitolul anterior (punctele 1 şi 2
menţionate mai sus), după care va analiza ultimele trei seturi de rezultate grupate mai sus, verificându-le conform
indicatorilor ţintă fixaţi în Declaraţia de la Paris16.
6.1 Remarci
Mai mult ca atît, contribuţia donatorilor pare să fie una semnificativă în comparaţie cu bugetul naţional pentru
sectorul sănătăţii. Conform acestui exerciţiu, AOD debursată în 2011 constituie 51.9 milioane USD ceea ce
reprezintă un adaos de 14% la totalul cheltuielilor publice pentru acelaşi an (363 milioane USD17).
În ceea ce priveşte acoperirea geografică, distribuţia proiectelor între regiuni este destul de neuniformă, oraşele
principale, Chişinău şi Bălţi, fiind acoperite de cel mai mare număr de donatori. Unsprezece raioane primesc
asistenţă din partea a doi sau mai mulţi donatori, pe când în nouă raioane niciun donator nu a oferit asistenţă. În
16 Data limită pentru indicatorii ţintă din Declaraţia de la Paris a fost anul 2010. Doar numai o ţintă a fost atinsă. Totuşi,
“Parteneriate pentru cooperare de dezvoltare eficientă de la Busan” a reafirmat validitatea angajamentelor anterioare. (OECD, 2011.
Parteneriate pentru cooperarea de dezvoltare eficientă)
17 Parlamentul Republicii Moldova, Legea Nr. 52 din 3 martie 2012. Anexa 2. Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate
de la bugetul de stat. Monitorul Oficial Nr. 63-63, art. 151 din 20.04.2011.

2011, agenţiile donatoare par să fi oferit asistenţă suficientă regiunii transnistrene, unde cinci donatori diferiţi au
oferit asistenţă de program; ca şi în UTA Găgăuzia (patru donatori).
În ceea ce priveşte tipul de finanţare şi asistenţă acordată de donatori în sectorul sănătăţii, se pare că s-a ajuns la un
echilibru mai bun între investiţii şi asistenţa tehnică: deşi Guvernul Moldovei18 raportează un nivel general de 20%
de asistenţă tehnică în cadrul asistenţei acordate de donatori, acest sondaj relevă o proporţie mai mare de fonduri
debursate pentru asistenţă tehnică (33%).
Nu este surprinzător faptul că prestarea serviciilor medicale şi generarea resurselor sunt funcţiile care acumulează
cea mai mare parte din asistenţa donatorilor analizaţi. În cadrul funcţiei de prestare a serviciilor medicale, o atenţie
majoră se acordă asistenţei medicale primare şi asistenţei medicale spitaliceşti (88%). În ceea ce priveşte domeniile
prioritare de program, aici asistenţa externă este evident neechilibrată: maladiile transmisibile acumulând aproape
jumătate din fondurile debursate, pe când cele netransmisibile – mai puţin de o zecime.
În general, fluxurile de asistenţă se aliniază priorităţilor, politicilor şi programelor naţionale. Unele strategii şi
programe naţionale se bucură de o atenţie mai mare: Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate, Strategia
de dezvoltare a asistenţei medicale primare şi Programele naţionale pentru HIV şi TB.
6.2 Analiza
Înainte de a compara rezultatele prezentate în capitolul precedent cu indicatorii ţintă din Declaraţia de la Paris,
este necesar de subliniat faptul că aceşti indicatori au fost stabiliţi pentru un alt nivel de magnitudine, întreaga
ţară, pe când exerciţiul dat se referă doar la sectorul sănătăţii. Ţinând cont de cele cinci principii ale Declaraţiei
de la Paris şi Agenda de Acţiuni de la Accra, rezultatele prezentate pot aduce contribuţii diverse atât comunităţii
donatorilor, cât şi oficialilor public din cadrul sectorului sănătăţii.
În ceea ce priveşte alinierea, Declaraţia de la Paris a stabilit o ţintă pentru „utilizarea sistemelor de management al
finanţelor publice din ţară” de către 90% de donatori activi în ţară. Doar 4 din cei 17 donatori incluși în studiu (23,5%)
au menţionat despre utilizarea sistemelor naţionale de management financiar pentru debursările efectuate în
2011. Este clar faptul că parteneriatul între comunitatea donatorilor şi ţară trebuie să fie consolidat în aspectul
dat. Acelaşi fapt poate fi menţionat şi pentru analiza rezultatelor prezentate cu privire la utilizarea sistemului de
achiziţii în comparaţie cu valoarea ţintă stabilită de Declaraţie. Trei din cei 17 donatori (17,6%) au utilizat sistemul
naţional de achiziţie în sectorul sănătăţii din Moldova pentru debursările efectuate în 2011, în comparaţie cu ţinta
de 90%.
În acelaşi timp, indicatorul ţintă pentru procentul de asistenţă raportat în bugetele naţionale a fost de 85%.
Rezultatele prezentate în aliniatul 5.6 ilustrează că doar 14% din angajamentele pentru sectorul sănătăţii din 2011
au fost înregistrate în bugetul sectorului de sănătate.
Cu privire la predictibilitatea asistenţei, ţinta propusă de Declaraţia de la Paris a fost: “de a reduce de două ori
proporţia asistenţei ne-debursate pe parcursul anului fiscal pentru care a fost planificată”19. Rezultatele prezentate
în aliniatul 5.8, Figura 15 demonstrează că debursările din 2011 pentru sectorul sănătăţii din Moldova au depăşit
cele planificate cu circa 18 puncte procentuale, ceea ce ne indică că donatorii au continuat să colecteze cu succes
fonduri pe tot parcursul anului.
18 Guvernul Republicii Moldova (2012). Raportul de Ţară pentru 2011 Sondajul monitorizării Declaraţiei de la Paris. Versiune
nepublicată.
19 OECD, 2005. Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare şi Agenda de Acţiune de la Accra, p.9.
disponibile pe: http://www.oecd.org/dataoecd/11/41/34428351.pdf

În acelaşi timp, un număr mare de donatori (11 din 17) nu au putut oferi date cu privire la suma exactă a fondurilor
planificate pentru 2012-13. Cât priveşte cadrul de timp 2014-2020, nici-un donator intervievat n-a putut să ofere
date cu privire la suma indicativă planificată. Acestea fiind spuse, obiectivul mai vast de a utiliza predictibilitatea
drept un mijloc de susţinere a sentimentului de proprietate şi a proceselor decizionale, conform celor stipulate în
Agenda de Acţiune de la Accra20 mai necesită depunerea în continuare a unor eforturi în vederea realizării acestuia.
În ceea ce priveşte armonizarea asistenţei, datele prezentate cu privire la numărul de misiuni comune (9) şi numărul
de lucrări analitice comune (11) nu permit careva alte elaborări.
Nu s-a pus vreo întrebare directă cu privire la alte principii – şi indicatorii relativi – din Declaraţia de la Paris,
sentimentul de proprietate, gestionare pentru rezultate şi responsabilizare reciprocă.
În cele din urmă, donatorii au fost rugaţi să aprecieze CCTM şi mecanismul de coordonare şi complementaritate
existent. Rezultatele prezentate în aliniatul 5.7 ne arată că doar doi donatori sunt de părerea că CCTM îşi îndeplineşte
funcţiile în mod „rezonabil”; doar şase donatori au afirmat că CCTM le afectează planificarea într-o măsură foarte
mare, mare sau rezonabilă.
Cu toate acestea, după cum s-a afirmat frecvent de Declaraţia de la Paris şi AAA, CCTM-urile reprezintă bazele
pentru îmbunătăţirea sentimentului de proprietate şi gestionării pentru rezultate. Ţinând cont de relevanţa acestui
instrument, datele cu privire la percepţia donatorilor cu privire la CCTM pentru sectorul sănătăţii din Moldova ne
indică că este spațiu de îmbunătățire, încurajând implicarea donatorilor în elaborarea viitoarelor sale versiuni.
În acelaşi timp, mecanismul de coordonare a donatorilor condus de Ministerul Sănătăţii a fost apreciat înalt de
majoritatea donatorilor intervievaţi.
20 Ibidem, p.21

VII. CONCLUZII
Datele prezentate în acest raport reflectă angajamentul a 17 donatori pentru anul 2011. Donatorii incluşi în sondaj
au finanţat un număr total de 31 de programe/proiecte în sectorul sănătăţii din Moldova. AOD debursată în 2011
reprezintă 14% cheltuieli adiţionale la totalul cheltuielilor publice pentru sectorul sănătăţii pentru acelaşi an.
După cum s-a descris şi în capitolul precedent, deşi distribuirea fondurilor este destul de echilibrată între diferitele
categorii de finanţare (asistenţă tehnică şi investiţii), totuşi asistenţă externă mai este încă neechilibrată în ceea ce
priveşte domeniile prioritare de program şi acoperirea geografică. Mai mult ca atât, sunt necesare eforturi din partea
comunităţii donatorilor pentru a stimula alinierea în continuare faţă de procedurile naţionale de management
financiar şi sistemele naţionale de achiziţie. Sunt necesare în continuare eforturi pentru a spori predictibilitatea
asistenţei, întru accentuarea sentimentului de proprietate naţională asupra strategiilor de dezvoltare convenite.
Totodată, este clar faptul că Guvernul Moldovei trebuie să susţină accesul comunităţii donatorilor la sistemul
naţional de management financiar şi să fortifice rolul CCTM pentru a propulsa cercul virtuos de aliniere, sentiment
de proprietate, gestionare pentru rezultate şi responsabilizare reciprocă.
În acelaşi timp, mecanismele de coordonare a donatorilor şi dialogul de politici condus de Ministerul Sănătăţii sunt
considerate drept înalt eficiente.
Pentru a menţine calea de fortificare a proceselor de coordonare şi în conformitate cu avizarea prezentului raport
drept instrument oficial de conformare cu Hotărârea Guvernului Nr. 12 (din 9 ianuarie 2010), Ministerul Sănătăţii şi
Biroul de Ţară al OMS în Moldova intenţionează să repete exerciţiul dat în mod anual.

Boxa 3: Noutăţi cu privire la ediţia din 2012
Pentru versiunea din anul următor, aproape toate sugestiile propuse de agenţiile donatorilor pe parcursul
interviurilor de validare vor fi adoptate.
Versiunea on-line a chestionarului va fi păstrată. Unele schimbări vor fi aduse pentru a acomoda ajustările
descrise mai jos. Etapa de testare pilot va fi repetată şi extinsă.
Se va ajunge la un nivel mai înalt de consistenţă în cadrul bazei de date, stimulând în continuare omogenitatea
în procesul de colectare a datelor. Astfel, glosarul din anul viitor va oferi indicaţii asupra donatorilor sau agenţiilor
de implementare care ar fi cei mai potriviţi pentru a răspunde la fiecare întrebare. O soluţie se va oferi pentru
a distinge agenţia care oferă răspuns. Pentru a facilita acest proces, perioada de timp dedicată completării
chestionarului va fi extinsă şi planul de lucru al întregului proces va fi partajat în prealabil cu toţi donatorii.
Criteriile de eligibilitate vor fi extinse pentru a include proiecte şi programe (donatori) elaborate în cadrul acordurilor
care n-au fost incluse în acest raport, cât şi tranzacţiile efectuate spre organizaţiile regionale.
Răspunsuri cu opţiuni multiple vor fi permise pentru diferite întrebări (de ex. cu privire la agenţia de implementare).
Proiectele care deţin doar componente mici cu privire la sectorul sănătăţii (plafonul va fi definit pe parcursul
procesului de elaborare şi testare pilot de către toţi donatorii implicaţi) vor fi excluse. Chestionarul va fi reformulat
astfel încât să cuprindă diverse modalităţi de acordare a asistenţei.
Întrebările care explorează costurile administrative vor fi mai bine orientate pe costurile curente de oficiu ale
donatorilor.
Datorită încercării din anul curent şi eforturilor şi contribuţiilor incredibile din partea donatorilor implicaţi, o metodă
bine-testată pentru a răspunde la întrebările cu privire la eforturile organizaţionale vor fi partajate şi propuse în
glosarul din anul viitor. Va fi oferită şi o soluţie pentru a releva faptul dacă o anumită valoare a fost obţinută cu sau
fără implicarea resurselor umane externe.
În ceea ce priveşte predictibilitatea, donatorii vor avea posibilitatea să indice propriul lor cadru temporal.
Întrebările cu privire la misiunile comune şi lucrările analitice comune vor fi regândite pentru a releva valoarea
reală, ceea ce va permite verificarea datelor obţinute în comparaţie cu ţinta din Declaraţia de la Paris. Vor fi
introduse întrebări noi cu privire la numărul de chestionare şi rapoarte care urmează să fie produse de fiecare
donator pe parcursul anului calendaristic de referinţă.

Bibliografie
Guvernul Republicii Moldova. Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană:
Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014.
Disponibil pe: http://www.gov.md/doc.php?l=en&idc=445&id=3729
Guvernul Republicii Moldova (2012). Raportul de Ţară pentru 2011, Sondajul de monitorizare a Declaraţiei de la Paris.
Versiune nepublicată.
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 12 din 9 ianuarie 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Moldovei de organizaţiile
internaţionale şi ţările donatoare”
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 179 din 3 martie 2011. Accelerarea reformelor: abordarea
necesităţilor din domeniul sănătăţii prin politici investiţionale – Foaia de parcurs pentru Moldova. Disponibilă pe:
http://ms.gov.md/_files/9361-FoaieParcurs_15.09.2011.pdf
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 246 din 8 aprilie 2010. Lista proiectelor de asistenţă tehnică
în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, taxe vamale,
precum şi aplicarea cotei zero a TVA pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 886 din 6 august 2007 cu privire la aprobarea Politicii
Naţionale de Sănătate. Disponibilă pe:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang1&i=d=324940
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului Nr. 1471 din 24 decembrie 2007 cu privire la aprobarea
Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017. Disponibilă pe: http://lex.justice.md/index.php?action=
view&view=doc&lang=1&id=326615
Guvernul Republicii Moldova. Planul de implementare a principiilor de parteneriat în Moldova. Disponibil pe: http://
ncu.moldova.md/pageview.php?l=ro&idc=376&
Guvernul Republicii Moldova (2011). “Moldova-2020” Strategia de Dezvoltare Naţională a Republicii Moldova
pentru perioada 2012–2020. Chisinau (http://www.cancelaria.gov.md/libview.php?l=en&id=1051&idc=360,
accessed 7 June 2012).
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Ordinul Nr. 62 din 25 februarie 2009 cu privire la crearea Consiliului
sectorial de sănătate în domeniul asistenţei externe. Disponibil pe: http://ms.gov.md/_files/4777-newdoc.pdf
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova (2008). Raport de monitorizare a activităţilor realizate în baza asistenţei
externe acordate sectorului sănătăţii de către partenerii internaţionali de dezvoltare, 2008. Disponibil pe:
http://ms.gov.md/_files/7881-Raport_ANUAL.pdf
externe acordate sectorului sănătăţii de către partenerii externi de dezvoltare, prima jumătate a anului 2009. Disponibil
pe:
http://ms.gov.md/_files/4779-Raport.COMPLETAT.Asist.Ext.20.08.200921.pdf
oficiale pentru dezvoltare acordate sectorului sănătăţii de către comunitatea donatorilor, 2010. Disponibil pe: http://
ms.gov.md/_files/8139-RAPORT%2520ANUAL%2520ASISTENTA%2520EXTERNA%25202010.pdf

OECD, (2005). Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare şi Agenda de Acţiune de la Accra.
Disponibilă pe http://www.oecd.org/dataoecd/11/41/34428351.pdf
OECD, (2006). Armonizarea practicelor donatorilor în vederea asigurării utilizării eficiente a AOD Vol. 2. Paris,
Disponibilă pe: (http://www.oecd.org/ dataoecd/53/7/34583142.pdf, accessed 24 June 2012).
OECD, (2008). Este oare o AOD? Fişa de fapte – noiembrie 2008. Disponibil pe: http://www.oecd.org/
dataoecd/21/21/34086975.pdf
OECD (2010).Directivele de Raportare Statistică a Comitetului de Asistenţă pentru Dezvoltare Disponibil pe:
(http://www.oecd.org/dataoecd/28/62/38429349.pdf, accessed 24 June 2012).
OECD, (2011). Predictibilitatea asistenţei – sinteză de constatări şi practici bune. Disponibil pe: http://www.oecd.org/
dataoecd/48/53/49066202.pdf
OECD, (2011). Parteneriat pentru cooperare de dezvoltare eficientă. Disponibilă pe: http://www.aideffectiveness.org/
busanhlf4/images/stories/hlf4/OUTCOME_DOCUMENT_-_FINAL_EN.pdf
OECD, (2011). Ghid de sondaj, 2011 Sondaj de monitorizare a Declaraţiei de la Paris. Disponibil pe: http://www.
oecd.org/dataoecd/24/28/46138662.pdf
Parlamentul Republicii Moldova, Legea Nr. 52 din 3 martie 2012. Anexa 2. Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice
finanţate de la bugetul de stat. Monitorul Oficial Nr. 63-63, art. 151 din 20.04.2011.
Naţiunile Unite (2012). Towards unity in action: Spre Unitate În Acţiune Naţiunile Unite – Republica Moldova
Cadru de Parteneriat 2013 – 2017. Chisinau (http://www.un.md/key doc_pub/, accesat 7 iunie 2012).
Baze de date
Biroul Regional pentru Europa al OMS, baza de date europeană „Sănătate pentru Toţi” (HFA-DB) 2012. Date
disponibile pe http://www.euro.who.int/en/what-we-do/data-and-evidence/databases/european-health-for-all-
database-hfa-db2
Site-ul web al Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Date disponibile pe: http://www.statistica.md/
Baza de date cu privire la indicatorii internaţionali vizând dezvoltarea umană. Date disponibile pe: http://hdrstats.
undp.org/en/tables/default.html

ANEXE
Anexa I – Donatorii contactaţi
1 Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA)

2 Uniunea Europeană
3 Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări
4 Agenţia Germană pentru Cooperare Internaţională (GIZ)
5 Guvernul Republicii Populare Chineze
6 Guvernul României
7 Guvernul Statelor Unite ale Americii
8 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA)
9 Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA)
10 Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei - GFATM , Centrul pentru Politici şi
Analize în Sănătate (Centrul PAS) Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de
Restructurare a Sistemului Sănătăţii (UCIMP)
11 Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC)
12 Agenţia Turcă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (TIKA)
13 Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS)
14 Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
15 Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA)
16 Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
17 Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii în Republica Moldova (UNODC)
18 Banca Mondială (BM)
19 OMS

ADA | Agenţia Austriacă de Dezvoltare
Informaţie generală cu privire la agenţie
Director de Ţară : Michael SCHIEDER
Bugetul total debursat în 2011: 100.000 EUR
Realizările cheie
În 2011, Austria şi-a continuat preponderent proiectele sale în domeniul instruirii profesionale şi în sectorul
apei şi canalizării. Oferind apă potabilă sigură comunităţilor rurale, Austria a contribuit semnificativ la
sectorul sănătăţii, precum şi la bunăstarea populaţiei locale. Mai specific în sectorul sănătăţii, Austria a
finanţat instruirea cadrelor medicale din Institutul Oncologic din Moldova atât în România cât şi în Austria.
Mai mult ca atât, Austria susţine financiar un centru pentru incluziune socială a persoanelor cu probleme
de sănătate mintală, care a fost renovat în 2011 şi se va deschide curând. Acest proiect nu face parte din
sectorul sănătăţii, dar se axează pe contracararea stigmatizării şi incluziunea socială a persoanelor cu
probleme de sănătate mintală.
Obiectivele şi ţintele politicilor, strategiilor sau programelor naţionale la care contribuie agenţia
voastră:
Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate, 2008-2017
Programul de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Spitaliceşti, 2010-2012
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da 350.000 EUR
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu
Detalii cu privire la proiect/program

Denumirea proiectului/programului: „Speranţă pentru copiii din Moldova – crearea unei unităţi
educaţionale pentru copiii spitalizați pe termen lung în Institutul Oncologic din Chişinău / Republica Moldova”
Scopul proiectului/programului: Proiectul îşi propune drept scop să îmbunătăţească expertiza şi

experienţa cadrelor specializate medicale, educaţionale şi psihologice, precum şi să sporească şansele de
supravieţuire pentru copiii pentru care transplantul de măduvă este unica metodă eficientă de tratament.
Acesta îşi mai propune să faciliteze procesul de reintegrarea a copiilor în şcoală, în învăţământul şi instruirea
profesională pentru tineri şi viaţa socială după finisarea tratamentului în spital. Pe parcursul spitalizării,
aceste ar trebuie să îmbunătăţească asistenţa psihologică pentru copii şi familiile lor.
Managerul proiectului/programului:
Agenţia de implementare: HOPE’87 (Speranţa 87)
Finanţare: Grant
Durata: Data de lansare: 01/08/2010 Data de închidere: 31/12/2012
Bugetul total al proiectului/programului: --- 00
Suma totală debursată în 2011: 100.000 EUR
Acoperire geografică: acoperire naţională: 100%

Progresul proiectului/programului:
Nr. Indicator Valoarea ţintă Valoarea reală
1 Instruirea cadrelor medicale 22 persoane 12 persoane
2 Constituirea unităţii educaţionale realizat Încă n-a început
Alocarea financiară
Tipul de finanţare
(în %)
Asistenţă tehnică 80
Investiţii -
Costuri administrative 20
Alocarea financiară Efortul organizaţional

Asistenţă tehnică
(în %) (în %)
Elaborarea de politici - -
Dezvoltarea de capacităţi 100 100
Elaborarea de ghiduri şi protocoale - -
Elaborarea cadrului legal şi de reglementare - -
Altele (specificaţi) - -

Funcţiile sistemului de sănătate
(%) (%)
Dezvoltarea serviciilor medicale 100 100
Generarea de resurse (cadre medicale, sisteme
informaţionale medicale, echipament medical, - -
dispozitive medicale, etc.)
Finanţarea sănătăţii - -
Dirijare şi guvernare - -

Dezvoltarea serviciilor medicale
(%) (%)
Asistenţa medicală primară - -
Spitale 100 100
Serviciile de sănătate publică - -
Asistenţa medicală urgentă - -

Domeniile de maladii
(%) (%)
Maladii transmisibile (HIV, TB, Hepatita, ITS,
- -
maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare, altele)
Maladii netransmisibile (CV, cancer, diabetul
zaharat, boala renală cronică, sănătatea mintală, 100 100
etc.)
Leziuni şi violenţa - -
SMC şi sănătatea reproductivă - -
Sănătatea adolescenţilor - -

Delegaţia Uniunii Europene în Moldova
Director de Ţară: Dirk Schuebel
Bugetul total debursat în 2011: 14.504.684 EUR
Realizările cheie
Pentru Programul de Suport al Politicii Sectoriale, Sănătate (Suport bugetar sectorial pentru sănătate)
2011 a fost ultimul an de implementare operaţională şi au fost realizate următoarele:
• Au fost efectuate trei studii cost-eficienţă: «Îmbunătăţirea sistemului spitalicesc în Republica
Moldova», «Costurile, efectele asupra sănătăţii şi cost-eficienţa strategiilor de control a
tutunului în Republica Moldova», «Reducerea utilizării dăunătoare a alcoolului: cost-eficacitatea
strategiilor de control a alcoolului în Republica Moldova»;
• A fost lansat primul parteneriat public-privat în sănătate (Ministerul Sănătăţii şi centrul medical
“Magnific” SRL au semnat contractul la 24/11/2011);
• Programul Naţional pentru controlul tutunului pentru 2012-2016 a fost elaborat şi aprobat;
• Iniţierea renovării Centrului de simulare pentru instruire medicală din cadrul Universităţii de Stat
de Medicină şi Farmacie din Chișinău;
• Extinderea procurărilor electronice pentru a include 6 instituţii medicale (Spitalul Clinic
Republican, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul de Cercetări Ştiinţifice
în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, Institutul Oncologic, Centrul Naţional de
Medicină Urgentă şi Spitalul de Psihiatrie).
Proiectul „Asistenţă Tehnică ce ţine de suportul bugetar sectorial pentru sănătate” – informaţia urmează
să fie prezentată de OMS, care este agenţia de implementare.
Proiectul „Dezvoltarea şi pilotarea serviciilor casnice de adăpost pentru persoanele cu boli mintale în
Moldova”
• 4 apartamente de adăpost au fost renovate, mobilate, echipate şi oficial deschise pentru
persoanele cu boli mintale din Bălţi;
• Personalul (medical şi asistenţii sociali) a fost instruit.
Proiectul „Evaluarea capacităţilor şi modernizarea Spitalului Clinic Republican din Chişinău»:
Licitaţia internaţională pentru construcţia unui nou bloc chirurgical a fost organizat şi contractul cu
câștigătorul a fost semnat la 14/11/2011 – astfel, grantul NIF de 3.0 milioane EUR a fost contractat la
timp
Proiectul „Îmbunătăţirea managementului mobilităţii cadrelor medicale în Republica Moldova» –
informaţia urmează să fie oferită de OMS, care este agenţia de implementare.
voastră:
Politica Naţională de Sănătate, 2007-2021
Strategia de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare, 2010-2013
Programul Naţional pentru Sănătate Mintală, 2007-2011
Programul Naţional de Prevenire şi Control al HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015
Programul Naţional de Prevenire şi Control a TB, 2011-2015
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, 6.632.020 EUR
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, suma nu este certă

Denumirea proiectului/programului: Programul de Suport al Politicii Sectoriale, Sănătate
Scopul proiectului/programului: De a susţine prioritizarea şi implementarea concretă a Strategiei

Sectorului Sănătăţii din Moldova în vederea îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei, extinderea accesului şi
îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii serviciilor esenţiale de asistenţă medicală publică1.
Managerul proiectului/programului: Cornel Riscanu
Agenţia de implementare: Guvernul Republicii Moldova
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 43.450.000 EUR
Suma totală debursată în 2011: 13.611.833 EUR
Denumirea proiectului/programului: Evaluarea capacităţilor şi modernizarea Spitalului Clinic Republican

din Chişinău
Scopul proiectului/programului: De a contribui la realizarea Etapelor I şi II de modernizare a Spitalului

Clinic Republican din Chişinău.
Managerul proiectului/programului: Andrei Usatîi
Agenţia de implementare: Ministerul Sănătăţii
Finanţare: Grant

Studiul de fezabilitate pentru
Studiul de fezabilitate elaborat
1 modernizarea Spitalului Clinic realizat
şi aprobat
Republican
Proiectul noului bloc
Proiectul pentru noul bloc
2 chirurgical pentru Spitalul realizat
chirurgical elaborat
Clinic Republican
Proiectul pentru noul bloc Contractul pentru construcţia
3 realizat
chirurgical elaborat noului bloc chirurgical semnat
Construcţia noului bloc
4 Noul bloc chirurgical construit în derulare
chirurgical
1 Deoarece donatorii nu-şi pot repartiza resursele pentru anumite activități specifice atunci când se oferă suport
la bugetul sectorului, Delegaţia Uniunii Europene din Moldova a fost scutită de oferirea răspunsurilor la întrebările din
Secţiunea II şi III din chestionar în ceea ce priveşte programul dat.

Alocarea
Tipul de finanţare financiară
(în %)
Investiţii 87
Costuri administrative -
Alocarea Efortul
Asistenţă tehnică financiară organizaţional
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
Investiţii financiară organizaţional
(în %) (în %)
Construcţii şi renovări 100 100
Echipament şi tehnologii medicale - -
Tehnologii informaţionale - -
Consumabile medicale (inclusiv vaccinuri, medicamente etc.) - -
Alocarea Efortul
Funcţiile sistemului de sănătate financiară organizaţional
(în %) (în %)
Generarea de resurse (cadre medicale, sisteme informaţionale
- -
medicale, echipament medical, dispozitive medicale, etc.)
Alocarea Efortul
Dezvoltarea serviciilor medicale financiară organizaţional
(în %) (în %)
Spitale 100 100
Alocarea Efortul
Domeniile de maladii financiară organizaţional
(în %) (în %)
Maladii transmisibile (HIV, TB, Hepatita, ITS, maladii ce pot fi
- -
prevenite prin vaccinare, altele)
Maladii netransmisibile (CV, cancer, diabetul zaharat, boala
- -
renală cronică, sănătatea mintală, etc.)
Altele (specificaţi) 100 100

Denumirea proiectului/programului: Dezvoltarea şi pilotarea serviciilor casnice de adăpost pentru
persoanele cu boli mintale în Moldova
Scopul proiectului/programului: de a pilota sistemul de servicii casnice de adăpost pentru persoanele

cu boli mintale din nordul Moldovei.
Managerul proiectului/programului: Katja Assoian
Agenţia de implementare: Iniţiativa globală în psihiatrie
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 294.629 EUR
Acoperire geografică: acoperire regională direcţionată: 100%

Renovarea apartamentelor
4 apartamente de adăpost 4 apartamente de adăpost
1 de adăpost, mobilarea şi
renovate, mobilate şi echipate renovate, mobilate şi echipate
echiparea acestora
Dezvoltarea şi pilotarea Sistemul de apartamente Sistemul de apartamente
2 sistemului de apartamente adăpost elaborat şi pilotat în adăpost elaborat şi pilotat în
adăpost în Bălţi Bălţi Bălţi
Alocarea
(în %)
Investiţii 23
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Elaborarea de politici 20 20
Elaborarea de ghiduri şi protocoale 15 20
Elaborarea cadrului legal şi de reglementare 25 20
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Echipament şi tehnologii medicale 25 20

Alocarea Efortul
(în %) (în %)
45 50
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Asistenţa medicală primară 100 100
Spitale - -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
100 100

Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări
Director de Ţară: Paul Kelly; Nilgun Aydogan
Bugetul total debursat în 2011: 392.851 USD
Realizările cheie
Ţara a continuat să implementeze Programul Naţional de Imunizări, inclusiv imunizarea cu PENTA
vaccin.
În 2011, Republica Moldova a aplicat pentru suportul GAVI pentru un nou vaccin şi a primit aprobarea
pentru introducerea vaccinelor Rota Virus (2012) şi vaccin pneumococic (PCV) (2013).
voastră:
Programul Naţional de Imunizări, 2011-2015
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, nu se cunoaşte suma exactă, nivel sporit de finanţare
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, 3.822.430 USD

Denumirea proiectului/programului: Noul vaccin pentru vaccina PENTA
Scopul proiectului/programului: sporirea acoperirii cu imunizare şi introducerea vaccinelor noi şi sub-

utilizate.
Managerul proiectului/programului: Nilgun Aydogan
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 1.101.000 USD
Suma totală debursată în 2011: 392.851 USD
Acoperirea geografică: acoperire naţională: 100%

1 Acoperirea DTP3 95% 80%
Alocarea
(în %)
Asistenţă tehnică -
Investiţii 100

Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Construcţii şi renovări - -
Consumabile medicale (inclusiv vaccinuri, medicamente etc.) 100 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Dezvoltarea serviciilor medicale - -
100 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
- -

GIZ | Agenţia Germană pentru Cooperare Internaţională
Directorul de Ţară: Philipp Johannsen
Bugetul total debursat în 2011: ---1
Realizările cheie
Pe parcursul primei jumătăţi a anului 2011, asistenţă tehnică a fost oferită Institutului de Cercetări Științifice
în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului din Chişinău. Principalele contribuţii au fost asociate cu
administraţia financiară şi managementul spitalului:
• Control (îmbunătăţirea sistemului existent de raportare, transparenţa costurilor şi veniturilor,
managementul datelor prin soluţii TI corespunzătoare, evidenţă contabilă şi bugetare în bază de cost);
• Evaluarea portofoliului de servicii existente şi solicitate într-un spital de nivel terţiar

• Introducerea unui sistem de management al calităţii pentru a îmbunătăţi performanţa şi reduce
erorile de tratament.
Pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului 2011, asistenţă tehnică fost oferită Centrului Naţional de
Sănătate Publică, Departamentului de Promovare a Sănătăţii şi Comunicării. Consultanţa s-a axat pe:
• elaborarea de strategii în domeniul controlului tutunului şi alcoolului;
• susţinerea colaboratorilor în aplicarea şi utilizarea metodelor statistice ce nu se bazează pe

suport de hârtie (MS Office);
• stimularea dezvoltării capacităţilor regionale (autorităţile raionale de sănătate).
După jumătate de an, diverse obiective mai sunt încă în proces de realizare în cadrul Centrului, deşi
deja câţiva paşi majori au fost realizaţi.
Obiectivele şi ţintele politicilor, strategiilor sau programelor naţionale la care contribuie agenţia voastră:
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: nu este sigur, suma nu este certă
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: nu este sigur, suma nu este certă

Denumirea proiectului/programului: Expert CIM – Planificarea sistemului spitalicesc
Scopul proiectului/programului:
Managerul proiectului/programului: Ron Schmieder
Agenţia de implementare: CIM
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: ---2
Suma totală debursată în 2011: ---3
1 Datele nu se dezvăluie
2 Idem
3 Idem


Sistem de control financiar Supravegherea consistentă a
1 realizat
îmbunătăţit costurilor, veniturilor şi serviciilor
Imaginea clară privind serviciile
2 Portofoliul de servicii evaluat care sunt şi cele care trebuie realizat parţial
să fie prestate
Introducerea unui sistem de
3 Sistemul de calitate elaborat realizat parţial
management a calităţii
O analiză realizată cu privire la
Elaborarea unui plan şi
4 numărul de personal necesar şi nerealizat
strategii de resurse umane
mapa de distribuţie a acestora
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii -
(în %) (în %)
Elaborarea de ghiduri şi protocoale - 20
(în %) (în %)
informaţionale medicale, echipament medical, 15 15
Dirijare şi guvernare 25 25
(în %) (în %)
Spitale 50 50
Serviciile de sănătate publică 50 50
(în %) (în %)
Maladii transmisibile (HIV, TB, Hepatita, ITS, maladii
20 20
ce pot fi prevenite prin vaccinare, altele)
Maladii netransmisibile (CV, cancer, diabetul zaharat,
80 80
boala renală cronică, sănătatea mintală, etc.)

Guvernul Republicii Populare Chineze
Directorul de Ţară: Tongkai Xu
Bugetul total debursat în 2011: 11.450.000 CNY
Realizările cheie
Centrul de medicină chineză susţinut de China funcţionează din iunie 2011. Trei medici specialisti în
acupunctură şi masaj au început să presteze servicii cetăţenilor moldoveni. Guvernul Chinei a donat
114 ventilatoare medicale pentru echiparea departamentelor de reanimare şi terapie intensivă din cadrul
instituţiilor medicale din toată Moldova.
voastră:

Denumirea proiectului/programului: Centrul de medicină chineză susţinut de China
Scopul proiectului/programului: Tehnologia medicală chineză deserveşte populaţia Moldovei. Sugerăm

ca Ministerul Sănătăţii să atragă mai multă atenţie instruirii medicilor moldoveni în Centrul de medicină
chineză.
Managerul proiectului/programului: Tongkai Xu
Agenţia de implementare: COMPANIA ZHONGYUAN
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 5.000.000 CNY
Suma totală debursată în 2011: 5.000.000 CNY

1 Sănătatea oamenilor tratarea persoanelor
Diseminarea informaţiei privind
2 Instruirea persoanelor
tehnologia medicală chineză
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 50

(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
Consumabile medicale (inclusiv vaccinuri,
40 30
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale - -
(în %) (în %)
- -
60 60
Leziuni şi violenţa 20 20
SMC şi sănătatea reproductivă 10 10
Sănătatea adolescenţilor 10 10
Denumirea proiectului/programului: 114 ventilatoare medicale

Scopul proiectului/programului: De a echipa departamentele de reanimare şi terapie intensivă din
instituţiile medicale din toată Moldova.
Managerul proiectului/programului: TongkaiI Xu
Agenţia de implementare: CHINA CNTC International Tendering Corporation
Finanţare: Grant
Durata: Data de lansare: 25/05/2011 Data de închidere: 20/ 02/2012
Bugetul total al proiectului/programului: 6.450.000 CNY
Suma totală debursată în 2011: 6.450.000 CNY

Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 90
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale 50 50
Asistenţa medicală urgentă 50 50
(în %) (în %)
- -
50 50

Guvernul României
Director de Ţară:
Bugetul total debursat în 2011: 140.000 EUR1
Realizările cheie
voastră:
Politica Națională de Sănătate, 2007-2021
Programul naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru
anii 2007-2011
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Nu sunt sigure, suma nu este certă
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu sunt sigure, suma nu este certă

Denumirea proiectului/programului: Reabilitarea Centrului de Transfuzie a Sângelui din Cahul
Scopul proiectului/programului: Reabilitarea Centului de Transfuzie a Sângelui din Cahul.
Managerul proiectului/programul: Silvia Volosatii
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 140.000 EUR
Acoperirea geografică: acoperire regională direcţionată: 100%

Reabilitarea Centrului de Construirea şi renovarea
1 Transfuzie a Sângelui din sediului Centrului de Transfuzie Realizat
Cahul a Sângelui din Cahul
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 97
1 Suma angajată de Guvernul României în 2010, debursată în ţară în 2011

Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
Dezvoltarea de capacităţi - -
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale - -
(în %) (în %)
60 60
- -

Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi
Malariei – GFATM – asistenţă implementată prin intermediul
PAS, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate
Directorul de Ţară: Nicolas Cantau, Manager Portofoliului de Investiţii, Europa de Est şi Asia
Centrală, GFATM (Dr. Andrei Moşneaga, Director, PAS)
Bugetul total debursat în 2011: 4.118.236 EUR1
Realizările cheie
Pe parcursul 2011, Centrul PAS (Centru pentru Politici şi Analiză în Sănătate) şi-a continuat activitatea
cu privire la următoarele:
• implementarea proiectelor finanţate din exterior;
• oferirea de pledoarie şi asistenţă tehnică Guvernului şi partenerilor în domeniile prioritare de
dezvoltare a sectorului sănătăţii.
În domeniul implementării (de ex. cu privire la AOD), următoarele proiecte sunt principale:
• Proiectul HIV (finanţat de GFATM, Runda 8);
• Proiectul TB (finanţat de GFATM, Rundele 8 şi 9).
Pe lângă AOD, Centrul PAS este agenţia de implementare pentru:
• Proiectul cu privire la hepatite (finanţat de Fondul de Dezvoltare Socială al Japoniei prin
intermediul Băncii Mondiale);
• Proiectul TB REACH cu privire la îmbunătăţirea detectării cazurilor TB şi TB-MDR
(finanţat prin intermediul Parteneriatului STOP TB), care va începe în 2012.
În domeniul pledoariei / asistenţei tehnice, pe parcursul 2011 s-au implementat următoarele activităţi
principale:
• Monitorizarea sănătăţii (studii / cercetare realizate: domeniul medicamentelor; accesul şi calitatea
serviciilor spitaliceşti; controlul tutunului);
• Evaluarea programului cu privire la Conduita Integrată a Maladiilor la Copii din Moldova (UNICEF);
• Studiu cu privire la accesul şi calitatea serviciilor AMP (OMS, în derulare);
• Proiectul de control a tutunului (Iniţiativa Bloomberg / Mediu fără tutun pentru copii, în derulare);
• Studiu cu privire la noile diagnosticări TB (Universitatea San-Diego, în derulare).
Suma totală a fondurilor debursate în legătură cu programele şi proiectele AOD în 2011 este
echivalentă cu 4.118.236 EUR
voastră:
Programul Naţional pentru Controlul Hepatitelor Virale B, C şi D, 2007-2011
Programul naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru
anii 2007-2011
Programul Naţional de Prevenire şi Control HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015
Programul Naţional de Prevenire şi Control TB, 2011-2015
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, nu se cunoaşte suma exactă, cam acelaşi nivel de finanţare
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, nu se cunoaşte suma exactă, nivel în descreştere de finanţare
1 Conform condiţiilor de eligibilitate a donatorilor menţionate mai sus (vezi secţiunea „Limitări”), Centrul PAS este considerat a fi un „donator”
chiar dacă debursează fonduri AOD din partea unui alt donator, GFATM.

Denumirea proiectului/programului: Susţinerea persoanelor cu tuberculoză şi comunităţilor din Moldova
Scopul proiectului/programului: de a reduce povara tuberculozei (TB) în Republica Moldova prin

extinderea managementului tuberculozei rezistente la medicamente (DR-TB).
Managerul proiectului/programului: Valeriu Crudu
Agenţia de implementare: Centru de Politici şi Analiză în Sănătate (Centrul PAS), Institutul de

Ftiziopneumologie, Fundaţia Soros Moldova, ONG AFI
Finanţare: Grant
Acoperirea geografică: acoperire naţională: 80%; acoperire regională direcţionată: 20%

Numărul de centre comunitare TB constituite şi
1 10 10
operaţionale
Numărul de pacienţi TB care primesc bonusuri
2 şi posibilităţi de a-şi îmbunătăţi respectarea 2928 3612
tratamentului
Numărul de educatori de la egal la egal,
3 jurnalişti la nivel naţional şi raional şi actori 385 635
locali instruiţi în domeniul TB şi TB/HIV
Numărul de personal medical instruit în ceea
ce priveşte controlul TB. Implicarea comunităţii
4 450 1007
şi metode de activitate informaţională cu
diferite grupuri de populaţie
Numărul de colaboratori din serviciul TB şi
5 cadre medicale din Asistenţa Medicală Primară 417 834
instruiţi în domeniul managementului DR-TB
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 42
(în %) (în %)
Elaborarea de politici - 20
Elaborarea de ghiduri şi
10 10
protocoale
Elaborarea cadrului legal
10 20
şi de reglementare

Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale 30 40
Serviciile de sănătate publică - 10
(în %) (în %)
100 100
- -
Denumirea proiectului/programului: Reducerea poverii HIV în Republica Moldova, 2010 - 2014
Scopul proiectului/programului: Reducerea morbidităţii, mortalităţii şi impactului HIV asupra persoanelor

care trăiesc cu HIV.
Managerul proiectului/programului: Liliana Caraulan
Agenţia de implementare: Centrul de Politici şi Analiză în Sănătate (Centrul PAS), Fundaţia Soros
Moldova, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, ONG Viaţa Nouă
Finanţare: Grant


% de adulţi şi copii cu HIV despre care se
1 cunoaşte că primesc tratament 12 luni după 92% 81%
iniţierea terapiei antiretrovirale
% de persoane care la moment sunt tratați în
cadrul terapiei de substituţie cu opioide (TSO),
2 55% 56%
care au fost pe TSO în mod continuu timp de
cel puţin 6 luni în decursul ultimilor 12 luni
Numărul de persoane care trăiesc cu HIV/
3 SIDA la care au beneficiat de asistenţă şi 5207 4853
servicii de suport (indicatori de proces)
Numărul de UDI ce urmează terapia de
substituire cu opioide, care primesc cel puţin
4 471 437
3 servicii de suport din partea ONG-urilor care
lucrează în domeniul reabilitării UD
Numărul de cadre medicale (medici şi
asistente medicale) şi ne-medicale (psihologi,
5 1410 1397
asistenţi sociali, consultanţi de la egal la egal)
instruiţi în domeniul HIV/SIDA
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 40
(în %) (în %)
Elaborarea de ghiduri şi protocoale 10 -
Elaborarea cadrului legal şi de reglementare - 10
Investiţii
(în %) (în %)
Tehnologii informaţionale 10 5
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
Dirijare şi guvernare - 20

(în %) (în %)
Spitale 20 10
(în %) (în %)
100 100
- -

SDC | Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
Directorul de Ţară: Georgette Bruchez Brugger
Bugetul total debursat în 2011: 4.721.060 CHF
Realizările cheie
Realizările cheie şi rezultatele anului calendaristic 2011 sunt următoarele:
Regionalizarea serviciilor medicale pediatrice urgente şi terapie intensivă a fost instituţionalizată (ordinul
ministerial aprobat la finele anului 2010) şi este funcţională în regiunea Nord şi Centru. Accesul şi utilizarea
serviciilor medicale pediatrice urgente şi celor de terapie intensivă a sporit cu 15% în regiunea Nord şi
parţial în regiunea Centru, unde serviciile, echipamentul şi calitatea au fost modernizate. Campania vastă
care a fost organizată în 2009-2010 (incluzând vizite şi consiliere pentru 110.000 familii) a contribuit la
sporirea utilizării serviciilor şi se preconizează că va rezulta într-o reducere a numărului de accidente la
domiciliu. Strategia de comunicare, mesajele textuale şi cele vizuale ale campaniei au promovat pe de o
parte - implicarea atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor în îngrijirea copiilor, iar pe de altă parte – acordarea
unei asistenţei egale atât fetelor, cât şi băieţilor.
În domeniul perinatologiei, calitatea şi de-medicalizarea asistenţei oferite nou-născuţilor a continuat
să se îmbunătăţească, bazându-se pe rezultatele anilor precedenți. Mortalitatea infantilă este într-o
descreștere uşoară. Supravieţuirea nou-născuţilor prematuri de 500-1.000g s-a îmbunătăţit de la 31,7%
până la 36,9%, şi a celor de 1.000-1.500g – de la 91,9% până la 94,5% în 2009-2010. Aceste tendinţe au
continuat şi în primele 9 luni ale anului 2011 într-o direcţie pozitivă. Referirile la maternităţile de nivelul II
au sporit de la 6.3% în 2009 până la 8% în 2010. S-a procurat echipament, inclusiv paturi şi echipament
tele-medical. Proiectul a introdus cu succes managementul tehnologiilor medicale şi bio-inginerii, drept
un element esenţial al sistemului de asistenţă medicală. Noua etapă a proiectului a început în iunie 2011;
scopul acesteia este de a finaliza procesul de regionalizare şi de a extinde asistenţa perinatală la nivel de
comunitate pentru a ajunge la femeile şi noi-născuţii vulnerabili.
Noul Comitet de Monitorizare constituit pentru componenta comună Managementul Tehnologiilor
Medicale (MTM) a proiectelor ce ţin de perinatologie şi urgenţa pediatrică a oferit posibilitatea de a spori
sinergia între proiecte şi de a asigura eficienţa (inclusiv cost-eficacitatea) suportului oferit eforturilor
Ministerului Sănătăţii de a instituţionaliza MTM.
Proiectul „Generaţie sănătoasă” a fost lansat în iunie 2011. Acesta se va axa pe extinderea serviciilor
de sănătate prietenoase tinerilor în jumătate din raioanele Moldovei, precum şi pe dezvoltarea şi
implementarea programelor educaţionale de sănătate pentru tineri. Extinderea procesului este dirijată de
Ministerul Sănătăţii şi coordonare strânsă cu alţi actori (UNICEF, IMS, UNFPA, etc.).
Curriculum sănătăţii mintale în bază de comunitate pentru studenţii de la medicină şi rezidenţii din
psihiatrie a fost elaborat de proiect şi a fost introdus în 2011. Strategia Naţională în domeniul sănătăţii
mintale pentru 2011-2015 a fost elaborată, însă mai sunt necesare activităţi pentru a o finaliza. Setul
de documente cu privire la crearea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală bazate pe comunitate
a fost elaborat şi prezentat pentru aprobarea Guvernului. Centrul de sănătate mintală din Chișinău s-a
deschis oficial, totuşi, ţinând cont de locaţia nepotrivită a acestuia pentru serviciile comunitare de sănătate
mintală, scopul acestuia va fi revizuit. Aceste constatări au fost confirmate de o evaluare externă care
a fost realizată în 2011. Ţinând cont de faptul că obiectivul MS în sub-domeniul sănătăţii mintale mai
trebuie să fie definit, o misiune a experţilor OMS a fost solicitată de SDC la finele 2011 pentru a evalua
angajamentul Ministerului şi potenţialul pentru intervenţiile noastre pe viitor.
Consiliul de Coordonare Sectorială în domeniul sănătăţii s-a întrunit în mod regulat. Organizarea şi
conţinutul acestuia s-a îmbunătăţit semnificativ.

voastră:
Strategia Naţională pentru Sănătatea Reproductivă, 2005-2015
Programul Naţional pentru Sănătate Mintală, 2007-2011
Programul Naţional pentru Dezvoltarea Asistenţei Medicale de Urgenţă, 2011-2015
Programul Naţional de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Spitaliceşti, 2010-2012
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, nu cunoaştem suma exactă, cam acelaşi nivel de
finanţare
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, nu cunoaştem suma exactă, cam acelaşi nivel de
finanţare
Date cu privire la proiect/program

Denumirea proiectului/programului: Modernizarea sistemului perinatologic din Moldova, a III-a etapă a
proiectului.
Scopul proiectului/programului: Scopul general este cel de a reduce mortalitatea şi morbiditatea

perinatală şi neonatală precoce în Moldova prin acces îmbunătăţit şli disponibilitatea de servicii perinatale
de calitate înaltă la toate nivelele. Rezultatele scontate ale proiectului sunt:
• Calitatea îmbunătăţită a asistenţei perinatale, care este acordată în conformitate cu standardele la

fiecare nivel de asistenţă;
• Acces sporit pentru mame şi nou-născuţi la infrastructură adecvată şi operaţională de servicii

perinatale în aria de implementare a proiectului;
• Mecanism elaborat şi implementat pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii la nivelul instituţiilor

medicale de nivelul II şi III;
• Mobilizarea comunităţilor-ţintă pentru a îmbunătăţi utilizarea serviciilor de asistenţă medicală

pentru mame şi nou-născuţi din grupurile vulnerabile.
Managerul proiectului/programului: Adriane Martin Hilber
Agenţia de implementare: Centrul Elvețian pentru Sănătate Internaţională (CESI)
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 3.430.000 CHF
Suma totală debursată în 2011: 1.836.000 CHF

% nou-născuţilor cu asfixie (6-5 min după scara
1 0,7% 0,78%
APGAR);
% nou-născuţilor care beneficiază de asistenţă
2 de nivelul trei în stare critică (dereglări cardio- 50% 74%
respiratorii)
% femeilor gravide înregistrate la o etapă
3 85% 78%
timpurie (în primele 12 săptămâni de gestaţie)
Rata de supravieţuire a nou-născuţilor
4 40% 20%
prematuri (până la 1000g) la externare
Procentul de instituţii SMN cu echipament
5 funcţional necesar pentru servicii perinatale 85% 60%
eficiente la nivelul adecvat
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 5
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
59 40
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale 90 70

(în %) (în %)
- -
- -
Denumirea proiectului/programului: REPEMOL – Regionalizarea serviciilor medicale pediatrice de

urgenţă şi terapie intensivă în Moldova
Scopul proiectului/programului: Sporirea şanselor de supravieţuire pentru copiii care au nevoie de

servicii medicale urgente şi prevenirea accidentelor copiilor prin crearea unui sistem modern regionalizat
de servicii medicale pediatrice de urgenţă şi terapie intensivă. Rezultatele scontate ale etapei date a
proiectului includ următoarele:
• Politică naţională îmbunătăţită cu privire la organizarea, finanţarea şi prestarea serviciilor medicale

pediatrice de urgenţă şi terapie intensivă;
• Prestarea de servicii calitative medicale pediatrice de urgenţă şi terapie intensivă este disponibilă
şi accesibilă în toată ţara;
• Comunitatea, mamele şi taţii au îmbunătăţit supravegherea copiilor, luând măsuri pentru a preveni
accidentele domestice şi cunosc cum şi când să utilizeze serviciile medicale de urgenţă.
Managerul proiectului/programului: Silvia Morgoci
Agenţia de implementare: Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate
Finanţare: Grant
Suma totală debursată în 2011: 2.045.000 CHF
Acoperire geografică: acoperire regională direcţionată: 100%

Rata mortalităţii copiilor până
1 2015: 15,3 (ţinta ODM) 13,4‰
la 5 ani (ODM 4)
Nr de pacienţi trataţi de către
departamentele de asistenţă
2 medicală pediatrică de urgenţă creştere de 10% DE – 33416, UCI - 1567
şi unităţile de terapie intensivă
în 3 centre regionale
Rata mortalităţii din cauza
3 traumelor copiilor cu vîrsta de reducere 1,6‰
până la 5 ani

Existenţa unui sistem
funcţional regionalizat de
4 1 0,42
servicii medicale pediatrice de
urgenţă
Nr de persoane (părinţi şi
îngrijitori) care au menţionat
5 că au luat măsuri preventive sporire cu 10% 64,1%
împotriva accidentelor
domestice
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 40
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
Finanţarea sănătăţii 5 10
(în %) (în %)
Spitale 5 13

(în %) (în %)
- -
- -
Denumirea proiectului/programului: Generaţie sănătoasă (extinderea serviciilor de sănătate prietenoase

tinerilor (SSPT) în Moldova)
Scopul proiectului/programului: De a îmbunătăţi sănătatea sexuală şi reproductivă în rândul tinerilor
bărbaţi şi femei din Moldova (în particular în rândul celor vulnerabili şi în situaţie de risc) prin sporirea cererii,
accesului şi utilizării serviciilor de sănătate calitative prietenoase tinerilor şi a programelor educaţionale de
sănătate. Rezultatele proiectului:
• Serviciile de sănătate prietenoase tinerilor sunt extinse din punct de vedere geografic, diversificate
şi operaţionale, şi oferă tinerilor din toată ţara asistenţă şi consiliere medicală de calitate;
• Cuplurile tinere şi mamele-adolescente din 4 raioane pilot sunt informaţi/instruiţi cu privire la
subiectele ce ţin de pre-concepţie şi educaţia antenatală;
• Şcolile din 16 raioane în colaborare şi cu suportul SSPT dezvoltă deprinderile de viaţă ale tinerilor
cu un accent special pe sănătate şi calitatea de părinte responsabil, precum şi pe promovarea
conduitei de solicitare a serviciilor de sănătate;
• Actorii comunitari (părinţii, administraţia locală, profesioniştii din sectorul social, medical, educaţional
şi alţi membri ai comunităţii) din 16 raioane dau dovadă de o atitudine pozitivă faţă de SSPT şi
programele de dezvoltare a deprinderilor de viaţă, şi susţin conduita de solicitare a serviciilor de
sănătate în rândul tinerilor.
Managerul proiectului/programului: Galina Lesco
Agenţia de implementare: ONG-ul Sănătate pentru Tineri
Finanţare: Grant
Suma totală debursată în 2011: 625.060 CHF
Nr de raioane în care a fost lansat
1 4 1
procesul de extindere a SSPT
Proporţia profesioniştilor din sănătate
2 20% din colaboratorii SSPT 20% din colaboratorii SSPT
instruiţi în cele 16 raioane
Program educaţional standard în Proiectul programului este
3 Program elaborat
domeniul antenatal elaborat disponibil
Disponibilitatea strategiei şi planului Strategia de comunicare Raportul de analiză a
4
de acţiuni aprobate elaborată actorilor este disponibil

Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 3
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale - -
(în %) (în %)
- -
- -

Denumirea proiectului/programului: Dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală în Moldova
(Centrul de SSM din Chișinău)
Scopul proiectului/programului: de a spori accesul persoanelor cu probleme mintale la servicii medicale

ambulante comunitare adecvate de sănătate mintală. Aceasta se va realiza prin dezvoltarea sistemului
comunitar extra-spitalicesc, care va acţiona în colaborare cu sistemul de asistenţă medicală primară pentru
a implementa măsurile de prevenire a tulburărilor mintale, serviciile psiho - igienice şi psiho - corecţionale.
Rezultatele acestui proiect:
• conceptul naţional a serviciilor de sănătate mintală şi mecanismele de implementare sunt create

în Moldova şi servesc drept bază pentru implementarea reformelor în domeniul sănătăţii mintale;
• Un model de organizare, funcţionare şi finanţare a serviciilor medico-sociale în sistemul de asistenţă

medicală este elaborat în Moldova;
• Centrul de servicii comunitare de sănătate mintală (CSSM) din Chişinău este constituit; acesta
serveşte drept un centru de informaţie şi instruire pentru profesionişti şi va contribui la îmbunătăţirea
managementului persoanelor cu probleme de sănătate mintală, în conformitate cu standardele
internaţionale;
• Tinerii profesionişti (medicii, psihiatri) dispun de cunoştinţe extinse în domeniul psihiatriei

comunitare, datorită ajustărilor la curriculum universitar al Universităţii de Stat de Medicină şi
Farmacie “Nicolae Testemiţanu”;
• Cetăţenii moldoveni (publicul larg) sunt informaţi mai bine despre serviciile comunitare de sănătate
mintală, drept rezultat al campaniei naţionale informaţionale.
Managerul proiectului/programului: Jana Chihai
Agenţia de implementare: PO SOMATO
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 730.000 CHF
Suma totală debursată în 2011: 215.000 CHF
Acoperea geografică: acoperire naţională: 89%; acoperire regională direcţionată: 11%;
Progresul proiectului/programul:

Strategia Naţională privind
Existenţa Strategiei Naţionale elaborată şi prezentată MS
1 sănătatea mintală 2011-2015,
privind sănătatea mintală pentru aprobare
elaborată şi prezentată MS
Existenţa Regulamentului şi
2 standardelor de calitate al elaborat şi aprobat elaborat şi aprobat
CSSM
Existenţa curriculei universitare elaborată şi prezentată elaborată şi aprobată de
3
privind SM universităţii pentru aprobare departamentul de psihiatrie
Nr. şi % din numărul total
de pacienţi înregistraţi cu
4 probleme de sănătate mintală sporire 5156 şi 5%
referiţi la serviciile comunitare
de ambulatoriu

Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 16
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale - -
(în %) (în %)
- -
100 100

TIKA | Agenţia Turcă de Dezvoltare şi Cooperare
Internaţională
Directorul de Ţară: Atilla Cem Karamollaoglu
Bugetul total debursat în 2011: 1.015.000 USD
Realizări cheie
• 5 ambulanţe oferite Guvernului Republicii Moldova;
• Reconstrucţia Spitalului Raional Vulcăneşti.
voastră:
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu este cert, suma nu se cunoaşte

Denumirea proiectului/programului: Ambulanţe oferite Republicii Moldova
Scopul proiectului/programului: Consolidarea serviciilor medicale.
Managerul proiectului/programului: Atilla Cem Karamolaoglu
Agenţia de implementare: “AMBULANS Ilk Yardım ve Hastane Cihazları ve Tesisleri Sanayi Ticaret”
Compania turcească Şti Ltd.
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 320.000 USD

5 ambulanţe oferite Guvernului Republicii 5 ambulanţe oferite
1 realizat
Moldova RM
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 100

Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale - -
(în %) (în %)
- -
- -
Denumirea proiectului/programului: Reconstrucţia Spitalului Regional Vulcăneşti
Scopul proiectului/programului: Consolidarea serviciilor medicale.
Managerul proiectului/programului: Nataly Velixar
Agenţia de implementare: Lucrări de construcţie - “Horasan Taahhüt Müteahitlik Hizmetleri İnşaat San.
Ve Tic.” Compania turcească Şti Ltd., Inspecţia lucrărilor de construcţie şi consultaţii tehnice – întreprinderea
de stat “SUD-A-CON”
Finanţare: Grant
Acoperirea geografică: acoperire regională direcţionată: 100%


1 Lucrări de reconstrucţie realizate realizat
procurarea şi livrarea
2 Înzestrarea cu echipament medical realizat
realizată
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 100
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Spitale 100 100
(în %) (în %)
- -
- -

Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi
Malariei – GFATM – asistenţă implementată prin intermediul
UCIMP | Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare
a Proiectului de Restructurare a Sistemului Sănătăţii
Directorul de Ţară: Nicolas Cantau, Manager Portofoliului de Investiţii, Europa de Est şi Asia Centrală,
GFATM (Dr. Victor Volovei, Director, UCIMP)
Bugetul total debursat în 2011: 8.318.873 USD1
Realizările cheie
În 2011 UCIMP (Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de Restructurare a
Sistemului Sănătăţii) a implementat activităţi care şi-au propus drept scop următoarele:
• Procurarea consumabilelor, medicamente de primă-linie TB pentru a asigura detectarea la timp şi
tratamentul calitativ a cazurilor sensibile TB;
• Instruirea şi re-instruirea în domeniul DOTS a medicilor TB şi a altor colaboratori din cadrul serviciului
naţional TB, prestatorilor AMP şi colaboratorilor de laborator;
• Extinderea consilierii voluntare şi serviciilor de testare;
• Sporirea prevenirii transmiterii de la mamă la copil;
• Sporirea numărului instituţiilor de laborator cu capacităţi suficiente de a realiza servicii calitative de testare
HIV;
• Crearea şi distribuirea materialelor şi activităţilor educaţionale HIV în rândul tinerilor;
• Extinderea intervenţiilor de prevenire pentru grupurile vulnerabile;
• Sporirea numărului de pacienţi care urmează terapia antiretrovirală cu acţiune sporită;
• Crearea unor noi instituţii medicale de ambulatoriu/spitaliceşti pentru HIV;
• Integrarea serviciilor de testare şi supraveghere HIV şi TB;
• Fortificarea sistemelor naţionale de supraveghere, monitorizare şi evaluare;
• Fortificarea participării ONG-urilor şi PLWHA şi consolidarea parteneriatului multi-sectorial în ceea ce
priveşte abordarea provocărilor de control şi tratament HIV/SIDA în ţară;
• Sporirea accesului la serviciile de diagnostic, prevenire, tratament şi asistenţă pentru beneficiarii din
Transnistria;
• Îmbunătăţirea infrastructurii;
• Susţinerea îmbunătăţirii diagnosticării TB în comunităţile afectate şi penitenciare, fortificarea mecanismului
de identificarea contactelor TB şi susţinerea aderării la tratament a deţinuţilor eliberaţi;
• Procurarea de consumabile şi dispozitive pentru diagnosticarea TB-MDR, inclusiv pentru metodele rapide
în condiţii de muncă sigure pentru colaboratorii de laborator;
• Procurarea medicamentelor TB de a doua linie;
• Reabilitarea pavilionului TB-MDR din spitalul TB Vorniceni, renovarea Departamentului TB-MDR din
spitalul TB din Bender TB, şi instalarea ventilaţiei în Departamentul TB din spitalul penitenciar din Tiraspol;
• Participarea medicilor ftiziopneumologi şi colaboratorilor de laborator la instruiri şi evenimente
internaţionale în ceea ce priveşte managementul TB şi TB rezistent la medicamente;
• Instruiri locale pentru colaboratorii programului naţional de tuberculoză cu privire la ciclurile de management
a medicamentelor, precum şi a managementului medicamentelor TB de a două linie;
• Fortificarea sistemului naţional existent pentru monitorizarea şi evaluarea TB şi TB-MDR prin extinderea
şi ajustarea soft-ului existent de raportare TB şi instruirea personalului implicat;
• Realizarea sondajelor operaţionale cu privire la TB, inclusiv: sondajul naţional de rezistenţă la
medicamente; cercetarea operaţională cu privire la transmiterea nocosomială a TB în spitalele TB şi
implementarea unei evaluări a serviciilor de sănătate TB; şi
• Elaborarea şi difuzarea programelor TV şi radio, anunţuri în serviciul public, şi un scurt documentar cu
privire la TB; instruirea jurnaliştilor; elaborarea şi distribuirea materialelor informaţionale şi educaţionale
pentru publicul general, pacienţii TB şi familiile acestora; realizarea unor spectacole în turneu şi instruirea
educatorilor de la egal la egal.
1 Conform condiţiilor de eligibilitate pentru donatori, menţionate mai sus (vezi secţiunea „Limitări”), UCIMP este considerat a fi un „donator”,
chiar dacă debursează fonduri AOD din partea unui alt donator, GFATM. Prin consecinţă, UCIMP i s-a permis să nu răspundă la întrebările din
Secţiunea VI a chestionarului cu privire la coordonare şi complementaritate.

voastră:
Strategia Naţională Antidrog, 2011-2018

Denumirea proiectului/programului: „Fortificarea controlului tuberculozei în Republica Moldova”
Scopul proiectului/programului: Scopul programului este de a reduce povara TB în Republica Moldova.
Managerul proiectului/programului: Victor Burinschi
Agenţia de implementare: Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de

Finanţare: Grant
Durata: Data de lansare: 01.10.2010 Data de închidere: 31.12.2012

Rata mortalităţii TB – numărul estimat de
1 decese din cauza TB (toate formele) per an, 12 16,1
per 100.000 populaţie
pacienţi diagnosticaţi pentru prima dată cu
tuberculoză pulmonară cu spută pozitivă,
2 35,12 31,25
notificaţi autorităţilor naţionale de sănătate, per
100.000 populaţie
Numărul de persoane ce beneficiază de
tratament DOTS - (numărul absolut de pacienţi
3 5210 5113
TB cu tratament instituit (tratament respectat
direct, cursuri de scurtă durată (DOTS))
Numărul de pacienţi TB-MDR confirmaţi de
4 laborator înrolaţi în tratamentul anti-TB de linia 535 739
a doua
Numărul şi procentul de pacienţi TB-MDR
confirmaţi de laborator, trataţi cu succes
5 (vindecaţi plus tratament finalizat), în rândul 68 49
celor care sunt înrolaţi în tratamentul anti-TB
de linia a doua

Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 91
Investiţii
(în %) (în %)
62 40
medicamente etc.)
(în %) (în %)
(în %) (în %)
100 100
- -
Denumirea proiectului/programului: Extinderea accesului la prevenire, tratament şi asistenţă în

cadrul Programului Naţional de Prevenire şi Control a HIV/SIDA/ITS 2006-2010 şi reducerea morbidităţii,
mortalităţii şi impactului ce ţine de HIV asupra oamenilor care trăiesc cu HIV/SIDA, 2010-2014
Scopul proiectului/programului: 1. De a extinde prevenirea, tratamentul şi asistenţa TB pentru a asigura

accesul universal la terapie antiretrovirală cu acţiune sporită, pentru a spori consilierea voluntară şi testarea
în rândul celor care sunt în situaţie de risc şi celor în situaţie de risc sporit, extinderea prevenirii pentru cei
mai vulnerabil. 2. Morbiditate, mortalitate şi impact ce ţine de HIV redus asupra persoanelor cu HIV/SIDA.
Managerul proiectului/programului: Svetlana Plămădeală
Agenţia de implementare: Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de

Finanţare: Grant

Suma totală debursată în 2011: 3.568.636 USD

Numărul de femei gravide pozitive HIV, care beneficiază de
1 un curs complet de profilaxie ARV pentru a reduce riscul 150 107
transmiterii de la mamă la făt
Numărul şi procentul utilizatorilor de droguri injectabile (UDI)
2 173328 16887
care au fost incluşi în programele de prevenire
Numărul şi procentul lucrătorilor sexuali comerciali care au
3 3096 1645
fost incluşi în programele de promovare
Numărul de persoane cu infecţia HIV avansată care au
4 1814 2110
început terapia antiretrovirală combinată
Numărul de laboratoare cu capacitatea de a oferi servicii de calitate
5 19 17
înaltă de testare HIV inclusiv testarea sângelui donatorului
Alocarea
(în %)
Investiţii 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Consumabile medicale (inclusiv vaccinuri, medicamente etc.) 98 98
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
Maladii netransmisibile (CV, cancer, diabetul zaharat, boala renală
- -
cronică, sănătatea mintală, etc.)

UNAIDS | Programul Comun al Naţiunilor Unite
privind HIV/SIDA
Director de Ţară: Gabriela Ionascu
Realizările cheie
Anul 2011 a fost marcat în Moldova prin elaborarea de către guvern a unui Program Naţional privind
HIV/SIDA de o calitate înaltă, realizat cu suportul unei echipe comune din cadrul ONU cu privire la HIV/
SIDA. Programul dat a fost aprobat în calitate de Aplicaţie a Strategiei Naţionale către Fondul Global.
O misiune de evaluare care a cuprins 6 consultanţi internaţionali şi 2 observatori au vizitat Moldova
în iulie şi au realizat o evaluare deplină a Răspunsului Naţional cu referire la HIV/SIDA. Unul din
documentele supuse evaluării a fost Planul de Monitorizare şi Evaluare şi Manualul Operaţional, recent
elaborate şi aprobate, care au stabilit rezultatele cadrului strategic şi ţintele din cadrul Programului
Naţional de Prevenire şi Control al HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015.
Adiţional, începutul anului a fost marcat de o implicare mai vastă a ONG-urilor în elaborarea cadrului
naţional de reglementare; astfel standardele de calitate pentru acordarea de asistenţă UDI au fost
elaborate de ONG-uri şi aprobate de Ministerul Sănătăţii. Pentru prima dată, ONG-urile au venit cu
o platformă comună şi au negociat cu guvernul includerea costurilor asociate tratamentului ARV şi
reducerii daunei cauzate UDI în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu.
Un alt progres înregistrat este constituirea grupului tehnic de lucru cu privire la drepturile omului în
cadrul Ministerului Sănătăţii, care a asigurat revizuirea deplină a legislaţiei cu privire la HIV/SIDA şi
elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Legii privind HIV/SIDA din 2007 pentru a răspunde
mai bine la problemele ce ţin de protecţia drepturilor omului. Toate ordinile şi regulamentele interne
ale Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei care nu se conformau cu
normele şi regulile internaţionale au fost abrogate.
Oficiul UNAIDS a condus procesul de realizarea a Evaluării Vulnerabilităţii faţă de SIDA în baza
determinanţilor de gen şi un studiu cu privire la HIV în rândul migranţilor care a asigurat o analiză a
situației bazată pe evidenţă pentru Programul Naţional de Prevenire şi Control al HIV/SIDA şi IST,
2011-2015 (PAN). Adiţional UNAIDS a oferit suport în organizarea unei instruiri cu privire la HIV/SIDA şi
dimensiunea de gen destinată punctelor focale din toate ministerele şi departamentele în cauză.
Una din problemele majore cu care s-a confruntat ţara ţine de coordonarea şi raportarea din partea
Transnistriei (regiunea separatistă). Astfel, deşi sistemului de M&E din Moldova este instituţionalizat
destul de solid, instituţionalizarea cadrului de M&E şi raportarea din Transnistria mai este încă
problematic. O îngrijorare deosebită reprezintă reticenţa autorităţilor transnistrene de a realiza sondaje
şi monitorizări exacerbând astfel problemele cu privire la disponibilitatea datelor.
Instituţionalizarea raportării din partea ONG-urilor în cadrul naţional de M&E reprezintă o provocare
care urmează să fie abordată imediat ce depozitarul naţional de date va deveni pe deplin funcţional.
În baza raportului preliminar al Echipei Comune de Evaluare NSA, ţării i s-a recomandat să elaboreze
un plan de acţiuni bazat pe rezultate pentru a susţine planul operaţional al PAN şi pentru a fortifica
managementul programului.
Echipa comună ONU privind HIV/SIDA a elaborat în comun o propunere către Fondul Fiduciar Tematic
HIV/SIDA PNUD, care a fost finanţată şi urmează să fie implementată în parteneriat cu MMPSF.
voastră:
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, nu ştim suma exactă, aproape acelaşi nivel de finanţare
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu suntem siguri, suma nu este certă.

Denumirea proiectului/programului: Suport pentru Programul Naţional privind HIV/SIDA
Scopul proiectului/programului: Modificarea cadrului strategic naţional pentru a aborda determinantele

HIV/SIDA.
Managerul proiectului/programului: Ionascu Gabriela
Agenţia de implementare: Viaţa Nouă, Liga Persoanelor ce trăiesc cu HIV, Centrul regional pentru politici
comunitare
Finanţare: Grant

Cadrul strategic naţional modificat pentru a aborda
1 90 80
determinantele HIV/SIDA
2 Aprecierea sistemului M&E 50 70
Curriculum pentru deprinderile de viaţă elaborat şi aprobat
3 100 50
pentru 5 clase.
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 20
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
(în %) (în %)

40 40
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Spitale - -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
- -

PNUD | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Director de Ţară: Kaarina Immonen, Reprezentant Rezident
Realizările cheie
Progresul Moldovei privind negocierea noului Acord de Asociere cu UE a fost susţinut enorm de PNUD.
Mecanismul facilitării de dezvoltare a capacităţilor, flexibil şi în baza necesităţilor a permis consolidarea
abilităţii Guvernului de a elabora, negocia şi implementa politici care sunt în conformitate cu cerinţele UE.
Strategia de descentralizare care include abordarea bazată pe drepturile omului şi principiile egalităţii de
gen a fost elaborată şi aprobată de Guvern şi a fost stabilit setul de servicii publice locale.
Măsurile de dezvoltare a capacităţilor au fost implementate şi au ajutat la îmbunătăţirea infrastructurii
şi accesului persoanelor la servicii importante de ordin social şi medical, la fortificarea cooperării între
societatea civilă şi sectorul privat în zona de securitate din regiunea transnistreană a Moldovei.
PNUD susţine elaborarea şi adoptarea unor cadre de politici cheie pentru a cataliza schimbarea în
domeniu drepturilor omului şi justiţiei: Strategia privind reforma în sectorul justiţiei şi Planul Naţional
de Acţiuni cu privire la drepturile omului, paşi importanţi au fost întreprinşi pentru a intercala drepturile
omului în politicile de sănătate, educaţionale şi cele ocupaţionale. Cu suportul PNUD, în 2011 Moldova a
fost pentru prima dată subiectul Evaluării Periodice Universale, recomandările căreia vor ghida reformele
cheie şi activitatea ONU pe viitor. Pentru o analiză mai bună a politicilor bazate pe dovezi, s-a susţinut
capacitatea sistemului statistic de a genera date dezagregate, cu o atenţie deosebită faţă de dimensiunea
de gen. Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană (RNDU) 2011 cu privire la excluziunea socială şi
iniţierea Cadrului de Accelerare ODM (axat pe ODM 6) va promova în continuare caracterul inclusiv şi
progresul cu privire la realizarea OMD-urilor cu întîrzieri în materie.
A fost susţinută elaborarea de politici pentru protecţia mediului, schimbările climaterice şi dezvoltarea
durabilă: proiectul Strategiei Naţionale de Protecţie a Mediului 2020, proiectul Strategiei Naţionale de
Adaptare şi Dezvoltare indusă de emisii reduse, planuri de acţiune pentru ariile protejate. Utilizarea
energiei regenerabile a fost promovată în Moldova rurală, cu scopul de a îmbunătăţi accesul la energie,
reduce sărăcia şi promova dezvoltarea mai verde.
voastră::
Programul Naţional de Prevenire şi Control TB, 2011-2015
Altele
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, 93.500 USD
Denumirea proiectului/programului: RNDU şi Analiza de Politici
Scopul proiectului/programului: Identificarea domeniilor cheie de intervenţie, obstacolelor şi soluţiilor
pentru a accelera progresul întru realizarea ODM 6 cu întîrzieri în materie în ceea ce priveşte atingerea
ţintei prin intermediul unui proces larg de participare.
Managerul proiectului/programului: Dumitru Vasilescu
Agenţia de implementare: PNUD Moldova
Finanţare: Grant

Elaborarea unei liste prioritizate de intervenţii care ar face
1 realizat
posibilă accelerarea
Elaborarea unui set prioritizat de obstacole cheie care
2 împiedică implementarea intervenţiilor cheie identificate şi realizat
accelerarea la general
Elaborarea unei liste de soluţii fezabile de accelerare pentru a
3 în proces
aborda obstacolele cheie
Elaborarea unui Plan de Acţiuni comprehensiv vizând
4 accelerarea care urmează să fie partajat cu actorii cheie în proces
pentru a mobiliza resurse şi asigura accelerarea
5 Prezentarea Planului de Acţiuni MAF care va avea loc în iunie 2012
Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
- -

Denumirea proiectului/programului: Guvernarea ODM în Acţiune: catalizarea schimbării ce ţine de
drepturile omului în politica socială
Scopul proiectului/programului: Proiectul va stimula realizarea ODM-urilor în Moldova prin integrarea

drepturilor omului în sectoarele sociale, mai cu seamă în sănătate, educaţie, sectorul muncii şi asistenţă
socială. Utilizând abordarea bazată pe drepturile omului, proiectul va:
• susţine Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi alte autorităţi relevante în ceea ce
priveşte ajustarea legislaţiei şi practicilor în corespundere cu Convenţia ONU cu privire la drepturile
persoanelor cu dezabilităţi şi standardele OMS, trecând de la modelele „medicale” la cele „sociale”
pentru tratarea persoanelor cu dezabilităţi;
• acorda asistenţă ministerelor pentru a elabora şi implementa politici de sănătate, educaţionale, de
instruire şi ocupaţionale care să se conforme cu standardele internaţionale ale drepturilor omului,
cu un accent special pentru Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii,
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei;
• abilita ONG-urile de a întreprinde acţiuni strategice în domeniul non-discriminării bazate pe
dezabilităţi, domeniul sănătăţii şi/sau alte domenii relevante şi astfel să sporească conştientizarea
cu privire la drepturile omului; (iv) suport Guvernului şi societăţii civile în Revizuirea Periodică
Universală şi alte procese internaţionale relevante.
Managerul proiectului/programului: Nadejda Macari
Agenţia de implementare: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
Finanţare: Grant
Elaborarea amendamentelor la
Numărul de regulamente cadrul legal, cu accent specific Suport oferit pentru a modifica
şi politici în cadrul reformei privind drepturile reproductive, Legea HIV, în conformitate cu
aprobate de către Guvern, persoanele care trăiesc cu HIV/ cerinţele ce ţin de drepturile
1
în conformitate cu dreptul SIDA, accesul asupra celor mai omului (aprobate de către
internaţional vizând drepturile vulnerabile grupuri la servicii guvern, urmează a fi adoptate
omului medicale şi medicamente de în parlament);
calitate
Elaborarea amendamentelor la
Numărul de politici şi cadrul legal, cu accent specific Suportul unui expert oferit
regulamente de sănătate privind drepturile reproductive, în vederea elaborării unui
elaborate şi adoptate în persoanele care trăiesc cu nou program naţional
2
conformitate cu dreptul HIV/SIDA, accesul celor mai privind sănătatea mintală, în
internaţional vizând drepturile vulnerabile grupuri la servicii conformitate cu standardele
omului medicale şi medicamente de privind drepturile omului
calitate
Legea privind combaterea
Îmbunătăţirea abilităţilor ONG-
discriminării prevede un
urilor locale de a oferi suport
mecanism viguros de
consecvent în identificarea
aplicare, motive extensive Iniţierea reformei privind
3 şi documentarea cazurilor
de nediscriminare şi toate capacităţile legale.
de discriminare, prioritar în
domeniile să fie securizate
domeniul educaţiei, sănătăţii şi
de dreptul internaţional şi
angajării în cîmpul muncii.
european

Tipul de finanţare Alocarea financiară (în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Elaborarea de politici 90 -
Dezvoltarea de capacităţi 10 -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
Dirijare şi guvernare 100 -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
90 -
10 -
Denumirea proiectului/programului: e-Guvernare

Scopul proiectului/programului: Avînd obiectivul general de a contribui la consolidarea democraţiei din
ţară, acest proiect îşi propune drept scop să susţină guvernul în avansarea soluţiilor de e-guvernare pentru
a ameliora prestaţia serviciilor publice şi a transparenţei procesului decizional. Componenta e-sănătate din
cadrul proiectului va oferi asistenţă pentru a crea un sistem informaţional integrat pentru o instituţie pilot de
asistenţă medicală primară pentru a presta servicii medicale într-un mod eficient şi incluziv. Intervenţia se
va axa pe grupurile vulnerabile pentru a utiliza tehnologiile informaţionale şi de comunicare (TIC), incluzând
femeile gravide, persoanele cu dezabilităţi, vârstnicii, ceea ce va contribui în final la realizarea Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului 5 şi 6.
Managerul proiectului/programului: Palade Veaceslav
Agenţia de implementare: Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor
Finanţare: Grant

Sistemul electronic de
1 elaborat şi testat în curs
programare a pacienţilor
Promovarea programării
2 elaborat şi testat în curs
electronice
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Spitale 50 50
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
- -

UNFPA | Fondul ONU pentru Populaţie
Directorul de Ţară: Francois Farah
Realizările cheie
Pe parcursul anului 2011, UNFPA a fost implicat activ în consolidarea planificării familiei şi sistemului
sănătăţii reproductive din Republica Moldova, inclusiv regiunea Transnistriei. Una din realizările cheie
a fost fortificarea capacităţilor pentru 125 prestatori de asistenţă medicală primară (medici de familie şi
asistente medicale) în domeniul tehnicilor de consiliere, metodelor moderne de contracepţie şi abordării
serviciilor prietenoase tinerilor.
UNFPA a mai contribuit şi la fortificarea capacităţilor sistemelor umanitare şi celor de sănătate reproductivă
sexuală, violenţa în bază de gen şi HIV prin dezvoltarea capacităţilor specialiştilor principali cu privire
la ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului din Centrele de asistenţă medicală primară vizînd „Asistenţa
medicală reproductivă în situaţii de urgenţă”.
Eforturi semnificative au fost întreprinse pentru fortificarea serviciilor de sănătate reproductivă în
Transnistria, au fost organizate două cursuri de instruire cu privire la screening-ul cancerului cervical
şi asigurarea calităţii screening-ului şi citopatologiei cervicale pentru specialiştii locali din domeniul
ginecologiei şi citopatologiei.
UNFPA a contribuit la implementarea prevederilor regulamentului cu privire la întreruperea voluntară
a sarcinii aprobat de MS. În acest context, UNFPA a susţinut instruirea cadrelor medicale în domeniul
noilor prevederi ale regulamentului, cât şi a contribuit la ameliorarea cunoştinţelor a populaţiei generale
şi mass-mediei în domeniul sănătăţii reproductive şi drepturilor sexuale.
UNFPA a contribuit la elaborarea curriculumului post-universitar pentru OB/GYN şi medicii de familie
cu privire la drepturile sexuale şi reproductive, inclusiv avortul în siguranţă şi consiliere pre/post avort.
Curriculumul actualizat al instruirii cu privire la avortul în siguranţă, incorporat în programul cursurilor post-
universitare ale Catedrei de Obstetrică şi Ginecologie al USMF “N. Testemiţanu” va asigura durabilitatea
şi educaţia medicală continuă în domeniul avortului în siguranţă.
În baza solicitării din partea MS şi ţinând cont de faptul că ţara a fost în prag de epuizare a stocului de
contraceptive, UNFPA a donat un nou stoc de contraceptive (prezervative bărbăteşti, Depo-Provera, DIU,
contraceptive orale) cu angajamentul de a moderniza sistemul logistic de management a informaţiei şi
introduce sistemul de monitorizare a securităţii sănătăţii reproductive CHANNEL.
În acelaşi timp, UNFPA a susţinut activităţile pentru informarea populaţiei despre cancerul cervical.
Acesta este un domeniu de prioritate pentru MS în contextul înrăutăţirii indicatorilor cu privire la sănătatea
publică şi drept rezultat al realizării angajamentelor din iniţiativele regionale – Coaliţia Ţărilor din Bazinul
Mării Negre pentru prevenirea cancerului cervical şi mamar, la care Republica Moldova a aderat în 2010.
UNFPA a oferit suport Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii în elaborarea unui concept de
instruire pentru asistentele medicale din şcoli în vederea îmbunătăţirii nivelului de informare privind
prevenirea şi consilierea cu privire la sănătatea reproductivă (SR) şi sexuală, cât şi a pilotat acest
curs de instruire pentru 25 de asistente medicale din şcoli. Prin intermediul campaniilor educaţionale
şi informaţionale susţinute de UNFPA, peste 7.000 de tineri şi-au îmbunătăţit cunoştinţele şi au primit
informaţie comprehensivă cu privire la drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă (SSR) şi prevenirea
HIV prin metodologia de la egal la egal.

voastră:
Strategia Naţională pentru Sănătate Reproductivă, 2005-2015
Programul Naţional pentru Promovarea Modului Sănătos de Viaţă, 2007-2015

Denumirea proiectului/programului: Consolidarea mecanismelor de supraveghere şi monitorizare,
inclusiv de asigurare a calităţii în cadrul prestării serviciilor comprehensive în domeniul sănătăţii reproductive
şi asigurarea securităţii produselor de calitate în sănătatea reproductivă
Scopul proiectului/programului: Consolidarea mecanismelor de supraveghere şi monitorizare, inclusiv

de asigurare a calităţii în cadrul prestării serviciilor comprehensive în domeniul sănătăţii reproductive şi
asigurarea securităţii produselor de calitate în sănătatea reproductivă.
Managerul proiectului/programului: Natalia Cojohari
Agenţia de implementare: ONG „Centru de instruire în sănătatea reproductivă”, ONG CEDES „Centru
de dezvoltare educaţională şi de sănătate”; Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie
Finanţare: Grant
Acoperirea geografică: acoperire naţională : 100%

Nr. de prestatori de servicii
1 150 125
medicale instruiţi
Nr. de deţinute din
penitenciarul Rusca care
2 au acces sporit la serviciile 300 300
informaţionale privind SR şi
sănătatea maternă.
Curriculum SR pentru colegiile Curriculum SR pentru colegiile
3 Curriculum SR
medicale operaţional medicale operaţional
Curriculumul post-universitar Curriculumul post-universitar
pentru OB/GYN şi medicii de pentru OB/GYN şi medicii de
Curriculum post-universitar familie este suplimentat cu familie este suplimentat cu
4 pentru OB/GYN şi medicii de module cu privire la drepturile module cu privire la drepturile
familie sexuale şi reproductive, sexuale şi reproductive,
inclusiv avortul în siguranţă şi inclusiv avortul în siguranţă şi
consilierea pre/post avort consilierea pre/post avort

Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
- -
Denumirea proiectului/programului: MDA1R303 „Extinderea serviciilor de consultanţă şi informare cu

privire la sănătatea sexuală şi reproductivă şi prevenirea HIV/SIDA/ITS pentru tineri”
Scopul proiectului/programului: Extinderea serviciilor de consultanţă şi informare cu privire la sănătatea

sexuală şi reproductivă şi prevenirea HIV/SIDA/ITS pentru tineri.
Managerul proiectului/programului: Natalia Cojohari
Agenţia de implementare: UNFPA, ONG „Consiliul Naţional al Tinerilor din Moldova”, ONG „Centrul
Naţional de Resurse pentru Tineri”
Finanţare: Grant


Nr. de persoane informate despre SSR prin intermediul
1 5000 10000
emisiunilor radio şi buletinelor informative on-line
2 500 300
taberelor de vară
3 2000 7000
sesiunilor educaţionale şi informaţionale
4 Nr. de tineri instruiţi conform metodologiei de la egal la egal 20 34
Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Elaborarea de ghiduri şi protocoale - 10
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
- -

UNICEF | Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
Directorul de Ţară: Alexandra Yuster
Realizările cheie
• UNICEF a oferit suport pentru extinderea serviciile de sănătate prietenoase tinerilor (SSPT) cu
o axare pe includerea celor mai vulnerabili: cadrul legal a fost revizuit şi s-a iniţiat revizuirea
curriculumului pentru studenţi şi profesionişti. Peste 50.000 de adolescenţi şi tineri, inclusiv din
Transnistria (63% fete şi 37% băieţi) au beneficiat de SSPT, inclusiv peste 4.500 prin intermediul
serviciilor de promovare.
• Dezvoltarea capacităţilor profesioniştilor din asistenţa medicală primară, lucrătorilor sociali,
reprezentanţilor APL şi poliţiei comunitare din Orhei şi Leova cu privire la aplicarea mecanismului
de colaborare medico-socială privind elaborarea planurilor de intervenţii individuale şi susţinerea
supravegherii familiilor vulnerabile cu copiii. Drept rezultat al implementării mecanismului
intersectorial medico-social în două regiuni, au fost identificaţi 994 de copii vulnerabili, fiind
preluaţi sub supravegherea echipelor multidisciplinare şi au fost prevenite 18 cazuri de abandon.
• Un ghid al părinților a fost finalizat şi aprobat de MS. Acesta va fi utilizat de toţi lucrătorii din
asistenţa medicală primară în dialogul acestora cu îngrijitorii şi adolescenţii pentru a le îmbunătăţi
cunoştinţele şi practicile. Ghidul ar fi deosebit de util pentru părinţii dezavantajaţi, care au acces
limitat la informaţie cu privire la sănătate şi îngrijirea copiilor.
• Lista medicamentelor esenţiale pentru copiii de 6-14 ani pentru cele mai comune maladii este
finalizată şi prezentată MS pentru a fi rambursată de CNAM .
• Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS) iniţiat (eşantionare, instrumentele de colectare a
datelor, instruirea supervizorilor, etc.). Datele vor fi colectate în 2012. Rezultatele vor fi utilizate
pentru elaborarea/ajustarea şi planificarea de politici.
• Regulamentul cu privire la detectarea şi intervenţia precoce pentru copiii cu dezabilităţi a fost
elaborat şi la moment este consultat cu toţi actorii principali din domeniu.
• A fost susţinută evaluarea Internaţională Comună a Programului Naţional de Prevenire şi Control
al HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015. Recomandările cu privire la evaluarea comună au fost utilizate
pentru a ajusta documentul, care să se axeze mai mult pe grupurile de risc, inclusiv tinerii.
• Programul Naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pentru anii 2011-2015 a fost
aprobat la 3.08.2011. Sistemul de monitorizare a deficienţei de micro-nutrienţi a fost ajustat.
• Primul Program Naţional de eradicare anemiei prin deficit de iod este elaborat şi trimis la Guvern
pentru aprobare. Trei din cele mai mari mori au fost selectate şi evaluate pentru a începe
fortificarea făinii cu fier şi acid folic.
• Primul sistem de supraveghere nutriţiei de bază a fost elaborat, ceea ce va permite să avem
parte de date de încredere cu privire la malnutriţia copiilor.
voastră:
Strategia Naţională pentru Sănătate Reproductivă, 2005-2015
Programul Naţional pentru Promovarea Modului Sănătos de Viaţă, 2007-2015
Programul Naţional de Imunizări, 2011-2015
Altele
Planuri de a continua suportul în 2012-2013: Da, nu se cunoaşte suma exactă, aproape acelaşi nivel
de finanţare.
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, suma nu este certă.

Denumirea proiectului/programului: Acces echitabil la servicii de calitate.
Scopul proiectului/programului: De a îmbunătăţi accesul şi calitatea serviciilor de sănătate pentru copii

şi adolescenți, în special cei mai vulnerabili.
Managerul proiectului/programului: Svetlana Ştefaneţ
Agenţia de implementare: Centrul Naţional de Sănătate Publică, Institutul de Cercetări Ştiinţifice în

Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică
Medicală, Centrul de Sănătate din Leova, Centrul de Sănătate din Orhei.
Finanţare: Grant

Numărul de adolescenţi care utilizează serviciile de sănătate nu mai puţin de
1 peste 50000
prietenoase tinerilor 50000
2 % de gospodării care utilizează sare iodată adecvată 90% n/a
Modelul de servicii sociale integrate care să includă serviciile implementat în implementat în
3
de sănătate este elaborat şi implementat la nivel de raion. 2 raioane 2 raioane
Programul Naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de aprobat de
4 aprobat
iod aprobat de Guvern. Guvern
sistemul de
5 Sistemul supravegherii nutritive de bază este elaborat supraveghere elaborat
elaborat
Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)

Alocarea Efortul
(în %) (în %)
40 20
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Spitale - -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
20 20
- -
Denumirea proiectului/programului: Date şi Politici sociale pentru copii
Scopul proiectului/programului: Autorităţile centrale şi locale dispun de capacităţi sporite de a utiliza date
mai bune pentru monitorizarea de politici şi răspuns în situaţie de criză, axându-se pe cele mai vulnerabile
familii şi copii.
Managerul proiectului/programului: Sergiu Buruiana
Agenţia de implementare: Centrul Naţional de Sănătate Publică
Finanţare: Grant


Datele din
Datele cheie care lipsesc în domeniul sănătăţii, educaţiei şi
1 sondajul MICS n/a
protecţiei copilului sunt colectate şi disponibile;
sunt disponibile
Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Dezvoltarea de capacităţi - -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
- -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
10 10
5 5

UNODC Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea
Drogurilor şi Criminalităţii în Republica Moldova
Directorul de Ţară: Mirzahid Sultanov, Consilier Regional HIV/SIDA pentru Ucraina şi Moldova (cu sediul în Kiev)
Realizările cheie
Pe parcursul perioadei martie-decembrie 2011, asistenţa tehnică din partea UNODC prin intermediul
proiectului din Moldova s-a axat pe reducerea transmiterii HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile
şi deţinuţi. Proiectul „Fortificarea capacităţilor naţionale privind reducerea HIV în rândul utilizatorilor
de droguri injectabile şi deţinuţi în Europa de Est şi Asia Centrală” urmează să dureze până în 2013.
Acesta se axează pe 4 obiective majore - ajustarea activităţilor la nivel de politici, programele HIV/SIDA
implementate de organele de drept şi sectorul justiţiei, fortificarea sistemului educaţional în domeniul
narcologiei cu privire la prevenirea HIV şi serviciile de tratament narcologic, precum şi monitorizarea
performanţei a răspunsului naţional SIDA.
Biroul proiectului a devenit funcţional în mai 2011 şi a contribuit la următoarele rezultate:
• Fortificarea capacităţilor reprezentanţilor Dispensarului Republican de Narcologie, Universităţii
de Stat de Medicină şi Farmacie şi Unităţii Medicale pentru Penitenciare cu privire la abordarea
provocărilor în domeniul serviciilor comprehensive pentru utilizatorii de droguri injectabile;
• Realizarea unei revizuiri politicilor şi strategiilor organelor de drept şi sectorului justiţiei din
Moldova şi elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţire;
• Realizarea unei evaluări a curriculumului educaţional pentru medici în parteneriat cu Universitatea
de Stat de Medicină şi Farmacie, privind corespunderea acesteia cu cele mai recente recomandări
educaţionale cu privire la tratamentul narcologic şi serviciile HIV;
• Cunoştinţe şi abilităţi îmbunătăţite a 30 de medici şi psihologi care activează în închisori cu
privire la tratamentul narcologic şi serviciile HIV pentru utilizatorii de droguri injectabile;
• Cunoştinţe îmbunătăţite a 60 de colaboratori din penitenciare despre prevenirea şi serviciile HIV
în penitenciare, precum şi îmbunătăţirea cunoştinţelor a peste 1000 de deţinuţi cu ocazia Zilei
Mondiale SIDA;
• Pledoarie pentru drepturile persoanelor care utilizează droguri injectabile la tratament, asistenţă
şi suport cu ocazia Zilei Drepturilor Omului;
• Acordarea suportului Ministerului Sănătăţii în procesul de revizuirea a Programul Naţional de
Prevenire şi Control HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015 şi a bugetului aferent;
• Colectarea de fonduri pentru activităţi adiţionale de măsuri cu privire la controlul drogurilor şi
altele.
Planul de lucru al proiectului pentru 2012 este o urmare a activităţilor din 2011. UNODC va continua să
ofere suport tehnic Guvernului în domeniile de control a drogurilor, serviciile HIV pentru utilizatorii de
droguri, programele educaţionale pentru medicii narcologi, monitorizarea şi evaluarea programelor HIV/
SIDA.
voastră:
Strategia Naţională Antidrog, 2011-2018
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu sunt sigure, suma nu se cunoaşte.

Denumirea proiectului/programului: Fortificarea capacităţilor naţionale privind reducerea HIV în rândul
utilizatorilor de droguri injectabile şi deţinuţi în Europa de Est şi Asia Centrală.
Scopul proiectului/programului: Disponibilitatea, acoperirea şi calitatea îmbunătăţită a serviciilor HIV

pentru utilizatorii de droguri injectabile şi deţinuţii din Asia Centrală şi Europa de Est.
Managerul proiectului/programului: Elena Jidobin
Agenţia de implementare: Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii în

Republica Moldova (UNODC)
Finanţare: Grant

Politicile sectoriale HIV
Cadrele, programele/strategiile sectoriale sunt implementate eficient
de politici HIV elaborate şi puse în şi coordonate în cadrul Politicile sunt
1
aplicare de organele de drept şi sectorul sectorului sănătăţii, implementate cu rezerve.
penitenciar. judiciar şi cel al organelor
de drept.
Programele de instruire şi dezvoltare
profesională, curriculum, planurile şi
materialele pentru absolvenţii de la Curriculum de învăţământ A fost realizată evaluarea
medicină sunt actualizate conform pentru profesioniştii curriculumului actualizat
2
conceptelor moderne de sănătate medicali actualizat este şi au fost elaborate
publică şi metodelor contemporane de aprobat şi implementat recomandări.
tratare a dependenţei, inclusiv terapiei de
substituţie cu opioide (TSO)
Ministerul Sănătăţii
Date actualizate cu privire la
gestionează eficient
disponibilitatea, acoperirea şi calitatea Suport este oferit MS cu
datele cu privire la
pachetului comprehensiv de servicii privire la sondajul BSS şi
3 utilizatorii de droguri
de prevenire şi asistenţă HIV pentru sunt fortificate capacităţile
injectabile şi prevenirea
UDI şi deţinuţi sunt disponibile pentru colaboratorilor.
HIV pentru formularea de
implementarea politicilor şi programelor
politici
Suportul necesar
Colaboratorii medicali şi nemedicali din
este oferit în vederea
penitenciare sunt instruiţi cu privire la Suport continuu oferit
4 dezvoltării capacităţilor din
pachetul comprehensiv de servicii HIV Ministerului Justiţiei.
cadrul Departamentului
pentru persoanele care utilizează droguri
penitenciar.
O evaluare este
planificată pentru 2012 şi
Serviciile de tratament narcologic pentru Serviciile de tratament
este oferit suport continuu
5 persoanele care injectează droguri narcologic sunt
partenerilor naţionali
corespund recomandărilor internaţionale. îmbunătăţite.
pentru a îmbunătăţi
serviciile.

Alocarea
(în %)
Investiţii -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Altele (specificaţi) - 30
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
30 50
Finanţarea sănătăţii - 5
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
Spitale - -
Alocarea Efortul
(în %) (în %)
100 100
- -

BM | Banca Mondială
Directorul de Ţară: Qimiao Fan; Managerul de Ţară pentru Moldova: Abdoulaye Seck
Realizările cheie
Sub egida Proiectului Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială, suportul BM este axat pe trei
dimensiuni:
• Suport pentru dezvoltarea asistenţei medicale primare prin reabilitarea centrelor de sănătate
(CS) din localităţile rurale, elaborarea protocoalelor clinice pentru medicii de familie şi instruirea
conducerii CS în domeniul managementului organizaţional, cât şi introducerea medicinii de
familie în curricula universitară;
• Fortificarea capacităţilor MS pentru elaborarea politicilor bazate pe dovezi prin implementarea

Conturilor Naţionale de Sănătate şi elaborarea unor documente strategice şi documente de
politici [de ex. Strategia Resurse Umane, Planul Naţional General al Spitalelor şi pilotarea
regionalizării spitalelor, studiul bugetelor gospodăriilor casnice, studiul de fezabilitate pentru
Institutul Oncologic]; şi
• Suport pentru reforma finanţării ocrotirii sănătăţii şi achitarea prestatorilor prin implementarea
DRG-urilor precum şi sistemul de plată pentru sisteme în bază de cazuri mixte.
voastră:
Altele
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Nu este sigur, suma este incertă

Denumirea proiectului/programului: Prevenirea hepatitelor B şi C în Moldova
Scopul proiectului/programului: De a susţine prevenirea hepatitelor B şi C în cadrul grupurilor

vulnerabile şi celor cu risc sporit, în special migranţii, tinerii, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi
bărbaţi şi utilizatorii de droguri.
Managerul proiectului/programului: Andrei Moşneaga

Agenţia de implementare: Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS)
Finanţare: Grant
Acoperire geografică: acoperire naţională: 70%; acoperire regională direcţionată: 30%


Numărul de persoane care beneficiază de
1 55.579 81.251
testare şi consiliere HIV
Numărul de consilieri privind consilierea şi
2 40 51
testarea voluntară (CTV) instruiţi
Cunoştinţe comprehensive şi corecte despre
3 50% -
HBV şi HCV în rândul populaţiei generale
Numărul de doze de sânge aruncate din
4 - 1.471
cauza marcherilor infecţioşi pentru hepatita B
Numărul de doze de sânge aruncate din
5 - 896
cauza marcherilor infecţioşi pentru hepatita C
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii -
(în %) (în %)
(în %) (în %)
Dirijare şi guvernare - 10
(în %) (în %)
Spitale 20 30
(în %) (în %)
100 100
- -

Denumirea proiectului/programului: Proiectul Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială
Scopul proiectului/programului: Obiectivele de dezvoltare ale proiectului sunt cele de a spori accesul la
servicii de sănătate calitative şi eficiente, cu scopul de a reduce mortalitatea prematură şi dizabilitatea pentru
populaţia locală şi de a îmbunătăţi direcţionarea transferurilor sociale şi serviciilor către cei vulnerabili.
Managerul proiectului/programului: Paolo Belli
Agenţia de implementare: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
Finanţare: Împrumut
Acoperire geografică: acoperire naţională: 50%; acoperire regională direcţionată: 50%
Alocaţii pentru asistenţa medicală primară
cel puţin 30% sunt
1 menţinute (drept cotă din bugetul naţional de 30,7%
menţinute
asigurări medicale)
Trei runde a studiului bugetelor gospodăriilor
2 3 runde finalizate a 2-a rundă finalizată
casnice cu modul sănătăţii realizate şi analizate
Numărul de CS (centre de sănătate, centre
ale medicilor de familie) reabilitate / construite
3 74 38
în corespundere cu normele şi standardele
internaţionale
Numărul de CS (centre de sănătate, centre ale
4 100 95
medicilor de familie) contractate direct de CNAM
Planul de acţiuni finalizat pentru spitalul
5 regional într-o regiune pilot (Hâncești, finalizat în derulare
Cimişlia, Leova, Basarabeasca)
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 70
(în %) (în %)
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)

(în %) (în %)
informaţionale medicale, echipament medical, - 10
(în %) (în %)
Spitale 30 30
(în %) (în %)
- -
zaharat, boala renală cronică, sănătatea mintală, - -
etc.)

OMS | Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Directorul de Ţară: Jarno Habicht
Realizările cheie
În vederea fortificării funcţiilor de bază ale sistemului sănătăţii:
• S-au realizat revizuirea analitică a evoluţiilor privind finanţarea sănătăţii şi studiul de evaluare a
impactului vizînd noua legislaţie cu privire la asigurarea medicală obligatorie;
• S-a realizat studiul cu privire la disponibilitatea şi accesibilitatea medicamentelor;
• S-a iniţiat evaluarea dezvoltării sistemului de asistenţă medicală primară şi îmbunătăţirea
accesului la asistenţă medicală primară pentru grupurile vulnerabile;
• S-a realizat evaluarea sectorului spitalicesc; raportul a fost publicat şi diseminat;
• S-au organizat dialoguri/mese rotunde de politici cu privire la AMP şi serviciile spitaliceşti;
• S-a realizat analiza cost-eficacităţii intervenţiilor de control a alcoolului şi tutunului;
• S-a realizat auto-evaluarea serviciilor de sănătate publică;
• S-au elaborat programe de instruire în sănătatea publică;
• S-a elaborat foia de parcurs de politici pentru Republica Moldova;
• Au fost produse rapoartele de misiune cu privire la parteneriate publice private (PPP) şi co-plăţi,
care au fost partajate cu MS şi alţi parteneri relevanţi;
• S-a elaborat modelul conceptual pentru evaluarea performanţei sistemului de sănătate şi s-a
iniţiat identificarea indicatorilor;
• Au fost fortificate mecanismele de coordonare a sectorului sănătăţii.
În vederea îmbunătăţii calităţii şi integrării serviciilor de sănătate maternă, a nou-născuţilor, copiilor şi
sănătăţii reproductive:
• S-a realizat revizuirea la mijloc de termen a Strategiei Naţionale privind Sănătatea Reproductivă
şi a fost elaborat un raport cu recomandări;
• Comitetul de Coordonare cu privire la sănătatea reproductivă este funcţional;
• Extinderea evaluării „Dincolo de cifre”, incluzând centrele perinatale de nivelul doi şi trei
• A fost elaborat raportul analitic cu privire la cauzele mortalităţii materne survenite în anii 2008-
2010;
• A fost elaborat cadrul de reglementare, inclusiv standardele de sănătate pentru Serviciile de
sănătate din şcoli şi curriculumul pentru asistentele medicale din şcoli;
• S-a organizat o vizită de studiu cu privire la serviciile de sănătate din şcoli.
În vederea fortificării controlului şi supravegherii maladiilor transmisibile, managementul HIV şi TB:
• A fost elaborat raportul de revizuire a Programului Naţional TB;
• S-a realizat evaluarea laboratorului naţional de gripă şi evaluarea locaţiilor de supraveghere
santinelă;
• S-a organizat o serie de misiuni cu privire la TB şi au fost elaborate rapoarte cu recomandări
(GLC, GDF, HSS/MDR-TB, implicarea bazată pe comunitate în TB, controlul TB în închisori şi
sectorul civil);
• S-a organizat de o serie de misiuni cu privire la HIV şi au fost produse rapoarte cu recomandări
(JANS, evaluarea modelelor de testare HIV);
• S-a iniţiat elaborarea cadrului de accelerare ODM6.

În vederea fortificării politicilor în domeniul controlului tutunului şi alcoolului şi consolidării capacităţilor
prestatorilor de servicii în sănătatea mintală:
• A fost elaborat şi prezentat pentru aprobare Programul Naţional de Control a Tutunului;
• S-a iniţiat elaborarea Planului Naţional de Acţiuni de Control a Alcoolului;
• S-a elaborat Strategia de Comunicare pentru o campanie de comunicare la nivel naţional care se
axează pe utilizatorii curenţi şi cei potenţiali de tutun;
• S-a susţinut participarea în evenimentele de dezvoltare a capacităţilor cu privire la controlul
tutunului şi alcoolului;
• S-a organizat la Chişinău Atelierul Regional European cu privire la implementarea Convenţiei
Cadru de Control a Tutunului (CCCT);
• Comitetul de Coordonate în domeniul sănătăţii mintale este funcţional;
• S-a iniţiat elaborarea Strategiei cu privire la serviciile sănătăţii mintale la nivel de comunitate.
În vederea fortificării capacităţilor în domeniul securităţii mediului şi pregătirea sistemelor de sănătate
către dezastre (naturale şi provocate):
• S-a produs şi lansat oficial raportul cu privire la siguranţa spitalicească;
• Au fost iniţiate proiecte pilot de fortificare a rezilienţei în sectorul spitalicesc;
• S-a iniţiat elaborarea unui Plan Naţional de Acţiuni pentru îmbunătăţirea siguranţei spitalelor;
• Au fost instruiţi 140 de manageri în sănătate de la nivel local în cursul de instruire managementul
sănătăţii publice şi de urgenţă.
voastră:
Politica de Stat în Domeniul Medicamentului
Strategia Naţională privind Sănătate Reproductivă, 2005-2015
Programul Naţional de Combatere a Hepatitelor Virale B, C şi D, 2007-2011
Programul Naţional de Promovare a Modului Sănătos de Viaţă, 2007-2015
Programul Naţional de Sănătate Mintală, 2007-2011
Programul Naţional de Imunizare, 2011-2015
Planuri de a continua suportul în 2014-2020: Da, nu se cunoaşte suma exactă, aproape acelaşi nivel
de finanţare.

Denumirea proiectului/programului: Acordul Bienal de Colaborare (ABC) încheiat între Ministerul
Sănătăţii al Republicii Moldova şi Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
2010/2011
Scopul proiectului/programului: De a contribui la îmbunătăţirea stării sănătăţii a populaţiei prin sporirea

accesului echitabil la servicii calitative de sănătate şi protecţie financiară.
Managerul proiectului/programului: Jarno Habicht
Agenţia de implementare: OMS
Finanţare: Grant
Bugetul total al proiectului/programului: 2.325.000 USD1

1 Din bugetul total al proiectului/programului, 700.000 EUR au fost acordaţi de către Delegaţia UE

Acoperirea geografică: acoperire naţională: 100%;
Politicile naţionale de finanţare Rapoarte ce conţin
Rapoarte ce conţin recomandări
a sănătăţii şi cele din domeniul recomandări privind măsuri
privind măsuri pentru îmbunătăţirea
medicamentului sunt consolidate pentru îmbunătăţirea
accesului, eficienţei şi calităţii
1 pentru a promova acces accesului, eficienţei şi calităţii
în domeniul prestării serviciilor
îmbunătăţit şi protecţia de riscul în domeniul prestării serviciilor
de sănătate şi a politicilor din
financiar, calitate mai bună şi de sănătate şi a politicilor din
domeniul medicamentului
utilizare mai eficientă de resurse domeniul medicamentului
Măsuri privind implementarea Planul de implementare
Planul de implementare strategică
şi monitorizarea progresului strategică şi definirea
şi definirea pachetului de legislaţie
2 noii legislaţii cu privire la pachetului de legislaţie
esenţială cu privire la sănătatea
sănătatea publică sunt esenţială cu privire la
publică există
implementate sănătatea publică există
Recomandări şi dezvoltarea
Strategii elaborate pentru a Recomandări şi dezvoltarea
capacităţilor pentru a extinde
aborda principalele obstacole capacităţilor pentru a extinde
accesul la tratamentul
3 privind prevenirea, tratamentul accesul la tratamentul HIV/
HIV/SIDA şi îmbunătăţi
şi intervenţiile de asistenţă SIDA şi îmbunătăţi performanţa
performanţa Programului
pentru HIV/SIDA şi TB Programului Naţional TB
Naţional TB
Strategii elaborate pentru a
Programul Naţional de control a
implementa politici bazate pe Planurile Naţionale de control
tutunului este elaborat şi Planul
4 dovezi cu privire la povara a tutunului şi alcoolului sunt
Naţional de control a alcoolului
sporită de maladii din cauza elaborate.
este elaborat.
utilizării alcoolului şi tutunului
Raportul de evaluare cu privire la
Raportul de evaluare cu
siguranţa spitalelor cu recomandări
privire la siguranţa spitalelor
Pregătirea către dezastre de fortificare a siguranţei lansat oficial;
cu recomandări de fortificare a
şi capacităţile de răspuns Pachetul de instruire cu privire la
5 siguranţei produs; Pachetul de
naţional ale sectorului sănătatea publică şi managementul
instruire cu privire la sănătatea
sănătăţii sunt fortificate. urgenţelor extins şi integrat în curricula
publică şi managementul
de instruiri în cadrul studiilor de
urgenţelor extins.
masterat al Şcolii de Sănătate Publică.
Tipul de finanţare
(în %)
Investiţii 7
(în %) (în %)
Altele (specificaţi) 9 -
Investiţii
(în %) (în %)
- -
medicamente etc.)

(în %) (în %)

(în %) (în %)
Spitale 40 40

(în %) (în %)
10 20
zaharat, boala renală cronică, sănătatea mintală, 76 60
etc.)

Anexa II – Chestionar model
Evaluarea asistenţei oficiale de dezvoltare oferită sectorului

sănătăţii din Republica Moldova 2011
Acest chestionar urmează a fi completat de toate agenţiile donatoare care oferă asistenţă oficială pentru dezvoltare
(AOD) sectorului sănătăţii. Fiecare donator va completa un singur chestionar care să cuprindă informaţie pentru
toate grant-urile şi împrumuturile direcţionate către sectorul sănătăţii.
[TAB CU REFERINŢĂ LA DEFINIŢIILE DIN SECŢIUNEA I]
Trebuie de notat faptul că în cazurile în care donatorul acordă fonduri prin intermediul unui alt donator
– bilateral sau multilateral – ultimul donator care debursează fondurile este responsabil de raportarea
acestora în prezentul chestionar.
Conducătorul organizaţiei donatoare din ţară este responsabil de calitatea şi corectitudinea răspunsurilor oferite,
fiind de obicei responsabil şi de completarea chestionarului la timp.
Data limită de prezentare: 24 februarie, 2012
I. Informaţie generală despre agenţia donatoare
GI_1. Agenţia donatoare:
GI_2. Directorul de Ţară
GI_3. Oficialul din partea donatorului care prezintă chestionarul completat

Acesta de obicei este aceeaşi persoană ca şi în GI_2, însă şi o altă persoană poate prezenta chestionarul.
GI_4. Realizările cheie

Vă rugăm să ne oferiţi maximum o pagină de rezumat descriptiv cu privire la realizările, rezultatele şi obiectivele
intermediare ale asistenţei oficiale pentru dezvoltare oferite pentru anul calendaristic 2011
GI_5. Vă rugăm să estimaţi aproximativ suma totală a AOD distribuită de agenţia voastră printre diversele
modalităţi de asistenţă realizate în 2011
Vă rugăm să notaţi suma totală în valuta originală
Nr Categoria Alocaţia de finanţare [valuta originală]

1 Suport la bugetul sectorului
2 Asistenţă de program/proiect
II. Detalii cu privire la program/proiect

Fiecare donator trebuie să completeze secţiunile II şi III pentru fiecare program/proiect pentru care acordă suport şi
care se califică conform criteriilor AOD.

PDe_1. Denumirea proiectului/programului
PDe_2. Managerul proiectului/programului
PDe_3. Denumirea postului:
PDe_4. Email:
PDe_5. Telefon:
PDe_6. Programul/proiectul este implementat prin:
Nr Categoria
1 Direct prin oficiul donatorului
2 Sectorul public (MS alte autorităţi publice)
3 Agenţia (internaţională sau organizaţie locală)
4 Altele (specificaţi __ )
PDe_7. Vă rugăm să numiţi agenţia/iile de implementare
PDe_8. Data de lansare:
PDe_9. Data de închidere:
PDe_10. Statutul de implementare conform situaţiei de la 31.12.2011
Nr Categoria
1 Finalizat
2 În derulare
3 Aprobat, dar încă n-a fost lansat
4 Suspendat
5 Altele (specificaţi__ )
III. Descrierea programului/proiectului
PD_1. Scopul proiectului/programului
PD_2. Progresul proiectului/programului
Vă rugăm să numiţi cel mult 5 produse cheie sau indicatori de rezultat pentru fiecare proiect, ţintele şi valorile reale ale
acestora pentru 2011, dacă sunt disponibile. Este la discreţia donatorului de a alege indicatorii care reflectă cel mai
bine activitatea sau rezultatele sale .
Nr Indicator Valoare ţintă Valoarea reală Notiţe

1
2
3
4
5

PD_3. Tipul de finanţare
Nr Categoria
1 Grant
2 Împrumut
PD_4. Bugetul total al programului/bugetului

[în valuta originală]
PD_4.1. Dacă proiectul/programul este co-finanţat de Guvernul/Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova,

care este contribuţia agenţiei donatoare la proiect?
PD_5. Suma bugetului debursat pe parcursul anului calendaristic 2011

[în valuta originală].
PD_6. Tipul de finanţare

(vă rugăm să estimaţi în %, suma totală trebuie să fie egală cu 100%)
Nr Categoria %
1 Asistenţă tehnică
2 Investiţii
3 Costuri administrative
PD_7. Dacă acordaţi asistenţă tehnică, vă rugăm să estimaţi distribuţia resurselor financiare şi eforturilor
organizaţionale direcţionate spre următoarele categorii, în %
(vă rugăm să estimaţi în %, suma totală trebuie să fie egală cu 100%)
Nr Categoria Alocarea de fonduri Efort organizaţional
1 Elaborare de politici
2 Dezvoltarea capacităţilor
3 Elaborarea protocoalelor şi ghidurilor
4 Elaborarea cadrului legal şi de reglementare
5 Altele (specificaţi)
FILTRU: PD_8 se aplică doar donatorilor care acordă investiţii
PD_8. Dacă acordaţi asistenţă investiţională, vă rugăm să estimaţi distribuţia resurselor financiare şi
eforturilor organizaţionale direcţionate spre următoarele categorii, în %:
1 Construcţii şi renovări
2 Echipament şi tehnologii medicale
3 Tehnologii informaţionale
4 Consumabile medicale (inclusiv vaccinuri,
medicamente etc.)
5 Altele (specificaţi)

IV. Distribuţia suportului donatorului (SBS şi/sau asistenţă de program/proiect) conform domeniilor
prioritare ale sectorului sănătăţii
PA_1. Ce volum din suportul financiar oferit este direcţionat spre următoarele domenii ale sistemului de
sănătate:
Vă rugăm să estimaţi în %, suma totală trebuie să fie egală cu 100%
Nr Categoria Alocarea de fonduri, % Efort organizaţional, %

1 Dezvoltarea serviciilor medicale
2 Generarea de resurse (cadre medicale, sisteme
informaţionale medicale, echipament medical,
3 Finanţarea sănătăţii
4 Dirijare şi guvernare
FILTRU: PA_2 se aplică doar donatorilor care acordă suport pentru dezvoltarea/fortificarea serviciilor medicale
PA_2. Ce volum din suportul financiar oferit este direcţionat spre următoarele domenii ale serviciilor
medicale:
Vă rugăm să estimaţi în %, suma totală trebuie să fie egală cu 100%

1 Asistenţa medicală primară
2 Spitale
3 Servicii de sănătate publică
4 Asistenţă medicală de urgenţă
PA_3. Vă rugăm să estimaţi aproximativ ce volum din suportul financiar oferit este direcţionat spre
diverse categorii de maladii: Vă rugăm să estimaţi în %, suma totală trebuie să fie egală cu 100%

1 Boli transmisibile (HIV, TB, Hepatita, ITS, prevenibile
prin vaccin, altele)
2 Boli netransmisibile (CV, cancer, diabet, boala renală
3 Leziuni şi violenţă
4 SMC şi sănătatea reproductivă
5 Sănătatea adolescenţilor
6 Altele (specifică)

PA_4. Vă rugăm să estimaţi aproximativ ce volum din suportul financiar oferit este direcţionat spre
diferite zone geografice (în %, astfel ca suma totală să fie egală cu 100%):
Nr Categoria
1 Acoperire naţională
2 Acoperire regională direcţionată
3 Ambele
PA_5. Dacă aţi indicat acoperire regională direcţionată, vă rugăm să specificaţi unde
[răspunsuri multiple sunt posibile]
[% TAB]
Nr Categoria Alocarea de
fonduri
1 Chişinău
2 Regiunea de Nord [11 raioane: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineți, Fălești, Florești,
Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca]
3 Regiunea Centru [încă 13 raioane: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești,
Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni]
4 Regiunea Sud [încă 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia,
Leova, Ștefan Vodă, Taraclia]
5 UTA Găgăuzia
6 Regiunea transnistreană
7 Locaţii pilot selectate [35 de raioane şi posibilitatea de a verifica]
V. Indicatorii AOD
Fluxurile de asistenţă (SBS şi/sau asistenţă prin program/proiect) sunt aliniate cu priorităţile naţionale
NP_1. Ce volum de AOD în general aţi debursat pentru sectorul sănătăţii în anul calendaristic 2011?
NP_2. Vă rugăm să descrieţi obiectivele şi ţintele din politicile, strategiile sau programele naţionale din
sectorul sănătăţii la care contribuie agenţia voastră?
Vă rugăm să bifaţi tot ce se potriveşte: [întrebare cu răspuns multiplu]
1. Politica Naţională de Sănătate, 2007-2021

2. Politica de stat în domeniul medicamentului
3. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate, 2008-2017
4. Strategia Naţională privind Sănătate Reproductivă, 2005-2015
5. Strategia Naţională Antidrog, 2011-2018
6. Strategia de dezvoltare a asistenţei medicale primare, 2010-2013
Programe Naţionale
7. Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D, 2007-2011
8. Programul Naţional pentru promovarea modului sănătos de viaţă, 2007-2015
9. Programul Naţional pentru sănătate mintală, 2007-2011
10. Programul naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru
anii 2007-2011
11. Programul Naţional de imunizare, 2011-2015
12. Programul Naţional de Prevenire şi Control al HIV/SIDA şi ITS, 2011-2015
13. Programul Naţional de Prevenire şi Control a TB, 2011-2015
14. Programul Naţional de Profilaxie şi Control a Diabetului Zaharat, 2011-2015
15. Programul Naţional pentru dezvoltarea asistenţei medicale urgente, 2011-2015

16. Programul de dezvoltare a asistenţei medicale spitaliceşti, 2010-2012
17. Altele [specificaţi]
NP_3. În scop de referinţă, vă rugăm să specificaţi cât din AOD pentru sectorul de sănătate din Republica
Moldova aţi debursat prin intermediul altor donatori în 2011 (AOD care nu este inclusă în răspunsurile
voastre la alte întrebări din prezentul chestionar)
NP_4. Specificaţi denumirea altor agenţii donatoare prin intermediul cărora aţi debursat în 2011 AOD
pentru sectorul sănătăţii din Republica Moldova:
Utilizarea sistemelor naţionale de management al finanţelor publice (SBS şi/sau asistenţă prin program/proiect)
FM_1. A fost oare AOD acordată de agenţia voastră pentru sectorul sănătăţii înregistrată în bugetul
sectorial pentru 2011?
1. Da
2. Nu
3. Nu ştiu
FM_2. Ce volum din AOD pentru sectorul sănătăţii a fost realmente înregistrată în sistemele naţionale de
evidenţă contabilă pentru anul calendaristic 2011?
În anul calendaristic 2011, ce volum din AOD debursată pentru sectorul public/guvern a utilizat …
FM_3.…procedurile naţionale de executare a bugetului?
FM_4. …procedurile naţionale de raportare financiară?

FM_5. …procedurile naţionale de audit?

FM_6. …toate cele trei proceduri naţionale, după cum sunt definite mai sus?
Utilizarea sistemelor naţionale de achiziţii
PS_1. Ce volum din AOD debursată pentru sectorul sănătăţii a utilizat sistemele naţionale de achiziţii în
anul calendaristic 2011?
Asistenţa este mai predictibilă (SBS şi/sau asistenţa prin program/proiect)

[TAB cu referinţă la definiţii]
Ce volum din totalul AOD pentru sectorul sănătăţii din Moldova …
AP_1. ….a fost panificat pentru a fi debursat în anul calendaristic 2011?
AP_2. Planificaţi să continuaţi să susţineţi sectorul sănătăţii în anii 2012-2013?

1. Da
2. Nu
3. Incert
AP_3. Care este bugetul planificat a fi oferit sectorului sănătăţii în anii 2012-2013?
1. [în valuta originală]
2. Nu ştiu suma exactă, nivel în creştere de finanţare
3. Nu ştiu suma exactă, cam acelaşi nivel de finanţare
4. Nu ştiu suma exactă, nivel în descreştere de finanţare
5. Nu sunt sigur
AP_4. Planificaţi să continuaţi să susţineţi sectorul sănătăţii în anii 2014 - 2020?

1. Da
2. Nu
3. Incert
AP_5. Care este bugetul planificat a fi oferit sectorului sănătăţii în anii 2014 - 2020?
1. [în valuta originală]
2. Nu ştiu suma exactă, nivel în creştere de finanţare
3. Nu ştiu suma exactă, cam acelaşi nivel de finanţare
4. Nu ştiu suma exactă, nivel în descreştere de finanţare
5. Nu sunt sigur
Utilizarea aranjamentelor sau procedurilor comune (SBS şi/sau asistenţa prin program/proiect)
Ce volum din AOD aţi debursat drept suport pentru iniţiativele ce adoptă abordări în bază de program
(ABP) în anul calendaristic 2011? Oferiţi informaţie pentru următoarele componente ale ABP:
CA_1. Suport direct la buget acordat pentru susţinerea ABP?

CA_2. Alte forme de asistenţă acordată pentru susţinerea ABP?

Misiuni comune
Câte misiuni în teritoriu au fost realizate de donator în anul calendaristic 2011?
JM_1. Numărul şi denumirea misiunilor:

JM_2. Câte dintre acestea au fost coordonate:
Indicaţi denumirea/descrierea misiunii Coordonată cu care donatori parteneri
1
2
3
4
5
Lucrări analitice comune în sectorul sănătăţii

Câte lucrări analitice sectoriale aţi realizat în anul calendaristic 2011?
AW_1. Numărul de lucrări:
AW_2. Câte din acestea au fost coordonate:
Pentru a facilita consolidarea rezultatelor, vă rugăm să notaţi mai jos pentru fiecare lucrare analitică coordonată în
sectorul sănătăţii – descrierea şi lista actorilor implicaţi cu care respectiva lucrare analitică a fost coordonată.
[NUMĂRUL TAB] Inseraţi denumirea/descrierea lucrării Coordonată cu care donatori parteneri

(maximum 100 cuvinte)
2
3
4
5
VI. Coordonare şi complementaritate

Dialogul de politici, coordonarea şi complementaritatea sunt elementele cheie ale Declaraţiei de la Paris şi sunt
deosebit de importante într-un sector precum este sănătatea. Din experienţa voastră, cum aţi aprecia următoarele?
CC_1. Cum aţi aprecia coordonarea generală a donatorilor în sectorul sănătăţii?

1. Excelentă
2. Bună
3. Medie
4. Proastă
5. Foarte proastă
88. Nu ştiu
CC_2. Din punctul vostru de vedere, ce rol specific joacă şi a jucat organizaţia internaţională pe care o
reprezentaţi în comunitatea donatorilor din sectorul sănătăţii al Republicii Moldova în perioada anilor
2008 - 2011?
CC_3. Cum aţi aprecia măsura în care suportul donatorului a fost aliniat priorităţilor din sectorul sănătăţii
al Republicii Moldova?
Scara de la 1 până la 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
CC_4. Vă rugăm să argumentaţi evaluarea Dumneavoastră
CC_5. Care au fost constrângerile pentru o bună aliniere la priorităţile sectorului sănătăţii?
CC_6. Cum aţi aprecia impactul dialogului de politici între Ministerul Sănătăţii şi organizaţia
internaţională pe care o reprezentaţi asupra stabilii pe viitor a priorităţilor în sectorul sănătăţii?
1. Impact mare
2. Impact mediu

3. Un careva impact
4. Fără impact
88. Nu ştiu
CC_7. Vă rugăm să specificaţi argumentele pentru răspunsul dat
CC_8. Cum credeţi, a îmbunătăţit oare mecanismul de coordonare a donatorilor condus de Ministerul
Sănătăţii coordonarea generală a activităţilor din sectorul sănătăţii?
1. Da
2. Nu
88. Nu ştiu
CC_9. Dacă da, vă rugăm să oferiţi detalii despre valoarea adăugată a acestui mecanism de coordonare.
CC_10. Cu ce probleme v-aţi confruntat cu referire la mecanismul de coordonare?
CC_11. Ce modalităţi sugeraţi pentru a îmbunătăţi mecanismul de coordonare a donatorilor condus de

Ministerul Sănătăţii?
VII. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (SBS şi/sau asistenţa prin program/proiect)
MT_1. Cât de mult afectează CCTM planificarea Dumneavoastră?

1. Foarte mult
2. Mult
3. Într-o măsură rezonabilă
4. Într-o măsură limitată
5. Deloc
88. Nu ştiu

MT_2. Dacă vă gândiţi la anul 2011, vă rugăm să estimaţi cât din suportul vostru de donator a fost utilizat
pentru următoarele categorii ale CCTM:
Vă rugăm să estimaţi în % pentru fiecare din cele 5 categorii de bază şi indicaţi sub-categoriile aplicabile:
%
I. Elaborarea politicii [NUMĂR TAB] a) Dirijarea sistemului de sănătate
şi managementul b) Administrarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
sistemului de c) Monitorizarea, evaluarea sistemului de sănătate şi managementul
sănătate calităţii
II. Intervenţii a) Supravegherea de stat a sănătăţii publice
prioritare în b) Controlul maladii transmisibile, non-transmisibile şi protecţia sănătăţii
sănătatea publică c) Sănătatea mamei, copilului şi tinerilor
III. Servicii medicale a) Asistenţa medicală urgentă prespitalicească
individuale b) Asistenţa medicală primară
c) Asistenţa medicală specializată de ambulatoriu
d) Asistenţa medicală spitalicească
e) Servicii medicale de înaltă performanţă
f) Asistenţa medicală recuperatorie
g) Îngrijiri medicale comunitare, paliative şi la domiciliu
IV. Dezvoltarea a) Consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor din sistemul de
resurselor sistemului sănătate
de sănătate b) Managementul raţional al medicamentelor
V. Programe a) Programe cu destinaţie specială
medicale speciale b) Medicina sportivă
c) Medicina legală
MT_3. Cum credeţi, cât de bine îşi îndeplineşte CCTM funcţiile sale de îmbunătăţire a formulării bugetului
şi eficientizării alocaţiilor, cu capacităţi suficiente de prognozare, inclusiv estimări cu privire la venituri şi
cheltuieli cu un nivel rezonabil de corectitudine?
1. Foarte bine
2. Bine
3. Într-o măsură rezonabilă
4. Într-o măsură limitată
5. Deloc
88. Nu ştiu
MT_4. Argumentaţi vă rog aprecierea Dumneavoastră.
Vă rugăm să indicaţi orice altă remarcă sau întrebare în spaţiul de mai jos.
Vă mulţumim!
Vă mulţumim pentru participare la studiu. Răspunsul Dumneavoastră este foarte important pentru noi.
F_1. Vă rugăm să ne spuneţi ce credeţi despre acest studiu, structura şi întrebările acestuia. Vă rugăm să ne
oferiţi orice comentariu sau sugestie
F_2. Dacă v-aţi confruntat cu vreo anumită problemă ce ţine de înregistrarea datelor în versiunea on-line, Vă
rugăm să ne spuneţi, astfel încât să îmbunătăţim acest proces pentru anul viitor.

Anexa III - Glosar
Secţiunea I
Donator Donator este o agenţie oficială — inclusiv statul şi organele guvernamentale locale — care
oferă Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (Directivele de Raportare Statistică OECD DAC
par. 32). Organizaţiile nonguvernamentale (ONG-uri) şi companiile private nu se califică ca
donatori la această definiţie.
Asistenţa Oficială Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) include toate tranzacţiile aşa cum sunt definite
pentru Dezvoltare în Directivele de Raportare Statistică OECD DAC par. 37, inclusiv tranzacţiile oficiale care:
(AOD)
• sunt administrate promovând dezvoltarea economică şi bunăstarea ţărilor în curs de
dezvoltare ca principalul obiectiv; şi
• sunt concesionale după caracter şi sugerează un element de grant de cel puţin 25%.
Tranzacţiile care Următoarele tranzacţii sunt în afara sferei de cuprindere a acestui studiu şi nu trebuie să fie
nu trebuie să fie înregistrate:
înregistrate în acest
studiu • Tranzacţiile efectuate către beneficiari care nu deţin sediu în ţara recipientă AOD (în
cazul proiectelor regionale)
• Asistenţa umanitară, filantropie şi sponsorizare.
Debursare 1. O debursare este plasarea resurselor la dispoziţia ţării sau agenţiei recipiente
(Directivele de Raportare Statistică OECD DAC par. 15-18). Resursele oferite în
natură trebuie să fie incluse doar atunci când valoarea resurselor a fost monetizată
printr-un acord sau într-un document comunicate guvernului.
2. În cazul în care AOD este acordată ţării partener drept o parte a unui program
regional (pentru mai multe ţări) al donatorului şi este posibil de identificat acele
activităţi şi debursări care sunt destinate special pentru ţara partener, debursările
date de asemenea trebuie să fie înregistrate.
3. Pentru a evita dublarea în cazurile în care un donator debursează AOD din numele
altui donator, raportarea despre mijloacele debursate o efectuează donatorul care a
efectuat ultima debursare către guvern.
Ratele de schimb AOD trebui să fie raportate în dolari SUA. Tabelul ratelor de schimb este oferit pe site-ul web
al Studiului pentru 2011: http://www.oecd.org/dac/pdsurvey
Suportul direct Suportul direct bugetar este definit ca o metodă de finanţare a bugetului ţării partenere prin
bugetar transferul resurselor de la donator la trezoreria naţională a guvernului partener. Fondurile
astfel transferate sunt gestionate în conformitate cu procedurile bugetare ale recipientului.
Fondurile transferate spre trezoreria naţională pentru programele sau proiectele de finanţare
gestionate conform altor proceduri bugetare decât cele ale ţării partenere, destinate pentru
anumite utilizări, nu sunt cuprinse de această definiţie a suportului bugetar. Această definiţie
de asemenea include suportul
bugetar sectorial şi suportul bugetar general (a se vedea definiţiile de mai jos).
Suport bugetar În scopurile acestui Studiu, suportul bugetar sectorial este o sub-categorie a suportului
sectorial direct a bugetar. Suport bugetar sectorial înseamnă că dialogul dintre donatori şi guvernele
partenere se axează pe problemele specifice sectorului şi nu pe politica generală şi priorităţile
bugetului (OECD 2006).
Secţiunea II
Agenţia de Agenţia care este responsabilă de acţiunile de zi cu zi ce ţin de un anumit proiect. Acestea ar
implementare putea fi organe guvernamentale, alte agenţii ONU, ONG-uri, universităţi, etc.
Secţiunea III

Asistenţa tehnică Asistenţă tehnică este oferirea de know-how în formă de personal, formare, cercetare
şi costuri asociate. (Directivele de Raportare Statistică OECD DAC par. 40-44). Aceasta
cuprinde următoarele, finanţate de donatori:
• Activităţile care îmbunătăţesc nivelul de cunoştinţe, deprinderi, know-how-ul tehnic
sau aptitudinile productive ale oamenilor în ţările în curs de dezvoltare;
• Servicii similare celor de consultanţă, suport tehnic sau oferirea de know-how care
contribuie la executarea unui proiect capital.
Asistenţa tehnică poate fi acordată atât entităţilor guvernamentale cât şi celor

neguvernamentale, şi include atât cooperarea tehnică în formă liberă, cât şi cooperarea
tehnică incorporată în programe de investiţii (sau inclusă în abordări în bază de program).
Pentru a raporta la această întrebare donatorii sunt invitaţi să-şi revadă portofoliul de proiecte
şi programe şi să estimeze cota de cooperare tehnică.
Echipament şi Tehnologiile medicale cuprind o vastă varietate de produse pentru ocrotirea sănătăţii şi
tehnologii medicale sunt utilizate pentru a diagnostica, monitoriza sau trata o maladie sau o stare medicală
care afectează oamenii. Astfel de tehnologii (aplicarea ştiinţei medicale) sunt menite pentru
a îmbunătăţi calitatea prestării serviciilor medicale prin intermediul diagnosticării precoce,
opţiunilor de tratament mai puţin invazive şi reducerii duratei de spitalizare şi celei de
reabilitare.
Tehnologii Tehnologiile Informaţionale (TI) se ocupă de tehnologiile ce ţin de analiza informaţiei. Achiziţia,
informaţionale (TI) procesarea, stocarea şi diseminarea informaţiei vocale, pictoriale, textuale şi numerice de
către o combinaţie a telecomunicaţiilor şi calculatoarelor, bazată pe microelectronică sunt
principalele domenii ale TI.
Efort organizaţional Efort care implică utilizarea tuturor resurselor, inclusiv a celor financiare, tehnice şi
administrative ale colaboratorilor şi alte contribuţii în natură care nu pot fi cuantificate doar în
termeni monetari, dar care reflectă povara asupra organizaţiei sau oficiului Dumneavoastră.
Acest efort ar putea implica, dar nu se limitează la coordonare, suport tehnic la locul de
muncă, instruire, organizarea logisticii, etc.
Secţiunea IV
Funcţiile sistemului 1. Prestarea de servicii este definită drept o modalitate în care contribuţiile sunt
de sănătate combinate pentru a permite prestarea unei serii de intervenţii sau acţiuni ce ţin
de sănătate. Serviciile de sănătate sunt cea mai vizibilă parte a oricărui sistem de
sănătate, atât pentru utilizatori, cât şi pentru publicul general. Serviciile de sănătate,
fie promovarea, prevenirea, tratamentul sau reabilitarea, pot fi prestate la domiciliu,
în comunitate, la locul de muncă sau în instituţiile medicale.
2. Generarea de resurse: sistemele de sănătate nu se limitează la setul de instituţii

care finanţează sau oferă servicii, dar includ un grup divers de organizaţii care
product contribuţii pentru aceste servicii, în special resurse umane, resurse fizice,
cum sunt încăperile şi echipamentul, şi cunoştinţele. Acest set de organizaţii
cuprinde universităţile şi alte instituţii de învăţământ, centre de cercetare, companii
de construcţie şi o gamă vastă de organizaţii care produc tehnologii specifice, cum
sunt produsele farmaceutice, echipamentul şi dispozitivele medicale.
3. Finanţarea sistemului de sănătate este un proces prin care veniturile sunt colectate
de la sursele primare şi secundare, acumulate în fonduri şi alocate prestatorului
de activităţi. Finanţarea sistemului de sănătate poate fi divizată în trei sub-funcţii:
colectarea de venituri, acumularea de fonduri şi procurarea.
4. Dirijarea şi guvernarea este definită drept un management responsabil şi precaut

al bunăstării populaţiei, înseşi esenţa bunei guvernări implică trei aspecte cheie:
stabilirea, implementarea şi monitorizarea regulilor pentru sistemul de sănătate;
asigurarea unui teren echilibrat de joacă pentru toţi actorii din sistem (mai cu seamă
achizitorilor, prestatorilor şi pacienţilor); şi definirea direcţiilor strategice pentru
sistemul de sănătate ca un tot întreg. Dirijarea/conducerea poate fi subdivizată în
şase subfuncţii: designul general al sistemului, evaluarea performanţei, stabilirea
priorităţilor, pledoaria intersectorială, reglementarea şi protecţia consumatorului. În
scopul sondajului dat, acesta include guvernarea atât din partea sectorului public şi
societăţii civile, cât şi fortificarea sistemului comunitar.

Secţiunea V
Sistemul de
management financiar
al ţării
Utilizarea Donatorii utilizează procedurile naţionale de executare a bugetului în cazurile în care fondurile
procedurilor pe care le oferă sunt administrate în conformitate cu procedurile naţionale de administrare
naţionale de a bugetului în modul în care sunt prevăzute în legislaţia generală şi în modul în care sunt
executare a implementate de guvern. Aceasta înseamnă că programele sprijinite de donatori trebuie
bugetului să respecte procedurile normale ale ţării de executare a bugetului şi anume procedurile de
autorizare, aprobare şi plată.
Donatorii sunt invitaţi să-şi analizeze toate activităţile lor de dezvoltare cu scopul de a
determina dacă şi ce volum de AOD debursate pentru sectorul guvernamental întrunesc trei
din cele patru criterii de mai jos (tot ceea ce este mai puţin nu se califică):
1. Sunt oare fondurile Dumneavoastră incluse în bugetul anual aprobat de legislativul
ţării? (D/N)
2. Sunt oare fondurile Dumneavoastră supuse procedurilor stabilite în ţară pentru
executarea bugetului? (D/N)
3. Sunt oare fondurile Dumneavoastră procesate (de ex. depozitate şi debursate) prin
intermediul sistemului de trezorerie constituit în ţară? (D/N)
4. A fost necesar să deschideţi conturi bancare separate pentru fondurile
Dumneavoastră? (D/N)
Utilizarea De regulă, cadrele legislative prevăd tipurile de rapoarte financiare care trebuie să fie
procedurilor perfectate, precum şi periodicitatea unei astfel de raportări. Utilizarea procedurilor naţionale
naţionale de de raportare financiară înseamnă că donatorii nu înaintează guvernului cerinţe suplimentare
raportare financiară referitoare la raportarea financiară. În special NU se solicită: (I) menţinerea unui sistem
separat de evidenţă contabilă care să satisfacă cerinţele de raportare ale donatorului şi (ii)
crearea unei diagrame de conturi separată pentru a înregistra utilizarea fondurilor donatorului.
determina dacă şi ce volum de AOD debursate pentru sectorul guvernamental întrunesc
ambele criterii de mai jos (tot ceea ce este mai puţin nu se califică):
1. NU se cere să dispuneţi de un sistem de evidenţă contabilă separat pentru a vă
satisface propriile cerinţe de raportare?
2. Solicitaţi DOAR rapoarte financiare pregătite utilizând aranjamentele de raportare

financiară stabilite în ţară? (D/N)
Utilizarea Donatorii au încredere în concluziile de audit produse de instituţia supremă de audit a ţării,
procedurilor în rapoartele/declaraţiile reglementate financiar ale guvernului definite mai sus. Utilizarea
naţionale de audit procedurilor naţionale de audit înseamnă că donatorii nu înaintează guvernului cerinţe
suplimentare referitoare la audit.
determina dacă şi ce volum de AOD debursate pentru sectorul guvernamental întrunesc
ambele criterii de mai jos:
1. Sunt oare fondurile Dumneavoastră supuse auditului realizat sub responsabilitatea
Instituţiei Supreme de Audit (ISA)? (D/N)
2. De obicei, NU se cere să dispuneţi de aranjamente adiţionale de audit? (D/N)
ŞI cel puţin una din cele două criterii de mai jos:
3. NU solicitaţi standarde de audit care să fie diferite de cele adoptate de Instituţia
Supremă de Audit? (D/N)
4. NU cereţi ISA să-şi schimbe ciclul său de audit pentru a supune auditului fondurile
Dumneavoastră? (D/N)
Toate trei proceduri Debursările AOD pentru sectorul guvernamental care utilizează toate trei componente ale
naţionale procedurilor de management a finanţelor publice ale ţării , i.e.: (i) procedurile naţionale
de executare a bugetului; (ii) procedurile naţionale de raportare financiară (iii) procedurile
naţionale de audit.
Sistemele de achiziţii
Utilizarea sistemelor Donatorii utilizează procedurile naţionale de procurări în cazurile în care fondurile pe care
naţionale de achiziţii le oferă pentru implementarea proiectelor şi programelor sunt gestionate în conformitate cu
procedurile naţionale de procurări în modul în care au fost prevăzute în legislaţia generală şi
în modul în care sunt implementate de guvern. Utilizarea procedurilor naţionale de procurări
înseamnă că donatorii nu înaintează guvernului cerinţe speciale sau adăugătoare referitoare
la procurarea lucrărilor, bunurilor şi serviciilor.

Predictibilitatea
asistenţei
AOD programată Acestea include AOD programate de donatori pentru debursare în anul calendaristic 2011
pentru debursare şi despre care guvernul a fost notificat în anul calendaristic 2010; include AOD programate
pentru debursare în acordurile cu privire la asistenţă încheiate în 2011 versus ceea ce s-a
debursat realmente.
Buget angajat Contribuţia anunţată, promisiunea contribuţiei de asistenţă
Utilizarea
aranjamentelor sau
procedurilor comune
Abordare în bază de Abordările în bază de program (ABP) reprezintă un mod de angajare în cooperarea
program (ABP) pentru dezvoltare bazată pe principiile de suport co-ordonat pentru programele locale de
dezvoltare, aşa ca strategia naţională de dezvoltare, programul de sector, program tematic
sau un program al unei organizaţii concrete. Abordările în bază de program au toate din
următoarele patru caracteristici: (i) Conducerea din partea ţării sau a organizaţiei gazdă; (ii)
Un program unic cuprinzător şi cadru de buget; (iii) Un proces formalizat de co-ordonare a
procedurilor donatorilor de raportare, buget, management financiar şi procurări; (iv) Eforturile
de a intensifica utilizarea sistemelor locale de elaborare şi implementare a programelor,
management financiar, monitorizare şi evaluare.
Donatorii pot susţine şi implementa abordări în bază de program în diferite modalităţi

şi pentru un şir de tipuri de asistenţă, inclusiv suportul direct la buget, suportul la bugetul
sectorului, suportul prin proiect, aranjamente de acumulare de mijloace, şi fonduri fiduciare.
Donatorii sunt invitaţi să-şi analizeze activităţile lor de dezvoltare cu scopul de a determina
ce volum de AOD a fost distribuit drept suport pentru abordările în bază de program care ar
întruni TOATE cele 4 criterii de mai jos (tot ceea ce este mai puţin nu se califică drept ABP):
1. Deţine oare ţara sau organizaţia gazdă conducerea asupra programului susţinut de
donatori? (D/N)
2. Se utilizează un singur program comprehensiv şi cadru bugetar? (D/N)
3. Există vre-un proces formal pentru coordonarea şi armonizarea de către donatori

a procedurilor pentru cel puţin două din următoarele sisteme: (i) raportare, (ii)
bugetare, (iii) management financiar şi (iv) procurări? (D/N)
4. Utilizează programul vostru de suport cel puţin două din următoarele sisteme locale:
(i) elaborarea programului, (ii) implementarea programului, (iii) managementul
financiar, (iv) monitorizare şi evaluare? (D/N)
Donatorii sunt invitaţi să-şi analizeze portofoliul de activităţi pentru a determina care din
aceste activităţi întruneşte toate cele patru criterii de mai sus (activităţile care întrunesc mai
puţin de patru criterii nu se califică drept AOD acordată drept suport pentru ABP). O listă de
exemple ilustrative este oferită mai jos pentru a ajuta respondenţii să determine cum se aplică
criteriile activităţilor specifice de asistenţă.
Asistenţă prin
proiect/program
oferită pentru
susţinerea ABP
Altă asistenţă din Acestea includ AOD oferită drept suport pentru ABP conform celor definite mai sus, excluzând
partea donatorului suportul direct pentru bugetul sectorului şi asistenţa prin intermediul proiectelor/programelor,
acordată pentru care deja au fost luate în consideraţie mai sus. Acestea ar putea include:
susţinerea ABP • Aranjamente comune în sprijinul abordărilor în bază de program (de ex. finanţare
comună şi comasarea asistenţei tehnice).
• Alte modalităţi în sprijinul abordărilor în bază de program.

Misiuni comune
Misiunile donatorilor Misiunile donatorilor pe teren sunt definite ca misiuni care întrunesc toate din următoarele
pe teren criterii:
• Misiunea este efectuată de, sau din numele donatorului, inclusiv de consultanţii
contractaţi de donatori.
• Misiunea prevede călătorii internaţionale, de regulă, dar nu în mod exclusiv, din
sediul principal al donatorului.
• Misiunea solicită întrevederi cu oficialităţile guvernamentale, inclusiv guvernul local.
Această definiţie trebuie să excludă misiunile:
• efectuate de donatori în scopul participării la evenimente (seminare, conferinţe, etc.)
care nu implică solicitarea de a se întâlni cu oficialităţile guvernamentale
• efectuate de delegaţii parlamentare sau alte delegaţii politice;
• misiunile în cadrul evenimentelor speciale, efectuate drept parte dintr-un program
definit, de ex. observatorii electorali;
• consultanţii externi care îşi îndeplinesc activitatea drept parte dintr-un plan de
implementare a programului;
• echipele de evaluare a dezastrului.
Misiuni coordonate Misiuni coordonate sunt: (i) misiunile efectuate de unu sau mai mulţi donatori în comun, sau
(ii) misiunile efectuate de un donator din numele altui donator (cooperarea delegată).
Lucrul analitic comun
pe ţară
Lucrul analitic pe Lucrul analitic pe ţară (LAP) cuprinde analiza şi consilierea necesară pentru a fortifica dialogul
ţară (LAP) pe marginea politicii, elabora şi implementa strategiile pe ţară în sprijinul unei asistenţe
comprehensive pentru dezvoltare. Acesta trebuie să includă părţile principale ale lucrului
analitic, aşa ca:
• Studii de evaluare (e.g. Raportul de Evaluare a Procurărilor pe Ţară, Evaluările
privind Responsabilitatea Financiară pe Ţară, etc.).
• Studii şi strategii pe ţară sau sector.
• Evaluări pe ţară sau sector.
• Lucrul analitic transversal, aşa ca evaluările în baza studiilor de gen.
Lucrul analitic pe Lucrul analitic pe ţară coordonat reprezintă: (i) LAP efectuat de unul sau mai mulţi donatori
ţară coordonat în comun; (ii) LAP efectuat de un donator în numele altui donator (inclusiv lucrul efectuat de
un donator şi/sau utilizat de alt donator când acesta este co-finanţat şi formal recunoscut în
documentaţie oficială); (iii) LAP efectuat cu o implicare substanţială din partea guvernului.

The WHO Regional
Office for Europe
The World Health Organization (WHO) is a

specialized agency of the United Nations created
in 1948 with the primary responsibility for
international health matters and public health.
The WHO Regional Office for Europe is one of
six regional offices throughout the world, each
with its own programme geared to the particular
health conditions of the countries it serves.
Member States
Albania
Andorra
Armenia
Austria
Azerbaijan
Belarus
Belgium
Bosnia and Herzegovina
Bulgaria
Croatia
Cyprus
Czech Republic
Denmark
Estonia
Finland
France
Georgia
Germany
Greece
Hungary
Iceland
Ireland
Israel
Italy
Kazakhstan
Kyrgyzstan
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Malta
Monaco
Montenegro
Netherlands
Norway
Poland
Portugal
Republic of Moldova
Romania
Russian Federation
San Marino
Serbia
Slovakia
Slovenia
Spain
Sweden
Switzerland
Tajikistan
The former Yugoslav
Republic of Macedonia
Turkey
Turkmenistan
Ukraine
United Kingdom
Uzbekistan
WHOLIS E96623
Original: ENGLISH

Monitorizarea Asistentei Oficiale Pentru Dezvoltare Acordata Sectorului Sanatatii 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea Asistentei Oficiale Pentru Dezvoltare Acordata Sectorului Sanatatii 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

© Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2011

Tabelul 1: Sănătatea dintr-o privire...................................................................................................................................................5

Boxa 1: Cronologia procesului............................................................................................................................................................8

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Autorii exprimă profunda gratitudine tuturor agenţiilor internaţionale, ambasadelor şi organizaţiilor

2 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Andrei Usatîi Jarno Habicht

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Tabelul 1: Sănătatea dintr-o privire

mortalităţii *date 2009; ** Federaţia Rusă n-a raportat incidenţa HIV

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

6 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

− a îmbunătăţi dialogul cu privire la politicile curente şi mecanismul de coordonare la nivel naţional

7 Ediţiile anterioare sunt disponibile pe: http://ms.gov.md/public/international/proects/91019/

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Boxa 1: Cronologia procesului

octombrie 2011 Elaborarea planului de lucru

3.1 Proiectul studiului

Agenţiile incluse în acest studiu au corespuns la două criterii:

8 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

3.1.3 Elaborarea şi testarea pilot a chestionarului

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

3.2 Colectarea datelor

10 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Interviurile de validare şi-au propus patru scopuri:

3.3 Analiza datelor

3.3.1 Calitatea datelor

11 Anexa IV prezintă sumele în valuta originală.

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

12 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Excepțiile cu privire la completarea chestionarului reflectă preponderent trei circumstanţe:

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

14 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Figura 1: Donatorii multilaterali şi bilaterali intervievaţi

Donatori bilaterali Donatori

5.2 Proiecte şi programe

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Figura 3: Grant-uri şi credit, 2011, în USD

US$ 5 500 000

US$ 46 355 929

16 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

US$ 32 909 422 US$ 18 946 507

Suport la bugetul sectorului Asistență prin program /proiect

5.3 Acoperirea geografică

Tabelul 2: Donatorii per acoperire geografică (naţională şi regională), 2011

Acoperire geografică Donatori

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

18 MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Figura 6: Procentul debursărilor din 2011 după tipul de finanţare

Asistență tehnică Investiții Costuri administrative

MONITORIZAREA ASISTENŢEI OFICIALE PENTRU DEZVOLTARE

Construcții și renovări 38.7%

Echipament și tehnologii medicale 13.0%

Tehnologia informațională 2.9%

Aprovizionări medicale 35.3%

Figura 8: Debursarea AT după componente

Elaborarea de politici 15.5%

Dezvoltarea capacităților 56.6%

Elaborarea de protocoale și ghiduri 12.6%

Cadrul legal și de reglementare 6.2%