Planul de Evaluare Sanatate

PLANUL DE EVALUARE
aferent
Programului Sănătate
Versiunea Data Modificări

1 21.11.2023 Versiunea preliminară,
supusă consultării CM PoS
2 23.11.2023 Versiunea aprobată de către
CM PoS
1
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................................... 3
PARTEA I – CADRUL DE EVALUARE ............................................................................................................. 11
1.1 Guvernanța evaluării la nivel național............................................................................................. 11
1.2 Coordonarea și organizarea evaluării la nivelul Programului Sănătate .......................................... 12
1.3 Implicarea stakeholderilor în procesul de elaborare a planului de evaluare ................................. 13
1.4 Abordarea strategică a evaluării ...................................................................................................... 14
1.4.1 Strategia Programului Sănătate și principalele componente care trebuie evaluate pe baza
teoriei schimbării sau a logicii intervenției........................................................................................ 14
1.4.2 Întrebări esențiale de evaluare care derivă din strategiile naționale și ale UE ....................... 18
1.4.3 Elemente cheie ale evaluărilor și abordările metodologice ale acestora (rezumat al tipurilor
de evaluări planificate, principalele abordări și obiective ale evaluărilor) ...................................... 18
1.5 Implementarea și calitatea evaluării ............................................................................................... 21
1.6 Diseminarea și utilizarea constatărilor ............................................................................................ 22
1.7 Consolidarea capacității instituționale de evaluare ........................................................................ 24
1.8 Resurse disponibile și planificarea în timp a evaluării .................................................................... 25
PARTEA A II-A - PLANIFICAREA EVALUĂRILOR ........................................................................................... 26
2.1 Liste de evaluări și calendarul evaluărilor ....................................................................................... 27
2
INTRODUCERE
Prezentul Plan de evaluare aferent Programului Sănătate conține evaluările externe planificate
pentru perioada de programare 2021-2027.
Planul a fost dezvoltat în concordanță cu art. 44 al Regulamentului nr. 1060/20211:
 Statul Membru sau autoritatea de management efectuează evaluări ale programelor din
perspectiva unuia sau a mai multor dintre următoarele criterii: eficacitate, eficiență,
relevanță, coerență și valoarea adăugată pentru Uniune, cu scopul de a îmbunătăți nivelul
de calitate al elaborării și implementării programelor. Evaluările pot viza și alte criterii
relevante, cum ar fi caracterul inclusiv, nediscriminarea și vizibilitatea; de asemenea, ele
pot viza mai multe programe;
 În plus, până la 30 iunie 2029, se efectuează o evaluare care analizează impactul fiecărui
program;
 Evaluările se încredințează unor experți interni sau externi care sunt independenți din
punct de vedere operațional;
 Statul Membru sau autoritatea de management se asigură că sunt stabilite procedurile
necesare pentru generarea și colectarea datelor necesare în scopul evaluărilor;
 Statul Membru sau autoritatea de management elaborează un plan de evaluare care
poate viza mai multe programe;
 Statul Membru sau autoritatea de management prezintă planul de evaluare comitetului
de monitorizare în termen de un an de la decizia prin care se aprobă programul;
 Toate evaluările se publică pe site-ul internet menționat la articolul 49, alineatul (1).
Direcția Generală Program Operațional Sănătate, din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor
Europene, este structura desemnată cu rol de Autoritate de Management pentru acest program.
Autoritatea de Management a elaborat, împreună cu partenerii relevanți, prezentul Plan de
evaluare.
Prezentul Plan de evaluare este un document strategic, acesta urmărind să stabilească modul în
care evaluările se vor desfășura pe parcursul implementării Programului Sănătate.
Scopul principal al Planului de evaluare este de a stabili evaluările care urmează a fi realizate în
vederea îmbunătățirii calității elaborării și implementării Programului Sănătate, precum și a bunei
pregătiri a viitoarei perioade de programare.
Obiectivele specifice ale Planului de evaluare a Programului Sănătate sunt următoarele:
1 Regulamentul (UE) nr. 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor
comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o
tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile
acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin
financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.
3
 asigurarea unui cadru de evaluare adecvat în timpul implementării Programului pentru a
asigura o bună calitate a evaluărilor printr-o planificare adecvată;
 de a pune la dispoziția actorilor relevanți, prin diseminarea rezultatelor evaluărilor
planificate, informații credibile și robuste, în vederea adoptării unor decizii pe bază de
dovezi în ceea ce privește Programul Sănătate și viitoarea perioadă de programare;
 de a îmbunătăți calitatea evaluărilor, printr-o planificare adecvată, inclusiv prin
identificarea datelor necesare evaluărilor și facilitarea planificării colectării datelor;
 de a asigura că resursele de finanțare și gestionare a evaluărilor sunt adecvate.
Scurtă prezentare a Programului Sănătate
Programul Sănătate (PS), aprobat de către Comisia Europeană la data de 30 noiembrie 2022,
prin Decizia nr. C(2022) 8934, este un program multifond (finanțare FSE+ și FEDR), cu o alocare
financiară de 5,88 miliarde de euro, care vine în continuarea eforturilor bugetului de stat și a
bugetelor locale în sprijinirea implementării Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030 prin
finanțarea de investiții atât în asistența prespitalicească și spitalicească, cât și în reziliența
sistemului de sănătate, în principal în: diagnostic și tratament cancer, transplant, controlul bolilor
transmisibile (inclusiv infecții asociate asistenței medicale), sistemul național de transfuzii etc.
Programul va sprijini, de asemenea, intervenții care vizează dezvoltarea de soluții de cercetare și
inovare în domeniul medical și dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor digitale pentru facilitarea
accesului la informație și educație.
Programul Sănătate, primul de acest fel aprobat de către serviciile Comisiei Europene, se
adresează tuturor nivelurilor sistemului de îngrijiri de sănătate pentru a răspunde, în timp adecvat
și în condiții de calitate, nevoilor actuale de îmbunătățire a accesului la servicii de diagnostic și
tratament, dar și nevoilor de servicii de prevenție primară și secundară.
Programul Sănătate are șapte priorități, care contribuie la realizarea a două din cele cinci
obiective de politică pentru perioada de programare 2021-2027, respectiv:
 Obiectivul de politică 1 - „O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei
transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale”;
 Obiectivul de politică 4 - ”O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin
implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”.
Prioritățile Programului Sănătate sunt:
PRIORITATEA DE INVESTIȚIE ALOCAREA FINANCIARĂ % DIN ALOCAREA

PROGRAMULUI
Prioritatea 1: Creșterea calității serviciilor de asistență medicală Această prioritate este 13,69%
primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și multifond (FEDR și
îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive FSE+), are o alocare de
805 milioane de euro.
4
Prioritatea 1 are menirea de a sprijini dezvoltarea asistenței medicale
primare, comunitare, ambulatorie atât prin intervenții de tip FEDR, cât
și FSE+.
Mai puțin de jumătate dintre localitățile din România au, în prezent,
insuficienți medici de familie, 328 de comune nu au deloc medici de
familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal
de lucru sunt reduse, generând un exces de consultații în serviciile de
urgență și supra-utilizarea serviciilor spitalicești.
Rezultate preconizate:
 300 de cabinete ale medicilor de familie, reabilitate și dotate;

 105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală,
reabilitate și dotate și 25 de unități mobile, achiziționate;
 41 de unități mobile, achiziționate pentru Programul Național de
Vaccinare;
 44 de ambulatorii în care se vor implementa programe de
screening, reabilitate și dotate;
 45 de unități sanitare publice, integrate spitalelor de pediatrie/
spitale publice care au secții de pediatrie, reabilitate și dotate,
inclusiv prin investiții în dotarea de cabinete de asistență medicală
stomatologică, care să furnizeze servicii de asistență medicală
stomatologică acordată copiilor, inclusiv copiilor cu nevoi speciale;
 24 de centre de sănătate mintală, reabilitate și dotate;
 33 de dispensare TBC, reabilitate și dotate;
 12.060 de persoane formate;
 804.317 de persoane care beneficiază de screening;
 68.500 de copii, cu vârsta sub 18 ani, care beneficiază de servicii de
sănătate mintală.
Prioritatea 2: Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli Această prioritate este 19,20%
cronice adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a multifond (FEDR și
populației, impactului dizabilității și profilului de morbiditate FSE+), are o alocare de
717 milioane de euro.
Această prioritate contribuie la creșterea calității serviciilor de
recuperare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice.
Serviciile de recuperare și reabilitare sunt slab dezvoltate, neuniform
distribuite teritorial și nu sprijină viața independentă. Investițiile din
Programul Sănătate vor fi direcționate către zonele cu deficitele
evidențiate de planurile regionale, precum și unităților publice cu
servicii specializate de recuperare post eveniment acut (AVC, pacienți
critici, după intervenții chirurgicale majore, politraumă, mari arși), în
coordonare cu investițiile destinate pacientului critic, prevăzute la
Prioritatea 3.
5
România are 122 de servicii de paliație pentru adulți și 12 pediatrice,
fiind în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor UE. Capacitatea de
îngrijire paliativă este limitată și concentrată într-un număr redus de
unități, iar resursa umană este insuficient pregătită; 11 județe din cele
42, nu au niciun pat de îngrijiri paliative existent, iar alte 10 județe au
un grad de acoperire cu paturi sub 25%. Programul Sănătate va acorda
prioritate la investiție celor 11 județe fără niciun pat de îngrijiri paliative
și celor cu un grad de acoperire sub 15%.
Investițiile în infrastructuri spitalicești, din cadrul Priorității 2, vor putea
beneficia de cofinanțare, care va fi asigurată inclusiv prin împrumut de
la Banca Europeană de Investiții .
Rezultatele preconizate:
 12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/
recuperare, reabilitate și dotate;
 24 de unități sanitare care furnizează servicii de paliație,
construite/reabilitate și dotate;
 20 de spitale publice mici, municipale și orășenești,
construite/reabilitate și dotate;
Prioritatea 3: Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în Această prioritate este 6,33%
domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra multifond (FEDR și
serviciilor medicale și asupra stării de sănătate FSE+), are o alocare de
372 de milioane de euro
Această prioritate contribuie la creșterea eficacității și rezilienței
sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu
impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de
sănătate, ceea ce presupune atât dezvoltarea unei infrastructuri
specifice, cât și creșterea eficacității serviciilor furnizate prin investiții
de tip FSE+.
Rezultatele preconizate ale Priorității 3 sunt:

 12 unități sanitare care tratează pacienți critici (de exemplu:
pacienți cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă),
extinse/ reabilitate și dotate;
 10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici
- USTACC, extinse/ reabilitate și dotate;
 2 laboratoare naționale de referință, construite/reabilitate și
dotate;
 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică, reabilitate și
dotate;
 22 de laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor,
extinse/ reabilitate și dotate;
 2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici - mari
arși, dotate;
6
 infrastructura publică a sistemului național de transfuzii,
sprijinită;
 16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea
pacienților cu boli rare, reabilitate și dotate;
 20.785 de persoane formate.
Prioritatea 4: Investiții în infrastructuri spitalicești Această prioritate este 48%

monofond (FEDR), are o
Această este dedicată continuării investițiilor în spitalele regionale de alocare de 2,8 miliarde
urgență: Iași, Cluj, Craiova (faza a II-a), dar și pentru construcția a șapte de euro.
spitale noi.
Prin acest tip de investiții, se urmărește cu predilecție o mai bună
distribuție a infrastructurii de sănătate între regiuni și județe, creșterea
eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la
noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și
eficiente.
 3 spitale regionale de urgență, construite și dotate (Iași, Cluj,
Craiova);
 7 spitale (spitale județene/monospecialitate/centre de
transplant), nou construite și dotate.
Prioritatea 5: Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical Această prioritate este
Această prioritate contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin alocare de 386 de
finanțarea atât a unor operațiuni predefinite (vaccinuri, combaterea milioane de euro.
cancerului și genomică), cât și a soluțiilor de cercetare cu aplicabilitate
în domeniul medical, care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism
competitiv de selecție a proiectelor.
 3 operațiuni strategice de cercetare, implementate în
domeniile boli netransmisibile (cancer), genomică, vaccinuri;
 128 de IMM-uri sprijinite, care vor introduce inovații în materie
de produse sau procese;
 140 de locuri de muncă nou create;
 205 articole științifice.
7
Prioritatea 6: Digitalizarea sistemului medical Această prioritate este 3,89%
Această prioritate vizează digitalizarea sistemului de sănătate în cadrul alocare de 228 de
a două măsuri, și anume: Observatorul Național pentru Date în Sănătate milioane de euro.
(ONDS) și dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate la nivel
național.
Observatorul Național pentru Date în Sănătate (ONDS) va asigura
colectarea de date reale privind starea de sănătate, accesul la servicii
de sănătate, calitatea îngrijirilor de sănătate, eficiența și performanța
serviciilor de sănătate. ONDS va furniza dovezi științifice pentru
definirea corectă a priorităților, politicilor și a programelor de sănătate,
în acord cu nevoile reale de sănătate ale populației, precum și dovezi
pentru implementarea planurilor regionale de servicii de sănătate și
pentru dezvoltarea cu prioritate, la nivelul regiunilor, a acelor servicii
care sunt cele mai necesare populației deservite, cu accent pe populația
vulnerabilă.
Digitalizarea sistemului sanitar va asigura integrarea între diferitele
sisteme naționale de informații din domeniul sănătății, standardizarea
și colectarea corectă a datelor, accesul pacienților la propriile date și
servicii medicale digitale de calitate.
 dezvoltarea și implementarea Observatorului Național pentru
Date în Sănătate;
 dezvoltarea unor soluții integrate de e-sănătate la nivel
național.
Prioritatea 7: Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplantAceastă prioritate este 9,70%
multifond (FEDR și
Rezultatele preconizate: FSE+), are o alocare de
570 de milioane de euro
Oncologie:
și este dedicată
 1 centru de excelență în protonoterapie, construit și dotat;
investițiilor în domeniile
 2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes oncologie și transplant.
național care diagnostichează și tratează cancer, dotate; Măsurile propuse
 4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care abordează creșterea
diagnostichează și tratează cancer, dotate; eficacității și rezilienței
 5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru
sistemelor de sănătate
diagnosticul cancerului, dotate; în domeniul
transplantului și
 Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);
oncologiei
 4.252 de persoane formate în domeniul oncologie.
Transplant:
 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT),
8
construită/reabilitată și dotată;
 2 bănci de multițesut, construite/reabilitate și dotate;
 8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe, dotate cu
sisteme ECMO;
 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA
(laborator de biologie moleculară pentru imunologia
transplantului);
 2.601 de persoane formate în domeniul transplantului;
 303 campanii de informare/ educare/ conștientizare;
 1 centru de formare în domeniul transplantului, dezvoltat.
 Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).
Experiențele anterioare în realizarea evaluărilor pentru intervențiile din perioada de

programare 2014-2020, provocări pentru 2021-2027
Programul Sănătate este un program care reunește pentru prima dată, într-un singur program,
toate intervențiile din domeniul sănătății, finanțate din Politica de coeziune.
În perioada de programare 2014-2020, măsuri în domeniul sănătății au fost implementate în
cadrul POR 2014-2020 și POCU 2014-2020. Raportele de evaluare se regasesc la
https://www.inforegio.ro/ro/implementare/evaluarea-programului și
https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-pocu/#implementare_program
Principalele lecții învățate din exercițiile de evaluare din perioadele de programare anterioare ale
altor programe sunt:
- o atenție deosebită trebuie acordată aspectelor administrative care țin de organizarea
procesului de evaluare, respectiv: alocarea resurselor umane și financiare; formarea
resurselor umane implicate în procesul de evaluare; comunicarea și diseminarea rapoartelor
de evaluare și a recomandărilor rezultate;
- impactul intervențiilor poate fi evaluat doar la un anumit timp după finalizarea acestora,
uneori măsurat în ani. Totodată, paletarul metodologic pentru captarea schimbărilor
structurale atribuite fondurilor este limitat, necesitând dezvoltarea statisticii naționale,
inclusiv în profil regional/ teritorial, precum și avansarea procesului de digitalizare a
instituțiilor publice, în special a registrelor administrative de date;
- realizarea evaluărilor de impact, la finalul intervențiilor, survine destul de târziu în ciclul de
viață pentru a permite timpul necesar modificării/ adaptării/ ajustării intervențiilor în
perioada de programare. Din acest motiv, evaluarea implementării poate fi deosebit de utilă
pentru a confirma că intervențiile sunt pe drumul cel bun și a indica zonele care necesită
îmbunătățire.
9
Structura și principalele elemente ale Planului de evaluare
În procesul de elaborare a prezentului Plan de evaluare s-a utilizat Ghidul pentru Elaborarea
Planurilor de Evaluare aferente Programelor Operaționale finanțate din Politica de coeziune 2021-
2027 în România, elaborat de către experții Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și
Dezvoltare / Băncii Mondiale, în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Planul de Evaluare este structurat în două părți.
 Prima parte a acestuia este dedicată prezentării cadrului evaluării în România, fiind abordate
aspecte referitoare la guvernanța evaluării la nivel național, coordonarea și organizarea
evaluării la nivelul programelor, implicarea factorilor interesați, abordarea strategică a
evaluării, implementarea și calitatea acesteia, diseminarea și utilizarea constatărilor,
consolidarea capacității instituționale de evaluare, resursele disponibile și planificarea în timp
a evaluărilor.
 Partea a doua a Planului de evaluare cuprinde lista și calendarul evaluărilor, inclusiv
principalele întrebări și abordări metodologice.
10
PARTEA I – CADRUL DE EVALUARE
1.1 Guvernanța evaluării la nivel național

Evaluarea este acel proces care permite analizarea, în mod independent, a beneficiilor unei
intervenții finanțate din fonduri publice, prin raportarea la anumite criterii, precum: impactul
programelor finanțate, eficiența și eficacitatea lor, relevanța continuă pentru nevoile
beneficiarilor, astfel cum au fost acestea identificate în etapa de programare. Gestionarea eficace
a proceselor de evaluare a programelor finanțate din Fonduri Europene necesită punerea în
practică a unor aranjamente instituționale specifice și dedicate, atât la nivel central, cât și la
nivelul fiecărui Program, care să conducă la rezultate de calitate și la o promovare adecvată a
utilizării acestor rezultate.
Guvernanța sistemului de evaluare la nivel central este asigurată de Unitatea Centrală de Evaluare
(UCE) din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care are atribuții atât de
evaluare, cât și de coordonare omogenă a activităților de evaluare și de consolidare a capacității
de evaluare. La acest nivel sunt realizate evaluările naționale, precum și evaluările aferente
Acordului de Parteneriat (AP) și evaluări orizontale sau interprograme.
Activitatea de coordonare este realizată de către UCE prin intermediul Grupului de Lucru pentru
Evaluare (GLE), la care participă reprezentanții cu atribuții de evaluare din toate Autoritățile de
Management naționale și regionale. Acest grup joacă un rol activ în asigurarea unei abordări
coordonate a evaluării, promovând totodată inițiative pentru dezvoltarea capacității de evaluare.
În imaginea alăturată este reprezentat modul în care este organizată guvernanța sistemului de
evaluare la nivel național.
Sursa: Ghid pentru Elaborarea Planurilor de Evaluare aferente Programelor Operaționale

finanțate din Politica de coeziune 2021-2027 în România, Banca Mondială, mai 2022.
11
1.2 Coordonarea și organizarea evaluării la nivelul Programului Sănătate
La nivelul Programului Sănătate, guvernanța sistemului de evaluare este asigurată astfel:
Comitetul de Monitorizare (CM)

Examinează și aprobă planul de evaluare, monitorizează
progresele înregistrate cu privire la efectuarea evaluărilor, la
sinteza evaluărilor și la orice acțiuni ulterioare constatărilor
Comitetul de Coordonare a Autoritatea de UNITATEA DE EVALUARE

Evaluării (CCE) Management (AM) PROGRAM (UEP)
Propune întrebările de evaluare, Responsabilă pentru Responsabili cu atribuții de
contribuie la abordarea pregătirea și implementarea evaluare program
metodologică, discută rezultatele și Planului de Evaluare (PE),
recomandările, facilitează utilizarea
rezultatelor de evaluare,
Evaluare Evaluare Evaluare Evaluare 4

1 2 3
Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, care este principalul for de decizie în

cadrul Programului. Acesta aprobă planul de evaluare și toate revizuirile acestuia (art. 40, alin.
1, lit. e), examinează progresele înregistrate cu privire la efectuarea evaluărilor, la sinteza
evaluărilor și la orice acțiuni ulterioare constatărilor (art. 40, alin. 2, lit. c);
Unitatea Centrală de Evaluare (UCE) din cadrul Direcției Generale Programare și Coordonare
Sistem - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (DGPCS - MIPE), care este responsabilă de
asigurarea coordonării metodologice a procesului general de evaluare și de promovarea
dezvoltării capacităților la nivel de sistem. UCE are rol de coordonare, consultativ și de îndrumare,
care implică concentrarea pe armonizare, supravegherea procesului de evaluare la nivelul
Fondurilor Uniunii și promovarea instruirii în domeniul evaluării. Unitatea de evaluare program
de la nivelul PS este constituită prin decizie a Directorului DGPOS din personal din cadrul
Serviciului Gestionare Program (DPGPMA), conform responsabilităților precizate în ROF și în fisele
de post;
Unitatea de evaluare program din cadrul DG POS (UEP), care are rol central în planificarea și în
implementarea evaluărilor pentru PS și care furnizează cunoștințele tehnice necesare la nivelul
AM, în relație cu celelalte departamente;
Comitetul de Coordonare a Evaluării (CCE), care are atât o funcție instituțional-reprezentativă,
cât și una tehnico-metodologică în susținerea activității de coordonare a procesului de evaluare.
CCE este format din reprezentanți AM, UCE și reprezentanți ai OI delegat, după caz. CCE se
12
reunește în momente cheie ale evaluării, în vederea consultării tuturor partenerilor pe întreaga
perioadă de desfășurare a evaluării, implicarea instituțiilor în implementarea recomandărilor
evaluării, cât și discutarea unor aspecte metodologice (de ex: finalizarea caietelor de sarcini,
discutarea metodologiei de evaluare, rezultatele parțiale și complete și utilizarea concluziilor și
implementarea recomandărilor formulate în cadrul evaluărilor etc.).
1.3 Implicarea stakeholderilor în procesul de elaborare a planului de evaluare

Stakeholderii sunt persoane sau organizații implicate în procesul de implementare a programului.
Pentru identificarea stakeholderilor a fost luat în calcul faptul că aceștia sunt implicați în derularea
programului, sunt interesați de program, au un interes sporit legat de rezultatele evaluării sau
beneficiază direct sau indirect de rezultatele programului. Punctul de vedere al stakeholderilor a
fost luat în calcul în planificarea evaluării, în formularea strategiilor de comunicare din timpul și
de după evaluare și a modalităților de utilizare a rezultatelor evaluării.
Având în vedere specificitatea fondurilor, stakeholderii Programului Sănătate sunt Autoritatea de
Management pentru Programul Operațional Sănătate, Comisia Europeană, Organismele
Intermediare delegate, după caz, entitățile beneficiare și participanții (instituțiile/autoritățile
publice, organizațiile private și persoanele fizice care beneficiază direct de pe urma intervenției),
beneficiarii indirecți (persoanele și organizațiile care nu sunt vizate direct de intervenție, dar care
beneficiază de pe urma ei sau sunt afectate într-un fel de aceasta, organizațiile sociale,
neguvernamentale și internaționale, precum și mediul academic (persoane care activează în
domeniile de finanțare aferente programelor naționale).
Procesul de identificare a stakeholderilor s-a realizat prin cartografierea părților interesate de
procesul de implementare a PS, în funcție de interesele specifice ale fiecărei categorii și de
contribuția acestora la procesul de evaluare. Implicarea stakeholderilor în procesul de evaluare
se realizează în funcție de etapele procesului de evaluare, după cum urmează:
- în procesul de elaborare al planului de evaluare, consultarea principalilor stakeholderi este
asigurată prin examinarea, dezbaterea și discutarea Planului de evaluare (versiunea
preliminară) de către Comitetul de Monitorizare a PS, organism de tip partenerial, care
include reprezentanți ai entităților care fac parte din grupul principal de stakeholderi.
- în etapa de elaborare a caietelor de sarcini/termenilor de referință pentru fiecare evaluare,
stakeholderii vor fi consultați pentru definirea clară a metodologiilor utilizate, întrebărilor de
evaluare, stabilirea sursele de date, etc
- în etapa de implementare a evalării, stakeholderii vor fi implicați prin metode specifice
fiecărui proces de evaluare. Membrii CM PS vor fi informați asupra stadiului elaborării
evaluării.
- În etapa de comunicare / diseminare vor fi implicați toți stakeholderii programului:
 constatările și recomandările vor fi transmise către membrii CCE pentru a elabora
planul de implementare a recomandărilor;
 rezultatele evaluării vor fi prezentate membrilor CM PoS împreună cu planul de
implementare a recomandărilor;
13
 actorii cu interes specific vor primi rezumate ale evaluărilor și vor fi informati asupra
temelor de interes și modalităților propuse de implementare a recomandărilor. Vor fi
organizate sesiuni de diseminare și dialog și eventual ateliere de lucru pe teme
specifice. În funcție de tema de evaluare se vor putea organiza întâlniri pentru a
îmbunătăți intervențiile și a crește notorietatea rezultatelor evaluării;
 pentru stakeholderi interesați de rezultatele evaluării vor fi organizate activități de
comunicare, conferințe de presă și, de asemenea, rezultatele vor fi publicate pe site-
ul AM PoS și, dacă va fi cazul, diseminate în mass-media.
1.4 Abordarea strategică a evaluării

Această secțiune explică cum au fost identificate evaluările din Plan și care sunt cele mai
importante elemente și aspecte strategice ale acestuia. Astfel, cap. 1.4.1 prezintă principalele
componente ale Programului Sănătate care determină identificarea principalelor elemente ale
evaluărilor, cap. 1.4.2 identifică elementele derivate de strânsa ancorare a PS în cadrul strategic
european și național, cap. 1.4.3 explică elemente adiționale, dar foarte importante, rezultate din
consultările cu factorii interesați, iar în cap. 1.4.4 sunt prezentate sintetic evaluările rezultate în
urma sintetizării tuturor acestor aspecte.
Procesul de identificare a subiectelor de evaluat a presupus în primul rând analizarea logicii de
intervenție pentru fiecare prioritate a programului, precum și realizarea unei activități de
cercetare documentară (literatura de specialitate, strategii și priorități naționale și regionale care
au stat la baza programării). Un alt element important luat în calcul a fost definirea sferei de
acoperire a fiecărei evaluări, care poate fi una sau mai multe priorități, unul sau mai multe
obiective specifice, o categorie de acțiuni etc.
1.4.1 Strategia Programului Sănătate și principalele componente care trebuie evaluate pe baza
teoriei schimbării sau a logicii intervenției
Pentru perioada de programare 2021-2027, Programul Sănătate are un buget total de 5,88 de
miliarde de euro, care vin în continuarea eforturilor bugetului de stat și a bugetelor locale în
sprijinirea obținerii rezultatelor prin cele 7 priorități.
Teoria Schimbării este un instrument care evidențiază funcționarea unei intervenții și identifică
principalul lanț cauzal bazându-se pe ipoteze și supoziții (cum ar putea contextul influența
intervenția, precum și motivul, modul și cazurile în care intervenția funcționează). În cazul
Programului Sănătate, succesul acestuia poate fi influențat de o serie de factori externi, precum:
 Cadrul de reglementare național și european și politicile publice;
 Migrația, schimbările demografice;
 Nivelul competențelor digitale ale cetățenilor și întreprinderilor, cultura antreprenorială;
 Tendințe globale și crize;
 Decalajele pe dimensiunea urban/rural;
 Caracterul multi-cultural al regiunilor etc.
14
Totodată, generarea impactului Programului Sănătate depinde de o serie de elemente care sunt
necesare funcționării intervențiilor și generării efectul scontat. Acestea se referă la:
 Calendarul predictibil și disponibilitatea fondurilor;

 Cadrul strategic care să faciliteze implementarea;
 Capacitatea administrativă și financiară a beneficiarilor pentru pregătirea și/sau
implementarea proiectelor;
 Implementarea coordonată în timp și din perspectivă teritorială a activităților;
 Complementaritatea cu alte programe/ intervenții;
 Cadrul legislativ și procedural favorabil de funcționare a infrastructurilor sprijinite;
 Capacitatea de întreținere a infrastructurii sprijinite;
 Comportament responsabil al utilizatorilor infrastructurilor;
 Implicarea grupurilor țintă;
 Capacitatea tehnică a beneficiarilor;
 Investiții de calitate;
 Utilizarea rezultatelor;
 Eficacitatea procesului de selecție a proiectelor;
 Investiții și acțiuni concentrate (OP 1).
Politica de coeziune a UE urmărește reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate și acordă o atenție deosebită
zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de dezavantaje naturale sau
demografice grave și permanente.
Totodată, se așteaptă ca Programul Sănătate să contribuie alături de alte inițiative/măsuri
naționale la realizarea reformelor reieșite din Semestrul European și la îndeplinirea
Recomandărilor Specifice de Țară privind:
• calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru rromi și alte grupuri
defavorizate;
• îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea
relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului
superior;
• accesul la asistență medicală;
• eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea
tratamentului ambulatoriu;
• investiții axate pe:
o infrastructura de servicii digitale;
o inovare, ținând seama de disparitățile regionale.
15
Perioada de programare 2021-2027 este marcată și de alte obiective europene strategice
importante:
 Planul European de Combatere a Cancerului (European Beating Action plan);
 Planul European de Acțiune în domeniul AVC (Stroke Action Plan for Europe);
 Planul Strategic European pentru Sănătate Mintală (Mental Health Europe's Strategic Plan);
 Agenda 2030 adoptată de ONU („Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru
dezvoltare durabilă”), la care Uniunea Europeană și statele membre au aderat, reprezintă un
cadru universal, destinat scopului de a contribui la eradicarea sărăciei și la realizarea
dezvoltării durabile până în anul 2030 și include un set ambițios de 17 obiective de dezvoltare
durabilă;
 Pactul Verde European (Acordul de la Paris) stabilește obiectivul ambițios al unei Europe
neutre din punct de vedere climatic până în 2050, reducându-și emisiile cu cel puțin 55 %
până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, fiind necesară pregătirea tuturor sectoarelor
economiei UE pentru a face față acestor provocări;
 Deceniul Digital al Europei: obiective digitale pentru 2030 - propune transformarea digitală
europeană prin creșterea competențelor digitale de bază ale populației și a competențelor
specialiștilor TIC, oferirea de noi perspective întreprinderilor pentru a adopta noi tehnologii,
a fi inovative și a-și crește intensitatea digitală, creșterea siguranței și durabilității
infrastructurii digitale și digitalizarea electronică;
 Pilonul European al Drepturilor Sociale urmărește o mai bună respectare a drepturilor
cetățenilor, pe baza a 20 de principii-cheie în jurul a trei capitole: egalitate de șanse și de acces
pe piața forței de muncă, condiții de lucru echitabile, protecție și incluziune socială;
Programul Sănătate este ancorat și în contextul strategic național, obiectivele de politică fiind
susținut de un număr important de strategii sectoriale și regionale.
În conformitate cu prevederile art. 44 al Regulamentului (UE) nr. 2021/1060, evaluările se

realizează din perspectiva unor criterii precum: eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența,
valoarea adăugată pentru Uniune, caracterul inclusiv, nediscriminarea și vizibilitatea etc.
Eficacitatea: Evaluarea eficacității are în vedere măsura în care intervenția finanțată din fonduri
UE a reușit să atingă obiectivele stabilite sau a avansat în vederea atingerii acestora. Evaluarea
formează o opinie privind progresul înregistrat până la momentul actual și rolul intervenției în
realizarea schimbărilor observate. Sunt identificați și factorii de succes, dacă este cazul. Dacă
raportul arată că programul nu îndeplinește așteptările sau că obiectivele nu au fost îndeplinite
deloc, se efectuează o analiză pentru a înțelege măsura în care progresul înregistrat este sub
așteptări și care sunt factorii care au condus la eșec sau, după caz, au determinat întârzieri în
realizarea rezultatelor preconizate.
Eficiența: Evaluarea eficienței examinează relația dintre resursele folosite de o intervenție și
schimbările generate de aceasta. Diferențele în ceea ce privește modul în care este abordată și
implementată intervenția pot avea o influență semnificativă asupra efectelor, devenind astfel
interesant de evaluat dacă alte alegeri în ceea ce privește metodele de implementare sau
instrumentele de politici ar fi condus la obținerea acelorași beneficii cu costuri mai mici (sau
16
beneficii mai mari cu aceleași costuri). Evaluarea eficienței implică o examinare a costurilor
administrative și a schimbărilor la nivel de rezultate ca urmare a implementării intervențiilor
finanțate din FESI. Aceasta analizează modul în care intervențiile pot fi simplificate și
sistematizate.
Relevanța: analizează relația dintre nevoile și problemele din societate și obiectivele intervenției
și are în vedere designul strategiilor și al politicilor. Deoarece circumstanțele și contextul se
schimbă în timp, este posibil ca anumite obiective să fi fost deja îndeplinite sau, dimpotrivă, să
nu mai fie relevante. Analiza relevanței este importantă, deoarece dacă o intervenție nu
contribuie la satisfacerea nevoilor sau rezolvarea problemelor actuale, ea nu mai este adecvată.
Analiza relevanței coincide și este stimulată de analiza valorii adăugate pentru UE (a se vedea mai
jos), care analizează măsura în care o anumită acțiune mai este justificată la nivelul UE.
Coerența: Evaluarea coerenței examinează compatibilitatea anumitor intervenții corelate. Chiar
și schimbări mici în modul în care este concepută sau implementată o intervenție pot declanșa
îmbunătățiri sau, după caz, inconsecvențe cu alte acțiuni în curs de desfășurare. Elementele
comparative care sunt folosite pentru a evalua coerența pot varia în funcție de momentul analizei
și de nivelul de coerență avut în vedere.
• Examinarea coerenței interne implică analiza modului în care diferitele componente ale
unui program funcționează împreună pentru a realiza obiectivele acestuia (putem avea
coerență între măsurile finanțate în cadrul unei anumite politici sau în cadrul unui anumit
obiectiv, coerență între anumite politici sau obiective).
• De asemenea, verificarea coerenței externe poate presupune, de exemplu, analiza
coerenței între intervențiile din cadrul aceluiași domeniu de politici, dar care sunt
susținute prin diferite instrumente UE sau naționale (de ex.: coerența între programele
naționale sau regionale sau coerența cu instrumente în afara Politicii de coeziune) sau
între diferite domenii, care ar trebui să funcționeze împreună (de ex.: intervențiile în
domeniul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și Politica de mediu).
Valoarea adăugată pentru UE: caută schimbări care pot fi atribuite în mod rezonabil intervenției
UE, în plus față de ceea ce statele membre așteaptă în mod obișnuit să obțină prin acțiunile
naționale. Valoarea adăugată poate fi demonstrată arătând:
• Rolul pe care îl joacă finanțarea UE în susținerea unor acțiuni care altfel nu ar avea loc,
care sunt implementate la o scară mai largă sau care au loc mai devreme decât nu ar
beneficia de finanțare din partea Uniunii;
• Măsura în care metoda (conceptul și mecanismele de implementare) programelor din
Politica de coeziune aduce beneficii în raport cu alte abordări utilizate la nivel național;
• Modul în care intervențiile susținute în cadrul programelor Politicii de coeziune contribuie
la obiectivele și la prioritățile strategice ale UE;
• Dacă programele Politicii de coeziune introduc abordări strategice noi și inovatoare în
mediul de politici naționale.
Inclusivitatea se referă la capacitatea programelor de a include și de a sprijini diferite segmente
de populație și, în special, grupuri de populație dezavantajate, cărora le lipsește sprijinul public
17
(de ex.: persoanele din grupuri marginalizate social și economic). Acest criteriu este aplicabil cu
precădere pentru evaluarea politicilor sociale, dar ar putea fi aplicat și intervențiilor care au în
vedere susținerea IMM-urilor, atunci când se analizează efectele asupra întreprinderilor cele mai
vulnerabile sau a celor care sunt cel mai greu de sprijinit.
Nediscriminarea reflectă măsura în care toate persoanele – sau întreprinderile – au o șansă egală
și echitabilă de a accesa oportunitățile puse la dispoziție de program. Acest criteriu este relevant
îndeosebi pentru populațiile care sunt victimele unor stereotipuri negative (de ex.: populația
rromă, comunitățile LGBT, minoritățile etnice sau religioase etc.).
Vizibilitatea analizează în ce mod activitățile de comunicare ale programului contribuie la o mai
bună vizibilitate a Politicii UE pentru populația interesată și caută să evalueze nivelul de
conștientizare al publicului larg privind eforturile financiare și de politici ale UE.
Evaluările au scopul de a îmbunătăți nivelul de calitate al elaborării și al implementării
programelor. Cadrul normativ european prevede în mod expres obligativitatea Statelor Membre
de a realiza evaluări de impact la nivel de program până în 2029. Dincolo de aceste obligații,
evaluarea rămâne un instrument util, esențial, în procesul de programare și gestionare a
fondurilor europene în România, capabil să furnizeze informații valoroase, atât sumative, cât și
formative, pentru coordonarea adecvată și managementul intervențiilor.
1.4.2 Întrebări esențiale de evaluare care derivă din strategiile naționale și ale UE
Având în vedere aspectele menționate la punctul 1.4.1, precum și consultările cu stakeholderii,
se conturează întrebările de evaluare evidențiate în fișele fiecărei evaluări prezentate în partea a
II-a - Planificarea evaluărilor, 2.1 Liste de evaluări și calendarul evaluărilor.
1.4.3 Elemente cheie ale evaluărilor și abordările metodologice ale acestora (rezumat al
tipurilor de evaluări planificate, principalele abordări și obiective ale evaluărilor)
Evaluarea folosește multe metodologii și tehnici dezvoltate în științele sociale. Modalitatea de
selecție și implementare a metodelor și tehnicilor de evaluare depinde de o serie de caracteristici,
cum ar fi cauzalitatea, comparabilitatea și caracterul măsurabil, tipul evaluării, metodele mixte
(cantitative și calitative) și disponibilitatea datelor.
Conform ghidului BIRD/BM, abordările metodologice frecvente și întrebările esențiale pentru
principalele tipuri de evaluare sunt:
Tip de evaluare Abordări metodologice frecvente
Evaluarea de proces Analize procedurale (urmărirea experienței procedurale, IPO - element

sau de de intrare-proces-element de ieșire/output, diagrame de flux de date)
implementare Analize de piață (chestionare aplicate beneficiarilor și utilizatorilor,
analize statistice ale elementelor de ieșire (outputs) ale programului și
ale condițiilor contextuale)
18
Tip de evaluare Abordări metodologice frecvente
Evaluarea de Evaluare pe bază de teorie (Teoria schimbării, urmărirea procesului,

rezultat sau de analiza contribuțiilor, analiză de impact, evaluare realistă)
impact Metode contrafactuale - experimentale (teste de control randomizate
(RCT), cvasi experimente, experimente naturale)
Analiză cost-beneficii (ACB) asupra rezultatele finale („raportul calitate-
preț”)
Metode statistice (modelare statistică, studii longitudinale,
econometrie)
Studii de caz (Etnografie, QCA, analiză în interiorul cazului, analiză de
rețea)
Studii de sinteză (Meta-analiză, sinteză narativă, sinteză pe bază
realistă)
Având în vedere cerințele din RDC, tipurile de evaluări planificate, termenele și obiectivele
evaluărilor aferente Programului Sănătate sunt:
Tipul de evaluare Domeniul de aplicare, obiectivul și termenul de prezentare a evaluării

planificată
Evaluare Termen de prezentare a evaluării către Comisia Europeană - 31 martie

intermediară 2025.
Evaluarea intermediară va informa autoritățile naționale, instituțiile UE,
părțile interesate și publicul larg despre:
- realizările Programului Sănătate pentru perioada de implementare
2022-2024;
- perspectivele pentru perioada de implementare rămasă (2025-2029).
Obiectivul evaluării intermediare este de a analiza modul în care
Programul a funcționat până în prezent și dacă va atinge obiectivele
stabilite. Evaluarea intermediară nu va oferi o imagine completă a
rezultatelor și impactului Programului, deoarece perioada de la începutul
perioadei de implementare este insuficientă.
Evaluarea intermediară va cuprinde recomandări privind modul în care se
intenționează a se aborda problemele/obstacolele identificate, și cum vor
19
planificată
fi depășite acestea, pentru a asigura minimizarea impactului lor în a doua

jumătate a perioadei de implementare a Programului.
Evaluări tematice Termenul de realizare este 2025.

care vizează OIS Evaluările tematice au rolul de a identifica modul în care anumite măsuri
din Programul Sănătate au impactat grupurile țintă vizate sau gradul de
atingere a obiectivelor preconizate.
Domeniile vizate de aceste evaluări tematice sunt cele în care au fost
implementate operațiunile de importanță strategică (combaterea
cancerului, sănătatea mamei și nou-născutului/ copilului, creșterea
accesului și eficacității serviciilor de îngrijire medicală a pacientului critic,
dezvoltarea capacității de cercetare în domeniul tratament cancer,
dezvoltarea capacității de cercetare în domeniul vaccinurilor, realizarea
unei infrastructuri de excelență în domeniul genomică, consolidarea
capacității în domeniul transplant FEDR).
Evaluări de Termenul de realizare a acestor evaluări este 2024 și vizează procesul de

implementare/ad- evaluare și selecție a aplicațiilor precum și modul în care au fost sprijiniți
hoc potențialii beneficiari ai proiectelor necompetitive în pregătirea
proiectelor, inclusiv Asistența JASPERS.
Aceste tipuri de evaluări abordează în principal criteriul de eficiență
(rapiditatea investirii resurselor financiare, accesul populației țintă la
intervenții, costul pe rezultat etc.), fără a fi excluse și celelalte criterii de
evaluare. Întrebările de evaluare pot fi legate de modul în care
intervențiile programului sunt pregătite și implementate în raport cu
strategia de implementare inițială dar și în acord cu alte strategii, cum ar
fi Strategia Națională de Sănătate 2023-2030
Evaluarea de Termenul de prezentare a evaluării către Comisia Europeană este 30 iunie
impact 2029.
Evaluarea finală va urmări evaluarea impactului intervențiilor finanțate
prin Programul Sănătate, respectiv va avea drept obiectiv să găsească
dovezi cu privire la faptul dacă intervențiile finanțate au indus schimbările
preconizate pentru grupurile țintă, dacă nu au avut niciun impact sau
dacă au avut un impact neintenționat.
Evaluarea impactului se referă la dezvoltarea unor dovezi bazate pe date
cu privire la întrebarea (contrafactuală): Ce s-ar fi întâmplat cu grupurile
20
planificată
țintă aferente Programului în cazul în care intervențiile nu ar fi fost

finanțate și implementate.
1.5 Implementarea și calitatea evaluării

Evaluările PS vor fi realizate de către experți evaluatori externi, selectați prin procedură de
achiziție publică. Implementarea și asigurarea calității evaluărilor presupune mai multe aspecte
importante care trebuie să fie avute în vedere, și anume: planificare riguroasă și management
adecvat al evaluării, alocarea resurselor necesare de personal și financiare, selectarea
evaluatorilor, selectarea metodologiilor și criteriilor de evaluare adecvate, coordonare între
diferiții actori implicați în sistemul de guvernanță, utilizarea unor proceduri și instrumente
standardizate care să asigure calitatea evaluărilor și să reducă riscurile care pot apărea verificarea
rapoartelor de evaluare, utilizarea rezultatelor evaluării.
Astfel, la nivelul Planului de evaluare aferent Programului Sănătate, vor exista calendare de
implementare a evaluărilor planificate, care vor permite o bună coordonare între evaluările la
nivel național (la nivelul PS) și cele realizate la nivel regional/sectorial. Calendarul de
implementare a evaluărilor trebuie actualizat regulat pentru a include eventuale schimbări de
priorități sau întârzierile în implementare.
Implementarea evaluărilor externe va avea în vedere următoarele etape:
➢ Etapa de pregătire include elaborarea, avizarea și aprobarea specificațiilor, cerințelor
minimale (caiet de sarcini) și inițierea procedurii de atribuire. având în vedere
recomandările și modelele din Ghidul BIRD/BM. Autoritatea de management are rolul
central în această etapă, pentru care perioada estimată este de 3-6 luni.
➢ Etapa de contractare include organizarea procedurii de atribuire și semnarea contractului
cadru de achiziție. Structura care asigură suport logistic Autorității de management,
precum și comisia de evaluare care va fi formată din personalul Autorității de
management, au un rol central în această etapă, pentru care perioada estimată este de 1-
3 luni.
➢ Etapa de implementare include activitatea efectivă de evaluare. Contractorul câștigător
are rolul central în această etapă, pentru care perioada estimată este de 3 luni pentru
evaluarea intermediară și de 6 luni pentru evaluarea finală;
➢ Etapa de diseminare a rapoartelor de evaluare implică informarea tuturor stakeholderilor
interesați de rezultatele evaluărilor și stabilirea măsurilor necesare pentru utilizarea
acestor rezultate în practică. De asemenea, în această etapă rezultatele evaluărilor vor fi
postate pe website-ul AM PoS pentru informarea publicului
Evaluările incluse în prezentul plan de evaluare se vor realiza în cadrul sistemului de guvernanță
de la nivelul Programului Sănătate. Astfel, Autoritatea de Management pentru Programul
Sănătate are responsabilitatea implementării evaluărilor la nivelul Programului Sănătate.
21
Strategia de management al calității pentru evaluare include în special următoarele
acțiuni/măsuri:
➢ finalizarea întrebărilor de evaluare;
➢ desemnarea responsabililor din AM POS care sunt implicați în acest proces;
➢ selecția evaluatorilor externi prin procedură de achiziție publică, utilizând criteriul de
experiență în evaluare și o pondere mai mică a criteriului preț în scorul total. De
asemenea, selecția evaluatorilor prin procedură de achiziție publică îndeplinește cerința
privind independența acestora;
➢ structurarea implementării evaluării de către evaluatorii externi în 4 etape: întâlnirea de
kickoff, raport inițial, raport intermediar și raport final. În cadrul acestor etape trebuie
abordate cel puțin următoarele: asigurarea caracterului evaluabil, rafinarea metodologiei
de evaluare, instrumente și riscuri privind colectarea și analiza informațiilor, pregătirea și
prezentarea raportului, precum și discutarea și utilizarea constatărilor și recomandărilor;
➢ utilizarea structurii rapoartelor (modelelor), precum și a listei de verificare a acestora/
Grilei de evaluare a calității pentru versiunea finală a raportului de evaluare, recomandate
prin Ghidul BIRD/BM;
➢ utilizarea procedurilor de lucru interne ale Autorității de Management;
➢ dezbaterea și aprobarea Raportului final de evaluare, realizat de contractorul selectat;
➢ informarea CM PS asupra rezultatelor Raportului de evaluare și a Planului de acțiune
pentru implementarea recomandărilor Raportului de evaluare;
➢ asigurarea în procesul de evaluare al sprijinului metodologic al Unității Centrale de
Evaluare din cadrul DGPCS și al experților responsabili cu evaluarea din cadrul SGP/
DPGPMA din cadrul DGPOS .
1.6 Diseminarea și utilizarea constatărilor

Diseminarea este avută în vedere ca proces de promovare și conștientizare care are loc pe
parcursul întregului ciclu de evaluare.
Sunt avute în vedere două tipuri de diseminare:
a) Diseminarea la nivelul AM POS;
b) Diseminarea profundă - include abordarea grupului țintă, în cazul nostru decidenții și
persoanele implicate în gestionarea Fondurilor Uniunii, cât mai devreme și cât mai extins
posibil.
Conform reglementărilor în vigoare, rapoartele de evaluare sunt publicate pe internet
(www.mfe.gov.ro; https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-
2027/autoritatea-de-management-pentru-programul-sanatate/evaluare/ și www.evaluare-
structurale.ro) și accesibil astfel tuturor formelor de public.
În ceea ce privește disponibilitatea rezultatelor evaluării pentru public, pentru ca acestea să fie
ușor accesibile, pe pagina de internet vor fi prezentate și sinteze ale rapoartelor de evaluare. În
plus, vor fi organizate și alte activități de diseminare:
22
 Elaborarea de materiale de diseminare (broșuri, comunicate de presă, e-mail, intranet);
 Prezentarea rezultatelor evaluare (reuniuni, seminarii, ateliere);
 Publicarea de rapoarte de sinteză a rezultatelor evaluărilor.
Activitățile de diseminare sunt întreprinse în funcție de audiențe, astfel:

Tip de utilizator Activități și instrumente posibile
Utilizatori direcți
AM POS  Discutarea constatărilor și recomandărilor evaluării;
 Adoptarea deciziilor care ar putea genera îmbunătățiri ale modului de
implementare a programului;
 Utilizarea rezultatelor evaluărilor pentru viitoarea perioadă de
programare;
Comitetul de  Prezentări ale rezultatelor în reuniunile CM PS (prezentări powerpoint
Monitorizare a cu mesaje cheie);
Programului Sănătate  Sinteze ale evaluărilor;
 Prezentări ale acțiunilor luate pentru implementarea recomandărilor;
Comitetul de  Monitorizarea implementării recomandărilor;
Coordonare a Evaluării
Factorii de formulare a  Documente de o pagină cu mesajele principale care se desprind din
politicilor exercițiul de evaluare;
 Posibile seminarii sau întâlniri pentru a explora mai detaliat implicațiile
politice ale evaluărilor;
 Sumare executive cu rezultatele și recomandările propuse de rapoartele
de evaluare;
Utilizatori indirecți
Beneficiari  Organizarea unor conferințe/ evenimente la nivel național referitor la
rezultatele rapoartelor de evaluare, inclusiv prin participarea la
evenimentele organizate de UCE;
 Reuniuni sau focus grupuri cu beneficiarii implicați în evaluare ca
feedback al contribuției lor;
Publicul larg ▪ Publicarea rapoartelor pe pagina web a Autorității de Management
(www.mfe.gov.ro) și pe pagina gestionată de UCE;
▪ Elaborarea unor sumare executive prietenoase cu rezultatele
exercițiilor de evaluare și publicarea lor pe site-ul menționat
anterior.
23
1.7 Consolidarea capacității instituționale de evaluare
Având în vedere cadrul de guvernanță stabilit la nivel național în domeniul evaluării, o serie de
acțiuni sunt necesare pentru asigurarea capacității de evaluare. În acest context, capacitatea de
evaluare este privită din mai multe puncte de vedere și presupune: consolidare
instituțională/organizațională, consolidarea necesarului de evaluare, consolidarea ofertei de
evaluare (evaluatori externi, consultanți). În acest sens, sunt avute în vedere participarea
responsabililor de evaluare la acțiunile organizate de UCE, precum și la cursuri/ seminarii care vor
fi organizate de Comisia Europeană.
Cu alte cuvinte, sunt necesare acțiuni care să dezvolte competențele personalului responsabil cu
implementarea evaluărilor, precum și la nivelul altor structuri și stakeholderi implicați în acest
proces sau care beneficiază de rezultatele evaluărilor. Pentru aceștia din urmă, acțiunile
planificate vizează și creșterea culturii de evaluare astfel încât obiectivele evaluării să fie mai bine
înțelese și rezultatele utilizate în procesul de decizie.
De asemenea, sunt necesare acțiuni care să vizeze și profesioniștii interesați de evaluare din afara
administrației publice/sistemului de gestionare a fondurilor (structuri medicale, mediul academic,
evaluatori). Astfel, acțiunile pentru dezvoltarea capacității de evaluare vor fi organizate atât de
către Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul MIPE, cât și la nivelul Unități de Evaluare a
Programului Sănătate.
Acțiuni pentru dezvoltarea capacității de evaluare realizate de către Unitatea Centrală de

Evaluare la nivel național:
• Activarea Grupului de Lucru pentru Evaluare (GLE) în vederea coordonării metodologice a
unităților de evaluare; de asemenea, GLE are ca scop sprijinirea pentru elaborarea și
implementarea planurilor de evaluare, discutarea și schimbul de experiență în domeniu,
precum și organizarea de sesiuni de formare/training în domeniul evaluării pentru
personalul cu responsabilități de evaluare. Grupul de Lucru pentru Evaluare a fost activat
în luna decembrie 2022 și își va continua activitatea pe toată perioada de programare
2021-2027. Reuniunile Grupului de Lucru pentru Evaluare se realizează trimestrial sau ori
de câte ori este nevoie, atât în format fizic, cât și online. În scopul facilitării discuțiilor și
schimbului de informații între membrii GLE, Unitatea Centrală de Evaluare pune la
dispoziție un FORUM special creat în acest sens.
• Elaborarea unui modul de formare în sistem e-Learning care prezintă aspectele de bază în
ceea ce privește elaborarea și implementarea planurilor de evaluare în perioada 2021-
2027. Acest modul de formare va fi integrat într-o platformă de e-Learning și va putea să
fie accesat atât de personalul unităților de evaluare, cât și de personalul cu rol de
decizie/conducere, membrii Comitetului de Coordonare a Evaluării (CCE) sau CM PS.
• Pentru aprofundarea informațiilor din modulul e-Learning vor fi organizate și sesiuni de
formare în format fizic pentru personalul unităților de evaluare și personalul cu rol de
conducere, prima serie de sesiuni de formare fiind planificate a avea loc în a doua
jumătate a anului 2023, ulterior fiind programate alte sesiuni de formare în funcție de
nevoile identificate și asigurarea resurselor financiare.
24
• Continuarea sprijinirii Rețelei de Evaluare din România (RER) înființată în perioada de
programare 2014-2020. RER reprezintă un forum informal de discuții, schimb de bune
practici și lecții învățate pentru profesioniștii interesați de evaluare din cadrul
administrației publice, evaluatorilor, structurilor medicale și mediului academic. Rețeaua
va realiza reuniuni regulate, în special online sau alte tipuri de evenimente de tip
networking.
• Alte tipuri de acțiuni: participare în cadrul rețelelor de evaluare organizate la nivelul
Comisiei Europene și diseminarea informațiilor către membrii GLE, organizarea de
conferințe în domeniul evaluării, actualizarea informațiilor pe site-ul dedicat evaluării din
România www.evaluare-structurale.ro.
Consolidarea și dezvoltarea capacității de evaluare la nivelul AM PoS va fi asigurată în primul rând

prin elaborarea și implementarea un plan de formare profesională dedicat personalului propriu
cu atribuții de evaluare care să cuprindă, printre altele:
- participarea la acțiunile organizate de Unitatea Centrală de Evaluare;
- participarea la cursurile și seminariile organizate de Comisia Europeană pentru personalul
care gestionează evaluările;
- organizarea unor cursuri interne pe teme de evaluare;
- participarea la diverse rețele de evaluare naționale și europene (ex. Rețeua de Evaluare din
România, platforma Futurium)
În al doilea rând, se are în vedere și alte măsuri cum ar fi: recrutarea de personal cu experiență
în domeniu, asigurarea disponibilității procedurilor și resurselor necesare pentru funcționarea
adecvată a întregului sistem de evaluare dar și monitorizarea sistematică a constatărilor
evaluărilor și a recomandărilor și prezentarea lor membrilor CM PoS.
1.8 Resurse disponibile și planificarea în timp a evaluării

Implementarea Planului de evaluare la nivelul Programului Sănătate este realizată de Unitatea de
Evaluare, Program (UEP) organizată la nivelul Serviciului Gestionare Program din cadrul Direcției
Programare, Gestionare Program și Monitorizare Audit. UEP răspunde de evaluarea PS și joacă un
rol esențial și în asigurarea coordonării evaluării la nivelul întregului program. Aceasta include
personal bine pregătit și cu experiență în domeniul evaluării.
Finanțarea activităților de evaluare se va realiza prin PAT 2021-2027. Bugetul indicativ pentru
evaluare, formare și alte activități de întărire a capacității de evaluare este de 1.500.000 de euro
din care 1.350.000 pentru evaluările planificate și 150.000 euro pentru formare și alte activități
de întărire a capacității de evaluare
În ceea ce privește resursele informaționale, UEP are acces la informațiile din SMIS (sistemul
electronic național de management al informației pentru FESI), precum și la sistemul SFC al
Comisiei Europene. Totodată, există încheiate protocoale cu o serie de instituții pentru acces la
registre.
25
PARTEA A II-A - PLANIFICAREA EVALUĂRILOR
Pentru stabilirea calendarului de desfășurare a evaluărilor s-a ținut cont de ciclul implementării
Programului dar și de tipul de evaluare. Evaluările de implementare trebuie efectuate în timpul
implementării și la timp pentru a folosi rezultatele lor pentru revizuirea modalităților de
implementare, a procedurilor operaționale, pentru operarea de modificări la nivelul programului,
etc. Evaluările de impact trebuie efectuate când sunt disponibile efectele intervențiilor și de aceea
trebuie ținut cont de calendarul lansării operațiunilor dar și de rapoartele de monitorizare.
În timpul implementării PS pot apărea bariere, provocări și circumstanțe care pot afecta
rezultatele la nivel de program sau de proiect sau pot afecta direct procesul de implementare a
programului. Aceste noi circumstanțe pot duce la evaluări suplimentare. În acest context, AM PS
poate derula evaluări ad-hoc, atunci când în cadrul monitorizării PS se identifică o abatere
semnificativă de la obiectivele propuse inițial sau atunci când există propuneri de revizuire a PS.
Evaluările ad-hoc se pot adresa fie implementării sau aspectelor ce țin de managementul unei
priorități individuale sau unui domeniu de intervenție, fie unor evaluări tematice.
Calendarul propus al evaluărilor ține cont de:

➢ Calendarul apelurilor de proiecte a Programului Sănătate;
➢ Necesitatea de a utiliza rezultatele evaluărilor în procesul de implementare (de ex. în
procesul de evaluare și selecție a proiectelor);
➢ Posibilitatea utilizării rezultatelor evaluărilor în procesul de programare post 2027, pentru
a continua sau nu anumite intervenții.
Calendarul de evaluare propune următoarea abordare:

➢ 2024/2025: Evaluarea intermediară a Programului Sănătate, cu scopul de a furniza
informații relevante pentru evaluarea intermediară (mid-term review) din 2025 prevăzută
prin Regulamentul (UE) 1060 / 2021;
➢ 2025/2026/2027: Evaluarile tematice Operațiuni de importanță strategică (OIS);
➢ 2028/2029: Evaluarea de impact a PS, conform Regulamentului (UE) 1060 / 2021.
26
2.1 Liste de evaluări și calendarul evaluărilor
Cod Tema evaluării Întrebări de evaluare indicative Criterii de Conținut și sfera de acoperire Perioada Metodologie Surse de date Tipul evaluării Cost
evaluare a evaluării indicativă principale planificat
euro
Obiectiv Intervenții
specific
Ev. 1 Valoarea 1. În ce măsură asistența oferită de JASPERS a Eficiență, RSO4.5., Priorități: 3, 5, 6 Trim. III, 2024 - Cercetare de birou; - Documentare Evaluare de 50.000
adăugată a sprijinit potențialii beneficiari ai proiectelor și 7 (FEDR) - Analiză procedurală; administrativă implementare
Eficacitate RSO1.1., (proceduri AM
Asistenței necompetitive în depunerea unor proiecte - Interviuri; – ad-hoc
JASPERS pentru de calitate? RSO1.2. - Chestionare. utilizate,
potențialii 2. Ce nu a funcționat în modul de acordare a - Focus grupuri ghidurile
beneficiari ai asistenței JASPERS și care sunt îmbunătățirile solicitanților,
proiectelor care pot fi aduse acestei asistențe? fișele de proiect/
necompetitive 3. În ce măsură asistența JAPSERS a contribuit la cererile de
și AM POS dezvoltarea capacității beneficiarilor și a AM finanțare etc.);
POS? - Informații
4. În ce măsură ghidurile solicitantului au fost rezultate din
îmbunătățite ca urmare asistenței JASPERS? interviuri și
chestionarele
aplicate;
- MySMIS2021/
SMIS2021+.
Ev. 2 Procesul de 1. În ce măsură cerințele din ghidurile Eficiență, Toate Toate Trim. III- IV, - Cercetare de - Documentare Evaluare de 100.000
evaluare și solicitantului au fost clare pentru potențialii obiectivele intervențiile, 2024 birou; administrativă implementare
Eficacitate (proceduri AM
selecție beneficiari? specifice diferențiate pe: - Analiză -evaluări ad
2. În ce măsură cerințele din ghidurile procedurală; utilizate, hoc
- FEDR- ghidurile
solicitantului, inclusiv criteriile de evaluare și infrastructu - Interviuri;
selecție au permis selectarea de proiecte - Chestionare. solicitanților,
ra de cereri de
relevante pentru sectorul de sănătate? sănătate; - Focus grupuri
3. Ce modificări ar fi putut fi aduse cerințelor - Grupuri de finanțare etc.);
- FEDR- - Metodologia de
din ghidurile solicitantului astfel încât: dotări; experți
a) Potențialii beneficiari să-și selecție a
- FEDR- operațiunilor în
pregătească mai bine propunerile de cercetare;
proiecte? cadrul PS;
- FEDR- - Diagramă flux de
b) Procesul de evaluare și selecție să fie digitalizare;
mai eficace? date;
- FSE+ - - Informații
4. Ce modificări s-ar putea propune servicii de
conținutului ghidurile solicitantului, inclusiv rezultate din
screening; interviuri și
subcriteriilor de evaluare și selecție pentru a - FSE+ -
îmbunătăți relevanța și calitatea proiectelor chestionarele
măsuri aplicate;
ce pot fi selectate? dezvoltare - MySMIS2021/
capacitate. SMIS2021+.
27
euro
specific
Ev. 3 Evaluarea 1. Intervențiile din PS rămân relevante și pentru Relevanță, Toate Toate Pregătire: trim. - Cercetare de - MySMIS2021/ Evaluare de 200.000
intermediară a recomandările de țară, adoptate în 2024? obiectivele intervențiile I, 2024 birou; SMIS2021+; implementare
Eficiență, - Informații stadiu
PS, conf. 2. Intervențiile din PS rămân relevante față de specifice diferențiate pe: Contractare: - Analiză - intermediară
prevederilor situația socio-economică și nevoile regionale și Eficacitate, procedurală; de implementare
▪ Intervenții trim. II, 2024 PS;
art. 18, alin. (2) naționale? Coerență. FEDR; - Diagramă de
RDC (mid-term 3. Progresul înregistrat în implementarea Implementare: flux de date, - Analiza literaturii
▪ Intervenții trim. III-IV, de specialitate/a
review) intervențiilor din PS conduce la atingerea FSE+ - Interviuri /
obiectivelor de etapă preconizate? 2024 chestionare cu reglementărilor
Termen raport conducerea specifice
4. Care sunt cauzele pentru nerealizarea acestora? europene și
Ar fi putut fi maximizate efectele prin utilizarea de evaluare: 31 AM PoS;
martie 2025 - Interviuri / naționale;
unor acțiuni diferite? - Proiecte PS;
chestionare
factori de - Rapoarte și date
conducere din statistice;
MS; - Informații din
- Interviuri și interviuri și
chestionare chestionare.
beneficiari/ alți
actori
reprezentativi
- Focus grupuri
- Grupuri de
experți
Ev. 4 Evaluare 1. În ce măsură apelurile de proiecte planificate Eficiență, RSO4.5., Priorități: 1, 2, 7 Pregătire: trim. - Evaluare - MySMIS2021/ Evaluare de 600.000
tematică OIS – și proiectele selectate asigură premisele ESO4.11. diferențiate pe: IV, 2024 bazată pe SMIS2021+; implementare
Eficacitate, teorie - Informații stadiu
combaterea atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: – ad hoc
cancerului Relevanță, - Teoria de implementare
2. Care sunt aspectele relevante avute în FEDR; trim. I, 2025 Schimbării PS;
vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
Valoare Implementare: - Analize - Analiza literaturii
pentru intervențiile vizate în OIS, care asigură FSE+ trim. II - IV, statistice ale de specialitate/a
premisele selectării și implementării unor adăugată.
2025 rezultatelor reglementărilor
proiecte de calitate? Programului și specifice
Termen:
3. Ce modificări ar fi putut fi aduse conținutului ale variabilelor europene și
ghidurile solicitantului, inclusiv subcriteriilor  primul raport
socio naționale;
de evaluare și selecție/ conținutul ghidurilor de evaluare:
economice - Proiecte PS;
solicitantului, astfel încât să fie selectate 31 dec. 2025
aferente - Rapoarte și date
proiecte relevante pentru fiecare OIS vizat?  actualizare
- Cercetare de statistice;
raport de
birou;
evaluare:
Trim IV 2026
28
euro
specific
4. În ce măsură AM a acordat un sprijin eficace  actualizare - Analiză - Informații din
beneficiarilor acestor proiecte în procesul de raport de procedurală; interviuri și
implementare / monitorizare? evaluare: - Diagramă de chestionare.
trim IV 2027 flux de date,
5. Care sunt principalele probleme cu care se - Interviuri /
confruntă beneficiarii proiectelor care fac chestionare cu
parte din OIS și care sunt soluțiile/ măsurile conducerea
de remediere a acestora? AM PoS;
6. În ce măsură AM PoS a dezvoltat un - Interviuri /
mecanism care a permis comunicarea chestionare
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS factori de
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, conducere din
astfel încât să fie surprinse rezultatele MS;
sprijinului Politicii de coeziune? - Interviuri și
7. Ce îmbunătățiri sunt necesare în procesul de chestionare
planificare / programare a intervențiilor beneficiari.
grupate sub titulatura OIS, astfel încât - Focus grupuri
impactul acestora să fie unul real? - Grupuri de
experți
8. În ce măsură sunt create premisele atingerii
țintelor indicatorilor de realizare și rezultat
asumate prin proiectele selectate?
Ev. 5 Evaluare 1. În ce măsură apelurile de proiecte planificate Eficiență, RSO4.5., Prioritate 1 Pregătire: trim. - Evaluare - MySMIS2021/ Evaluare de
tematică OIS - și proiectele selectate asigură premisele ESO4.11. diferențiate pe: IV, 2024 bazată pe SMIS2021+; implementare
sănătatea atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
mamei și nou- Relevanță, - Teoria de implementare
2. Care sunt aspectele relevante avute în FEDR; trim. I, 2025 - Schimbării PS;
născutului vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
Valoare Implementare: - Analize - Analiza literaturii
Termen:
socio naționale;
de evaluare și selecție/ conținutului de evaluare:
ghidurilor solicitantului, astfel încât să fie 31 dec. 2025
selectate proiecte relevante pentru fiecare  actualizare
OIS vizat? raport de
birou; - Informații din
evaluare:
- Analiză interviuri și
Trim IV 2026
procedurală; chestionare.
29
euro
specific
4. În ce măsură AM a acordat un sprijin eficace  actualizare - Diagramă de
beneficiarilor acestor proiecte în procesul de raport de flux de date,
implementare / monitorizare? evaluare: - Interviuri /
trim IV 2027 chestionare cu
5. Care sunt principalele probleme cu care se conducerea
confruntă beneficiarii proiectelor care fac AM PoS;
parte din OIS și care sunt soluțiile/ măsurile - Interviuri /
de remediere a acestora? chestionare
6. În ce măsură AM PoS a dezvoltat un factori de
mecanism care a permis comunicarea conducere din
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS MS;
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, - Interviuri și
astfel încât să fie surprinse rezultatele chestionare
sprijinului Politicii de coeziune? beneficiari.
7. Ce îmbunătățiri sunt necesare în procesul de - Focus grupuri
planificare / programare a intervențiilor - Grupuri de
grupate sub titulatura OIS, astfel încât experți
impactul acestora să fie unul real?
8. În ce măsură sunt create premisele atingerii
Ev. 6 Evaluare 1. În ce măsură apelurile de proiecte planificate Eficiență, RSO4.5., Prioritate 3 Pregătire: trim. - Evaluare - MySMIS2021/ Evaluare de
tematică OIS - și proiectele selectate asigură premisele diferențiate pe: IV, 2024 bazată pe SMIS2021+; implementare
Eficacitate, ESO4.7., teorie - Informații stadiu
Creșterea atingerii obiectivelor OIS vizate? ESO4.11. ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
accesului și Relevanță, - Teoria de implementare
eficacității vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
serviciilor de Valoare Implementare: - Analize - Analiza literaturii
îngrijire premisele selectării și implementării unor adăugată.
medicală a 2025 rezultatelor reglementărilor
pacientului Termen:
critic 3. Ce modificări ar fi putut fi aduse conținutului ale variabilelor europene și
socio naționale;
raport de
4. În ce măsură AM a acordat un sprijin eficace birou; - Informații din
evaluare:
beneficiarilor acestor proiecte în procesul de - Analiză interviuri și
Trim IV 2026
implementare / monitorizare? procedurală; chestionare.
 actualizare
raport de
30
euro
specific
5. Care sunt principalele probleme cu care se evaluare: - Diagramă de
confruntă beneficiarii proiectelor care fac trim IV 2027 flux de date,
de remediere a acestora? chestionare cu
conducerea
6. În ce măsură AM PoS a dezvoltat un AM PoS;
mecanism care a permis comunicarea - Interviuri /
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS chestionare
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, factori de
astfel încât să fie surprinse rezultatele conducere din
sprijinului Politicii de coeziune? MS;
7. Ce îmbunătățiri sunt necesare în procesul de - Interviuri și
planificare / programare a intervențiilor chestionare
grupate sub titulatura OIS, astfel încât beneficiari.
impactul acestora să fie unul real? - Focus grupuri
8. În ce măsură sunt create premisele atingerii - Grupuri de
țintelor indicatorilor de realizare și rezultat experți
Ev. 7 Evaluare 1. În ce măsură apelurile de proiecte planificate Eficiență, ESO4.7., Priorități: 3, 5 Pregătire: trim. - Evaluare - MySMIS2021/ Evaluare de
Eficacitate, RSO1.1. teorie - Informații stadiu
Dezvoltarea atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
capacității de Relevanță, - Teoria de implementare
cercetare în vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
domeniul Valoare Implementare: - Analize - Analiza literaturii
tratament premisele selectării și implementării unor adăugată.
cancer 2025 rezultatelor reglementărilor
Termen:
socio naționale;
raport de
evaluare:
Trim IV 2026
 actualizare
- Diagramă de
5. Care sunt principalele probleme cu care se raport de
flux de date,
confruntă beneficiarii proiectelor care fac evaluare:
trim IV 2027
31
euro
specific
de remediere a acestora? chestionare cu
6. În ce măsură AM PoS a dezvoltat un conducerea
mecanism care a permis comunicarea AM PoS;
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS - Interviuri /
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, chestionare
astfel încât să fie surprinse rezultatele factori de
sprijinului Politicii de coeziune? conducere din
MS;
Dezvoltarea atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
capacității de Relevanță, - Teoria de implementare
cercetare în vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
vaccinurilor premisele selectării și implementării unor adăugată.
Termen:
socio naționale;
raport de
evaluare:
Trim IV 2026
 actualizare
- Diagramă de
flux de date,
- Interviuri /
parte din OIS și care sunt soluțiile/ măsurile trim IV 2027
chestionare cu
de remediere a acestora?
32
euro
specific
6. În ce măsură AM PoS a dezvoltat un conducerea
mecanism care a permis comunicarea AM PoS;
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS - Interviuri /
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, chestionare
astfel încât să fie surprinse rezultatele factori de
sprijinului Politicii de coeziune? conducere din
MS;
Realizarea unei atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
infrastructuri de Relevanță, - Teoria de implementare
excelență în vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
genomică premisele selectării și implementării unor adăugată.
Termen:
socio naționale;
raport de
evaluare:
Trim IV 2026
 actualizare
- Diagramă de
flux de date,
- Interviuri /
chestionare cu
conducerea
mecanism care a permis comunicarea
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS
33
euro
specific
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, - Interviuri /
astfel încât să fie surprinse rezultatele chestionare
sprijinului Politicii de coeziune? factori de
7. Ce îmbunătățiri sunt necesare în procesul de conducere din
planificare / programare a intervențiilor MS;
grupate sub titulatura OIS, astfel încât - Interviuri și
impactul acestora să fie unul real? chestionare
beneficiari.
8. În ce măsură sunt create premisele atingerii - Focus grupuri
țintelor indicatorilor de realizare și rezultat - Grupuri de
asumate prin proiectele selectate? experți
Ev. Evaluare 1. În ce măsură apelurile de proiecte planificate Eficiență, RSO4.5., Prioritate 7 Pregătire: trim. - Evaluare - MySMIS2021/ Evaluare de
10 tematică OIS - și proiectele selectate asigură premisele ESO4.11. diferențiate pe: IV, 2024 bazată pe SMIS2021+; implementare
Consolidarea atingerii obiectivelor OIS vizate? ▪ Intervenții Contractare: - intermediară
capacității în Relevanță, - Teoria de implementare
domeniul vedere în procesul de evaluare și selecție Coerență, ▪ Intervenții
transplant FEDR Valoare Implementare: - Analize - Analiza literaturii
Termen:
socio naționale;
raport de
evaluare:
Trim IV 2026
 actualizare
- Diagramă de
flux de date,
- Interviuri /
chestionare cu
conducerea
mecanism care a permis comunicarea - Interviuri /
rezultatelor proiectelor care fac parte din OIS chestionare
și ce se poate îmbunătăți în acest proces, factori de
astfel încât să fie surprinse rezultatele conducere din
sprijinului Politicii de coeziune? MS;
34
euro
specific
- Grupuri de
8. În ce măsură sunt create premisele atingerii experți
Ev. Evaluarea de 1. În ce măsură intervențiile finanțate prin Eficiență, Toate Toate Pregătire: trim. - Cercetare de - MySMIS2021/ Evaluare de 400.000
11 impact a PS Programul Sănătate au contribuit la atingerea obiectivele intervențiile III, 2028 birou; SMIS2021+;
Eficacitate, - Informații stadiu impact
obiectivelor stabilite prin Strategia Națională specifice diferențiate pe: Contractare: - Analiză
de Sănătate 2023-2030 și a principalelor Relevanță, procedurală; de implementare
▪ Intervenții trim. III, 2028 PS;
documente de politică publică avute în vedere Coerență, FEDR; - Evaluare
ex. Planul Național de Cancer, Strategiei Valoare Implementare: bazată pe - Analiza literaturii
▪ Intervenții trim. IV, 2028- de specialitate/a
naționale pentru prevenirea și limitarea adăugată. FSE+ teorie
infecțiilor asociate asistenței medicale și trim. I, 2029 - Teoria reglementărilor
combaterea fenomenului de rezistență la schimbării specifice
antimicrobiene în România pentru perioada - Evaluare europene și
Termen 30
2023-2030 etc? contrafactuală naționale;
iunie 2029
2. Cum au contribuit intervențiile finanțate prin de impact - Proiecte PS;
Programul Sănătate la îmbunătățirea - Analize - Rapoarte și date
principalilor indicatori ai stării de sănătate a statistice ale statistice;
populației? rezultatelor - Informații din
Programului și interviuri și
3. Intervențiile au adus grupurilor țintă chestionare.
rezultatele preconizate? ale variabilelor
4. Cum au contribuit intervențiile finanțate prin socio
Programul Sănătate la dezvoltarea sistemului economice
de sănătate din România? aferente
5. În ce măsură au acoperit intervențiile deficitul - Diagramă de
de servicii medicale vizate? flux de date,
6. În ce măsură au contribuit intervențiile la - Interviuri /
îmbunătățirea calității vieții (accesului la chestionare cu
servicii de sănătate) a grupurilor vulnerabile? conducerea
7. Au fost atinse obiectivele generale ale AM PoS;
Programului Sănătate la costuri rezonabile? - Interviuri /
8. În ce măsură intervențiile finanțate în cadrul chestionare
Programului Sănătate au produs efectele factori de
dorite la costuri rezonabile din punctul de
35
euro
specific
vedere al resurselor financiare și umane conducere din
mobilizate? MS;
9. În ce măsură costurile asociate cu intervențiile - Interviuri și
finanțate sunt proporționale cu beneficiile chestionare
generate de acestea? beneficiari.
10. Ce măsuri au fost întreprinse pentru - Modelare
prevenirea, detectarea, raportarea și statistică
urmărirea cazurilor de fraudă și a altor
nereguli și ce rezultate au avut aceste măsuri?
11. Au corespuns obiectivele intervențiilor
finanțate din Programul Sănătate nevoilor
reale?
12. Obiectivele stabilite în Programul Sănătate au
răspuns nevoilor identificate?
13. În ce măsură obiectivele (inițiale) s-au dovedit
adecvate pentru intervențiile finanțate?
14. Ce măsuri a adoptat statul membru pentru a
face față unor noi nevoi?
15. Obiectivele stabilite în Programul Sănătate au
fost coerente cu cele stabilite în alte programe
finanțate din resurse ale UE și valabile în
domenii similare de activitate?
16. Coerența a fost asigurată și pe durata
implementării Programului Sănătate?
17. Pentru perioada de utilizare au fost create
mecanisme de coordonare între Programul
Sănătate și alte intervenții cu obiective
similare?
18. Acțiunile finanțate din Programul Sănătate au
fost coerente și compatibile cu alte intervenții
cu obiective similare?
19. Există complementaritate/ interdependență
între intervențiile finanțate din Programul
Sănătate și cele finanțate prin PNRR, bugetul
de stat, alte programe europene?
20. Ce tipuri principale de valoare adăugată a adus
sprijinul din Programul Sănătate (volum,
domeniu de aplicare, rol, proces)?
21. Ar fi putut statul membru să desfășoare
acțiunile necesare pentru punerea în aplicare
36
euro
specific
a politicilor UE în domeniile Programului
Sănătate fără sprijinul financiar al UE?
22. Care ar fi cele mai probabile consecințe dacă s-
ar întrerupe sprijinul oferit prin Programul
Sănătate?
23. În ce măsură acțiunile sprijinite prin Programul
Sănătate au generat un beneficiu la nivelul
Uniunii?
37

Planul de Evaluare Sanatate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Evaluare Sanatate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL DE EVALUARE

Versiunea Data Modificări

Scurtă prezentare a Programului Sănătate

Prioritățile Programului Sănătate sunt:

PRIORITATEA DE INVESTIȚIE ALOCAREA FINANCIARĂ % DIN ALOCAREA

 300 de cabinete ale medicilor de familie, reabilitate și dotate;

Rezultatele preconizate ale Priorității 3 sunt:

Prioritatea 4: Investiții în infrastructuri spitalicești Această prioritate este 48%

 205 articole științifice.

Experiențele anterioare în realizarea evaluărilor pentru intervențiile din perioada de

1.1 Guvernanța evaluării la nivel național

Sursa: Ghid pentru Elaborarea Planurilor de Evaluare aferente Programelor Operaționale

La nivelul Programului Sănătate, guvernanța sistemului de evaluare este asigurată astfel:

Comitetul de Monitorizare (CM)

Comitetul de Coordonare a Autoritatea de UNITATEA DE EVALUARE

Evaluare Evaluare Evaluare Evaluare 4

Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, care este principalul for de decizie în

1.3 Implicarea stakeholderilor în procesul de elaborare a planului de evaluare

1.4 Abordarea strategică a evaluării

 Calendarul predictibil și disponibilitatea fondurilor;

În conformitate cu prevederile art. 44 al Regulamentului (UE) nr. 2021/1060, evaluările se

Tip de evaluare Abordări metodologice frecvente

Evaluarea de proces Analize procedurale (urmărirea experienței procedurale, IPO - element

Evaluarea de Evaluare pe bază de teorie (Teoria schimbării, urmărirea procesului,

Tipul de evaluare Domeniul de aplicare, obiectivul și termenul de prezentare a evaluării

Evaluare Termen de prezentare a evaluării către Comisia Europeană - 31 martie

fi depășite acestea, pentru a asigura minimizarea impactului lor în a doua

Evaluări tematice Termenul de realizare este 2025.

Evaluări de Termenul de realizare a acestor evaluări este 2024 și vizează procesul de

țintă aferente Programului în cazul în care intervențiile nu ar fi fost

1.5 Implementarea și calitatea evaluării

1.6 Diseminarea și utilizarea constatărilor

Activitățile de diseminare sunt întreprinse în funcție de audiențe, astfel:

Acțiuni pentru dezvoltarea capacității de evaluare realizate de către Unitatea Centrală de

Consolidarea și dezvoltarea capacității de evaluare la nivelul AM PoS va fi asigurată în primul rând

1.8 Resurse disponibile și planificarea în timp a evaluării

Calendarul propus al evaluărilor ține cont de:

Calendarul de evaluare propune următoarea abordare:

S-ar putea să vă placă și