PROHODUL

îlomnului și J^ântuitomlui noșiru

ZISTTS C'HRISTOS
CE SE CÂNTĂ

ARANJAT CU NOTE LINIARE PE O SINGURĂ VOCE

DE

LAZÂR S. STEFANESCU
CoKci.jsosi'fcoz <3.® câ,M.tăxx Toîseriosști
COMUNA TOC-SOF., JUD. TULGEA

Qpăril ÎQ zilele jViajesiăiei Sale CAROE I al Xof>iâniei

și al J. p. S. S. jViilropoliiului priirțal p. p. Josif Seorgiaq
și al p. S. 5. €piscop al punărei de jos p. p. pimcn Georgescu.

PF^OPF^IETATEA AUTOE^ULUI

>

BUCUREȘTI
3■
Tipografia ȘI Fonderia de Litere
8g,—STRADA CAZARMEI,
1006
PROHODUL
Domnului și |îâniuitoFului nostru

CE SE CÂNTĂ

ARANJAT CU NOTE LINIARE PE O SINGURĂ VOCE

DE

LAZAR S. STEFANESCU
Coixxpositox d-e câ<3a.tă,xi Toisericești
COMUNA TOC-SOF., JUD. TULGEA

Qpărit ÎQ zilele jMajeslăței Sale CAROL I al României

și al 3. p. S. S, jViilropoliiului prirqal ]). J). Sosif Georgiaq
și al p. S. S. €piscop al punărei de jos p. p. pimen Georgescu.

PÎ^OPF^IETATEA AUTOî^ULUI

BUCUREȘTI
Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu
Sg,—STRADA CAZARMEI,—Sg
1900
PREȚUL i EEU

Sîfl I II
'*
 Ori ce exemplar nefiind semnat de mine, contrafăcă-
torii vor fi urmăriți conform legilor.

V• \ ■
''J
 PREFAȚA
Fiind-că musica modernă și-a luat avântul cel mai
înalt în toate straturile societăței, fiind cunoscută de
orice muritor.
Am căutat să dau la lumină lucrarea de față, pe
o singură voce intitulată „ Prohodul Domnului Nostru
Isus Christos, și aceasta pentru că se poate cânta
fără greutate și fără defecte uricioase, după cum se
obcinuia de regulă până acum, așa că orice muritor,
cunoscător de musică modernă să poată lauda pre
Domnul dupre cum se cade.
Cred că cu aceasta aduc un mare serviciu Sf-tei
noastre Biserici, precum și tuturor Domnilor învățători
fie sătesci, fie orășenești, căci mai toți nu cunosc
altă musică, de cât musica modernă.
Pentru ca toată lumea să poată avea lucrarea de
față, am căutat spre a face și un preț convenabil de
un leu broșura.
5
Autorul
 EXPLICAȚIE 9

Deși P. S. S. Archiereul Nifon Ploeșteanu, ca

raportor în comisiunea Sf. Sinod, nu s’a putut domeri,
că lucrarea mea de față intitulată „Prohodul Domnu­
lui Nostru lisus Christos“ aranjat pe o singură voce pe
musica occidentală. P. S. S. a susținut, că melodiile
după accidențiî delà chei, i s’ar părea că sunt scrise
în gama lui do major sau la minor, pe când ele termi­
nă unele în sol major, iar altele scrise în gama lui
fa major sau a conrespondenței sale ré minor și că
termină în quinta la.
Reproduc în relief pentru melodia cromatică a
Tropariilor „Dumnezeu este Domnul, losif cel cu bun
chip. Când te-ai pogorât la moarte și Mironosițele fe­
mei“, ce sunt în niusica orientală pe glas al 2-lea,
următoarea gamă

WbH
 6
piesei; iar cadențele imperfecte se fac pe gradul al
3-lea ( Mi) și pe gradul al 7-lea (Si).
In practică, cântăreții bisericești, chiar în timpul
când se săvârseste serviciul Divin uzează de a face tot-
1 1

deauna la începutul unei piese, o intonațiune de câte­

va sunete într’un mod auzit numai de cântăreți, care
sunete îi servesc pentru stabilirea glasului, ce voește
să cânte, precum se face și în musica armonică cu
darea acordului. —
Iată intonațiunea ermologică a gamei cromatice;

Pentru troparile de la starea I-a și a Il-a precum

și pentru Evloghitare voi cita următoarea gamă :

începându-se de preferință cu gradul al 4-lea ( Sol), în

formă stihirarică; repausele nedeterminate se fac pe
gradele al 4-lea (Sol) și al 5-lea (La), iară cele de­
terminate și încheierea piesei se fac pe gradul I (Re).
Iată și intonațiunea stihirarică a gamei diatonice:

Pentru starea IlI-a

V oi cita următoarea gamă :

care în formă stihirarică și în cea ermologică această

 7

melodie de ordinar se începe cu (Fa); repausele ne-

determinate se fac pe gradul al 3-lea și al 6-lea, iar
cele nedeterminate precum și încheerea piesei se fac
pe gradul I (Fa ). —
Iată și intonațiunea stihirarică a acestei game;

Nu era nevoe de o asemenea explicație, căci toate

bucățile de musică din această lucrare îsi au cheile
lor la început cum și accidențîi trebuincioși precum
și măsura. Și ori-ce individ, de ori-ce națiune, le poate
executa cu multă ușurință, representând pe bătrânul
cântăreț de biserică, numai cunoscător de musică să
he. încercarea aceasta am făcut-o chiar eu, cu Nemți,
cu Evreii, de pe la musică diferitelor regimente din
tara noastră si toti cu diferite instrumente musicale
le-a executat întocmai ca mine, care am fost cântăreț
30 si mai bine de ani.
Se vede treaba, că a eșit o modă, când talentul
și munca dreaptă nu se respectă.
Bunul și milostivul Dumnezeu mi-a ajutat de am
tipărit și această lucrare spre a arăta lumii, cât am
fost de persecutat din tălpi și până în creștet, nu nu­
mai de P. S. S. Archiereul Nifon Ploeșteanu, cel care
a trecut Conservatorul ca gâscă prin apă— dar și de
P. S. S. Atanasie Mironescu Episcopul Râmnicului
Noului Severin.
Persecuțiunea aceasta a provenit, că tipărisem la
tipografia cărților bisericești o broșură întitulată
 8
Anastasimatarul“ în număr de 5000 de exemplare și
în care broșură s’a comis 26 de pagini de greșeli
făcând o erată cât toate zilele de lungă și aceste gre­
șeli s’au comis din partea tipografiei; deci tiindu-mi
imposibil să utilisez de o asemenea carte.
Reclamând cașul acesta Sf. Sinod, care m’a trimes
spre a’mi căuta dreptatea pe căile civile, a cărui ra­
portor a fost însuși Prelatul Atanasie Mironescu, tiind
pe atunci Archiereu și devenind episcop al eparchiei
Râmnicului Noului Severin, în care eparchie mă aflam
și eu ca profesor la Școala de cântăreți, pe care școală
o îniiințasem eu în Turnul-Severin și ca protopsalt la
biserica „Adormirea Maicei Domnului“.
Mi a impus forțaimente spre a ridica cele 5000
I
de Anastasimatare de la tipografia cărților bisericești
spre a da și o chitanță, că nu mai am nici o preten­
ție cu acea tipografie, lucru la care m’am opus și pen­
tru care susnumitul Prelat în persoană și în familia
mea a tăiat în carne vie mai crunt ca Barbarii Gepizi
și Ostrogoți în poporul roman, așa în cât sărmanii
mei copilași au rămas pe drumuri de îi crește alte
națiuni streine. A mai avut îndrăzneala, că, cu înain­
tarea operilor mele de muzică la Sf. Sinod întitulate
„Utrinierul“ ediția l-ia și,,Prohodul morților mireni'‘,
să se lupte pe toate dăile să-mi sfărâme aprobarea
lor, făcându-mă să fac noi cheltueli cu retipărirea lor
spre a lumina pe Sf. Sinod, obținând aprobarea. Și
văzând unele ca acestea pe sub mânecă, a dat ordin
tuturor protoiereilor, ca lucrările mele să nu să poată
desface, rămâind cu ele în pod.
 9
S’a dus vremea de pe când erau Prelații cu Ceas­
lovul și cu Psaltirea ca studiu, dar cari aveau frică
și temere de Dumnezeu, ca să lovească pe semenul
său fără motiv bine-cuvântat. Astăzi focarul științelor
a mistuit această frică și temere de Dumnezeu.
Nu fac aluzie de cât la persoanele de mai sus.

Autorul
Dumnedeu este Demnul
-a@ca-
12
13
 14
2. Dar cum mori viață ? și cum șezi in groapă ?
Și împărăția morții o pierzi de tot, și pre morții
cei din iad îi înviezi.
3. Te mărim pre tine Doamne lisuse și 'ngro-
parea îți cinstim și patimile că din munca iadului
ne-ai isbăvit.
4- Cel ce-ai pus pământul cu măsuri Christoase,
cum șezi astă-zi în mormânt ziditorule, și din gropi
pe cei ce au murit înviezi.
5. lisuse al meu împărat a toate ce ai venit la
cei din iad acum căutând vrând să desrobești pe nea­
mul omenesc.
g. Stăpânul a toate mort se vede’ngroapă și de-
șertătorul gropilor morților, în mormânt se ’ncue ca
un muritor.
7. In mormânt viață pus ai fost Christoase și cu
moartea ta pe moarte o ai pierdut și ai isvorât viață
vecinică.
8. Cu cei răi Christoase ca un rău vinovat so­
cotit ai fost dar ne-ai îndreptat pre noi și din amă­
girea celui rău ne-ai scos.
9. Cel frumos cu chipul de cât oamenii toți ca
un om se vede mort și fără de chip cel ce firea toată
a înfrumusețat.
No 10.

Ia- dul
 15

11. Dulcea mea lumină și mântuitoare cum în

groapa întunecoasă te ai încuiat, o nespusa ta răbdare
Bunule.
12. Nici de ducuri firea se pricepe Doamne nici
mulțimea făr de trupuri pot povesti, taina îngropării
tale ne-ajungând.
13. 0 minuni- streine! 0 ce lucruri nouă! cel
ce’m dă suflare mie, să poartă mort îngropându-1 mâi-
nele lui losif.
14. Și’n mormânt ai pus și de sân părintesc
nici cum nu te-ai despărțit Ghristoase al meu strein
lucru amândouă și mărit.
15. Adevăr împărat pământesc și Ceresc, de și ’n
mic mormânt te ’ncui lisusul meu, dar de toat’a ta
făptură te cunoști.
16. Tu ’nmormânt ai fost pus. Ziditor Ghristoase
temelia de dedesubt s’a cutremurat și gropi ale mul­
tor oameni s’au deschis.
17. Cela ce în palmă tot pământul ține, sub pă­
mânt acum trupește să ține mort, mântuind pe morții
cei din iad legați.
18. Din stricare Doamne m’ai suit pre mine și
murind acum Ia cei morți te-ai pogorât și ai zdrobit
puterea toată a iadului.
19. Ca lumina ’n sfeșnic se ascunde acum, sub
pământ ca sub obroc trupul Domnului, și din iad
gonește întunerecul.
 16

21. Murind tu de voe sub pământ te-ai supus și

pre mine ce-am fost mort lisusul meu, de amară ne­
ascultare m’ai sculat.
22. S’a schimbat făptura privind patima ta, că cu
tine’a pătimit toate câte sunt făcător a toate cunos-
cându-te.
23- A vieței piatră, întru sine luând cel a toate
mâncător iadul au vărsat morții cei din veac cei în-
ghițise el.
24. In mormânt nou te-ai pus înoind Christoase
firea oamenilor Tu, din morți înviindu dup re cum se
cade ca un Dumnezeu.
25. Pe pământ pogorând să ’noești pre Adam și
pre acesta negăsind jos te-ai pogorât, pân la iad Stă­
pânul meu și l’ai aflat.
26. Pământul de frică s’a clătit cuvinte si’ncă
1

Soarele lumina sa s’a ascuns, apuind Tu Ziditorul sub

pământ.
27. Ca un om ai murit de a ta voe Doamne ș’ai
sculat pe morți din gropi ca un Dumnezeu ș’ai dat
tuturor viață vecinică.
 17
28. Vărsând râu de lacrămi, peste tine a plâns, cea
Curată ca o Maică ș’a glăsuit oare, cum te voiu
îngropa Fiul meu.
29. Ca grăunțul de grâu, intrând Tu în pământ,
spic prea mult înmulțitor nouă ne-ai crescut, înviind
pre oamenii cei din Adam.
No. 30.

Sub pă- mânt te-ai a---- scuns — ca un Soa- — re a-

31. Cum ascunde Lună, fața cea de Soare, așa

groapă te-a ascuns și pre tine acum, cel ce prin tru­
peasca moarte ai apus.
32. lisus viață, gustând moarte acum, pre toți oa­
menii din moarte i-ai liberat, și viață tuturor le-ai dăruit.
38. Pre Adam cel dintâi, prin păcat omorât, la
viață ridicându-1 cu moartea ta, Adam nou prin trup
te-ai arătat acum.
3-4. Cereștile cete, mort văzând pre Stăpân, pentru
ncl s’au înspăimântat și s’au învălit și cu aripile
s’au acoper’t
35. R.. ’f Cuvinte, pogorându-te mort, de pe lemn
 18
acum în noul mormânt te-au pus, ci’nviază Doamne
mântuind pre toți.
36. Bucurie Doamne, fiind îngerilor, întristarea lor
acum le-ai pricinuit, cu trup mort ca pre un om vă-
zându-te.
37. Suind tu pre cruce, înpreun-ai suit, și pre
oamenii cei vii iar mergând la iad, ai sculat din trân-
sul pre cei morți din veac.
38. Ca un leu Tu Doamne, adormind cu trupul,
ca un pui de leu te scoli cela ce-ai fost mort, lepă
dând greimea bătrânețelor.
39. Te-au înpuns în coastă, cela ce din coastă,
pre strămoș ai zidit din Adam întâiu, și ne-ai dat is-
vor de dar curățitor.
No. 40.

41. Cine dar va spune, chip nou și înfricoșat; as­

tă-zi cel ce stăpânește făpturile, pătimește pentru noi
și moare vrând.
42. Cel ce dă viață, cum acum moare vrând, striga
 19
ingerii cu spaimă fiind cuprinși, și acum Dumnezeu
s’ăncue în mormânt.
43. Din coasta ta Doamne, cea în sulițată, izvo-
răști mie viață și mă prefaci, dându-mi daruri și er-
tare de păcat.
44. Tins fiind pe cruce, ai chemat pre oameni,
iar curată coasta Ta împungându-se, tuturor ertare dai
lisusul meu.
45. Cel cu chip cuvios, te gătește frumos, și te
’ngroapă ca p’un mort încuviințat, și d’al tău chip
se ’nfricoseaz’acum.
46. Sub pământ de voe, ca un mort pogorând, pe
cei muritori la ceruri iai ridicat, ca pre cei ce d’-a-
colo au fost căzuți.
47. De te-ai și văzut mort, dar viezi ca un Domn,
și la Cer pe pământeni lisusul meu, îi ridici ca un
•a tot Stăpânilor.
48. De te-ai și văzut mort, dar ești viu Dumne­
zeu, și pre oamenii cei morți pre toți înviezi, omo­
rând de tot pre al meu omorâtor.
49. O ce bucurie ! ce dulceață multă ! au fost ceia
cea umplut pe toți cei din iad, strălucind lumina ta
Christosul meu.
No. SO.
 20

51. Asupra ta Doamne, săbii s’au ascuțit, ș’a pu­

ternicului sabie s’a tâmpit, și cea din Edem s’a biruit
acum.
52. Văzând Mielușeaua, pre’al său Miel înjunghiat,
pătrunzându-se cu inima s’a rănit, și pre turmă’ndeamnă
să se vaete.
53. De te ’ngropi și’n mormânt, și în iad de te
duci dar și gropile Isuse le-ai deșertat, și pre iad
Christoase l-ai golit de tot.
54., Mântuitorul meu, sub pământ pogorând, pre
toti oamenii din moarte i-ai înviat, si la slava Tată-
lui i-ai înăltat.
55. Unul din Treime, defăimată moarte, rabdă pen-
tru noi cu Trupul bine voind, să tem toate și pămân.
tul tremură.
56. Strănepoții Iudei, ceia ce au eșit, ca dintr’un
izvor amar în mormânt te-au pus, pre cel ce le-a, dat
lor mană de de mult.
57. Vinovat să trage, cel pre drept la Filat, și la
moartea cea de cruce să judecă, și să osândește cel
ce judecă.
58. Falnice Istraile, ucigașe popor, pentru ce’ai
ales mai bine pre Vara va și pre Domnul pentru ce
l’ai răstignit ?
59. Cel ce ai zidit pre om, din pământ cu mâna:
 21
pentru mine te-ai făcut om firesc cu trup, și de bună
voia ta te-ai răstignit.
No. 60.

Fi-’ind a- scul-tă-----tor — Ta-tă- lui— Cu- vin-

61. Vai lumina Lumii! vai a mea lumină ! lisu-

sul meu a toate doritorule, cu amar striga Fecioara
și plângea.
62. Ucigaș și vrăjmaș, pizmătăreț popor, rușinea-
ză-te măcar înviind Christos, de măhramă și de giul­
giurile lui.
63. Vino ucigașe, vânzător ucenic, și ’me’arată
răutatea năravului, pentru cât folos ai vândut pre
Christos ?
64. Ca cum ai fost drept, oarbe și nebune, așa
te-ai fățărnicit pierzătorule, ș’ai vândut pre cel fără
de preț cu bani.
65. Ce preț Sfântului mir, și ceresc ai aflat? și
ce vrednic de potriva lui ai luat, munca’n iad satano
și te-ai spânzurat.
66- De iubești pre săraci, -și de Mir te scârbești,
ce să varsă curățind multe Suflete, apoi cum pe aur
mântuirea vinzi?
 22
67. O Cuvinte Doamne! o al meu Dulce Fiu! cum
de a treia zi îngroparea ’ți voi răbda ? mi-se rupe
inima ca unei Maici.
68. Cine’m va da apă, și izvor de lacrămi, ca să
plâng pre prea iubit Dulcele meu Fiu, a strigat Fe­
cioara Maică si a zis.
69. O munți înalți și dealuri, și voi oamenii toți,
plângeți și vă întristați înpreună acum, și cu mine,
Maica tânguiți-vă.

71. De ești acea piatră, cea netăiată Tu, dar

ca cel ce ești izvor de te-ai și tăiat, apă vie de viată
dăruești.
72. Ca dintr’o fântână, din îndoitul râu, ci din
coasta-ți s’a vărsat bând ne adăpăm, și vieței vecinice
ne ’npărtășim.
73. De voe Cuvinte, ’n groapă mort te-ai văzut.,
dar ești viu, și scoți pre oameni precum ai zis, cu ’n- I

vierea ta Mântuitorul meu.

 23

ÍRárire
74. Te cântăm Cuvinte, Doamne al tuturor, și pre
Tatăl, înpreună cu Duhul sfânt, și’ngroparea ta cea
Sfântă prea mărim.

Si Hcun^
75. Te mărim Curată, Maica lui Dumnezeu, și
cinstim cei credincioși punerea ’nmormânt, al tău
Fiu, s’al nostru Dumnezeu.
Tropariul acesta va fi cântat de toți în cor.
JYo. 76'.
Moderato

Apoi ectenia mică cu ecfonisul, că s’a bine cu­

vântat numele tău și s’a prea mărit înpărăția ta, a
Tatălui, ect.
 24

Cădind sf. Epitaf în același timp, iar paracli­

serul citește starea Il-a de la Gatisma 17-a.
No. 1.
Alegra Moderato

Cu- vi- ne- să dar să eă- dem la Ti- ne zi- di-

2. Cuvine-se dar, să mărim a ta ’ngropare Doamne,

că cu patimile tale ne-ai scos din iad, și din stricăciune
toti ne-am mântuit.
3. Groază au luat, și pământul și soarele Doamne,
apuind tu ne’nsăratul Soare Christos, șî’n mormânt
cu trup acum puindu-te.
4. Adormind Christos, făcător de viață somn în
groapă, din cel greu somn al păcatului neau’ntors, și pre
neamul omenesc l’au ridicat.
5. Una numai eu, am născut Fiu fără de durere,
dar acum nu’ți sufăr patima Fiul meu, cea Curată mult
jelindu-se zicea.
6. Sus văzându-te, de Treime nedespărțit Doamne,
 25
iară jos fiind cu trupul mort pre pământ; Serafimi
s’au înfricoșat acum.
7. Ruptus’a acum, a bisericei catapeteasma, și lu­
minătorii ș’au stins lumina sa, sub pământ Tu Soare
ascunzându-te.
8. Pre cel ce dintâi, tot pământul a înfipt cu voia,
îl acopere pământul ca pre un mort, ’ngrozește-te dar,
acum Cerule.
9- Sub pământ te-ai pus, cel ce ai zidit pre om
cu mâna, ca să scoli pre omul tot din căderea lui, cu
puterea cea a tot puternică.
JV'o. 10.

A- du- na- ți- vă să cân- tăm plâns sfînt a- cum cu

)

11. Mir adcA^ărat, ești Cuvinte fără înpuținare, pen­

tru care si femeile mir ’ti-aduc, celui viu ca unui mort
și îngropat.
12- Ingropându-te, ai zdrobit acum iadul Chris
f oase, și cu moartea ta pre moarte, ai omorât, și din
stricăciune neamul mântuești.
13. Râu de viață ești, ce verși viu dar de înțe-
 28
> 1

31. Piatra cea din unghi, să acopere de cea tăiată,

și pre Dumnezeu ca pre un om muritor, îl ascunde, și
tot se cutremură.
32. Vezi pre ucenic ce iubeai și pre mine a ta
Maică, și cum nu ne răspunzi, o prea dulce Fiu!
a strigat Curata tânguindu-se.
33. Tu ca cel ce ești, dătător de viață Cuvinte,
n’ai ucis pre cei ce te-au răstignit acum, ci’npreună
și p’ai lor morți înviezi.
34. Nici chip ai avut, nici frumusețe în patimă
Cuvinte, dar după înviere ne-ai strălucit pre toți, și
Dumnezeește ne-ai înfrumusețat.
35. Ascunzându-te, în pământ neînserat luceafăr,
și pre tine ne putând răbda soarele, s’a întunecat
întru miază-zi.
36- Luna soarele, din preună se’ntunecă Doamne,
robi cunoscători la toți arătându-se, și cu haine ne-
negre înbrăcându-se.
37. De ai și murit, și sutașul Dumnezeu te strigă,
dar eu cum voi îndrăsni a te pipăi, mă’ngrozesc și
tremur a zis losif.
38. Adormit Adam, ci din coasta lui ș’a scos lui
 29
moarte, iar tu Dumnezeul meu adormind acum, viața
lumii izvorăști din coasta ta.
39. Adormind acum, ai sculat pre cei legați,
Christoase, și’nviind din morți Cuvinte ai luminat, pre
toti adormiții ca un Dumnezeu

De ai și mu- rit dar dai vin de mân- tu- i- re

> ___
>

41. Cum cei gânditori, cele’ntâi cete fără de tru­

puri, gol bătut mort sângerat laudă ’ți-aduc, și’ndrâs-
neala jidovilor sufere ?
42. îndărătnic neam, jidovesc ce ai luat arvuna,
cunoscuta! ridicarea bisericei, pre Christos dar pen­
tru ce ’l’ai osândit ?
43. Cu batjocură, se înbracă cel ce’npodobește,
Cerul stelele luceferii soarele, și pământul tot l-au
înfrumusețat.
44. Ca un Pelican, din rănita coasta ta Cuvinte,
și pre-ai tăi fii ce’au murit înviezi acum, picături de
viață preste ei picând.
45. Oare când Navi, a oprit pre soare ’n Cer din
 30
cale, iară Tu Christosul meu ascunzându-te ai surpat
pre Domnul beznei iadului.
46. Nici cum n’ai rămas, depărtat de sân părin­
tesc Doamne, și după ce ai voit a te face om, și în
iad Christoase-al meu te-ai pogorât.
47. Cruce ai suferit, cel ce spânzură pământul pre
ape, și fără suflare cum te-ai culcat pre el, dar nu te po­
ate răbda și tremură
48. Vai! O Fiul meu! zicea cea prea Curată cu
jale, că pre care te țineam lumii înpărat, acum osân­
dit te văd și răstignit.
49. însuși Gabriel, me-a vestit viind din cer la
mine, că va fi înpărăția Fiului meu, împărăție vecinică
de-apururea.
JVfX o O.

51. Iată din cei morți, ce ia înviat Stăpânul

Domnul, rușinați-vă o jidovi necredincioși, si cunoas-
teți pre cel ce ați ucis acum.
52. Soarele văzând, apuind a ta lumină Doamne,
sa’ngrozit și’ntunecându-și lumina sa, sa ascuns ne-
suferindu-te’n mormânt.
53. Cu amar a plâns, prea Curata Maica ta cuvinte,
 3'1
dacă te-a văzut pre tine pus în mormânt, pre cel fără
de ’nceput și Dumnezeu.
54. Omorârea ta, prea Curat Maică ta Christoase,
neputând a o vedea să ruga, zicând, să nu zăbovești
viată între morti.
55. Iadul cel cumplit, spăimântatu-sau de tine
Doamne, cel ce ești soare al dreptăței nemuritor, și
îndat’au dat pre cei legați din el.
56. Să vede acum, mare și înfricoșată taină, cel
ce dă viață tuturor moare vrând, ca pre morții cei
din iad să-i facă vii.
57. Coasta ți-au înpuns, și ți-au pironit mâinele
Doamne, și cu rana cea din coastă ai vindecat, ne
’nfrânarea mâinilor strămoșilor.
58. Plâns’au oare când, cei de casă pre Fiul Ra-
hilei, iar acum pre al Fecioarei Fiu îl jelesc, ceata
ucinicilor cu Maica lui.
59. Palmă i s’a dat, lui Christos și loviri peste
față, celui ce a zidit tot omul cu mâna lui ș-ale
hearei fălci de tot le-a sfărâmat.
JVo. 60.
I
Toți cei ere- din- cioși îți cin- știm cu la- u- dă Chri-
 32

iBârire
61. Fără de’nceput, cel ce ești Părinte Fiu și Duh
Sfânt, întărește stăpânirea’mpăraților și le dă isbând’a-
supra celor răi.

Si Hcum
9

62. Ceia ce’ai născut, pre viața a toate Christos

Domnul, încetează Prea Curată cu plângere și unire’n-
pace dă Bisericei.
Acest tropar se va cânta de toți în cor.
Ao. 6S.
Moderato

Urmează Ectenia mică, cu ecfonisul; Că sfânt ești

Dumnezeul nostru, cel ce te odihnești pe Scaunul Mă­
rire! cel de Heruvimi si tie Mărire înălțăm, etc.
5 î , /
 33
Sta.xea a ZlI-a
Paracliserul citește în taină starea IlI-a de la Ca-
tisma 17-a.
No. 1.
Alegra Moderato

2. Arimatianul, jalnic te pogoară și în mormânt

te’ngroapă.
3. Cele ’nțelepțite, Mir ție Ghristoase aduc cu
sârguință.
i. O! făptură vino, psalmi de îngropare lui Chris­
tos să-i aducem.
5. Pre cel viu ce doarme, toți cu Mir să-l ungem
cu Mironosițele.
6. Prea’ncuviințatc, losif îngroapă pre cel ce dă
viață.
7. Cei hrăniți cu mană, stat viclean ridică spre
tine ce le-ai dat-o.
S. Cei hrăniți cu mană, hcrc și cu smirnă ți-aduc
să te adape.
9. O CC nebunie! pre Christos omoară evreii
cei zavistnici.
 34

11 Vinde libertatea, rob se dă pre sine-și ludaper-

zătorul.
12. Bine’a zis Psalmistul, groap’adâncă este gât­
lejul jidovilor.
13. Strâmbe căi și rele, la spurcați! jidovi puru-
re’au fost si curse.
14. losif Nicodim, pre Domnul îngroapă cu toată
cuvința.
15. Mărire ție Doamne, cel ce dai viață și iadul
l-ai omorât.
16. Maica și Fecioara, când te-a văzut jos mort,
se tânguia cu jale.
No. ÎV.

frum- se- țea. u---- n- de ț-a pus.

18. Plângere prea mare, a pornit Curata dac’ai

murit Cuvinte.
19. Mir și cu mirezme, cele’nțelepțite ți-au adus
să te ungă.
 35
No. 20.

21. Scapă amăgitul, înșală-să vicleanul înpins de

a ta ’nțelepciune.
22- Cade’n stricăciune și’n iad să pogoară Iuda
vânzătorul.
23. Spini, ciulini și curse, sunt căile Iudei celui-i
nebun si viclean.
24. Pier răstignitorii, cu toți înpreună ce te hu­
lesc pre ține.
25. Toți pier înpreună, în fundul stricării bărbații,
sângiurilor.
26. Unule născute. Fiule din Tatăl cum rabzi de
voe patimi.
' 27. Maica mielușaua. Mielul ei pre cruce văzându-1
s’a văetat.
28. Trup ce dă viață, losif îngropă’mpreună cu
Nicodim.
29. Glas au dat Fecioara, ș’a vărsat lacrămi inima
pătrunzându-și.
No.^0.

0! — a mea Iu-, mi---------nâ ! Fi- — ul meu cel

 36
31. Pre Adam șiEva, ca să-i scap o Maică! voind
rabd nu mai plânge.
32. Fiul meu mărescuți, a ta îndurare că voind,
rabzi aceasta.
33. Cu oțet și tierc, te-au adăpat Doamne ca să
strici gustul Evei.
34. Te-ai suit pre cruce, cel ce prin lumină pre
jidovi Mare’ai trecut.
35. De Mir purtătoare, viind la-ta groapă ți-au
adus Mir cu lacrămi.
36. Scoală-te ’ndurate, și pre noi ridică din iad
și di’ntuneric.
37. Scoală Milostive, zis’a versând lacrămi Maica
ta ce te-a născut.
3(S. Grăbește ’nviază, și întristarea schimbă a
Maicei tale Doamne.
39. Cele cerești cete, s'a ’ngrozit de frică vezîn-
du-te mort Doamne.

41. O înfricoșată! streină vedere! cum cu păinent

te acoperi.
42. Oare când losit, ți-a slujit în fugă iar altul
te îngroapă.
 •37
43. Plânge se jelește, prea Curata Maică d’a ta
moarte Cuvinte.
44. Frică ia pre îngeri, de a ta ’ngropare a toate
Făcătorul.
45. Cu Mir și Mirezme, ți-au stropit Mornientul
cele ințelepțite.
46. Pace adunăpii, nouă mântuire prin învierea-ți
dă-ne.

iUărifc
47. O Treime Stantă! Tată, Fiu și Duhul, pre toți
ne miluește.

Si
iS. Robilor tăi Maică, dă-le ca să vaică ’nvierea
Fiului Tău.

Acest Tropar va fi cântat dc toți în chot

No. 49.
^ioA rato
k
40

I
41
 r-

morti pre ce-1 vi- iu ti ti

11 ---- 1--- 1
z • é „3’_;

din mór- mant

ii:*;
X

Sla- vá Ta­ lui, si Fi-iu-

sn- — — in- —

Jíotíerafo

-■ . ■ L. -

—3 —

lu- 1 Düh
t
44
 45
«

Sfinte Dumnezeule!
i
 Vai! cu câtă nevoe am putut tipări această broșură, numa't
Dumnezeu cel milostiv știe ! *
De nu-mi scotea Dumnezeu in cale pe neîntrecutul întru bună­
tăți, pe onor. Sf. Sa Preotul Jllanea Fortună, Parohul. Toc-Sofului
din Jud. Tulcea, care prin sfaturile sale morale și materiale, mi-a
alinat toate suferințele, ridicăndu-mă din letargia în care căzusem
prin diferite barbarii ale oamenilor mia la suflet prin care pier­
dusem ori ce speranță de a mai viețui, crezând că în această țară nu
se mai găsesc oameni de inimă și pentru care acest onor. Preot mi-a
dat tot concursul, menajându-mă mai mult ca pre un fu al său.
Așa că n’ain cuvinte să-i aduc mulțumirile mele, de cât rog
pe bunul Dumnezeu să-i dăruiască ani mulți și fericiți întru predi-
carea Cuvântului evangelic.
Autorul

»
 Se găsesc de vânzare la aulor următoarele cărți:

Jdiomilarile d-lui Suceveanu, înlilulale Citrenicrul

€dițța a 2-a. prețul 12 lei.
I

prohodul jMirenilor, lei 2-50.

)\ml)ele pe muzica bisericească.

Gpicul bisericesc, i leu,

și prohodul pomnului, pe muzica bisericească

prețul 1 leu.