DERIVAREA REGRESIVǍ

Derivarea regresivǎ (sau inversǎ) este un mijoc intern de îmbogǎţire a

vocabularului, care constǎ în suprimarea unor pǎrţi de cuvânt, percepute de
vorbitori ca sufixe, articole sau desinenţe.1
Existǎ mai multe tipuri de derivare regresivǎ, în funcţie de modelul dupǎ
care se formeazǎ un cuvânt nou prin suprimarea unui segment al sǎu.
1. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix de agent, dupǎ modelul:
a lucra → lucrǎtor
minǎ → miner
a ascuţi → ascuţitoare
germ. Regisseur → regizor → a regiza (cuvânt inexistent în germanǎ)
* Româna nu a preluat cuvântul dupǎ fr. régisseur, care înseamnǎ
administrator, gerant, iar verbul régir a administra, a gera.
şofer → a şofa
pictor / picturǎ → a picta
redactor / redacţie → a redacta
auditor / audiţie / audienţǎ → a audia
candidat / candidaturǎ → a candida
legislator / legislaţie / legislativ / legislaturǎ → a legisla
biostimulator / biostimulent → a biostimula
râşniţǎ → a râşni
2. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix abstract
a) dupǎ modelul:
frate → frǎţie
a dona → donaţie
ortopedie → ortoped
logopedie → logoped
pedagogie → pedagog
biologie → biolog
merceologie → merceolog
stomatologie → stomatolog
bacteriologie → bacteriolog
endocrinologie → endocrinolog
epidemiologie → epidemiolog
1
Theodor Hristea defineşte astfel derivarea regresivǎ: “procedeul analogic de creare a noi cuvinte, unităţi
frazeologice şi forme gramaticale prin suprimarea unor afixe reale sau aparente de la cuvinte ori forme flexionare
existente deja în limbă.”
 ecologie → ecolog
etimologie → etimolog
otorinolaringologie → otorinolaringolog
histologie → histolog
geodezie → geodez
psihopatie → psihopat
cleptomanie → cleptoman
grandomanie → grandoman
fotofobie → fotofob
heliofobie → heliofob
hemofilie → hemofil
oligarhie → oligarh
papetǎrie → papetar
gelozie → a gelozi
selecţie / selectiv / selector → a selecta
migraţie → a migra
translaţie → a transla
bonificaţie → a bonifica
mixaj → a mixa
vernisaj → a vernisa
nevoie → a nevoi
proptealǎ → a propti
b) dupǎ modelul:
a lǎuda – lǎudare
a putea – putere
engl. self-service → autoservire → a se autoservi
comunicare → a comunica
calcificare → a calcifica
radioficare → a radiofica
întrajutorare → a întrajutora
* Un exemplu interesant îl constituie verbul a aniversa. Punctul
de plecare îl constituie sintagma din francezǎ jour anniversaire,
calchiatǎ în secolul al XIX-lea ca zi aniversarǎ. Prin metonimie s-a
ajuns la aniversarǎ, cuvânt folosit şi de Eminescu (nuvela „La
aniversarǎ”). Cuvântul a fost transformat în aniversare, prin
disimilare (aşa cum cartǎ a ajuns carte), din care, prin derivare
regresivǎ, s-a ajuns la verbul a aniversa, inexistent în francezǎ.
3. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix moţional feminin

a) dupǎ modelul:
 nepot – nepoatǎ
soţ – soaţǎ
moaşǎ → moş
pisicǎ → pisic
mâţǎ → mâţ
gagicǎ → gagic
maşterǎ → maşter
mioarǎ → mior
b) formarea unor nume proprii masculine de la cele feminine, dupǎ
modelul:
Gabriel – Gabriela
Ion – Ioana
Corina → Corin
Brânduşa → Brânduş
Crina → Crin
Despina → Despin
Catrina → Catrin
4. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix care formeazǎ numele
fructului de la acela al pomului sau plantei, dupǎ modelul:
pǎr – parǎ
prun – prunǎ
portocalǎ → portocal
naramzǎ → naramz (arh. pentru portocalǎ, portocal)
lǎmâie → lǎmâi
curmalǎ → curmal
smochinǎ → smochin
mandarinǎ → mandarin
mǎslinǎ → mǎslin
mǎlinǎ → mǎlin
moşmoanǎ → moşmon
scoruşǎ → scoruş
fragǎ → frag
agudǎ → agud
caisǎ → cais
nucǎ → nuc
vişinǎ → vişin
zmeurǎ → zmeur
murǎ → mur
coacǎzǎ → coacǎz
afinǎ → afin
 bananǎ → banan (corect: bananier, dar s-a încetǎţenit şi banan)
zarzǎrǎ → zarzǎr
alunǎ → alun
prunǎ goldanǎ → prun goldan
prunǎ guşatǎ → prun guşat
parǎ pergamutǎ → pǎr pergamut
parǎ iosefinǎ → pǎr iosefin
cireaşǎ amarǎ → cireş amar
5. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix de conjugare + sufix de
participiu, dupǎ modelul:
a mira – mirat
a încrede – încrezut
catifelat → a catifela
gulerat → a gulera
inelat → a inela
dungat → a dunga
borcǎnat → a borcǎna
reiat → a reia
tǎrcat → a tǎrca
perlat → a perla
bluzat → a bluza
deşǎnţat → a deşǎnţa
destrǎbǎlat → a destrǎbǎla
încornorat → a încornora
neliniştit → a nelinişti
nemulţumit → a nemulţumi
nefericit → a neferici
nemuritor → a nemuri
nedumerit → a nedumeri
nesocotit → a nesocoti
zvǎpǎiat → a zvǎpǎia
desǎvârşit → a desǎvârşi
sonat → a sona
timorat → a timora
adecvat → a adecva
cointeresat → a cointeresa
6. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ desinenţǎ de plural2
a) dupǎ modelul:
basma – basmale
2
Theodor Hristea considerǎ acest tip drept derivare regresivǎ morfologicǎ.
 sarma – sarmale
sandale → sanda (formǎ consideratǎ greşitǎ pânǎ la DOOM 2005,
care însǎ a introdus aceastǎ formǎ, suprimând sandalǎ)
caramele → caramea (corect: caramelǎ)
flanele → flanea (corect: flanelă)
rondele → rondea (corect: rondelă)
b) dupǎ modelul:
scaun – scaune
suspin – suspine
cap → capete → capǎt
plâns → plânsete → plânset
râs → râsete → râset
geamǎt → gemete → gemet
c) dupǎ modelul:
oaspe → oaspeţi → oaspete
manto → mantale → manta
caro → carale → cara
frate → frǎţâni → frǎţâne
tatǎ → tǎtâni → tǎtâne
fald → falduri → faldur
7. formarea persoanei I singular şi a III-a plural de la un numǎr important de
verbe româneşti poate fi consideratǎ de asemenea un caz de derivare regresivǎ
morfologicǎ:
a aduna → (eu) adun
a agǎţa → (eu) agǎţ
a alunga → (eu) alung
a auzi → (eu) aud / (ei) aud
a fugi → (eu) fug / (ei) fug
a mirosi → (eu) miros / (ei) miros
a pune → (eu) pun / (ei) pun
a putea → (eu) pot / (ei) pot
a simţi → (eu) simt / (ei) simt
a sorbi → (eu) sorb / (ei) sorb
a trage → (eu) trag / (ei) trag
a vedea → (eu) vǎd / (ei) vǎd
a zbura → (eu) zbor
8. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ sufix verbal, dupǎ modelul:
argint – a arginta
frunzǎ – a înfrunzi
a anunţa → anunţ
a auzi → auz
a avânta → avânt
a balansa → balans
a bârfi → bârfǎ
a blestema → blestem
a boteza → botez
a cânta → cânt
a clipi → clipǎ
a colinda → colind
a crede → crez
a croi → croi
a cugeta → cuget
a cutreiera → cutreier
a cutremura → cutremur
a denunţa → denunţ
a deranja → deranj
a descânta → descânt
a devansa → devans
a dezgheţa → dezgheţ
a dezvǎţa → dezvǎţ
a dichisi → dichis
a dobândi → dobândǎ
a dovedi → dovadǎ
a exporta → export
a fâţâi → fâţǎ
a freza → frezǎ
a greşi → greş
a grima → grimǎ
a guverna → guvern
a hârjoni → hârjoanǎ
a importa → import
a îmboldi → imbold (modificat dupǎ impuls)
a înconjura → înconjur
a îndemna → îndemn
a îneca → înec
a îngheţa → îngheţ
a îngheţa → îngheţ
a înota → înot
a învǎţa → învǎţ
a jindui → jind
a junghia → junghi
a lǎuda → laudǎ
a legǎna → leagǎn
a leşina → leşin
a licǎri → licǎr
a lipsi → lipsǎ
a lucra → lucru
a mǎcelǎri → mǎcel
a mirosi → miros
a nǎluci → nǎlucǎ
a nǎvǎli → nǎvalǎ
a odihni → odihnǎ
a oglindi → oglindǎ
a omorî → omor
a orândui → orândǎ (soartǎ, ursitǎ)
a orbi → orb (subst.)
a pǎcǎli → pǎcalǎ
a pârjoli → pârjol
a picura → picur
a plǎcea → plac
a porunci → poruncǎ
a postsincroniza → postsincron
a prǎpǎdi → prǎpǎd
a pregeta → preget
a priveghea → priveghi
a rambursa → ramburs
a rǎsfǎţa → rǎsfǎţ
a rezema → reazem
a risipi → risipǎ
a ruga → rugǎ
a sǎpa → sapǎ (faptul de a sǎpa)
a sângera → sânger
a scǎlda → scaldǎ
a scǎpǎta → scapǎt
a schimba → schimb
a simţi → simţ
a sorbi → sorb
a sorcovi → sorcovǎ
a specula → speculǎ
a spulbera → spulber
 a stropi → strop
a sughiţa → sughiţ
a suspina → suspin
a susura → susur
a tǎgǎdui → tǎgadǎ
a toca → toacǎ
a trǎi → trai
a tremura → tremur
a trânti → trântǎ
a trepǎda → treapǎd
a treiera → treier
a urî → urǎ
a se vǎiera → vaier
a se vǎita → vaiet
a vedea → vǎz
a zbuciuma → zbucium
a zbura → zbor
9. suprimarea unei pǎrţi de cuvânt, consideratǎ de vorbitori sufix care
formeazǎ numele ţǎrii / regiunii de la etnonim, dupǎ modelul:
român – România
Birmania → birman (nu există birmanez)
Malaiezia → malaiez
Mauritania → mauritan
Polonia → polon
Boemia → boem
Moravia → morav
Estonia → eston
Letonia → leton
10. alte cazuri:
carenţǎ → carent
scadenţǎ → scadent
damblagiu → a damblagi
rugǎminte / rugǎciune → rugǎ
picǎturǎ → pic
a alina → alin (adj. domol, liniştit, lin)
a mulţǎmi (reg.) → mulţam (interj.)
moare → a mura
fǎurar → faur (pop. februarie)
chirurgie plasticǎ → chirurg plastic
filosofie absolutǎ → filosof absolut
 11. în limbajul poetic, derivarea regresivǎ este un procedeu stilistic, fiind
folositǎ deoarece cuvintele scurte au un efect artistic mai puternic decât cele lungi,
precum şi din raţiuni de ritm şi rimǎ
Mihai Eminescu:
„ochi ce scânteie de vii” (în loc de scânteiazǎ)
„rǎsare şi strǎluce” (în loc de strǎluceşte)
„braţele-ţi de marmur” (în loc de marmurǎ)
„singura mea rugǎ-i uitǎrii sǎ mǎ dai” (în loc de rugǎminte/rugǎciune)
„de-al genei tale gingaş tremur” (în loc de tremurat)
„licǎr” (în loc de licǎrit)
Octavian Goga:
„Dezgroapǎ, moşnege, cu mâinile-n tremur / Comoara ta sfântǎ de jale!”
George Coşbuc:
„Şi alţii, Doamne! Drag alint / De trupuri prinse-n mǎrgǎrint!”