Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-Comentariu literar-
Ion Creangă
Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite să-i însușească calitățile de
care are nevoie un împărat. Trecând peste aceste probe, personajul principal învață să
prețuiască prietenia, să respecte cuvântul dat, să asculte sfaturile părintești și să
iubească.
Drumul feciorului de crai spre Verde-Împărat reprezintă o călătorie inițiatică care începe
cu avertismentul “să se ferească de Spân și de omul roșu.” Evident, feciorul va încălca
promisiunea făcută tatălui său și îl va accepta ca tovarăș de drum pe Spân. Spânul îl
ademenește într-o fântână din care nu mai iese stăpân ci slugă, dobândind prin
jurământ andronimul de Harap-Alb. Această coborâre în fântână are valoare simbolică,
reprezentând moartea și învierea.
Ajunși la curtea lui Verde-Împărat, Harap-Alb este supus la trei încercări de către Spân.
În toate aceste probe, euroul este ajutat de către personajele donatoare: furnicile,
albinele, Sfânta Duminică și cei cinci monștri simpatici.
Tot fantasticul din povestea lui Ion Creangă este localizat, umanizat. Calitățile eroului nu
sunt curajul și vitejia ci milostenia și grija față de cei din jur. Harap-Alb nu luptă cu
balauri sau cu zmei, ci se împrietenește cu uriașii iar când încalcă pentru a doua oară
sfatul tatălui său, cei care îl ajută să treacă de o nouă serie de probe sunt Setilă,
Flămânzilă, furnicile și Păsări-Lăți-Lungilă. După îndeplinirea probelor, Harap-Alb se
desparte de prietenii săi, fapt care sublinează ideea maturității și a independenței.
O altă notă distinctă o dă limbajul folosit căci majoritatea cuvintelor sunt de origine
populară. Jovialitatea este prezentă pe tot parcursul basmului, fiind valorificată prin
categorii ale comicului: comicul de situație este combinat cu cel de caracter. Așadar,
comicul onomastic precum și cel de limbaj sunt o modalitate importantă de
caracterizare a personajelor.