Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile TP PDF
Grile TP PDF
TEMA NR. 1.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE
1 Onlay-ul 4/5 este: D
A. o reconstituire corono-radiculara
B. o incrustatie intratisulara;
C. o piesa protetica ce se indica pe dintii frontali cu fata vestibulara integra;
D. o incrustatie extratisulara
E. o coroana mixta.
1
E. coroanei integral ceramice
11 Tehnologia CAD-CAM: C
A. permite realizarea componentei metalice prin galvanizare
B. elimina etapa de amprentare,
C. este o tehnica computerizata de realizare a protezelor unidentare.
D. elimina etapa de ambalare orizontala
E. elimina etapa de turnare
2
15 Tehnica moderna de ambalat a machetei coroanei turnate presupune: B
A. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mic
decat coeficientul de contractie al aliajului.
B. utilizarea unei mase de ambalat specifice aliajului;
C. folosirea a doua tipuri de masa de ambalat;
D. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare egal cu
coeficientul de contractie al aliajului.
E. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mare
decat coeficientul de contractie al aliajului.
3
C. aliaje nobile;
D. aliaje pe baza de titan
E. gips extradur
26 Silanizarea se foloseste: B
A. in vederea optimizarii legaturii metalo-acrilice;
B. pentru conditionarea componentei metalice a coroanei metalo-
compozite;
C. pentru curatarea coroanei turnate.
D. pentru eliminarea tijelor de turnare
E. pregatirea machetei in vederea ambalarii
27 Amprenta reprezinta: B
A. imaginea pozitiva a viitoarei piese protetice.
B. imaginea negativa a campului protetic;
C. imaginea pozitiva a machetei;
D. imaginea pozitiva a campului protetic
E. imaginea pozitiva a tiparului
4
D. prin vibrare
E. prin folosirea vacuum malaxorului
5
TEMA NR. 2.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE PLURALE
6
D. Infrastructura corpului de punte suspendat
E. Infrastructura corpului de punte integral ceramic
7
C. Consum redus de biomateriale.
D. Algoritm facil de realizare
E. Rezistenta redusa la nivelul zonei de jonctiune elemente de agregare-
corp de punte
8
TEMA NR. 3.
TEHNOLOGIA PUNTILOR METALO-CERAMICE
2 Protezarea provizorie: A
A. se face în scopul refacerii temporare a morfologiei şi funcţiilor
sistemului stomatognat
B. nu este o etapă obligatorie
C. este indicată numai in protezarea fixă
D. se realizează numai cu materiale compozite
E. se realizează numai din răşini acrilice autopolimerizabile
9
E. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică
10 Metoda Accu-Tracc: C
A. utilizează pentru obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri
Dowell
B. utilizează pentru obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri
duble cu teacă
C. utilizează pentru obţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile
conformatoare speciale
D. nu se foloseşte la pobţinerea modelelor cu bonturi mobilizabile
E. este o metodă de protezare provizorie
11 Arcul facial : C
A. este o piesă accesorie ocluzorului
B. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene
C. permite transferul datelor de la pacient la un simulator al sistemului
stomatognat
D. corectează rapoartele de ocluzie anormale
E. permite depistarea interferenţelor în ocluzia dinamică
10
13 Ocluzorul: A
A. permite doar mişcări în plan vertical
B. permite doar o parţială programare în raport cu axa bicondiliană
C. permite reproducerea parţială a mişcărilor de lateralitate
D. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică
E. utilizează un arc facial simplu
11
D. prin aditie
E. a blocului de ceară
12
26 Sablarea în tehnologia metalo-ceramică: B
A. este contraindicată
B. se realizează în vederea curăţirii suprafeţei metalice
C. se realizează în vederea obţinerii unor macroretenţii suplimentare
D. se realizează în scopul lustruirii scheletului metalic
E. se realizează prin proiectarea unui jet de particule ceramice asupra
infrastructurii metalice
TEMA NR. 4.
13
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
5 Succiunea protezei totale maxilare este afectată când torusul palatin este C
situat în:
A. 1/3 anterioară a bolţii palatine
B. 2/3 anterioare ale bolţii palatine
C. 1/3 posterioară a bolţii palatine
D. 1/3 medie a bolţii palatine
E. în dreptul premolarilor
14
E. este o tehnica uşoară
8 Fenomenul de adeziune: C
A. favorizează stabilitatea protezei totale
B. favorizează sprijinul protezei totale
C. favorizează menţinerea protezei totale
D. reprezintă forţa de atracţie dintre moleculele aceluiaşi material
E. apare la nivelul feţei externe a protezei
12 Bordura de ocluzie D
A. este fixată obligatoriu pe mijlocul crestei
B. are forma literei V
C. are limita distală la nivelul tuberculului piriform sau a tuberozităţii
maxilare
D. are limita distală secţionată oblic
E. poate fi realizată din acrilate fotopolimerizabile
15
ocluzie
D. se gipsează întâi modelul superior
E. înainte de montare machetele de ocluzie se desolidarizează
19 Ocluzorul:
A. are un braţ superior (fix) şi unul inferior (mobil)
B. braţul inferior are o angulaţie de 100-120°
C. imită mişcările mandibulei de coborâre-ridicare şi propulsie-retropulsie
D. imită mişcările mandibulei de coborâre-ridicare şi lateralitate
E. se utilizează împreună cu arcul facial
16
22 Dinţii artificiali din acrilat: B
A. au o bună stabilitate cromatică
B. se leagă chimic de şeaua acrilică a protezei
C. se leagă chimic şi mecanic de şeaua acrilică a protezei
D. au rezistenţă mecanică foarte mare
E. au retenţii sub formă de crampoane
17
A. se utilizează în cazul dinţilor maxilari
B. se utilizează în cazul dinţilor mandibulari
C. se recomandă în cazul unei atrofii accentuate a crestelor
D. utilizează ca repere papila bunoidă şi rafeul median
E. utilizează o placuţă specială
18
D. linia care uneşte cuspizii premolarului 1 intersectează linia mediană a
bolţii în dreptul premolarului 2
E. premolarii se monteaza vestibularizati
19
piriform
20
TEMA NR. 5.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR SCHELETATE
1 Croşetele turnate: B
A. sunt elemente de menţinere şi stabilizare
B. sunt elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare
C. asigură retenţia protezelor parţiale scheletate prin fricţiunea dintre
matrice şi patrice
D. se realizează din sârmă de wipla de 0,3 mm
E. se realizează din sârmă de wipla cu grosime de 0,6 mm
2 Culisele: B
A. sunt sisteme speciale care asigură menţinerea protezei parţiale
scheletate
B. asigură retenţia protezelor parţiale scheletate prin fricţiunea dintre
matrice şi patrice
C. sunt constituite din elemente componente care se pot deplasa una faţă de
cealaltă atât în plan orizontal cât şi în plan vertical
D. sunt constituite dintr-o porţiune coronară şi una radiculară
E. sunt sistemele speciale elastice
4 Telescoapele: B
A. sunt sisteme speciale care permit realizarea unei conexiuni elastice între
elementele dentare ale protezei şi şeile mixte
B. folosesc fricţiunea care apare între suprafaţa externă a unor cape, fixate
pe dinţii restanţi şi suprafata internă a unei coroane ce face parte din
scheletul metalic al protezei
C. permit deplasarea protezelor în mai multe sensuri, fără ca mişcarea să se
transmită integral dinţilor stâlpi
D. nu asigură o refacerea fizionomiei
E. se realizează numai din aliaje nobile
21
D. se utilizează numai în protezarea mandibulară
E. se utilizează atât în protezarea maxilară cât şi în protezarea mandibulară
13 Modelul duplicat: B
A. se realizează din gipsuri dure şi extradure de clasa a III-a şi a IV-a
B. se realizează din masă de ambalat
22
C. reprezintă copia fidelă a modelului de lucru
D. completează examenul clinic
E. se montează în articulator, pentru o corectă realizare a scheletului
metalic
18 Capsele: C
A. Sunt alcătuite dintr-o matrice tubulară si o patrice
B. Sunt vizibile, deci nu respectă aspectul fizionomic
C. Sunt indicaţia de elecţie pentru protezările overlay
D. Sunt de diferite forme pe sectiune: H, T, trapez, oval, rotund
E. sunt formate dintr-o coroană primară şi una secundară
23
B. nu necesită un sacrificiu mai mare de substanţă dentară decât în cazul
croşetelor turnate
C. necesită o mare precizie, atât în pregătirea câmpului protetic, cât şi în
execuţia tehnologică
D. elimină etapa de analiză a modelului la paralelograf
E. asigură o menţinere şi stabilizare mai redusă decât croşetele turnate
21 Croşetele circulare: A
A. cel mai frecvent utilizate sunt tip Ackers şi Bonwill
B. cel mai frecvent utilizate sunt în T şi Y
C. au elasticitate mare
D. nu au pinten ocluzal, încercuind dintele pe toată circumferinţa lui
E. se indică numai la aparatele orodontice
24 Croşetele turnate: A
A. nu necesită preparări importante la nivelul dinţilor stâlpi
B. asigură menţinerea şi stabilizarea protezei, dar nu realizează un sprijin
eficient
C. se activează uşor
D. necesită preparări importante la nivelul dinţilor stâlpi
E. au elasticitate mare
TEMA NR. 6.
EDENTATIA TOTALA
24
E. versantul vestibular al crestei
pag150, vol.I
4 Butonii de distanţare, realizaţi din mase termoplastice sau ceară roz, sunt C
plasaţi pe faţa mucozală a portamprentei standard în regiunea:
A. tuberozităţilor
B. tuberculilor piriformi
C. regiunea incisivo-canină şi a M1
D. M2
E. PM1-PM2
pag.163 vol I
7 Machetele de ocluzie ale unui edentat total bimaxilar sunt alcătuite din: A
A. o bază confecţionată din placă de bază/acrilat şi bordură de ocluzie din
ceară roz/masă termoplastică
B. o bază din ceară roz şi dinţi de acrilat
C. o bază din ceară roz
25
D. o bază confecţionată din placă de bază/acrilat şi dinţi de acrilat
E. o bordură confecţionată din acrilat
pag.232 vol II
8 Bazele machetelor de ocluzie ale unui edentat total bimaxilar trebuie să fie: D
A. deformabile la temperatura cavităţii orale
B. incomplet adaptate pe modelele funcţionale
C. bine adaptate pe modelele preliminare
D. rigide, nedeformabile la temperatura cavităţii orale
E. retentive
pag.233 vol.II
26
pag.274 vol.II
18 Machetele din ceară ale viitoarelor proteze total amovibile trebuie să: B
A. nu respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
B. aibă papilele modelate convex
C. aibă versantele vestibulare modelate concav
D. aibă versantele linguale modelate convex
E. nu aibă modelate papila bunoidă şi rugile palatine
pag.282 vol.II
27
total amovibile se verifică:
A. montarea celor doi incisivi frontali, unul în poziţie vestibularizată şi
unul în poziţie palatinizată
B. dacă dinţii frontali s-au încadrat în curbura sagitală
C. dacă dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei
D. forma, dimensiune şi culoare dinţilor frontali este cea indicată în fişa de
laborator
E. dacă s-a respectat dimensiunea şi culoarea dinţilor laterali
pag.285 vol.II
TEMA NR. 7.
EPI, PMF
28
răscroire distală sau decupare, prin decoletare sau fenestrare.
B. Un conector principal acrilic ce poate avea forma de “T” la care cele
două prelngiri laterale oferă sprijin pentru croşete.
C. Conectorulul Every, format dintr-un conector central ce trimite
prelungiri în zonele edentate.
D. Un tip special de conector principal acrilic maxilar sub forma unei benzi
centrale ce se dilată spre centrul bolţii palatine
E. Conectorul principal acrilic lingual se prezintă sub formă de placă
linguală semilunară în “U” deschis posterior
7 Croşetul inelar : B
A. este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează mezial edentaţia.
B. Linia ghid este relativ coborâtă pe una din feţele laterale şi înaltă pe
29
cealaltă.
C. linia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă.
D. linia ghid fiind înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală
E. Prezintă un braţ rigid cu extremitate liberă şi un sprijin ocluzal în zona
distală.
8 Coroana Steiger: B
A. Este o coroană ce se aplică pe dinţi sau resturi radiculare care au fost
preparaţi ca pentru coroane de substituţie.
B. Este realizată dintr-un element conjunct (coroană semifizionomică sau
metalică) la care jumătatea orală este realizată ase-mănător preparării
substructurii organice pentru o coroană parţială.
C. Feţele laterale ale cuspidului oral sunt divergente, telescoparea
realizându-se în jumătatea orală a dintelui.
D. Prezintă o nervură ce intră în şanţul în formă de L care îi oferă o bună
retentivitate.
E. Este o variantă a coroanei Kelly, care prezintă un şanţ de retenţie pe
bontul metalic în care se fixează un arc metalic.
9 Bara Gilmore: D
A. Este o bară ce se aplică în edentaţiile subtotale pe ultimii dinţi restanţi,
de obicei ultimii doi canini
B. Este o bară ovalara pe secţiune ce se plasează într-o breşă edentată, fiind
susţinută la capete de elemente de agregare (coroane de înveliş metalice
sau semifizionomice).
C. Este o bară angulată ce se aplică în cazurile în care creasta edentată între
dinţii restanţi nu este rectilinie, ci curbă
D. Pe această bară se va aplica şaua protezei în care se află doi cavaleri din
sârmă elastică sub formă de buclă ce pătrund pe bară şi retenţionează şaua
E. Este plasată între doi sau mai mulţi dinţi de pe arcadă, având o grosime
de minimum 1 mm şi urmărind curbura arcadei.
30
plasat pe dinţii restanţi la distanţă de breşa edentată, ceea ce îi conferă o
elasticitate crescută.
E. Este alcătuit din două croşete Ackers fixate la conectorul principal prin
doi conectori secundari prelungiţi ce conferă o elasticitate foarte bună.
12 Sistemul Ax-Ro: B
A. Este un sistem compus dintr-un croşet prelungit terminat distal cu două
croşete Ackers
B. Cealaltă componentă a sistemului este realizată din două şei unite printr-
o bară care în dreptul orificiilor prezintă două patrici ce culisează.
C. Când se aplică în cavitatea orală, se aplică întâi croşetul cu orificiile de
culisare care pătrund pe patrice, apoi şeile cu patricele, retenţionând
aparatul mobil.
D. Când se aplică în cavitatea orală, se aplică întâi croşetul cu orificiile de
culisare care pătrund pe patrice, retenţionând aparatul mobil, apoi şeile cu
patricele.
E. Acţionează împotriva forţelor de solicitare verticala a aparatelor
gantoprotetice.
31
Fa.
32
E. dacă procesul alveolar este convex sau dinţii sunt uşor vestibularizati,
folierea va fi cuprinsă
între 1,5 şi 2 mm.
25 Protezarea imediată: B
A. Face parte din arsenalul terapeutic al pregătirilor preprotetice.
B. Va trebui reluată sub forma tratamentului protetic definitiv
C. Parametrii generali ai unui astfel de aparat sunt aproximativi, generali şi
nu este necesară corecţia
D. Prima etapa este reprezentata de radierea de catre tehnician a dinţii
restanţi de pe model
E. Prima etapa este reprezentata inregistrarea corecta aq relatiilor
mandibulo-craniene
33
1 La ambalarea machetei protezei totale acrilice: B
A. macheta se îndepărtează de pe model
B. macheta se ambalează împreună cu modelul
C. se utilizează masă de ambalat specifică
D. se utilizează metoda Heraeus
E. pereţii conformatorului trebuie căptuşiţi cu folie pentru a permite
dilatarea de priză a masei de ambalat
2 Modelul preliminar: C
A. este copia negativa a campului protetic
B. reda cu exactitate toate detaliile campului protetic
C. reda cu exactitate zona de sprijin
D. reda cu exactitate zona periferica
E. se utilizeaza pentru confectionarea machetelor de ocluzie
7 Indiguirea: D
A. consta in aplicarea unui rulou de ceara cu diametrul de 0,5 mm la 1 mm
de marginile amprentei
B. se realizeaza in etapa de pregatire a amprentei preliminare
C. se realizeaza in vederea obtinerii unui soclu cu grosime uniforma de 2
cm
D. consta in aplicarea unui rulou de ceara cu diametrul de 3-4 mm la 3-4
mm de marginile amprentei
E. aceasta etapa nu este cuprinsa in algoritmul de realizare a protezei
34
totale
9 Modelul functional : A
A. reda cu fidelitate toate detaliile campului protetic
B. reda zona de sprijin si partial zona de succiune
C. se utilizeaza pentru realizarea portamprentei individuale si pentru
completarea examenului clinic
D. se realizeaza din gips clasa a II a
E. se realizeaza din masa de ambalat specifica acrilatului
10 Modelul funcţional : A
A. are rol in realizarea machetelor de ocluzie si a machetei protezei
B. se realizeaza din masa de ambalat specifica
C. are rol in realizarea portamprentei individuale
D. are soclul de forma geometrica
E. are rol in realizarea modelului
11 Demularea reprezinta: C
A. operatia de adaptare a foliei de placa de baza pe suprafata modelului
B. operatia de adaptare a foliei de ceara pe suprafata modelului
C. operatia de indepartare a modelului din amprenta
D. operatia de indepartare a piesei protetice din tipar
E. operatie de indepartare a machetei de ceara din tipar, in scopul
introducerii acrilatului
13 Machetele de ocluzie: B
A. au rol în obţinerea tiparului
B. au rol în deteminarea rapoartelor intermaxilare
C. au rol în amprentarea functionala
D. asigura transmiterea echilibrata a presiunilor asupra campului protetic
E. permit amprentarea bimaxilara sub presiune ocluzala
14 Bordurile de ocluzie: C
A. au limita distală la nivelul liniei caninilor
B. au limita distală secţionată paralel cu planul de ocluzie
C. sunt fixate pe mijlocul crestei si au limita distala sectionata oblic
D. au forma cilindrica
35
E. au suprafata ocluzala convexa
21 Folierea: E
A. se realizează în vederea montarii corecte a dintilor artificiali
B. se realizează în cavitatea orală de către medic
C. se realizeaza cu folie de ceara calibrata
D. se realizează la nivelul amprentei functionale
36
E. se realizează în laborator de către tehnician cu folii de staniu, plumb
sau aluminiu
37
care uneşte faţa mezială a caninului cu faţa linguală a tuberozităţii
C. Faţa linguală a dinţilor laterali inferiori nu trebuie să depăşească linia
care uneşte faţa distală a caninului cu faţa linguală a tuberculului
piriform
D. Trebuie respectată atât la macheta mandibulară cât şi la cea maxilară
E. Feţele vestibulare ale dinţilor laterali nu trebuie să depăşească tangenta
premolarilor
29 Ambalarea directă: B
A. introducerea acrilatului in tipat este uşor de realizat
B. conservă distanţa dintre model şi dinţii artificiali
C. îndepărtarea cerii este uşor de realizat
D. izolarea este facilă
E. nu permite pastrarea inaltimii ocluziei
32 Ambalarea indirectă: E
A. indepartarea cerii din tipar este dificil de realizat
B. dinţii artificiali nu se pot repoziţiona uşor
C. tehnica este laborioasa
D. izolarea tiparului este mai dificila
E. introducerea acrilatului este mai usor de realizat
38
33 Bazele din răşini acrilice au următoarele avantaje: C
A. suferă fenomenul de îmbătrânire
B. pot produce reacţii alergice
C. pot fi căptuşite, sunt ieftine
D. sunt casante
E. au grosime redusa de 0,4-0,6 mm
39
E. rezistenţă mare la abrazie
41 Ambalarea indirecta: A
A. se mai numeste si ambalare fara val
B. se mai numeste ambalare cu val
C. este metoda mai putin utilizata la ambalarea machetei PAT
D. presupune utilizarea unor chiuvete speciale
E. presupune utilizarea unor mase de ambalat speciale
40
A. proteze foarte vechi sau cu reparatii multiple
B. resorbtii si atrofii accentuare ale suportului osos
C. deficiente de mentinere a protezei totale pe campul protetic
D. închidere marginală deficitară
E. deficiente de stabilitate a protezei pe campul protetic
48 Rebazarea: D
A. se realizează în cabinet
B. se realizează cu acrilat autopolimerizabil
C. constă în acoperirea feţei mucozale a PAT cu un strat nou de material
D. constă în înlocuirea bazei cu una nouă, fara a modifica arcadelele
dentare sau raportul de ocluzie
E. se realizeaza cu acrilat fotopolimerizabil
41
A. Implica prelucrarea rasinii prin sinterizare
B. Implica modelarea unei machete
C. Elimina etapa de topire si turnare
D. Elimina etapa de machetare
E. Face apel la tehnici substractive
42
topire scazut
B. La ambalarea machetelor coroanelor realizate din rasini acrilice
termopolimerizabile
C. La ambalarea machetelor coroanelor realizate din rasini acrilice
fotopolimerizabile
D. La ambalarea machetelor coroanelor turnate din aliaje cu interval de
topire ridicat
E. Nici una din variante
62 Conul de turnare: B
A. Se taie la 90˚
B. Se taie la 45˚
C. Se amplaseaza in centrul termic al tiparului
D. Se captuseste cu gips
E. Se captuseste cu masa de ambalat nespecifica
43
A. se gaseste pe fata ocluzala a molarului prim mandibular
B. se gaseste pe fata ocluzala a molarului prim temporar
C. este data de cuspizii disto-vestibular si mezio-palatinal ai molarului
prim mandibular
D. este data de cuspizii mezio-vestibular si disto-palatinal ai molarului
prim maxilar
E. este data de cuspizii disto-vestibular si mezio-palatinal ai molarului
prim maxilar
44
TEMA NR. 1. 34 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE
TEMA NR. 2. 20 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE PLURALE
TEMA NR. 3. 30 întrebări
TEHNOLOGIA PUNTILOR METALO-CERAMICE
TEMA NR. 4. 46 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
TEMA NR. 5. 24 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR SCHELETATE
TEMA NR. 6. 20 întrebări
EDENTATIA TOTALA
TEMA NR. 7. 26 întrebări
EPI, PMF
SUBIECTE NOI – SUBIECTUL NR. 3. 68 întrebări
45