Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Senzori Auto PDF
Senzori Auto PDF
La bordul unui autovehicul modern este necesară măsurarea mai multor mărimi fizice, ceea ce
se realizează cu ajutorul unei largi game de traductoare. În continuare, se vor prezenta
diferitele traductoare după domeniul de variație al mărimii de interes și aplicațiile tipice de
măsurare.
Măsurarea turațiilor
Efectul Hall este de naturǎ galvanometricǎ şi constǎ în modificarea liniilor de câmp ale
densităţii curentului de comandǎ Iv, care duce la modificări ale intensităţii câmpului electric
dintr-o placǎ semiconductoare plasatǎ transversal într-un câmp magnetic B, produs de un
magnet permanent. Tensiunea Hall UH, este datǎ de relaţia:
UH=RHBiv/d
unde RH este constanta Hall, care este o caracteristicǎ de material.
Senzorul de tip Hall; B – câmp magnetic, IH – curent Hall, IV – curentul de alimentare, UH –
tensiunea Hall, d – grosimea semiconductorului.
Diferenţierea între modurile de funcţionare ale celor douǎ tipuri de senzori se poate
analiza în figura de mai jos, unde în a se prezintă vizualizarea semnalului generat de un
senzor inductiv, cu marcarea PMS, cu precizarea cǎ la turaţii joase amplitudinea semnalului,
aproximativ sinusoidal, poate scădea până la 0.3 Vef, ceea ce face necesarǎ o prelucrare
ulterioarǎ pentru a se obţine un semnal procesabil de către unitatea electronicǎ, pe când
senzorul Hall furnizează un semnal rectangular, cu fronturi clare b, care sunt mai puţin supuse
perturbaţiilor exterioare, apte de a fi procesate.
În ambele cazuri, frecvenţa trenului de impulsuri este proporţionalǎ cu turaţia arborelui n
şi cu numărul de dinţi ai discului z, şi este datǎ de relaţia:
f = nz/60 [Hz]
O metodă modernă de măsurare atât a turației, cât și marcarea punctului mort superior al
motorului este metoda optică, a cărei ilustrare a principiului ei de funcționare este dat în
figura următoare. Acesta este un traductor de tip incremental, el permițând determinarea atât a
turației, cât și a sensului de rotație.
Senzor optic de turație și de marcaj de unghi mort
În stânga – debitmetrul cu fir cald; 1...3 – suportul electronic, 4...9 – elemente ale corpului
debitmetrului, 11, 12 – elemente sensibile de tip fir cald, 13 – element sensibil de tip
rezistență peliculară;
În dreapta – elementul sensibil 13, de tip pelicuar; a – secțiune transversală, b – secțiune
longitudinală; 1 – corp, 2...4 – suportul electronic, 5 – elementul sensibil (hot film).
O secțiune prin corpul debitmetrului și schema electrică de principiu de măsurare a
debitului prin metoda termoanemometrică.
Puntea de mǎsurǎ din figura de mai sus va livra o tensiune de ieşire, care va fi prelucratǎ
de cǎtre ECU și care este datǎ de o relaţie de forma:
U² = vo² +Kt v
Senzorul λ de tip EGO (Exhaust Gas Oxigen senzor) are o caracteristicǎ de funcţionare
de tip releu; el prezintă în jurul valorii λ = 1, un salt de tensiune de aproximativ 1 V, care
delimiteazǎ cele douǎ regimuri caracteristice de funcţionare a motorului, respectiv cu amestec
bogat sau sǎrac. În figura următoare se reprezintǎ variaţia aproximativ liniarǎ a unui senzor
universal de oxigen denumit Breiston sau UEGO (Universal Exhaust Gas Oxigen senzor),
capabil sǎ reproducǎ pe o scarǎ a mǎrimilor electrice rapoarte de aer / combustibil de pânǎ la
35:1, necesare în cazul arderii amestecurilor sǎrace.
Semnalul furnizat de un senzor λ de tip EGO este continuu comparat de cǎtre unitatea de
control cu o valoare de referinţǎ stabilitǎ la 0.45 V, care reprezintǎ frontiera de separaţie
marcatǎ de valoarea λ = 1.
Măsurarea temperaturii
Măsurarea presiunilor
Măsurarea deplasărilor
l KL B1 B 2
Măsurarea detonațiilor
Senzorii de detonaţie măsoară vibraţiile blocului motor într-unul sau mai multe puncte, în
momentele apariţiei regimurilor de ardere detonantǎ. Ei fac parte din categoria senzorilor
piezoelectrici, o secţiune printr-un model reprezentativ fiind ilustratǎ în figura de mai jos şi
furnizează un semnal, pe care ECU îl descompune în serie spectralǎ. Analiza spectrului
Fourier determinǎ cu ajutorul unui filtru trece-bandǎ o componentǎ dominantǎ, carcateristicǎ
fiecǎrui tip de bloc motor şi decide micşorarea unghiului de avans, în general cu 6 ºRAC, la o
detonaţie singularǎ şi cu 12 ºRAC la detonaţii multiple.