CURSUL XIII

ORAȘUL ANTREPRENORAL: PUTEREA

BANULUI
URBANISM, AN III
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA

as. univ. dr. arh. Ștefana BĂDESCU

2019-2020
 CRIZA ECONOMICĂ DIN ANII 1970

• Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost urmat, în țările occidentale,

de o perioadă de așezare și creștere economică, ce părea să
continue la nesfârșit;
• Situația s-a schimbat însă treptat, efectele crizei resurselor
energetice, dublate de eșecul subit al unor ramuri de producție, de
acum depășite, conducând la marea recesiune economică a anilor
1970;
• Astfel, numai în Marea Britanie, ca urmare a crizei structurale din
domeniul industriei, între 1971 și 1981 au fost desființate două
milioane de locuri de muncă.

2
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: PREMIZE

• În fața crizei economice tot mai accentuate, grupurile neo-

conservatoare de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic au pus în
discuție politica socială a statului, care, în conformitate cu vechile
teorii, trebuia să asigure bunăstarea populației;
• Principalul vinovatul găsit a fost urbanismul, care inhibase
activitatea economiei de piață;
• Depinzând, în alegerea amplasamentului pentru activitățile
economice, de o serie de reguli, altele decât cele care optimizau
profitul, antreprenorii ajunseseră inevitabil în imposibilitatea de a
face fată concurenței economiei globale.

3
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: PREMIZE

• Ca atare, nevoia de control și coordonare a dezvoltării urbane a

fost înlocuită de nevoia de creștere economică cu orice preț;
• Astfel, față de normele și regulamentele foarte detaliate privind
creșterea urbană, postulate la începutul secolului XX-lea ca unic
remediu față de rezultatele catastrofale ale orașului liberal, după
anii 1970 se revine la filosofia aplicată în perioada Revoluției
Industriale, considerându-se că noua criză se poate depăși numai prin
dezvoltarea prin orice mijloace a economiei.

4
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: PREMIZE

• În conformitate cu noua viziune, scopul orașului este acela de a

asigura bunăstarea materială cu orice preț;
• Singurul actor urban capabil să contribuie la creșterea economică a
așezărilor umane este antreprenorul;
• Astfel, după mai bine de un secol, adversarul cel mai de temut al
teoreticienilor urbaniști ajunge din nou să coordoneze operațiunile
de dezvoltare urbană.

5
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: EUROPA VS. SUA

• Dacă în Europa această trecere bruscă de la urbanismul normativ la

urbanismul de tip antreprenorial a surprins, în SUA principiile
liberale au fost cele care au condus întotdeauna;
• Astfel, în America, unde tradiția normativă și de control era mai
redusă, fenomenul antreprenorial a izbucnit cu mai multă forță și a
reușit imediat;
• Totodată, raportul dintre coordonatori și coordonați s-a schimbat,
pe pământ american, destul de rapid și fără incidente majore.

6
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: EFECTE

• Primul efect real al acestor mutații a fost

concentrarea capitalului
în tot mai puține mâini, precum și reducerea influenței
administrațiilor locale și transferarea puterii decizionale de la
Consiliile Locale la Consiliile de Administrație a societăților
multinaționale;
• Deciziile sunt de acum luate în spatele ușilor închise, independent
de nevoile comunității locale;
• Dintr-o dată, noile politici urbane nu mai țin așadar cont de
problemele indivizilor sau de regimul de proprietate, fiind strict
influențate de politica economică.

7
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: EFECTE

• Astfel, după 1978, capătă prioritate revigorarea economică cu orice

preț;
• Dezvoltarea spațială a orașelor, dar mai ales a regiunilor, se
subordonează ca importanță dezvoltării economice, creșterea
urbană fiind de acum dirijată de noile dezvoltări industriale;
• Acest fapt conduce la creșterea orașelor mari în detrimentul
orașelor mici, întrucât doar în marile centre este rentabil a se
investi bani publici, pentru a pregăti atragerea banilor privați.

8
 PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT

• Totodată, după anii 1970, se conturează un nou instrument în

dezvoltarea urbană, de importanță vitală până în prezent, și anume
parteneriatul public-privat, respectiv parteneriatul între
administrația centrală și cea locală;
• Acest instrument permite realizarea de investiții private cu sprijin
din partea autorităților publice, care au ca menire atât dezvoltarea
economică a investitorului și a orașului deopotrivă, cât și
introducerea de funcțiuni și facilități publice pentru comunitate;
• Raportul de finanțare într-un parteneriat public-privat diferă de la
caz la caz, dar varianta optimă este de 1 la 6 (bani publici - bani
privați).

9
 ORAȘUL SERVICIILOR

• În sfârșit, noul oraș

antreprenorial mizează pe
dezvoltarea serviciilor, ceea
ce conduce la afirmarea
domeniului economic terțiar
în fața industriei sau
agriculturii (instrumente
clasice ale economiei
tradiționale).

10
 DOCURILE LONDONEZE

• La începutul anilor 1980, centrele orașelor britanice erau ocupate

de vaste ansambluri industriale, care însă nu mai funcționau;
• Acestea aparțineau fie administrației publice locale, care le
achiziționase în vederea construirii de locuințe, fie unor regii
publice, precum autoritățile portuare;
• Un asemenea exemplu îl constituie docurile londoneze, care se
întindeau în inima capitalei, pe o lungime de 13 km, ocupând o
suprafață de 14 kmp;
• Cel mai mare port din lume, acest ansamblu a fost părăsit în a doua
jumătate a anilor 1970, odată cu mutarea Portului Londrei la 50 km
distanță de oraș, pe coasta Canalului Mânecii;
• Odată cu această mișcare, din cele 30.000 locuri de muncă
disponibile inițial în docuri, au mai rămas doar 2.000 în 1980.

11
 DOCURILE LONDONEZE

• Primul scenariu de transformare a docurilor, elaborat de către

guvernul conservator din 1970, propunea construirea în zonă a unor
locuințe de lux, precum și a unor cluburi de navigație pentru
iahturi, servicii conexe și funcțiuni de tip entertaiment;
• Aceste propuneri au stârnit nemulțumirea sindicatelor
muncitorești, care încă mai sperau în păstrarea vechilor locuri de
muncă;
• Drept urmare, în focul luptelor politice care au urmat, guvernul a
fost schimbat cu unul laburist.

12
 DOCURILE LONDONEZE

• Al doilea scenariu de transformare a docurilor a fost întocmit în

1976, la comanda guvernului laburist;
• Propunerea consta în construirea în zonă a unor locuințe sociale,
având chirii reduse, precum și a unor centre industriale și de
depozitare;
• Această propunere s-a dovedit însă a fi una utopică, întrucât
fondurile pentru construirea de locuințe fuseseră deja sistate de
același guvern, profund afectat de criza economică;
• Strategia laburistă se baza pe un parteneriat de tip public-privat,
care prevedea însă un raport de 9 la 1 (bani publici – bani privați);
• Evident, planul nu a putut fi realizat, fiind sortit eșecului încă de la
început.

13
 DOCURILE LONDONEZE

• În sfârșit, după 1979, sub comanda noului guvern conservator

condus de Margaret Thatcher, s-a întocmit un al treilea scenariu de
transformare a docurilor;
• Grupul de experți care a întocmit strategia revoluționară se baza în
primul rând pe faptul că partidul conservator devenise un partid
centralizat, disciplinat și coerent în ceea ce privește luarea
deciziilor, care nu mai favoriza nevoile locale în fața directivelor
venite de la centru;
• În al doilea rând, s-a trecut la un nou mod de planificare urbană
bazată în exclusivitate pe dezvoltarea proprietății;
• Noua strategie avea ca principal obiectiv urgentarea
refuncționalizării zonelor industriale și comerciale părăsite, ceea ce
presupunea o planificare strategică, liberă de orice normă sau
regulament de planificare spațială;
• Singura preocupare era maximizarea profitului dezvoltatorilor.

14
 DOCURILE LONDONEZE

• Cheia acestei noi filosofii era folosirea fondurilor publice doar

pentru a crea credibilitatea necesară atragerii fondurilor private;
• În acest scop, s-au pus bazele unei „Agenții de Dezvoltare”, care a
preluat puterea decizională de la autoritățile locale, și care avea,
ca unic obiectiv, atragerea de fonduri private;
• În 1986 această agenție obținuse deja, pentru o unitate de fonduri
publice, atragerea a șase unități de fonduri private.
• Astfel, s-au creat 8.000 locuri de muncă și s-au atras 400 companii
noi în zona docurilor.

15
 ORAȘUL ANTREPRENORIAL: LECȚIA DE BAZĂ

• Noua strategie prezintă trei puncte esențiale, și anume:

o orice suprafață de teren trebuie să fie deschisă oricărui
plasament de capital sau opțiuni antreprenoriale;
o orice acțiune trebuie să se bazeze pe libera inițiativă;
o acțiunile antreprenoriale trebuie să fie favorizate de o
birocrație minimală.

16
VĂ MULȚUMESC!