Sunteți pe pagina 1din 3

CURSUL VI

1. Ce reprezintă SSD? Dar SAD?


2. Când se utilizează setarea SAD? Prin ce se deosebeşte aceasta de setarea SSD?
3. Cum se defineşte raportul ţesut-aer, TAR, şi care sunt parametrii de care depinde acesta?
4. Care este geometria utilizată pentru măsurarea raportului ţesut-aer, TAR?
5. Demonstraţi că, la profunzimea dozei maxime, TAR devine identic cu PSF !
6. Ce semnificaţie are “zero area TAR” şi care este expresia de calcul a acestei funcţii?
7. Din ce motiv raporturile ţesut-aer (TARs) nu sunt utilizate în dozimetria fasciculelor de
fotoni cu energia hν > 4 MeV?
8. Deduceţi relaţia de legătură dintre raportul ţesut-aer (TAR) şi doza procentuală în
profunzime (PDD) !
9. Ce se înţelege prin factor Mayneord ?
10. Definiţi raportul scatter-aer, SAR !
11. Care este relaţia de legătură dintre SAR şi funcţia de împrăştiere S?
12. Definiţi raportul ţesut-fantom, TPR ! Când se utilizează acesta?
13. Care este geometria utilizată pentru determinarea experimentală a raportului ţesut-fantom,
TPR?
14. Cum se defineşte raportul ţesut-maxim, TMR?
15. Definiţi raportul împrăştiere maximă, SMR !
16. Ce se înţelege prin profiluri de doză? Care este forma lor tipică?
17. Ce se înţelege prin regiunea centrală a unui profil de doză absorbită?
18. Ce se înţelege prin penumbră, ce formă are aceasta şi care sunt efectele care conduc la
apariţia unor astfel de regiuni în profilurile de doză?
19. Ce se înţelege prin umbră?
20. Cum se determină uniformitatea profilului de doză?
21. Cum se defineşte planeitatea câmpului, F?
22. Cum se defineşte simetria câmpului, S?
23. Cum se defineşte doza procentuală în profunzime, PDD?
24. Care este geometria utilizată pentru măsurarea distribuţiei dozei procentuale în
profunzime, în fantomul cu apă?
25. Care sunt parametrii de care depinde doza procentuală în profunzime?
26. Care este expresia de calcul a componentei primare a dozei procentuale în profunzime,
PDDpri ?
27. Cum variază PDD cu profunzimea z, pentru A, f şi hν fixate?
28. Cum variază PDD cu dimensiunea câmpului A, pentru z, f şi hν fixate?
29. Cum variază PDD cu distanţa sursă-suprafaţă f, pentru z, A şi hν fixate?
30. Cum variază PDD cu energia fasciculului de fotoni hν, pentru z, A şi f fixate?
31. Cum se modifică dimensiunea regiunii de acumulare şi doza la suprafaţă Ds odată cu
creşterea energiei fasciculului de fotoni, hν?
32. Cum se defineşte funţia de împrăştiere S şi care este semnificaţia acesteia?
33. Care sunt parametrii de care depinde funcţia de împrăştiere?
34. Care este expresia de calcul a funcţiei de împrăştiere pentru z = zmax ?
35. Care sunt condiţiile standard utilizate pentru măsurarea caracteristicilor fizice ale
fasciculelor de radiaţii?
36. Ce se înţelege prin curbe izodoze? Dar prin suprafeţe izodoze?
37. Ce este o hartă izodoză?
38. Care sunt cele două convenţii de normare a curbelor izodoze şi care sunt implicaţiile
utilizării în practică a acestor convenţii?
39. Care sunt parametrii ce influenţează distribuţiile izodoze în cazul unui singur fascicul de
radiaţii?
40. Ce dozimetre pot fi utilizate pentru măsurătorile de doză absorbită în vederea întocmirii
hărţilor izodoze?
41. De ce sunt necesare introducerea corecţiilor pentru neregularităţile conturului şi pentru
heterogenitatea ţesutului?
42. Care sunt cele două tipuri de metode prin care sunt determinate distribuţiile de doză în
pacienţi?
43. Un fascicul de radiaţii care este incident pe suprafaţa pacientului (neregulată sau
înclinată/oblică) are ca efect o distribuţie de izodoze ce diferă de distribuţiile standard obţinute
pe suprafeţe plane, la incidenţă normală (perpendiculară). În aceste condiţii, cum pot fi
corectate izodozele generate în condiţii standard (suprafaţă plană/incidenţă normală) în
vederea obţinerii unor izodoze mai realiste?
44. Când se utilizează filtrele de tip pană?
45. Care sunt tehnicile utilizate în radioterapie pentru compensarea ţesutului lipsă?
46. Ce se înţelege prin bol (bolus) ? Care este principalul dezavantaj al utilizării bolurilor?
47. Ce sunt compensatorii?
48. Care sunt factorii de care depind efectele neomogenităţii ţesuturilor asupra distribuţiilor de
doză?
49. Care este principalul dezavantaj al utilizării metodei Monte Carlo în dozimetria clinică?
50. Ce fel de camere de ionizare sunt utilizate pentru măsurarea dozelor şi a debitelor de doză
în punctele de referinţă în fantom, pentru fascicule de fotoni de mare energie (“megavoltage
photon beams”) şi pentru fascicule de electroni cu energia mai mare de 10 MeV?
51. Ce fel de camere de ionizare sunt utilizate pentru măsurarea distribuţiilor de doză relativă
şi a debitelor de doză pentru fascicule de fotoni dincolo de profunzimea dozei maxime zmax şi
pentru fascicule de electroni.
52. Ce fel de camere de ionizare sunt utilizate pentru măsurarea dozelor la suprafaţa
fantomului şi a dozele din regiunea de acumulare (“build-up region”), pentru fascicule de
fotoni?
53. Cum influenţează curentul Compton măsurătorile de doză absorbită cu camerele de
ionizare? Cum pot fi corectate aceste influenţe?
54. Cum se defineşte unitatea monitor, MU?
55. Ce legătură există între camerele monitor şi unitatea monitor?
56. Deduceţi expresia de calcul a unităţii monitor, MU, în setare SSD?
57. Deduceţi expresia de calcul a unităţii monitor, MU, în setare SAD?

01.04.2015
Lect. dr. Dan Mihăilescu