EPIFIZA - glanda pineala - formatiune musculoasa glandulara de forma unui con de brad, situata intre

tuberculii cvadrigemeni si corpul calos si se dezvolta in tavanul ventriculului al 3-lea. Este bogat
vascularizata si inervata. Rol: - organizare circadiana si sezoniera a functiei cerebrale si endocrine prin
sincronizare cu lumina mediului exterior - regleaza functiile legate de reproducere - ciclul somn-veghe -
echilibrul electrolitic Hormonii eliberati de epifiza: - melatonina (ritm de producere circadian) -
seratonina - vasotocina Eliberarea acestor hormoni se face in curentul sanguin si lichidul cefalorahidian
Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catre glanda pineala (o
glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in ‘semnalizarea’ timpului din zi ‘ sau a
‘momentului din an’, un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul
triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-
metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in
cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat. Sinteza E produsa de pinealocitele din glanda
pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e
stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de
organism) si e inhibata de lumina. Circula in plasma legat de o albumina ,captat de hipotalamusso
gonade si catabolizat in ficat si Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa
de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului
nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate
si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si
activeaza intreg sistemul. Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau
celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat
cea din sange. Nivelul acestui hormon numit si ‘hormonul intunericului’ inregistreaza variatii si in timpul
noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4
dimineata si scade in a doua jumatate a noptii. De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza
odată cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta. Rolurile melatoninei
1)Antioxidant Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp
asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate
mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina
este, probabil, singurul antioxidant capabil să patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand
astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera
un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.
Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu
radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune că face parte din
categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”. 2)Reglarea sistemului endocrin Una din cele mai
importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a
demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza
eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei.
Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai
mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la
atrofierea organelor sexuale. 3)Efecte asupra sistemului imun Unul dintre domeniile noi cele mai
interesante ale cercetărilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra
sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a
organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente.,
determinand sinteza de citokine(interleukina 2). 4)Reglarea ceasului biologic De asemenea, melatonina
reglează ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care
sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.
5)Creste frecventa somnului cu vise Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina
reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul că
noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze
crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD sau
cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor actioneaza la aceleasi zone
ca si melatonina. Pe langa efectele sale obisnuite ,melatonina are si o o serie de indicatii medicale, unele
aflate sub semnul intrebarii 1)Reduce efectele ischemiei Desi acest efect nu a fost testat inca la oameni,
se pare ca melatonina la soareci, reduce distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca.
2)Tratarea osteoporozei Acest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o
legatura intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei.
3)Depresie si anorexie Nivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie,
precum si la cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale)
4)Cancer de san sau prostata Cateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc
pentru producerea cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai
scazut decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de hormon
favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad. Un aspect interesant prezentat in
cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei ce aveau cancer de san e ca, administrarea de
melatonina cu 7 zile inainte de inceperea chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din
complicatiile comune ale chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu
melatonina. 5)Sarcoidoza Se utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta
nu raspunde la tratamentul cu steroizi 6)Artrita reumatoida La cei care sufereau de artrita reumatoida,
tratati cu indometacin si care aveau in prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat
cresterea acestui hormon, fapt explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua
substante(melatonina si indometacin). 7)Epilepsie Foarte controversat e rolul melatoninei in
tratamentul epilepsiei :unii sustin ca administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina
chiar intensificarea acestora. 8)Arsuri solare Melatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu
vitamina E ar reduce leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii. 9)Encefalita virala
Asocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post encefalita
10)Boala Alzheimer La soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare
care determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de aparitie a bolii
Alzheimer. Dupa cum se vede melatonina este un hormon destul de controversat. Unii l au numit chiar
‘homonul uitarii’, altii sustin ca el de fapt favorizeaza procesul de memorare.De necontestat ramane
rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic. Si iata cum secretia de melatonina ne
afecteaza sau poate de fapt, cum ne afectam noi insine secretia de melatonina. In cel mai recent articol
numit ‘"Stressed workaholics" urged to abandon laptop before bed’,cercetatorii afirma ca au descoperit
secretul unui somn bun. Se pare ca principalul vinovat pentru toate noptile lipsite de somn e lumina
laptopului. Dr Chris Idzikowski, de la Centrul Somnului din Edinburgh afirma ca ‘verificarea e-mailurilor
inainte de a dormi, precum si lumina de la toate aparatele electronice care ne inconjoara produc acelasi
efecte ca si consumul unui espresso cat mai tarziu in noapte’. Sa vedem cine reactioneaza primul pentru
salvarea melatoninei si scapa de vinovat ?(oricum aceasta e o intrebare retorica Serotonina este un
neurotransmitator monoamin. 80 - 90 la sută de serotonină corpului uman totală este situat in celulele
enterochromaffin în intestin, unde este folosit pentru a reglementa circulaţia intestinală. [1] [2] restul
este sintetizată în neuroni serotoninergici, în sistemul nervos central (SNC) în cazul în care le-a diverse
funcţii, inclusiv Regulamentul de starea de spirit, poftei de mâncare, somn, contracţia musculară, şi
unele funcţii cognitive, inclusiv de memorie şi de învăţare