Literatură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
  Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

 Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42
 Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.
Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins
  1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]
  Lista scriitorilor din literatura universală
 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
  Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]
 Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161
60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
 Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.
Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins
  1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]
  Lista scriitorilor din literatura universală
 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
  Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]
 Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161
60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Literatură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a
termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera,
literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari,
poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la
scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri
precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu
formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele
de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765
d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe
ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura
este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a
lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze
aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență
organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi
cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în
același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".
Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris.
În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu
valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”,
reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară
aprofundării unei probleme".[2]
Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte
scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor
două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles
Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey
Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări
din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă,
necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele
categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse
din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin
radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de
"literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Cuprins

 1Genuri literare
 2Vezi și
o 2.1Liste
 3Referințe
 4Bibliografie

Genuri literare[modificare | modificare sursă]

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

 Poezie, reprezentând genul liric;

 Proză, reprezentând genul epic;
 Teatru, reprezentând genul dramatic.
Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din
două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza
au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor
creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore
Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe,
sfidând chiar definiția literaturii.
Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul
literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face
după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi
corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de
curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral
realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două
categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu,
păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în
centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp
ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în
sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se /
asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă
într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Carte
 Revistă
 Curente literare
 Cenacluri literare
 Teoria literaturii
 Gen literar
Liste[modificare | modificare sursă]

 Lista scriitorilor din literatura universală

 Lista scriitorilor români
 Lista autorilor străini care au scris studii despre literatura
română

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ DEX online - Beletristică
2. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, pp.50-52
3. ^ Mihai Floarea, "Mic dicționar de terminologie literară și lingvistică",
București, Editura Papirus Media, 2005, p. 42

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Irina Petraș, Teoria literaturii, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996

[ascunde]
v • d • m
 Scriere
Elemente Bibliografie • Citat • Dialog • Jargon • Ortografie • Rimă

Locuri Carte • Citire • E-mail • Eseu • Genul epic • Genul liric • Literatură • Plagiat • Poezie • Proză • Recenzie • Roman (literatură) • Scriso

Teorie Gramatică

5379304

1939456c (data)

5964-5

85077507

638161

60981
Categorie: 
 Literatură
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 178
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 februarie 2019, ora 12:52.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.