$l scRIIToRl

BISERICE$TI
'A$NTI
srRrs NouA
t6

CLEMENT ALEXANDRINUL
SFANTUL VASILE CEL MARE
SFANTUL IOAN GURA DE AUR
SFANTUT GRIGORIE TEOLOGUT
FERICITUL IERONIM
FERICITUT AUGUSTIN
Scrieri cu tematici pedagogici

cARTE pusLrcATA cu BrNECuvANreRse

PREAFERICITULUI pARTNTT
DANIEL
pATRTARHUL BrsERrcrr oRToDoxE RouANr

Traducere din limba greaci veche gi limba latinl

de Pr. Dumitru Frclong Dan NrcnESCU,
lerom. Policarp Ptnvulotu gi Alin-Bogdan MrHirlsscu
Studiu introductiv de Ierom. Policarp Ptnvuloru

BASILICA
BUCURE$TI - zo16
 CUPRINS

NOTA EDrrORIALA............. ..........5

STUDIU INTRODUCTIV .............'9
NOTA ASUPRA EDITIEI .............67

CTEMENT ATEXANDRINUL
Puolcocur.
(trad. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere ....................-7r
Pedagogul - Cartea..... .......................77
- Cartea a II-a ......... ....'.. 15o
- Cartea a III-a........ ......24o
- Imn citre MAntuitorul Hristos.'..'. ..'....'.........3o9

SFANTUL VASILE CEL MARE

Ourr.u,L XXII-,a.. Cirnr rrNERr
(trad. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere .--.....-...."""'3t3
OmiliaaXXII-a. Citretineri ...........3r7

SFANTUL IOAN GURA DE AUR

Drspnr SLAVA organri. Fr DESPRE cuM TREBUTE
si isr cnnlsc,i. Pi.nrxTrr coPrrr
i.*a. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere ..........-....."'339
Despre slava deqarti gi desPre
cum trebuie sd igi creasci pirinfii copiii ..........343

SFANTUL GRIGORIE TEOLOGUL

Eprstor,r cu PRTYTRE LA EDUCATTa LUr Nrconur-os
(trad. Ierom. Policarp Pirvuloiu)
Introducere ...................377
Epistola 51............... ...'..381
576 CupRrNs

Epistola 52.............. ......3g3

Epistola 53 ............." ..._.384
Epistola 54.............. .....18+
Epistola r5T ............. .....384
Epistola 67............. ......3g5
Epistola ry4............. ......:Bl
Epistola ry5............. .....386
Epistola 176............. ......182
Epistola r87............. .....388

FERICITUL IERONIM
Eprsrolr cu pRrvrRE LA EDUcaTTA TINERELoR FETE
Introducere ..........,........391
Epistola ro7 (trad. Ierom. Policarp pirvuloiu).. .,.....,...........3g7
Epistola rz8 (trad. Ierom. Policarp pirvuloiu).. ................... 413
Epistola zz (trad. Dan Negrescu)............. ...,,,..42o

FERICITUL AUGUSTIN
D uspRr cATEHrzaRra tncrpiroRr LoR irv c nnnrnttr
(trad. Alin-Bogdan Mihiilescu)
Introducere ........,....,..... 47t
Despre catehizarea incepitorilor in credinte .............. ...... 4go
Bibliografie .....,.............543

INDICE SCRIPTURISTIC ,.,...,..,54g

INDICE ONOMASTIC $I TOPONIMIC.............. ..........s6t

TIPO GRAFIA CARTILOR BISERICE$TI

Intrarea Miron Cristea nr. 6;040162, Bucuregti
Telefon: 021.3 3 5.2 I.29 ; 02L.33 5.2t.28; Fax 02 1. 3 3 5. I 9. 00
e-mail: magazit@editurapatriarhiei.ro, tipografi a@patriarhia.ro
www. editurapatriarhiei. ro
CLEMENTALEXANDRINUL
PrnacocuL
 INTRODUCERE

,,Cuv6.ntul este Pedagogul Care ne duce pe noi,

copiii, la mtntuire.'\

intemeiat in i.Hr. de citre Alexandru cel Mare, oragul

332
Alexandria era destinat si devinl a doua metropoli a lumii antice,
dupi Roma, qi, totodat5, un centru economic, cultural gi religios
de primf, importanfi. Aici, in faimosul Mouseion', s-a niscut
gtiinfa filologici, exegeza alegorici a clasicilor, preluati de Filon de
Alexandria gi, ulterior, de cregtini. Alexandria avea gi o insemnati
comunitate ebraici, unde a avut loc tilmicirea Scripturii ebraice in
greceste (Septuaginfc). Tot Alexandria va fi locul unde se va nagte
gi teologia ca ;tiin!5, teologia fundamentatl pe studiul riguros al
textelor sacre gi pe speculafia metafizici, odatl cu Panten, Clement
gi Origen.
Clement Alexandrinul (t cca. zr5), discipol al misteriosului
Panten;i urmag al acestuia la conducerea qcolii catehetice alexan-
drine, a fost un clrturar cre;tin atipic. Chiar daci nu a fost Ia fel
de profund ca Origen, a militat ca gi Filon, cAteva veacuri inainte,
pentru sinteza dintre Scripturi gi elenism, identificAnd cultura ele-
nistici cu un veritabil ,pedagog spre Hristos". Opera sa Pedagogul
este centratS in jurul acestei idei.
Remarcabil este faptul cI intreaga culturi ;i civilizalie greco-ro-
mane, in integralitatea lor (arti, literaturi etc.), sunt privite de
Clement Alexandrinul ca un tot unitar. TotodatS, aceastl culturi
antici este menitl si faci parte integranti din identitatea viitoa-
rei culturi cregtine. ,,Gnosticul" crestin alexandrin a avut o viziune
profeticS, Alexandria constituind tocmai creuzetul unde va incepe
acest proces de sintezi dintre mo;tenirea greco-romani gi kerygma
apostolicS. Opera sa este o nobili ilustrare a acestei sinteze, de
pild5, Pedagogul numirAnd aproximativ 75o de citate din SfAnta

' Ct sNarN'r ALExANDRTNUL, Pedagogul, \ 7, 53.

'Aici se afla gi cunoscuta BibliotecS.
 72 INrnooucrRs

scripturi: gi circa 35o din autorii pigani greci, dintre care roo sunt
din Platon.
Pentru Clement, rolul culturii antice este similar celui al vechiului
Testament. Dupr cum acesta din urmi a fost pedagog spre Hristos
pentru iudaisma, la fel cultura anticr constituie un pedagog spre
Hristos pentru pigani. Platon este, prin urmare, un ,,Moise aiicizant'i
,,un discipol al lui Moise'l ,,inspirat de Dumnezeu',. Clement nu uiti si
faptul ci filosofia iudeilor este anterioari celei grecesti,
-reaminteasci
vechiul Testament precedand cultura greaci. $i Sfhntul Ir]neu'de
Lyon vorbise despre o ,,pedagogie divint's in istorie, iar seneca afir-
mase ci infeleptul este un ,,pedagog al neamului omenesc,,6.
Un mijloc predilect al acestei strategii apologetice a fost incer-
de a ciuta ;i de a nota concordan;ele dinire regea gi religia
:a1ea
iudaicS;i invifiturile filosofiei grecegti. in acest r"of r-" preltiat
sistemul exegezei alegorice elaborat de filosofii stoici. se cristali-
zeazi, astfel, aqa-numitul ,,argument al vechimii": scrierile sfinte
ale evreilor sunt mult anterioare acelora ale poegilor;i infelepfilor
greci. Acegtia din urmi le-au cunoscut qi au invilat din ele. Asifel,
Josephus Flavius, in scrierea sa impotriva tui Apion, demonstra ci
filosofii greci erau tributari lui Moise. Ideile au fost preluate qi de
apologefii cre$tinismului primar. potrivit sfhntului Iuitin Martirul,
cosmogonia lui Platon se inspiri din Carteq Facerii. sirianul
Tafian (sfargitul secolului al Il-lea) calculeazi, in Cuvdntarea
cdtre greci, sincronisme care slujesc, totodati, unor scopuri apo-
logetice. Aspecte aseminrtoare ne oferi pseudo-Iustin in scrierea
Cohortatio ad gentiles, cat gi reofil din Antiohia. De la apologelii
crestinismului, aceste speculalii trec in teologia alexandrini'gi
ajung apoi in opera marilor Pirinti ai Bisericiiz.
-hiarpegani ca Plutarh;i
Maxim din ryr c.edeau cr filosofii au
imprumutat cele mai inalte invilituri ale lor de la barbaris. Astfel,

3Precizim cI in aceasti epoci nu era inci definitivat canonul Sfintei Scripturi,

de aceea
clement citeazi ca mari autoriti;i opere ca Epistola lui Barnaba, Didahia,
Epistola lui
Clement cdtre corinteni 7a.
+ Cf. Galateni
3,24.
s Impotriva ereziilor, 4, 25, z-3.
6
Epistole morale, Sg, 13.
z 14 Ernst Robert Cunrrus, Literaturq qi Evul Mediu 1afin, traducere de Adolf
Armbruster,
Ed. Paideia, Bucuregti, 2ooo, p. 72.
8 ,,Unii autori
afirmi ci studiul filosofiei a inceput la popoarele striine,, (DrocrNr
Larnrtos, Despre vielile qi doctrinelefirosofiror, tr"dr"".e c. Balmug, Ed. polirom,
Iagi,
lNrRooucEns 73

nenumrrali scriitori cregtini nu vor osteni si afirme ci filosofia

pIgAnI a imprumutat din Scripturile iudaice (anterioare culturii
grecegti antice) toate ideile sale valoroase privind morala gi reli-
giar, pe care insi le-a deformat. Iati cum argumenteazi Tertulian:
,,Moise [...] a triit cu aproape 4oo de ani mai inainte de epoca in care
acel Danaus, cel mai vechi birbat la voi, a emigrat in Argos. Este
mai vechi decAt rizboiul troian cu aproape o mie,o de ani gi, prin
urmare, gi decAt Saturn insugi. Cici, potrivit istoriei lui Thallus,
care arati ci Belus, regele asirienilor, gi Saturn, regele titanilor, s-au
rlzboit laolalti impotriva lui Jupiter, ar urma cI Belus a precedat cu
3zo de ani dirAmarea Troiei [...]. Dupi aceea, multe lucruri au mai
spus qi alli profeqi, mai vechi decAt scrierile voastre, cici gi acela
care a glisuit cel din urml a fost in timp ceva mai inainte (dac5 nu
le-a fost contemporan) de infeleplii ;i legiuitorii vogtri". De pi1d5,
in timpul domniei lui Cirus gi Darius a triit Zaharia, atunci cAnd
Thales, cel dintAi printre fizicieni, intrebat de Cresus, n-a putut da
niciun rispuns cu privire la Dumnezeu, ca unul care, firi indoiali,
era tulburat de vocile profelilor"".
$i Clement va susfine aceasti teorie, insi cu moderalie, el
insistAnd mai mult pe lucrarea Duhului Sfhnt in cadrul elenis-
mului, preluAnd ideea SfAntului Iustin a Logosului omniprezent.
Pedagogul se va preocupa mai pufin de aceste aspecte, aici insis-
tAndu-se, in principal, asupra chestiunilor etice.
Titlul ales de Clement Alexandrinul pentru opera sa a pirut,
firi indoiald, straniu pentru un cititor al epocii sale. $i aceasta
pentru cI ,,pedagogul" era un sclav care ?l conducea pe copil la ;i

1997, p.65). Ideea este preluatd de Ia apologetica iudaici a epocii elenistice gi introdusi
in literatura creEtini de citre apologetul grec Tatianus (v. J.C. Fnroounrn, Tertullien et
la conyersion..., p. 4d.
, Schimburi de idei au existat intre greci gi infeleplii ,,barbari", insd nu se poate susfine o
influenqi decisivi a iudaismului asupra elenismului (o influen!5 puternici a elenismului
asupra iudaismului neindoielnic - incepAnd din secolul al IV-lea i.Hr, odati cu anexarea
Iudeei de citre Alexandru cel Mare).
'o O eroare a copigtilor mai curAnd decAt a lui Tertulian, deoarece, conform cronologiei
antice, acesta dateazd corect pe Moise cu 4oo de ani inainte de Danaus; rizboiul troian,
conform astronomului grec Eratostene, ar fi avut loc intre ln94-rr14 i.Hr.; Moise ar fi triit
in veacul al XVIIIIea i.Hr. sau in veacul al XIII-lea i.Hr., dupi algi istorici (c/ Petre StunN,
A;tepfind mdntuirea, Ed. Trinitas, Iagi, 1999, p. 75). Tertulian susfine primavariantS.
" Ultimul profet al Vechiului Testament a fost Maleahi gi a triit in veacul al Vlea i.Hr.,
contemporan deci cu Socrate.
" Apologeticul, XIX, r-3.
74 INrRooucrRs

de la scoalS, protejAndu-l de pericole;i preocupAndu-se de buna

cregtere a acestuia. Treptat, sarcinile pedagogului s-au inmullit,
acesta devenind un fel de profesor de moravuri, un indrumltor
moral al copilului. Caracterul modest al acestei ocupafii ii va pune
probleme lui Clement, dar acesta le va soluliona recurgAnd la virtu-
tea smereniei, specifici lui Dumnezeu, Care Se pogoari la oameni
spre a-i mAntui ;i cil5uzi spre veqnicie. Astfel, semnificagia terme-
nului ,pedagog" este mult mai elevati decAt sensul originar gi se
apropie mai curAnd de sensul dat de Platon termenuluiin Legile,
unde Dumnezeu este,,Pedagogul intregului univers"'3.
Mengionim ci Pedag ogul, alSturi de Protrepticul ;i Stromatele,
face parte dintr-o trilogie de iniliere in cregtinism alcituiti de teo-
logul alexandrin. Protrepticul este o lucrare exortativi gi de apolo-
getici rafionali, avAnd rolul de a convinge ;i indemna pe pigAni
la convertire, iar Stromatele expun doctrina cregtini comparAnd-o
cu ideile filosofice qi morale elenice. Parcursul educativ vizat de
aceste opere este similar traseului paideic antic: Dumnezeu insugi
i;i asuml rolul de indemnitor, de Protreptic'+ (Protrepficul), invi-
tAndu-i pe pigAni la credinp cregtini. Pedagogul ii preia apoi pe
neofifi, educAndu-i pentru o viafl cregtini autentici (Pedagogul).
Apoi, Maestrul sau Didascllul duce la bun sfhrgit opera catehetic5,
instruindu-i pe noii botezafi in invlgitura tainici a creqtinismului,
in gnoza duhovniceasci (Strom atele).
Lucrarea Pedagogul, alcituiti in jurul anului r9o d.Hr., este
dedicatl adul;ilor botezafi, avAnd ca scop educarea 1or morali ina-
inte de a trece la stadiul urmitor: cunoa$terea, gnoza. Cartea intAi
prezinti Persoana qi activitatea Logosului, Care este Pedagogul gi
Care S-a intrupat ca Iisus Hristos spre a ne cil5uzi la mAntuire, pre-
cum qi principalele principii ale acestei pedagogii dumnezeiegti:
,,Pedagogia lui Dumnezeu e insi conducerea pe calea cea dreapti a
adevirului, pentru contemplarea lui Dumnezeu gi infi;igarea pil-
delor de fapte sfinte, menite si dlinuie veqnic"'r.
Cirlile a doua si a treia constituie un compendiu de moralS
practicl pentru cregtinul nou botezat. De remarcat ci adresanfii lui
Clement sunt cregtinii instirili, cei care igi pot permite banchete,

B Cf. W. Jercrn, Cristianesimo primitivo e paideia greca, p.8r.

'+Reamintim faptul ci genul protreptic (qi derivatul siu, tratatele protreptice) este cel
prin care lectorii sunt indemnagi stiruitor si imbri;iqeze o doctrini, o carieri etc.
's Pedagogul,\7,54.
lNrRooucBRs 75

petreceri ;i o viafi luxoasi, impotriva cireia se ridici moralistul

alexandrin. Se insisti asupra demnitilii clsitoriei, se analizeazi
finuta vestimentari a cregtinului, frecventarea biilor, utiliza-
rea cosmeticelor etc., oferindu-se prefioase sfaturi pentru o viafi
cregtinl exemplari intr-o societate incl pigAni.
Dupi cum afirml in repetate rAnduri Clement, cregtinismul
nu este o simpl5 adeziune intelectuali la unele adeviruri doctri-
nare, ci qi un,,mod deviagi" (F(oq), ,,un regim mAntuitor devial5"
(6iorro),,,un comportament social" (noltreTo).
Lucrarea are qi accente polemice, autorul'6 nepierzAnd ocazia
de a infiera ,,qtiinfa cu nume mincinos'] falsa gnoz5, cunoa;terea
eretici a curentelor gnostice, cireia ii opune cunoagterea evan-
ghelici, iluminati de harul Duhului SfAnt. Clement dezvoltl gi o
teodicee interesantS, ciutAnd si concilieze dreptatea gi bunita-
tea lui Dumnezeu, atribute pe care gnosticii Ie separau net qi le
considerau incompatibile. Tentativa lui Clement este una grandi-
oas5: degi nu reduce cregtinismul la fiiosofie, urmlreqte sd prezinte
doctrina cregtinl ca pe adevirata filosofie, oferindu-i, totodati,
fundamente gi principii ;i chiar schilAnd coordonatele unei filo-
sofii cregtine sui generis. Combate vehement concepfia gnostici
ce stabilea diferenle ontologice intre oameni (spirituali, psihici,
materiali, de unde rezulta o predestinare strictl la mAntuire sau
pierzare). Daci gnosticii considerau ci termenul ,,copil" din Noul
Testament ii reprezinti pe cregtinii neiniliali in gnozi qi astfel infe-
riori, Clement dezvoltl o intreagi teologie a inocenfei, afirmAnd ci
puritatea, smerenia gi nevinovilia copiilor - nicidecum naivitatea
ori lipsa de culturi ori gAndirea puerilf, - sunt criteriile fundamen-
tale pentru a intra in impirSlia lui Dumnezeu.
Teologia Logosului este o alti constanti a gAndirii lui Clement,
Logosul fiind Fiul lui Dumnezeu, Cel care S-a intrupat in Iisus
Hristos spre a restaura natura cizuti a omului, naturi pe care El
insuqi o crease.
O alti problemi interesanti abordati de teologul alexandrin
este raportul dintre naturi gi har. Cele doui elemente sunt pen-
tru Clement in desivArqiti armonie. UrmAnd concepfia stoicS, se
afirmi ci tot ce impieteazi asupra ordinii naturale devine hybris
gi, implicit, picat. De aici ;i pledoaria pentru acordul cu natura gi
viala dusi in simplitate.

'6 Acelagi ca gi cel al operei Care bogat se vq mAntuiT