I. LUCRAREA 3.

CONVERTORUL FRECVENŢĂ-TENSIUNE CONTINUĂ

Acest tip de convertor este util când este convenabil a se converti un semnal care
conţine informaţia de măsurare sub formă de frecvenţă.
Realizarea aplicaţiilor, de exemplu pentru măsurarea turaţiei unui motor, se
implementează foarte uşor datorită existenţei unor circuite integrate specializate, cum este
LM331. Schema electronică este prezentată în figura 3.1. Componentele din montaj se pot
identifica cu uşurinţă folosind anexa lucrării, anexa 3.1.

+15V

10K 8,8K
Rt

6,81K
6,78K

68K
7 8 5
Ct

0,01 F
470pF
LM 331
6 1
fin 2 VOUT
CL
4 3 RL
12K 1 F
100K

RS

5K

Figura 3.1. Schema de principiu a convertorului frecvenţă-tensiune

 Ecuaţia de funcţionare, conform datelor de catalog, este dată de relaţia 3.1. Pentru o
influenţă minimă a ieşirii a convertorului a fost adăugat un etaj separator, realizat cu LM258.

RL (3.1)
U OUT f in 2.09[V] R t Ct
RS
Scopul lucrării este de măsurare a erorii de neliniaritate, pe intervalul 0...10V. Pentru
aceasta se aplică de la un generator de semnal, un semnal dreptunghiular, cu amplitudine de
5Vvv, pe un interval de frecvenţă de la 0 la 10kHz. Sensibilitatea circuitului este destul de mică,
astfel trebuie respectată valoarea de amplitudine a semnalului de intrare. Datele se trec într-un
tabel de forma, tabelul 3.1. Frecvenţele nu sunt critice, importantă este cunoaşterea lor cu
exactitate.
Tabelul 3.1. Rezultate experimentale
Nr. crt. Frecvenţa [Hz] Umăsurată[V] Ucalculată[V] [%]
1 1000
2 2000
…....
9 9000
10 10000

Eroarea se calculează prin raportarea la intervalul de măsurare, 10V. Pentru rezultate

corespunzătoare, se lasă montajul în funcţiune, cel puţin 15 minute înainte de efectuarea
măsurărilor, pentru stabilizarea regimului de funcţionare. Înainte de efectuarea măsurărilor, se
efectuează şi un reglaj (din RS), pentru limita superioară (10V la ieşire corespunde pentru 10kHz,
frecvenţa semnalului la intrare). Se vor trasa graficele erorilor şi caracteristica de transfer a
circuitului, de preferat cu ajutorul programelor tip calcul tabelar. După trasarea caracteristicii
de ieşire se determină expresia analitică a funcţiei matematice (o dreaptă), care aproximează
cel mai bine caracteristica experimentală.
Un exemplu de caracteristică experimentală este prezentată în figura 3.2.

12
10
8
tensiune [V]

6
4
2
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
frecventa[Hz]

Figura 3.2. Exemplu de caracteristică experimentală

 Intrebări şi exerciţii

3.1. Identificaţi pe montaj, componentele (circuitul integrat, condensatoarele, rezistenţele,

elementul de reglaj RS).
3.2. De ce trebuie lăsat montajul în funcţiune, un timp, înainte de efectuarea măsurărilor?
Ce implică stabilizarea regimului de funcţionare?
3.3. Care este diferenţa între trasarea unui grafic de eroare şi a unuia de funcţie?
3.4. Urmărind documentaţia tehnică a circuitului integrat LM331, să se stabilească
componentele care determină diferiţi parametrii ai convertorului (limita superioară, panta
caracteristicii, domeniul de conversie, etc.).
3.5. Ce posibilităţi de îmbunătăţire a schemei există?
3.6. Cum mai poate fi determinată rezistenţa Rs, fără măsurarea ei directă în schemă?