Studiu de caz

Istoric familial şi social

La cabinet s-a prezentat o mamă cu doi copii, un băieţel în vârstă de 8 ani si o

fetiţă în vârstă de 4 ani. Mama copiilor este divorţată de 5 ani de soţul acesteia, dar a
continuat vreme de 4 ani să trăiască în concubinaj cu acesta. În urmă cu un an s-au
separat definitiv deoarece d-na X a descoperit că cea mai bună prietenă a ei, cu care îşi
acorda suport reciproc, a trădat-o, întreţinând, pe ascuns, o relaţie intimă cu domnul Y,
fostul soţ şi tatăl copiilor. Relaţia celor doi a durat 3 luni, apoi fostul soţ a zburat în altă
relaţie cu o femeie, om de afaceri, mai mare decât el cu 14 ani. Aceasta din urmă
oferindu-i drept bonus-uri excursii în străinătate şi haine de firmă. Imaturitatea
emoţională şi suportul financiar reprezintă mobilele/motivaţia ex-soţului spre femei cu un
statut social bine poziţionat.

Prezentarea problematicii

Pentru mamă motivul constă în explorarea personalităţii şi restructurarea ei în

vederea funcţionării eficiente în plan profesional şi familial, maternal.
Pentru copii motivaţia făcută de mamă a fost aceea a educaţiei acestora, ţinând
cont de particularităţile de vârstă şi context; restabilirea relaţiei cu ex-soţul în vederea
unei bune comunicări şi relaţionări atât cu ea cât şi cu copiii, aşa cum este firesc pentru
a acorda amândoi suportul necesar unei dezvoltări armonioase a personalităţii acestora.
Băiatul refuză să vorbească cu tatăl lui deoarece l-a surprins pe acesta într-o împrejurare
când îşi săruta cea de-a doua iubită. De asemenea, l-a văzut şi cu cea de-a treia femeie,
care conducea o maşină de lux. El refuză, de asemenea, să-şi facă temele la un
instrument muzical, instrument la care şi tatăl său cântă. Este trist şi agresiv verbal.
Fetiţa avea comportamente dezadaptative în relaţie cu persoanele străine,
solicitând multă atenţie, iar când acestea nu-i ofereau sau nu-i făceau pe plac le aducea
jigniri şi plângea, dezvoltând tulburări de conduită atât verbale cât şi comportamentale.

Evaluarea problemei

Pentru a evalua problemele familiei ( relaţia disfuncţională a familiei , dificultăţi de

relaţionare şi problemele copiilor - determinate de disfuncţiile familiei ) – am urmărit pe
parcursul şedinţelor de consiliere, următoarele :
1) structura familiei;
2) flexibilitatea paternurilor de funcţionare ;
3) rezonanţa familiei ;sistemului familial, reflectând senzitivitatea lui la nevoile fiecărui
membru ;
4) contextul de viaţă al familiei , factorii de stres care o influenţează ,

Obiective

Mi-am propus următoarele obiective :

- îmbunătăţirea dinamicii familiale pentru obţinerea unui mediu familial –funcţional ;
- înlesnirea interacţiunii dintre membrii familiei pentru crearea unui climat confortabil
fiecărui membru .
- restabilirea rolurilor copiilor în raport cu părinţii săi;
- depăşirea momentului de criză pentru ca familia să poată funcţiona în continuare
 Metode utilizate :
 Convorbirea cu cei doi copii şi părinţi (mai ales mama), Modelajul, Observaţia, Inventar
de personalitate – Freiburg, Desesnul familiei, şi Interviul pentru a obţine informaţii în
legătură cu o strategie eficientă, flexibilă.

Rezultatele psihoterapiei:

Tatăl lor i-a contactat, iar copii au vorbit cu acesta, au fixat o întâlnire, a venit în
vizită şi a decis să lucreze cu băiatul la instrument, el fiind un profesionist în domeniu.
Acesta i-a scos în oraş şi au cinat împreună cu copii si ex-soţia, el a decis să
rămână în actuala sa relaţie.
Mama a conştientizat greşelile de comportament în relaţia cu copii: lucrează în
mai multe locuri pentru a le asigura resursele financiare, nealocând timp suficient
comunicării, educării, hobby-urilor şi relaxării în timpul liber. Copii au petrecut prea mult
timp cu bonele, fiind lipsiţi de suportul afectiv al ambilor părinţi, şi-a conştientizat
impulsivitatea manifestată în raport cu fostul soţ, a decis şi a pus în practică un
comportament mai tolerant şi şi-a reevaluat şi revalorizat feminitatea. Şi-a restructurat
unghiul de vedere asupra unei relaţii de cuplu la modul global. A decis să lucreze mai
puţin, să-şi facă timp pentru ea şi pentru copii, să renunţe la “cârja” oferită de bonă
atunci când pleacă în deplasări. Se simte mult mai confortabilă, şi-a asigurat o linişte
sufletească, are un sentiment de confort personal şi interpersonal în relaţiile ei cu copii şi
ceilalţi semeni. A hotărât ca după un “doliu” de un an, timp în care a refuzat să cunoască
şi să intre în contact cu alţi bărbaţi sau într-o relaţie de cuplu să-şi reia viaţa firească,
dându-şi o şansă să cunoască un bărbat în vederea refacerii familiei.
Terapia şi consilierea continuă.

Interpretare teste

La băiat toate testele au pus in evidenţă o depresie si o agresivitate moderate,

nevoia de autonomie şi întrebări specific vârstei de dezvoltare.
Modelajul ne sugerează dorinţa de a-şi dezvolta independenţa trăind tensiuni interne în
absenţa unui model parental masculin, acesta a modelat o maşină fără volan şi şofer. La
indicaţia psihologului a completat modelajul şi s-a simţit foarte fericit.
La modelaj fetiţa a făcut o casă dărâmată, o floare foarte frumoasă, soarele, luna,
pământul şi o formă rotundă. Explicaţiile desenului din punctul de vedere al psihologului,
dar şi al interpretării fetiţei au fost familia dezorganizată, relaţia cu mama, relaţia cu tatăl,
grijile, perfecţiunea, nevoia de stabilitate şi realism.
Mama şi-a construit un model de bărbat care să corespundă unor aşteptări şi
valori ale sale, a desenat un bărbat care să fie inteligent, elegant, sensibil, manierat,
educat, cult şi cu un serviciu stabil, cu resurse financiare pentru traiul firesc.
Sugestiile la metodologie date mamei au fost ca aceasta să-i ofere copilului un
model parental masculin, pozitiv, rol jucat de un verişor, coleg mai mare, un prieten, un
bunic sau chiar de un tată vitreg. În relaţiile de prietenie pe care le încheagă mama, ar fi
de dorit să existe şi o familie model, în care rolurile sunt jucate în mod diferenţiat şi
corect de către soţi şi copii, pentru ca şi fiica să aibă un mod de relaţionare cu figura
tatălui, chiar dacă pentru moment aceasta reprezintă o compensare. De asemenea, i-am
sugerat mamei să interacţionze pe câ posibil cu tatăl copiilor pentru a-şi îmbogţi stilul
comunicaţional cu acesta, dar şi pentru ca tatăl şi copiii să-şi poată şi ei dezvolta şi
imbunătăţi comunicarea, interacţiunea, relaţiile interpersonale şi să-şi satisfacă nevoile
de afecţiune, suport, siguranţă,educaţie,  jucând în mod autentic rolurile fireşti de parinte
sau de copil. Persoană flexibilă şi receptivă, mama a pus în practică lecţiile de
viaţă învăţate în cabinetul de psihologie şi deja se observă anumite transformări cu
impact pozitiv asupra personalităţii celor patru membri ai familiei, comunicarea este
primul obiectiv la care s-a lucrat, iar efectele nu întârzie să apară
Astfel, în prezent cu prilejul sărbătorilor, soţul transmite mesaje ex-soţiei sale de
genul “simt un gol şi niciunde nu este ca acasă, orice mi se oferă nu reprezintă “întregul”,
mi-e foarte dor de copii”; „mă bucur să “aud” vorbe liniştite şi luminoase venind din
partea ta, asta mă încurajează să fiu blând şi atent cu cei dragi mie, adică VOI ”
Fosta soţie îi trimite şi ea un mesaj: “ Fiica ta s-a îmbrăcat cu rochiţa pe care i-ai
cumpărat-o tu din străinătate acum doi ani, ai făcut foarte bine că ai venit să-ţi revezi
copiii, erau atât de fericiţi amândoi. De fapt, ne-am bucurat cu TOŢII”.