Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

MATERIALE PENTRU IZOLAȚII,


PROTECȚIE ȘI FINISAJ UTILIZATE
ÎN CONSTRUCȚII

Student
Deák Loránd Robert

BRAȘOV
2020
Cuprins
1.Materiale de izolație..........................................................................................................................1
1.1.Generalități..........................................................................................................................................1
1.2.Clasificare după scopul urmărit:........................................................................................................1
2. Izolații termice..................................................................................................................................1
2.1.Conducția termică...............................................................................................................................2
2.2.Convecție termică:...............................................................................................................................2
2.3.Radiația................................................................................................................................................3
3.Clasificarea materialelor termoizolatoare.......................................................................................4
3.1.Proprietățile fizico-mecanice ale materialelor termoizolatoare.......................................................4
3.2.Caracteristicile materialelor termoizolante:......................................................................................6
3.3.Materiale termoizolante......................................................................................................................6
3.4.Izolarea termică a fațadelor..............................................................................................................11
4.Izolații hidrofuge.............................................................................................................................16
4.1.Clasificarea hidroizolațiilor..............................................................................................................16
4.2.Produse și caracteristici....................................................................................................................18
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

1.Materiale de izolație
1.1.Generalități

Definiție
Materialele pentru izolații cuprind totalitate produselor (materialelor) utilizate în construcții în scopul
asigurării durabilității și comfortului. Prin comfort se întelege ansamblul condițiilor optime necesare
desfășurării aciviății umane.

1.2.Clasificare după scopul urmărit:


izolații termice (termoizolații)
izolații fonice (fenoizolații)
izolații hidrofuge (hidroizolații)

2. Izolații termice

Schimbul de căldură între corpuri se realizează fie de la sine ,fie cu un consum de lucru
mecanic în dependență cu condițiile de temperatură. În primul caz energia termică se poate
transmite de la corpurile cu temperaturi ridicate la cele cu temperaturi scăzute. În al doilea
caz transmiterea se realizează numai prin intermediul lucrului mecanic.

Transmiterea căldurii se poate realiza sub trei forme:


conducție
convecție
radiație

2.1.Conducția termică
Este una din modalitățile de transmitere a căldurii între două medii aflate la o anumită diferență de
temperatură, la care, spre deosebire de convecție și radiație, transferul de energie are loc prin ciocniri
între particulele elementare învecinate, din aproape în aproape, în toată masa mediului.

1
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Conducția termică este un fenomen de transport a energiei interne, datorate neomogenității provocate
de agitația termică la nivel molecular și este un fenomen ireversibil. În fluide se desfășoară asemeni
fenomenului de difuzie, iar în solide are loc datorită vibrației rețelei cristaline.

O mărime fizică ce caracterizează acest fenomen este conductibilitatea termică.

2.2.Convecție termică:
Convecția este o formă de transmitere a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de
prezența materialelor. Se referă la transferul de căldură dintre un fluid aflat în mișcare liberă sau
forțată și o suprafață solidă.

Convecția presupune existența unei mișcări a particulelor ce alcătuiesc fluidul. Dacă mișcarea apare
doar ca urmare a modificării densității fluidului odată cu temperatura, convecția se numește naturală;
atunci când mișcarea este determinată de forțe exterioare (produse de o pompă, un ventilator etc.),
convecția se numește forțată.

În meteorologie, convecția termică se referă la mișcările verticale lente ale aerului, provocate de
încălzirea neomogenă a acestuia în straturile inferioare. Datorită diferențelor de temperatură, aerul cald
se ridică iar cel rece coboară luându-i locul. Mișcările convective ascendente și descendente formează
așa numitele celule de convecție. Într-o celulă de convecție se delimitează o zonă centrală ascendentă,
o zonă descendentă la exteriorul curentului și o zonă convergentă la baza descendenței.

2.3.Radiația

Radiația (din fr. radiation) este un fenomen fizic de emitere și propagare de unde (radiație
ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară). Orice radiație implică un transport de energie.

2
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

În numeroase cazuri, radiația se face sub forma unui fascicul de raze, astfel că (pentru aceste situații)
termenul de raze este folosit cu aceeași accepțiune ca și termenul radiație.

Activitatea radioactivă reprezintă numărul de particule (alfa, beta sau gamma) emise de o sursă
radioactivă în timp de o secundă:

dN
A= -
dt

unde semnul minus indică descreșterea în timp a numărului de nuclee inițiale. Se exprimă în curie sau
röntgen.

3.Clasificarea materialelor termoizolatoare

Materiale de izolație termică:


Anorganice:
Betoane foarte uşoare
Produse ceramice găurite şi poroase Sticlă poroasă
Vată de sticlă Vată minerală
Materiale granulare de umplutură
Metal sub formă de foi metalice

Organice:
Materiale celulozice
Materiale pe bază de plută
Materiale din polimeri

Mixte:
Materiale din agregate vegetale şi lianți anorganice
Materiale din agregate minerale şi lianți organici

3.1.Proprietățile fizico-mecanice ale materialelor termoizolatoare


Conductivitatea termică
Coeficientul de conductivitate termică „λ” reprezintă cantitatea de căldură care trece printr-o
suprafață de 1 m2, cu grosimea de 1 m, în timp de o oră, la o diferență de temperatură de 1 °C şi se
exprimă în „kcal/m h °C”.
Considerând un material de grosime „d” cu temperaturile pe cele două fețe „T1”, respectiv „T2” (T1
> T2), se poate calcula cantitatea de căldură care trece printr-o suprafață „S”, într-un timp „t”, cu
relația

S
Q= λ • • (T2-T1)•t
d

3
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

În relația de mai sus termenii ce intervin reprezintă:

Q – fluxul de căldură, [kcal]


λ – coeficientul de conductivitate termică
S – aria pe care se face transferul de căldură, [m2];
d – grosimea materialului, [m]
T1, T2 – temperaturile, [°C]
T – timpul, [ore]

Coeficientul de conductivitate termică va fi dat de relația

Q• d
λ = S • t • ( T 1−T 2 )

Materialele termoizolatoare sunt acele materiale la care coeficientul de conductivitate termică are
valori
cuprinse între 0,018 şi 0,20 W/m °C.
Materialele termoizolatoare au de obicei, o compoziție eterogenă, cu textura alcătuită dintr-un schelet
solid, cu interspații de aer comunicante sau necomunicante: pori sau celule.

Aerul închis în pori prezintă cea mai bună capacitate de izolare termică, având coeficientul de
conductivitate termică foarte mic.
Această caracteristică a aerului (şi în general a gazelor) stă la baza funcționării în exploatare
a materialelor termoizolatoare.

Materialele uşoare, poroase îndeplinesc aceste condiții dacă au densitatea aparentă ρa < 1000 kg/m3,
dar sunt şi suficient de rezistente, stabile la variația de temperatură, incombustibile sau greu
combustibile.

Transmisia căldurii printr-un material de izolații este un fenomen foarte complex care depinde de:
porozitate, compoziția chimică, temperatura medie, umiditate, densitate aparentă.

3.2.Caracteristicile materialelor termoizolante:

conductivitatea termica redusa


densitatea aparenta mică
absorbție de apă redusă
porozitate mare
4
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

rezistența la acțiunea agenților biologici


rezistente mecanice superioare
prelucrare și fasonare ușoară

3.3.Materiale termoizolante
1.Ipsosul celular

Tencuială pentru Izolație Termică uşoară pentru Interior

Descrierea produsului şi beneficiile


Ipsosul Uşor pentru Izolație Termică pentru Interior este o pudră gata
amestecată, pregătită prin amestecarea cu apă, iar mixtură este aplicată
pe pereții interiori.

Împiedică pierderea termică în mod semnificativ atunci când este aplicat


pe pereții interiori.

Ajută clădirea să respire, respinge apă.

Pentru că respiră, protejează clădirile contra formării de mucegai,


umiditate şi fungi, asigură un spațiu de locuit mai sănătos.

2.Beton celular autoclavizat BCA

Descriere si specificații tehnice

Blocurile de zidărie sunt potrivite pentru construirea rapidă atât


a pereților monostrat, fără termoizolație suplimentară, cât și a
celor multistrat, cu termoizolație suplimentară.

3.Produse ceramice poroase

4.Materiale termoizolante din sticlă

5. Materiale granulare
-se utilizează sub formă de agregate ușoare
naturale sau artificiale fiind folosite la
umplerea golurilor dintre zidarii (ca straturi
termoizolatoare).

6. Materiale din foi metalice


-funcționează pe principiul reflexiei căldurii
radiante. Se utilizează cu precădere aluminiul
sub formă de foi subțiri( 0,1-0,2mm)
încadrate într-un cadru rigid.

Descriere

5
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Membrană Silver asigura un surplus de 30.5 Grade Celsius în cadrul sistemului de izolație termică.
Acest tip de membrană pentru izolații termice a fost inventată de către NASA. Compus din două
straturi de folie din aluminiu și un strat de folie cu bule de aer, Silver este soluția ideală de
îmbunătățire a performanțelor sistemului de izolație termică.

7. Materiale celulozice (pentru construcții provizorii)

STUFITUL
-se folosește sub formă de plăci realizate din stuf tăiate la lungimi egale, legate cu sârmă și presate. Se
folosesc pentru izolarea termică și fonică a construcțiilor provizorii. Au densități relativ mici 140-300
kg/m3. Dimensiunile plăcilor 1,6-2,5, grosimea variază între 20-50cm. Se folosesc doar pentru mediul
uscat.

SOLOMITUL
-se obține în aceleași condiții ca stufitul dar din paie. Densitatea :200-40 kg/m 3. Se folosesc în aceleași
condiții că stufitul.
PLĂCI FIBROLEMNOASE (PFL)

PLĂCI DIN AȘCHII DE LEMN (PAL)

6
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

BULMITIZUL
-se fabrică sub formă de plăci din pastă celulozică obținută din rumeguș, hârtie, așchii de lemn, paie.
Pasta se aglomerază (amestecă) cu emulsie de colofoniu și se toarnă în plăci obținându-se o densitate
foarte mică 160-200 kg/m3. Amestecarea se mai poate realiza cu emulsie de bitum sau parafină.

8.Materiale pe baza de plută


Pluta -unul din cele mai bune materiale de izolație datorită caracteristicilor sale superioare:

densitatea aparență -100 kg/m3


impermeabilă la lichide
porozitate 95%
stabilă la acțiunile gazelor și lichidelor
hidrofobă.

Se obține din arborele de plută ce conține în jur de 58% polimer natural, 22% celuloză, substanțe
diverse.
Pentru termoizolare se folosește sub formă de făină, granule sau plăci. Cele mai utilizate sunt
plăcile de pluta ce pot fi de 2 tipuri:
expandată
bituminată

Plăci din Plută expandată

Role de Plută pentru izolații

9. Materiale cu polimeri

STIROPOR
-se realizează prin expandarea poliesterului

7
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

AMPORA
-se obține prin înspumarea rășinilor, fiind o spumă cu pori deschiși folosită ca strat termoizolator.

ROVIPOR
-se obține prin expandarea policlorurii de vinil -PVC-

PÂSLĂ MINERALĂ
-se fabrică sub formă de plăci din placă minerală impregnată cu bitum. Densitatea 250 kg/m3. Se
prezintă sub formă de foi 1,5x1m cu grosimi 2-6cm. Se livrează în suluri și se utilizează în aceeași
scopuri ca și precedentele.

3.4.Izolarea termică a fațadelor


Fațade ventilate

8
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Fațadele ventilate constituie una dintre posibilitățile de izolare termică a clădirilor. Sistemul de fațadă
ventilată se uzilizează în cazul placării ulterioare a fațadei cu un material decorativ – de ex. lemn,
placaj ceramic, etc.

Pe fațadă se montează o structură care va susține finisajul fațadei. În această structură se fixează
plăcile izolante – fixate fie prin susținere directă fie cu ajutorul unor dibluri. Intre izolația termică şi
placarea exterioară a fațadei trebuie să existe un spațiu de aer pentru ventilare, cu grosimea minimă de
20 mm.

Plăcile termoizolante din vată bazaltică reprezintă cel mai bun material izolator pentru utilizarea la
fațadele ventilate. Principalele avantaje ale izolației Rockwool pentru fațadele ventilate sunt:

Excelente proprietăți termoizolante


Capacitatea de absorbție a zgomotului
Rezistență scăzută de difuzie – fațada respiră
Incombustibilitate – izolația Rockwool împiedică propagarea unui incendiu pe fațadă

Punerea în operă
Fațadă ventilată pe structură din lemn:

Montarea grilei de lemn


Pe fațadă se montează o grilă orizontală de lemn. Distanța pe
verticală dintre şipcile grilei corespunde lățimii plăcilor izolatoare.
Înălțimea şipcii corespunde grosimii izolației (Recomandăm o
izolație de 8-10 cm ).

Introducerea izolației
Intre şipci se fixează plăcile izolante.

Spațiul de ventilare
Pe grila orizontală se montează şipci verticale, care asigură
ventilarea.

9
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Placarea finală
Pe şipcile orizontale se fixează materialul de placare.

Fațade tencuite

Fațadele tencuite reprezintă o soluție elegantă a izolării termice exterioare a locuințelor.


In cazul renovărilor, prin acest tip de
termoizolare se poate păstra caracterul inițial
al fațadei. 
Avantajul acestui sistem îl reprezintă izolarea
termică integrală a întregii fațade.

Ca izolant termic se folosesc plăcile Frontrock


Max E – plăci din vată bazaltică „dual –
density „cu excelente proprietăți de
termoizolare şi rezistențe mecanice.
Avantajele plăcilor izolatoare din vată
bazaltică pentru sistemele de izolare cu fațada
tencuită:
Excelente proprietăți termoizolante
Rezistență scăzută de difuzie – izolația
fațadei e permeabilă, casa respiră
Capacitate mare de absorbție a zgomotului – izolația fațadei absoarbe în mare măsură
zgomotul străzii
Incombustibilitate – izolația fațadei împiedică propagarea unui incendiu

     
Aplicarea mortarul adeziv

Pe placa izolatoare se aplică mortar adeziv: în cordon perimetral –


inițial se aplică cu gletiera un strat subțire care se presează pe vată,
ulterior se aplică mortarul pe contur şi 5 turte de mortar pe suprafața
plăcii.   

Profilul de soclu

Se montează un profil de soclu fixat în dibluri pe fațadă. Vata


bazaltică nu se aplică pană la zona de contact cu terenul.  Montajul
plăcilor de vata începe de la nivelul profilului de soclu. 

10
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Lipirea izolației

Plăcile se lipesc în rânduri orizontale, astfel încât să se evite


formare de rosturi în plan vertical.   

Izolarea termică a glafurilor verticale


Se va izola şi zona de glaf cu vată bazaltică ( ex. Frontrock). Pentru
rigidizarea şi protecția muchiilor, în zona glafurilor se va monta şi
un profil de colțţ cu plasă de armare. 

Izolarea termică a glafurilor orizontale


Este necesar să se izoleze termic şi glafurile orizontale, sub profilele
metalice de protecție.   

Ancorarea izolației

Plăcile se vor aplica prin lipire şi se vor ancora cu dibluri cu rozetă


– cu cui metalic, în număr de: până la 8 m - 6 buc/m², între 8 şi 20
m - 7 buc/m², peste 20 m - 9 buc/m². La colțuri şi la clădiri înalte se
va suplimenta numărul de dibluri. 

Protecția colțurilor

La colțuri se vor folosi profile de colțţ cu plasă de armare, pentru


rigidizarea zonei de colțţ. 

Aplicarea plasei de armare

După întărirea mortarului utilizat la lipirea plăcilor, se va arma


întreaga suprafață cu o plasă de armare din fibră de sticlă, înglobată
într-un strat de mortar adeziv şi de armare aplicat în prealabil. Plasa
se apasă cu gletiera în stratul de mortar şi se aplică un strat de
mortar. 

11
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Suprapuneri la îmbinare

Plasa de armare se va monta cu suprapuneri de min. 10 cm. 

Finisarea

După uscarea mortarului adeziv şi de armare, se va aplica un grund


înainte de aplicarea tencuielii decorative. Urmează aplicarea
stratului de tencuială decorativă şi operațiunea de drişcuire conform
instrucțiunilor producătorului.

Termoizolarea cu polistiren

Avantaje Termoizolarea unei locuințe cu polistiren prezintă anumite avantaje deosebit de importante.
Prin intermediul acestui material are loc creșterea eficientă a termoizolării pereților și eliminarea
punților termice. Plăcile de polistiren au
o greutate redusă care nu afectează
structura de rezistență a clădirii.
Polistirenul permite refacerea fațadei și
păstrarea detaliilor arhitecturale și oferă
posibilitatea mascării eventualelor fisuri
ale pereților.
Polistirenul poate fi expandat sau
extrudat Polistirenul expandat are
diferite densități și este folosit pentru
izolarea termică a pereților în timp ce
polistirenul extrudat (cu o densitate mai
ridicată) este folosit cu precădere la
izolarea termică a pereților fundațiilor și
a pardoselilor. Cel din urmă, având o
densitate mai mare are și rezistență
mărită și se poate turna sapă și se poate
fixă parchet deasupra acestuia.

Termoizolarea cu vată minerală

Avantaje
Vată minerală este un material
izolator foarte eficient și flexibil
ce este compatibil cu foarte multe
lucrări efectuate în aproape orice
zona din casă, începând cu
pardoseală și terminând cu

12
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

acoperișurile mansardate. Datorită flexibilității și densității materialului, acest tip de izolație nu este
doar termică ci și fonică.

4.Izolații hidrofuge

Izolațiile hidrofuge sunt lucrări de etanşare care se execută pe suprafața unor elemente de construcție
(fundații, zidării, pereți, etc.) în vederea asigurării lor împotriva umezirii sau infiltrării apei în
construcție.

În unele cazuri ele protejează elementele de construcție împotriva acțiunii corozive a apelor. Lucrările
de hidroizolații trebuie să fie executate corect, cu deosebită atenție, astfel încât întreținerea,
supravegherea sau reparațiile ulterioare ale izolației să nu mai fie necesare pe toată durata construcției.

4.1.Clasificarea hidroizolațiilor
După modul de acționare a apei:
hidroizolație contra umidității pământului
hidroizolație contra apelor fără presiune
hidroizolație contra apelor sub presiune

După modul de comportare:


hidroizolație elastică
hidroizolație rigidă

După natura materialelor:


hidroizolație bituminoasă
hidroizolație din mase plastice
hidroizolație din mortare sau betoane de ciment
hidroizolație metalică

După temperatura maselor bituminoase aplicate:


hidroizolație la cald
hidroizolație la rece

După modul de aplicare:


hidroizolație aplicată prin vopsire
hidroizolație din straturi multiple

Cele mai utilizate materiale de hidroizolație au în compoziție bitum.

Determinările pe aceste materiale impregnate cu bitum (cartoane şi pânze bitumate) vor fi prezentate
în continuare.

Condițiile de calitate impuse cartonului bitumat sunt prezentate în tabelul 1, iar pentru pânza
bitumată în tabelul 2.
Tabelul 1.
Condiții de admisibilitate
Caracteristici
CA0 CA333 CA40 CA44 CA50 CA500/ CA500/ CPB300
0 0 0 0 f e
13
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Masa totală a pro-


dusului, [g/m2], 190 2100 2300 2400 2400 2000 2900 2000
min. 0
Condiții de
Masa suportului Caracteristici admisibilitate
PA5 PA PA PA3
după extracție 300 333 400 500 500 500 500 300
Masa totală a produsului, [g/m2], min. 5300 45 280 35 250 02800
[g/m2], +10%
0 0 0
Masa suportului după extracţie, [g/m2], min. 250 24 20 200
Masa bitumului 0 0
Masa totală a bitumului
810 extras,
900 [g/m2],
950min. 1000 1100 1701100 160 1250
150 1750600
extras, [g/m2], 0 0 0
min.

Forța de rupere la tracţiune, [N],


min.: [N]
Forța de rupere, 300 350 350 400 400 550400 45 35
450 300300
longitudinal
min.: 450 0 0 200
transversal
longitudinal 35 25
transversal 200 250 300 300 350 350 0 350
0 -

Alungirea la rupere, (%),


min.: 10 10 10 12
Alungirealongitudinal
la rupere 20 30 30 40
2 2 2 2 2 2 2 2
(%), min.:transversal
longitudinal
transversal 2 2 2 2 2 Să2 nu prezinte
2 scurgeri2
Comportarea la cald la (80 ± 2) °C
ale bitumului

Flexibilitatea la 0°C pe dorn cu ∅ 50 mm şi la


Să nu prezinte fisuri
20°C pe dorn cu ∅ 20 mm
Comportarea la cald 2 ore la Să nu prezinte scurgeri sau deplasări ale
80 ± 2°C stratului de acoperire
Impermeabilitatea la o coloană de 100 mm H2O
Să nu lase să treacă apa
timp de 72 ore
Flexibilitate la 0°C pe o bară cu
Să nu prezinte fisuri
∅ 50 mm şi la 20°C cu ∅ 20 mm

Impermeabilitatea la 100 mm H2O


Să nu lase să treacă apa
după 72 h

Tabelul 2

14
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

4.2.Produse și caracteristici

Radcon Formula #7:


Este o soluție de silicat modificată biochimic care asigură impermeabilizarea pe termen lung şi ridică
duritatea betonului. Pătrunde în beton pe o adâncime de 2 cm şi reacționează cu calciul liber şi apa,
formând un gel complex de silicat de calciu în crăpături, pori şi capilarități. Acest gel formează o
barieră, imediat sub stratul superficial, împotriva pătrunderii apei şi a altor substanțe poluante, cum ar
fi ionii de clor.

Caracteristici:

Etanșare totala a fisurilor de pana la 2 mm precum si reetanșarea viitoarelor crăpături de până


la 0.2 mm
Permeabilitatea apei este redusă cu 70% pana la 5,0 (x 10-12 m/s) la 10Kg/cm2
Reduce coeficientul de difuzie a clorului cu 89% la 3,5 (10-12 m2/s)
Reduce exfolierea în medii cu înghețţ/dezghețţ cu 89% la 50 cicluri
Creşte duritatea suprafeței de la 6 la 8 pe scala Moh
Permite 84,1% permeabilizare la evaporarea umezelii

Radmyx:
Este un produs foarte versatil sub formă de pudră cimentoasă care poate fi folosit atât ca aditiv în
beton cât și ca pastă sau mortar în funcție de cantitatea de apă folosită. Prin procesul de osmoză,
substanțele chimice active din Radmyx reacționează cu produsele de hidratare a cimentului pentru a
crea o barieră continuă de cristale insolubile în adâncimea structurii de capilarități a betonului. Aceste
cristale blochează trecerea apei, permițând în același timp trecerea aerului şi a vaporilor de apă, astfel

15
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

structura de beton putând “respiră” Acest produs se folosește în special la fundații sau la tratarea
suprafețelor supraterane care nu sunt supuse la amplitudini termice mari.

Folosit ca aditiv în beton:


Asigură o hidroizolare distribuită uniform în toată masa betonului tratat cu aproape 100%
Îmbunătățește proprietățile betonului, reducând riscul de segregare, reducând gradul de
contracție cu 10,5% la 56 zile și crescând marca acestuia cu aproximativ 18% la 28 zile
Generează economii foarte mari de timp și bani pentru că hidroizolarea are loc la stația de
betoane în momentul preparării betonului, putând ca imediat după decofrare să se treacă la
refacerea umpluturii
Folosit ca Slurry (pastă pentru reparații) se poate aplică atât pe partea cu presiune pozitivă cât
și pe partea cu presiune negativă a apei realizând hidroizolarea betonului

Radguard:
Este un lichid bazat pe o soluție de alkil silan folosit la impregnarea suprafețelor tratate, respingând
astfel apa în timp ce permite structurii să respire. Este excelent pentru a fi folosit în suprafețe verticale
pentru protecția betoanelor cât şi a zidăriilor din cărămidă sau piatră, împotriva ploii cu vânt şi
împotrivă pătrunderii agenților clorurați. Recomandat pentru suprafețe verticale:
fațade
panouri prefabricate
ziduri de cărămidă
piatră

 Respingerea eficientă a apei


 Reduce coroziunea și riscul de exfoliere datorat fenomenului de îngheț/dezgheț
 Reduce conductibilitatea termică
 Minimizează rata de carbonatare și apariția sărurilor ce distrug suprafețele de beton sau piatră
 Reducerea permeabilității față de umezeală: > 85%
 Reducerea ionilor de clor (infiltrarea sărurilor): > 90%
 Adâncimea tipică a pătrunderii: 4-10 mm

16
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Waterstop bentonitic MASTERSTOP:


Bandă flexibilă, expandabila în contact cu apă, pentru oprirea infiltrațiilor prin rosturile și spațiile ce
se pot crea la turnarea betonului. MASTERSTOP este creat special pentru a înlocui benzile clasice
(țole) din PVC.

Avantajele utilizării acestor produse:

Aplicate pe suprafață betonului formează o hidroizolație de câțiva centimetri sub această


suprafață, fiind astfel protejate împotriva străpungerilor accidentale sau a dezlipirilor
După aplicare, în cazul apariției unor microfisuri, în contact cu apa aceste produse “vindecă”
acele microfisuri
Costurile sunt, de cele mai multe ori, sub prețul aplicării membranelor clasice
Garanția contractuală este de 1,5-15 ori mai mare decât în cazul folosirii membranelor clasice
Resursă de viață este pe toată durata de viață mecanică a suprafețelor tratate;
Permit respirația suprafețelor tratate, eliminându-se astfel definitiv umezeală din interiorul
acestora. Membranele păstrează umezeală sub ele, această condensându-se și formând pungi
de apă ce duc inevitabil la dezlipirea membranelor
Aplicarea se face într-un timp scurt (2-6 ore funcție de condițiile meteo) , neexistând atât de
multe variabile că în procesul de aplicare a membranelor. După aplicare se poate relua traficul
pe suprafețele tratate permițând în acest fel desfășurarea normală a celorlalte lucrări de
construcție, nefiind obligați să limităm accesul sau să protejăm respectivele suprafețe că în
cazul membranelor clasice
Dacă există eventuale probleme de infiltrații, ele se rezolva cu ușurință prin aplicări locale,
deoarece puteți identifica cu ușurință locul cu probleme. În cazul membranelor, infiltrația
datorită străpungerii sau lipirii incorecte poate să fie într-un colț al suprafeței tratate iar
infiltrația în construcție să se facă în celălalt colț deoarece apa se prelinge pe sub membrană:
prin urmare este necesară înlocuirea întregii membrane sau aplicarea unei noi membrane
deasupra acesteia
Sunt certificate la nivel internațional ISO 9002 și CSIRO iar în România sunt agrementate
tehnic de către PROCEMA și avizate tehnic de către CTPC.

17
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

5.Izolații fonice

Materialele fonoizolatoare au proprietatea de a împiedica transmiterea sunetelor sau a zgomotelor de


impact, îndeplinind funcția de confort fonic. Materialele sunt fonoreflectante (cu densitate aparentă
mare) şi fonoabsorbante (materiale poroase cu densitate aparentă redusă).
Absorbția acustică se datorează transformării energiei acustice incidente (care pune în vibrație partea
solidă şi aerul din porii şi capilarele deschise ale materialului) în energie calorică.

Tipurile de sisteme şi materiale fonoabsorbante sunt:

Materiale poroase
Tencuieli acustice (tencuială şprițuită din azbest, de vată minerală, de ciment şprițuită cu
adaos de vermiculit).
Numai o parte din volumul lor este ocupat de materialul solid, restul cu goluri de aer, deschise
spre exterior.

Cele mai importante materiale poroase sunt:


plăcile fonoabsorbante din vată minerală
plăcile pe bază de plăci din vată minerală
plăcile fonoabsorbante din pulberi monogranulare (plăci din mortar şi plăci pe bază de nisip şi
răşini epoxidice)

Membrane vibrante
Membrane de placaj, de aluminiu, fixate pe un cadru de lemn la o oarecare distanță de perete
rămânând un interspațiu de aer. Coeficientul de absorbție acustică a membranelor vibrante
depinde de grosimea, greutatea, rigiditatea membranei şi grosimea interspațiului de aer.
Membranele vibrante sunt plăci subțiri, alcătuite din materiale dense ca: placaj, sticlă, P.A.L.,
plăci din deşeuri de hârtie impregnată.

Rezonatori
Cavități de volum determinat, legate cu aerul exterior printr-o zonă de legătură cu o anumită
lungime şi secțiune

Sisteme complexe
alcătuite din rezonatori cuplați, realizate dintr-o placă perforată, amplasată la o distanță
oarecare de perete prin intermediul unui cadru de lemn, având interspațiul umplut parțial cu
materiale fonoabsorbante.

Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor fonoizolatoare sunt similare celor


termoizolatoare.

18
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

https://www.youtube.com/watch?v=wTS6OTwE_UQ – Cum izolăm fonic în camera?

5.1. Produse pentru izolații fonice

Membrane fonoizolante

Tapet fonoabsorbant

Burete cofrat fonoabsorbant

19
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Burete piramidale

7. Materiale utilizate în lucrările de protecție și finisaj


Lucrările de finisare sunt deseori și cele mai costisitoare, ele implică materiale scumpe și mult timp
consumat din partea echipei de construcție.

Finisarea pereților reprezintă un aspect important al procesului de amenajare al casei. Este important
ca aceasta să se realizeze cu materiale de calitate , dar și cu bun gust, atât în ceea ce privește finisarea
interioară, cât și finisarea exterioară. Vom analiza mai jos câteva dintre tipurile de finisaj pe care le
aveți la dispoziție.

7.1.Tipuri de finisaje pentru pereți

Finisajul reprezintă stratul suport pentru vopsele lavabile sau decorative. Finisajele se disting în
funcție de materialele utilizate pentru finisare.

20
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Finisaje interioare
Vopsele:

 Vopsea lavabilă super-albă

Vopsea lavabilă super-albă Ceresit

Se poate aplica pe tencuieli tradiționale, beton, plăci din


ghips-carton etc.; are o rezistență ridicată la spălare.

 Vopsea lavabilă economică

Vopsea
lavabilă economică Neomatt

Se poate aplica pe tencuieli tradiționale,


beton, piatră, cărămidă, plăci din ghips-
carton; are un timp de uscare rapidă și
o rezistență bună la spălare.

 Vopsea lavabilă silicată

Vopsea lavabilă silicată Baumit

Se poate aplica pe beton, tencuială de ciment, tencuială de


var, tencuială de var-ciment; are o permeabilitate ridicată
la vapori. Se poate aplica pe beton, tencuială de ciment,
tencuială de var, tencuială de var-ciment; are o
permeabilitate ridicată la vapori.

 Vopsea lavabilă cu teflon

Vopsea lavabilă cu teflon Savana

Oferă protecție împotriva zgârieturilor și petelor.

21
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

 Vopsea lavabilă cu latex

Vopsea lavabilă cu latex Caparol


Prezintă un grad de acoperire foarte bun și rezistență
ridicată la frecare.

 Vopsea lavabilă siliconică

Vopsea lavabilă siliconică Kober

Are rezistență ridicată la radiațiile UV.

Cum se aplică vopseaua lavabilă?

22
Deák Loránd Robert Materiale pentru izolații, protecție și finisaj utilizate în
construcții

Se curăță foarte bine pereții,


dacă este cazul
Se aplică stratul de tencuială
Se nivelează tencuiala prin
aplicarea tinciului
Se aplică gletul
Se aplică amorsa
Se aplică vopseaua lavabilă
( doua sau trei straturi)

23

S-ar putea să vă placă și