Deviz analitic pe stadii fizice sau Deviz pe categorii de lucrari

(DASF SAU DCL)

Este piesa din documentatia economica in care se calculeaza preturile (detaliat pe categorii de resurse)
pentru cantitatile de procese de munca stabilite in Antemasuratoare. Preturile se pot calcula pe diverse stadii
fizice (etape de lucru – infrastructura, finisaje interioare, structura de rezistenta, etc.) sau pe categorii de
lucrari (constructii civile, instalatii electrice, instalatii sanitare, etyc.)
Calculul se va face tabelar cu capul de tabel prezentat in fisierul excel prezentat alaturat.
Introducerea datelor se va face in felul urmator:
1. Pe coloana 0. Se va respecta numerotarea din Antemasuratoare, indiferent de ordinea tehnologica,
valoare sau alte criterii
2. Pe coloanele 1., 2a1 (unitatea de masura), 2a2 (cantitatea), 2b (denumire) se vor trece informatiile
stabilite si calculate in antemasuratoare.
3. Informatiile din coloanele 2c (greutatea unitara) si 3 a, b, c, d se vor lua din cataloagele de preturi in
felul urmator:
a. Informatiile din coloana 3. (primele 3 preturi unitare pe verticala – material, manopera, utilaj)
se regasesc in Cataloagele de preturi pe orizontala pe coloanele 4, 5 si 6.
b. Pretul unitar pentrupentru transportul pe cale ferata se gaseste in Catalogul de preturi pe
coloana 8c (a treia valoare din cele trei dispuse pe verticala)
c. Valoarea greutatii unitare (coloana 2c din macheta DASF) se va lua din coloana 8b (Tonaj
materiale exclusiv produse de balastiera si cariera masurata in tone)
4. Preturile de deviz (coloanele 4, 5, 6 si 8) se obtin inmultind preturile unitare (coloana 3.) cu cantitatea
de proces de munca (coloana 2a 1). Pe coloana 7 se va calcula un pret total al principalelor resurse
(material, manopera si utilaj).
5. Greutatea totala (colana 9.) se obtine inmultind valoarea greutatii unitare (coloana 2c.) cu cantitatea de
proces de munca (coloana 2a 1).
6. Operatiile se vor repeta pentru toate articolele de deviz stabilita in Antemasuratoare.
7. Dupa calculul valorilor de deviz pentru fiecare tip de resursa se va face un total pe fiecare din
coloanele 4. – 9 (randul 363 din macheta excel alaturata). Acestea reprezinta capitolul A – Cheltuieli
directe (stabilite in baza de preturi 1982)
8. Aceste preturi se vor actualiza cu valoriule stabilite de Institutul de statistica pe ramuri de activitate si
pe fiecare tip de resursa. Aceste valori se regasesc pe liniile 366 – 368 si 372. Valorile calculate pe
coloanele 4 – 6 se vor totaliza pe coloana 7 conform relatiilor stabilite in calculul valorilor de deviz.
9. Urmeaza cap. B – Alte cheltuieli directe care se calculeaza in felul urmator:
a. Valoarea transportului CF se va trece de pe coloana 8. pe coloana de materiale (col. 4.)
actualizata cu un coeficient (asemanator pct. 8. anterior)
b. Transportul auto se obtine inmultind tonajul total materiale (col. 9.) cu o valoare de transport
pe tona km si se va trece pe coloana de materiale
c. La cheltuielile directe cu manopera, pe langa salariile brute ale muncitorile mai avem
i. Rettributie maistru 4,5 % din valoarea salariilor brute ale muncitorilor
ii. Taxele de firma:
1. Somaj – 5 % din valoarea salariilor brute ale muncitorilor
2. CAS – 20 % din valoarea salariilor brute ale muncitorilor
3. F.r.a. – 2 % din valoarea salariilor brute ale muncitorilor
10. Pe randul 379 se va face totalul Cheltuielilor directe (cap. B.)si anume pe coloanele 4, 5, 6 si 7
(coloanele 8 si 9 au disparut valorile transferandu-se pe coloana 4. de materiale.
11. Capitolul C. reprezinta cheltuielile indirecte care au o valoare (uzuala) intre 10 si 15 % din valoarea
cheltuielilor directe.
12. Caitolul D. reprezinta profitul care se calculeaza (uzual) cu un precent intre 4 si 8% din suma
cheltuielilor pana in acest moment (directe si indirecte)
13. Se va calcula totalul valorilor pana in acest moment (cheltuieli directe, indirecte si profitul)
14. Fata de aceasta valoare se va calcula T.V.A.-ul (19 &)
15. Se va face Totalul general (total cheltuieli + T.V.A.)

Fata de cele prezentate mai sus fac urmatoarele observatii

 1. Valorile de pe coloanele 4 – 8 se rotunjesc in sus la leu intreg
2. Cheltuieli directe reprezinta acele cheltuieli care se consuma direct pe santier, in procesul de productie
– cheltuieli cu materialele ce se pun in opera, salariile muncitorilor care lucreaza pe santier, utilajele
necesare procesului de productie si transporturile necesare acestui proces de productie.
3. Legat de transporturi fac urmatoarele precizari:
a. In economia centralizata pretul materialelor se stabileau la poartas fabricii producatoare
b. In consecinta trebuiau calculate preturile pentru transportul pe cale ferata pentru aducerea
materialelor in localitatea in care se executa lucrarea
c. In situatia actuala, preturile materialelor este stabilit la poarta firmei care face distributia de
materiale iar pretul Transportului pe CF se poate interpreta ca fiind valoarea transportului de la
firma distribuitoare pana in depozitul firmei de constructii
d. Transportul auto (randul 373.) reprezinta costul transportului de materiale din depozitul firmei
de constructii pana la santier
4. Retributie maistru reprezinta salariul inginerului sef de punct de lucru
5. Puntele 2.2.2. – 2.2.4. sunt cheltuielile firmei cu manopera. In situatia actuala aceste cheltuieli (mai
putin un procent de 2.25 %) au fost incluse in salariul brut al salariatilor. Procentele taxelor si modul
de organizare a acestor taxe trebuie adaptat la legislatia din momentul intocmiri DASF-ului. Este
important ca in cheltuielile directe, pe coloana 5., sa fie trecute valorile manoperei calculata conform
salariilor brute ale muncitorilor.
6. Cheltuielile indirecte reprezinta cheltuielile care nu se consuma direct in procesul de productie dar fara
de care nu se poate desfasura activitatea firmai. In aceste cheltuieli intra:
a. Salariile personalului TESA (director, asistent manager, personalul diverselor servicii – tehnic,
contabilitate, salarizare, etc.
b. chirii pentru spatiile firmei – sediu, depozite, spatiu de productie, etc.
c. cheltuieli cu protectia muncii
d. plata utilitatilor (curent, apa, gaz, (mai putin cele consumate pe santier in procesul de
productie), telefoane, etc.)
7. Cheltuielile indirecte se pot calcula exact dupa o periada de functionare a firmei in baza contractelor
avute si a cheltuiel;ilor efectuate. Aceste cheltuieli se pot actualiza periodic in functie de evolutia
firmei.
8. Procentul perofitului se stabileste de fiecare firma in parte in functie de doleantele patronului
9. Totalul general se rotunjeste in sus la multiplu de 1 000 de lei

Exista articole care langa simbol au una sau mai multe asteriscuri care fac trimitere la asa numitele Liste
anexe. Aceste articole au in componenta materiale care au o diversitate mare de dimensiuni si calitati si nu se
poate stabili un pret unitar care sa nu aduca pierderi financiare constructorului sau beneficiarului. In aceasta
situatie au fost create aceste liste din care beneficiarul isi poate alege sortimentul dorit iar constructorul
introduce in deviz pretul corect.
Calculul pretului materialului se va face asfel:
1. Se poate obeserva ca in IND la articolul respectiv, in extrasul de materiale, materialul in cauza este
notat de asemenea cu un asterisc si cu explicatiile necesare in subsolul extrasului de resurse.
2. Pretul materialului din catalogul de preturi reprezinta pretul unitar (al materialelor pentru articolul de
deviz respectiv) al celorlalte materiale (care au un pret relativ constant indiferent de furnizor).
3. Noul pret unitar al materialului se calculeaza in felul urmator:
a. Se alege din Lista anexa materialul dorit – coloana 4.
b. Se repeta operatia pentru fiecare Lista anexa (si material) descris in IND si in Catalogul de
preturi
c. Pentru fiecare material din Lista anexa se va lua Pretul de deviz – coloana 7.
d. PUfinalart. de deviz = PUmaterial 1 – pret deviz LA 1 x NCmaterial 1 din extras material din IND + PUmaterial 2 – pret deviz LA 2 x
NCmaterial 2 din extras material din IND +(se repeta operatiile pentru fiecare Lista anexa) + pretul unitar al
celorlalte materiale (Catalogul de preturi – coloana 4.)
e. Pretul astfel calculat se va introduce in DASF pe coloana 3c.