22/04/2020

Acordare arenda in natura catre arendatori persoane

fizice. Tratament contabil si fiscal

valabil la 18 Feb 2018

Intrebare: O societate comerciala cu CAEN 0111 "Cul varea cerealelor" efectueaza cheltuieli intr-o
luna cu piese pentru u laje, piese pentru masina personala, motorina pentru lucrari, samanta,
cheltuieli cu telefonul, chetuieli cu energia elctrica, cheltuieli cu dobanda si comision bancar. Toate
aceste cheltuieli se repar zeaza propor onal pe toate culturile infiintate de societate? Aceeasi
societate acorda arenda 700 kg ha, can tate neta. Cum intocmeste factura de arenda - la can tatea
neta sau can tatea bruta? La ce can tate calculez impozitul si sanatatea la arenda? Pretul de
vanzare la factura de arenda ar trebui sa fie mai mare datorita faptului ca societatea re ne si
plateste impozit si sanatate la arenda?

Raspuns: Opera unea de calcula e a costurilor - la care face referire prima intrebare a dvs. - porneste
de la un prim pas, si anume stabilirea, iden ficarea, definirea ar coleleor de calcula e (adica a
produselor, a obiectelor, a elementelor realizate de societate).

In cazul culturilor agricole, ar colele de calcula e sunt purile de culturi (cultura de grau, cultura de
ovaz, cultura de orz, cultura de porumb, cultura de rapita etc). In detaliu, fiecare cultura se poate ne
pe zone, amplasament, localitate, suprafata etc.

Apoi, urmatorul pas il cons tuie intocmirea fisei tehnologice pentru fiecare cultura in parte. Aceasta
fisa tehnologica este, de fapt, o reteta de fabrica e a fiecarui p de cereale realizate de societate.

As el, pentru fiecare obiect de calcula e (cultura) se intocmeste cate o fisa tehnologica - bineinteles,
de catre specialis i agronomi, nicidecum de contabil, mai cu seama ca o societate cu un as el de
profil are obliga a legala de a avea angajat un inginer agronom (de specialitate) - in care se
men oneaza, suprafata, terenul, amplasamentul, perioadele de mp, fazele si opera unile ce trebuie
efectuate, cheltuielile cu materialele planificate a se realiza (seminte, tratamente, ierbicide,
ingrasaminte etc), numarul de salaria , norma de lucru, u lajele necesare pentru efectuarea
diverselor opera uni, consumabilele acestora (combus bil, piese, ulei etc), impreuna cu alte scule,
dispozi ve atasate u lajelor, eventual produsele secundare rezultate: paie, coceni etc.

Spre exemplu, pentru cultura de grau, o fisa tehnologica poate avea urmatoarea structura (evident,
structura este prezentata cu tlu exemplifica v, fara ca datele sa aiba caracter real):
15 ha - in com. Topolog, jud. Tulcea

- in perioada 01 - 15 noiembrie - faza de arat

- u laj - tractor cu sapatoare
1/10
22/04/2020

- 2 salaria
- norma: 1 ha/zi
- in perioada 16 - 30 noiembrie - faza de insemantat
- seminte - can tatea si valoarea pt. 15 ha
- u laj - combina
- 2 salaria
- norma: 1 ha/zi

- in perioada 01 - 28 februarie - faza de ierbicidat

- ierbicid - can tatea si valoarea pentru 15 ha
- u lajul necesar efectuarii acestei opera uni
- 2 salaria
- norma: 15 ha in 20 de zile lucratoare
- sau costul serviciului, daca lucrarea este efectuata de o firma terta.
- in perioada 01 - 31 iulie
- faza de cules (treierat)
- u laj: combina
- 2 salaria
- norma: 15 ha in 21 zile lucratoare
- faza de cantarire si vanzare:
- costurile aferente procesului de cantarire
- costurile legate de vanzare
- 3 salaria .

Alt element important ce trebuie inscris sau avut in vedere pentru fiecare cultura este arenda
datorata pentru u lizarea terenului agricol pe care este infiintata cultura.

Bineinteles, in fisa tehnologica a culturii se inscriu multe alte elemente necesare realizarii culturii
respec ve.

Fisa tehnonogica poate suferi modificari si adaugiri pe parcursul ob nerii culturii, in func e de
condi ile clima ce, de existenta unor daunatori si de al factori.

Un alt pas important il cons tuie delimitarea, departajarea, clasificarea cheltuielilor in trei mari
categorii, in func e de par ciparea lor la procesul de produc e, fiind atribuibile ar colelor
(obiectelor) de calcula e:
- cheltuieli directe – sunt cheltuieli care par cipia in mod direct la proces, se iden fica, se cuan fica,
se evalueaza si se atribuie in mod direct pe fiecare ar col de calcula e stabilit la primul pas;
- cheltuieli indirecte (sau comune) – sunt cheltuielile care par cipa la procesul de produc e (la
realizarea tuturor culturilor infiintate de societate), dar care nu se pot iden fica, cuan fica, evalua si
atribui fiecarui ar col de calcula e; ele sunt efectuate in mod global pentru realizarea tuturor
culturilor:
- cheltuieli administra ve (sau de administra e) – sunt cheltuielile care nu par cipa la procesul de
produc e, dar sunt necesare func onarii societa i.

Delimitarea si clasificarea cheltuielilor conform celor trei categorii este necesara pentru stabilirea
costului de produc e al fiecarei culturi.

2/10
22/04/2020

In contabilitate, produsele realizate de societate se eviden aza si se inregistreaza la cost de produc e,

conform punctului 75 alin. (1) lit. b) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014.

Calculul costului de produc e are la baza metodologia prevazuta la punctul 8 alin. (7) din
reglementari, potrivit caruia:
"(7) cost de produc e inseamna pretul de achizi e al materiilor prime si al materialelor consumabile
si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.

Costul de produc e sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de produc e al imobilizarilor

cuprind cheltuielile directe aferente produc ei, si anume: materiale directe, energie consumata in
scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de produc e, costul proiectarii
produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de produc e alocata in mod ra onal ca fiind legata
de fabrica a acestora.

Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unita le produse, cum
ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistema ca a regiei fixe si
variabile de produc e generata de transformarea materialelor in produse finite. Regia fixa de
produc e consta in acele costuri indirecte de produc e care raman rela v constante, indiferent de
volumul produc ei, cum sunt: amor zarea, intre nerea sec ilor si u lajelor, precum si costurile cu
conducerea si administrarea sec ilor. Regia variabila de produc e consta in acele costuri indirecte de
produc e care variaza direct propor onal sau aproape direct propor onal cu volumul produc ei, cum
sunt materialele indirecte si forta de munca indirecta.

Alocarea regiei fixe de produc e asupra costurilor de conversie se face pe baza capacita i normale a
instala ilor de produc e. Nivelul real de produc e poate fi folosit daca se considera ca acesta
aproximeaza capacitatea normala. Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unita de
produc e nu se majoreaza ca urmare a ob nerii unei produc i scazute sau a neu lizarii unor
echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuiala in perioada in care
sunt suportate. In perioadele in care se inregistreaza o produc e neobisnuit de mare, valoarea
cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unita de produc e este diminuata, as el incat stocurile sa
nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. Regia variabila de produc e este alocata
fiecarei unita de produc e pe baza folosirii reale a instala ilor de produc e.

Un proces de produc e poate conduce la ob nerea simultana a mai multor produse, de exemplu, in
cazul ob nerii produselor cuplate sau in cazul in care exista un produs principal si altul secundar.
Atunci cand costurile de conversie nu se pot iden fica dis nct, pentru fiecare produs in parte, acestea
se aloca pe baza unei metode ra onale, aplicate cu consecventa. Alocarea se poate baza, de exemplu,
pe valoarea de vanzare rela va a fiecarui produs, fie in stadiul de produc e in care produsele devin
iden ficabile in mod dis nct, fie in momentul finalizarii procesului de produc e. Prin natura lor,
majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnifica va. in acest caz, ele sunt adesea evaluate
la valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare,
valoarea contabila a produsului principal nu difera in mod semnifica v de costul sau.

In situa a in care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi
iden ficate ca avand legatura cu unele stocuri, acestea se includ in costul stocurilor respec ve.

3/10
22/04/2020

In costul de produc e al bunului se include o propor e rezonabila din cheltuielile de regie fixe sau
variabile atribuibile indirect bunului in cauza, in masura in care acestea se refera la perioada de
produc e. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care
reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.

In costul de produc e nu se includ costurile de distribu e."

Opera unile privind calcula a costurilor de produc e se realizeaza pe baza organizarii contabilita i de
ges une, care impune, in func e de specificul unita i, in principal, inregistrarea opera ilor privind
colectarea si repar zarea cheltuielilor pe des na i, respec v pe ac vita , sec i, faze de fabrica e,
centre de costuri, centre de profit, dupa caz, precum si calculul costului de achizi e, de produc e, de
prelucrare al bunurilor intrate, ob nute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, produc ei in curs de
execu e, imobilizarilor in curs etc., din unita le de produc e, comerciale, prestatoare de servicii,
financiare si alte domenii de ac vitate.

Organizarea contabilita i de ges une si prevederi privind calcula a costurilor, cum ar fi principiile
calcula ei costurilor, structura costurilor, gruparea cheltuielilor in vederea calcularii costurilor sunt
reglementate de PRECIZARI din 22 decembrie 2003 privind unele masuri referitoare la organizarea si
conducerea contabilita i de ges une, aprobate prin OMFP nr. 1826 din 22 decembrie 2003 .

Potrivit precizarilor din 22 decembrie 2003, cheltuielile de administra e nu se include in costul

bunurilor, decat in masura in care par cipa la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc
in prezent (adica, deloc).

Asadar, calcula a costurilor presupune iden ficarea si gruparea cheltuielilor inca de la inregistrarea
lor in contabilitate in clasa 6 pe cele trei mari grupe: directe, indirecte si de administra e.

La finalul lunii (ciclului de produc e), cand se procedeaza la efectuarea calcula ei costului de
produc e pe fiecare cultura in parte, fiecarui ar col de calcula e i se atribuie cheltuiala directa ,
urmand ca regiile comune (indirecte) sa fie repar zate asupra ar colului pe baza unei chei de
repar zare, care, de regula, este cons tuita din valoarea cheltuielilor directe.

Insa in sectorul agricol, o cheie de repar zare o poate cons tui si suprafata de teren cul vata pentru
fiecare cultura in parte sau numarul de tone recoltate – daca este vorba de repar zare a unor
cheltuieli comune efectuate la momentul recoltarii.

Dar, fata de cele prezentate, revenind la prima dvs problema, sa vedem carei categorii ii apar n
cheltuielile enumerate:

- PIESE PENTRU UTILAJE – sunt cheltuieli care par cipa la procesul de produc e, care fac parte din
categoria cheltuielilor comune (indirecte), deoarece, presupunem, ca u lajele respec ve lucreaza
pentru toate culturile. As el, cheltuielile cu piesele fiind cheltuieli de regie, se repar zeaza asupra
fiecarei culturi in parte pe baza unei chei de repar zare care ar putea fi numarul de hectare lucrate pe
fiecare cultura in parte.

- PIESE PENTRU MASINA PERSONALA – sunt cheltuieli care nu par cipa la procesul de produc e, fac
parte din categoria cheltuielilor administra ve si nu se includ in costul de produc e.

4/10
22/04/2020

- MOTORINA PENTRU LUCRARI – este o cheltuiala care par cipa la procesul de produc e; daca nu se
poate iden fica, comensura in litri si evalua consumul pe fiecare cultura in parte (pentru 15 ha grau s-
au consumat 1000 l, pentru 10 ha orz s-au consumat 800 l etc) , atunci este o cheltuiela comuna
(indirecta) care se repar zeaza pe cultura pe baza numarului de hectare lucrate (la tractor, pe baza
numarului de hectare arate, iar la combina, pe baza numarului de hectare recoltate). O alta cheie de
repar zare pentru motorina combinei – daca aceasta este u lizata in faza de recoltat – consta in
numarul de tone recoltate din fiecare cultura.

- SAMANTA – este cheltuiala care, evident, par cipa la procesul de produc e si este principala
cheltuiala directa, fiind cea pe baza careia de infiinteaza culturile, se stabileste ar colul de calcula e
(cultura de grau, cultura de orz) si se ob ne produsul (graul, orzul etc). Nu este o cheltuiala care se
repar zeaza, deoarece se iden fica, se cuan fica si se atribuie direct fiecarei cultyuri in parte.

- CHELTUIELI CU TELEFONUL – daca parte din ea se poate atribui produc ei (convorbiri pe camp intre
inginerii agronomi, intre ingineri si soferii de pe tractoare sau chiar intre soferii de pe aceeasi cultura
sau de pe culturi diferite, de pe aceeasi suprafata de teren cul vata sau de pe suprafete diferite),
atunci este o cheltuiala indirecta (comuna tuturor culturilor) care trebuie repar zata fiecarei culturi
pe baza unei chei, care ar putea fi suma tuturor cheltuielilor rapar zate deja fiecarei culturi; cealalta
parte din cheltuielile cu telefonul este cheltuiala administra va, care nu par cipa la procesul de
produc e si nu se repar zeaza pe culturi (nu se include in cost).

Daca intreaga cheltuiala cu telefonul este administra va (este efectuata de director, secretara,
contabil etc), atunci, nepar cipand la procesul de produc e, nu se repar zeaza asupra fiecarei culturi
si, deci, nu se include in cost.

- CHETUIELI CU ENERGIA ELCTRICA – aceasta cheltuiala trebuie analizata din prisam consumatorilor.

Daca este vorba de energia electrica consumata de sectorul administra v – unde lucreaza directorul,
secretara, contabilul etc – etunci este o cheltuiala administra va si nu se include in cost, pe fiecare
cultura in parte.

Daca, insa, se poate defalca pe consumatori (de exemplu, consum al sectorului administra v si
consum al sec ilor care au legatura cu produc a (silozuri, spa i in care se n u lajele, spa i in care se
depoziteaza semintele, ingrasamintele, sculele, uneltele etc), atunci partea de cheltuiala alocata
sectorului administra v ramane nerepar zata culturilor (nu se include in cost), iar partea de
cheltuiala iden ficata pentru spa ile produc ei este cheltuiala comuna si se repar zeaza asupra
fiecarei culturi luand in considerare toate cheltuielile anterioare indirecte repar zate deja culturilor.

- CHELTUIELI CU DOBANDA SI COMISION BANCAR – ambele sunt cheltuieli de natura administra va,
care nu par cipa la procesul de produc e si care nu se repar zeaza pe cultura (nu se include in cost).

O alta categorie de cheltuieli care raman nerepar zate pe culturile infiintate de societate sunt cele de
protocol, cu amenzile si dobanzile de intarziere, cu sponsorizarile, cheltuielile cu salariile directorilor,
secretarei, contabilului, onorariul auditorilor etc.

Deci, toate cheltuielile care, direct sau indirect, sunt par cipante la procesul de producte, trebuie

5/10
22/04/2020

repar zate pe culturile infiintate. Cele care nu par cipa la procesul de produc e – despre care am
spus ca, desi sunt neproduc ve, sunt necesare func onarii societa i (salariul directorului, al
secretarei, al contabilului, amor zarea masinii directorului, amor zarea calculatoarelor de la
secretariat si contabilitate, cheltuielile cu telefoanele acestor persoane etc) nu se repar zeaza pe
culturile infiintate (nu se includ in cost).

Acordarea arendei in natura reprezinta, de fapt, plata arendei in natura.

Din punct de vedere contabil si fiscal (din punctul de vedere al TVA), avem de-a face cu un schimb de
bunuri si servicii (societatea primeste un serviciu – arendarea – si acorda in schimb bunuri – graul –).

Din punct de vedere contabil, opera unea este prevazuta la punctul 56 alin. (4) din reglementarile
contabile aprobate prin OMFP 1802/2014:

"(4) In cazul schimbului de ac ve, in contabilitate se eviden aza dis nct opera unea de
vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor
jus fica ve, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente opera unilor. Tratamentul
contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii."

Din punctul de vedere al TVA, opera unea este prevazuta la art. 275 din Codul fiscal:

"ART. 272 - Schimbul de bunuri sau servicii

In cazul unei opera uni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei
livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o
livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata."

si la punctul 9 din norme:

"9. (1) Opera unile prevazute la art. 272 din Codul fiscal includ orice livrari de bunuri/prestari de
servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:

a) plata prin produse agricole, care cons tuie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/ob nere a
produselor agricole;

b) plata prin produse agricole, care cons tuie livrare de bunuri, a arendei, care cons tuie o prestare
de servicii.
(2) Fiecare opera une din cadrul schimbului este tratata separat, aplicandu-se prevederile prezentului
tlu in func e de calitatea persoanei care realizeaza opera unea, cotele si regulile aplicabile fiecarei
opera uni in parte."

Asadar, rezulta ca exista doua opera uni dis ncte, fiecare dintrea acestea fiind tratata din punct de
vedere contabil si fiscal separat:
- o prima opera une economica reprezentata de primirea serviciului de arenda de catre societate:
- a doua opera une economica reprezentata de livrarea de bunuri (cereale) efectuata de societate.

Fiecare dintre aceste doua opera uni se analizeaza, se trateaza si se inregistreaza separat.

6/10
22/04/2020

Fiecarei opera uni ii sunt aplicabile regimul privind TVA si cote specifice, in func e de calitatea
persoanei care realizeaza opera unea (pentru arenda, in func e de calitatea arendatorului, iar pentru
livrarea de bunuri, in func e de calitatea societa i).

Acest fapt conduce la urmatorul studiu de caz:

1) cheltuiala cu arenda se inregistreaza de societate la nivelul stabilit in contractul de arenda,

respec v de 700 kg net per ha, la un pret just (de piata), pe care il presupunem de 0,90 lei/kg:
612 = 462 / arendator 700 kg x 0,90 lei/kg = 630 lei.

2) livrarea graului se face prin facturarea de catre societate a can ta i de grau efec v livrata, si
anume 700 kg, cu TVA 9%.

Problema care se ridica este cea referitoare la modul de aplicare a TVA: la valoarea bunurilor livrate
sau prin procedeul sutei marite (adica extras din valoarea bunurilor livrate).

In acest sens, este emisa Decizia nr. din 12 aprilie 2011 a Comisiei fiscale centrale, in care se specifica
urmatoarele:

"In interpretarea si aplicarea unitara a art. 137 alin. (1) lit. a) si art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si a pct. 23 alin. (1) si (2) din tlul VI al
Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile, taxa
pe valoarea adaugata colectata aferenta se determina in func e de vointa par lor rezultata din
contracte sau alte mijloace de proba administrate, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum
urmeaza:

a) se aplica cota legala de TVA la contravaloarea livrarii/prestarii [conform prevederilor pct. 23 alin.
(1) din Normele metodologice de aplicare a tlului VI «Taxa pe valoarea adaugata», aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare], in cazul in care rezulta ca
par le au convenit ca TVA nu este inclusa in contravaloarea livrarii;

b) atunci cand pretul unui bun/serviciu a fost stabilit de par fara nicio men une cu privire la taxa pe
valoarea adaugata, iar furnizorul bunului respec v este persoana obligata la plata taxei pe valoarea
adaugata datorate pentru opera unea supusa taxei, pretul convenit trebuie considerat, in cazul in
care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor taxa pe valoarea
adaugata solicitata de administra a fiscala, ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata. In acest caz,
taxa pe valoarea adaugata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite [prevazut la pct. 23
alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a tlului VI «Taxa pe valoarea adaugata», aprobate
prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare]. Prin taxa pe
valoarea adaugata solicitata de administra a fiscala se intelege taxa care ar fi trebuit colectata pentru
opera unea respec va. Poate fi acceptata ca mijloc de proba a faptului ca furnizorul/prestatorul nu
are posibilitatea de a recupera de la dobanditor taxa pe valoarea adaugata inclusiv o declara e pe
propria raspundere a acestuia;

7/10
22/04/2020

c) atunci cand par le au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii/prestarii, taxa pe
valoarea adaugata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite [prevazut la pct. 23 alin. (2)
din Normele metodologice de aplicare a tlului VI «Taxa pe valoarea adaugata», aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare]."

De aici rezulta urmatoarele:

daca in contract se specifica faptul ca TVA nu este inclusa in costul bunurilor livrate, cota de TVA
se aplica peste valoarea acestora si se adauga acesteia, rezultand valoarea cu TVA inclusa;
daca in contract nu se face nici o specifica e referitoare la TVA, atunci valoarea bunurilor livrate
se considera ca incluzand TVA, iar furnizorul extrage valoarea TVA prin procedeul sutei marite (x
9 / 109), numai in cazul in care TVA NU se poate recupera de la cumparator (de la
arendator).Acest fapt se dovedeste inclusiv printr-o declara e pe propria raspundere data de
cumparator (insa cumparatorul este arendatorul, pe care oricand societatea il poate contacta);
daca par le au stabilit in contract ca valoarea bunurilor livrate con ne si TVA, atunci TVA se
calculeaza prin procedeul sutei marite (se extrage din valoarea bunurilor livrate).
Dvs. cum a stabilit in contract modul de aplicare a TVA?

Personal nu cred ca se aplica procedeul prevazut la lit. b), deoarece furnizorul poate recupera oricand
TVA de la persoanele fizice carora le-a remis bunurile.

Ca urmare, in studiul de caz vom considera valoarea produselor livrate ca fiind fara TVA.

Livrarea graului se face, asadar, pe baza de factura emisa pentru can tatea efec v iesita din ges une,
de 700 kg, la pretul just fara TVA de 0,90 lei/kg:
4111 / arendator = 7017 700 kg x 0,90 lei/kg = 630 lei
4111 / arendator = 4427 630 lei x 9% = 56,70 lei

Descarcarea din ges une a bunurilor livrate (acordate drept arenda):

711 = 347 700 kg x cost produc e.

Se re ne faptul ca cele doua tranzac i (de primire serviciu arenda si livrare bunuri) efectuate in
natura se transforma in lei "pe baza can ta i si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile
respec ve", potrivit art. 10 alin. (2) din codul fiscal.

3) calculul impozitului pe arenda ce trebuie re nut si virat de catre societate:

Acum este vorba de stabilire a bazei impozabile pentru determinarea impozitului ce trebuie re nut si
virat de societate.
In aceasta situa e, se aplica prevederile art. 84 din Codul fiscal:
"ART. 84 - Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

(4) In cazul veniturilor ob nute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul
brut se stabileste pe baza raportului juridic/contractului incheiat intre par si reprezinta totalitatea
sumelor in bani incasate si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura primite.

(5) In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se face pe baza preturilor medii ale

8/10
22/04/2020

produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respec v, ale Consiliului General
al Municipiului Bucures , ca urmare a propunerilor direc ilor teritoriale de specialitate ale
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului
fiscal. Aceste hotarari se transmit, in cadrul aceluiasi termen, direc ilor generale regionale ale
finantelor publice, pentru a fi comunicate unita lor fiscale din subordine.

(6) In cazul in care preturile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor alin. (5), au
fost modificate in cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de la alin. (5) noile
preturi pentru evaluarea in lei a veniturilor din arenda exprimate in natura, pentru determinarea
bazei impozabile, se aplica incepand cu data de 1 a lunii urmatoare comunicarii acestora catre
direc ile generale regionale ale finantelor publice.

(7) Venitul net din arenda se stabileste la fiecare plata prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

(8) Impozitul pe veniturile din arenda se calculeaza prin re nere la sursa de catre pla torii de venit la
momentul pla i venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.

(9) Impozitul as el calculat si re nut pentru veniturile din arenda se plateste la bugetul de stat pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost re nut."

Din textul de lege citat, se observa ca venitul net (venitul impozabil) se determina prin scaderea din
venitul brut a cotei forfetare de 40% aplicata asupra venitului brut.

Venitul brut este venitul stabilit in contract.

In cazul dvs, in contract este stabilit deja venitul net de incasat de arendator.

Societatea, in aceasta situa e, trebuie sa calculeze impozitul la o baza bruta majorata. Insa apare
intrebarea: se mai aplica deducerea de 40% la venitul brut (care nu exista s pulat in contract)?

Odata ce can tatea acordata drept arenda este deja neta, de 700 kg, cum se mai aplica deucerea de
40%?

Impozitul, in aceasta situa e, este suportat pe cheltuiala de catre societate, fara a mai fi re nut de la
arendator (nici nu ar avea cum, odata ce venitul acestuia este deja net).

Vom considera un pret mediu al graului stabilit de primarie de 6,65 lei / kg.
Rezulta un venit net de 700 kg x 0,65 lei/kg = 455 lei.
Consider ca impozitul datorat de catre societate se poate stabili, in situa a dvs, prin doua moduri:

a) fara aplicarea deducerii de 40 %:

Baza de calcul impozit = 455 lei : 90% = 506 lei

Impozit datorat pentru arenda = 506 lei x 10% = 51 lei.

Proba = 506 – 51 = 455 lei venit net.

9/10
22/04/2020

b) cu aplicarea deducerii de 40%:

Baza de calcul impozit = 455 lei : 94% = 484 lei
Impozit datorat pentru arenda = (484 lei – 40%x484 lei) x 10% = 29 lei
Proba = 484 – 29 = 455 lei.

In ambele situa i, din punctul mei de vedere, impozitul se suporta de societate, pe cheltuiala sa,
as el:

635 / impozit arenda suportat societate = 446 / impozit arenda 51 lei sau 29 lei.

4) plata impozitului pe arenda:

446 / impozit arenda = 5121 51 lei sau 29 lei

5) compensarea datoriei privind arenda cu creanta din livrarea bunurilor, la nivelul valorii celei mai
mici:

462 / arendator = 4111 / arendator 630 lei

6) inchiderea diferentei de incasat de la arendator (daca nu se incaseaza):

6588 = 4111 / arendator 56,70 lei.

Remarci:
valoarea la care se inregistreaza cheltuiala cu chiria nu este calculata la nivelul preturilor medii
stabuilite de primarie, ci la nivelul unor preturi juste, de piata, de livrare a graului, deoarece
preturile medii au doar rol fiscal, pentru stabilirea valorii in lei impozabile a arendei stabilite in
natura.
incepand cu data de 01 ianuarie 2018, societatea arendasa nu mai re ne contribu a de
sanatate la plata arendei, potrivit art. 174 alin. (1) din codul fiscal (prevedere intrata in vigoare
conform OUG 79/2017).

Raspuns extras din portalcontabilitate.ro

10/10