Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Dupa elemente economice . prin element se intelege un anumit fel de consum csre este omogen dupa
continutul economic . conform SNC3 toate consumurile se clasifica dupa urmatoarele elemente:
a. CDM
B. CDRM
C. CID
IN acest caz structura costului productiei se examineaza dupa tabelul 8.1
Tab 8.1 analiza structurii costului productiei fabricate dupa elemente economice
1 CDM
2CDRM
3CIP
4 TOTAL
COST
PRODUCTIEI
FABRICATE
(1+2+3)
In baza acestui table se apreciaza modificarile dupa valorile absolute si relative . concomitant se
determina contributia elementelor economice in formarea costului productiei fabricate. De regula mai
mult de 50% din costul productiei revine pe seama CDM . aceasta ne [ermite relevarea rezervelor de
reducere a costului productiei fabricate de contul reducerii CDM .
2. Gruparea consumurilor dupa artikole de calkulatie
prin articol se intelege o totalitate de consumuri care include unul sau citeva elemente economice .
ex: consumurilor material include numai un singur element, iar consumurile pe articolul lukrari si servicii
include urmatoarele elemente: salarii material , uzura mf etc.
Conform SNC 3 costul productiei este definit ca suma tuturor consumurilor effectuate pentru baricarea
productiei si prestarea serviciilor .
analiza costului productiei dupa articole de calkulatie precede aprecierea in baza urmatorilor
indicatori ,
1. Abaterea absoluta – ca diferenta dintre nivelul efectiv sic el de baza a artikolului respective.
2. Abaterea relativa- ca raportul dintre abaterea absoluta si nivelul de baza a artikolului respective. Se
exprima in %.
3. Cota articolului in modificarea costului productiei fabricate- raportul dintre abaterea absoluta si
nivelul de baza al costului productiei fabricate se exprima in %.
Alte articole
de caculatie
concluzie: conform calkulelor effectuate in tab 8.2 se constata ca la intreprindere cpstul productiei
fabricate sa majorat fata de anul precedent cu 1828,2 mii lei sau cu 5,24% . aceasta crtestere a fost
determinata de toate artikolele de calkulatie , insa cea mai mare influenta al exarcitato consumurile pe
articolul materie prima si materiale sub actiunea carora costul productiei sa majorat cu 897mii lei sau cu
2,5 %.
3. Druparea coinsumurilor dupa modul de repartizare in costul produselor fabricate. In acest caz
consumurile se impart in directe si indirect.
consumurile direcre sunt acelea care se include totalmente in costul produselor fabricate CDM CDRM.
consumurile indirect sunt acelea care nu pot fi indentificate sau incluse in mod direct in costul
produselor fabricate dar se repartizeaza conform unei baze de repartizare . ca baza de repartizare pot fi
nr total de masini ore sau masini schimburi sau volumul productiei fabricate.
4. Gruparea consumurilor in functie de volumul productiei fabricate:
variabile si constant-
consumurile variabile sunt acelea care depend de cresterea sau reducerea volumului productiei
fabricate: ex consumuri directe de material , cdrm
consumurile constant nu depin de modificarea volumului productiei fabricate: uzura mij fixe productive.
*2*
La prima etapa de analiza a CDM se calculeaza abaterile absolute, abaterile relative si cota articolelor de
material in costul productiei fabricate (vezi tabelul 8.2).
La etapa a doua se calculeaza influenta factorilor la modificarea sumei consumurilor directe de material,
acesti factori sunt:
- Modificarea volumului productiei fabricate – ca produsul dintre suma CDM al anului precedent
si procentul abaterii VPF
- Modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate – ca diferenta dintre CDM recalculate
si CDM al anului precedent.Din rezultatul obtinut se scade influenta primului factor
- Modificarea nivelului consumurilor material la un leu de productie fabricate – ca diferenta
dintre CDM a anului de gestiune si CDM recalculat.
Tab 8.3 Calculul influentei factorilor la modificarea consumurilor directe de materiale
Concluzie: Calculele effectuate in tab 8.3 atesta reducerea CDM la toate articolele. Reducerea CDM a
fost conditionata de diminuarea VPF fata de anul precedent cu 12,4 %.Sub influenta acestui factor
consumurile pe articolul materie prima si material au diminuat cu 3312,6 mii lei.Sub influenta negative a
structurii si sortimentului productiei fabricate CDM a sporit la ambele articole respective cu 1657,8 si
59,9 mii lei. Pozitiv se apreciaza diminuarea nivelului de consum la 1 leu de productie fabricate care a
contribuit la reducerea CDM fata de anul precedent cu 738,1 mii lei.
Deoarece apare necesitatea calcularii influentei acestor factori la mai multe material se va aplica
metoda recalcularii.In acest caz CDM recalculate se obtine ca produsul dintre norma consumului de
material efectiva si pretul pe unitate de material de plan: CDM rec= Nm1*Pm0.
Calculul influentei factorilor dupa metoda recalcularii este prezentat in tabelul 3.7
*3*
Potrivit SNC3 CDRM au un rol semnificativ in costul productiei si acestea cuprind consumurile privind
remunerarea muncitorilor care se include direct in costul produselor finite si serviciilor prestate.Metoda
si etapele analizei acestor consumuri sunt identice cu cele ale analizei CDM.
La prima etapa se calculeaza abaterile absolute, relative si cota parte a consumurilor directe privind
retribuirea muncii la modificarea costului productiei fabricate
La etapa a doua de analiza se calculeaza influenta factorilor la modificarea CDRM in costul productiei
fabricate, acesti factori sunt:
- Modificarea VPF
- Modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate
- Modificarea consumurilor privind retribuirea la 1 leu productie fabricate
Calculul influentei acestor factori coincide cu etapa a doua a CDM vezi algoritmul si tabelul 8.3.
La etapa a treia se calculeaza influenta factorilor asupra modificarii CDRM la nivel de produs acesti
factori sunt :
Concluzie: Calculele effectuate denota ca CDRM la productia de fructe s-a majorat cu 446898,2 lei.
Aceasta crestere a fost determinate de actiunea tuturor factorilor, insa cea mai mare influenta a
exercitat-o majorarea nivelului remunerarii unei om ore de la 11,3 pina la 15,2 lei ce a condus la
cresterea CDRM cu 338846,6 lei sau cu 75,8 %.Cresterea manoperei a cauzat majorarea CDRM cu
82580,4 lei sau cu 18,5 % ceea ce se apreciaza negative.
La etapa a patra se calculeaza influenta factorilor asupra modificarii CDRM pe unitatea de produs:
In baza datelor din tab 8.5 sa se calculeze influenta factorilor la modificarea CDRM la un q de fructe
*4*
CIP reprezinta consumurile aferente deservirii si gestionarii subdiviziunilor de prodctie care nu
pot fi identificate sau in mod direct incluse in costul produselor finite.
aceasta se repartizeaza in
Anul de Abateri (plus
gestiune minus)
SURSA :
concluzia:
calkulele effecta detuate in tabel ne atesta ca in anul de gestiune suma CIP sa majorat fata de anul
precedent cu 2500 sau cu 3,3 %, cresterea a fost detemrinata de majorarea consumurilor atoarele
artikole CIP :
1, remunerarea muncii personalului administrative si de deservire a subdiviziunilor cu 590 mii lei
2,. Deplasarile personalului din subdiviziunile de productie cu 620 mii lei.
ca moment pozitiv se considera reducerea perderilor din intreruperi de productie cu 570 mii lei sau cu
95%. La fel pozitiv se apreciazaa reducerea uzurii mijloacelor fixe productivee si a altor cip respective cu
195,3 si 187 mii lei. Analizind structura CIP observam ca cota preponderenta o detin urmatoarele
artiikole:
1, remunerarea muncii personalului de conducere si dservire a subdiviziunilor ce constiutuie in anul de
gestiune 35,2% sau cu o crestere fata de anul precedent cu 7,7 puncte procentuale.
2, deplasarile personalului subdiviziunilor de productie care au alkatuit in anul de gestiune 23,9% sau cu
o crestere de 8,7 puncte procentuale.
3 uzura mijloacelor fixe productive care constituie 15,3 % cu o reducere fata de anul recedent cu 0,4
puncte procentuale .
ETAPA 2 A CIP:
la etapa a doua se apreciaza modificarea CIP variabile si constant:
CIP variabile se considera acele consumuri care se modifica in dependent de cresterea sau diminuarea
VPF.
de ex: confrm tabelului 8,6 acestea sunt articolele 3 , 5, 7,
CIP constant sunt consumurile care nu se modifica odata cu cresterea sau reducerea VPF. Conform
tabelului 8.6 ele sunt : 1, 2, 4,6, 8,9
in procesul analizei se calculeaza abaterile absolute si ritmul de crestere la CIP variabile si constant
TAB 8.7: analiza dinamicii CIP variabile si constant
Conclucia: Calculele effectuate denota ca suma totala CIP sa majorat fata de anul precedent cu 255 mii
lei sau cu 4%. Aceasta crestere se datoreaza majorarii CIP variabile in sum ade 438 mii lei sau 10%.
Concomitant se observa diminuarea CIP constant cu 183 mii lei sau cu 8,93%. Astfel ponderea principala
in component CIP revine CIP variabile care constituie o majorare de la 68,2% pina la 72,2% sau cu 4
puncte procentuale. Cresterea CIP variabile in anul de gestiune a fost determinate de majorarea
volumului productiei fabricate cu 3,7%(tab 8,8)
ETAPA 3: la etapa a treia se calkuleaza influenta factorilor la modificarea sumei CIP variabile . acesti
factori sunt:
1, modificarea VPF
2. Modificarea CIP variabile la un leu de productie fabricate
in acest caz formula dependentii factoriale se va exprima :
suma CIP v= VPF *CIPv/100 (1)
calkulul influentei factorilor se efectuiaza duopa urm formule
1,1) delta sumei CIP v la VPF= delta VPF *cip V/100
1.2) delta sumei CIP LA ?
Concluzie: calkulele efectuaste in tabelul 8.8 denota ca majorarea sumei totale a CIP variabile a fost
determinata sub actiune ambilor facori. : cresterea VPF cu 3.7% a conditionat sporirea CIP variabile cu
163, 5 mii lei sau cu 37,3%.
2. Cresterea nivelului CIP variabile cu 0,753 banuti a contribuit la cresterea indicatorului rezultativ cu
274,5 mii lei sau cu 62,7%.
La prima etapa se apreciaza modificarea in dinamika a acestor indicatori conform tabelului 8.9. in acest
caz se calkuleaza abaterile absolute si relative fata de perioada de baza:
Calkulele effectuate in tabelul 8.9 denota tendinta de reducere a consumurilor la un leu venituri din
vinzari cu 0,89 bani sau cu 1.18%?(-0,89/75,35)*100 %.
La etapa a doua se calkuleaza influenta factorilor asupra modificarii costului la un leu a veniturilor din
vinzari . acesti factori sunt:
1. Modificarea structurii si sortimentului vinzarilor prin intermediul volumului (delta Q)
2. Modificarea costurilor unitre pe produse , marfuri, servicii , (delta C)
3. Modificarea preturilor de vinzare pe produse , marfuri , servicii. (delta P)
Folosind informatia din tab 8.9 vom calkula influenta factorilor la reducerea costului la un leu venituri
din vinzari :
1. Structurii si sortimentului vonzarilor
delta Zv de Q=(2340501/2799826)-(2368306-3142965)*100BANI= 89,59-75,35= +8,24
2. costurile unitare pe produse , marfuri , servicii
Delta Zv DE C=( 2648266/2799826)-2340501/2799826)*100 BANI= 94,85-83,59*100 BANI= +10.96 bani
3. Preturilor unitare pe produse , marfuri servicii
delta Zv de P= (2647266/55469)-(2647266/2699826)*100 bani= 74,46-94,55 *100 bani= -20,09 bani
4. Verificarea :
74,46-75,35= 8,24 +10,96
calkulele effectuate ne permit sa constatam ca reducerea costului la un leu venituri din vinzari a fost
determinate de majorarea preturilor unitare la produse , marfuri , servicii . sub influenta acestui factor
indicatorul rezultativ a diminuat cu 20,09 bani ceia ce se apreciaza pozitiv. Concomitant sub influenta
negativa a structurii si sortimentului vinzarilor cit si majorarii costurilor unitare indicatorul rezultativ sa
majorat respective cu 8,24 , 10.96 bani.